Prezent Are

2
TRASEUL TURISTIC –RUCĂR- Ini ț ial am ales harta cu zona Rucăr pentru pe moment mi cunoscut, nu știam ce forma ț iuni voi găsi, cât de multe ș i mai ales, ce mă gândeam eu pe moment era cât am de vectorizat dar spre surprinderea mea când am harta propriu-zisă mi s-a părut u șoară ș i interesantă. Totu și, ce era mai greu era să stabilesc un traseu. Nu știam la ce să mă a ș tept și nu ș tiam dacă voi reu și să găsesc lucruri interesante pentru un traseu turistic. Asta până am stat să anal col ț isor și ecare bucă ț ică de pe hartă și am observat ni ș te lucruri foarte folositoare și potrivite pentru un traseu turistic reu șit. Nu le voi spune pe toate acum ci vom parcurge traseul !mpreună. "entru !nceput voi vorbi pu ț in de localizare. #ând auzim numele de Rucăr ne vine !n minte #uloarul Rucăr-$ran. %eci, #uloarul $ran&Rucăr&%ragoslavele es !ncadrat grupei montane $ucegi& "iatra #raiului, ce apar'ine #arpa'ilor )imitele culoarului sunt „marcate pretutindeni de denivelări de 200–300 m, datorate în proporţieînsemnată contactelorlitologice, între conglomeratele vraconian-cenomaniene şi calcarele jurasice sau şisturile cristaline ale M Leaotei şi e!erului, contacte determinate local, spre "ucegi, de #aliile $oa %lincei& *"atrulius, + . /ntre aceste limite se conturează suprafa'a ge #uloarului $ran&Rucăr&%ragoslavele, desfă0urată la 11&+ 11 m !năl'ime 0i alcătuită din culmi netezite 0i rotun2ite 0i culoare de vale. Am ales ca punct de plecare comuna Dragoslavele de pe 3alea %âmbovi ț ei, din nordul 4ude ț ului Arge ș. 5e merge pe traseu pe direc ț ia nord-est, unde intrăm !n seria de Leaota , cu un metamorsm mai pu'in intens, corespunzător faciesul 0isturi verzi. Apoi se face trecerea !n seria de Cumpăna , cu un metamorsm mai pronun'at, ind alcătuită !n principal din paragnaise, mica0isturi. Intr serii se găsesc două zone6 una cu clorit și una cu biotit ș i amandin. Ambele serii reprezintă forma'iuni cristaline și sunt reprezentative pentru zonele limitr pentru fundamentul culoarului. %upă aceasta intâlnim o mică forma ț iune- 7ranitele de Albe ști *magmatite paleozoice .8rmează formaiunile vra!ono-!enomaniene , ma2oritate constituite din !al!are al"e , !nso'ite, de obicei, de "re!ii !al!aroase . Aici sunt prezente numeroase sectoare de chei și pe ș teri cunoscute și cu o mare atractivitate turistică. "rimelepe traseul ales sunt C#eile $#im"avului situate pe râul omonim,a9uent al %âmbovi ț ei. Traseul este deosebit de frumos, cheile !ntâlni spectaculoase. %e re ț inut faptul că traseul se parcurge !n cea mai mare parte apă *de preferat vara când apa are debitul scăzut și este ceva mai caldă: !n general, vara, apa nu trece de genunchi . %e asemenea, traseul nu este marcat u șor de urmat. #a durată, #heile 7himbavului pot parcurse !n +h+;min și +h<;min.

