PREGĂTIŢI PENTRU PERFORMANŢĂ

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859

ANUL XXIV NR. 38 (1.324) 30 SEPTEMBRIE – 6 OCTOMBRIE 2015 24 PAGINI 1,20 LEI EDITOR:

MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

www.mapn.ro

Foto

: Luc

ian

Irim

ia

Săptămâna trecută, şeful Statului Major General, general-locotenent Nicolae Ciucă, aflat în vizită oficială în Statele Unite ale Americii, a fost inclus, printr-o ceremonie, în

Galeria de onoare a Colegiului de Război al Forţelor Terestre Ame-ricane (International Fellows Hall of Fame). Generalul-locotenent Ciucă a urmat cursurile colegiului în 2006, obţinând un master în Studii Strategice.

În cadrul vizitei, şeful SMG a avut întrevederi cu adjunctul asistentului secretarului Apărării pentru Europa şi NATO, James J. Townsend, vicepreşedintele Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore ale Forţelor Armate ale SUA, general Paul J. Selva, directorul pentru Dezvoltarea Forţei Întrunite din Pentagon, general-locotenent Thomas D. Waldhauser, precum şi cu şeful Gărzii Naţionale a statului Alabama, general-maior Perry Smith.

Şeful SMG, în galeria de onoare a Colegiului de Război al Forţelor Terestre Americane

6

MAIŞTRI MILITARI

Maiştrii militari din echipa tehnică a avionului C-130 Hercules au căutat şi găsit secretul longevităţii acestei aeronave şi îl

împărtăşesc celor tineri.

De asemenea, oficialul militar român a vizitat mai multe facilităţi de instruire ale militarilor americani.

Principalele subiecte abordate în cadrul întâlnirilor au făcut referire la exerciţiile desfăşurate în cadrul operaţiei Atlantic Resolve, parte a Iniţiativei de Reasigurare Europeană, stadiul implementării sarcinilor rezultate din Planul de acţiune al Ali-anţei pentru creşterea capacităţii operaţionale în termenele agreate, precum şi angajamentul militarilor români la operaţia Resolute Support, în Afganistan.

Vineri, 25 septembrie, generalul-locotenent Nicolae Ciucă a parti-cipat la ceremonia de învestire în funcţie a preşedintelui Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore ale Forţelor Armate ale SUA, în cadrul căreia generalul Joseph F. Dunford Jr. a preluat comanda Forţelor Armate ale SUA de la generalul Martin E. Dempsey.

Echipele de rugbi, baschet, hochei, handbal şi polo ale Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti au avut o

săptămână de foc.

1 OCTOMBRIE – ZIUA SCAFANDRILOR MILITARI

PREGĂTIŢI PENTRU PERFORMANŢĂ

12-13

SPORT

Secretul longevităţii aeronavelor

11

FESTIVAL

Regal teatral la Medgidia

Trupe de actori profesionişti şi amatori din întreaga ţară au urcat pe scena Festivalului Naţional de Teatru Tanţa şi Costel,

desfăşurat la Medgidia.

Sub culorile roş-albastre

23

Militari români şi ai Armatei Naţionale a Republicii Moldova s-au instruit, împreună, lângă Iaşi.

În perioada 23-25 septembrie, comandantul Forţelor Terestre din Armata Serbiei, general-locotenent

Milosav Simovi�, a e�ectuat o vi�it� �n ţara noastr�, la in-�, a e�ectuat o vi�it� �n ţara noastr�, la in-, a e�ectuat o vi�it� �n ţara noastr�, la in-vitaţia şe�ului Statului Major al Forţelor Terestre, general-maior Dumitru Scarlat.

Dup� primirea oficial� a delegaţiei militare sârbe la sediul SMFT, au �ost trecute �n revist� aspecte privind or-gani�area Forţelor Terestre române, instruirea militarilor români prin exerciţii naţionale şi multinaţionale, anga-jamentele la care Armata României particip� cu �orţe �n di�erite operaţii militare şi iniţiative regionale, precum şi aspecte privind sistemul de �nv�ţ�mânt militar.

Totodat�, �n cadrul discuţiilor avute, au �ost abordate su-biecte re�eritoare la evaluarea activit�ţilor bilaterale des��şurate

Observatorul militar Nr. 38 / 30 septembrie – 6 octombrie 2015 2

EVENIMENTuInaugurare. Şe�ul Statului Major al Forţelor Navale,

contraamiral Alexandru M�rşu, a participat miercuri, 23 septembrie, la Murighiol, judeţul Tulcea, la inaugura-rea primului modul al Centrului Internaţional de Studii Avansate pentru Sisteme Fluvii-M�ri Danubius-Ri, proiect declarat anul trecut de Guvernul României drept unul strategic, de importanţ� naţional� �n domeniul cercet�rii ştiinţifice. Acesta este al doilea proiect major al României, pe lâng� laserul de la M�gurele. În discursul s�u, şe�ul SMFN a subliniat importanţa acestei �one a României pentru Forţele Navale române, disponibilitatea acestei ca-tegorii de �orţ� pentru a colabora cu Centrul Internaţional Danubius-Ri, precum şi grija pe care marinarii militari o au �aţ� de ecosistemul din Delta Dun�rii, �n contextul �nde-plinirii misiunilor �n aceast� �on�. Inaugurarea structurii a �ost urmat� joi, 24 septembrie, de simpo�ionul ştiinţific cu tema Abordări moderne pentru dezvoltarea durabilă a Deltei Dunării. uMilitari în competiţie. Recent, �n �acilit�ţile de

instrucţie din Dej, loturile de atletism repre�entative ale marilor unit�ţi şi unit�ţi din compunerea Divi�iei 4 In�anterie Gemina au participat la Campionatul militar de cros, ediţia 2015. la final, pe podium au urcat echi-pele Brig��ii 81 Mecani�at� (locul I), Batalionului 317 Cercetare (locul al II-lea) şi Regimentului 69 Artilerie Mixt� (locul al III-lea). Cei mai buni sportivi au �ost se-lecţionaţi pentru a construi noul lot sportiv de atletism al divi�iei clujene, care va repre�enta marea unitate �n etapele urm�toare ale competiţiilor militare de cros.uVoluntariat. Circa 300 de voluntari, printre care

militari români şi americani, au participat, recent, la o acţiune de cur�ţare a plajei şi �onelor limitro�e aces-teia din staţiunea Mamaia. Evenimentul, dedicat Zilei Internaţionale de Cur�ţare a Plajelor, a �ost organi�at de Ambasada SUA la Bucureşti, �n parteneriat cu Liga Naval� a Statelor Unite – Consiliul din România.uCompetiţie. În perioada 22-24 septembrie, la

Regimentul 61 Rachete Antiaeriene Pelendava, din Craiova, s-a des��şurat �a�a pe unitate a competiţiei Subofiţerul/soldatul anului. La proba teoretic�, militarii participanţi au �ost evaluaţi la cunoaşterea regulamen-telor militare generale şi li s-au testat cunoştinţele la lim-ba engle��. Au urmat probele de alergare pe distanţa de 3.000 de metri, flot�ri, abdomene, aruncarea grenadelor de mân� la distanţ� şi preci�ie. Nu au lipsit nici evalu�rile la orientare topografic�, utili�area tehnicii de comunica-ţii şi instruirea CBRN. Proba surpri��, nelipsit� acestui tip de competiţie, a vi�at acuitatea şi gradul de memorare al participanţilor. (Maior Ştefan Macrea) uStagiu de pregătire. În perioada 30 august-22 sep-

tembrie, studenţii caporali Mihail Anton şi Marian Slotea, din Academia Naval� Mircea cel Bătrân, au participat la stagiul de preg�tire marin�reasc� şi leadership la Centrul de Instruire şi Preg�tire Marin�reasc� a Marinei Militare Polone�e, de la C�ernica. În acest timp, studenţii militari români, polone�i, germani şi bulgari au executat activit�ţi practice şi teoretice, �n vederea navig�rii pe di�erite tipuri ambarcaţiuni, precum şi activit�ţi care au avut ca scop de�voltarea calit�ţilor de lider. (Mihaela Zabolodni)uŞtiinţa fără secrete. Academia Forţelor Terestre

Nicolae Bălcescu (AFT) şi Universitatea Lucian Blaga, �n parteneriat cu Consiliul Judeţean şi Inspectoratul Şcolar al judeţului Sibiu, au organi�at vineri, 25 septembrie, pentru publicul larg, �n spaţiile Facult�ţilor de Inginerie, Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentar� şi Protecţia Mediului,

Ştiinţe, Litere şi Arte, şi Drept, a doua ediţie a evenimen-tului intitulat Noaptea cercetătorilor. Aceast� iniţiativ� a Uniunii Europene, aflat� anul acesta la a �ecea ediţie, s-a des��şurat simultan �n 280 de oraşe europene, dintre care 16 oraşe din România. La eveniment, AFT a amenajat patru standuri proprii, unde a �ost pre�entat� aparatur� din domeniul tehnologiilor militare avansate, echipa-mentelor de control nuclear, sistemelor de m�surare a câmpului electromagnetic, dar şi armament de tip airso�t. Activitatea des��şurat� a �ost deosebit de apreciat� de participanţii de toate vârstele, curioşi s� descopere câteva dintre reali��rile cercet�rii ştiinţifice şi s� afle cum �unc-ţionea�� lucrurile şi ce impact are ştiinţa asupra vieţii lor.

GARNIZOANA ROMÂNIA

Foto

: Nic

uşor

Com

ănes

cuFo

to: M

SG S

tefa

n H

ass,

DEU

A

Cooperare bilaterală

Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, şi omologul său din Republica Moldova, Anatolie Şalaru, au semnat marţi, 22 septembrie, la Neptun, în judeţul Constanţa, Înţelegerea tehnică de colaborare în domeniul standardizării militare între Ministerul Apărării al Republicii Moldova şi Ministerul Apărării Naţionale din România.

Ceremonia de semnare a avut loc �n cadrul şe-

dinţei comune a guverne-lor României şi Republicii Moldova.

Înţelegerea tehnică de colaborare în domeniul standardizării militare între Ministerul Apărării al Republicii Moldova şi

Ministerul Apărării Naţionale din România repre�int� instrumentul instituţional �uncţional, necesar �n ve-derea reali��rii, menţinerii şi �nt�ririi cadrului bilateral de colaborare �n domeniul standardi��rii militare, �n concordanţ� cu prevederile �n vigoare ale legislaţiei na-ţionale din cele dou� ţ�ri.

Colaborarea se va axa pe acordarea de sprijin de spe-cialitate �n vederea reali��rii cadrului de reglementare la nivel naţional pentru con-sultarea şi implementarea standardelor internaţiona-le speci�ice, precum şi pe schimbul de experienţ� �n-tre organismele şi structuri-le cu atribuţii �n domeniu. n

Delegaţie sârbă, în România

FOTOGRAFIA SĂPTĂMÂNII

DIXI !Este un proiect foarte ambiţios care sărbătoreşte în alt fel anul dedicat veteranilor de război. Sper ca Grupul Invictus România să reuşească să strângă fondurile necesare pentru ca un militar român rănit să poată participa la Jocurile Paralimpice Invictus. Vă felicit pentru ambiţie şi pentru acest gest pe care îl faceţi pentru veteranii de război!

Astrid Fodorprimarul interimar al Sibiului

uMons, Belgia. Generalul Philip Breedlove, comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa, SACEUR,

a postat pe pagina sa de Facebook o �otografie, explicând c� l-a �elicitat pe maiorul Marius-Toma Grosu, şe� birou

personal militar la Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa,

SHAPE, �n timpul unei ceremonii care a avut loc la Mons, �n acest an, la 22 septembrie. Maiorul a primit

un commander’s coin de la SACEUR, pentru reali��rile excepţionale �n

completarea cererilor suplimenta-re de personal �n timpul cri�ei din

Ucraina şi, apoi, a Planului de acţiune pentru creşterea capacit�ţii

operaţionale a NATO.

pân� �n pre�ent, elaborarea unei proiecţii de activit�ţi comune şi identificarea unor domenii noi de cooperare.

Programul activit�ţii a mai cuprins primirea delegaţiei de c�tre secretarul de stat pentru Politica de Ap�rare şi Planificare, Valeriu Nicuţ, şi de locţiitorul şe�ului Statului Major General, ge-neral-maior Adrian Tonea, vi�itarea Academiei Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu, din Sibiu, Centrului de Instruire pentru Lupt� al Forţelor Terestre Getica, din Cincu, Brig��ii 2 In�anterie Rovine, din Craiova, precum şi Mu�eului Militar Naţional Regele Ferdinand I. n

Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, l-a primit joi,

24 septembrie, la sediul MApN, pe ambasadorul Republicii Polone la Bucureşti, Marcin Wilczek.

Cei doi oficiali au avut pe agen-da întâlnirii subiecte referitoare la provocările mediului global de secu-ritate şi la implementarea Planului de Acţiune pentru creşterea capa-cităţii operaţionale a Alianţei Nord-Atlantice.

3Observatorul militarNr. 38 / 30 septembrie – 6 octombrie 2015

GARNIZOANA ROMÂNIAuExerciţiu aerian. În perioada 28 septembrie-2

octombrie, în spaţiul aerian al României şi Bulgariei, se desfăşoară exerciţiul Blue Bridge. Partea română este reprezentată de militari din Baza 86 Aeriană, Baza 90 Transport Aerian şi Centrul de Operaţii Aeriene, cu pa-tru avioane MiG 21 Lancer şi un avion C-27 J Spartan. Forţele Aeriene bulgare participă cu patru avioane de tip MiG 29 şi MiG 21. (Plutonier-adjutant Lucian Irimia)uVizită de documentare. În zilele de 23 şi 24

septembrie, comandantul Diviziei 2 Infanterie Getica, general-maior Petrică Lucian Foca, a efectuat o vizită de documentare şi informare în unităţi din subordi-nea Brigăzii 2 Vânători de Munte Sarmizegetusa, din Braşov. Cu această ocazie, comandantul diviziei a fost informat despre situaţia curentă a structurilor subordo-nate brigăzii braşovene, apoi a vizitat Batalioanele 229 Sprijin Logistic, 206 Artilerie General Mihail Lăcătuşu, 228 Apărare Antiaeriană Piatra Craiului şi 21 Vânători de Munte General Leonard Mociulschi. De asemenea, co-mandantul marii unităţi buzoiene a luat parte la şedinţa Consiliului de garnizoană a garnizoanei Braşov, ocazie cu care i s-au prezentat activităţile care vor fi desfăşu-rate cu ocazia Zilei Armatei Române şi a Zilei Naţionale, stadiul căutărilor epavei planorului dispărut la 6 august, precum şi planul activităţilor culturale ale Centrului de asistenţă socială nr. 1, din Braşov. (Locotenent-colonel Dorinel Cotea)uApreciere. Locţiitorul şefului Statului Major al

Forţelor Navale, contraamiral de flotilă Constantin Ciorobea, a primit marţi, 22 septembrie, vizita directo-rului executiv al Federaţiei Volum, Anca Năstase, care a oferit Forţelor Navale române o diplomă de excelenţă, pentru recunoaşterea eforturilor depuse de personalul din Forţele Navale în domeniul voluntariatului. Anca Năstase a mulţumit conducerii Statului Major al Forţelor Navale pentru implicarea marinarilor militari în acţiunile de voluntariat şi pentru faptul că, începând din acest an, a fost introdusă o secţiune specială în Concursul Omul anului din Forţele Navale, dedicată militarilor care obţin performanţe în domeniul voluntariatului şi ajutorului umanitar. (Locotenent-colonel Corneliu Pavel)uŞtafeta veteranilor continuă. Militari voluntari

din grupul Invictus România au luat startul pe ultimele două trasee ale Ştafetei veteranilor. Joi, 24 septembrie, invictuşii din Brigada 15 Mecanizată Podu Înalt au por-

nit spre Carei, purtând Drapelul Naţional. Traseul a avut o lungime de aproximativ 750 de kilometri şi a cuprins localităţile Iaşi, Piatra Neamţ, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Bistriţa, Târgu Mureş, Oarba de Mureş, Cluj Napoca, Zalău, Carei. Pe rând, ştafeta a fost purtată de membri ai grupului Invictus România din unităţile mili-tare aflate pe traseu. O zi mai târziu, militarii voluntari din Batalionul 33 Vânători de Munte Posada au por-nit pe traseul Curtea de Argeş-Sibiu-Sighişoara-Târgu Mureş-Oarba de Mureş. Aceştia au parcurs una dintre cele mai dificile porţiuni ale traseului, Transfăgărăşanul, pentru a ajunge la Sibiu, unde au predat ştafeta studen-ţilor Academiei Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu. Cele două trasee de alergare s-au reunit luni, 28 septembrie, la Târgu Mureş, unde s-a desfăşurat o ceremonie come-morativă dedicată militarilor care au luptat pentru elibe-rarea oraşului. Purtătorii Ştafetei Veteranilor vor ajunge, pe 25 Octombrie, la Carei, la Ansamblul Monumental Glorie Ostaşului Român. (Plutonier-adjutant Lucian Irimia)uExpoziţie. La Muzeul Naţional Brukenthal, din

Sibiu, s-a deschis vineri, 25 septembrie, expoziţia cu titlul Relaţii româno-franceze în Primul Război Mondial (1914-1918), rodul bunei colaborări dintre Academia Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu, gazda expoziţiei, şi Biblioteca Judeţeană Astra. Materialul expoziţional etalat aminteşte de aspectele relevante privitoare la colaborarea militară româno-franceză. Astfel, a fost evi-denţiat rolul major al Misiunii Militare Franceze, condu-să de generalul Henri-Mathias Berthelot, în instruirea şi dotarea armatei române, care a reuşit, astfel, să facă faţă, cu succes, armatelor austro-germane, mult superi-oare numeric şi tehnic, pe frontul din Moldova (Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz).

Foto

: MAp

NFo

to: V

alen

tin C

iobî

rcă

SMURD, la ceas aniversar

Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, a fost prezent vineri, 25 septembrie, la Târgu Mureş, la ceremonia prilejuită de împlinirea a 25 de ani

de la înfiinţarea Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD), din România.

Cu această ocazie, ministrul Mircea Duşa a afirmat că înfi-inţarea SMURD reprezintă o poveste frumoasă, devenită reali-tate, care s-a născut în 1990, la Târgu Mureş, la secţia ATI, condu-să pe atunci de profesorul Chiorean. Totodată, oficialul MApN a declarat că ideile şi conceptele SMURD şi ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) au devenit modele pentru diferite structuri europene şi euro-atlantice. Lecţiile în-văţate şi bunele practici, ideile şi conceptele SMURD şi IGSU au devenit bune practici pentru sistemele militar-civile din Europa şi chiar au fost preluate de NATO. Zilele trecute, în premieră, doctorul Cristian Boieriu, coordonatorul SMURD, pe sistemul de telemedicină, a fost în legătură cu un comandament NATO şi au putut să comunice date medicale, să facă schimb de informaţii, aşa cum s-ar întâmpla într-o situaţie reală, când un militar este rănit în teatrul de operaţii şi din centrele medicale, din spitale, pe baza evaluărilor făcute de medicii din teren, se pot stabili dia-gnostice şi tratamente, a afirmat oficialul MApN.

Maior Mădălina Ilinca

La rândul său, fondatorul SMURD, doctorul Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul Afacerilor Interne, a mulţumit tuturor celor care au crezut în ideea lansată de el şi de o echipă de medici ti-neri, în 1990, la Târgu Mureş.

Pe lângă detaşamentele SMURD din fiecare judeţ al României, la sărbătoare au luat parte şi pompierii din Scoţia, Franţa şi Republica Moldova, precum şi militari din garni-zoană. În premieră, Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale a interpretat imnul SMURD.

SMURD este un serviciu public integrat, funcţionează în organigrama Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi a fost înfiinţat în luna septembrie 1990, în scopul acordării asistenţei medicale de urgenţă calificate. n

Întrevedere Constituirea, în ţara noastră, a

Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est şi activarea Unităţilor de integrare a forţelor NATO atât în România, cât şi în Polonia, alături de cele din Bulgaria, Estonia, Letonia şi Lituania, au transmis un semnal pu-ternic de reasigurare şi de solidaritate aliată, în actualul context internaţional complex, a apreciat ministrul apărării naţionale, care a mulţumit ambasa-dorului polon pentru participarea militarilor din ţara sa la cele două structuri NATO de la Bucureşti.

