± n a i XXVI. , y V

Blaj, M a r ţ i 28 Mar t ie 1 9 1 6 . N u m ă r u l 32.

ABONAMENTUL

P e n t r u m o n a r h i e ;

He an 18 cor. '/, ai? \ cor. 1

4 4-50 fii.

P e n t r u s t r ă i n ă t a t e ;

r1? u n an 24 c o r o a n r an 12 cor. ' / i ai

6 coroane .

INSERŢIUNI.

Un ş i r oT.rrnond: odată 14 fii., a doua oară 12 fii., a treia

oară 10 fii. o p

T o ' ce pr iveş te foaia să se adreseze la: Re* dacţ iunea şi a d m i n i " s t r a ţ iunea „ U n i r e i *

în Blaj.

Foaie b i s e r i c e a s c ă ' p o i i t i c ă . Marta, joia şi Sâmbăta.

Preoţi s! preoţise. — Tractul Sebeşului pentru orfelinatul

din Blaj. —

Sinodul de primăvară ce s'a ţinut în Sebeş, sub prezidiul v.-prot. loan Simu, a adus următorul concluz de o rară însufleţire şi importanţă:

»Dupd o discuţie amănun­

ţită şi serioasă, la care iau

parte mai mulţi membrii si­

nodali, relevând fiecare marea

însemnătate a înfiinţândei Insti­

tuţii, şi după desluşirile date din

partea p r e z i d i u l u i , Fraţii în­

truniţi în sinod, cu multă însu­

fleţire, — dând espresie adânc

slmţitei mulţămite Excelenţiei

Sale înalt Freasfinţitutui nostru

Metropolit şi celoralalţi i n i ţ i a t o r i

ai orfelinatului, — declară, că

cedează,pentru orfelinat: întreagă rata poximă a cvincvenalului preoţesc cuvenit lor, ca dovadă că înţele­

gând pe deplin rostul acestei In­

stituţii pentru biserica şi neamul

nostru, jertfa ce se aduce pentru

fiinţa ei trebuie să fie mare ş i

simţită. t

In aceeaş vreme şi sinodul

cere, şi presidhd accepteasă, ca

aceasta hotdrîre să se aducă la

cunoştinţa tuturor districtelor

protopopeşti din Arhidiecesă,

pentru a purcede la f e h .

In faţa acestui act atât de ge­neros, nu avem destule cuvinte de laudă când vedem, că fraţii preoţi din tractul Sebeşului s'au pătruns pe deplin de grandioasa idee ce s'a pornit din Blaj, şi din sărăcia lor au adus o jertfă atât de frumoasă şi atât de grea pentru nişte oameni săraci, cei mai mulţi dintre ei capi a unor familii destul de număroase.

Nu ne îndoim că gestul acesta atât de generos va afla un echou şi în alte tracte a provinciei noastre metropolitane.

Amănunte asupra acestui con­cluz, vor afla cetitorii noştri în scrisoarea ce ne-o trimite cores-poneentul nostru „Amar".

La acest loc remarcăm încă o împrejurare de o extraordinară im­portanţă: Deodată cu preoţimea trac-tuală, la casa protopopului din Sebeş s'au întrunit şi doamnele preotese dintract, precum şi alte doamne frun­taşe, luând hotărîrea de a începe fiecare în comuna ei colecta de albi­turi, pânzării, etc. necesare pentru îmbrăcămintea copiilor orfelinatului. E vorba deci de o impunătoare mişcare paralelă. In vreme ce fraţii preoţi aduc o atât de frumoasă jertfă în bani, doamnele preotese se organizează şi ele pentru a rea­liza opera de caritate în toate co­munele, unde avem credincioşi de ai noştri.

Constatăm acestea cu o deo­sebită mângâiere sufletească, văzînd cum preoţimea tractului Sebeş s'a avântat la înălţimea zilelor cu ade­vărat istorice, prin cari trecem.

Fie ca pilda lor să fie urmată de toţi fraţii noştri preoţi de pretu­tindeni.

Lăsăm acum cuvântul cores­pondentului nostru.

Scrisoare din tractul Sebeşului .

N u şt iu c e a m v ă z u t p e f e ţ e l e a s p r e a l e c o l e g i l o r in c l i pe l e a c e l e a . F o s t - a în su f l e ţ i r e , s a u s e r i o s i t a t e , s a u g â n d u r i î n g r i j i t o a r e d e s o a r t e a o r fan i lo r r â m a ş i la c o l ţ u r i d e u l i ţă , d a r a fost c e v a , c e p â n ă a t u n c i n ' a m v ă z u t . S ' a v o r b i t p u ţ i n , c ă c i u n d e s u n t s i m ţ e -m i n t e l e m a r i , v o r b e l e p i e r şi f a p t e l e i au c â r m a . A fost a c o l o în c a r e v a co l ţ d e ch i l i e , a p l a n a t a s u p r a n o a s t r ă , g e n i u l n e a m u l u i , c a r e în d e c u r s u l v e a ­cu r i l o r a c ă l ă u z i t t o ţ i paş i i n o ş t r i , d â n d m a i a l e s p r e o ţ i m i i în t o a t e v r e m i l e insp i ra ţ i i m â n t u i t o a r e .

