Presentation III

P O L E N I Z A R E A

P O L E N I Z A R E A P L A N T E L O R

BIOLOGIA FLORII

TIPURI DE POLENIZARE

POLENIZAREA PLANTELOR CULTIVATE

ASPECTE INTERNATIONALE PRIVIND SERVICIUL DE POLENIZARE

Fenomen ce consta n transportul (natural sau artificial) al polenului din sacii polinici ai anterelor pe stigmatul

pistilului.

P o l e n i z a r e a D e f i n i t i e

IMPORTANTA POLENIZARII

Reproducere i producere de suficiente semine pentrudispersare i nmulire

Dezvoltarea corespunzatoare a fructelor pentru a asiguradiseminarea seminelor

Reproducere sexuala este importanta pentru evolutie,rezultand urmasi variabili, creand diversitate si variatie inrandul populatiei (amestec de gene)

Mentinerea diversitatii genetice in cadrul unei populatii esteprincipalul factor ce determina aparitia selectiei naturale

Reproducerea sexuala este avantajoasa pentru unorganism numai daca zigotul rezultat este produsulfecundarii gametului propriu cu un gamet ce provine de laalt individ din cadrul populatiei respective.

REPRODUCERE SEXUALA

In cazul plantelor cu flori reproducereasexuala intre indivizi diferiti din cadrul aceleiasispecii nu este usor de realizat, deoarecemajoritatea florilor incorporeaza ambele parimascule si femele, acest tip de floare fiind numitaflore perfecta.

Plantele cu flori au evoluat in modurispeciale pentru a asigura incrucisari intre indiviziiaceleiasi specii si pentru a preveniconsangvinizarea.

Prevede mecanisme (vizuale si olfactive) de atragere a polenizatorilor pentru a facilita polenizarea

Functiile de baza ale florii

Ofera o platforma pentru sistemul de reproducere sexuala a plantei

Ofera o platforma pentru ca ovulele fecundate sa sedezvolte

Structura florii

Organele reproductive ale floriiGINECEUL

Reprezinta in structura florii parteareproductiva femela si este constituit din:

stigmat - partea superioara a pistilului, pe care seprinde si germineaza polenul

stil - poriunea subire i cilindric a pistilului, carepornete de la ovar i se termin cu stigmatul

ovar - partea inferioar a pistilului, care conineovulele i care, dup ce are loc fecundarea ovulelor,se transform n fruct

ovul - element sexual femel al plantelor, care, inurma fecundarii, genereaz smna

ANDROCEUL

Stamina

Reprezinta partea reproductiva mascula a florii, si este format din: antera - Sac cu polen, situat la parteasuperioar a staminelor unei flori

filament - Formaiune n form de fir lung isubire cu rol de susinere a anterei

polen - Materialul fin, pulverulent, compus dingranule (graunciori) de polen, ce este produs deanterele plantelor cu seminte.

POLENIZAREA si FECUNDAREA

Dei polenizarea este o condiieprealabil pentru fertilizare, mai multe procesetrebuie s se desfasoare nainte de a seproduce fertilizarea.

Polenizarea este atunci cand polenulajunge la planta purtat de vnt sau de insecte,iar fertilizarea are loc n momentul n caregrunciorul de polen ajuns pe sigmatul pistiluluiformeaz un tub polinic, ce strbate stilul iajunge n ovar, unde, celula sexual mascula,ce migreaza prin acest tub, se unete cu celulasexual femela din ovul, formand zigotul.

n urma fecundaiei, sepalele ipetalele de obicei cad, staminele, stilul istigmatul se usuc, ovarul se ingroa si devinefruct iar ovulele fecundate se trasform nseminte.

Mecanisme de evitare a autopolenizarii

Dei majoritatea angiospermelor au florile hermafroditepolenizarea lor este n cele mai multe cazuri tot indirect, ele prezentndvariate adaptri care mpiedic autopolenizarea.