Parteneriatul strategic dintre România şi Polonia asigură cadrul op-tim de manifestare a relaţiilor excelen-te dintre armatele noastre, furnizând,

în acelaşi timp, baza pentru derularea unor astfel de proiecte comune, a spus ministrul Mircea Duşa. De asemenea, ministrul apărării naţionale a apre-ciat că documentul poate juca un rol important în creşterea capacităţii celor două ţări de a proiecta o viziune integrată la nivel regional, aliat şi eu-ropean.

Având în vedere percepţia similară a României şi Poloniei vizavi de riscurile la adresa securităţii şi de modalităţile de contracarare ale acestora, ne-am pro-pus să avem o contribuţie esenţială în proiectarea obiectivelor de adaptare ale NATO care vor fi aprobate la Summit-ul Alianţei de la Varşovia, din 2016, a con-cluzionat ministrul Mircea Duşa. n


INSTRUCŢIE

[email protected] Alina-Sonia Raicu

Pentru militari, instrucţia înseamnă ieşiri în poligoane sau terenuri

de antrenament şi exersarea deprinderilor de buni trăgători şi luptători. Există, însă, o categorie care reuşeşte să împletească duritatea meseriei armelor cu activităţi îndreptate către societatea civilă. Militarii Batalionului 1 CIMIC (cooperare civil-militară), subordonat Statului Major al Forţelor Terestre, sunt cei care înlocuiesc zăngănitul armei cu acţiunile de ajutorare şi care, la orice activitate, discută problema populaţiei dintr-o arie de responsabilitate. Fie că sunt în teatrele de operaţii sau în zone afectate de calamităţi, cimicarii acţionează întotdeauna alături de colegii lor, ghidându-se permanent după deviza Pentru misiune! Pentru oameni! Pentru viitor!

Instrucţia lor nu pare a fi cu mult diferită de a celorlalţi militari. Însă, aşa cum ne-au confirmat şi ei, este nevoie de pregătire individuală şi colectivă aparte, care se face prin participarea la cursuri atât în ţară, cât şi în străinătate şi prin exersarea continuă a limbilor străine (în special engleza) şi a procedurilor de operare specifice acestei structuri.

Plutonier-adjutant principal Mihai Livadă

Radu Ifrim

Specialitatea noastră are avan-tajul de a benefi-cia de experienţa teatrelor de ope-raţii, fiecare de-taşament având militari CIMIC, iar lecţiile desprinse au fost folosite permanent.

În toate activităţile desfăşurate se află echipe tactice CIMIC şi grupuri de specialişti. Există şi un nucleu de expertiză care sprijină echipele de CIMIC fie că sunt din cadrul unităţii, fie că sunt din unităţile din teritoriu.

Şi pentru că ridică permanent nivelul de profesionalism, au fost şi sunt apreciaţi de partenerii din Alianţa Nord-Atlantică.

Principala resursă a batalionului sunt oamenii. Ei sunt bunul cel mai de valoare al acestei structuri unice şi sprijină acţiunile trupelor în orice zonă, prin contactul direct pe care îl stabilesc cu populaţia locală, spune Radu Ifrim, specialist funcţional la batalion, adăugând că pentru astfel de îndatoriri este obligatoriu să fii un foarte bun comunicator şi să înveţi să te adaptezi la orice condiţii.

Batalionul beneficiază de un atu în îndeplinirea misiunilor. La această unitate este încadrat personal cu studii de specialitate, care oferă permanent sprijin în domeniile asistenţă umanitară, administraţie civilă, afaceri culturale, economie şi comerţ şi infrastructuri civile. Cu ajutorul lor, au fost puse în aplicare proiecte

umanitare în Afganistan, locul în care prezenţa cimicarilor a fost cel mai bine simţită. Interacţiunea cu localnicii a însemnat un examen greu. A fost testată, în principal, cunoaşterea tradiţiilor şi culturii acestei ţări. Succesul a fost garantat de pregătirea continuă a militarilor. Şi am aflat că nu este uşor să fii permanent pus la curent cu tot ceea ce înseamnă obiceiurile unei zone şi, de asemenea, că trebuie să fii concentrat la problemele civililor, chiar dacă acest lucru înseamnă să uiţi de ale tale. De modul în care percep ei prezenţa trupelor şi ajutorul acordat depinde succesul misiunii.

Nici în ţară nu pot fi mai puţin atenţi la ceea ce se întâmplă cu oamenii. Pentru a putea oferi ajutorul cerut este nevoie să se stabilească şi să se menţină permanent legătura cu autorităţile locale şi factorii decizionali, care pot sprijini, la rândul lor, o misiune.

În fiecare an de instrucţie, exerciţiile în teren evaluează, prin scenariile aplicate, capacitatea de intervenţie. Totodată, verifică modul de acţiune întrunit cu alte structuri. Mare parte din unităţile din teritoriu au o componentă CIMIC, însă experienţa fiecăruia contribuie la îmbogăţirea activităţilor specifice. În 2006, a fost concepută prima broşură bilingvă CIMIC, folosită ca instrument de învăţare şi familiarizare în acest domeniu.

În permanenţă înveţi ceva nou şi în fiecare activitate avem parte de noi provocări. Pentru a face parte dintr-o asemenea structură este nevoie să fii flexibil şi deschis orizonturilor culturale, în care ai o responsabilitate majoră faţă de oameni, a spus plutonierul-adjutant principal Mihai Livadă, consilierul comandantului pe problemele subofiţerilor, maiştrilor militari şi soldaţilor gradaţi profesionişti. n

Pentru oameni şi viitor

Observatorul militar 5Nr. 38 / 30 septembrie – 6 octombrie 2015

Maistru militar clasa a ll-a Florin Bodea

În Sebeş, pe una din străzile cochetului oraş, se află o importantă structură de transmisiuni a armatei, Centrul 346 Comunicaţii RMNC.

Situată la mai puţin de 15 ki-lometri de Alba Iulia, urbea Sebeşului degajă acel aer

liniştit, specific majorităţii oraşelor transilvănene. Casele mari, săseşti, sunt străjuite de turnul din piatră al vechii biserici evanghelice. Lo-calitatea apare în documente încă de la 1300, având ca stemă un scut cu un leu încoronat. Numai oraşele regale aveau dreptul de a deţine şi coroana pe blazon. Se poate spune că Centrul 346 Comunicaţii RMNC, situat de peste patru decenii în aceeaşi locaţie, este, de asemenea, un blazon al unităţilor de profil. Uni-tatea s-a modernizat constant de-a lungul vremii, devenind unul dintre centrele de comunicaţii cu o arie de responsabilitate foarte întinsă, care acoperă cinci judeţe. Centrul are în administrare opt cazărmi, dintre care două în Sibiu, iar celelalte în ju-rul Sebeşului. Totodată, are în admi-nistrare şi cabana militară Şureanu, terenuri de instrucţie, un poligon de tragere şi depozite de materiale. Acest lucru implică eforturi în ceea ce priveşte întreţinerea şi paza, însă, oamenii nu se plâng. Ardeleanului îi place munca.

Unitatea se află în plin proces de operaţionalizare, ca urmare a intro-ducerii tehnicii de comunicaţii di-gitale şi intrării în exploatare a unor centre de comunicaţii din Reţeaua de Transmisiuni Permanentă. Trei dintre ele sunt deservite permanent

În fiecare an, am avut soldaţi şi gradaţi pro-fesionişti care au fost admişi la examenul de promovare pentru şcolile de subofiţeri pe filiera directă sau indirectă. Acest lucru demonstrează că instrucţia din centrul nostru îi ajută în carieră.

Văzând că cei mai buni din clasă optează pentru liceele militare, am decis să urmez cur-surile Colegiului Militar Liceal Mihai Viteazul, din Alba Iulia, fiind cel mai aproape de Cugir, unde este casa părintească. Apoi, cursul lu-crurilor s-a derulat firesc, spre cariera militară, optând pentru una dintre cele mai avansate arme, comunicaţii şi informatică. După un an petrecut la Centrul 346 Comunicaţii, pot afirma că alegerea mea este cea mai bună. Informatica este de mare actualitate.

Am pornit acum mai bine de două decenii ca specialist în tehnica analogică, radio, radioreleu şi tv. Acum rezolv probleme de IT şi comunicaţii la nivel digital. Aceste cunoştinţe nu se puteau obţine decât urmând cursurile unei instituţii de învăţământ superior, aşa că am absolvit Facultatea de Informatică din Alba Iulia. Sper ca noul stat de organizare să cuprindă şi funcţii pentru maiştrii cu studii superioare.

ColonelGică Gheban

Sublocotenent Anamaria Tomuţă,

şef centru comunicaţii şi informatică

Maistru militar principal Florin Elida,

specialist 1 comunicaţii

şi informatică

de personalul unităţii, iar celelalte sunt supravegheate, din punct de vedere al funcţionării, prin executa-rea mentenanţei periodice.

Avem o arie de responsabilitate întinsă, ceea ce implică un efort sus-ţinut din partea personalului pentru menţinerea stării de operativitate a punctelor de comunicaţii, spune co-lonelul Gică Gheban, care se află la comanda unităţii de şase ani. Deşi este născut pe meleaguri sucevene, ofiţerul este scump la vorbă, ca un ardelean veritabil, folosind mereu cuvântul noi atunci când vine vorba despre obiectivele realizate. Uceni-cia carierei de ofiţer şi-a început-o tot în Ardeal, în 1991, la Regimentul 42 Transmisiuni, de la Râşnov. Acolo a trecut aproape prin toate funcţiile specifice unui ofiţer, de la coman-dant de pluton până la locţiitor al comandantului. După absolvirea, în

2009, a cursurilor Universităţii Naţi-onale de Apărare Carol I, a fost nu-mit comandantul centrului sebeşan. De asemenea, este şi comandantul garnizoanei Sebeş. Asigurarea unor condiţii de trai cât mai bune pentru personalul unităţii a fost unul dintre primele obiective după numirea la cârma acesteia. S-a reuşit instalarea,

în premieră, a unei centrale termice moderne şi au fost renovate blocul alimentar şi clădirea administrativă.

M-am născut în Suceava însă, acum, pot spune că sunt mai mult ardelean decât moldovean, preci-zează comandantul. Obişnuinţa este a doua natură a omului. Avem o unitate cu oameni aşezaţi şi conştiin-cioşi. O particularitate a lor este că nu sunt adepţii mutării, fiind foarte legaţi de familia şi locul lor, pierzând astfel în ceea ce priveşte evoluţia în carieră.

An de an, centrul participă la exerciţii care presupun dislocarea tehnicii în teren. Cu aceste ocazii, s-a reuşit testarea şi perfecţionarea echipamentelor de sprijin logistic, specifice acestui tip de misiune. Anul acesta, unitatea a participat la exerciţiul CISEX (exerciţiu de comunicaţii şi informatică) şi la exerciţiul Cetatea, unde a fost re-alizată o magistrală radioreleu cu mijloace transportabile. Unitatea a asigurat la exerciţiul Someş 15, sprijin de comunicaţii şi informatică în folosul Brigăzii 61 Vânători de Munte General Virgil Bădulescu, din Miercurea Ciuc. n

INSTRUCŢIE

De la analog la digital

MAIŞTRI MILITARI


Secretul longevităţii aeronavelorMaiştrii militari din echipa tehnică a avionului C-130 Hercules au căutat şi găsit secretul longevităţii acestei aeronave şi îl împărtăşesc celor tineri.

Plutonier-adjutant Lucian Irimia [email protected]

Foto: Lucian Irimia

Maiştrii militari sunt o piesă importantă în angrenajul exploa-

tării şi mentenanţei aeronavelor militare. Indiferent de vârstă, ei sunt acei oameni care, prin munca lor, fac posibil un zbor în deplină siguranţă.

Pe maistrul militar principal Constantin Grozea l-am găsit în timp ce repara un motor auxiliar, în noul hangar al Bazei 90 Trans-port Aerian. Din 1991, după ter-minarea şcolii militare, şi până în

la înfiinţarea escadrilei care are în dotare acest tip de aeronavă.

Ultimii 20 de ani au însemnat muncă, zboruri multe şi misiuni în Portugalia, Spania, Germania, Estonia, Angola, Afganistan şi Irak. Trecerea de la Antonov la Hercules a fost uşoară. A bene-ficiat de pregătirea oferită de instructori americani. La înce-put, cei de la linie se ocupau de zborurile şi lucrările specifice de mentenanţă. La Antonov, des-făceau motorul şi-l trimiteau la fabrică. Acum, la Otopeni, repară tot la Hercules. A fost la curs de specializare în SUA, unde a desfăcut motorul bucăţi şi l-a asamblat la loc. A

Este adevărat, nu este un avion ce oferă confortul avioanelor de pasageri, to-

tul este la vedere, zgomotos, dar este foarte sigur. Şi încă ceva… avioane-le noastre zboară mult!, a declarat maistrul militar principal Grozea.

Despre munca sa poate spune că nu a plecat niciodată acasă până nu a rezolvat ce era de reparat. Discuţia se duce inevitabil către cei care vin din spate, colegii săi mult mai tineri. Maistrul militar principal Grozea crede că cei care vor pot învăţa aici meserie. Este adevărat, nu le este uşor, dar cu răbdare şi motivaţie se poate. Timpul este cel mai mare duşman, însă cei cu ex-perienţă îl împart cu dibăcie, între lucrul la avion, la agregatel şi in-stalaţii şi mentorizarea celor tineri. La ora actuală, la escadrilă sunt şase instructori, maiştri militari, care sunt capabili să îi înveţe pe cei veniţi în ultimii ani. Atunci când lucrează, cei cu experienţă vorbesc şi explică. Ei spun cum, ce şi de ce fac acel lucru cu respectarea întoc-mai a procedurilor şi normelor de securitate a muncii.

Secretul longevităţii aeronavei Hercules ţine atât de echipa tehnică, cât şi de echipajele care îl pilotează. Au multă grijă cu ele în misiuni, în zbor şi le protejează pe cât este posi-bil, a spus maistrul militar principal Grozea.

Maistrul militar clasa a IV-a Dorin Constantin este din Buzău şi are 25 de ani. În 2013, la absol-virea şcolii militare, a preferat să vină la Baza 90 Transport Aerian,

deoarece a considerat că în unitate şi în Capitală există mai multe oportunităţi. Acest fapt l-a ajutat să urmeze o facultate de mecanică fină. Primul contact cu aeronava Hercules l-a avut în şcoala militară, când a fost în stagiu la Câmpia Turzii. I-a plăcut de atunci, iar desti-nul l-a adus la Otopeni.

Ne-am dori ca în şcoală să existe stagii de pregătire de una sau două luni la fiecare tip de aeronavă din

dotarea Forţelor Aeriene, a afirmat Dorin. Pentru un militar contează să respecte regulamentele, să ştie să cunoască tot ce este necesar în spe-cialitatea lui. Şi, nu în ultimul rând, trebuie să se respecte pe el însuşi.

Crede că Hercules nu este un avion greu de învăţat. Dacă există ambiţie şi dorinţă de cunoaştere, apar şi rezultatele. El a venit unde a considerat că îi este bine. Are colegi care au plecat de aici. Pentru Dorin contează mult echipa din care face parte şi cum reuşeşte să se acomodeze. La Otopeni au acti-vitate, se zboară, ceea ce este bine. Pentru cei tineri, însă, salariile sunt mici, iar satisfacţiile puţine.

Maistrul militar clasa a IV-a Alexandru Găinuşă are 26 de

ani şi a absolvit şcoala militară în 2011. Are specialitatea celulă mo-tor. Este de patru ani la Baza 90 Transport Aerian. A ales din prima să vină la Hercules. Vrea să se specializeze şi să urmeze cursuri necesare aprofundării meseriei sale. Pentru Alexandru, C-130 Hercules este puţin diferit faţă de ce a învăţat în şcoală, însă are instructori buni, de la care fură meserie. Aceştia explică de multe ori un lucru, până sunt convinşi că s-a înţeles.

Avem o legătură bună cu per-sonalul navigant. Lucrăm împreu-nă. Munca ne ţine uniţi, chiar dacă viaţa nu este aşa uşoară, a încheiat Alexandru. n

Acum, după 20 de ani, văd Hercules ca un avion foarte sigur, puternic, care trans-portă mult. Chiar dacă nu este înarmat, consider că este un avion de luptă.

Maistru militar principal Constantin Grozea

Am colegi profesionişti, de la care am multe de învăţat şi cu care colaborez foarte bine. Pentru un tânăr este important ce îşi do-reşte, trebuie să îmbine utilul cu plăcutul, nu să se lase dus de val.

Maistru militar clasa a IV-a Dorin Constantin

prezent, îşi desfăşoară activitatea pe aerodromul Otopeni. A lucrat, iniţial, la avioanele An-24, 26 şi 30, iar din 1996, la Hercules, chiar de

învăţat mult, a găsit răspunsuri la multe întrebări. Cursul a fost interactiv şi a avut la dispoziţie tot ce era necesar să înveţe.

Maistru militar clasa a IV-a Alexandru Găinuşă

Observatorul militar 7ANIVERSARE

Nr. 38 / 30 septembrie – 6 octombrie 2015

Anul acesta, Centrul de Excelenţă NATO în do-meniul HUMINT (HCOE), din Oradea, a împlinit cinci ani de existenţă.

HCOE este o instituţie recunoscută în cadrul Alianţei pentru valoarea şi contribuţiile

semnificative aduse în procesul de dezvoltare a capabilităţii HUMINT în NATO.

La 29 iulie, s-au împlinit cinci ani de la activarea HCOE de către Consiliul Nord-Atlantic ca organizaţie militară internaţională şi acreditarea ca Centru de Excelenţă NATO. Această aniversare a evidenţiat un bilanţ de excepţie pentru colectivul de specialişti, aparţinând unui număr de nouă naţiuni participante: România – ţara gazdă, Cehia, Grecia, Polonia, Slovacia, Slovenia, SUA, Turcia şi Ungaria. Din aria de responsabilitate

Colonel Florin Tomiuc

Un bilanţ de excepţie

a centrului au făcut parte asigurarea preşedinţiei Grupului de lucru NATO pentru HUMINT (NHWG) şi a Grupului de lucru NATO pentru tehnologie HUMINT (NHTWG), custodia doctrinei NATO pentru HUMINT (AJP-2.3) şi a publicaţiei NATO pentru procedurile HUMINT (AIntP-5), desfăşurarea de activităţi de cercetare şi experimentare pentru dezvoltarea doctrinară şi sprijinirea cu tehnologie specifică, găzduirea permanentă a exerciţiului NATO pentru disciplina HUMINT – Steadfast Indicator, derularea a peste 40 de iteraţii a cinci cursuri de specialitate distincte, totalizând peste 600 cursanţi, şi sprijinirea procesului lecţiilor învăţate în domeniul HUMINT în NATO.

Toate aceste realizări sunt încununate de semnarea de către directorul HCOE, colonel Eduard Simion, şi locţiitorul şefului statului major pentru Instruirea

Forţelor Întrunite (Joint Force Trainer - JFT) din Comandamentul Aliat pentru Transformare (ACT), viceamiral Javier Gonzalez-Huix, a Memorandumului privind acordul dintre HCOE şi ACT cu privire la desemnarea Centrului de Excelenţă NATO în domeniul HUMINT ca responsabil (Department Head) pentru educaţia şi instruirea HUMINT în NATO. Desemnarea a avut loc la 2 septembrie, în cadrul unei ceremonii organizate la Comandamentul Aliat pentru Transformare (Allied Command Transformation – ACT), din Norfolk, Virginia (SUA).

Documentul semnat consfinţeşte locul şi rolul HCOE în NATO, cu privire la generarea de soluţii optime pentru cerinţele de educaţie şi instruire identificate la nivelul autorităţilor competente, din cadrul comandamentelor strategice ale NATO, precum şi aplicarea acestora în relaţia cu beneficiarii. Acest proces complex porneşte de la analiza nevoilor de instruire, traducerea acestora în programe de educaţie şi instruire şi derularea activităţii efective, completată cu evaluări, asigurarea conexiunii inverse, prin procesarea lecţiilor învăţate, activităţi de mentorat şi sprijin.

Evenimentul vine ca o evoluţie firească a procesului de reformare a politicilor de educaţie şi instruire în NATO şi alinierea acestuia la standardele civile (procesul Bologna), în cadrul căruia HCOE îi este conferit, încă din 2013, sigiliul calităţii de către JFT/ACT, ca recunoaştere a calităţii infrastructurii, sistemelor, proceselor şi procedurilor de lucru, a managementului şi standardelor academice aplicate în cadrul activităţii specifice.

