prelucrari_1

download prelucrari_1

of 61

Transcript of prelucrari_1

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    1/61

    Prelucrarea metalelor Prelucrarea metalelor 

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    2/61

    Procesarea metalelor Procesarea metalelor 

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    3/61

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    4/61

    Cuptoare electriceCuptoare electrice

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    5/61

    Turnarea continuăTurnarea continuă

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    6/61

    Procesarea metalelor Procesarea metalelor 

     

    Metodele convenMetodele convenţ ţ ionale de realizare a pieselorionale de realizare a pieselor

    pornesc de la obpornesc de la obţ ţ inerea metalului brut până lainerea metalului brut până lagenerarea formei piesei.generarea formei piesei.

     

    Metalul brut se realizează prin turnareaMetalul brut se realizează prin turnarea

    metalului topitmetalului topit î  î n o formăn o formă. T. Turnarea poate fiurnarea poate fif ăcută f ăcută  î  î n o formă de tip lingou sau prin turnaren o formă de tip lingou sau prin turnarecontinuă care va fi transferatcontinuă care va fi transferat î  î n metal de o formă n metal de o formă oarecare sub formă de bare sauoarecare sub formă de bare sau ţ ţ evi.evi.

     

    De asemenea metalulDe asemenea metalul î  î ncălzit poate fi forjatncălzit poate fi forjat şşiitranformattranformat î  î n forme prelucrabile.n forme prelucrabile.

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    7/61

    Procesarea metalelor Procesarea metalelor 

     

    După obDupă obţ ţ inerea metalelor sub formă brută seinerea metalelor sub formă brută se

    trece la faza de prelucrare mecanică sau subtrece la faza de prelucrare mecanică sau subformă de tableformă de table..

     

    Dacă este cazul aceste subansamble pot fiDacă este cazul aceste subansamble pot fi

    asamblateasamblate î  î mpreună prin sudarempreună prin sudare..

     

     Î  Î n final există posibilitatea de prelucrare finală an final există posibilitatea de prelucrare finală asuprafesuprafeţ ţ ei pieselor.ei pieselor.

     

    O altă metodă de obO altă metodă de obţ ţ inere a pieselor metaliceinere a pieselor metaliceprin sinterizarea pulberilor metalice.prin sinterizarea pulberilor metalice.

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    8/61

    Prelucrarea metalelor Prelucrarea metalelor 

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    9/61

    DiferenDiferenţ ţ ee î  î ntre prelucrarea la caldntre prelucrarea la cald

    şşi cea la recei cea la rece

     

    Prelucrarea la rece este definită ca deformareaPrelucrarea la rece este definită ca deformareaplastică a materialului la o temperatur ă sub ceaplastică a materialului la o temperatur ă sub ceade recristalizare a acestuia.de recristalizare a acestuia. Î  Î n această situan această situaţ ţ ieieeforturile de durificare care apareforturile de durificare care apar î  î n material nun material nusuntsunt î  î ndepărtatendepărtate, a, astfel că după o serie destfel că după o serie de

    prelucr ări la rece materialul poate să devină prelucr ări la rece materialul poate să devină casant.casant.

     

    Prelucrarea la rece se definePrelucrarea la rece se defineşşte ca deformareate ca deformarea

    plastică a unui material la care recristalizarea

    plastică a unui material la care recristalizareaapare după prelucrareapare după prelucrare. D. După o asemeneaupă o asemeneaoperaoperaţ ţ ie piesa va avea o structur ă finie piesa va avea o structur ă fincristalizatăcristalizată..

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    10/61

    RecristalizareaRecristalizarea

     

    Procesul de recristalizare nu apare la oProcesul de recristalizare nu apare la o

    temperatur ă datătemperatur ă dată

    , ci, ci

     î  î 

    n un domeniu den un domeniu de

    temperaturi, depinzând de mai multemperaturi, depinzând de mai mulţ ţ i factori:i factori:1.1.

     

    Natura metalului sau a aliajului.Natura metalului sau a aliajului. Î  Î n general este main general este mairidicată la aliajeridicată la aliaje şşi global este cam o treime dini global este cam o treime din

    temperatura de topire.temperatura de topire.2.2.