P r o p u n e r e a p r o t o p o p u l u i , d e - a c e d a c u to ţ i i p r o x i m a r a t ă d e c v i n -cv 'enal o r fe l ina tu lu i şi m o t i v a r e a p r o ­p u n e r i i a fost p r i m i t ă cu d e s e şi în ­suf le ţ i t e a p r o b ă r i . Mi j loc i r ea c e a î n ­c e r c a t să facă un f r a t e d e a d a s u m a a c e a s t a în d o u ă r a t e , a fost n u m a i e s p r e s i u n e a s tăr i i n o a s t r e a c e l o r d e l à s a t e , ca r i in o p o z i ţ i e cu g r e u t ă ţ i l e c e l o r d e l à o r a ş »nu n e c u r g e nici n o u ă m i e r e a şi n u n e s c ă l d ă m nici no i în l a p t e « . U n a n i m s 'a t r e c u t însă şi p e s t e a c e a s t a mi j l oc i r e . A fost i n să b i n e , c ă s ' a c e r c a t m i j l o c i r e a fiind pr i le j d e a ne e x p r i m a şi n ă c a z u r i l e şi g r e u t ă ţ i l e t r a i u l u i d e azi . ,sflfe' d e s u n t p l ă t i ţ i t o ţ i art icl i i rezurfjpi d i n l u c r a r e a n o a s t r ă e c o n o m i c ă , g r f î e şi i n s u p o r t a b i l e s u n t şi m i j l o a c e l e , V p r i n ca r i a j u n g e m la a c e ş t i a r t i c i i . 4\poi c r e ş t e r e a c o p i i l o r la ş c o a l ă e m a i g r e a p e n t r u no i c a p e n t r u cei d e l à o r a ş .

N u d ă m d e c i d in p r i s o s , şi ch i a r d e a c e e a n e s o c o t i m j e r t f a n o a s t r ă d e p r o p o r ţ i o n a t ă cu j e r t f e l e f ă c u t e p â n ă a c u m . V a d i s p ă r e a însă c a un p i c u r în m a r e , d e n u s e v o r a d a u g e la j e r t f a n o a s t r ă a l t e a s e m e n e a şi p o a t e c h i a r m a i m a r i d in toate p ă r ţ i l e . De a c e e a a m r u g a t p e fraţii d in t o a t e t r a c t e l e , c a r i nu p o t l a c e m a i m u l t să facă ce l p u ţ i n c a no i .

C â n d a m v ă z u t » U n i r e a «, c a r e v e s t i a c e l e a 5 0 d e mii a B lă j en i lo r , a m s i m ţ i t un fior, c a r e m ' a c u t r e m u r a t . C â n d a m auz i t h o t ă r î r e a s i n o d u l u i n o s t r u , fiorul a c e s t a a fost şi m a i p ă t r u n z ă t o r , c ăc i e r a v o r b a aespre noi, ca r i n e - a m f ă c u t e c h o d e s t u l d e v r e d n i c g la su lu i , p o r n i t d in Blaj .

N ' a fost d e m u l t v r e m e a , c â n d m ă g e n a m , c ă a p a r ţ i n t r a c t u l u i S e b e ş şi a c u m s o c o t e s c l u c r u d e - o m â n d r i e . C u m s e s c h i m b ă v r e m i l e . V o r b a R o ­m â n u l u i d e l à c a p să face s t r i c ă c i u n e p e ş t e l u i . . .

S u n t e m 2 1 prrfoţi în t r a c t şi la s i n o d a m fost d e fa ţă 2 0 . I a t ă şi s u m e l e , c e au ofer i t fiecare:

r**. 2 .

1. Ioau Haprian K. 100 — 2. Ioan Becicheri „ 100 — 3. Ioan Bitea „ 400 — 4. Ioan Petrascu „ 100 — 5. Ioan Pop „ 100 — 6. Iacob Oancea „ 100'— 7. Ioan Neagu „ 200 — 8. Ioan Magde „ 200 — 9. Aurel Marcu „ 200 —

10. Nicolae Mărginean . . . . „ 37506 11. Antoniu Filipescu . . . . „ 100 1— 12. Nicolae Muntean . . . . „ 200'— 13. George Bitea „ 200-— 14. Alexiu Deac „ 200 — 15. Protop. Ioan Simu . . . . „ 200 — 16. Yirgil Hăţegan ' „ 294 24 17. Petru Cordea „ 200 — 18. Virgil Stanciu „ 306 82 19. Maxim Giurca „ 100 — 20. Mihailă Mărginean . . . „ 246 24

A lipsit dela sinod din cauza morbului preotul Ioan Popa Popasu, care de bună sama va fi alături de noi. Unora li-s'a părut că figurează cu prea puţină sumă, şi astfel au declarat, că vor mai adauge, aşa Ant. Filipescu încă în sinod a declarat, că el va plăti .îndoit suma, ce i-se cere, iar alţii câţiva au promis, că se vor declara mai târziu cu privire la aug­mentarea, ce vor face-o. Părintele Iacob Oancea, pe care protopopul 1-a propus cu numai jumătatea ratei de cvincvenal, ca pe unul, care are cea mai grea familie şi cea mai slabă parohie, a declarat că va plăti suma întreagă, cerând să i-se facă numai înlesnirea de-a o plăti in două rate.