description

Prezent Are

Transcript of Prezent Are

TRASEUL TURISTIC RUCR-Iniial am ales harta cu zona Rucr pentru c pe moment mi se prea cunoscut, nu tiam ce formaiuni voi gsi, ct de multe i mai ales, ce m gndeam eu pe moment era ct am de vectorizat dar spre surprinderea mea cnd am vzut harta propriu-zis mi s-a prut uoar i interesant. Totui, ce era mai greu era s stabilesc un traseu. Nu tiam la ce s m atept i nu tiam dac voi reui s gsesc lucruri interesante pentru un traseu turistic. Asta pn am stat s analizez fiecare colisor i fiecare bucic de pe hart i am observat nite lucruri foarte folositoare i potrivite pentru un traseu turistic reuit. Nu le voi spune pe toate acum ci vom parcurge traseul mpreun. Pentru nceput voi vorbi puin de localizare. Cnd auzim numele de Rucr ne vine n minte Culoarul Rucr-Bran. Deci, Culoarul BranRucrDragoslavele este ncadrat grupei montane Bucegi Piatra Craiului, ce aparine Carpailor Meridionali. Limitele culoarului sunt marcate pretutindeni de denivelri de 200300 m, datorate n proporie nsemnat contactelor litologice, ntre conglomeratele vraconian-cenomaniene i calcarele jurasice sau isturile cristaline ale Munilor Leaotei i Iezerului, contacte determinate local, spre Bucegi, de faliile Poarta i Clincei (Patrulius, 1969). ntre aceste limite se contureaz suprafaa general a Culoarului BranRucrDragoslavele, desfurat la 6001600 m nlime i alctuit din culmi netezite i rotunjite i culoare de vale.Am ales ca punct de plecare comuna Dragoslavele de pe Valea Dmboviei, din nordul Judeului Arge. Se merge pe traseu pe direcia nord-est, unde intrm n seria de Leaota, cu un metamorfism mai puin intens, corespunztor faciesului de isturi verzi. Apoi se face trecerea n seria de Cumpna, cu un metamorfism mai pronunat, fiind alctuit n principal din paragnaise, micaisturi. Intre aceste serii se gsesc dou zone: una cu clorit i una cu biotit i amandin. Ambele serii reprezint formaiuni cristaline i sunt reprezentative pentru zonele limitrofe i pentru fundamentul culoarului. Dup aceasta intlnim o mic formaiune- Granitele de Albeti (magmatite paleozoice).Urmeaz formaiunile vracono-cenomaniene, majoritate constituite din calcare albe, nsoite, de obicei, de brecii calcaroase. Aici sunt prezente numeroase sectoare de chei i peteri cunoscute i cu o mare atractivitate turistic.Primele pe traseul ales sunt Cheile Ghimbavului situate pe rul omonim,afluent al Dmboviei. Traseul este deosebit de frumos, cheile ntlnite fiind spectaculoase. De reinut faptul c traseul se parcurge n cea mai mare parte prin ap (de preferat vara cnd apa are debitul sczut i este ceva mai cald; n general, vara, apa nu trece de genunchi). De asemenea, traseul nu este marcat ns este uor de urmat. Ca durat, Cheile Ghimbavului pot fi parcurse n intervalul de 1h15min i 1h45min. Apoi se va face trecerea spre Cheile Dmboviei din nou, dezvoltate pe rul cu acelai nume. Peisajul este spectaculos, cu un mare potenial turistic. Se parcurge la fel, mai mult prin ap, i dureaz ntre 1h30min i 2h. Un punct important pe traseul ales se regsete aici n Cheile Dmboviei i anume Petera Urilor sau cum se mai numete Petera de la Colul Surpat (deci nu e aceeai cu cea din Hunedoara). Este o peter fosil lung de 367 m, modelat n calcare jurasice. De la intrare pornete o galerie principal, Galeria Larg, care la prima vedere pare a fi divizat n mai multe galerii (datorit numeroaselor coloane cu aspect de pilieri). Dup 130m galeria se desface n dou. Ramura din dreapta, numit Galeria cu an, este destul de larg i nalt datorit unul an spat de un grup de geologi. Ramura din stnga sau Galeria cu Nisip este mai redus ca dimensiuni, nlimea ei aflndu-se n general sub 1m; din acest motiv naintarea se face mai mult tr.Dup aceasta ne vom ntoarce pe traseu pn la confluena Dmboviei cu Dmbovicioara i se va merge n amontele celei de-a doua, unde vom parcurge sectorul de chei i petera cu acelai nume.Cheile Dmbovicioarei au o lungime de chei propriu zise de 2 km, sunt situate n arealul montan calcaros al Munilor Piatra Craiului. Au un aspect impuntor i fac parte dintr-o serie de cel puin 20 de chei situate n bazinul hidrografic al Dmboviei. Dmbovicioara a spat n formaiunile de roci sedimentare, calcaroase, gresii i conglomerate un adevrat canion lung de 8 km, unde n unele poriuni valea are perei verticali ce depesc 200 de m nlime.Petera Dmbovicioara este situat n partea de sud a Masivului Piatra Craiului, n versantul stng al vii, la 1 km nord de satul Dmbovicioara, judeul Arge. Petera s-a format datorit aciunii apelor prului Dambovicioara, care au tiat n calcarele de vrst jurasic ale Masivului Piatra Craiului. Aceasta este format dintr-o galerie unic, cu o lungime total, de 555 m. Dei aceast lungime este incomparabil mai mic fa de alte peteri din Romnia, Petera Dmbovicioara este cea mai lung din zon, relieful i natura rocilor nefiind propice galeriilor de mari dimensiuni. Galeria are limi ce variaz ntre 3-4 m i nlimi de 4-5 m, cu puine ramificaii, de dimensiuni mici. Dup 150 m de la intrare, galeria se ngusteaz foarte mult; este relativ srac n formaiuni calcaroase ns este destul de bine cunoscut, a fost amenajat i este frecventat de un numr destul de mare de turiti.Expediia se sfrete n Comuna Dmbovicioara, unde se gsesc numeroase locuri de cazare pentru turiti, ori, dup preferine, se pot parcurge civa kilometri n plus chiar pn n Rucr. Traseul are undeva ntre 20-25 de kilometrii (msurat n GIS) ns peisajul face ca fiecare moment s conteze.