     

    Cantitatea de prelucrare la rece deja efectuată Cantitatea de prelucrare la rece deja efectuată asupra metaluluiasupra metalului

    3.3.

     

    Eforturile pot reduce temperatura de recristalizare.Eforturile pot reduce temperatura de recristalizare.

     

    Pentru oPentru oţ ţ el temperatura de recristalizare esteel temperatura de recristalizare este î  î n domeniul 550n domeniul 550--650 C650 C

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    11/61

     Avantaje Avantaje şşi dezavantajei dezavantaje

     

    La prelucrarea al rece,La prelucrarea al rece, realizată practic la temperaturarealizată practic la temperaturacamerei, nu apare oxidare la suprafacamerei, nu apare oxidare la suprafaţ ţ a metalului. Laa metalului. La

    prelucrarea la cald apare decarburare par prelucrarea la cald apare decarburare par ţ ţ ialăială, d, datorată atorată oxidării metaluluioxidării metalului..

     

    Prelucrarea la rece conduce la o precizie dimensională Prelucrarea la rece conduce la o precizie dimensională 

    mai bună mai bună şşi o suprafai o suprafaţ ţ ă mai netedăă mai netedă..

     

    La prelucrarea la rece seLa prelucrarea la rece se î  î mbunătămbunătăţ ţ esc performanesc performanţ ţ eleelemecanice ale metalului, dar acmecanice ale metalului, dar aceasta se realizează odată easta se realizează odată cu consumul energetic pentru producerea piesei.cu consumul energetic pentru producerea piesei.

     

    Datorită ductibilităDatorită ductibilităţ ţ ii reduse la temperatur ă ambiantă prinii reduse la temperatur ă ambiantă prinprelucrare la rece nu se pot realiza piese complexe dinprelucrare la rece nu se pot realiza piese complexe dinpunct de vedere geometricpunct de vedere geometric

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    12/61

     Avantaje Avantaje şşi dezavantajei dezavantaje

     

     Î  Î n timpul prelucr ării la recen timpul prelucr ării la rece î  î n piesă apar tensiuni termicen piesă apar tensiuni termiceimportante. Daimportante. Dacă acestea nu sunt eliminate se poatecă acestea nu sunt eliminate se poate

    ajunge la o reducere a duratei de viaajunge la o reducere a duratei de viaţ ţ ă a pieseiă a piesei, c, carearepoate deveni casantăpoate deveni casantă. La prelucrarea la cald nu apar. La prelucrarea la cald nu apartensiuni interne.tensiuni interne.

     

    Gradul de prelucrabilitate creGradul de prelucrabilitate creşşte odată cu temperaturate odată cu temperatura,,ceea ce conduce la energii de prelucrare mai mici.ceea ce conduce la energii de prelucrare mai mici.

     

    Unele porozităUnele porozităţ ţ i pot fi eliminatei pot fi eliminate î  î n procesul de prelucraren procesul de prelucrarela cald.la cald.

     

    Prin prelucrarea la cald se elimină incluziunile metalicePrin prelucrarea la cald se elimină incluziunile metalice şşiinemetalice, conducând la o omogenizare a aliajului.nemetalice, conducând la o omogenizare a aliajului.

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    13/61

    TurnareaTurnarea

     

    TurnareaTurnarea 

    metalelor metalelor  

    sese rearealizează prin introducerealizează prin introducereametalului topitmetalului topit î  î n diverse formen diverse forme şşi solidificarea acestuia.i solidificarea acestuia.

     

     Avantajele turnării Avantajele turnării î  î n raport cu celelalte metode den raport cu celelalte metode deproducere a semifabricatelor sunt determinate deproducere a semifabricatelor sunt determinate decantitatea mare de obiecte identice ce se pot fabricacantitatea mare de obiecte identice ce se pot fabrica şşii

    de forma complicată ce poate fi realizată prin această de forma complicată ce poate fi realizată prin această metodămetodă..