Cu o ospitalitate proprie celor din munţii apuseni, doamna protopo-

U i i: ii A

peasă Eugenia Simu n. Gura a Invitat pe aceeaşi zi la prânz preoteselc din tract, şi încă câteva doamne, ca să aibă prilej de-a se sfătui împreună, cum vor putea ajuta mai eficace orfe­linatul cu haine şi alte lucruri trebu­incioase micilor orfani.

Să nu rămână suflare în tractul întreg, care să nu pună o petricică la temelia orfelinatului.

A m a r .

Orfelinatul din Blaj. Valul Însufleţirii curate pentru

cauza măreaţă a orfelinatului nostru creşte mereu. Din toate părţile ne vin zilnic duioase cuvinte de îmbărbătare, însoţite de sume mari sau mai mărunte, prin cari fiii neamului nostru se achită, j după putinţă, de o parte a datorinţelor ce au faţă de bietele odrasle lipsite de sprijin a acelora, pe piepturile cărora s'a sprijinit ofensiva noastră glorioasă de pe fronturi. Azi-mâne sumele intrate nu vor mai încăpea pe coloanele ce ne stau la dispoziţie pentru acest scop, şi asta formează fără îndoială unul din cele mai Îmbucu­rătoare momente din urmă ale mişcării noastre.

Da. Pentrucă ultimile două zile ne grăiesc In limba măiastră a cifrelor : despre mai multe mii de coroane. Singur păr. protopop al Bistriţei, d. Dioniziu Vaida ne-a trimis trei mii şasăsute coroane, colectate dela inte*

Nr. 32.

lectualii de acolo, anunţând că în cu­rând va urma şi colecta poporului încununată de ofertele marinimoase ale băncilor de acolo. Dintre sumele acestei colecte, ne place să relevăm lntr'un mod deosebit miia de coroane oferită de harnicele ^albine ale dlui 1. Corbu«, notar la sedria orfanală, care pe lângă ajutorul preţios dat orfanilor, albinele noastre de mâine, mai vrea să facă şi o lăudabilă propagandă pentru îndeletnicirea foarte rentabilă cu stupâritul raţional. O altă colectă frumoasă şi deosebit de mişcătoare este colecta advocatului-locotenent Dr. Gavril Ossian, comandantul * campaniei glotaşilor de 48—50 de ani* ai reg. 37 din Oradea-mare. Este o listă de aproape 6 0 0 de nume (din care nici nu putem însemna aici decât pe cei ce au dat dela 2 cor. în sus), ce do­vedeşte că bătrânii glotaşi adunaţi din întreg raionul viteazului regiment sunt stăpâniţi de cele mai frumoase senti­mente ale iubirii creştine. Cele mai nobile sentimente ni-le trezeşte şi co ­lecta de 27 coroane a copilaşilor din şcoala noastră de aplicaţie din Blaj, precum şi celelalte oferte cari întregesc atât de frumos suma acestor două zile din urmă.

înaintând aşa, — şi sperăm să înaintăm şi mai bine! — nu trece o lună şi am trecut peste a doua sută de mii.

Ajute bunul Dumnezeu!

F O I Ţ A . „Pagini literare".

Câţ iva scr i i tor i a rde len i , In zilele t r e ­cut», eonduşi de sent imente calde pen t ru r id icarea cu l tura lă a neamulu i nostru, au seoa la A r a d p r i m u l n u m ă r d in «Pagini l i t e ­r a r e * . C u o bucurie de copil , care pr imeşte de cadou pen t ru p r i m a o a r ă : „ C e l e şeapte l e b e d e ' sau a l te basme, am răsfoit n u m ă r u l p r i m , n i iu indu -mă ca dintr 'o p r i m e lacomă aă- i aflu î n t r e g cuprinsul . Ş i a m s imţ i t o adâncă mângâ ie re luf letească, ce mi-se î n ­m u l ţ e a d i n fiecare şir cet i t , când vedeam d in nou r id icat steagul cu l tur i i , care nici în aceste sile de apărare a pa t r i e i , l a care ieaa par te cea m a i m u l ţ i d i n scr i i tor i i noştr i , nu a fost părăsit cu totul .

Mânu i to r i i destoinici de condeiu, rămaş i la posturi le lor, a u pot r ă m â n e a reci la s t r igă tu l după slovă romaneasca a eroi lor noştr i .

„ M i i de eroi — m a r t i r i — serie dl C i u r a , î n cuvânt de . C h e m a r e ' — s'au pră ­buşit pe câmpul imens al măcelu lu i .

A l t e m i i şi m i i tftngesc pr in spitale, a n d a mul ţ i n'au pe n i m e s i le grăiască tn

l imba lor şi să ie t indă on petec de hâr t ie , scrisă In româneşte: „Daţ i -ne lectură româ­nească." — str igă a tâ ţ ia eroi i n r a l i z i , d in spitale de p r e t u t i n d e n i : de lângă R iga pană tn p r e a j m a Salonicului , de la m a l u l R inu lu i , până lo Mesopotamia."

