prezentare

download prezentare

of 33

  • date post

    15-Jan-2016
  • Category

    Documents

  • view

    24
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of prezentare

  • Coman Lucian-Alexandru Facultatea de ConstruciiSpecializare: MTC, An IIGrupa 3421

    UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ NAPOCAef Lucrri dr. ing. Cadar Rodica

  • ara: Romnia Regiunea: TransilvaniaJudeul: Bistria-NsudReedina de jude: municipiul Bistria

  • Municipiul Bistria, reedin a judeului BistriaNsud, de rang II, este aezat n depresiunea Bistria, pecursul inferior al rului Bistria Ardelean, laaltitudinea de 358 m, avnd coordonatele 4710latitudine nordic i 2430longitudine estic. n cadrul judeului, oraul are o poziie central - sud - estic situat la o distan de 22 km fa de oraul Nsud, 38 km de oraul Beclean i 48 km de staiunea balneoclimateric Sngeorz-Bi.

  • Municipiul Bistria se ntinde pe o suprafa de 14.547 ha din care i revin intravilanului 2560,3 ha, iar extravilanului 11986,7 ha.Localiti componente: - Unirea (5 km), - Sltinia (10 km), - Ghinda (8km), - Viioara (5 km) , - Sigmir (6 km), - Srata (10 km).

  • Dumitra (N), Trpiu (NV), ieu Mgheru(SV), Mrielu (S),Jelna (SE), Livezile (NE)Localitile limitrofe ale municipiului Bistria sunt:

  • n anul 1206 a avut loc prima colonizare a zonei de ctre sai i a fost ntemeiat localitatea Nosen, regiunea din jur fiind denumit NosnerlandPrima meniune documentar a Bistriei dateaz din anul 1264, primind drepturi oreneti de la 1353A fost un important centru medieval, fiind una din cele 7 ceti ale Transilvaniein anul 1876, Bistria devine capitala fostului comitat Bistria Nsud, iar din anul 1968, oraul este reedina Judeului Bistria Nsud.n anul 1979 oraul a fost ridicat la rangul de Municipiu

  • Zona central cuprinde: Centrul vechi Zona pietonal Zona administrativ:PrimriaPrefectura

  • Constructiile valoroase atat ca vechime cat si ca arhitectura sunt cele clasate ca monumente istorice alaturi de care mai pot fi remarcate zeci de alte cladiri cu valoare arhitecturala si ambientala, pe intreg perimetrul orasului. Aceste cladiri clasate ca monumente istorice sunt protejate prin instituirea unei zone protejate in centrul orasului. In prezent cladirile cu valoare arhitecturala sau istorica precum si siturile arheologice sunt inventariate si publicate in Lista Monumentelor Istorice 2004 si sunt prezentate in lista de mai jos. Monumentele istorice se claseaza astfel: - categoria A - monumente istorice de valoare nationala si universala; - categoria B - monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local. In L.M.I.:2010 sunt clasate 266 monumente, din care 55 sunt de clasa A, adica de importanta nationala.

  • Municipiul Bistria beneficiaz de un Plan Urbanistic Zonal al nucleului istoric. Planul urbanistic zonal a fost comandat pentru actualizarea documentatiei aprobate in 1998 Planul Urbanistic Zonal - Zona de rezervatie istoric i de arhitectur - UTR1, municipiul Bistrtia, tinand cont de prevederile Reglementri tehnice din 20 octombrie 2003 privind "Metodologia de elaborare i continutul cadru al documentaiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)" publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 125 bis din 11 februarie 2004, pentru a elimina unele confuzii din Planul Urbanistic General din 2003, pregtindu-se astfel delimitrile i reglementrile zonei construite protejate a municipiului Bistria, etap preliminar necesar in vederea elaborrii noului Plan Urbanistic General din 2008. Acesta reprezint, in egal msur, un instrument de control i unul de dezvoltare. Ca instrument de control, PUZCP se va concretiza in planuri i regulamente, iar ca instrument de dezvoltare, PUZCP, conceput i ca plan strategic,va asigura derularea politicilor specifice pan la transpunerea lor in programe i proiecte i previzionarea suportului instituional, financiar i uman. Prin instituirea zonei protejate a municipiului Bistrita se asigur nu numai protectia specific monumentelor istorice, aa cum este ea inteleas de OUG nr. 68 din 19943

  • PRIMRIAPREFECTURA

  • zona de locuine se ntinde pe suprafaa celor 10 cartiere ale oraului : Cartierul pe es Cartierul esul de Jos Cartierul Zvoiul de Sus Cartier Andrei Mureanu Cartier Petre Ispirescu Cartier tefan cel Mare Cartier Decebal Cartier Centrul Istoric Cartier Independenei de Sud Cartier Independenei de Nord