     

     Alegerea turnării ca metodă de ob Alegerea turnării ca metodă de obţ ţ inere ainere asemifabricatului este determinată de dimensiunea pieseisemifabricatului este determinată de dimensiunea piesei,,suprafasuprafaţ ţ a de finisare necesar ăa de finisare necesar ă, d, detaliile interne, nuetaliile interne, numărulmărulde piese, costuri, etcde piese, costuri, etc

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    14/61

    Variante de turnareVariante de turnare

     

    TurnareaTurnarea î  î n nisipn nisip  cavitatea prin care se toarnă cavitatea prin care se toarnă 

    metalul topit este realizată metalul topit este realizată 

     î  î 

    n nisipul aflatn nisipul aflat

     î  î 

    n on o

    formă de metal sau de lemnformă de metal sau de lemn.. Î  Î n interiorul acestein interiorul acesteiforme sunt plasate miezuri care generează forme sunt plasate miezuri care generează găurile din piesăgăurile din piesă. D. După turnare metalul din nisipupă turnare metalul din nisipsese î  î ntărentăreşşte, iar nisipul va fite, iar nisipul va fi î  î ndepărtat de pendepărtat de pepiesăpiesă

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    15/61

    Variante de turnareVariante de turnare

     

    TurnareaTurnarea î  î n nisipn nisip se poate realizase poate realiza î  î n formen forme

    compuse din două păr compuse din două păr ţ ţ i,i, cu o formă cu capac acu o formă cu capac acărui plan de separare trebuie bine alescărui plan de separare trebuie bine ales. Prin. Prinmodul de proiectare al formei se pot obmodul de proiectare al formei se pot obţ ţ ineine

    piese de acuratepiese de acurateţ ţ e mai mare care să conducă lae mai mare care să conducă laprecizii ridicate ale acestora.precizii ridicate ale acestora.

     

    La turnareaLa turnarea î  î n nisip există n nisip există şşi nii nişşte restricte restricţ ţ ii legateii legate

    de grosimea minimă a peretelui care poate fide grosimea minimă a peretelui care poate fiturnat, calitatea suprafeturnat, calitatea suprafeţ ţ ei, cei, care nu este foarteare nu este foartebunăbună, d, dar este o metodă ieftinăar este o metodă ieftină..

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    16/61

    TurnareaTurnarea î  î n nisipn nisip

     

    Procesul de turnareProcesul de turnare î  î n nisip se poaten nisip se poatedescompunedescompune î  î n 6 etape de lucru:n 6 etape de lucru:

    1.1. 

     A Aşşezarea unui modelezarea unui model î  î n nisip pentru a realiza on nisip pentru a realiza omatrimatriţ ţ ăă

    2.2.

     

    SeSe î  î ncorporează modelulncorporează modelul şşi nisipuli nisipul î  î n unn un

    sistem de alimentare.sistem de alimentare.3.3.

     

    Se elimină modelulSe elimină modelul4.4.

     

    Se umple cavitatea r ămasă cu metal topitSe umple cavitatea r ămasă cu metal topit..5.5.

     

    Se va lăsa metalul să se r ăceascăSe va lăsa metalul să se r ăcească6.6.

     

    SeSe î  î ndepărtează metalulndepărtează metalul şşi se obi se obţ ţ ine piesaine piesaturnatăturnată..

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    17/61

    TurnareaTurnarea î  î n nisip (modele)n nisip (modele)

     

    Modelele sunt replici ale piesei care trebuie turnate.Modelele sunt replici ale piesei care trebuie turnate.Deoarece metalul se contractă după r ăcireDeoarece metalul se contractă după r ăcire, modelul va fi, modelul va fi

    un pic mai mare. Aceasta se numeun pic mai mare. Aceasta se numeşşte abaterea dete abaterea decontraccontracţ ţ ieie şşi este de circa 1% pentru oi este de circa 1% pentru oţ ţ elel şşi 1i 1.6%.6% pentrupentrualuminiu.aluminiu.

     

    Dacă piesa va fiDacă piesa va fi î  î n continuare supusă unor prelucr ărin continuare supusă unor prelucr ărimecanice, atunci se va prevedea un strat de 1.5...2mm,mecanice, atunci se va prevedea un strat de 1.5...2mm,care reprezintă abaterea pentru prelucrarea mecanicăcare reprezintă abaterea pentru prelucrarea mecanică

     

    O altă abatere de la forma piesei este legată deO altă abatere de la forma piesei este legată de

    modalitatea de extramodalitatea de extraţ ţ ie a piesei din matriie a piesei din matriţ ţ ăă. P. Piesa trebuieiesa trebuiesă aibă osă aibă o î  î nclinare de 2nclinare de 2--3 grade fa3 grade faţ ţ ă de verticalăă de verticală..