Responsabilităţile asociate acestui onorant statut sunt de natură să determine un efort conjugat al substructurilor specializate ale HCOE, în vederea asigurării managementului optim al informaţiei, creşterii prestanţei în mediul academic, dezvoltării valenţelor practice ale activităţii desfăşurate, asigurării interfeţei adecvate în relaţia cu beneficiarii produselor şi serviciilor, întărirea relaţiilor de cooperare şi colaborare cu alte instituţii şi consolidarea comunităţii de interes HUMINT în NATO.

Mai multe detalii despre Centrul de Excelenţă NATO în domeniul HUMINT din Oradea pot fi găsite pe pagina web a instituţiei – www.natohcoe.org. n


REPERE

O bornă a farmaciei militare

Aflat într-o clădi-re cu reale valen-ţe istorice, Centrul Farmaceutic Zonal Sebeş a devenit, de-a lungul timpu-lui, o instituţie de referinţă în armata română.

Chiar dacă farmaciştii militari nu s-au regăsit în prima linie a frontu-

lui, ei se află mereu în linia întâi în bătălia cu suferinţa, compe-tenţa profesională şi dăruirea lor, oferind şansa la viaţă multor pacienţi.

Maistru militar clasa a II-a Florin Bodea

Un rol important în ca-drul sistemului farmaceutic din armată revine depozitării materialelor sanitare şi medi-camentelor. Având o vechime de peste un secol, clădirea care asigură spaţiile de depozitare ale Centrului Farmaceutic Zonal Sebeş domină arhitectura urbei, distingându-se prin dimensiu-nile şi frumuseţea ei. Fiind fo-losită, de-a lungul timpului, de alte unităţi militare, începând cu 1960, adăposteşte stocurile de medicamente, materiale şi aparatură sanitară, devenind cel mai important centru farmaceu-tic al armatei.

Se poate spune că, la cei 63 de ani ai săi, directorul centru-lui, colonel (r) Vlad Gheorghe, are o carieră care se identifică, în mare parte, cu evoluţia aces-tei unităţi. După ce a absolvit, în 1978, Institutul Medico-Militar din Bucureşti, fiind ardelean de lângă Făgăraş, a ales Sebeşul,

Consider că gestionarea medicamentelor şi a produselor sanitare perisabile ar trebui să fie efectuată în urma unei licitaţii centralizate la nivelul Ministeru-lui Apărării Naţionale sau Direc-ţiei medicale. O bună organizare ar duce la scurtarea timpului de aprovizionare a unităţilor medicale, deoarece contractele de achiziţie se încheie direct cu producătorii de echipamente şi materiale sanitare.

Colonel (r) Vlad Gheorghe

Vin cu plăcere la serviciu, pentru că atmosfera de lucru este una formidabilă. Primim mii de elemente medicale, care trebuie evaluate şi valorificate sau casate. De asemenea, sute de complete sanitare sunt valorificate în urma delotizării, pentru a putea beneficia de componentele acestora. Instrumentarul medical este scump, de aceea nu este permisă nicio eroare. Deunăzi, le spuneam colegilor mei că, uneori, pentru a duce la bun sfârşit ce avem de făcut, merită să stai şi peste program.

Locotenent-colonel Claudiu Zară, şeful secţiei depozitare şi valorificare dispozitive

Chiar dacă am 53 de ani, nu-mi doresc pensia. Mi-e drag la serviciu. Când am mult de lucru, vin toţi colegii să mă ajute, fiind foarte uniţi. Suntem puţini, însă atunci când situaţia impune, nu ţinem cont de program pentru a duce la bun sfârşit ce avem de făcut. Ne ocupăm şi de conservarea instrumentarului. Totodată, am amenajat un muzeu al farmaciei, care conţine elemente foarte interesante.

Ana Surdu

însă, după cum spune el, nu se vedea continuându-şi cariera aici. Timpul şi evoluţia lucrurilor au nivelat această dorinţă. A fost farmacist militar în secţia dotări complete cu materiale sanitare pentru stocul de mobilizare, apoi şef de secţie, devenind, în 1995, comandant al centrului. În 2007, a trecut în rezervă şi a revenit mai apoi ca director al centrului. Fiind farmacist, înde-plinea cerinţa încadrării acestui post.

Am ajuns în Sebeş, pentru că era singurul post din Ardeal, însă nu aveam de gând să muncesc într-un depozit de medicamente, spune acesta. Cu timpul, am realizat că activitatea noastră este foarte importantă, acoperind un segment de nişă al profesiei de farmacist. Apoi, fără să exagerez, colegii mei sunt oameni minu-naţi. Calzi şi dăruiţi profesiei, m-au convins să rămân alături de ei. Avem relaţii foarte strânse. Aş

spune că, din momentul în care funcţia de comandă a devenit una civilă, mă înţeleg şi mai bine cu ei, adaugă, zâmbind, directo-rul centrului.

În prezent, centrul preia materiale excedentare, care au servit stocului de

mobilizare din trecut, constând în instrumentar şi aparatură me-

dicală, de la infirmeriile unităţilor din teritoriu şi de la spitalele militare. După evaluarea lor din punct de vedere calitativ şi al posibilităţii de a fi folosite, acestea sunt redistribuite, la solicitarea spitalelor militare sau a infirmeriilor din unităţi. Apa-ratura învechită sau cea ieşită din uz este scoasă la licitaţie sau casată. Aici, ajung complete cu materiale sanitare, lăzi cu instru-mentar chirurgical şi aparatură medicală, destinate diferitelor specialităţi chirurgicale. Este un volum de materiale imens, care implică muncă pe măsură. n


CONVOCARE

Performanţe centrate pe competenţe

Îmi place să spun că structurile de resurse umane lucrează cu oameni pentru oameni, cu cea mai de preţ resursă din armata română.

l

l

l

l

l

l

l

l

l

l

Locotenent Narcis Ră[email protected]

Săptămâna trecută, la Craiova, a avut loc convocarea de specialitate în domeniul resurselor umane.

Cetatea Băniei a găzduit, timp de două zile, dezba-teri complexe, organizate

de Direcţia Management Resurse Umane, pe tema – Managementul resurselor umane – management al performanţei centrate pe competen-ţe. La activitate au participat şefii structurilor de resurse umane de la nivel brigadă, bază, categorii de forţe şi comandamente, celelalte structuri centrale şi Statul Major General.

Datorită perioadei de expunere relativ scurtă, activitatea a avut un program condensat. Ştim foarte bine realitatea din teritoriu şi activităţile care se desfăşoară pe linie de personal, a precizat locţiitorul şefului DMRU, colonel Bogdan Călimănescu. De anul viitor se are în vedere ca perioada de timp pentru abordarea problemelor să rămână aceeaşi, dar să se organizeze două convocări, pentru că în DMRU există o preocu-pare continuă de actualizare a actelor normative în vigoare şi de iniţiere şi promovare a altora, astfel încât resursa umană să fie de calitate şi să se poată obţine tot ceea ce este mai bun de la militari.

pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi funcţionarea sistemului de selecţie şi ierarhizare în vederea evo-luţiei în carieră a cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale şi art. 9 din Instrucţiunile privind activitatea legislativă şi de asistenţă juridică în Ministerul Apărării Naţionale, apro-bate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 75/2009, cu modi-ficările şi completările ulterioare. O altă temă dezbătută a fost legată de aplicarea unitară a actelor normative specifice în domeniul managemen-tului resurselor umane, constatate în urma desfăşurării controalelor şi inspecţiilor. Totodată, s-a discutat şi despre rolul şi importanţa consilierii cadrelor militare sub aspectul planifi-cării evoluţiei în carieră.

Au fost dezbătute, şi elemente de noutate privind organizarea şi desfăşurarea concursului în vederea ocupării de personalul MApN a pos-turilor permanente din structurile de reprezentare naţională în străinătate,

precum şi a celor din structurile inter-naţionale la care România este parte, prevăzute de Normele aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M 59/2015. De asemenea, s-a dez-bătut şi noul cadru normativ pentru ocuparea posturilor civile vacante şi dezvoltarea carierei personalului civil contractual, precum şi problemele întâmpinate în aplicarea legislaţiei muncii la specificul activităţii structu-rilor MApN.

S-au purtat discuţii şi în privin-ţa pensiilor militare de stat, acest subiect fiind tratat în prezenţa colo-nelului Florentin Răduţ, reprezentat al Casei de Pensii Sectorială, întrucât norma de punere în aplicare a legii pensiilor va intra în vigoare după 1 ianuarie 2016, dar şi despre proiec-tul noului Ghid al carierei militare. Acesta a fost analizat împreună cu reprezentanţii categoriilor de forţe, a fost avizat de o parte a structurilor centrale ale MApN şi urmează să fie promovat pentru a ajunge pe masa de lucru a Guvernului României.

La finalul primei zile, colonelul Bogdan Călimănescu, locţiitorul şefului DMRU,

a declarat: Obiectivele majore ale convocării au fost, în primul rând, promovarea iniţiativelor, intenţiilor şi ac-ţiunilor desfăşurate de DMRU în rândul responsabililor cu resursele umane. În al doilea rând, să încercăm să stabilim o conduită unitară privind modul de punere în aplicare a prevederilor actelor normative în vigoare. Şi, nu în ultimul rând, ca obiectiv major, să obţinem feedback-ul din partea participanţilor la convocare, şi anume a persoanelor care pun în aplicare ceea ce noi, de la DMRU, împreună cu cei din teritoriu, aşternem pe hârtie în domeniul politicilor de personal şi nu numai. Problemele s-au discutat pe două paliere. Pe de o parte am stabilit teme care au fost abordate şi prezentate ofiţerilor cu responsabilităţi în domeniu de pe teritoriu, iar pe de altă parte structura centrală şi-a prezentat propriile particularităţi despre modul de punere în aplicare a actelor normative aflate în vigoare. n

Planul convocării a cuprins cla-rificări procedurale ale ierarhizării şi selecţiei cadrelor militare în vederea evoluţiei în carieră, prevăzute în Normele aprobate prin Ordinul minis-trului apărării naţionale nr. M. 69/2015, care la data intrării în vigoare a abrogat Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 22/2010,

Alte teme dezbătute au fost:Implementarea rezoluţiei UNSCR 1325.Clasificarea ocupaţiilor din Ministerul Apărării Naţionale specifice personalului militar. Particularităţi şi perspective în domeniul definirii funcţiilor militare.Specificul lucrărilor de resurse umane care se înaintează ministrului apărării naţionale.Particularităţi privind acordarea unor drepturi băneşti personalului din MApN.Modernizarea aplicaţiei RESMIL.Elemente de noutate ale cadrului normativ specific de reglementare a asistenţei psihologice şi investigaţiilor sociologice în Armata României.Aprecierea de serviciu şi fişa postului. Instrumente utile în eficientiza-rea managementului resurselor umane.Evaluarea profilului lingvistic standardizat în Armata României.Adaptarea obiectivelor educaţiei militare la proiecţia clasificării ocupaţiilor din MApN. Concluzii rezultate în urma desfăşurării convocării în domeniul educaţiei militare. Particularităţi ale aplicării actelor normative în Forţele Terestre , Aeriene, Navale, precum şi în cadrul Comandamentului Logistic Întrunit şi Comandamentului Comunicaţiilor şi Informaţiilor.

Colonel Bogdan CălimănescuLocţiitorul şefului DMRU

Participanţii la convoca-

readin Craiova

cu tema Managemen-tul resurselor umane – ma-nagement al

performanţei centrate pe

competenţe.

Observatorul militar10 Nr. 38 / 30 septembrie – 6 octombrie 2015

AZIMUT

Două generaţii, două viziuni

De-a lungul timpului, Centrul Tehnic-Editorial al Armatei (CTEA), structură cu aproape un secol de existenţă, a format sute de profesionişti. Doi dintre aceştia ne îm-părtăşesc din experienţa lor.

Dragostea de meserie m-a făcut să rămân aici... 37 de ani. Din generaţia mea, am mai rămas doar eu. Ultimul.

Gheorghe Nicolae

Trebuie să te implici foarte mult în munca pe care o faci. La început, mi-a fost greu. Eram tânără, toate erau urgente. Peste 20 de ani, mă văd tot aici. M-am integrat în lumea aceasta şi nu cred că aş putea să mă desprind de ea.

Marinela Coteanu

Gheorghe Nicolae, ma-istru la secţia Evidenţă, urmărire şi lucrări, s-a

angajat la CTEA în 1978. Generaţii după generaţii au venit şi au plecat din instituţie, însă el a rămas. A trebuit mereu să se adapteze unui colectiv nou, să înveţe să-şi ia la revedere de la prieteni vechi şi să ţină pasul cu timpul şi tehnologia.

A început de jos, de la secţia finisare. Întâi a fost zeţar (culegea

literele şi le aşeza în coloană), iar apoi maistru de sector la pregăti-rea formei, cum se numea atunci. În 1992, s-a mutat la producţie. Dar nu a rupt complet legătura cu munca din anii de început. Se întoarce, cu drag, la celelalte secţii, oricând are ocazia. De altfel, este printre puţinii care mai ştiu să folo-sească maşinile vechi ale centrului.

În cei 37 de ani petrecuţi în această structură, a fost martorul schimbărilor produse de tehnolo-gie. A văzut cum munca oamenilor începe să fie înlocuită de maşinării. Astăzi, o maşină poate face, în câteva secunde, munca pe care omul o făcea în câteva ore. Această trecere de la manual la digital are atât plusuri, cât şi minusuri. Digitalul scuteşte timp şi forţă de muncă, aspect extrem de impor-tant pentru CTEA, care se confrun-tă cu o serioasă lipsă de personal. Comenzile cresc de la an la an şi angajaţii sunt tot mai puţini. Mulţi au ieşit la pensie, iar locurile lor au rămas goale, fiindcă posturile civile sunt blocate de ani buni. La unele secţii, însă, rezultatul obţinut de mâinile omului este net superior

faţă de ceea ce poate face calcu-latorul. De aceea, încă mai există maşini manuale, care continuă să funcţioneze, alături de cele digitale. Una dintre acestea este maşina de imprimat coperte, pe care este spe-cializat Gheorghe Nicolae. Încă im-prim pe copertă literele prin presă, la foliu, manual. Calitatea este alta când se imprimă aşa, chiar dacă durează mai mult. Se observă cu ochiul liber diferenţa între cele două procedee. Se simt literele apăsate, adâncitura presei manuale, este mai clar scrisul, explică Gheorghe Nicolae.

Lângă bătrâna presă, care parcă refuză să iasă la pensie, este aşezată o casă de litere – un dulap cu multe sertare pline cu litere de diferite mărimi. Casa are o schemă, aceeaşi pentru fiecare sertar, care ne arată cum sunt aşezate literele. Eu nu am nevoie de ea, le ştiu locul ca pe Tatăl Nostru. Se închide selecţia într-o

ramă, se pune în maşină şi se trage de manetă. Aşa iese coperta imprimată. După folosire, literele se aşază la loc. Şi acest proces se repetă pentru fiecare copertă în parte.

Noul model de presă, Digital Stamping Machine, se află în dota-rea centrului de cinci ani. Aceasta este cuplată la un calculator, prin care se selectează formatul şi mărimea textului ce urmează a fi imprimat. Datele sunt transmise din calculator la maşină, unde, prin role de diferite culori, se imprimă textul. Când începe să lucreze, ma-şina, deşi mai mică şi mai delicată decât presa manuală, se aude ca un uriaş care sforăie. Rezultatul este vizibil în câteva secunde.

Merge mai repede la un volum de muncă mai mare. Ar dura foarte mult să stai să alegi literele pentru cea manuală. În ultimii ani, am avut şi un învăţăcel, care a prins meseria. Asta mă bucură mult, pentru că anul viitor ies la pensie, încheie Gheorghe Nicolae.

Una dintre cele mai tinere salariate din CTEA este Marinela Coteanu. Are

31 de ani şi lucrează aici de la 18 ani, la biroul achiziţii. Tatăl meu a fost cadru militar şi visam să îi calc pe urme, însă am aflat de acest post, am venit aici şi am rămas. M-am gândit că, până la urmă, este tot unitate militară, chiar dacă eu sunt salariat civil.

Munca la acest birou implică folosirea internetulului, telefo-nului şi drumuri multe. Lucrează contracronometru cu banii, iar asta necesită responsabilitate. Pentru fiecare comandă, face o selecţie de oferte şi caută preţul cel mai mic. De la tatăl meu am învăţat să fiu ordonată şi disciplinată. Asta m-a făcut să mă integrez mult mai uşor.

Angajată de la 18 ani, Marinela a fost nevoită să se maturizeze mai repede. Nu i-a fost uşor să înveţe tainele meseriei şi să le prindă din urmă pe celelalte colege. Când am

văzut câte tipuri de hârtie există, câte dimensiuni, grade de albire şi alte detalii, m-am gândit: Doamne, când le învăţ eu pe toate? A avut, însă, norocul de o colegă, care a ieşit la pensie între timp, a cărei lipsă o simte şi acum. Chiar aici, în birou, stăteam cu doamna Maria Simion, de la care am învăţat foarte multe. Şi râdea de mine când intram în panică. Hai măi, că o să le înveţi, îmi spunea. Nu cred, sunt prea

multe, mă plângeam eu. Făceam tot felul de schiţe cu dimensiuni, am umplut agende întregi. Până să iasă la pensie, a avut ocazia să-mi spună: vezi, cât de greu îţi era şi cât de uşor îţi este acum? Vezi că le-ai învăţat?

Când a pornit la drum, meseria Marinelei era mult mai complicată decât acum. Nu existau atât de multe firme pe internet. Trebuia să iei toate străzile la picior. Astăzi, calculatorul găseşte tot. n

Plutonier Alina Crişan [email protected]


FESTIVAL

Regal teatralla Medgidia

Trupe de actori profesionişti şi amatori din întreaga ţară au urcat pe scena Festivalului Naţional de Teatru Tanţa şi Costel, desfăşurat la Medgidia.

Locotenent Marius [email protected]

Cortina este trasă, iar murmurul sălii abia se aude din culise. Actorul,

în cabina lui, îşi prinde capul în mâini şi repetă câteva cuvinte ob-sesiv. Îl urăsc pe Dumnezeu! Tatăl tău este războiul! Îl urăsc… Se ridică, îşi priveşte colegul de scenă şi îi împărtăşeşte câteva din-tre temerile sale. Sper să nu alunec! Sper să nu mă bâlbâi…Propria-i persoană este, acum, câmpul de luptă dintre actor şi personaj. O luptă pentru echilibrul atât de sensibil al unui rol jucat impecabil. Păşeşte desculţ pe scândurile al căror miros îi este foarte cunoscut

cile încep să curgă, iar ei, actorii, mai trag cu ochiul în sală, pentru a vedea publicul. Nu înţeleg de ce nu au nicio reacţie din partea spectatorilor, nedându-şi seama că, de fapt, aceştia sunt captivaţi de ceea ce se întâmplă pe scenă şi îşi păstrează aplauzele tocmai pentru a nu strica atmosfera. Îl urăsc pe Dumnezeu! Tatăl tău

este războiul! Chiar dacă am mai auzit această replică de câteva ori în culise, acum a pătruns până în adâncul sufletului. Unii oftau, alţii ştergeau câte o lacrimă din colţul ochiului, iar cei mai sensibili plângeau fără a se ascunde. Nebunia, depresia, ironia şi drama unei femei trecută prin atrocităţile războiului, toate erau pe scenă şi

purtau publicul, cu rapiditate, prin stări de intensităţi maxime.

Mai avea o singură replică. Ştia că momentul său de glorie avea să se încheie, iar actorul urma să-şi ia trupul înapoi. Însă, cu o ultimă răbufnire, ambii au rostit din suflet: Luptaţi-vă pentru pacea copiilor voştri! A părăsit scena doar pentru a se întoarce în faţa celor care aplaudau neîntrerupt. După câteva plecăciuni, se retrage în spatele cortinei, radiind de fericire şi mulţumit că emoţiile transmise de el au ajuns la destinaţie. Dar

a început prin comediile Omul care a văzut moartea şi Oameni moderni, interpretate de trupele Dan Alexandrescu şi ProActoria, ale Cercului Militar Roman, respectiv Teatrului Popular Mediaş. La 80 de ani ai săi, Maria Voronca a jucat într-un mod impresionant rolul Edei, în piesa Fluturi, fluturi, de Aldo Nicolaj, pe care a şi regizat-o. Acesta este rolul carierei mele şi o să-l joc până când nu voi mai putea urca pe scenă, a spus, la final, actriţa. Trupa Redoute a Centrului Cultural Reduta, din Braşov, a stâr-

Ne dorim ca acest festival să reuneas-că, în continuare, trupe de actori din toate zonele ţării şi, de ce nu, din comu-nităţile de români din afara acestora.

