Prezentare Biodiversitate - Copie

Prezentare Curs Biodiversitate

Masterand Alina Ficker Trif

Clasificare ștințifică

Gen: Corylus

Ordin: Fagales

Familia: Betulaceae

Grup: Coryloideae

Gen: Corylus

Principalele specii de alun sunt: C. avellana, C. americana, C. colurna, C.

cornuta, C. ferox, C. heteroplylla, C. maxima, C. sieboldiana și C.

tibetica.

Corylus avellana L. este specia care a dat naștere la cele mai multe soiuri

si de aceea se consideră că prezintă cea mai mare importanță economică.

În România, această specie se află în stare nativă în majoritatea regiunilor

țării. Planta se prezintă ca un arbust cu numeroase tulpini și înălțimea de

3-6 m.

Dezmuguritul la soiurile de alun, în condițiile de la Rm. Vâlcea, s-a

înregistrat între 15 și 30 martie, înntre soiuri fiind diferențe foarte mici (2-

3 zile). Începutul creșterii lăstarilor a avut loc între 1 și 20 aprilie, funcție

de soi și ani.

Alunul este o pecie unisexuat moniocă, deci cu dispunerea florilor mascule

și femele separat, dar pe aceiași plantă. Epoca de înflorire a alunului este

o caracteristică a speciei. Aceasta se deosebește radical de epoca de

înflorire a altor specii pomicole de climat temperat. Astfel, fenofaza

înfloritului este eșalonată pe o perioadă lungă de timp, care coincide cu

lunile de iarnă, când au loc scăderi de temperatură, care pun în pericol

producția (3 ianuarie-3 martie).

Maturarea fructelor

În condițiile zonei subcarpatice meridionale, maturarea fructelor are loc în

intervalul dintre decada I a lunii august și decada a III-a a lunii septembrie.

Perioada maturării se derulează într-un interval de 30-40 de zile, funcție

de condițiile climatice ale anului respectiv.

1.1 Bacterioza alunului – Xanthomonas campestris pv.

Corylina

Clasa: Schizomycetes

Ordin: Pseudomonales

Familia: Pseudomonadaceae

Boala se manifestă în special pe muguri, creșteri

anuale, frunze și uneori pe ramurile de schelet și

trunchi.

Mugurii se usucă, creșterile anuale se usucă, frunzele

prezintă pete brune, iar pe fructe se evidențiază mai

ales pe involucru.

Clasa: DeuteromycetesOrdin: MelanconialesFamilia: Melanconiaceae

Boala se manifestă pe inflorescențele mascule (amenți), inflorescențele femele, mugurii vegetativi și ramuri

Pe amenți în cursul lunii decembrie apare o colorație brună care cuprinde progresiv, integral amentul.

De asemenea, în cursul lunii februarie, se observă amenți de culoare mai închisă care nu înfloresc, sau înfloresc parțial.

În interiorul acestor amenți sau inflorescențe se dezvoltă ciuperca.

1.2 Gleosporioza alunului – Gloeosporium coryli

Clasa: Ascomycetes

Ordinul:Erysiphales

Família:Erysiphaceae

Boala se manifestă pe partea inferioară

a frunzelor de alun, începând cu

sfârșitul lunii august – începutul lunii

septembrie și până la căderea

frunzelor. Pe partea inferioară a

frunzelor apar pete de culoare albă-

gălbuie cu un diametru de 1-3 cm.

Când se diferențiază hifele și

conidiile,atunci apar numeroase puncte

de culoare neagră.

1.3 Făinarea frunzelor de alun – Phyllactinia corylea

Clasa: Ascomycetes

Ordinul: Helotiales

Família: Sclerotiniaceae

Provoacă putrezirea alunelor. Apare pe fructe, în lunile iunie-iulie.

Monilia, apărută la un singur fruct din inflorescență, contaminează și celelalte fructe. Atacul pe fructe este mai puternic în anii cu umiditate atmosferică ridicată.

1.4 Monilioza fructelor de alun – Monilinia fructigena

Clasa: Dothideomycetes

Ordinul: Myriangiales

Familia: Elsinoaceae

Boala atacă frunzele, florile și fructele.