     

     Î  Î n afar ă de acestea se mai pot preveden afar ă de acestea se mai pot prevede şşi alte abaterii alte abateri

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    18/61

    TurnareaTurnarea î  î n nisip (modele)n nisip (modele)

     

    Modelele sunt realizateModelele sunt realizate î  î n general din lemn den general din lemn de

    bună calitatebună calitate. Acesta este u. Acesta este uşşor de prelucrator de prelucrat şşiirelativ ieftin.relativ ieftin.

     

    Modelele se pot realizaModelele se pot realiza şşi din metal pentru uni din metal pentru un

    mare număr de piese realizatemare număr de piese realizate. A. Acestea suntcestea suntf ăcute din aliaje aluminiuf ăcute din aliaje aluminiu – – magneziumagneziu..

     

    O altă caracteristică a modelelor este util caO altă caracteristică a modelelor este util catoate coltoate colţ ţ urile ascuurile ascuţ ţ ite să fie rotunjiteite să fie rotunjite, pentru a, pentru apreveni tensiunile termice importante.preveni tensiunile termice importante.

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    19/61

    TurnareaTurnarea î  î n nisip (miezuri)n nisip (miezuri)

     

     Acolo unde Acolo unde î  î n piesă este necesar ă realizarean piesă este necesar ă realizarea

    unei cavităunei cavităţ ţ i,i, a unei găuria unei găuri î  î n o piesă esten o piesă estenecesar utilizarea unui miez. Acesta estenecesar utilizarea unui miez. Acesta esterealizat din material refractarrealizat din material refractar şşi este inserati este inserat î  î nn

    matrimatriţ ţ ă ă  î  î nainte denainte de î  î nchiderea acesteia.nchiderea acesteia.

     

    Miezul esteMiezul este î  î nconjurat de metal topitnconjurat de metal topit şşi dini dinaceastă cauză trebuie să reziste temperaturiloraceastă cauză trebuie să reziste temperaturilor

    ridicate. Trebuieridicate. Trebuie să fiesă fie şşi corect fixat, pentru a nui corect fixat, pentru a nufi deplasatfi deplasat î  î n timpul turnăriin timpul turnării.. Î  Î n timpul r ăciriin timpul r ăciriimetalului miezurile trebuiescmetalului miezurile trebuiesc î  î ndepărtatendepărtate..

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    20/61

    Tipuri de formeTipuri de forme

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    21/61

    Tipuri de formeTipuri de forme

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    22/61

    TurnareaTurnarea î  î n nisipn nisip

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    23/61

    Defecte ale pieselor turnateDefecte ale pieselor turnate

     

    GoluriGoluri Î  Î n piesa turnată pot aparen piesa turnată pot apare, la suprafa, la suprafaţ ţ ă sauă sau î  î nninteriorul piesei goluri datorate gazelor care sunt prinseinteriorul piesei goluri datorate gazelor care sunt prinse

     î  î n metal.n metal.

     

    Goluri datorate contracGoluri datorate contracţ ţ iei metalului defect care poateiei metalului defect care poateapare la joncapare la joncţ ţ iunea dintre o zonă groasă a pieseiiunea dintre o zonă groasă a piesei şşi unai una

    subsubţ ţ ire.ire.

     

    Umplerea incompletă a matriUmplerea incompletă a matriţ ţ eiei

     

    SpaSpaţ ţ iu liber generat de incompleta fuziune a metaluluiiu liber generat de incompleta fuziune a metaluluicare provine din două direccare provine din două direcţ ţ ii, gii, generat de temperaturaenerat de temperaturanecorespunzătoare de turnarenecorespunzătoare de turnare..