Scr i i tor i i g rupaţ i î n j u r u l noului organ de propăşire cu l tura lă , tn aceste t i m p u r i de nevoi mate r i a le şi sociale, Îşi i m p u n m a r i sacrif ici i , car i vor fi p u r t a t e cn satisfacţie depl ină, putând conta, la t i m p u l său, la de­pl inu l succes al lozincei , ce o poar tă pe flamură.

Scrisul lor va străbate depar te până la cele m a i resleţe t ranşee, unde Ta fi cet i t de m i i l e de ostaşi români şi va ţ inea la nivel contactul de sent imente d int re noi şi cei de pe front .

A p a r i ţ i a p r imulu i număr a s târn i t I n mij locul publ icului nostru mu l tă vâ lvă , ceeace înseamnă, că noua revistă să bucură de oare­care succes. Succesul acesta e dator i t m a i ales' faptu lu i , că ea a impus publicului cet i tor pr in e8teriorul s impatic, susceperile originale d i n răsboin, şi m a i ales p r i n va loarea lă­untr ică.

Scrisul l i t e rar al dlor: Bârsana , Agâr -bieeann, C i u r a , I . Broşa, D r . I . L u p t ş , D r . I . M a t e i n , O . Todica şi al celoralal ţ i scri i tori dela „Pag in i l i t e ra re" ne îndreptăţesc nă ­

dejdea, că şi n o m e r i i v i i to r i vor satisface tot ma i mul t pretenziani lor noastre de cet i ­to r i . O va loare nepre ţu i tă vor avea f r u ­moasele fotografi i originale din răsboiu la edi tarea A lbumulu i eroi lor noştr i .

Mişcarea porn i tă pr in nonă revistă l i t e ra ră nu se poate dator i avântu lu i t ine ­resc, ea e resul tante unei i n c o r d i r i de energ i i inte lectuale , care t rebuie să ne umple de mândr ie pe toţ i . A sta şi a p r iv i reci , eu ind i ferenţă la aceasta mişcare cul tura lă Înseamnă a păcătui faţă de noi înşine.

A r fi de dor i t ca abonaţ i i , dupace au cetit s ingurat ic i i n u m e r i , să nu- i arunce, ei •ă - i coléctese şi i ă - i spedeze ostaşilor noştri d in spitale şi de pe front , astfel vom contr ibui cu toţ i i la a l inarea doru lu i , cu care ostaşii noştri aşteaptă cât m a i mul tă lectură tn dulcea noastră l imbă.

Cunoscutul nostru scr i i tor , d l C iu ra , tn cuvântul de chemare d in pr imu l n u m ă r Inv i tă — cu m u l t ă convingere de pasul, ce se face şi cu mul tă protundi tate faţă de momentuoz i ta tea unei reviste l i te rare — să spri j in im eu toţ i i porn i rea cu l tura lă , ee ne vine pe coloanele revistei „ P a g i n i l i te­r a r e " , căci ea e solia p r i m ă r e r e i tn vieaţa noastră l i t e r a r ă .

. V e n i ţ i d a r eu to ţ i i , sa închegăm r â n ­dur i le ră r i t e , şi u m ă r la u m ă r , să r idicăm steagul , ce ni-s'a smuls d in m â n ă !

Pag. 3 .

I a t ă şi s e r i a c e a m a i n o u ă a v r e d n i c i l o r n o ş t r i c o n t r i b u e n ţ i : j

1. Colecta păr. protopop Dioniziu \ Vaida tntr* intelectualii din Bistriţă: 3,600— cor. \

Albinele lui 1. Corbu, asesor la sedria orfanalâ 1 0 0 0 — coroane.

Câte 200 coroane: Dr. Gavril Tripon advocat, Ioan Şerbao, şi văd. Estira Vâriie. j

Câte 100 coroane: Dr. Alexandru Popu medie, Măria Dr. Popu soţie de medic. Dr. George Linul advocat, Cămila Dr. Linul soţie de advocat, Dr. Iulian Chitul medic-căpitan, Victoria Dr. Chitul soţie de medic, Dr. Alexandru German medic. Eugenia Dr. Tripon soţie de advocat, Dr. Iulian Pop advocat, Dumitru Baican casier la „Coroana" şi soţia sa Ester n. K a m i , George Curteanu director de bancă şi soţia Lncreţia n. Gaiel, Dumitru Buduşan propr. şi soţia Măria. Dr. Leon Scridon protonotar corn. şi soţia Măria n. Iarda, Dionisiu Vaida protopop şi soţia Roza n. Pocol. Dr Dioniziu Login advocat. Ioan Triff şi soţia Măria n. Mânu şi fiii Ghiţâ ?i Titu.

Câte 50 coroane: Măria Dr. Ciuta, Va-leriu Irma, şi Pe t re Poruţiu, Ioan Petringel capelan şi soţia Veronica n. Nossa, Procopiu Cutean, fam. Ştefan Poruţiu, văd. Susana Moldovan, Alexiu Candaie.

Câte 25 coroane: Valeria Mânu, Iulian Podoaba.

