Prelucrare prin strunjire

10
Prelucrarea prin strunjire Mişcări şi viteze de lucru Strunjirea este metoda tehnologică de prelucrare mecanică folosită, în general, pentru obţinerea corpurilor de rotaţie având suprafeţe cilindrice exterioare şi interioare, conice, plane (perpendiculare pe axa de rotaţie), elicoidale, profilate etc. cu dimensiuni şi precizii nanometrice, micrometrice şi macromatrice. Prelucrarea se realizează cu ajutorul maşinii-unelte numită strung şi a sculei aşchietoare numită cuţit de strung, sau sculă cu un singur tăiş. În cadrul cuplului tehnologic cuţit strung-piesa de prelucrat se definesc următoarele elemente (Fig.1): - suprafaţa de aşchiat 1 de pe care se desprind aşchiile; - suprafaţa aşchiată 2, care rămâne în urma cuţitului; - suprafaţa de aşchiere; - planul principal de aşchiere 4; - planul de bază 5, care este perpendicular pe planul principal de aşchiere şi totodată paralel cu deplasarea cuţitului de strung în direcţie longitudinală s l (paralelă cu axa de rotaţiei AA a piesei de prelucrat) şi respectiv în direcţie transversală s t (perpendiculară pe axa de rotaţie AA.) La strunjire, mişcarea relativă dintre piesă şi sculă, cunoscută sub denumirea de mişcare efectivă de aşchiere, este compusă din mişcarea principală de aşchiere, care este o mişcare de rotaţie executată de piesa de prelucrat, şi mişcarea de avans (mişcare secundară) executată de cuţitul de strung. Direcţia, sensul, şi mărimea celor trei tipuri de mişcări şi anume: mişcarea efectivă de aşchiere; 1 1 3 2 4 5 s t sl S Fig. 1. Cuplul tehnologic cuţit strung-piesa de prelucrat n A A

description

miscari si viteze de lucru, Strunjirea diferitelor forme de suprafeţe, cutitele de strung

Transcript of Prelucrare prin strunjire

Prelucrarea prin strunjire

Prelucrarea prin strunjire

Micri i viteze de lucruStrunjirea este metoda tehnologic de prelucrare mecanic folosit, n general, pentru obinerea corpurilor de rotaie avnd suprafee cilindrice exterioare i interioare, conice, plane (perpendiculare pe axa de rotaie), elicoidale, profilate etc. cu dimensiuni i precizii nanometrice, micrometrice i macromatrice. Prelucrarea se realizeaz cu ajutorul mainii-unelte numit strung i a sculei achietoare numit cuit de strung, sau scul cu un singur ti. n cadrul cuplului tehnologic cuit strung-piesa de prelucrat se definesc urmtoarele elemente (Fig.1):

- suprafaa de achiat 1 de pe care se desprind achiile;

suprafaa achiat 2, care rmne n urma cuitului;

suprafaa de achiere;

planul principal de achiere 4;

planul de baz 5, care este perpendicular pe planul principal de achiere i totodat paralel cu deplasarea cuitului de strung n direcie longitudinal sl (paralel cu axa de rotaiei AA a piesei de prelucrat) i respectiv n direcie transversal st (perpendicular pe axa de rotaie AA.) La strunjire, micarea relativ dintre pies i scul, cunoscut sub denumirea de micare efectiv de achiere, este compus din micarea principal de achiere, care este o micare de rotaie executat de piesa de prelucrat, i micarea de avans (micare secundar) executat de cuitul de strung. Direcia, sensul, i mrimea celor trei tipuri de micri i anume: micarea efectiv de achiere; micarea principal de achiere; micarea de avans, pot fi puse n eviden, n punctul de contact M dintre pies i cuitul de strung (Fig. 2), prin trei categorii de vectori: vectorul vitez efectiv de achiere ve; vectorul vitez principal de achiere vp; vectorul vitez de avans vs. n baza celor expuse mai sus, rezult c viteza efectiv de achiere poate fi descris prin suma vectorial dintre viteza principal de achiere i viteza de avans:

(1)Vectorul ve are direcia micrii efective de achiere, Vectorii , i sunt cuprini ntr-un plan n care au loc micrile care determin formarea i ndeprtarea achiei n procesul de achiere, numit planul de lucru (Fig.3). n acest plan se definesc dou tipuri de unghiuri:

unghiul direciei de achiere , msurat ntre direcia efectiv de achiere i direcia principal de achiere; unghiul direciei de avans s msurat ntre direcia de avans i direcia principal de achiere.

n timpul executrii strunjirii, are loc ndeprtarea unui strat de material depe semifabricatului supus strunjirii, numit adncime de achiere i a crei mrime este msurat, n mm, ntr-o direcie normal pe planul de lucru lLa strunjire, viteza principal de achiere are valoarea:

(2)

n care: D este diametrul punctului considerat de pe muchia de achiere, pentru care se determin viteza de achiere, n mm;n turaia elementului care execut micarea principal de achiere, n rot/min.Micarea de avans are scopul de a aduce straturi succesive de material n faa tiului cuitului de strung n timpul ndeprtrii adncimii de achiere. Mrimea cu care se deplaseaz cuitul de strung n micarea de avans n timpul unei rotaii a piesei de prelucrat poar denumirea de avans sau avans unitar, n mm/rot.Mrimea vitezei de avans se calculeaz cu relaia:

,

(3) sau

,

(4)Strunjirea diferitelor forme de suprafeeSuprafeele prelucrate prin strunjire pot avea diferite forme n funcie de modul n care se compune (Fig.4) micarea principal de rotaie I pe care o execut piesa de prelucrat P cu micarea de avans efectuat de scula S dup diferite direcii.

Astfel:a. suprafeele cilindrice exterioare i interioare se obin (Fig.4 a, b) prin efectuarea micrii de avans II rectilinie n direcie paralel cu axa vrfurilor strungului. Micarea se poate efectua n ambele sensuri;b. suprafeele frontale ale pieselor se obin (Fig.4 c) prin efectuarea micrii de avans III rectilinie n direcie perpendicular pe axa vrfurilor strungului. Micarea se poate efectua n ambele sensuri;

c. suprafeele conice exterioare i interioare (Fig.4 d) rezult executndu-se micarea de avans IV rectilinie dup o direcie paralel cu generatoarea conului, nclinat cu un unghi oarecare fa de axa vrfurilor strungului;d. suprafeele elicoidale sau filetele (Fig.4 e) se obin prin efectuarea micrii de avans II rectilinie, dup o direcie paralel cu axa vrfurilor strungului, cu o anumit vitez raportat la viteza de rotaie a piesei de prelucrat. n urma reglrii mainii-unelte, n condiia menionat, se obine un anumit pas al filetului executat pe piesa de prelucrat. n cazul prelucrrii filetelor conice, micarea de avans a sculei este paralel cu generatoarea conului;e. alte forme de suprafee de revoluie se obin prin anumite combinri ale avansului i n condiiile utilizrii unor anumite accesorii. Astfel se menioneaz prelucrarea suprafeelor sferice (Fig.4 g) ca urmare a micrii de avans V sau a suprafeelor profilate (Fig4. g) prin deplasarea simultan a cuitului n direciile longitudinale II i transversal III;

f. suprafeele corpurile care nu sunt de rotaie (Fig.4 h) sau operaiile de detalonare a frezelor (Fig.4 i) se obin prin imprimarea unor micri anumite, dup anumite legi de micare, la cuitul de strung i totodat prin folosirea unor strunguri avnd o construcie i cinematic corespunztoare, Cuitele de strungCuitul de strung poate fi considerat, n esen, ca fiind forma generalizat a diverselor scule achietoare folosite la procedeele de prelucrare prin achiere: frezare, rabotare, mortezare, broare etc. Din practica prelucrrilor prin achiere, cuitele de strung sunt cele mai rspndite scule achietoare, fiind utilizate la strungurile universale, strungurile revolver, strungurile semiautomate etc. Din acest motiv, la strunjire, se folosete o mare varietate de cuite de strung din punct de vedere al formelor constructive, a dimensiunilor, materialului tiului etc. Cuitul de strung se compune din dou pri de baz (Fig.5): a. partea activ prevzut cu tiului achietor. n general, geometria prii achietoare este aproape unic pentru diferite forme constructive de cuite; b. partea de fixare pe maina-unealt sau coada sculei. Cozile cuitelor au seciuni reglementate prin standarde.Cuitele de strung pot fi clasificate dup mai multe criterii: dup felul materialului prii achietoare. Frecvent, se deosebesc trei cazuri constructive: a. monobloc (partea activ i partea de fixare sunt confecionate din acelai material); b. partea activ i partea de fixare sunt sudate cap la cap; c. tiul achietor este confecionat din plcue achietoare, lipite sau fixate mecanic pe suportul prii active. Modurile de fixare a plcuelor achietoare pot fi grupate n diverse tipuri constructive (Fig.6): fixarea cu brid; fixarea cu pivot central; fixarea cu pan; fixarea cu bol etc.; dup felul prelucrrii (Fig.7 i Fig.8): a. cuite pentru prelucrri de degroare;

b. cuite pentru prelucrri de finisare;