Dicogamia - lipsa unei sincronizari temporare in ceea ce priveste maturarea polenului si gineceului din aceiasi floare.

Florile dicogame sunt de 2 feluri: - protandrice (androceu-gineceu)- protogine (gineceu-androceu)

Dioicia - existenta, in cadrul aceleiai specii, a doua tipuri de indivizi,masculi sau femeli cu flori unisexuate

Structura speciala a corolei si a staminelor - prezinta un impedimentmecanic in efectuarea autopolenizarii, fiind impiedicata de anumitedispozitive morfoanatomice, aceasta se numeste hercogamie si plantelehercogame.

Autosterilitatea (autoincompatibilitatea) - caz in care nu se formeazaseminte cand se produce autopolenizarea

Heterostilia - prezenta la unele plante a florilor bisexuate care difera prinlungimea stilelor, a filamentelor staminale, ce asigura indepartareaanterelor de stigmat

POLENUL Structura polenului este adesea legata de metoda de polenizare

La speciile polenizate de insecte, polenul este adesea lipicios sau prezinta excrescente

La speciile polenizate cu ajutorul vantului, polenul este de obicei, uor, de dimensiunimici, si cu suprafata neteda, la unele specii intalnindu-se si saci aeriferi.

In functie de specie, polenul poate fi viabil doar pentru cateva ore sau pana la cateva saptamani dupa eliberarea sa din antera.

PALINOLOGIAEste ramura botanicii, ce se ocup cu studierea palinomorfelor,

in care sunt incluse urmatoarele categorii vegetale sau cu afinitati vegetale: spori, polen, prepolen.

Este folosita in urmatoarele domenii:

Biostratigrafie i geocronologie-Geologii folosesc studii palinologicepentru a corela si determina varsta relativa a unui anumit strat, orizont

geologic.

Arheologie - palinologia examineaza utilizarea plantelor de catre omul din trecut. Acest lucru poate ajuta la determinarea caracterului sezonier

al ocupatiei, prezenta sau absenta practicilor agricole sau folosireaplantelor in diferite activitati

Antropologie studiul folosirii polenului in anumite ritualuri

Criminalistica studiul polenului si a particulelor palinomorfe ca si dovezi de la locul crimei sau pentru a indica locul crimei

Alergologie - studii de distribuie geografic i producia de polen in anumite sezoane, poate ajuta persoanelor care sufera de alergii, mai

ales cele alergice la polen.

Melissopalinologia - studiul polenului i sporilor gasiti in miere, pot indica sortul de miere identificand planta de la care provine sau zona

geografica unde aceasta a fost recoltata de catre albina.Deasemenea prezenta sau absenta graunciorilor de polen si numarul acestora in miere poate departaja mierea artificiala (falsificata) de cea

naturala.

Prospectiuni petroliere - polenul fosil poate determina daca un camp petrolier va avea depozite bogate

TIPURI DE POLENIZARE

Polenizarea prin intermediul vntului (flori anemofile)

Polenizarea prin intermediul animalelor

Polenizarea prin intermediul vntului (flori anemofile)

Polenizarea prin vant se intalneste la aporximativ 10 % dintre plantele cu flori.

Ea implica existenta unor adaptari pentru raspandirea polenului: Florile sunt grupate in inflorescente; Florile mascule sunt in numar mai mare decat florile femele; Scuturarea polenului este usurata fie prin mobilitatea filamentelor staminale a pedunculilor florali sau a axelor inflorescentei; Sacii polinici explodeaza datorita filamentelor lor elastice;

Granulele de polen sunt mici, suprafata lor este neteda, sunt uscate si au o mare capacitate de plutire in aer;

Stigmatul are o suprafata mai mare usurand captarea polenului;

Stigmatul este divizat, lobat, plumos cu suprafata acoperita de substante lipicioase;

Inflorirea lor are loc inainte de infrunzire, evitandu-se oprirea polenului pe alte parti ale plantei;

Prezenta celor doi saci aeriferi ce permite deplasarea polenului pana la 300 de metri de la planta mama;

Producerea unei cantitati foarte mari de polen, circa 2,5 milioane granule de polen raportat la un singur ovul (alun).