Plutonier-adjutant principal Paul Mocanu,

şeful Cercului Militar Medgidia

oare îi vor ajunge aplauzele până la următorul spectacol? Traver-sează sala goală în drumul lui spre ieşire şi aruncă o ultimă privire către scenă. Luminile se sting. Rolul lui s-a terminat.

Aţi spune că această relatare vine din marile săli de spectacole ale teatrului românesc şi nicide-cum de la Medgidia, unde s-a des-făşurat ediţia a IV-a a Festivalului Naţional de Teatru Tanţa şi Costel. Evenimentul a fost organizat de Regimentul 53 Rachete Antiaeri-ene Tropaeum Traiani, prin Cercul Militar Medgidia, însă, după spu-sele comandantului garnizoanei, colonel Gheorghe Rotariu, sufletul festivalului este plutonierul-ad-jutant principal Paul Mocanu. Cu ajutorul lui, am reuşit să păstrăm tradiţia acestui festival şi să deve-nim mai buni an de an, a precizat colonelul Rotariu.

Timp de trei zile, trupe de actori din toată ţara au încântat publicul din

micul oraş dobrogean cu drame, comedii şi piese care au abordat te-matici de actualitate din societatea contemporană. Seria spectacolelor

nit hohote de râs, prin intermediul comediei Gunoierul.

Un spectacol cu adevărat emoţionant a fost acela al trupei ArtArm, din Iaşi, care, sub îndru-marea regizorului Emil Gnatenco, a pus în scenă o dramă despre războiul din Bosnia, intitulată Câmpul de luptă pentru oameni şi pământ, după Matei Vişniec, Aurel Brumă şi Emil Gnatenco. Cele trei tinere actriţe, Mădălina Florea, Andreea Lungu şi Sorana Eşanu, au fost răsplătite cu minute bune de aplauze din partea publicului ridicat de pe scaune.

Finalul regalului teatral a aparţinut gazdelor, reprezentate de trupa Thetis a Cercului Militar din Medgidia şi a Casei de Cultură I.N. Roman, care, sub îndrumarea coordonatorului artistic al festiva-lului, regizorul Ion Crişu, a pus în scenă piesa Regele Lear în noaptea revelionului.

Participanţii la această ediţie au fost aleşi din cincisprezece trupe înscrise, iar despre calitatea actului artistic vorbeşte faptul că, în fiecare seară, sala de spectacole a fost neîncăpătoare, datorită numărului mare de spectatori. n

Ediţia de anul acesta a fost dedicată în totalitate actorului. Cred că nu există actori amatori sau profesionişti, ci doar oameni care ştiu să transmită emoţiile. De aceea, trebuie să le acordăm atenţia cuvenită, nu doar atunci când sunt pe scenă.

Regizor Ion Crişu

şi se opreşte în spatele scenei. Ar vrea să arunce o privire în sală, dar ştie că oricum nu ar vedea mai nimic din cauza luminilor. Şi poate că este mai bine aşa. Poate că lumi-nile reprezintă plasa de siguranţă a emoţiilor lui. Respiră rar, apăsat şi îşi frământă mâinile, în timp ce li-niştea se aşază peste sală. Se trage cortina, iar personajul îl învinge pe actor. Scena este a lui!

Prima replică îi stă pe buze de ceva timp, dar acum răbufneşte: Aviaţia, a început din nou aviaţia! Vocile răsună, împletindu-se cu fondul sonor, care reproduce fidel un bombardament aerian. Repli-

Scenă din reprezentaţia Fluturi, fluturi.

Câmpul de luptă pentru oameni şi pământ, în regia lui Emil Gnatenco.

Observatorul militar12

FOTOREPORTAJ

Pregătiţi pentru performanţăPlutonier-adjutant Lucian Irimia

[email protected]

Foto: Lucian Irimia

În perioada 21-25 septembrie, la Iaşi, a avut loc exerciţiul Prutul 15.

La activitate au participat militari din Batalionul 151 Infanterie Războieni,

cunoscuţi drept Lupii Negri, din Baza 95 Aeriană Erou căpitan aviator Alexandru Şerbănescu şi din Brigada 6 Operaţii Speciale Mihai Viteazul, iar Armata Naţională a Republicii Moldova a fost prezentă cu militari din Brigada de Infanterie Motorizată Dacia şi Batalionul de Gardă. Pregătirea s-a desfăşurat în faci-lităţile de instruire de pe dealul Garofeanu şi în poligonul de garnizoană Mogoşeşti.

La locurile de instrucţie, participanţii au exersat diferi-te misiuni, unde s-a acţionat integrat. Grupe de militari moldoveni au făcut parte din plutoanele Lupilor Negri. Peste tot s-a văzut implicare, dorinţă de performanţă şi, nu în ultimul rând, camaraderie. Cu toate că timpul a fost scurt, programul a fost complex, atingând toate reperele de instruire. În primele zile s-au executat misiuni în FOB Black Wolf, de pe dealul Garofea-nu, apoi a urmat un marş spre poligonul de trageri Mogoşeşti atât pe roţi, cât şi pe jos.

Aici, militarii de la forţele speciale au simulat un atacat asupra unui punct de comandă şi au asigurat protecţia zonei până la sosirea Lupilor Negri şi a camarazilor moldoveni. La exerciţiu au participat şi două avioane IAR-99 Şoim, care au simulat sprijinul aerian apropiat, precum şi un elicopter IAR 330 SOCAT ce a efectuat o misiune de evacuare medicală, conform scenariului exerciţiului.

Prin aceste antrenamente, ne-am propus standardizarea conducerii forţelor la nivel grupă şi pluton, precum şi executarea practică a unor misiuni. Suntem mândri că suntem aici, în România şi la Batalionul 151 Infanterie, a afirmat comandan-tul detaşamentului din Republica Moldova, locotenent-colonel Vasile Lungu.

A fost o oportunitate deose-bită să desfăşurăm activităţi în comun cu parteneri din Forţele Terestre ale Armatei Naţionale a Republicii Moldova. Pe parcursul acestor zile, am exersat cerinţele misiunii specifice operaţiilor ofen-sive. Prin implicare şi responsabili-tate, ne-am îndeplinit obiectivele propuse. Am remarcat nivelul ridicat al pregătirii partenerilor noştri. De asemenea, ne-am dezvoltat legăturile sufleteşti cu camarazii moldoveni, a declarat şeful de stat major al Batalionu-lui 151 Infanterie şi director al exerciţiului, locotenent-colonel Irinel Apostolescu. n

Camaraderie la instrucţie.

IAR-330 SOCAT

ajută la evacuarea unui rănit.

Cooperare la intrarea în bază.

FOB Black Wolf este pe mâini bune.

Baza este apărată umăr la umăr de militari români şi ai Republicii Moldova.


Pregătiţi pentru performanţă

Debarcaţi şi lichidaţi rezistenţa de la reper 2!

Gata de marş!

Forţa de reacţie rapidă intră în acţiune.

Fotografie de grup la finalul exerciţiului.

Pe aici nu se trece!


AZIMUT

Memoriafotografiei

Curajul şi loialitatea militarilor armatei române faţă de patrie au fost răsplătite diferit de-a lungul istoriei.

Pentru felul său de a se îngriji de subordonaţi, de a le înţelege suferinţele şi a-i încuraja, loco-tenent-colonelul Alexandru Munteanu a fost considerat un adevărat părinte pentru aceştia.

Locotenent-colonel Alexandru Munteanu

Virginia Maria Munteanu, alături de soţul său, Alexandru Munteanu.

Colonel (ret) Victor Neghină

Vreau să-mi apăr ţara şi să mor pentru patria mea, România! Aceasta a fost deviza fiecărui tâ-

năr român din Transilvania, când a început Primul Război Mondial. Mânaţi de acest sentiment, au trecut clandestin Carpaţii şi s-au prezentat la autorităţile militare din Bucureşti pentru a fi primiţi în rândul ar-matei române, să lupte pentru eliberarea Transilvaniei.

Printre aceşti tineri din satele Mărgi-nimii Sibiului se afla şi tânărul Alexandru Munteanu, din comuna Veştem, judeţul Sibiu. Anul acesta, s-au împlinit 56 de ani de la trecerea în nefiinţă a locotenent-colo-nelului (r) Alexandru Munteanu, participant la cel de Al Doilea Război Mondial.

Ofiţerul a văzut lumina zilei în luna au-gust 1900, în comuna Veştem, judeţul Sibiu, din părinţi plugari. A urmat şcoala primară în localitatea natală şi liceul de stat din ora-şul de pe malul Cibinului. Când s-a declan-şat Primul Război Mondial, pentru a nu fi încorporat în armata austriacă de ocupaţie, a trecut clandestin Carpaţii pe cărările bă-tătorite de Badea Cârţan, împreună cu mai mulţi tineri din satele Mărginimii Sibiului.

Ajunşi în Bucureşti, cei cu studii liceale au fost selecţionaţi pentru a urma cursurile Şcolii de Ofiţeri Activi nr. 1, specialitatea infanterie, transferată la Iaşi. Printre cei cărora li s-a oferit această şansă s-a aflat şi tânărul Alexandru Munteanu care, ulterior, la 21 de ani, a absolvit şcoala militară cu gradul de sublocotenent, fiind repartizat la Regimentul 108 Infanterie, din Orăştie, sub-ordonat Diviziei 18 Infanterie, din Corpul 7 Armată, Sibiu.

După o perioadă de activitate în Şcoala Militară de Ofiţeri Activi nr. 2 Principele Carol, din Sibiu, unde a predat legislaţie şi regulamente militare, tânărul ofiţer, avansat la gradul de căpitan, a fost numit comandant de batalion la Regimentul 90 Infanterie, din Sibiu. Cu această unitate a participat la luptele purtate de armata română la est de Prut, din 22 iunie 1941, pentru eliberarea Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutului Herţa. Batalionul său s-a afirmat prin fapte de arme, dârzenie, curaj şi spirit de sacrificiu, pentru care a fost citat pe ordi-nul de front al regimentului. În aceste apri-ge lupte, temerarul comandant s-a adresat ostaşilor cu îndemnul Camarazi! Cât vom fi în viaţă, nu vom da îndărăt niciun pas!

Şi toţi militarii din batalionul său, de la soldat la comandanţii de plutoane şi de companie, şi-au urmat comandantul, mulţi dintre subalternii săi sfârşind pe Frontul de Est, respectându-i îndemnul.

Pentru faptele sale de arme, căpitanul Munteanu a fost citat de multiple ori pe ordinele de zi ale Diviziei 18 Infanterie. În bătălia Stalingradului, batalionul de sub comanda sa şi-a reafirmat valenţele milita-re. Ca urmare, mulţi ofiţeri, gradaţi şi sol-daţi au fost citaţi pe ordin de zi şi onoraţi cu diverse decoraţii, iar comandantul lor a fost decorat cu ordinul cavalerilor Mihai Vi-teazul, clasa a III-a, cu spade şi panglică de tricolor, iar aliaţii i-au oferit Crucea de Fier germană. Continuând luptele cu aceeaşi vi-goare, dând dovadă de eroism, curaj şi ne-înfricare, căpitanul Alexandru Munteanu a fost decorat cu ordinul Coroana României, clasa a IV-a, cu spade şi avansat la gradul de maior. După 23 august 1944, până la 12 mai 1945, ofiţerul a participat la luptele purtate de Armata Română pentru elibera-rea Transilvaniei, Ungariei şi Cehoslovaciei, până la capitularea agresorului în Europa, la 9 mai 1945.

De amintit faptul că, în aprigele lupte purtate de trupele române la Oarba de Mureş, Regimentul

90 Infanterie a luptat eroic, suferind mari pierderi omeneşti, printre cei căzuţi la datorie în localitatea Cheţani, pe Mureş, în ziua de 11 septembrie, aflându-se şi comandantul Regimentului 90 Infanterie, colonel Petre Popa. În situaţia creată, co-manda regimentului a fost încredinţată maiorului Alexandru Munteanu. Pentru afirmarea sa de comandant demn şi neîn-fricat, i s-a acordat ordinul Steaua României, clasa a V-a, şi a fost avansat la gradul de locotenent-colonel.

Asemeni tuturor comandanţilor români şi viteazul ofiţer Munteanu, împreună cu subordonaţii săi, au trăit clipe de mare bucurie la 9 mai 1945, când Germania a capitulat. Soldaţii şi ofiţerii regimentului au îndurat frigul şi foamea, arşiţa şi setea, dorul nestins de cei dragi de acasă, dar şi suferinţa pentru camarazii care n-au ajuns să trăiască bucuria victoriei.

La sfârşitul războiului, în contextul noilor schimbări, mii de ofiţeri superiori şi generalii care se afirmaseră în timpul cam-paniilor, cei care-şi făcuseră doar datoria faţă de ţară au primit, drept mulţumiri, con-damnări la ani grei de închisoare, unii din-tre aceştia pierzându-şi viaţa între zidurile penitenciarelor sau ieşind cu sănătatea pu-ternic afectată, care le-a provocat sfârşitul. Între ofiţerii care au avut parte de un ase-menea tratament s-a aflat şi locotenent-co-lonelul Alexandru Munteanu care, în 1947, a fost trecut în rezervă fără niciun sprijin material pentru el, soţia Virginia Gherasim şi fiica sa. Cu toate încercările de a-şi găsi un loc de muncă în Sibiu, peste tot a fost refu-

zat, pe motivul că a luptat împotriva URSS şi că a fost decorat cu Crucea de Fier germa-nă. A fost nevoit să lucreze în agricultură, în satul natal, Veştem. Cât a mai trăit, a fost umilit de autorităţile nou instalate. Aceasta a fost răsplata sacrificiului şi devotamen-tului faţă de patrie, dovedite de ofiţer pe toată durata celor două campanii la care a participat, însemnând aproape cinci ani în bătaia gloanţelor inamicului, de la 22 iunie 1941 la 9 mai 1945. Numai în Campania din Vest, acesta a luptat 262 de zile.

Cu toate dificultăţile financiare cu care se confrunta, s-a impli-cat direct în refacerea picturii

bisericii din Veştem, precum şi în ridicarea unui monument dedicat celor peste 30 de eroi ai satului căzuţi în cele două războaie mondiale. De asemenea, s-a implicat în diferite acţiuni caritabile şi în administra-rea localităţii. Numele şi faptele sale nu vor fi date uitării niciodată, iar numele său este pomenit la toate slujbele religioase desfăşurate la locaşul de cult pentru care şi-a adus contribuţia. A rămas în conştiinţa satului drept ctitor al bisericii satului.

Alexandru Munteanu a plecat în lumea celor drepţi la 12 martie 1959, la vârsta de 59 de ani. A fost înhumat în cimitirul municipal din Sibiu. Astăzi, alături de el, îşi doarme somnul de veci soţia lui, Muntea-nu Virginia Maria, care s-a stins din viaţă la 27 ianuarie 1992, la vârsta de 84 de ani. n


Tinereţeaca stare de spirit

În seara zilei de 14 august 1916, la ora 21, s-a dat ordinul de mobilizare în toată armata. 113 tunuri erau pregătite, gata de tragere asupra ţintelor aeriene. A doua zi avea să fie atestată documentar prima unitate militară având specificul nimicirii ţintelor aeriene. Apăruse o nouă armă, Artileria Antiaeriană.

Maior Constantin [email protected]

Militari români trec Dunărea în vederea executării manevrei de la Flămânda, septembrie 1916.

Tun francez de 75 mm folosit de armata română pentru respingerea unui atac

aerian, 19 septembrie 1916. Această dată a fost declarată sărbătoarea artileriştilor

şi rachetiştilor antiaerieni.

General-locotenent (ret) Gheorghe Popescu

PORTRET

La scurt timp de la înfiinţa-rea artileriei antiaeriene, are loc şi primul mare

succes. La 19 septembrie, pe timpul manevrei de la Flămânda, executată de Armata a 3-a româ-nă, a fost respins un atac aerian şi doborât primul avion inamic, cu o baterie de tunuri de calibrul 75 de mm. Ca urmare a acestui prim suc-ces, ziua de 19 septembrie a fost declarată sărbătoarea artileriştilor şi rachetiştilor antiaerieni.

Anul acesta se împlinesc 99 de ani de la înfiinţarea artileriei anti-aeriene, prilej cu care generalul-locotenent în retragere Gheorghe Popescu a fost prezent la redacţia de televiziune Pro Patria, pentru un interviu în studio. A ajuns greu la sediul MApN. Aşa cum ajunge orice om cu o vârstă respectabilă, operat la ochi, pe o căldură de 40 de grade. Pe scări l-am condus noi, atenţionându-l la fiecare treaptă, la fiecare obstacol. A venit în uniformă, regulamentar, deşi fără prea multe decoraţii. Cele trei stele păreau a spune destul. Sau aşa ar trebui să spună stelele de general, în general. Să vorbească de la sine. Părea slăbit. Operaţia, vârsta, căldura îl apăsau. Dar când a început să vorbească la cameră, s-a animat brusc. Părea alt om, în altă lume.

A vorbit ca din carte, ca şi cum ar fi dictat unor elevi conştiincioşi, care

urmau să-şi ia notiţe. La un mo-ment dat, din intonaţia generalu-lui Popescu, din ţinuta pe care o avea, din vocea fermă, cu accente grave pe anumite porţiuni, aveam impresia că mă aflu, de data aceasta în direct, în faţa acelor, dacă vă mai amintiţi, comunicate importante pentru ţară, care se dădeau la Revoluţie.

După o viaţă în slujba artileriei şi rachetelor, armă în care Popescu

a trecut de multe ori de la un tip de tehnică la altul, de la funcţii mici, tehnice, la cele de comandă, acum are multe amintiri. Dure sunt însă cele de pe teritoriul fostei URSS. A cunoscut bine poli-gonul Ashuluk, acolo unde, în pe-rioada comunismului, se executau tragerile cu rachete sol-aer. Vre-muri grele. Aplicaţia începea cu ancorarea tehnicii pe garniturile de tren, după care urma un marş lung şi anevoios, cu schimbări de ecartament, cu pază dură la tehni-că, cu imprevizibil la tot pasul. De cum ajungeau şi instalau tehnica în poziţie de luptă, totul în barem, desigur, trebuiau să fie în măsură a nimici ţintele aeriene. Nu aveai de unde şti când le va lansa rusul. Era totul real, ca la război. Din ori-ce direcţie puteau să intre în zona de nimicire a complexelor noastre

de rachete avioanele-ţintă. Totul era monitorizat de specialişti ruşi prezenţi la tehnică, ei notând, veri-ficând şi controlând fiecare detaliu. Rezultatele nu erau neglijate, la acea vreme, nici de conducerea politico-militară a statului. Din con-tră, sancţiunile ar fi fost extrem de dure, în cazul unui eşec. Românilor nu le era uşor. Erau printre puţine-le, de altfel, misiuni internaţionale desfăşurate de armata noastră la vremea aceea. Norocul, pe care, desigur, şi-l făceau cu mâna lor, fiind foarte bine pregătiţi, era că reuşeau întotdeauna să iasă pe lo-cul I. Să doboare ţintele inamicului. Din 20 de ţări, România era mereu în fruntea clasamentului, cu locul I, spune generalul.

Discuţiile au continuat pe mai multe paliere. De la ce ar trebui să existe într-o apărare antiaeri-

ană de secol XXI până la familie, sănătate, societate. Şi am apreciat sincer efortul pe care l-a făcut, de a veni la noi, pe caniculă şi în con-valescenţă, şi faptul că a simţit ne-voia să transmită un mesaj cama-razilor de armă, să arate că există ofiţeri în rezervă sau în retragere cărora le pasă, să spună că dragos-tea de armă primează, indiferent de funcţiile ocupate de-a lungul carierei. Am mai vorbit şi în maşină, în drumul către casa dumnealui. De data aceasta, l-am dus eu.