2. Colecta dlui advocat-locotenent Dr. Oavril Ossian intre glotaşii de 48—50 ani ai reg. ce», reg. 37 din Oradeamare: 700— cor.

Dr. Gavril Ossian, comandantul com­paniei, adv. Baia-mare 3 2 1 0 cor. (suma ce a lipsit din 700 cor.), Krausz Kâ'mân Oradea mare 20 cor.; Gross Mârton şi Rosenberg Lâzâr câte 10'— cor.; Vâradi Hermann 7'— cor.; Reisx Hermann şi Veisz Ede câte 7'05 cor.; Weinberger Salamon, Lengyel Hermann, Lengyen Kâroly, Schternberg Mor cate 5 14 cor. Siatmâri Imre, Schwarcz Farkas, Eichenwald Mor câte 5 '— cor.; Szabo "Miklos, Toth Zîigmond şi Georgiu Muntean

câte 4 — cor.; Tabâr Fer., Koncz Sândor, Vilkess Mih. şi Teodor Goina câte 3 -— cor.; Weinberger Sândor 2 2 0 cor.; Altmann Lajos, Baka Kâroly, Fodor Ignatz. György Jöszef, Kiss Jânos, Kiss Istvăn, Kompâoik Iânos, Kun Sândor, Demetriu Murăşan, Magyar Istvăn, Teodor Metea, Nemcsâk Iânos, Teodor Neamţiu. Szabö Lajos, Vesetenyi Iânos, Răz Jozsef, Weisz Samuel. Ätyim Peter , Cs. Nagy Sândor, Friedmann Jakab, Schwartz Benedek, S/.akâcs Jozsef, Nicölae Bub, Ujhelyi Sândor, Hanoiaek Jozsef, Teodor German, Georgiu Burdas, Birö Armin, Buxâs Jânos, D6si Lajos, Nicolae Deliman, Horzsâs Balâss, Imre Antal, Köteles Fer,, Klein Fer., Nagy Kâroly, Nagy Imre, Patocs Istvăn, Pnsxtâs Iânos, Polgâr Sândor, Schönberger Rudolf, Szikora Jenö. Ilie Cioea, Balog Ferenes /Balâzs Jânos, Forrâs Mihâly, Dumitru Cucu, Gombos Istvân Hausztnann Mor. Mihaiu Ilie, Grün Hermann, Alex. Orban şi Mihail Demo câte 2 — c o r ; apoi alţi 521 de glotaşi, tn majoritate Români au dat restul de 44604 cor.

3. Oolecta dlui Dr. George Davidu adv. Abrud: 154'— cor.

Dr. George Davidu, adv. 5 0 — cor.; Teofil Fauru, oomersant 20:— cor.; câte 10 cor. au da t : Samuil David, Moys Pavel, George Tulucz, Iuliu Suciu şi P. Piso; câte 5 cor.: Rosenbaum Ser., Nuszbaum Adolf, Silviu Lazar şi văd. Florentina Ternovan; câte 3 cor.: văd. David Kâ lminne şi Alex. Bogan; Alex Fugătă . Jano Jezsef şi Dâncs Gyorgy au dat câte 2 cor., iar Goldberger A. şi F. Mămăligă câte 1 cor.

4. Colecta Teodor Berlanyi cadet aspirant Cluj (a doua oră): 15'— cor.

T. Berlanyi, şi G. Pop câte 2 cor., M. Cucu 1 cor., apoi alţi feciori 10-— cor.

5. Colteta prof. Petre Ungurean, intre băieţii şcolii de aplicaţie din Blaj: 27— cor.

Sumar ea colectelor: Colecta 1: . . . . K. 3 6 0 0 —

ti 2 : . . . . , 7 0 0 - -, 3 : . . . . „ 154 — , 4 : . . . . „ 1 5 — » 5: . . . . a _ _ 2 ^ Z

Laolaltă K. 4 .496—

Priviţi-I!

Urme de noroi şi pete de sânge l-au murdărit.

Uraganul suflă tot mai cutropitor;

drapelul fâlfâie, sbătâudu-se cn desnădejde.

Să nu-1 părăsim.

Să nu-1 abandonăm, decât c lnd ne vom prăbuşi şi noi sub faldurile lui, pline de noroiu, sânge şi de lacrimi!"

Registrarea apariţiei nouei reviste In vieaţa noastră literară, e moment de elevare safistească, eăei lipsa ei a fost simţită din greu dala dispariţia .Luceafărului" şi „Con-sânzenei".

Noua revistă va suplini multele lacune, ce până acum arau suplinite prin reviste străine de noi, va forma noui direcţii literare si mai ales va perpetua multe peisagii şi scene din răsboiu, cari sunt fotografate şi petrecute tntre soldaţii noştri români. Cu deosebire tn privinţa aceasta, aveam mare nevoie de o revistă literară ilustrată, In care am dori se figureze, pentru pietate faţă de eroi, şi rubrica cn fotografiile eroilor noştri, căzuţi pe câmpul de loptâ san deco­raţi peotri diferite fapte de vitejie.

Ioan Suciu.