Avantajele polenizarii anemofile:- florile nu mai au nevoie de invelis floral de tip special menit saatraga polenizatorii si nici nu mai trebuie sa produca nectarulnecesar polenizatorilor astfel economisindu-se o mare cantitate deenergie;- este modaliatatea eficienta de polenizare pentru speciile caretraiesc in zone in care insectele polenizatoare sunt rare saulipsesc.

Dezavantajele polenizarii anemofile:- O mare cantitate de polen se pierde nu numai datorita dispersiei sale la intamplare dar si datorita efectului factorilor defavorabili;

- Dependenta plantelor anemofile de anumite conditii de mediu este evidenta, acestea traiesc in masa in zone de savane si stepe expuse vantului si temperaturilor vitrege.

Polenizarea prin intermediul animalelor

Polenizarea este realizata de vertebrate de dimensiunimici, cum ar fi pasari si lilieci, dar mai ales de catre insecte(entomophila)

Mamifere mici Lilieci

Pasari colibri Sunbirds Spiderhunters

INSECTE POLENIZATOARE

Lepidoptere Lepidoptere Coleoptere

Formicidae DiptereHimenoptere

PRINCIPALII POLENIZATORI

Aportul diferitelor specii de insecte in polenizarea entomofila

Bondari 7.50%

Diptere 3.50%

Furnici 3.50%

Coleoptere 3.50%

Albine solitare 2.50%

Alte himenoptere 2.50%

Albina melifera 77%

POLENIZAREA ENTOMOFILAModul de polenizare la care se intalnesc cele mai interesante adaptari. Atractia se face pe cale vizuala sau olfactiva.

Florile entomofile au dimensiuni foarte mari, iar cand florile sunt mici, se grupeaza in inflorescente mari

La compositae, florile marginale au pierdut rolul principal reproductiv si indeplinesc rolul atragerii insectelor catre florile mici fertile din centrul inflorescentei

La apiacee florile sunt grupate in inflorescente de tip umbela simpla sau compusa de dimensiune mare

Umbela simpla Hedera helix

Umbela compusa Daucus carota

Coloritul elementelor florale viu aprins este o caracteristica a petalelor, dar uneori sepalele sunt colorate (ranunculaceae), alteori staminele (mirtaceae, mimosaceae), sau stigmatele sunt colorate ( Ricinus) ori bracteele (euforbiaceae, araceae)

O trasatura specifica plantelor entomofile este produceareanectarului, un lichid bogat in zaharide ce serveste ca sursa de energiepentru polenizatori. Nectarul este produs de glande nectarifere culocalizare diferita pe elementele florale (glande nectarifere) sau glandeextraflorale.

O alta atractie pentru polenizatori o constituie polenul, acesta reprezentand hrana proteica a polenizatorilor.

Independent de felul polenizarii, plantele, in conditii naturale produc mult mai mult polen decat necesarul lor.

Graunciorii de polen la plantele entomofile sunt mari, lipiciosi, cu diferite asperitati ale exinei, ce faciliteaza fixarea lor pe corpul insectelor.

Dei albinele vad intr-o gama de culori destul de larg, ele nu vd rou i potdiferenia numai ntre ase categorii majore de culori, galben, albastru-verde, albastru, violet, i ultraviolete. Disting de asemenea, o culoare cunoscuta sub

numele de " violet albina ", un amestec de galben i ultraviolet.