Părea fericit de experienţa înregistrării din studio, de întâlnirea cu militarii

activi din redacţia noastră. În 2016, se împlinesc 100 de ani de la înfiin-ţarea artileriei antiaeriene în ţara noastră! Să vedeţi atunci activităţi! Deja avem câteva proiecte care trebuie aprobate de conducerea

ministerului. Să ştiţi că o să avem treabă!, îmi spune atunci când, în ciuda razelor nemiloase de la prânz care creau un efect de con-tre-jour de toată frumuseţea şi a vederii slăbite, a zărit blocul unde locuieşte, cu ochii întredeschişi. Să treceţi pe la mine, oricând doriţi, la un ceai. Aici locuiesc. Mi-ar face mare plăcere să vă revăd! Nu am promis ferm, pentru că timpul nostru, al militarilor activi, se comprimă parcă din ce în ce mai tare, vine peste noi fără a părea în vreun fel iertător. Dar nici nu am refuzat, pentru că întâlnirea din studio, bucuria din ochii generalu-lui, dorinţa lui fermă de a face cât mai multe lucruri, iniţiativa, mi-au reamintit că tinereţea este doar o stare de spirit care, de multe ori, pare a nu avea legătură cu vârsta, şi, mai mult, poate fi contagioasă. n


LUMEA DE AZI

Pagina „Lumea de azi” utilizează informaţii preluate de la agenţii de presă şi din publicaţii de specialitate care apar în întreaga lume.

Amiralul Jonathan Greenert, coman-dantul Operaţiilor Navale america-ne, a declarat, alături de amiralul

Brian Losey, comandantul comandamentului Naval Special Warfare că, în situaţia în care femeile pot trece de legendarul curs de şase luni Basic Underwater Demolition/SEAL trai-ning, atunci ar trebui să li se permită să se alăture trupelor SEALs, conform unui interviu publicat de Navy Times. În urma unei analize

desfăşurate în ultima perioadă, amiralul Losey a făcut recomandarea ca şi femeile să fie ad-mise în cadrul trupelor SEALs, exact în aceleaşi condiţii ca şi bărbaţii.

Aprobarea finală pentru o asemenea deci-zie urmează să fie luată în perioada următoa-re. Forţele Terestre, precum şi Forţele Aeriene americane fac paşi în direcţia deschiderii posi-bilităţii de acces la funcţii în unităţile luptătoa-

re pentru femei. Mişcarea de a integra femeile în unităţile SEALs a venit în contextul în care s-a mediatizat faptul că două femei au reuşit să promoveze cursul Ranger al Forţelor Teres-tre. Forţele Navale au anunţat că vor permite accesul femeilor la toate tipurile de funcţii, începând cu anul următor, dar aceasta este prima indicaţie că trupele SEALs se gândesc la acceptarea de candidaţi femei. Nu a fost însă specificat nici un termen până la care acest lu-cru se va întâmpla.

În 2011, primele femei ofiţer s-au prezen-tat la bordul submarinelor echipate cu rache-te balistice, iar anul acesta alt contingent de femei li s-a alăturat la bordul submarinelor de atac din clasa Virginia. Începând de anul viitor, vor fi încadrate pe submarine şi femei subo-fiţer, Forţele Navale recrutând, în continuare, femei pentru a ocupa posturi pe aceste nave. Deocamdată, nu este clar numărul celor care vor încerca să se alăture SEALs. Procentajul femeilor din unităţile expediţionare, cum ar fi Seabees sau cele de scafandri este extrem de scăzut. Dintr-un efectiv de 1.153 de oameni încadraţi în unităţile de scafandri ai marinei americane numai şapte sunt femei, ceea ce reprezintă 0,61%. De asemenea, din cei 1.094 de militari din unităţile EOD numai zece sunt femei. În aceste unităţi, accesul femeilor este permis de mai multe zeci de ani, dar numai 3% din poziţii sunt ocupate de femei. n

Pagină realizată de Silvia Mircea

Integrarea militarilor femei în Navy SEALs

Trupele SEALs ar putea fi următoarea unitate cu specific exclusiv masculin, care va accepta candidaţi femei.

Cooperare bilateralăNorvegia şi Polonia negociază termenii unei potenţiale cooperări în domeniul producţiei de submarine, conform unui comunicat al Ministerului norvegian al Apărării.

Ministerul nor-vegian al Apărării investighează, în prezent, potenţi-alul de cooperare cu alte state şi este angajat în negocieri cu mai mulţi eventuali parteneri”.

Armata norvegiană are în dotare şase submarine din clasa Ula, cu o vechime de 25 de ani, acestea fiind singurele din această clasă din lume. Procurarea de piese de schimb pentru aceste nave de-

vine dificilă în acest context. Încă din 2007, conducerea armatei norvegiene a demarat un proces de evaluare şi prospectare a viitoarei flote de subma-rine. Guvernul norvegian a decis, anul trecut, să analizeze opţiunile pentru dotarea cu o nouă clasă de submarine, în loc să facă investiţii pentru moder-nizarea celor actuale din clasa Ula. Drept urmare, în prezent se lucrează la proiectul unui nou submarin, iar o recomandare va fi prezentată guvernului în 2016. Acest demers va constitui, totodată, şi o oportunitate pentru indus-tria norvegiană de apărare.

Submarinele din clasa Ula îşi vor epuiza resursele în 2020, iar pentru a avea alte submersibile gata să le înlocuiască la acel moment, ar trebui sem-nat un contract cât mai curând, având în vedere că de la semnarea docu-mentului se estimează că livrarea unui nou submarin ar putea dura şase la şapte ani. Costurile de achiziţie pentru noile submarine vor fi, de asemenea, substanţiale, iar cooperarea cu alte state în acest domeniu ar fi de dorit. Din această perspectivă, Norvegia este interesată să găsească parteneri pe termen lung pentru colaborare. În vederea unei cooperări fructuoase cu potenţialii parteneri, sunt avute în vedere mai multe cerinţe care includ si-milaritatea specificaţiilor pentru submarine, dar şi sincronizarea proceselor de decizie a partenerilor. Totodată, termenii cooperării vor viza şi găsirea de soluţii comune privind logistica şi întreţinerea submarinelor.

Specificaţiile şi cerinţele armatei poloneze pentru un viitor submarin sunt similare cu cele norvegiene, fapt care favorizează dezvoltarea unei eventuale cooperări în acest domeniu. O serie de discuţii au avut deja loc cu ocazia celei de a 23-a ediţii a Expoziţiei Internaţionale pentru Industria de Apărare, din localitatea Kielce, Polonia, în luna septembrie 2015. n

Canada, India, Singapore şi Egipt sunt serios interesate în achiziţionarea celor două nave Mistral, care nu au mai fost livrate de Franţa către Rusia. Consilierul primului-

ministru francez pe probleme de apărare şi securitate, Louis Gautier, le-a spus, recent, parlamentarilor francezi că abandonarea acordului cu Rusia va costa cel puţin 1,1 miliar-de de euro, dacă guvernul nu va găsi un alt cumpărător. Această sumă include costurile de întreţinere pentru menţinerea celor două nave port-elicopter în stare operaţională, precum şi taxele de staţionare a lor în portul Saint-Nazaire, care se ridică la peste două milioane de euro lunar.

Totuşi, aceste costuri nu includ înlă-turarea echipamentelor ruseşti, inclusiv cele de comunicaţii de la bordul nave-lor. Această operaţie va fi finalizată abia în luna martie. Acordul pentru vânzarea celor două nave către Rusia a fost formal anulat în luna august, ca răspuns la acţi-unile Rusiei în Ucraina. Cu toate acestea, anularea contractului include şi obligaţii pentru Franţa şi anume ca Rusia să fie notificată, în scris, despre noul cumpă-rător, care nu poate fi un stat ce acţionează împotriva intereselor Rusiei. În acest context, sursa menţionează că Franţa nu ar putea vinde aceste vase către Polonia sau către statele baltice. n

Kuweitul a decis să achiziţioneze 28 de avioane de luptă Typhoon, devenind, astfel, cea de a treia ţară din regiunea Golfului Persic care comandă astfel de aeronave,

conform unei ştiri AFP. Nu au fost făcute publice detalii financiare ale acestui contract, în-cheiat între guvernele din Kuweit şi Italia.

Eurofighter este un parteneriat în-tre companiile Finmeccanica, din Ita-lia, BAE Systems, din Marea Britanie, şi producătorul de aeronave Airbus. Con-form presei italiene, se estimează că va-loarea acestui contract ar putea fi între şapte şi opt miliarde de euro. Acordul cu Kuweitul urmează celui cu Omanul, care a comandat 12 avioane în decem-brie 2012. De asemenea, Arabia Saudită are deja în dotare avioane Typhoon. Prin această decizie, Kuweitul încearcă să îşi sporească capacitatea de apărare în noul context de securitate din regiune, care este marcat de ameninţarea existenţei Statului Islamic.

Analiştii se aşteptau ca statul Kuweit să opteze pentru avioanele de luptă F-18 Super Hornet, produse de Boeing. Eurofighter Typhoon, care au un preţ de listă de aproximativ 140 de milioane de dolari bucata. Este cel mai mare program de cooperare europeană, care a vândut, până în prezent, 599 de aeronave. De la intrarea în serviciu, în 2003, consorţiul european a livrat 444 de avioane către şase state: Germania, Marea Britanie, Italia, Spania, Australia şi Arabia Saudită. n

Aeroportul Tempelhof de lângă Berlin, cunoscut pentru faptul că în timpul Războ-iului Rece a fost utilizat pentru realizarea podului aerian menit să ajute cetăţenii

Berlinului occidental, primeşte, în această perioadă, un nou rol, şi anume adăpostirea re-fugiaţilor veniţi recent în Europa, conform unui material preluat de Stars and Stripes din Los Angeles Times. Primarul Berlinului, Michael Müller, a declarat pentru presa lo-cală că unul dintre hangarele fostului ae-roport va fi utilizat pentru a oferi găzduire pentru aproximativ 800 de refugiaţi, care doresc azil în Germania.

Odată cu apropierea iernii, asigurarea de adăpost pentru refugiaţi devine o problemă critică, determinând autorităţile germane

să reintroducă în uz foste cazărmi militare sau centre de conferinţe neutilizate. Aeroportul Tempelhof, care are o suprafaţă de peste trei kilometri pătraţi, a fost scos din uz în 2008 şi a fost transformat în parc public, unde berlinezii veneau în weekend pentru a face jogging sau ciclism pe vechea pistă. Locuitorii Berlinului au acceptat ca acest spaţiu să fie utilizat pentru refugiaţi, iar autorităţile au luat măsuri de amenajare a fostului hangar pentru noua sa destinaţie. Este posibil ca şi un al doilea hangar să fie utilizat în acest scop.

Aeroportul Tempelhof, care este aproape de centrul Berlinului, este o oglindă a is-toriei zbuciumate a oraşului. Construit în 1920, aeroportul a fost reamenajat în anii ’30 de către nazişti şi şi-a câştigat faima internaţională între 1948 şi 1949, în timpul podului aerian menit să sprijine cetăţenii izolaţi de trupele sovietice la începutul Războiului Rece. Avioanele aliate încărcate cu combustibili şi alimente aterizau la Tempelhof, la numai câ-teva minute unul de altul.

Refugiaţii urmează să fie, de asemenea, cazaţi şi în fosta cazarmă Spandau, temuta în-chisoare nazistă, dar şi în alte clădiri ale fostului lagăr de concentrare de la Buchenwald. n

Vestigii militare, reutilizate

Avioane de luptă Eurofighter, în Kuweit

Clienţi pentru navele de luptă franceze


REPERE

Pe frontul picturii

Pictura, sculptura şi grafica sunt centrele gravitaţionale ale căpitan-comandorului Eugen Ilina, de la Universitatea Naţională de Apărare Carol I. Eugen Ilina şi... Nimic.

Laurenţiu Midvichi

Bogdan Ene

Alandala cu şase pictori: Laurenţiu Midvichi, Bogdan Ene, Adina Iftode, Eugen Ilina, Lavinia Stoica Stănescu şi Costache Popescu-Ghergani.

Lavinia Stoica Stănescu

În atelierul din Bucureşti al picto-rului Eugen Ilina se simte mirosul mării. Încearcă să-l acopere, cu

oarecare disperare, cu tutun şi cu sub-stanţele tuburilor de vopsea. Doar că tumultul şi liniştea apelor s-au prins în el. Îşi mai ostoieşte dorul cu câte un pescuit sau cu penelul, îndeletniciri deprinse din copilărie. În rest, orice po-vesteşte te trimite rapid în atmosferă de roman, cu Sulina îmbrăcată în gheaţă şi cu Tulcea însorită de copiii ei talentaţi. Indiferent ce preocupări îi dau armata, familia, prietenii, tinerii ucenici, viaţa din jurul lui, Eugen Ilina pictează şi sculp-tează neîncetat. Şi rămâne protectorul şi încurajatorul câtorva tineri talentaţi, pe care i-a descoperit la Tulcea şi, mai apoi, în Bucureşti. Ca pe orice militar, slujba l-a trimis din garnizoană în garni-zoană. Pensulele şi culorile au fost, însă, primele împachetate. Lucrări ale sale se regăsesc pe holurile Universităţii de Apărare Carol I. Majoritatea, însă, sunt prezentate în expoziţii naţionale şi internaţionale.

Mulţi ani a pictat pe şevaletul lui Dimitrie Ştiubei. Valentin Donici a preluat ştafeta picturii marine de la Ştiubei şi dorea să mi-o transmită mie mai departe, odată cu şevaletul lui, explică Eugen Ilina. Ani de-a rândul am făcut pictură marină. Oda-tă cu mutarea la Bucureşti, a început să facă compoziţii mai complexe. Am înţeles mult mai bine cum să ajungi la satisfacţia imaginii bine compuse. Este desen 100 % plus matematică, pe deasupra. Geometrie descriptivă. Concret, în artă, desenul este structura de rezistenţă a oricărei construcţii artistice, ca o grindă de beton într-o casă. Discuţia despre pictură trimite inevitabil spre o lecţie bine structurată şi, mai mult, atractivă. Este greu să nu te năpusteşti spre şevalet, să încerci şi tu. Şi fiecare lecţie are un singur punct de plecare, esenţial: Pictura vine, pur şi simplu, din tine. Zice Caragiale foarte frumos: Artistul lucrează din apucătură. Lucrează cum face găina ouă, aşa cum a completat, mai plastic, ’nea Marcel. ’Nea Marcel este nimeni altul decât graficianul Marcel Chirnoagă, campion mondial la grafică, aşa cum a fost Dimitrie Ştiubei la pictură marină. Pe Eugen Ilina îl leagă de Marcel Chirnoagă o prietenie dincolo de vorbe. Multe îi datorez lui ’nea Marcel – un om de calitate!

De la maestrul Chirnoagă, Eugen Ilina se pare că nu a deprins doar grafica, ci şi maniera părintească de transmitere a cunoştinţelor către tinerii pictori care-l urmează îndeaproape. Pe câţiva dintre aceşti tineri artişti i-am cunoscut prin intermediul creaţiilor lor, la recenta ex-poziţie de pictură Alandala, de la Galeria Artelor a Cercului Militar Naţional, unde au fost reunite lucrări a şase nume: Lavinia Stoica Stănescu, Adina Iftode, Bogdan Ene, Laurenţiu Midvichi, Costache Popescu Ghergani şi, desigur, Eugen Ilina, cel care pledează pentru lucrurile bine făcute: Aceşti copii sunt dintotdeauna lângă mine. Am ţinut mult să-i ştiu împreună, ca o adevărată familie. Le-am explicat că orice se face uşor se şi aruncă uşor. Pentru că toţi vor acum, în secolul vitezei, să facă lucruri de calitate cu uşurinţă. Ei, asta nu se poate. Arta se face cu timp şi bani. Şi sprijin.

Şi iată cum ni i-a mai făcut cunoscuţi pe fiecare dintre expozanţi: Bogdan Ene este din Tulcea, absolvent de Belle-Arte. Este o minune de om. Foarte bun dese-nator. Bogdan expune patru portrete din zona lui geografică, din Deltă. Sunt foarte credincioşi lipovenii din Deltă. El încearcă să surprindă sfinţenia acestor oameni, pu-ritatea lor sufletească. Laurenţiu Midvichi, care este lângă mine de mulţi ani, lucrează de mic copil şi a urmat Liceul de Arte din Tulcea, apoi Universitatea Naţională de Artă din Bucureşti. Acum expune mult în ţară şi în străinătate. Anul acesta este nominalizat pentru premiul de exce-lenţă al Uniunii Artiştilor Plastici din Ro-mânia. Lavinia Stoica Stănescu a absolvit Facultatea de Pictură şi a intrat în atelierul meu cu câţiva ani înainte de a începe lice-ul. Expune după o pauză de zece ani. Ea a

pictat-o pe fiica sa, o minune de fetiţă care a ajutat-o pe mama ei să termine desenele. Lavinia pictează din copilărie. Este născută cu talent cromatic. Adina Iftode este tot din filonul de aur de la Tulcea. Face artă decorativă şi, ca ar-tist, funcţionează, oarecum, după alte reguli. La ea intervine ritmul creaţiei. În lucrările ei nu se pune problema de per-spectivă, ci problema ritmului, care, la un moment dat, se rupe. Are o compoziţie ultramodernă. Ei sunt copiii de pe lângă mine de mulţi ani. Li se adaugă Costache Popescu-Ghergani, care face parte din gaşca de la Bucureşti. Au făcut facultatea împreună. El era absolvent de ASE înainte să se hotărască să urmeze artele plastice. Tatăl său a fost pictor de biserici, deci a trăit cu pensula în casă. Costache se foloseşte de toate cunoştinţele din zona bizantină, abstractizează şi ajunge la esenţa picturii bizantine. Lucrarea cap de perspectivă, lucrarea care centrează şi tematic şi cromatic o expoziţie, este semnată Eugen Ilina. Am pus pe şevalet lucrarea cu cercurile, pe care am botezat-o Nimic. Dar nu e nimic. Lucrarea re-spectivă se referă la cuadratura cercului, trecută prin prisma filosofică.

Pentru expoziţia Alandala, au lucrat cu toţii timp de şase luni, de parcă au fost şase zile. În a şaptea, au expus. În expoziţie intră tot felul de oameni, mai aflăm de la pictorul Ilina. Dacă nu te înţeleg, îţi vorbesc urât. Este dificil să te hotărăşti să-ţi pui sufletul pe tavă şi să explici ceea ce faci acolo. Deoarece pictura, ca orice altă formă de artă, în-seamnă autoportret, alcătuit din trăiri şi gânduri. Un act de sinceritate şi, inevitabil, de curaj. n

Căpitan Cornelia Mihăilă[email protected]

Observatorul militar18CULTURĂ


LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA MEA.NICHITA STĂNESCU

Cercul Militar Naţional

LA PRIMA LECTURĂCARTEA DE ALTĂDATĂ

Datorii şi drepturi

Ortografia şi sensurile simfoniei

Căpitan Constantin Piş[email protected]

INTEREFERENŢE CULTURALE În perioada octombrie 2015-mai 2016, în fiecare joi, la ora 17.15, Cercul Militar

Naţional vă aşteaptă să participaţi la expunerile şi proiecţiile incluse în cele patru mari tematici: Cul-turi şi civilizaţii, Gânduri duhovniceşti, Anul 1916 - O adevărată bisectoare a Marelui Război şi Un veac de cinematografie militară în România.

Despre programul de religie şi spiritualitate românească Gânduri duhovniceşti, preotul Niculae Constantin, conferenţiarul care susţine tematica, mărturiseşte: Experienţa de peste şaptesprezece ani a dialogului cu credincioşii găzduiţi de Cercul Militar Naţional este un tezaur de credinţă folositor oricărui păstor sufletesc. Am încercat, în aceşti ani, să navigăm prin apele necunoscutului, căutându-l împreună pe Dumnezeu. Corabia ne-a fost mişcată de dorinţa de a afla de simplitate, de cotidian, de firesc, de bucuria comuniunii, de dragostea şi dorul de transcendenţă. Am stat la taifas cu gândul la univers şi ne-am regăsit echilibrul de fiinţe cosmice şi copii ai creatorului. De câţiva ani încoace temele îmi sunt sugerate de cei prezenţi în sala de conferinţe. Ce oameni minunaţi! Le mulţumesc tuturor celor care vin să împărtăşim bucuriile căutărilor sufleteşti şi minunatelor gazde ale acestei fortăreţe a culturii bucureştene. Şi vă aşteptăm la noile provocări ale spiritului!

Joi, 8 octombrie, ora 17.15, la Sala de Cinema:

Expunere cu tema Estetica faptului religios: lirica, melodia, arta teatrală. Efecte sufleteşti.

Intrarea este liberă.