Contribuiri particulare:

Colonelul Dioniziu Fiorian şi soţia K. 2 0 0 — Ilie Câmpean paroh Giurgeu-SIn-

, 5 0 - -Matein Grecu, Înv. penz. şi soţia

„ 3 0 — Toma Furdui preot Logie . . . „ 2 5 — Constantin Pop preot, Sânmihaiul

, 2 0 — Claiidia şi Leontina Viciu, Vârseţ » 1 5 — Iacob Rus învăţător, Budae . . „ 1 5 — Ioan Popuţa învăţător, Bedeleu . „ i o - -Elena Dr. M^hes, Vârşeţ . . . 5 —

Suma K. 4 . 8 6 8 — S u m a d i n N r . 31 „ 127.667-29 S u m a to ta lă . . K . 132.535*29

Contribuirile pentru orfeli­natul din Blaj, rugăm să se trimită: Administraţiei centrale capi­tulare Baldzsfalva—Blaj. Cvi-tarea ofertelor o face comitetul executiv în organele de publicitate.

V e ş t i d e p a c e î n P a r i s . — Ziarul „Az Es t " primeşte dela corespondentul sau din Barcelona o depeşă după care în Paris se vorbeşte, că In Maiu se va încheia armi­stiţiu, iar la vară vor arma tratativele de pace.

C h e s t i a p ă c i i . — Pe lângă marile pregătir i de ordin strategie ce ne vin din statele inimice, din când fn când se strecoară in presă, pe lângă toată asprimea cenzurii, şi câte un glas de pace. Aşa în duma Rusiei deputatul din partidul cadeţilor, Savenko, a anunţat , că mai mulţi foşti miniştrii au elaborat propuneri de pace, cari într 'un me­moriu au fost inmanuate guvernului german solieitându-1 pentru încheierea urgentă a păcii. 150 membrii din partidul diu dreapta extrema au adresat guvernului rus un rescript lu cari amintiţii deputaţi constată cu deplină sinceritate, că poporul rusesc nu doreşte continuarea răsboiului. Nu suntem aplicaţi să satisfacem pretenziunile germane, dar am fi aplicaţi sä ajungem la înţelegere. Ne încredem în forţele Rusiei, dar prevedem catastrofa ce se deslănţue în urma crizei economice şi a contrastelor dureroase dintre clasa domnitoare şi cea inferioară. Până când nu avem şansele sigure pentru elup-tarea învingerii, oamenii de stat sunt datori să nu pună la noui probe paciinţa poporului, care şi acum e prea încordată. Cetirea acestei scrisori a provocat între membrii dumei mare resenz. Chestia păcii a fost adusă în discuţie şi îo parlamentul italian. O parte din discuţiile aceste, după cum re­iese din interpelarea deputatului Mazzini, a fost suprimată de cenzură. Ministrul italian de agricultură a recunoscut în Cameră, că recoalta Italiei lasă mult de dorit.

Condiţiile de pace sunt prăpastia mare ce ţine la distanţă Intrarea mai serioasă în tratat ive de pace. Aceasta prăpastie nu poate fi delâturată numai prin gurile tunurilor şi cadavrele ostaşilor.

î n t r e v e d e r e î n t r e d - n i i B r ă -t i a n n ş i R a d o s l a v o f f . — Ziarul rusesc „Novoie Vremja" anunţă că d. Brătianu, preşedintele de consiliu al României, a avut o întrevedere, pe teritoriu bulgar, cu d. Ra-doslavoff primul ministru bulgar.

Această întrevedere ar fi fost pusă la cale de d. Radeff, ministrul Bulgariei ia Bucureşti. Cei doi preşedinţi de consiliu s'au întreţinut mai înainte, spune zisul ziar, asupra unor chestiuni de ordin economic, şi după aceea au discutat chestiunile politice cari interesează cele două ţăr i ; în această privinţă a intervenit un acord complect.

„Novoie Vreuna" remarcă că după această întrevedere, relaţiunile celor două s tate au devenit din cele mai cordiale, fapt care a suscitat cea mai vie neîncredere a puterilor ententei faţă de România.

E s p o z e n I I n i S t ü r m e r d e s p r e r ă s b o i n ş i r e g a t u l p o l o n . — Ministrul prezident al Rusiei Stürmer a făcut unui colaborator de ziare, următoarele declarări despre răsboiu: Admirăm eroismul a rmate i franceze, care luptă pentru ideale mari . Suntem convinşi, că opintirile inamicului să vor prăbuşi de culmile întăr i te dela Maas. Despre poporul rusesc Stürmer a spus, că e gata să lupte pentru învingere cu preţul oricărei jertfe, pană la ultimul copil şi copec.

Despre chestia polonă S türmer a dec­larat, că politica ţarului se basează pe echitate. In două rânduri a dat proclamaţii, că t ră poporul polon. Ţarul şi-a arăta t mai întâi politica de îmbunătăţ ire faţă de soartea Po­loniei la începutul răsboiului, prin manifestai arhiducelui Nicolaevici, iar] a două oară tn

P a g . 4. U N I R E A N r . 3 2 .

Iulie 1915 prin vorbirea iui Goremykin, oare a fost o eonfirmare a manifestului dat de arhiducele Nicolaevici. Programul polon, pre­cizat în amănunte, va fi realizat necondiţionat în întregime, fiindcă purtarea corectă, fidelă a poporului polon faţă de Rusia e cunoscută în deajuns.