1.5 Antracnoza alunului – Sphaceloma coryli

Clasificare științifică

Clasa: Insecta

Ordine: Lepidoptera

Secțiunea: Cossina

Familia: Tortricidae

Trib: Grapholitini

Genul: Cydia

Specii: C. fagiglandana

Larvele infestează fructele alunului, săpând o galerie în endosperm.

Cydia fagiglandana are o singură generație pe an și iernează în pământ sau sub

scoarță ca larvă protejată într-un con de mătase.


Clasa: Insecta

Ordin: Coleoptera

Familia: Curculionidae

Genul: Curculio

Adulții se hrănesc cu fructele abia formate, care avortează și cad. Aceștia

provoacă cele mai importante pagube.

Larvele se dezvoltă exclusiv în fructele de alun. Alunele atacate au miezul

consumat în întregime și cad prematur.

Acest dăunător s-a dovedit a fi unul dintre cele mai păgubitoare insecte pentru

cultura alunului.

Femela forează cu rostrul peretele alunei apoi se întoarce și depune oul în orificiul

galeriei.

2.1.2 Gărgărița alunelor- Curculio (=Balaninus) nucum


Clasa: Insecta

Ordin: Lepidoptera


Genul: Archips

Specii: A crataegana

Archips crataegana are o singură generație pe an.

Prădători: Trichogramma embryophagum, Trichogramma evanescens

Larvele atacă mugurii, frunzele, florile și fructele abia formate. Acestea

realizează eroziuni pe partea inferioară a frunzelor.

2.2.1.2 Molia bobocilor - Archips rosana


Clasa: Insecta

Ordine: Lepidoptera


Genul: Archips

Specii: A. Rosana

Specie polifagă.

Larvele trăiesc hrănindu-se cu frunze, flori și fructe tinere. Acestea realizează eroiziuni

pe suprafata frunzelor, rulează limbul de-a lungul nervurii astfel încât să formeze o

formă de țigară.

Distrug chiar și mugurii, devorându-i în totalitate sau parțial. Succesiv realizează

eroziuni ample pe fructele proaspăt formate.

Prădători: Trichogramma embryophagum cacoeciae

Iernează în stadiul de ou. Ouale sunt

depuse pe scoarța fină a trunchiului sau a

ramurilor de 2-4 ani din partea inferioară a

plantei.


Clasa: InsectaOrdine: HemipteraFamilia: AphididaeGenul: MyzocallisSpecie: coryli

Iernează sub formă de ouă, care eclozează în ultimele zile din februarie și primele din martie.

Pot fi găsiți pe muguri sau pe partea inferioară a frunzelor.

Daunele sunt cauzate de numărul mare de afide care se hrănesc cu frunzele.

Populațiile mari împiedică dezvoltarea mugurilor și pot duce la îngălbenirea frunzelor; acestea produc

cantități mari de exsudat, miere de mană, care favorizează apariția fumaginei.

Afidele sunt foarte active în lunile mai, iunie și începutul lui iulie. Spre sfârșitul lunii iulie și începutul

lunii august se constată dispariția acestor afide, care își vor relua activitatea în lunile octombrie,

noiembrie.

Afidele pot transmite virusuri. Pierderile pot fi substanțiale și sunt dificil de prevenit prin controlul

populațiilor de afide.

Prădători: Adalia bipunctata, Coccinella decempunctata, Trioxyx pallidus

2.2.2.2 Corylobium avellanae


Clasa: Insecta

Ordin: Hemiptera

Familia: Aphididae

Genul: Corylobium

Specie: avellanae

Coloniile de afide trăiesc de regulă pe muguri, dar pot infesta și partea inferioară a

frunzelor tinere.

Daunele cauzate sunt de interes limitat.

Prădători: Adalia bipunctata

Iernează în stadiul de ou.

Excrețiile lor provoacă instalarea altor boli, precum fumagina.