Romanul lui Cristian Teodorescu deschide, se pare, un ciclu dedicat acestei şo-sele. Cartea Cîinelui îl are în centru pe un fost absolvent de chimie alimentară, care a lucrat pentru institutul unde se brevetaseră salamul românesc cu soia,

falsa şuncă de Praga şi caşcavalul aproape vegetal – Institutul de Cercetări Alimentare şi care, la începutul anilor 90, după ce este salvat de schimbarea de regim dintr-o incursiune prin beciurile de la Jilava, începe o fulminantă carieră în presă prelucrând reţete pentru restaurante şi cantine din prima biblie socialistă a alimentaţiei publice.

Câinele sau Gastronomul (după numele primei reviste lansate pe piaţă), cum ajunge să i se spună, ajutat de foşti securişti îmbogăţiţi peste noapte, are o ascen-siune rapidă în presa de specialitate. Publicaţia se ridică iute, tirajul este incredibil pentru cum o duce presa astăzi, însă vorbim de anii 90, când DNA nu există, iar legile sunt atât de permeabile încât nu ai nevoie de prea mult timp ca să urci de la statutul de demisionar dintr-o instituţie publică la cea de vedetă media.

Gastronomul este atât de vedetă încât i se face şi emisiune TV, iar viaţa sa devine una de roman. Pierde pe planul familiei (căsătorit cu o învăţătoare, are doi băieţi), însă urcă în relaţii care mai de care mai dubioase, are amante şi uşi deschise, părerea lui de gastronom este respectată, chelnerii şi şefii de restaurante se tem de ce ar putea să spună el dacă le trece pragul, iar când ascensiunea sa trece în sfera înaltă a Cotroceniului, destinul său pare perfect.

Cuvântul compus grec „συμφωνία”, „împreună” + „glas”, preluat în latină ca „symphonia”, cu semnificaţiile „orches-

tră”, „muzică”, „concert” (G. Guţu, „Dicţionar latin-român”, Editura ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983, Bucureşti), a ajuns în italiană, portugheză şi spaniolă „sinfonia”, respectiv „sinfonía”, în franceză „symphonie” şi în română „simfonie”. În engleză, este „symphonie” şi în germană, „Symphonie”. Aşadar, în unele limbi, în evoluţia cu-vintelor „symphonie” şi „simfonie”, prefixul „sin-” a devenit „sim-”.

În limba română, unii scriu despre un „poem sinfonic” de Jan Sibelius (trilulilu.ro/muzica-clasica). Alţii intitulează programul unui spectacol „Concert sinfonic extraordinar”, cu toate că pe afiş scrie „Concert simfonic” şi se anunţă o „simfonie” (bistrita24.ro). Dintr-o comunicare pe internet, rezultă că „show-ul cuprinde două părţi, prima fiind realizată împreună cu Filarmonica de Stat din Sibiu în manieră rock sinfonic” (dordeduca.ro/evenimente). Compozitorul Vasile Herman şi-a intitulat un grup de lucrări „Sinfonii şi fantezii pentru şapte instrumente de suflat, pian şi trei grupe de percuţie”, Editura Muzicală, Bucureşti, 1981 (ucmr.org.ro).

Corect însă este să se scrie „simfonie”. Semnificaţia principală a substantivului este „ansamblu de sunete consonante sau de sunete muzicale; compoziţie muzicală instrumentală (cu solişti, cor); compoziţie muzicală amplă pentru orchestră, care cuprinde de obicei trei sau patru părţi”. La figurat înseamnă: „ansamblu (armonios) de elemente care concură la producerea unui anumit efect” (vezi „Dicţionarul explicativ al limbii române”, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Academia Română, Editura Univers Enciclo-pedic Gold, 2012 / DEX): „a căutat nu atât sonoritatea masivă, cât

Aurelia Nă[email protected]

EXPOZIŢII Galeria Artelor. Expoziţia de pictură Spiritua-

litate şi tradiţie a artistului plastic Mihai Coţovanu, deschisă în perioada 28 septembrie-15 octombrie.

Expoziţia a fost vernisată marţi, 29 octombrie, de criticul de artă Tudor Octavian.

Sala Foaier. Expoziţia de pictură şi grafică a Cenaclului de arte plastice al medicilor Ion Ţuculescu, deschisă în perioada 28 septembrie-11 octombrie.

Sala Rondă. Expoziţia de pictură a artistului plastic Dumitru Ţenea, deschisă în perioada 28 septembrie-11 octombrie.

Expoziţiile pot fi vizitate zilnic, între orele 11.00-19.00. Intrarea liberă.

Informaţii: www.cmn.ro, www.facebook.com/cmn.ro. n

armonia şi particularităţile ei stilistice în interpretarea simfoniilor lui Schumann” (revistaluceafarul.ro); „mii de persoane au participat […] la deschiderea […] «Simfoniei lalelelor», tradiţionala expoziţie internaţională” (agerpres.ro).

Substantivul apare în comunicări din domenii diferite de activitate şi este folosit ca sinonim pentru: „acord”, „aranjament”, „armonie”, „combinaţie”, „concordanţă”, „contract”, „convenţie”, „echilibru”, „înţelegere”, „învoială”, „învoire”, „legământ”, „pact”,

muzicii lui Brahms” (timisorenii.ro); „au modelat cu bagheta destinul artistic al orchestrei simfonice” (filarmonicabrasov.ro); „încrucişează numeroase destine, amestecă realitatea şi ficţiunea, comedia şi drama într-o largă desfăşurare simfonică” (ziaruldeiasi.ro).

Sunt compozitori care pentru a-şi intitula simfoniile mai scurte, adică „de proporţii reduse” (DEX), au folosit diminutivul „simfonietă”.

Compozitorilor de simfonii li se spune „simfonişti”: „continuă drumul simfoniştilor germani şi deschide noi orizonturi spre secolul următor” (revistaclipa.com)

Neconsemnat în dicţionare, dar preluat din franceză în jar-gonul muzicienilor este adjectivul „simfonizant” folosit ca atribut pentru ceva care are caracterul unei simfonii (cnrtl.fr/definition): „discurs muzical mai mult tematic decât simfonizant” (Grigore Constantinescu, „Muzicieni italieni pe scena festivalului”, 26 septembrie 2012, cimec.ro/Muzica/Cronici). Ca şi substantivul din care a derivat, adjectivul „simfonizant” nu se utilizează doar în domeniul muzicii, ci şi în alte domenii, precum baletul: „limbajul generos al începutului de secol XIX, cel care fixează liniile puternic simfonizate ale curentului romantic” (aradon.ro); „mai clară decât cea practicată de impresionişti, reuşind să dezlege misterul unor combinaţii de tonuri simfonizate pe game nesfârşite” (ziarulfaclia.ro); „orchestra a tălmacit [dansurile], a căror prelucrare savantă, […] exploatează variate mijloace simfonizante” (virutalarad.net); „neasemuită în candoare, în execuţiile fine, simfonizate, cu elemente de gimnastică, inedite” (Aurel V. Zgheran, „Nadia Comăneci, gimnasta balerină”, confluente.ro). n

„potrivire”, „proporţie”, „proporţionalitate”, „simetrie”, „tranzacţie” (Mircea şi Luiza Seche, „Dicţionar de sinonime”, Editura Litera Internaţional, 2002).

Din familia „simfoniei” face parte şi adjectivul „simfonic”, preluat din franceză, cu sensul propriu „care aparţine simfoniei”, „privitor la simfonie”, „care are însuşirile simfoniei” sau sensul figurat „ca o simfonie”, adică „armonios”, „melodios”, „plăcut”. Sunt aşadar „simfonice” concertele instrumentale, compoziţiile muzicale de cântat cu instrumente, orchestrele mari care includ toate familiile de instrumente necesare interpretării unei simfonii (DEX, cnrtl.fr/definition): „partea a doua a concertului simfonic este dedicată

Secretele unei vedete

Cristian Teodorescu, Şoseaua Virtuţii. Cartea Cîinelui,

Editura Cartea Românească, 2015

Sunt însă şi numeroase momente de slăbiciune, ezitări, în care Gastronomul are nevoie de consultare. Atunci, se retrage în locul care pentru el este ca spaţiul intim de rugăciune pentru un credincios: scuarul în care se află statuia mentorului său, Constantin Dobrogeanu-Gherea, cu care stă la taclale. Critic literar prodigios, Dobrogeanu-Gherea a fost proprietarul unui restaurant din gara din Ploieşti, motiv pentru Titu Maiorescu, cu care polemiza des, să spună că se pricepe mai degrabă la sendvişuri decât la critică literară. Dobrogeanu-Gherea îi este mentor mai ales pentru că urmase aceeaşi cale – se împrumutase pentru a deveni proprietar, după cum şi Câinele s-a înhăitat cu nişte potenţi cărora greu ajunge să le afle din secrete.

Cristian Teodorescu povesteşte cu detalii mersul revistei, cum urcă şi cade, chestiuni de bucătărie internă, însă detaliile acestea sunt atât de bine şlefuite şi atât de bine interconectate, încât tind să cred că modelul său pentru Gastronom există în realitate.

Până la urmă, cred că ideea de urmărit pentru cineva care încă nu a citit roma-nul este să vadă dacă personajul principal este un pierzător sau un câştigător. De urmărit dacă acest Câine, căruia nu îi aflăm numele, rămâne un ticălos inocent sau se profesionalizează, precum securiştii cu care se înhăitează. n

GeneralIoan Anastasiu,Răsboiul pentru

întregirea neamului.Studiu critic,

„Bucovina”,I.E. Torouţiu,

Bucureşti,1936, pag. 122

Nimic nu omoară moralul mai sigur decât răsplătirea nemerituorilor. Răsplătirile

pentru împlinirea datoriei se pot aplica în acele armate în care cineva n-are obligaţie a-şi face în anume fel această datorie; dar în acele armate în care stăpâneşte principiul obligativităţii apărării ţă-rii, a urma acestui principiu este o datorie şi pentru împlinirea ei nimeni nu are drept a cere ceva mai mult pentru aceasta şi nimeni nu este obligat nici a da. Căci doară nu-s mai războinice armatele de astăzi decât acele mai demult; cu toate acestea, pe acele timpuri nu domnea mentalitatea răsplătirii că nu ai fugit din rânduri, de exemplu; aceasta nu trebuie să se întâmple cu atât mai mult astăzi, căci atunci neîmplinirea datoriei devine regulă şi împlinirea excepţie.

Dacă îi cerem ofiţerului integrala satisfacere a nevoilor serviciului în timp de pace şi la fel şi în

război, este o obligaţie absolută pentru şefii săi ca să vegheze să nu i se ştirbească nimic din drepturile lui. La noi sa făcut o mentalitate strâmbă, pretinzându-se că ...recompensele nu se cer, ci se acordă. Îndrăz-nelile celor care au forţat mâna trebuiau considerate ca neruşinări şi pedepsite după cercetări, bineînţeles.

Nerăsplătirea ofiţerilor, după merite şi mai ales răsplătirea nemerituorilor ca şi multele nedreptăţi săvârşite cu mulţi ofiţeri, a săpat o prăpastie între ofiţerii de diferite categorii, a slăbit disciplina, a ruinat camaraderia şi a scoborât prestigiul ofiţerilor, risipind încrederea în şefi şi în comandamentele mari, cu aceste răni am intrat în epoca de pace! n

Observatorul militar 19CULTURĂ


Cristi Vecerdea-CRIV,

omagiat la SMFTStatul Major al Forţelor Terestre organizează, în sala de festivităţi a instituţiei, spectacole susţinute de formaţiile artistice ale cercurilor militare din ţară.

Locotenent Marius [email protected]: Nicuşor Comănescu

Cristinel Vecerdea s-a născut la 24 ianuarie 1959, în Sibiu. A absolvit Şcoala Militară de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu”, secţia Finanţe, în 1981. Este şeful Cercului Militar din Lugoj.

Primele încercări în domeniul caricaturii le-a făcut în anii în care era elev la Liceul Militar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia. A expus în nume-roase expoziţii personale şi de grup şi a publicat desene satirice în peste 30 de publicaţii, în ţară şi în străinătate. Este colaboratorul permanent al săptămânalului MApN, „Observatorul militar”, în

care a publicat peste 1.000 de caricaturi.A obţinut numeroase premii, în ţară şi stră-

inătate: Premiul Special şi Marele Premiu al Trustului de Presă al MApN, Premiul Asociaţiei Caricaturiştilor Profesionişti din România, Premiile „Sorin Postolache” (Urziceni) şi „Eugen Taru” (Târgu Jiu), Premiul pentru caricatură la Festivalul Umorului din Vaslui, Premiul Primăriei Metropolitane din Istanbul şi Premiul „Nasred-din Hodja” (Istanbul).

A organizat expoziţii în zonele „fierbinţi”

de pe glob, în Bosnia (1997, 1998), Afganis-tan (2003, 2004) şi diverse baze militare.

A obţinut certificatul de apreciere înmânat de comandantul Bazei Militare din Kandahar, colonel William K. Garret pentru contribuţia sa la ridicarea moralului trupelor din această bază, în timpul Operaţiei „Enduring Freedom”.

În octombrie 2007 a fost invitat la sediul NATO din Bruxelles, unde a expus caricaturi cu tema-tică militară şi a făcut portrete celor prezenţi.

A creat desene animate, grafică publicitară şi afişe.

La începutul acestui an, şeful Statului Major al

Forţelor Terestre, general-maior Dumitru Scarlat, a lansat o provocare şefilor cercurilor militare din pro-vinciile istorice şi formaţii-lor artistice din subordinea acestora, prin care i-a invi-tat, pe rând, să susţină câte un spectacol la Bucureşti. La finalul săptămânii trecu-te, a venit rândul cercurilor militare din Timişoara, Arad şi Lugoj să urce pe scena sălii de festivităţi a SMFT pentru a prezenta un program artistic cu specific bănăţean, intitulat Cântec şi joc de prin Banat. Alături de aceştia au fost militari din Brigada 18 Infanterie Banat, formaţia Vatra Banatului şi ansamblul Doina Crişului.

Spectacolul a fost des-chis de muzica militară a garnizoanei Timişoara, care a susţinut un miniconcert cu piese din repertoriul in-ternaţional. A urmat cvar-tetul acustic dirijat de pre-otul militar Radu Bogdan şi cvintetul de suflători

l

l

l

l

l

l

l

Locotenent-colonel (r)Cristinel Vecerdea

Am început să realizez portrete la minut în urmă cu câţiva ani, deoare-ce am observat că, la evenimentele unde eram invitat, nu reuşeam să fac faţă solicitărilor. De această dată, am venit şi cu o nouă colecţie de caricaturi intitulată Trasoare grafice, în care am surprins anumite aspecte de actu-alitate din mediul militar.

compus din muzicieni militari timişoreni. Taraful de muzică populară Vatra Banatului, colaborator al Cercului Militar Timiş, condus de Florin Pascu a prezentat o suită de me-lodii populare, iar finalul le-a aparţinut dansatori-lor din ansamblul Doina Crişului, de la Brad.

De asemenea, în ca-drul aceluiaşi eveniment, caricaturistul locote-nent-colonel (r) Cristinel Vecerdea, cunoscut în lu-mea desenului satiric sub numele de CRIV, a pre-zentat expoziţia Trasoare grafice şi a realizat por-trete la minut tuturor doritorilor. Artistul a fost felicitat de conducerea Statului Major al Forţelor Terestre pentru întreaga sa carieră şi a primit din partea generalului-maior Dumitru Scarlat coin-ul categoriei de forţe pe care o conduce. Cristinel Vecerdea a înmânat con-ducerii Statului Major al Forţelor Terestre caricaturi pe care le-a intitulat „cu premoniţie”. Rămâne de văzut în ce măsură exce-lentul caricaturist are nu doar penel inspirat şi ascu-ţit, ci şi viziuni futuriste. n

Cristi Vecerdea i-a oferit şefului SMFT, general-maior Dumitru Scarlat, un „portret cu premoniţie”.

Muzica Militară a Brigăzii 18 Infanterie Banat.

Cvartetul acustic dirijat de preotul militar Radu Bogdan.

Ansamblul de muzică populară Vatra Banatului.


IMPACT

FUNCŢII SCOASE LA CONCURS

ANUNŢ UMANITAR

DECESEANIVERSĂRI

COMEMORARE

Cu ocazia împlinirii venerabilei vârste de 97 de ani, reprezentanţi ai Batalionului

812 Infanterie Bistriţa au fost prezenţi la domici-liul plutonierului- adjutant principal (ret) Traian Bulea, veteran de război din localitatea Chiuza, pentru a-i ura un sincer la mulţi ani. Alături de sărbătorit, au fost prezenţi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi membrii familiei sărbătoritului.

Veteranului de război sărbătorit i-a fost acordată o plachetă aniversară din partea co-menzii Brigăzii 81 Mecanizată General Grigore

Agenda chimiştilor rezervişti

Recunoştinţă

Unitatea Militară 02412 Bu-cureşti organizează concursuri pentru ocuparea următoarelor posturi: un post vacant de conducere de personal civil contractual, şef birou gradul II (studii superioare), în cadrul biroului de contabilitate din mi-crostructura financiar-contabi-lă; un post vacant de execuţie de personal civil contractual, contabil IA (studii medii), în ca-drul biroului de contabilitate din microstructura financiar-contabilă. Concursurile se vor desfăşura astfel: proba scrisă în data de 22.10.2015, înce-pând cu ora 11:00; interviul în data de 28.10.2015, începând cu ora 9:00. Dosarele pentru înscrierea la concurs se vor depune la sediul UM 02412 Bucureşti, biroul resurse uma-ne, etaj 1, camera 103, strada Grigore Cobălcescu, numărul 26, sector 1, Bucureşti, până la data de 14.10.2015, ora 15:00. Datele de contact ale persoa-nei care asigură secretariatul comisiilor: Gabriel Isuf, telefon 021.313.88.05, interior 114.

Consiliul de Conducere al AD-MRR Alexandru Ioan Cuza urează membrilor Asociaţiei care în luna octombrie 2015 îşi serbează ziua de naştere, respectiv generalii (r)/amirali (r): Toma Anton, Tudorel Ene, Constantin Pişcociu, Vasile Pre-oteasa, Gheorghe Rotaru; coloneii/comandorii (r): Dumitru Ancuţa, Corneliu Bărbulescu, Liviu Belea, Dumitru Bulciu, Mircea Caloianu, Nicolae Căpraru, Gabriel Dan Cio-cârlan, Dumitru Cojocaru, George Constantinescu, Andrei Dondea, Viorel Drenea, Aurel Duşa, Costică Gavrilă, Gheorghe Geogia, Viorel Georgiu, Liviu Gârleşteanu, Stelian Hănţulie, Ion Mărăcine, Sima Micu, Grigore Mesteş, Iordache Miron, Ionel Mârzac, Vasile Muntean, Nicu Muşuroi, Florin Olteanu, Marian An-ton Onode, Neculai Oprea, Neculai Petre, Vasile Răducu, Gheorghe Rujoiu, Gheorghe Smaranda, Con-stantin Ştefănescu, Voicu Ţugurel, Mircea Vâlcu – Mehedinţi şi maiorul (r) Mihai Cheţan multă sănătate, viaţă lungă, bucurii şi satisfacţii alături de familie şi de cei dragi. Ace-leaşi urări le transmitem şi celor care îşi sărbătoresc ziua onomastică în luna octombrie. La mulţi ani !

Conducerea Filialei ANCMRR Sector 6, camarazii apropiaţi, pri-etenii, foştii colegi, cu profund regret anunţă trecerea la cele veşnice a generalului de brigadă (ret) GĂLĂŢEANU NECULAI, după o lungă şi grea suferinţă, în ziua de 22 septembrie. Ofiţer cu o temei-nică pregătire militară de specia-litate şi deosebite calităţi etice şi morale, după absolvirea studiilor Academiei Militare a fost promo-vat într-o importantă direcţie din structurile centrale ale MApN, unde, cu competenţă şi multă dăruire, şi-a desfăşurat activitatea, ajungând şef de secţie, funcţie pe care a deţinut-o până la vârsta pensionării. Înmormântarea, cu onoruri militare cuvenite, a avut loc joi, 24 septembrie, la Cimitirul Militar Ghencea 1. Plecarea dintre noi a generalului de brigadă (ret) GĂLĂŢEANU NECULAI constituie pentru familie, cât şi pentru noi toţi, o grea pierdere. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Cu profund regret, personalul Brigăzii 10 Geniu Dunărea de Jos

Marţi, 22 septembrie, a avut loc comemorarea sublocotenenţilor (pm) ADRIAN POSTELNICU şi VASILE CLAUDIU POPA, militari ai Secţiei Scafandri pentru Operaţii Speciale, care au căzut la datorie în Afganistan, în urmă cu doi ani, în timpul executării unei misiuni de luptă. În cimitirul din localitatea Corbu, judeţul Constanţa, a avut loc o ceremonie de pomenire a sublocotenentului (pm) ADRIAN POSTELNICU. La eveniment au fost prezenţi membri familiei, colegi de serviciu şi reprezentanţi din cadrul Forţelor Navale care au depus coroane de flori în memoria mili-tarului erou. Trupul sublocotenen-tului (pm) VASILE-CLAUDIU POPA se află înmormântat la Cimitirul Eroilor din Alba Iulia. Şi aici a avut loc, în aceeaşi zi, o ceremonie de comemorare, la care au participat apropiaţii militarului.