C o n f è r e n t » e u i e n t e i î n P a r i s . — După ziarul „Secolo", Luni sub prezidiul prim-ministrului francez, Briand s'a început la Paiis conferenţa puterilor ententei .pentru stabilirea unităţii de acţiune. Dintre mini­ştrii italieni au participat Salandra, Sonnino şi generalissimul Cadornïï. La sosirea în Paris miniştrilor italieni li-s'au făcut ovaţii furtunoase.

Bucovinei şi a Cernăuţuiui a fost amintit de lumea întreagă. Trupa de sub comanda eroului Russu compusă din glotaşi români şi maghiari, a făcut cele mai mari ravagii tru­pelor ruseşti şi unde apărea ea trupele ru­seşti erau cuprinse de groază. Regimente

1 „Socot necesar să declar categoric că toate zvonurile cari atribtie guvernului in-

I tenţiunea de a reîr.fiinţâ monopolul Statului asupra alcoolului sunt neîntemeiate.

„Declar categoric ca guvernul va în­curaja cumpătarea după răsboiu şi câ orice

întregi au fost silite sa se re t ragă în urma ; revenire la vechea stare de lucruri e im-

D u m i n e c ă ruşii a u î n d r e p t a t , cu

m a r i f o r ţ e , m a i m u l t e a t a c u r i s p r e

n o r d - v e s t d e P o s t a v y şi î n t r e l a c u r i l e

N a r o c şi V i sn i ev , d a r fără r e z u l t a t .

Ma i a l e s p e f ron tu l d e l a a r m a t e l e lui

H i n d e n b u r g ruşi i ş i - au r e î m p r o s p e t a t

a t a c u r i l e , a r u n c â n d în l u p t ă cu m u l t ă

v e h e m e n ţ ă , t r u p e a ş a d e n u m â r o a s e

d e p â n ă a c u m p e f ron tu l o s t i e n u

r ' a u d a t c a z u r i . D a r cu t o a t e a c e s t e a

a u sufe r i t p e r d e r i i m e n s e . P e f ron tu l

i t a l i an la c a p u l d e p o d d e l a G o r z

t r u p e l e n o a s t r e au c u c e r i t t o a t e p o ­

ziţi i le i n i m i c e s i t u a t e s p r e n o r d d e

c u l m e a P o d g o r a şi a u c a p t u r a t 5 2 5

o s t a ş i î n t r e c a r i 1 3 of i ţer i . L a f r o n t i e r a

T i r o l u l u i s e d a u l u p t e d e a r t i l e r i e .

L a a p u s eng lez i i a u d i s t r u s poz i ţ i i l e

g e r m a n e d e l â n g ă S t . E l o i s p e o e s -

t e n z i u n e d e 1 0 0 m e t r i . S p r e s u d d e

Y p e r n î n c ă a u c a u z a t d a u n e t r u p e l o r

g e r m a n e . In l u p t e l e cu g r a n a t e d a t e

p e s e c ţ i u n e a d e l a V e r m e l l e s t r u p e l e

g e r m a n e a u f ă c u t m a i m u l ţ i p r i s o n i e r i .

S p r e s u d d e L a b o i s e l l e divizi i le e n g l e z e

a u fost î m p e d e c a t e ca s ă p ă t r u n d ă in

poz i ţ i i l e g e r m a n e . In A r g o n n i şi M a a s

d in n o u s e d a u l u p t e d e a r t i l e r i e .

atacurilor provarbiale ce le făcea energica trupă alui Russu. Comanda militară rusească a pus un preţ de 21 mii rubie, pentîu prin­derea eroului Russu, sau a altuia dintre luptătorii lui. _ *

Referitor la suspendarea „Românului". Primim următoarele:

Iubiţi confraţi, Azi, Joi, ani primit decisul primarului

oraşului Arad la cererea ce am adresat-o de a se lua la cunoştinţă continuarea apa­riţiei ziarului politic săptămânal „Poporul Român".

In decisul său d. primar spune: „Resping cererea dv. şi a soţilor dv. cu

privire la continuarea apariţiei ziarului po-litic-sâptâmâiK.I „Poporul Român",

posibilă. „Guvernul e ocupat acum cu elaborarea

unoi legi. dupa proiectul prezentat de 45 membri ai Dumei, pentru menţinerea inter-

, dicţiunii alcoolului. Această lege se bucură de simpatia Întregului consiliu de miniştri, şi conform dorinţei ce Ţarul a exprimat

• faţă de mino, vutca va ti cu desăvârşire proibită pentru totdeauna. Din această cauză

! eu sunt pentru distrugerea actualului stoc j de vutcă".

Înrolarea englezilor căsător i ţ i . Regele j Angliei a subscris mi decret, prin caro se j chiamă la serviciu de arme opt contingente ! de oameni căsătoriţi. I i Publicaţiune. Târgul de oi în Szâszsebes

va fi în fi, 7 şi 8 Aprilie. Srhop, primatul orăşănesc.