Părțile afectate ale alunului, în special frunctele, nu devin

distorsionate dar sunt acoperite cu o cantitate mare de miere de

mană și mucegaiuri.

Dimensiunea alunelor este uneori redusă.


Regnul: Animalia

Încrengătura: Arthropoda

Clasa: Arachnida

Ordine: Prostigmata

Familia: Eriophyidae

Genul: Phytoptus

Specii: P. avellanae

Acest dăunător iernează ca adult în interiorul mugurilor invadați din vara

precedentă.


Regnul: Animalia

Încrengătura: Arthropoda

Clasa: Arachnida

Subclasa: Acari

Ordine: Trombidiformes

Familia: Tetranychidae

Genul: Tetranychus

Specii: T. urticae

Prezintă 6-10 generații pe an și iernează în stadiul de adult, mai ales ca femelă, sub

scoarța exfoliată a pomilor, pe sub frunzele căzute sau buruieni uscate, în stratul

superficial al solului.

Atacă frunzele, care se usucă și cad. Pe frunze apar la început pete de culoare

galbenă, care se transformă ulterior în roșu sau brun.

Decolorarea începe de la baza limbului foliar, înaintează de-a lungul nervurii

principale, cuprinzând toată suprafața foliară.


Clasa: Arachnida

Ordin: Prostigmata

Familia: Tetranychoidea

Genul: Eotetranychus

Specie:E. carpini

Iernează ca adult, în special femelă, pe plantele gazdă, în crăpăturile scoarței.

Frunzele infestate devin gălbui, de obicei culoarea fiind vizibilă doar de dedesupt.

Creșterea plantelor nu este afectată în mod notabil.


Clasa: Insecta

Ordin: Diptera

Subordine: Brachycera

Secțiunea: Aschiza

Superfamily: Syrphoidea

Familia: Syrphidae

Sirfidele afidofage sunt recunoscute ca

inamici naturali ai dăunătorilor (afide,

lăcuste, triphs) și ca potențiali agenți în

controlul biologic.

Unii adulți ai acestei specii sunt

polenizatori importanți.


Clasa: Insecta

Ordin: Neuroptera

Familia: Chrysopidae

Chrysopa abbreviata

Chrysopa commata

Chrysopa dasyptera

Agenți de control biologic pentru insecte și acarieni în agricultură și

grădini. Sunt extrem de agresive, manifestă canibalism.

Specii care au atras interes în cercetare: Chrysoperla precum și Mallada

signatus.

Atacă: afide, acarieni, anumite omizi, păduchi lânoși, thrips.

Adalia bipunctata

4.4 Coccinellidae

Agenți în programele de controlul biologic valoroși, consumă afide și acarieni, substanțe de

origine botanică. Multe coccinellidae se specializează în tipuri de pradă specifice.

Stethorus, un gen de buburuze mici, negre, este un exemplu de prădător specializat în acarieni

ca și pradă, în special acarieni din genul Tetranychus.

Anumite specii de coccinellidae depun ouă infertile suplimentar, alături de cele fertile,

aparent pentru a produce o sursă alternativă de hrană pentru larve.

Printre cei mai importanți prădători amintim păsările, broaștele, viespiile, păianjenii și

libelulele.

Iepurele de camp - Lepus

europaeus P.

Traista-ciobanului, Capsella bursa-

pastorisRaigras aristat - Lolium multiflorum

Volbură - Convolvulus arvensis

BibliografieTratat De Entomologie. I. Roșca, Rada Istrate. Editura Alpha MDN, Buzău, 2011

Pests of Ornamental Trees, Shrubs and Flowers. David V. Alford. CRC Press, 2012.

Biological Control in the Western United States. Universitatea din California, Publicația

nr. 3361, 1995.

Culturile Nucifere. V. Cociu, Editura CERES, 2007. Pag.205

Manuale di Entomologia applicata. Aldo Pollini. Edagricola 2002

Integrated Pest Management for Walnuts -Third Edition. LARRY L. STRAND.

Publication Number: 3270, 2003

Prezentare Biodiversitate - Copie

Documents

Transcript of Prezentare Biodiversitate - Copie