PARANIAC CORNEL, noi toţi cei care l-am cunoscut şi iubit, l-am apreciat şi admirat ca om, şef şi coleg, ofiţeri, subofiţeri şi militari, activi sau în rezervă, din Ministerul Apărării Naţionale şi de la Repre-zentanţele militare din străinătate, omagiem memoria şi faptele celui ce a fost un om de caracter şi un militar deosebit, un general model şi exemplu de conduită ostăşească şi socială, şi ne rugăm pentru iertarea şi pacea veşnică a sufletului său. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Credinţa că Dumnezeu îşi alege oamenii este singurul suport ce-mi poate alina durerea şi jus-tifica neînţelegerea plecării atât de neaşteptate dintre noi a celui mai deosebit om pe care l-am cunoscut, generalul PARANIAC CORNEL. Acum, când comemo-răm deja şapte ani de la plecarea sa spre Domnul, aduc omagiul şi recunoştinţa mea pentru toate făptuirile sale pământene, mă bucur pentru dăinuirea şi fru-museţea spiritului său în locurile pe unde a trăit şi muncit, şi repet rugăciunea cea de toate zilele pentru înălţarea şi pacea sufletului său. Dumnezeu să-l odihnească!

Acum, când se împlinesc şapte ani de la dispariţia generalului-locotenent (artilerie) PARANIAC CORNEL, toţi cei care l-am cunos-cut, să păstrăm un moment de reculegere şi să ne amintim, cu pioşenie, de personalitatea domni-ei sale, alături de familia îndurerată. A fost o personalitate de seamă a Armatei României, care prin cali-tăţile de comandant, stat majorist şi teoretician a contribuit, din plin, la întărirea capacităţii de apărare a ţării şi la dezvoltarea gândirii militare româneşti. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

General-maior (ret) Marin Stafie

Amintim celor care l-au cu-noscut şi l-au preţuit, că pe 5 octombrie 2015 se împlinesc şapte ani de la grăbita şi neaştep-tata plecare dintre noi a dragului şi mult regretatului nostru soţ, tată, bunic şi socru, PARANIAC CORNEL. O rugăciune, o floare, o lumânare şi lacrimi de dor pe tristul său mormânt! Dumnezeu să-i vegheze somnul său de veci! Slujba de comemorare va avea loc la 3 octombrie 2015, ora 9.30, la Cimitirul Ghencea Militar. La comemorarea a şapte ani de la trecerea în veşnicie a generalului

Bălan, din Bistriţa, iar cei prezenţi au asistat la o lecţie de istorie, prin rememorarea mo-mentelor petrecute de Traian Bulea în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale. n

Mirela Mereşanu, de 33 de ani, a cunoscut suferinţa din copilărie, când, la 13 ani, a

trebuit să înceapă şedinţele de dializă. A fost su-pusă unui transplant renal, dar, în urmă cu cinci ani, a intrat din nou în dializă. Din luna februarie a.c., a fost înscrisă pe lista de aşteptare în ve-

derea efectuării unui nou transplant. Tatăl său, maistru militar (r) Romică Mereşanu, s-a adresat conducerii ministerului, în vederea obţinerii unui sprijin financiar din partea foştilor săi ca-marazi. Cei care doresc să ajute familia Mereşa-nu o pot face depunând orice sumă doresc în conturile: lei – RO48BRDE140SV42514931400; euro – RO90BRDE140SV425 15061400.

Recent, la Universitatea Naţională de Apărare Carol I, s-a aniversat un sfert de veac de la absolvirea Academiei Militare, aşa cum se numea, odinioară, instituţia gazdă, de către promoţia anului 1990. Programul activităţii a cuprins raportul şefului de promoţie, general locotenent (r) Virgil Bălăceanu, care a fost prezentat şefului Statului Major General, ge-neral-locotenent Nicolae Ionel Ciucă, mesajul promoţiei, depunerea unei coroane de flori la Monumentul Eroilor Revoluţiei din 1989, situat în incinta UNAp, plantarea unui brad al promoţiei 1990, alocuţiuni ale şefului promoţiei şi reprezentantului corpului profesoral, discuţii pe grupele de studii etc.

La activitate au participat 120 de absol-venţi din promoţie. Momentul aniversar a reprezentat o călătorie în timp şi evenimente, care a permis relevarea sensurilor esenţiale ale vieţii ostăşeşti, din perspectiva unicităţii fiecăruia dintre participanţi. La întâlnirile organi-zate pe grupe de studii, s-au prezentat aspecte esenţiale ale carierei fiecărui absolvent, experi-enţe personale, simpatii, antipatii, antinomiile şi sensurile esenţiale ale vieţii şi carierelor.

Cu o emoţie nestăpânită, s-a vorbit şi de trecerea prin furcile caudine ale admiterii în Academie, unde candidau 3-4 ofiţeri pentru un loc. În mod firesc, în discuţii s-au menţionat şi unele aspecte negative din cei doi ani de studenţie militară. Viaţa de ofiţer student era, în esenţă, destul de grea. S-a amintit că, în acea perioadă, se manifesta o mare exigenţă, duritate chiar, faţă de ofiţerii studenţi, care erau obligaţi la un program zilnic de studiu obliga-toriu de cinci ore şi jumătate. Nu se admiteau întârzieri de la nicio activitate, cu atât mai mult la întoarcerea din părăsirea de garnizoană. Se muncea foarte mult, în special la tactica armelor întrunite, deoarece se primeau exerciţii de lucru pe hartă, care necesitau strădanii de zeci de ore, fapt ce impunea un travaliu intelectual şi psihologic deosebit.

Momente aniversareGeneral de brigadă (r)

Mihail ŢăpârleaÎn discuţii, s-a abordat şi problema deo-

sebit de controversată participării ofiţerilor studenţi la Revoluţia din Decembrie 1989. Au fost criticate situaţiile în care ofiţerii studenţi erau desconsideraţi, trataţi aproape ca soldaţii, fiind obligaţi să îndeplinească misiuni atât în cadrul Academiei, cât şi în afara acesteia. S-a evidenţiat faptul că, urmare a Revoluţiei din 1989, în societatea românească s-au petrecut schimbări fundamentale de orânduire socială, de alianţe politico-militare, de paradigme de neconceput în trecut, precum şi în filosofia şi structura armatei. Reformele menţionate au transformat şi armata, redându-i menirea firească şi demnitatea membrilor săi. Este remarcabil faptul că la aceste reforme a contribuit şi promoţia aniversată, care a dat ţării 17 generali, din care 12 aparţin Facultăţii de Comandă şi Stat Major, patru Facultăţii de Logistică şi unul Facultăţii de Arme. Din cei 224 de absolvenţi ai facultăţilor menţionate, 13 au rămas în amintire, nouă sunt, încă, generali şi ofiţeri activi, 215 sunt în rezervă, despre alţii nu se mai ştie nimic, iar câţiva au plecat în alte state. S-a exprimat, de asemenea, regretul faţă de profesorii din Academie care au plecat din rândul celor vii.

În câteva rânduri, s-a exprimat, ca o datorie de conştiinţă, gratitudinea nemărginită pentru corpul profesoral de excepţie, care, cu nesfârşit altruism, cu devoţiune fără seamăn şi probitate intelectuală şi morală exemplară, a pregătit serii întregi de absolvenţi ai căror membri au îndeplinit, şi mai îndeplinesc, funcţii de mare importanţă în cadrul sistemului naţional de apărare şi securitate al României. S-au exprimat sentimente de mândrie pentru faptul că Uni-versitatea Naţională de Apărare Carol I deţine calificativul de grad de încredere ridicat, fiind conectată permanent la mediul universitar euroatlantic, fapt ce-i permite să realizeze un învăţământ cu un pronunţat caracter formativ-educativ, bazat pe pluridisciplinaritate, menit să asigure formarea unor adevăraţi lideri militari, în acord cu nevoile ţării, tradiţiile poporului român şi valorile euroatlantice. n

Deşi în rezervă sau în retra-gere, foştii chimişti militari

nu au uitat datele importante din istoria armei. Astfel, în luna sep-tembrie, două instituţii militare de învăţământ superior au fost gaz-dele unor evenimente aniversare.

Academia Tehnică Militară a găzduit, la 10 septembrie a.c., întâlni-10 septembrie a.c., întâlni-rea festivă ocazionată de împlinirea a 65 ani de la înfiinţarea Facultăţii de Chimie Aplicată, respectiv a Catedrei de Chimie Militară. Activitatea a fost organizată de Asociaţia Cadrelor de Chimie Militară în Rezervă şi în Retra-gere Costin D. Neniţescu (ACChMRR), în parteneriat cu Academia Tehnică Militară şi Centrul de Cercetare Ştiinţifică pentru Apărare CBRN şi Ecologie. A fost primul eve-niment din istoria ATM care a aniver-sat înfiinţarea unei facultăţi/specialităţi militare.

Între 1950 şi 2015, 20 de pro-moţii, 308 absol-venţi profil Chimie, specializarea Chi-mie militară, au absolvit Academia Tehnică Militară. Cinci au urmat pregătirea ingine-rească în cadrul Universităţii Poli-tehnice din Bucureşti şi modulele de pregătire militară în vederea obţinerii brevetului de ofiţer în cadrul ATM, iar 20 au absolvit stu-dii universitare de masterat în specialitate.

Comandantul/rectorul ATM, general de brigadă prof.univ.dr.ing. Cristian Barbu, a deschis activitatea cu urări de bun venit şi a prezentat participanţilor activitatea instituţiei. Colonelul prof.univ.dr.ing. Traian Rotariu a făcut un scurt istoric al Facultăţii de Chimie Aplicată. În continuare, au luat cuvântul ofiţeri din diverse promoţii, care au evocat

întâmplări din academie sau au vorbit de împlinirile proprii.

La 24 septembrie, ACChMRR a sărbătorit, la UNAp, şase decenii de la înfiinţarea Catedrei de Tac-tica Trupelor Chimice. Înfiinţarea catedrei a apărut ca o necesitate pe linia multiplelor preocupări de perfecţionare şi adaptare a organismului militar românesc la condiţiile impuse de evenimentele interne şi internaţionale, a existenţei Războiului Rece.

Încă de la înfiinţare, Catedra de Tactica Trupelor Chimice s-a situat pe locuri fruntaşe în Academia Militară atât prin valoarea şi profe-

sionalismul cadrelor didactice, cât şi prin conţinutul cunoştinţelor de specialitate. Cursul intitulat Armele de nimicire în masă şi protecţia îm-potriva lor era predat studenţilor la toate armele din Academie (infan-terie, artilerie, geniu, transmisiuni, marină, aviaţie etc.) sub forma unor cicluri de prelegeri şi exerciţii prac-tice, în cadrul unor aplicaţii la nivel tactic-operativ. Abia în 1955 au fost alocate 15 locuri în Academia Militară pentru prima serie de ofiţeri chimişti. De-a lungul timpului, au absolvit această specialitate 330 de ofiţeri.

Cu prilejul activităţii de săptă-mâna trecută, în Aula universităţii,

membrii ACChMRR şi absolvenţii mai tineri au fost întâmpinaţi, cu un cuvânt de bun venit, de comandan-tul universităţii, general de flotilă aeriană prof.univ.dr. Gabriel-Florin Moisescu. Acesta le-a vorbit despre preocupările actuale ale UNAp, pentru a ţine pasul cu instituţii similare de învăţământ, şi a înmâ-nat diplome de excelenţă cadrelor didactice care au predat sau predă această specialitate.

Din partea absolvenţilor au luat cuvântul: colonelul (ret) prof. Constan-tin Chiru- fost şef al catedrei, generalul de brigadă (ret) Dezideriu Zastulka – absolvent al primei promoţii de

chimişti, colonelul (ret) Constantin Maximciuc – şeful promoţiei 1979 pe Academia Militară, colonelul (r) prof.univ. dr. Ion Mituleţu – fost şef la Departamentul Forţelor Terestre din cadrul Facultăţii de Comandă şi Stat Major, maiorul Alexandru Herciu – instructor superior –, cadru didactic în arma Apărare CBRN, cel care a fost sufletul organizării reuniunii şi duce pe mai departe stindardul armei în UNAp.

În încheiere, participanţilor le-au fost prezentate Centrul de Instruire prin Simulare, Laboratorul de Simulare a Acţiunilor Forţelor Terestre şi Biblioteca UNAp. n

Colonel (ret) Ştefan Diaconu

îşi exprimă compasiunea şi este alături de maiorul Daniel Josan în momentele de grea încercare şi suferinţă pricinuite de decesul socrului său. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Balanţă (23 septembrie-22 octombrie): Vânaţi greşelile celor din jur pentru a putea ieşi mai uşor în evidenţă.

Spiritul dreptăţii pe care îl aveţi nu vă ajută prea mult atunci când intraţi în polemică cu un superior.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Urmăriţi îndeaproape un post pe care doriţi să-l ocupaţi, deşi

împrejurările nu par a vă fi favorabile. Se poate, totuşi, că în ultima clipă să apară cineva care să vă sprijine.

Săgetător (22 noiembrie-20 decembrie): Vă place să fiţi la zi cu noutăţile şi petreceţi mult timp în compania

oamenilor de la care aveţi ce învăţa. Ştiţi să vă atrageţi privilegii, mai ales că aveţi darul negocierilor.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Vă implicaţi în activităţi solicitante, din dorinţa de a nu refuza pe cineva

drag. Trebuie să lăsaţi lucrurile să decurgă armonios, pentru a putea acţiona în consecinţă, mai ales pe plan sentimental.

Vărsător (20 ianuarie-18 februarie): Aveţi un program încărcat, dar ştiţi să vă organizaţi activităţile, astfel încât

să fiţi la înălţime. Trebuie să aveţi grijă să nu fiţi prea irascibil cu persoanele de care vă loviţi des, pentru că asta v-ar putea afecta pe termen lung.

Peşti (19 februarie-20 martie): Lucraţi cu pasiune şi asta reiese din faptul că sunteţi tot mai solicitat. Din dorinţa

de face mai multe lucruri simultan, puteţi amesteca borcanele. Săptămâna se anunţă interesantă şi amuzantă, mai ales că persoana iubită vă răspunde afirmativ la o dorinţă mai veche. n

Berbec (21 martie-20 aprilie): Grijile din familie şi stresul de la locul de muncă sunt factori care vă afectează sănătatea. Ar

trebui să vă relaxaţi şi să vă bucuraţi de zilele în care vi se oferă mici bucurii, din partea unor oameni la care nu vă aşteptaţi.

Taur (21 aprilie-20 mai): Aveţi o perioadă încărcată în activităţi profesionale, dar cu toate acestea nu reuşiţi să ajungeţi la liman

cu datoriile financiare. Prindeţi un moment favorabil pentru a vă perfecţiona un talent din care puteţi lua bani frumoşi.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Stările dumneavoastră sunt influenţate de factori care nu pot fi controlaţi, astfel că este

bine să nu vă supăraţi inutil pe oameni care nu au nicio vină. Mergeţi pe ideea că paza bună trece primejdia rea şi vă luaţi măsuri de precauţie chiar şi atunci când nu este cazul.

Rac (22 iunie-22 iulie): Familia vă primeşte cu braţele deschise atunci când aveţi nevoie de un gând bun sau chiar

un sfat. Urmăriţi să îmbunătăţiţi comunicarea pe care o aveţi cu colegii de serviciu. Planificaţi o surpriză plăcută persoanei iubite.

Leu (23 iulie-22 august): Vă place să vă băgaţi nasul în toate discuţiile care nu vă privesc şi asta vă atrage antipatia unor

oameni cu care lucraţi. Nu vă puteţi abţine atunci când vine vorba de a mânca peste măsură, chiar dacă ştiţi că puteţi lua kilograme în plus sau vă afectează sănătatea.

Fecioară (23 august-22 septembrie): După o perioadă în care v-aţi simţit afectat de schimbările care au avut loc în viaţa

dumneavoastră, intraţi pe un făgaş normal. Vreţi să vă puneţi ordine în gânduri şi să vă consolidaţi relaţiile cu persoana iubită.

PALISADA, G, ARINI, ALEE, RING, ETERN, AC, INS, SEI, PIONIERI, S, E, LE, UU, FT, TS, RG, SPOI, PU, RATII, PONTONIERI, ARTIFICIER.

CORECTUR~

Oprina Melcioiu

DIFUZARE

Plutonier-adjutant Rodica Dinc`,

Ionel Tudor,

Costel B`lan, Anelia Pricop,

tel. 021/322.82.87 int. 160.

ÎN LUMINA ASTRELOR

Plutonier Elena-Irina Spilcă[email protected]

Observatorul militar 21

CALEIDOSCOP


|nchiderea edi]iei – luni,

ora 16.00

REDACTOR-{EF ADJUNCT

Colonel Gheorghe Vi[an,

tel. 021/322.82.87, int. 120.

REDACTOR-{EF ADJUNCT

PERIODICE

Locotenent-colonel

George Cosmin Lum\n r̀oiu,

tel. 021/322.82.87, int. 108.

SECRETAR DE REDAC}IE

Locotenent-colonel Viorel Amz`rescu,

tel. 021/322.82.87 int. 124.

REDACTORI

C`pitan Constantin Pi[tea,

c`pitan Cornelia Mih`il`,

c`pitan Bogdan Oproiu,

plutonier-adjutant Lucian Irimia,

Irina-Mihaela Nedelcu,

Silvia Mircea, Elena David

Taxele po[tale – achitate conform aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.

Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

FOTOREPORTAJ

Plutonier-adjutant

Eugen Mihai, Petric` Mihalache

TEHNO REDACTARE

COMPUTERIZAT~

Maria-Ioana Gal,

plutonier-major C`t`lin Ovreiu

DIRECTOR Colonel Ion Ciontea

REDACTOR-{EF

Colonel Florin {perlea

tel. 021/322.66.34,

e-mail: [email protected]

Responsabil de num`r

Locotenent Marius Mocanu

ADRESA REDAC}IEI:

Bucure[ti, Bulevardul Unirii,

nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382

Tel./fax 021/322.83.88

© M i n i s te r u l Ap ă ră r i i N aţ i o n a l e „Reproducerea de scurte extra se este permisă în condi ţiile prevă zute de art. 33 din Legea nr. 8/1996 privind drep tul de autor şi drep turile conexe.”

ABONAMENTE tel. 021.322.82.87, int. 160

Cont:RO56TREZ 70320360150XXXXX

ISSN1223-3641. 145

C.1188/2015

Careul automobiliştilor militari

În amurg (2,4,2,5,6,6) Colonel (r) Teodor Amzoi

CRIPTOGRAFIE

Dezlegare la criptografia În poligon (2,4,7,2,5) din Observatorul militar nr. 37/2015:Dezlegare la Careul geniştilor din Observatorul militar nr.37 /2015

TRUSTUL DE PRES~

AL MINISTERULUI

AP~R~RII

NA}IONALE

[email protected]

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

[email protected]

www.presamil.ro w

w

w

Orizontal: 1) Autoturism (două cu-vinte). 2) Motor de maşină mică – Că-lător cu mijloace... auto. 3) Punct de reper – Mod de prezentare. 4) Gene-ratoare de înaltă tensiune – Atare! 5) Se schimbă des în cursele de maşini – Se-ntinde la masă. 6) Împărţiri făcute într-un raliu. 7) Deasupra solului – Tul-cea auto (abr.) – Trecător pe sens unic. 8) Apare furgoneta! – Capătul bujiei! – Antene! 9) Întrecere între autovehicule – Parcurse într-un timp record. 10) Şo-fer de cursă lungă.

Cu arma reglată pe ţinte.