     

    Proasta aProasta aşşezare a formeiezare a formei şşi miezurilor i miezurilor 

     

     Î  Î n final piesa turnată trebuie verificată cu atenn final piesa turnată trebuie verificată cu atenţ ţ ieie

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    24/61

    Defecte ale pieselor turnateDefecte ale pieselor turnate

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    25/61

    Variante de turnareVariante de turnare

     

    Turnarea sub presiuneTurnarea sub presiune este procedeul prin careeste procedeul prin caremetalul nu este turnat libermetalul nu este turnat liber î  î n formăn formă, ci este, ci este î  î mpinsmpins î  î nn

    aceasta la presiuneaceasta la presiune î  î naltănaltă..

     

    Turnarea sub presiune se realizează Turnarea sub presiune se realizează  î  î n două tipuri den două tipuri demamaşşini cu camer ă caldă ini cu camer ă caldă (pâ(până lană la 35 MPa)35 MPa) şşi cu camer ă i cu camer ă rece (pâna la 150 MPa).rece (pâna la 150 MPa).

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    26/61

    Turnarea sub presiuneTurnarea sub presiune

     

    O matriO matriţ ţ ă din nisip este utilizabilă pentru oă din nisip este utilizabilă pentru osingur ă operasingur ă operaţ ţ ie de turnare. La turnarea subie de turnare. La turnarea sub

    presiune forma se poate utiliza la mai multepresiune forma se poate utiliza la mai multepiese. Ea epiese. Ea este compusă din două păr ste compusă din două păr ţ ţ i:i: una fixă una fixă şşi una mobilăi una mobilă. Puse. Puse î  î mpreună se obmpreună se obţ ţ ineine

    cavitatea de turnare. Ducavitatea de turnare. După apă aşşezarea celor două ezarea celor două piese una peste altapiese una peste alta şşi fixarea acestora,i fixarea acestora,turnarea poateturnarea poate î  î ncepe. Matencepe. Materialele din care esterialele din care estef ăcută forma trebuie să aibă un punct de topiref ăcută forma trebuie să aibă un punct de topire

    mult maimult mai î  î nalt decât cel al metalului turnat.nalt decât cel al metalului turnat.Turnarea sub presiune este utilizată la aliaje deTurnarea sub presiune este utilizată la aliaje dealuminiu, staniu, plumb,etcaluminiu, staniu, plumb,etc

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    27/61

    Turnarea sub presiuneTurnarea sub presiune

    1.1. 

    Se pun cele două jumătăSe pun cele două jumătăţ ţ i ale formeii ale formei î  î mpreunămpreună, dar, dar î  î nainte se tratează suprafenainte se tratează suprafeţ ţ eleeleacestora, daacestora, dacă este specificatcă este specificat..

    2.2. 

    Se injectează metal sub presiuneSe injectează metal sub presiune î  î n formăn formă..

    3.3. 

    Se menSe menţ ţ ine presiuneaine presiunea î  î n metal până sen metal până sesolidificăsolidifică4.4.

     

    Se desfac semi matriSe desfac semi matriţ ţ eleele

    5.5. 

    Se extrage piesa cu ajutorul unor unelteSe extrage piesa cu ajutorul unor uneltespecialespeciale

    6.6.

     

    Ciclul se poate repeta cu aceleaCiclul se poate repeta cu aceleaşşi matrii matriţ ţ ee

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    28/61

    Turnarea sub presiuneTurnarea sub presiune

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    29/61

    Turnarea sub presiuneTurnarea sub presiune

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    30/61

    Turnarea sub presiuneTurnarea sub presiune

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    31/61

    Turnarea sub presiuneTurnarea sub presiune

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    32/61

     Avantaje Avantaje şşi dezavantajei dezavantaje

     

    Se poate utiliza la producSe poate utiliza la producţ ţ ie de masă pentru piese deie de masă pentru piese dedimensiune mediedimensiune medie şşi micăi mică..

     

    PrePreţ ţ ul iniul iniţ ţ ial este foarte mareial este foarte mare

     

    Procedeul produce piese de foarte bună calitateProcedeul produce piese de foarte bună calitate,,suprafesuprafeţ ţ e de bună calitatee de bună calitate şşi adaosuri de prelucrarei adaosuri de prelucrare

    reduse.reduse.

     

    Piesele de dimensiuni mari nu pot fi produse prin acestPiesele de dimensiuni mari nu pot fi produse prin acestprocedeu.procedeu.