In cursul evolutiei relatiei dintre plante si polenizator s-a creat o inaltaspecializare, florile unei specii sunt polenizate doar de cateva sau doarde o singura specie de insecta.Genul Ophrys mimeaza ca forma sau miros femelele unor viespi,masculii acestor specii de viespi ies din pupe in momentul infloririiplantei, confundand floarea cu femela, in urma unei pseudocopulatiifloarea este polenizata.

Argogorytes mystaceus polenizand Ophrys insectifera

Florilele vizitate de lepidoptere nocturne se numesc flori svignofile. Sunt flori tubuloase, pendule, de culoare alba cu miros de parfum si

nectar adanc ascuns. Angraecum sesquipedale creste in Madagascar si are ca si polenizator un fluture nocturn a carui trompa atinge 25 30

cm lungime

Angraecum sesquipedaleXanthopan morganii

praedicta

Relatia floare-albina

Florile au nevoie de albine ca s rodeasca,

iar albinele au nevoie de flori ca s traiasca"

Albinele prezinta o serie de adaptari, n vederea

participarii cat mai eficiente la polenizarea ncrucisata

prezenta perisorilor pe corpul albinei

transformarile morfologice suferite de cele trei perechi de picioare

aptitudinea albinelor de a vizita diverse specii de flori, dar, rmn, in cadrul unui zbor de cules fidela aceleiasi specii de plante

adaptarile speciale ale aparatului digestiv; albinele au o mare capacitate de orientare; tendinta albinelor de a cerceta continuu florile;

Influenta conditiilor atmosferice asupra comportamentului albinelor

Este foarte activa la tamperaturi intre 15,6-41,5C

Peste 33C, buna parte din lucratoare aduc in stup apa, pentru a scadea temperatura din interior

Vanturile puternice slabesc activitatea de zbor si o fac total imposibila, daca viteza lor depaseste 40 km pe oraVanturile calde reduc secretia de necar si in mod indirect zborul albinelor

In zilele noroase intensitatea zborului albinelor este scazuta

Reactiile familiei de albine fata de conditiile atmosferice nefavorabile sunt influentate si de populatia acesteia.

Polenizarea culturilorIn agricultura moderna se pot aplica cele mai bune metodeagrotehnice fara a obtine totusi o recolta bogata daca se neglijeazaasigurarea polenizarii culturilor entomofile

Desi la polenizarea acestor culturi contribute diferite specii de insecte,80-90% din acest proces este desavarsit de catre albinele melifere.

Familiile de albine pot fi usor concentrate in momentul si locul undeeste nevoie a se efectua polenizarea culturilor, iar prin folosireametodelor tehnice puse la punct pentru producerea de miere, numarullor poate fi sporit intr-o perioad de timp relativ scurta.

Albina melifera este adaptata la clime variate, astfel se poate asigurapolenizarea culturilor ce se afla pozitionate in zone unde polenizatoriisalbatici lipsesc sau sunt in numar foarte redus.

Privita sub aspect economic, cu dubla eficienta (agricola si apicola), polenizarea cu ajutorul albinelor, necesita o serie de masuri tehnice si

organizatorice pentru a obtine rezultate maxime.

Starea Familiilor de AlbineFamilii puternice, sanatoase cu o populatie numeroasa (cel putin 30.000 indivizi)

6 -12 rame cu albina in functie de tipul de stup, cu puiet in toate fazele de dezvoltare

Familiile de albine folosite la polenizare dupa 15 iunie, vor fi mentinute in stare activa

Trebuie impiedicat roitul prin tehnologii specifice de intretinere si exploatare

Momentul Optim pentru Deplasarea Familiilor de Albine

In general, momentul optim de deplasare a familiilor de albine la culturile entomofile este la inceputul infloririi acestora

Daca deplasarea se face devreme, albinele sunt atrase de plantelemelifere concurente din zona si pot apoi neglija cultura avizatapolenizarii

Daca deplasarea se face prea tarziu, procentul de flori inflorite scadesi adesea ultimele flori au nectar si polen mai putin, deci nu maiprezinta interes pentru albine