Informafiuni. Victor Russu. In u n i din zilele trecute

se primbla pe o stradă principala a Vienei un maior din statul major a! armatei no.'.stre, împodobit pe pept cu medalia de aur pentru vitejie şi cu coroana de fer cu decoraţia de răsboiu. Două decoraţii, cari se esclud una pe alta, pentrucă medalia de aur o primesc "numai soldaţii de rând iar coroana de fer numai ofiţerii superiori. Un vicecolonel din armata noastră l'a şi provocat pe maiorul decorat să se justifice, iar el salutând mili-târeşte , a spus că'l chiamă Victor Russu. Atunci vicecolonelul a făcut doi paşi îndărăt, a luat posiţie militâreascâ, a dus mâna la chipiu şi a salutat , — întiezând apoi mâna eroului nostru.

In Viena Victor Rusu e privit ca un erou legendar. Numele lui prin ocuparea

Rugându-vă rerpectuos sâ binevoiţi a publica acest comunicat în preţuitul Dv. organ de publicitate, vă an t i c i pa călduroase mulţumiri colegiale.

Cu dragoste frăţească Constantin Sa ou

redactorul resp. al ziarelor «Românul* şi »Pop. Român*.

Trata t ive româno germane. Din Bucu­reşti se anunţă : Ministrul german v. Bnsi he, întorcându-se din Berlin, a vizitat pe primul ministru român, cu care a conferat timp mai îndelungat Dl Brătianu s'a prezentat apoi în audientă la regele Ferdinand.

Rezultatul împrumutului de răsboiu german. Subscrierile pentru «1 patrulea împrumut de răsboiu german, după cum se anunţă din Berlin. — încheiate în săptă­mâna trecută, arată până acum un rezultat, de 10 miliarde 667 milioane de mărci.

Umanitatea Americii. In America s'a înfiinţat uri sindicat av/hid un fond disponibil de 50 miliarde dolari, cu scopul de a edifica comunele, oraşele, stabilimentele industriale, podurile ş. a. cari au fost distruse in urma răsboiului.

Ţarul pe front. Nu peste mult Ţarul va lua In revistă trupele ruseşti, cari iupiă pe frontul dela Basarabia.

Vase ruseşt i pleacă spre Bulgaria. Vinerea trecută au pornit din Odessa o naie mare şi două mici şi au staţionat îna­intea portului Adia. De pe bordul vasului prim a descins uri hidroplan, care a iuat direcţia spre litoralul bulgar. După două ore hidroplanul s'a reîntors şi toate năile au pornit spre ţărmurii bulgari.

Din Balcic se vesteşte, că Sâmbătă s'au auzit mari detonări de artilerie dinspre Burgas, cari au durat două ore. Pe mare s'au observat trei năi de răsboiu ruseşti .

Vutca pentru to tdenuna condamnată în Rusia. Ministrul de finanţe al Rusiei, Bark, vorbind despre proibirea beuturei na­ţionale vutca, a declarat următoarele, pe cari le dăm după „Antialcoolul":

Tipografia si Librăria Semtn.Teol. Gr. Cat. Bal.'rsfalva—Bla).

Bibliografie . Documente privi toare la episcopia din

Maramurăş . Sub titlul acesta a apărut în j ediţia academiei române din Bucureşti o pre­

ţioasă colecţie privitoare la episcopia din j Maramurăş. Lucrarea se datoreşte dl ui Dr. \ .'dexandru Cziple pre^t. şi catehet în Nâsând, ; care a făcut prin pubi'-carea acestui op I mari servicii istoriografiei noastre.

Ukrânia: In Budapesta apare cu înce­putul acestui an o revistă in limba maghiara cu titlni de mai sus. Revista stă lu serviciul ideei unei apropieri economice şi culturale maghiaro-ucraină şi e redactata de Dr. Stripszky Hiador,

i'M:,r, ed!>t»r şi Redactor responsabil* I o a n S u c i u .

A v i z . La Librăria seminarială z z z z z z din Blaj zzzzzzz.

află imediat aplicare

un î n v ă ţ ă c e l .

Cafea pentru Paşti!! (Aflând puţină caRa, in decurs de

2 luni vom fi constrâns a sista spediţiunile). Recomand a vă provedea de timpuriu, căci soseşte cu Întârziere.

1—15 April ; 1 5 — 3 0 April No. 9 Cafea Cuba bună 1 Kg. 11*— K. lKg.12- —K.

» 12 » Cuba foarte fină 1 Kg. 11-50 » |1 » 12-S0 » » 16 > » specialitate 1 Kg. 12 — » jl » 13-— > » 106 »Mixt.>Victoria«lKg. 12 — » [

1 Kg. Tea rusească 20 Cor. (între Cafea se trimite şi V» kgr.)

5 Kg. se spedează francat şi vămuit prin rambursa poştală.

NB. Ca să fiu cruţat de corespondenţă multă amintesc, că alte mărfuri la nici un caz nu pot trimite; deci nici zăhar sau Franck etc. căci nu se află.

In lipsa de Franck, să se folosească orz prăjit (Kneipp) căci e foarte corespunzător.

Cu toată stima se roagă de sprijin F. A. DEGAN

comerciant de Cafea şi Tea ' în F i urne (Postefiok 163).

r