     

    Piesele având o formă complicată sunt dificil de realizatPiesele având o formă complicată sunt dificil de realizatla turnarea sub presiunela turnarea sub presiune

     

    Procesul nu necesită nisipProcesul nu necesită nisip şşi deci un spai deci un spaţ ţ iu mai restânsiu mai restâns

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    33/61

    Turnarea centrifugalăTurnarea centrifugală

     

    Variantă a turnării sub presiuneVariantă a turnării sub presiune î  î n caren care

    metalul topit este transferat către formă metalul topit este transferat către formă sub acsub acţ ţ iunea unei for iunea unei for ţ ţ e centrifugale caree centrifugale carepermite realizarea unei structuri mai bunepermite realizarea unei structuri mai bunepentru piesa realizatăpentru piesa realizată..

     

    Prin această metodă se pot turna piese dePrin această metodă se pot turna piese de

    formă circular ăformă circular ă, ca, ca ţ ţ evi,evi, cămăcămăşşi de cilindrui de cilindruşşi alte variante de forme de rotai alte variante de forme de rotaţ ţ ie.ie.

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    34/61

    Turnare centrifugalăTurnare centrifugală

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    35/61

    Turnare semicentrifugalăTurnare semicentrifugală

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    36/61

    Forjarea (matriForjarea (matriţ ţ area)area)

     

    Forjarea este cel mai vechi procedeu cunoscutForjarea este cel mai vechi procedeu cunoscut

    de fabricare al metalelor.de fabricare al metalelor. Procedeul de forjareProcedeul de forjarecostă costă  î  î n aplicarea unor lovituri repetate de unn aplicarea unor lovituri repetate de unciocan.ciocan. Î  Î n general este realizat cu ajutorul unuin general este realizat cu ajutorul unui

    ciocan, la rece sau la cald.ciocan, la rece sau la cald.

     

    Semifabricatul iniSemifabricatul iniţ ţ ial este de formă rotundă sauial este de formă rotundă saudreptunghiular ă dreptunghiular ă şşi are un volum pui are un volum puţ ţ in mai marein mai mare

    decât volumul piesei finite, pentru a putea obdecât volumul piesei finite, pentru a putea obţ ţ ineineşşi adaosuri de prelucrare ulterioar ăi adaosuri de prelucrare ulterioar ă..

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    37/61

    ForjareaForjarea

     

    Forjare manuală realizată cu ajutorul ciocanelorForjare manuală realizată cu ajutorul ciocanelor

    şşi a unor cuptoare pentrui a unor cuptoare pentru î  î ncălzirea metaluluincălzirea metalului..

     

    Forjarea mecanică realizată cu ajutorul unorForjarea mecanică realizată cu ajutorul unorciocane acciocane acţ ţ ionate electric, hidraulic, cu aburi..etcionate electric, hidraulic, cu aburi..etc

     

    Piesele pot fi forjate liber sauPiesele pot fi forjate liber sau î  î n anumite formen anumite formepentru a putea obpentru a putea obţ ţ ine anumite forme prestabilite.ine anumite forme prestabilite.

     Dintre piesele forjate ale motoarelor cu ardereDintre piesele forjate ale motoarelor cu ardereinternă se găsesc bieleinternă se găsesc biele şşi arborii cotii arborii cotiţ ţ i.i.

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    38/61

    Defecte la forjareDefecte la forjare

     

    Suprapuneri sau fisuri la colSuprapuneri sau fisuri la colţ ţ uri cauzate deuri cauzate desuprapunerea unui strat de material peste altsuprapunerea unui strat de material peste alt

    strat de material.strat de material.