Momentul optim de deplasare la polenizare a familiilor de albine areparticularitati pentru fiecare grupa de plante entomofile in parte

Amplasarea Stupilor

Se face n functie de specia cultivata, marimea parcelei, densitateaculturii si norma de polenizare

Stupii trebuie sa fie amplasati cat mai aproape de cultura si unde esteposibil, chiar in interiorul acesteia, aezati in grupuri mici

La culturile de camp numarul stupilor asezati pe o vatra nu va depasi50 familii de albineDistanta intre vetre va fi de cel putin 100 m, cand stupii apartinaceleiasi stupine si de cel putin 300 m cand fac parte din stupinediferiteEste interzisa amplasarea unei stupine pe directia de zbor a albinelorapartinand altor stupini, intre acestea si cultura de polenizat

Dresajul Albinelor

Este necesar la culturile entomofile slab cercetate de albine, si are labaza crearea reflexelor conditionate

Se realizeaza prin aplicarea hranirilor cu sirop de zahar aromatizat cu florile speciei avizate polenizarii

Hranirea se face zilnic sau la doua zile, pe toata perioada infloririiplantei respective

Protectia Familiilor de Albine

Este de mare importanta pentru atingerea obiectivelor propuse prin actiunea de polenizare

Trebuie sa existe o colaborare permanenta intre detinatorii deculturi entomofile, primariile pe a caror raza sunt cultivate acesteasi proprietarii familiilor de albine

Astfel, se va evita aplicarea tratamentelor chimice in perioadainfloririi plantelor sau se vor avertiza apicultorii, pentru ca acestiasa ia masuri de evitare a intoxicarii albinelor in timpul aplicariipesticidelor

Helianthus Annuus Floarea Soarelui

Necasarul de familii de albine pe hectar: 2 - 4

Amplasarea familiilor de albine: 100 500 de metri de cultura

Aportul familiilor de albine la productia totala: 10% 50 %

Productia potentiala de miere: 8 59 kg/ha

Brassica napusRapita



Aportul familiilor de albine la productia totala: 25% - 65 %


Sinapis Alba Mutar Alb

Necasarul de familii de albine pe hectar: 2,5 - 5




Medicago sativa lucerna - semincieri

Necasarul de familii de albine pe hectar: 3 8 maxim 12




Se impune dresajul albinelor pentru o polenizare eficienta

Carthamus tinctoriusSofran





Lupinus spp.Lupin





Trifolium pratense trifoi rosu- semincieri






Malus domestica Mar


Amplasarea familiilor de albine: in livada



Caracterele albinelor sunt de asa natura incat comportamentulacestora este previzibil, putandu-se foloisi anumite metode practicepentru ca zborul lor s fie eficace.

Albinele care culeg polen fecundeaza un procent mai mare de floridecat cele care culeg nectar. Colectarea de polen este foarteintensa la inceputul zilei, ceea ce este in contrast cu eliberareapolenului de catre antere - fenomen care se intampla pe masur ceziua inainteaza.

O albina care poarta polen de la un alt soi polenizeaza numaiprimele cateva flori pe care le cerceteaza ; asadar, este important caalbinele s se deplaseze mereu de la un soi la altul.

O particularitate a albinelor este aceea de a zbura mai mult de la unpom la altul pe acelasi rand decat de la un rand la altul si astfel pemasura ce distanta dintre randuri se mareste in raport de distantadintre pomii de pe acelasi rand, asa cum se intampla in cazulplantatiilor intensive, polenizarea isi pierde eficacitatea daca inranduri sunt plantati pomi de un singur soi.

Incrucisarea este de doua ori mai intensa intre rinduri dispuse lainterval de 3,30 m decat intre cele cu interval de 5 m. Acest aspecttipic al zborului de cules se explica prin preferinta pe care o arealbina pentru o specie de flori, de fapt pentru un soi, si aceastadatarit secretei de nectar. Culoarea si mirosul florii sunt factorisecundari cand vorbim despre plante apartinand aceleiasi specii.Aceasta caracteristica a zborului albinei scoate in evidentanecesitatea de a avea arbori polenizatori in randurile plantaliilorintinse.