    Zone locuinta: Colective Individuale

  • Individuale Colective

  • Municipiul Bistria are o industrie foarte bine dezvoltat, principalele ramuri ale acesteia sunt: metalurgia, construciile de maini, electrotehnic, mase plastice, prelucrarea lemnului, textile, sticlrie i alimentar. Principalele societi cu activitate n domeniul industriei: Leoni Wiring Systems Ro S.R.L. Bistria cu activitate n domeniul produciei de cablaje auto; Teraplast Group SA Bistrita cu activitate n domeniul produciei articolelor din PVC (evi, fitinguri, profile extrudate pentru amenajari interioare si exterioare), articole ornamentale; Radiatoare din Aluminiu SA Bistrita produce piese i accesorii pentru autovehicule (radiatoare din aluminiu);

  • Rombat SA Bistrita unul din principalii productori de acumulatori auto; Iproeb SA Bistrita unitate productoare de cabluri, cordoane i conducte electrice izolate si neizolate; Comelf SA Bistrita ntrepridere specializat n fabricarea de construcii metalice sudate i pri componente, utilaj terasier; Ario SA Bistrita asigur fabricarea de robinete industriale din oel; Mebis SA Bistrita specialist n fabricarea de echipamente hidraulice si pneumatice, scule pneumatice portabile; Miro S.A. Bistria asigur producia de repere debitate din tabl, flane i inele din oel, confecii metalice;

  • Spaiile verzi se ntind pe o suprafa mare distribuite astfel: - parcuri, scuaruri, peluze, plantaii florale: 109.838mp- spaii verzi aferente ansamblurilor de locuine: 353.306mp- spaii verzi n zona industrialn aceast suprafaa este inclus si Parcul Municipal care are n prezent 7 ha:4 ha spatiile verzi i 3 ha aleile.

  • n anul 1930 populaia oraului era de 14.128 locuitori din care 5.660 romni, 4.461 germani, 2.177 evrei, 1.363 maghiari.n prezent populaia total a municipiului Bistria este de 89.492 locuitori, din care: - femei 45.916 - brbai 43. 576Din punct de vedere confesional, populaia Bistriei este alctuit din:67.138 Ortodoci (19 biserici) 4.172 Catolici (4 biserici) 867 Baptiti (4 biserici) 3. 613 Penticostali (4 biserici) 110 Nedeclarai 77 Atei 5.282 Alte religii (7 biserici)

  • Structura pe etnii:Romni 73.613Maghiari 5.204Rromi 1.958Germani 370Altele 114

    Evoluia populaiei:1912 13.236 loc.1930 14.128 loc.1948 15. 801 loc.1956 20.292 loc.1966 25.519 loc.1977 44.339 loc.1992 87.710 loc.2002 - 81.259 loc.

  • Cile rutiere principalesunt:

    Drumul european E58(Cluj-Napoca Dej Bistria)

    Drumurile Naionale: DN17 (Bistria Vatra Dornei)DN15A (Bistria Reghin Tg.Mure - Bucureti)DN170 (Bistria Nsud Salva Valea Izei) `

  • DN17 strabate urmatoarele strazi:Bulevardul Independentei, Bulevardul Republicii si Calea Moldovei;DJ151:Str. Soarelui, Str. Sigmirului, Drumul Cetatii;DJ173:Drumul Jelnei;DJ173C:Str.Mihai Viteazul, Str. Valea Budacului

  • n sec XIX reeaua de drumuri a fost completat cu cea feroviar, astfel n 1884 s-a dat n funciune calea ferat Dej-Bistria, n 1898 Bistria-Bistria Brgului, iar n 1886 ieu-Mgheru-Ludu.

    n gara Bistria Nord opresc 23 de trenuri personale i 2 accelerate

  • Serviciul public de transport este asigurat de firma TRANSMIXT pe 14 rute cu microbuze i autobuzeTransportul privat este asigurat de 400 de taximetreTransportul judeean este asigurat de firma HeniuTransportul interjudeean i internaional este asigurat de firme private: Filadelfia Group, Tabita Tour, Atlassib, Topaz Transport, C&I, Macon

  • Categoria lVCategoria lll

  • Categoria ll

  • nfiinarea Societii de Concerte Bistria i colaborrile internaionale ale acesteia cu Japonia, Germania, Austria, Elveia, Frana i Italia.Organizarea anual a festivalelor internaionale: Bistria Medieval i Nunta Zamfirei.Extinderea nvmntului universitar:Universitatea Tehnic Cluj Napoca- filiala BistriaUniversitatea Babe-Bolyai Cluj NapocaUniversitatea de Vest Vasile Goldi AradUniversitatea de Nord Baia MareUniversitatea Spiru Haret BucuretiUniversitatea Banatul TimioaraUniversitatea Ecologic BucuretiArhitectura peisagistic a municipiului a cunoscut o dezvoltare modern.Apariia cartierelor rezideniale

  • Prezenta gropilor in partea carosabilMici carene a gradului de civilizaie a populaiei din clasele de jos

  • CONCLUZII Municipiul Bistria este un ora cu potenial de dezvoltare economic i turistic. Prin gestiunea responsabil a resurselor acestui ora se poate dezvolta un important centru economic, turistic i social.

  • Internet :http://ro.wikipedia.org http://www.bn.rohttp://www.bistritza.rohttp://www.primariabistrita.roDnil tefan Bistria: Mic ndeptar Istoric(1967)Crciun Pompei Bistria Nsud Monografie(1979)