     

    Forjare incompletăForjare incompletă, g, generată de materialenerată de materialinsuficient sau o curgere proastă a acestuiainsuficient sau o curgere proastă a acestuia

     

    Piesă ratată datorată proastei alinieri a matriPiesă ratată datorată proastei alinieri a matriţ ţ elor elor 

     

    Material ars sau spraMaterial ars sau spra î  î ncălzitncălzit

     

    Fisuri interne generate de utilizarea unui ciocanFisuri interne generate de utilizarea unui ciocan

    prea greu sau material prostprea greu sau material prost î  î ncălzitncălzit

     

    Fibre de materialFibre de material î  î ntrerupte din cauza uneintrerupte din cauza uneicurgeri plastice prea rapidecurgeri plastice prea rapide

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    39/61

    ForjareForjare

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    40/61

    LaminareaLaminarea

     

    Procesul de laminare este deformarea plastică aProcesul de laminare este deformarea plastică aunui metal pentru obunui metal pentru obţ ţ inerea pieselor finite sauinerea pieselor finite sau

    senifabricatelor prin presareasenifabricatelor prin presarea î  î ntre două rolentre două rolerotitoare. Inirotitoare. Iniţ ţ ial materialul esteial materialul este î  î mpinsmpins î  î ntre celentre celedouă role după care el avansează datorită for două role după care el avansează datorită for ţ ţ eiei

    de frecare dintre rolede frecare dintre role şşi material. Materialul estei material. Materialul estesupus unor for supus unor for ţ ţ e de comprimare mari caree de comprimare mari care î  î ll î  î ngustează ngustează şşii î  î mping printre cele două romping printre cele două roţ ţ i.i. Î  Î nncadrul acestui proces seccadrul acestui proces secţ ţ iunea materialului seiunea materialului se

    reducereduce şşi materialul se lungei materialul se lungeşşte. Secte. Secţ ţ iuneaiuneafinală a materialului este determinată de formafinală a materialului este determinată de formape care o are suprafape care o are suprafaţ ţ a de rularea de rulare î  î n etapa finalăn etapa finală..

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    41/61

    LaminareaLaminarea

     

    Laminarea se face la caldLaminarea se face la cald şşi la rece.i la rece.Dacă Dacă 

    temperatura este peste temperatura detemperatura este peste temperatura decristalizare este la cald, sub aceascristalizare este la cald, sub această temperatr ă tă temperatr ă la rece.la rece. La un laminor care este cuplat cu oLa un laminor care este cuplat cu o

    turnătorieturnătorie şşarja de la cuptoare se duce directarja de la cuptoare se duce direct î  î nnlaminoare pentru a fi prelucrată directlaminoare pentru a fi prelucrată direct. R. Rezultatulezultatulprelucr ării sunt profileprelucr ării sunt profile ((ţ ţ agle) deagle) de diferite mărimidiferite mărimi

    funcfuncţ ţ ie de necesităie de necesităţ ţ i.i.

     

    Mai departe aceste profile sunt prelucrate pentruMai departe aceste profile sunt prelucrate pentrua oba obţ ţ ine plăciine plăci,bare,,bare,şşine,ine,ţ ţ evi,etc, ca produs finit.evi,etc, ca produs finit.

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    42/61

    Mecanismul laminăriiMecanismul laminării

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    43/61

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    44/61

    Tipuri de laminareTipuri de laminare

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    45/61

    Structura metalului la laminareStructura metalului la laminare

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    46/61

    LaminareaLaminarea î  î n formen forme

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    47/61

    Tipuri de laminoareTipuri de laminoare

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    48/61

    Exemplu de laminare (nr. Treceri)Exemplu de laminare (nr. Treceri)

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    49/61

    Extrudare, trefilareExtrudare, trefilare

     

    Extrudarea este procesulExtrudarea este procesul î  î n care metalul esten care metalul estesupus unei curgeri plastice prin introducereasupus unei curgeri plastice prin introducereaacestuiaacestuia î  î n o camer ă n o camer ă  î  î nchisă la care este atanchisă la care este ataşşatatun orificiu cu profil controlat. Rezultatul obun orificiu cu profil controlat. Rezultatul obţ ţ inutinutprin acest procedeu poate avea diferite profile.prin acest procedeu poate avea diferite profile.

     

    Procesul de extrudare este utilizat pentruProcesul de extrudare este utilizat pentruobobţ ţ inerea de secinerea de secţ ţ iuni diferite pentru aluminiuiuni diferite pentru aluminiu şşiialiaje de aluminiu, cupru, staniu, etc.aliaje de aluminiu, cupru, staniu, etc.

     

    Materialul iniMaterialul iniţ ţ ial este format din produse deial este format din produse delaminare primar ălaminare primar ă..