Pe masura ce dimensiunile pomului sporesc, albinele tind saculeaga numai pe o parte a coroanei. Asadar, plantarea compacta apomilor ar putea duce la polenizarea numai a anumitor portiuni alepomului, mai ales cand dou sau mai multe randuri sunt plantate cuacelasi soi de pomi. Partea polenizata a randului de pomi este deobicei aceea expusa soarelui, partea preferata de albine.

Vizitarea florilor unor soiuri triploide are loc mai rar - datoritasecretiei de nectar scazute - iar pentru hranirea puietului pare a fipreferat polenul celor diploide, datorita secretiei de nectar mai mari.

Uneori coloniile hranite cu sirop de zahar manifesta o tendintasporita de a colecta mai mult polen, ceea ce indica fie sporireanumarului de vizite pe flori fie a numarului de culegatoare de polen.

Albinele pot sa paraseasc la un moment dat florile de mar preferindaltele ; aceasta schimbare poate avea loc brusc, intr-o singura zi.Schimbarea se refera de obicei, la orientarea albinelor spre florile cecresc in jurul pomilor.

Atat mustarul salbatic cat si papadia produc un nectar cuconcentratii superioare de zahar si pot fi concurenti puternici pentruactivitatea de polenizare a soiurilor de mar.

Pentru a preveni acest inconvenient trebuie cosit covorul de plantedin livada, sau semanata iarba in livada eliminand in acest felposibilitatea concurentei. Daca concurenta florilor nu poate fi evitata,este necesar sa sporim numarul de stupi pe unitatea de suprafata.

Se intelege de la sine ca in timpul perioadei de inflorire si candalbinele zboara, in livada nu trebuie s se foloseasca insecticide.Chiar daca insecticidele nu se aplica pe pomi, pericolul de intoxicarepentru albine exista totusi in aceasta perioada, daca pe iarba siburuienile din livada sunt picaturi de insecticide. Acest fapt ar fi fatalpentru albinele care culeg in aceasta zona.

Folosirea insecticidelor inainte de inflorire este un motiv in pluspentru aducerea stupilor in livada numai dupa ce pomii sunt infloare.

Este interesant de notat ca sunt in curs de realizare noi insecticidecare isi ating scopul urmarit, avand totadata un grad mai scazut detoxicitate fata de albine.

Cel mai bun timp pentru aplicarea fungicidelor destinate perioadelorde inflorire este noaptea - cand albinele nu zboara.

Pyrus communis Par





Prunus armeniaca Cais





Prunus domesticaPrun





Prunus persica Piersic

Necasarul de familii de albine pe hectar: 1 2,5




Cerasus aviumCires





Allium cepa Ceapa - seminceri


Amplasarea familiilor de albine: in interiorul culturii




Cucumis sativusCastravete



Aportul familiilor de albine la productia totala: 35% 45%


Cucurbita sp.Bostanoase





Solanum melongena Patlagea vanata




Productia potentiala de miere: fara importanta apicola

Raphanus sativus Ridichie - seminceri





Cynara scolymus Anghinare





Asparagus officinalis Sparanghel



Aportul familiilor de albine la productia totala: 90%

Productia potentiala de miere: fara importanta apicola

Serviciul de polenizareServiciul de polenizare s-a dezvoltat ca o necesitate in obtinerea deproductii mari la culturile entomofile care infloresc in perioade candpolenizatorii salbatici sunt inactivi sau sunt aflate in zone unde acestialipsesc.

Cu timpul, datorita aportului semnificativ pe care il aduce la crestereaproductiei marfa, acest serviciu sa generalizat incluzand toate culturileentomofile si devenind o veriga nelipsita in practicile de cultura.