- dup operaiile pe care le execut: a. cuite pentru strunjire cilindric exterioar (Fig.7) ): a i b strunjire de degroare; c i d strunjire de finisare;

b. cuite pentru strunjire cilindric interioar (Fig.8): 1 - cuit de degroare; 2. cuit de finisare;c. cuite pentru strunjit plan - suprafaa prelucrat este perpendicular pe axa vrfurilor strungului (Fig.9, poz. 3 i 4);d. cuite canelat i retezat (Fig.9, poz.1); - dup gradul de complexitate: a. cuite de strung simple. Cuprind toate categoriile de cuite de strung folosite la toate tipurile de strunjiri: degrori i finisri exterioare sau interioare, cilindrice exterioare sau interioare, plane, retezri sau canelri etc;b. cuite de strung speciale, care cuprind toate cuitele folosite la operaiile de strunjire, avnd construcia prii active format din plcute fixate mecanic. Plcuele sunt confecionate din amestecuri de carburi metalice, materialemineralo-ceramice, diamant monocristal sau policristale de diamant, nitrur cubic de bor .a. n prezent sunt cele mai frecvent folosite cuitele cu plcue din carburi metalice respectiv mineralo-ceramice; n funcie de destinaia cuitului:

a. cuite normale;

b. cuite profilate dup form sau speciale. Aceste cuite pot fi cuite disc profilate (Fig. 10 a) sau cuite prismatice profilate (Fig.10 b);- dup forma cuitului: a. cuit drept; b. cuit ncovoiat;

c. cuit pentru alezat etc.;

- dup seciunea corpului cuitului:

a. cuite avnd seciunea dreptunghiular, cu nlimea h, n mm;

b. cuite cu seciunea ptrat, cu latura b1, n mm;

c. cuite cu seciunea circular, avnd raza r, n mm;- dup natura materialului prii achietoare:

a. cuite din oel carbon de scule OSC;

b. cuite din oel aliat de scule;

c, cuite din oel rapid Rp;

d. cuite avnd carburi metalice CM;

e. cuite avnd plcue mineralo-ceramice;

f. cuite cu diamant; g. cuite avnd materiale extra-dure.M

Fig. 3 Reprezentarea planului de lucru la strunjire: - unghiul direciei de achiere; s- unghiul direciei de avans

S

P

vs

vs

vp

s

ve

Planul de lucru l

Fig. 2 Vitezele micrilor de achiere: P - piesa de prelucrat; S cuitul de strung; M punctul de contact dintre pies i cuit

M

P

S

vs

ve

vp

vs

Fig. 5 Elementele cuitului de strung

Faa de aezare secundar

Faa de aezare principal

Faa de degajare

Tiul secundar

Vrful tiului

Tiul principal

Partea activ

Partea de fixare

A

A

n

Fig. 1. Cuplul tehnologic cuit strung-piesa de prelucrat

S

sl

st

5

4

2

3

1

2.

2.

2.

2.

1.

1.

1.

1.

Fig. 6 Forme constructive de cuite cu plcua fixat mecanic: 1.-plcu achietoare, 2.-suport partea activ; a. fixarea cu brid; b. fixarea cu pivot central; c. fixarea cu pan; d. fixarea cu bol

d.

c.

b.

a.

2

1

Fig.7 Tipuri de cuite pentru strunjirea suprafeelor cilindrice exterioare: 1 piesa de prelucrat; 2 cuit de strung; OR oel rapid; CM carburi metalice;

Sensul avansului cuitului

Fig. 9 Cuite de strung pentru strunjit plan, retezat i canelat: S -cuit; P piesa de prelucrat ;

sensul avansului cuitului

3

2

Fig.8 Cuite de strung pentru strunjirea suprafeelor cilindrice interioare: OR oel rapid; CM carburi metalice; sensul avansului cuitului

Cuit de strung

Piesa de prelucrat

4

1

S

P

Fig. 4 Principiul de lucru la prelucrrile prin strunjire a diferitelor forme de suprafee. S-cuitul de strung; P- piesa de prelucrat; I-micarea principal de achiere- micare de rotaie; II micare de avans rectilinie paralel cu axa vrfurilor strungului, in ambele sensuri; III- micare de avans rectilinie perpendicular cu pe axa vrfurilor, n ambele sensuri; IV- micare de avans rectilinie, paralel cu generatoarea conului; V micare de avans, VI micare de avans pendular

S.

II.

I.

P.

III.

VI.

I.

S.

III.

III.

II.

V

II.

IV.

III.

II.

S.

S.

S.

S.

S.

S.

S.

II.

P.

P.

P.

P.

P.

P.

P.

P.

I.

I.

I.

I.

I.

I.

I.

i.

h.

g.

f.

e.

d.

c.

b.

a.

b.

a.

.Fig. 10 Cuite profilate: a. cuite disc profilate; b. cuite prismatice profilate

PAGE 1

_1425663061.unknown

_1425663532.unknown

_1425741627.unknown

_1425741639.unknown

_1425737853.unknown

_1425663452.unknown

_1425663032.unknown