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    50/61

    Tipuri de extrudareTipuri de extrudare

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    51/61

     Avantajele extrudării Avantajele extrudării

     

    ComplexitateaComplexitatea şşi domeniul de piese care poate fi produsi domeniul de piese care poate fi produseste extrem de mare. Profilele sunt relativ ueste extrem de mare. Profilele sunt relativ uşşor deor de

    realizat.realizat.

     

    Procesul de extrudare se realizează prin o singur ă Procesul de extrudare se realizează prin o singur ă trecere. Procesul de extrudare este utrecere. Procesul de extrudare este uşşor de automatizat.or de automatizat.

     

    Dimensiunea produselor nu constituie un impediment.Dimensiunea produselor nu constituie un impediment.

     

    SuprafeSuprafeţ ţ ele au o suprafaele au o suprafaţ ţ ă bunăă bună, i, iar precizia geometrică ar precizia geometrică a pieselor este bunăa pieselor este bună..

     

    Presiunea necesar ă pentru extrudare depinde dePresiunea necesar ă pentru extrudare depinde derezistenrezistenţ ţ a materialuluia materialului şşi temperatura de extrudare.i temperatura de extrudare. Aceasta se poate reduce cu cre Aceasta se poate reduce cu creşşterea temperaturii.terea temperaturii.

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    52/61

    ExtrudareaExtrudarea

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    53/61

    TrefilareaTrefilarea

     

    Prin această metodă bare de metal suntPrin această metodă bare de metal sunt

    transformatetransformate î  î n sârmen sârme

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    54/61

    TrefilareaTrefilarea

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    55/61

    PresareaPresarea

     

    Utilizarea for Utilizarea for ţ ţ ei hidraulice pentru modificareaei hidraulice pentru modificareaformeiformei î  î n procesele de forjaren procesele de forjare şşi matrii matriţ ţ are au fostare au fost

    menmenţ ţ ionate anterior.ionate anterior.

     

    Pentru piesele realizate din tablăPentru piesele realizate din tablă, p, presarea laresarea larece este o metodă uzualărece este o metodă uzuală..

     

    Presarea se face cu o piesă care are un profilPresarea se face cu o piesă care are un profilsimilar cu cel al piesei care trebuie realizatăsimilar cu cel al piesei care trebuie realizată.. Î  Î nnperioada de realizare a piesei se exercită for perioada de realizare a piesei se exercită for ţ ţ ee

    de comprimare importantede comprimare importante î  î n piesăn piesă

    .. 

    Pentru a realiza o operaPentru a realiza o operaţ ţ ie de bună calitate seie de bună calitate sepermite un jocpermite un joc î  î ntre matrintre matriţ ţ ă ă şşi ciocanul profilat.i ciocanul profilat.

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    56/61

    PresareaPresarea

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    57/61

     Î  Î ndoireandoirea

     

    Unele piese, deUnele piese, de tip tablă sau bar ătip tablă sau bar ă, se pot, se potdeforma la rece prindeforma la rece prin î  î ndoire pentru a realizandoire pentru a realizaprofilul dorit. Diverse variante de forme sauprofilul dorit. Diverse variante de forme sauunghiuri se pot realiza prin această metodăunghiuri se pot realiza prin această metodă..

     

    Pentru această metodă este necesar unPentru această metodă este necesar unpoansonpoanson şşi o piesă pereche care să poată i o piesă pereche care să poată prelua deformaprelua deformaţ ţ ia.ia.

     La sfâr La sfâr 

    şşitul operaitul opera

    ţ ţ iei deiei de

     î  î 

    ndoire există tendinndoire există tendin

    ţ ţ aa

    de revenire a piesei la forma inide revenire a piesei la forma iniţ ţ ialăială. De aceea. De aceeadeformadeformaţ ţ ia se realizează mai mare cuia se realizează mai mare cu 33--4 grade4 gradepentru a evita acest fenomen.pentru a evita acest fenomen.

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    58/61

     Î  Î ndoireandoirea

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    59/61

    Realizarea unui profilRealizarea unui profil î  î n tablăn tablă

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    60/61

  • 8/18/2019 prelucrari_1

    61/61