Productia culturilor in Europa este extrem de dependenta de polenizareade catre insecte. Cel putin 264 de culturi din 60 de familii de plante suntcultivate n UE. Dintre acestea 84% depind, sau beneficiaza de pe urmainsectelor polenizatoare. Valoarea economic direct a polenizariiculturilor de ctre insecte in UE este de peste 14 miliarde de euro anual

Taxele percepute pentru polenizarea culturilor care produc miere comerciala suntmai mici decat pentru culturile care nu aduc nici un venit din miere.

Taxele de polenizare variaza in timp, ca raspuns la schimbarile de preturi suferite deprodusele agricole, dar si in functie de valoarea de piata a mierii.

Taxe de polenizare percepute in USAMigdal: 155 -200 dolari / familia de albineCires: 40 - 150 dolari / familia de albineCaise 40 dolari / familia de albineMere : 35 - 65 dolari / familia de albinePere : 35 - 65 dolari / familia de albineCulturi organice : 40 dolari / familia de albineLegumele: 55 dolari / familia de albineBostanoase: 30 - 70 dolari / familia de albine

U.S.A.Pentru agricultura Statelor Unite, valoarea adaugata de serviciul de polenizareproductiei agricole a fost de 9,3 miliarde dolari in 1989, 14,6 miliarde dolari in2000 si este estimata a fi de 15 - 20 miliarde dolari in prezent. Intre 20 i 25 lasuta din aceasta crestere se datoreaz inflatiei, restul este rezultatul cresteriicererii pentru produse agricole ce necesita polenizare.

http://www.glorybeecompany.com/section.asp/csasp/DepartmentID.1463/cs/SectionID.2911/csasp.html

2014 Pollination PricesAlmond Pollination:(Our prices for the 2014 almond pollination season will be up slightly from 2013)

Premium 8-frame minimum average $182.50

Premium-Plus 8-frame minimum average (base price) $182.50

10-frame minimum average $187.50


Cherry Pollination: (Our prices for the 2014 cherry pollination season will be up slightly from 2013)


Standard 5-7 frame minimum average $170.00

Premium 8- frame minimum average $182.50

GLORY BEE CO. LLC

Evolutia preturilor medii de inchiriere a familiilor de albine pentru polenizare la Migdal - California

43 45 4550 52

72

137 143149 145 145

155

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Contributia albinelor melifere la valoarea produciei agricole dinAustralia, pe un an agricol, este estimata intre 100 milioane si 1,7miliarde dolari (Gordon i Davis, 2003). Aceasta estimare se refera labeneficiul polenizarii a 35 de culturi dependente de polenizarea cuajutorul albinelor. Daca ar fi inclusa toata agricultura din Australia atuncivaloarea adaugata de serviciul de polenizare productiei agricole ar ficuprinsa intre 4 si 6 miliarde dolari (Thomson, 2007).

Australia

Taxe de polenizare percepute in Australia

Floarea soarelui: 2 dolari/ familia de albine/ziMigdal: 150 dolari / familia de albineSofran: 37 dolari / familia de albineMar: 25 - 64 dolari / familia de albineMorcov seminceri: 27 dolari / familia de albinePepene verde: 50 dolari / familia de albineMur : 25 dolari / familia de albineCires : 60 dolari / familia de albineCeapa: 45 dolari / familia de albine

BeetubesAlbine la tub

Densitatea curenta a liveziloractuale, impreuna cu structurile despalieri si plase de protectie impotrivapasarilor, fac ca serviciul de polenizaretraditional sa fie mult ingreunat.

Sistemul de albine la tub a devenitcunoscut in august 1996 si este formatdintr-un tub de carton usor, dedimensiuni precise, cu o capacitate de10 litri i conine aproximativ 1,1 Kgalbina.

Presentation III

Documents

Transcript of Presentation III