Colonel Nicolae Laurenţiu Popa

Vertical: 1) Vechi ajutor pentru şo-fer. 2) Jeepul românesc scos din uz – Fir de urzeală – Cea din macara! 3) A cerce-ta cu privirea – Scos afară din cămin. 4) Le revendică toţi angajaţii. 5) Conduc la centru! – Casa de ajutor a pensionarilor – Un aport deosebit. 6) Aruncat în foc – Acuze! – Mijloc de circulaţie. 7) Una care îşi ţine cuvântul – Favoritul jocului. 8) Nişte oameni cruzi – Cuprinsul legii! 9) Loc rezervat pentru cursele aeriene – A bate în ţinte. 10) Bine pregătit pentru urmărire – Tras pe roată.n

COGITO

Alexandru Vlahuţă

ŞTIAŢI CĂ...

Foto

: Val

entin

Cio

bîrc

ă

Ilarion Barbu

Raza de soare care te încălzeşte pe tine nu-ţi este împuţinată dacă la ea se încălzeşte puţin şi vecinul tău.

...Sibiul este menţionat, pentru prima dată, în anul 1191, într-un document legat de înfiinţarea unui centru religios al coloniştilor saşi?...Calea Ferată Forestieră Vişeu de Sus-Coman, cu lungimea de 43,5 km şi ecartament de 760 mm, a cărei construcţie

datează din 1932, pe care circulă celebra mocăniţă, este ultima cale ferată activă din lume pe care circulă locomotiva cu aburi?...Biserica Neagră (gotică), din Braşov, dispune de cea mai bogată colecţie de covoare orientale din afara Turciei?...Biserica Mănăstirii Sfântul Arhanghel Mihail din Săpânţa-Peri este cea mai înaltă construcţie din lemn de stejar din Europa, având înălţimea turlei de 75 de metri?...Mediaş este considerat cel mai vechi oraş din Transilvania, întemeiat încă din anul 1146?...În timp ce pisicile torc, 60% din oameni sforăie? n


FINANCIAR


Costul real al unui credit este reflectat cel mai bine de dobânda anuală efecti-vă, pe scurt DAE.

Radar economicuExcedent bugetar de 6,5 miliarde de

lei. Potrivit Ministerului Finanțelor Publice, execuția bugetului general consolidat, la sfârșitul primelor opt luni ale acestui an, s-a încheiat cu un excedent de 6,5 miliarde de lei, echivalentul a 0,92% din PIB, față de un deficit de -1,6 miliarde de lei, echivalentul a -0,24% din PIB, înregistrat la finele aceleași perioade din anul 2014. Creșteri semni-ficative ale încasărilor la buget s-au con-semnat din: TVA (+15,0%), impozitul pe ve-nit (+13,5%), impozitul pe profit (11,0%), ve-nituri nefiscale (+18,5%) și accize (+8,2%). Valoarea cheltuielilor pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, a fost de 15,1 miliarde de lei, echivalentul a 2,2% din PIB, în termeni nominali cu 7,4% în plus față de aceeași perioadă a anului precedent.uAnul trecut, câştigul salarial a cres-

cut cu peste 7%. Câștigul mediu lunar brut s-a situat anul trecut la 2.328 de lei la nivel na-ţional, cu 7,6% mai mult decât în 2013, iar an-gajatorii au cheltuit în medie 2.988 de lei pe lună pentru fiecare salariat, la un număr me-diu al salariaţilor de 4,5 milioane persoane, informează Institutul Naţional de Statistică (INS). Totodată, câștigul salarial mediu lunar net, de 1.697 lei, a fost în urcare cu 7,5% (118 lei) faţă de anul precedent. În 2014, cele mai mari câștiguri salariale medii lunare nete, su-perioare mediei pe economia naţională, s-au realizat în intermedieri financiare și asigurări (de 2,2 ori), informaţii și comunicaţii (+97,8%), industria extractivă (+92,1%), producţia și furni-zarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiţionat (+82,3%). La polul opus se situează câștigurile obținute în domeniile: hoteluri și restaurante (-43,5%), alte activităţi de servicii (-32,8%), construcţii (-26,9%), activităţi de spectacole, culturale și recreative (-26,4%).

uAvans de 3,9%, în tri-mestrul al doilea, pen tru economia SUA. Conform datelor revi zuite publicate recent de Departamentul de Comerţ din SUA, cea mai mare economie din lume a crescut cu 3,9% în trimestrul al doilea, cu 0,2% peste estimarea iniţială, datorită cheltuielilor de consum și a investiţiilor companiilor. Ast-fel, cheltuielile de consum au urcat cu 3,6%, în loc de ritmul de 3,1% din estimarea prece-dentă, în timp ce avansul pentru investiţiile companiilor în structuri a fost îmbunătăţit de la 7,8% la 9,3%. Datele referitoare la comerţ nu s-au modificat semnificativ. Exporturile au crescut cu 5,1%, în timp ce importurile au avansat cu 3%.uFinanțare americană nerambursabi-

lă pentru Transgaz. Agenţia Americană pen-tru Comerţ și Dezvoltare (USTDA) a aprobat, săptămâna trecută, acordarea unei finanţări nerambursabile în valoare de 956.000 de do-lari pentru Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz Mediaș. Finanţarea va permite efectuarea unui studiu de fezabilitate în vederea îmbunătăţirii şi confirmării proiectului

tehnic şi specificaţiilor economice şi financiare pentru construirea porţiunii româneşti a proiec-telor gazoductului Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BHRA) şi conductei Ţărmul Mării Negre-Podişor, se arată în comunicatul USTDA. n

Pagină realizată de colonel Gheorghe Vişan

Aurul s-a scumpit cu peste 3%Banca Naţională a României a afişat vineri, 25 septembrie, o cotaţie de 145,9006 lei pentru gramul de aur.

Astfel, după o creștere săptă-

mânală de 3,43%, aurul a atins cea mai ridicată va-loare din ultimele două luni, preţul metalului galben trecând pe plus și în 2015, cu 2,6%. Pe de altă parte, datele economi-ce bune venite dinspre SUA au impulsionat o re-venire a dolarului american pe pieţe-le valutare, acesta apreciindu-se cu aproape 2,5% și în faţa leului. În schimb, moneda locală s-a întărit ușor în raport cu euro, francul elve-ţian și lira sterlină, ultimele două valute fiind cotate de BNR, vinerea trecută, la 4,0373 lei, respectiv 6,0299 lei.n

DAE – indicator esenţial în alegerea unui credit

Vă gândiţi să contractaţi un împrumut de la o bancă sau instituţie fi-

nanciară nebancară? Atunci, pen-tru a compara eficient mai multe oferte și a o alege pe cea mai convenabilă, uitaţi-vă, în primul rând, la DAE, pe care instituţiile amintite anterior au obligaţia s-o afișeze pentru orice produs de creditare. Acest indicator, expri-mat sub formă de procent anual, include atât dobânda nominală aferentă unui împrumut, cât și alte costuri suplimentare: comi-sioanele plătite la acordare, cele lunare sau anuale; cheltuieli de administrare a contului curent;

taxele legate de asigurările împo-triva riscului de neplată în caz de deces, invaliditate, îmbolnăvire sau șomaj, dacă acordarea credi-tului este condiţionată de înche-ierea unor astfel de asigurări.

Din cauza numeroaselor co-misioane practicate diferit de la o bancă la alta, dobânda creditelor poate fi, uneori, înșelătoare. Se poate ajunge în situaţia în care un credit cu o dobândă mai mică poate avea un DAE mai mare decât unul cu o dobândă mai ridicată. De exemplu, să presupu-nem că banca A își promovează un credit de nevoi personale, pe cinci ani, cu dobândă de 9% pe

an, la care se adaugă însă două comisioane (de analiză a dosaru-lui și de administrare lunar), astfel că DAE ajunge la 14%. Banca B are în ofertă un credit de nevoi per-sonale, pe cinci ani, cu o dobândă anuală de 11%, dar nu percepe comisioanele aplicate de banca A, iar DAE este de 12%. Așadar, în acest caz, DAE ne ajută să alegem creditul cel mai ieftin.

Atunci când comparăm mai multe împrumu-turi cu ajutorul DAE,

trebuie să fim atenţi la mai mulţi factori. În primul rând, o impor-tanţă deosebită o are perioada de rambursare a împrumutului: cu cât este mai mică, cu atât DAE este mai mare, și invers. De aceea, instituţiile financiare sunt tentate să calculeze DAE pentru o perioa-dă cât mai îndelungată de timp, pentru ca nivelul acesteia să fie cât mai redus. Pentru a nu cădea

în capcana unor astfel de prac-tici, trebuie să analizăm ofertele băncilor pentru aceeași perioadă de creditare și aceeași sumă îm-prumutată.

Un alt element pe care tre-buie să-l luăm în calcul la com-pararea creditelor în funcţie de DAE este tipul dobânzii utilizată pentru împrumut: fixă sau varibi-lă. În cazul dobânzilor fixe, DAE rămâne nemodificată. La credite-le cu dobândă variabilă, care se actualizeză la trei sau șase luni, în raport cu anumiţi indici (Euribor pentru euro, Robor pentru lei și Libor pentru dolari și franci elveţieni), DAE se va schimba. În consecinţă, când se compară

DAE pentru două credite, unul cu dobândă fixă și celălalt cu do-bândă variabilă, este indicat să ţinem cont și de predicţiile legate de evoluţiile dobânzilor bancare în perioada creditată. O situaţie aparte o reprezintă creditele cu dobândă promoţională. Iniţial, acestea sunt foarte atractive, având DAE scăzută. Pentru a fi relevantă, DAE trebuie calculată în funcţie de dobânda aplicată împrumutului după expirarea perioadei promoţionale.

În concluzie, atunci când ale-geţi un credit, analizaţi cu atenţie DAE și nu vă amăgiţi cu dobânzile fără concurenţă promovate de unele instituţii financiare. n

Observatorul militar 23SPORT


Sub culorile roş-albastreEchipele de rugbi, baschet, hochei, handbal şi polo ale Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti au avut o săptămână de foc. În sală, pe gazon, pe gheaţă sau în bazin, sportivii ste-lişti au luptat cu toate forţele pentru victorii.

Căpitan Emilia Beciu

Rugbiştii au produs o surpriză fan-tastică fanilor stelişti, după ce au învins cu 12-10 (5-0) pe campioana

en-titre CSM Ştiinţa Baia Mare şi s-au calificat în finala Cupei României.

CSA Steaua Bucureşti a început în forţă meciul, punând presiune pe băimăreni. Cu toate acestea, oaspeţii au avut prima şansă de a marca, însă au ratat o lovitură de pe-deapsă. Scorul a fost deschis de Steaua, prin-tr-un eseu marcat de Nicholas Moa (transfor-mare ratată), astfel că la pauză s-a intrat cu scorul de 5-0 pentru roş-albaştri.

În repriza a doua, CSM Ştiinţa Baia Mare a reuşit să întoarcă scorul (5-10), dar steliştii nu s-au lăsat mai prejos. Pe final, au atacat în forţă şi au marcat eseul decisiv prin Petelo Tupou, transformarea venind de la Neacşu.

Victoria împotriva campioanei en-titre le aduce roş-albaştrilor şi calificarea în finala Cu-pei României, programată la Iaşi, pe 4 octom-brie. În ultimul act, steliştii îi vor înfrunta pe cei de la Timişoara Saracens, deţinătorii trofeului.

Tot pentru Cupa României luptă şi baschet-baliştii. Ei s-au calificat în al doilea tur al com-petiţiei, după ce au trecut de SCM U Craiova. Echipa antrenată de Hristu Şapera a încheiat la egalitate, 81-81, meciul retur, disputat la Sala Regimentului 30 Gardă Mihai Viteazul, după ce, tot săptămâna trecută, a învins în meciul tur, la Craiova, cu 79-71.

Partida din Bănie a fost una echilibrată, cu multe răsturnări de scor. După un prim sfert încheiat în favoarea craiovenilor (15-10), roş-albaştrii s-au întors de la vestiare mult mai motivaţi şi au egalat încă din primele minute de joc, la jumătatea partidei tabe-la indicând 35-40, în favoarea oaspeţilor. Steaua şi-a menţinut avantajul şi în cel de-al treilea sfert, când a dominat categoric jocul. Steliştii nu au pierdut deloc conducerea, s-au distanţat chiar şi la 13 puncte, 54-41, şi au in-trat în ultima parte a jocului cu şase puncte avantaj, 58-52. Sfertul final le-a aparţinut tot jucătorilor roş-albaştri, care au închis tabela la o diferenţă de opt puncte: 79-71.

În retur, Steaua CSM EximBank a început greoi primul meci oficial de pe teren propriu din acest sezon. Roş-albaştrii s-au văzut conduşi o bună parte din primul sfert, însă

au recuperat pe final şi au intrat în pauză cu doar cinci puncte în minus, 24-29. Steliştii nu s-au lăsat şi au reuşit să preia conducerea pe finalul celei de-a doua reprize, la pauza mare fiind în avantaj cu două puncte: 48-46. Deşi în sfertul al treilea elevii lui Hristu Şapera au condus chiar şi cu opt puncte (56-48), l-au încheiat doar cu un singur punct în avans, 64-63. În ultima parte a jocului, cele două formaţii s-au schimbat la conducere, finalul găsindu-le la egalitate: 81-81. Datorită scoru-lui din meciul tur, roş-albaştrii s-au calificat în următoarea fază a Cupei României.

Şi hocheiştii stelişti au disputat două meciuri cu scântei weekendul trecut, pe patinoarul din Cârţa, în compania celor de la Progym Gheorgheni. Prima partidă a fost una echilibrată, încheiată în favoarea har-ghitenilor. După doar patru minute de joc, roş-albaştrii s-au văzut conduşi cu 2-0, însă nu s-au lăsat şi au întors scorul prin reuşite-le semnate de Artem Bondariev şi Mircea Constantin. Oaspeţii au mai înscris o dată, astfel că, la prima pauză, tabela indica ega-litate: 3-3. Roş-albaştrii s-au întors motivaţi pe gheaţă şi au preluat conducerea jocului. Încă din primul minut au trecut în avantaj, după ce pucul trimis de Mihail Georgescu a prins cadrul porţii. Acelaşi Mihail Georgescu a mărit avantajul, câteva minute mai târziu, iar Denys Zabludovsky a dus scorul la 6-3. La finalul celei de-a doua reprize, harghitenii au reuşit să mai puncteze încă o dată, astfel că tabela înregistra, la pauză, 6-4, în favoarea steliştilor. În ultima repriză, însă, oaspeţii au reuşit să egaleze şi să treacă în avantaj. Rus-lan Svyrydov a mai punctat încă o dată pen-tru Steaua Rangers, însă nu a fost suficient pentru victorie.

Scorul primei întâlniri dintre cele două echipe, 8-7, i-a determinat pe roş-albaştri să

abordeze cu totul altfel a doua partidă a etapei, când practic elevii lui Nelu Alexe i-au îngenuncheat pe harghiteni. Scorul a fost deschis în minutul 5 de căpitanul Ioan Timaru, iar Mihail Georgescu a punctat zece minute mai târziu. Steliştii au intrat la vestiare cu un avantaj de trei goluri, după reuşita semnată de Denys Zabludovsky. Ucraineanul a majorat scorul la 4-0, chiar la începutul reprizei secunde, iar adversarii au marcat după câteva minute, pe fondul unei duble superiorităţi numerice. Dife-renţa a fost din nou majorată de căpitanul Ioan Timaru, care a stabilit şi scorul după două reprize: 5-1. În ciuda eforturilor Progymului, care în repriza a treia a ata-cat din toate puterile, Steaua Rangers nu numai că şi-a păstrat avantajul, dar a mai punctat de trei ori prin Mihail Georgescu, Denys Zabludovsky şi Ievgen Emelianenko, ridicând scorul pe tabela la 8-1 la fluierul final.

În următoarea etapă, roş-albaştrii îi vor întâlni pe hocheiştii de la Sportul Studenţesc.

Un meci de senzaţie au făcut şi handbaliştii stelişti, care au condus de la un capăt la altul jocul dispu-

tat în deplasare cu CSU Danubius, din etapa a şaptea a Ligii Naţionale. Echipa antrenată de Ovidiu Mihăilă s-a impus cu un categoric 37-30 (17-13). Încă din primele minute, roş-albaştrii au impus ritmul, beneficiind şi de contribuţia centrului Marius Szoke, revenit după o accidentare care l-a ţinut departe de teren două săptămâni. Un plus de valoare a adus şi fostul internaţional Andrei Cian, actu-almente managerul secţiei de handbal CSA Steaua Bucureşti, care s-a reîntors pe teren după o pauză de aproape un an şi jumătate şi a înscris de patru ori în poarta gălăţenilor. Cel mai bun marcator al partidei a fost Gabri-el Florea, cu 12 reuşite, secondat de căpitanul Ionuţ Georgescu (şase goluri) şi Mykola Stetsyura (cinci goluri). Pentru roş-albaştri au mai punctat Marius Szoke, Laurenţiu Dinescu (fiecare de trei ori), Ghiţă Irimescu (două goluri), Andrei Grasu şi Said Ouksir (câte o reuşită). În etapa următoare, CSA Steaua Alexandrion Bucureşti va primi vizita Dunării Călăraşi, vineri, 2 octombrie, cu începere de la ora 17:30.

Poloiştii stelişti au înregistrat victorii ca-tegorice în dubla manşă contra AMEFA Arad. CSA Steaua Bucureşti s-a impus cu 22-4 (3-0, 9-1, 5-0, 5-3) în prima partidă şi cu 18-2 (6-0, 4-0, 4-1, 4-1) în a doua. Dacă despre evoluţia meciurilor nu se pot spune prea multe, sunt de amintit cei mai buni marcatori ai dublei: Alex Bowen (8), Ivan Krizman (6), Daniel Robu (4), Petre Ianc (3), Nicolae Diaconu (3) şi Victor Antipa (3). n

plăcut surprinsă şi de tratamentul impecabil de la clinica de foniatrie, unde, în 2008, am fost operată la timpan. În general, Bucureştiul a devenit o metropolă europeană, singurul lucru care mă deranjează fiind traficul excesiv. Bucureştenii nu vor să utilizeze - din snobism - transportul în comun, îngreunând foarte tare circulaţia...

Sunteţi o foarte bună traducătoare şi din limba spaniolă. Totuşi, nu v-aţi folosit cunoştinţele acestea foarte mult în lite-ratură, unde aţi preferat (ori poate aşa s-au ivit ocaziile) traducerile din cehă în română. Totuşi, cum se ivesc ocaziile acestea de traducere? Vi le alegeţi dum-neavoastră sau vi se propun? Care este mecanismul?Din spaniolă am tradus, cum spuneam,

romanul Câinii paradisului, dar mecanismul este – înţeleg după experienţa de la Bookfest – să fii mereu în contact cu editurile şi să propui titluri. Da, aş prefera să aleg şi să propun eu titlurile, dar m-am izbit de câteva ori de ziduri... Sper să le răzbesc.

La Bookfest, m-aţi ajutat (şi vă mulţu-mesc încă o dată) cu traducerea intervi-ului meu cu Roman Ráž. La sfârşitul lui, mi-aţi adresat o întrebare care m-a lăsat puţin pe gânduri. Vă interesa atât pe dumneavoastră, cât şi pe domnul Ráž, ce editură din România ar putea să-i publi-ce scrierile. De ce m-a pus pe gânduri? Pentru că mă aşteptam ca un astfel de scriitor să fie deja asaltat de oferte, să ştie dinainte de a scrie în cehă, că există o variantă pentru el şi în română. Este atât de dificil să pătrunzi într-un alt spa-ţiu literar?Da, paradoxal aşa este. Domnul Ráž avea

o relaţie foarte bună cu regretatul traducător Jean Grosu, practic cel mai activ şi cunoscut traducător de literatură cehă. Avea porţile deschise la orice editură.Am senzaţia că editorii suferă de un vizibil snobism, preferând traducerea cărţilor care au ajuns cunoscute cititorilor din Paris şi Londra, deci, din păcate, se caută autorii trecuţi prin sita Parisului... n

salonul 13 al Spitalului studenţesc, refuzând să merg pe stradă cu piciorul în ghips, şi neavând cârje - nu am primit- pur şi simplu... am descoperit că am talent literar. Am scris atunci vreo şase povestiri şi am tradus roma-nul poliţist cubanez La última hora, pe care am vrut să-l predau la Editura Militară, dar nu i-a interesat. Romanul este şi acum în caietul studenţesc, dictando, în care l-am tradus cu peste 28 de ani în urmă.

Sunt Vărsător, nu suport şefii, sunt practic a free lady... aşa m-am simţit întotdeauna, uneori rebelă, am un CV tare lung, interesant, avându-l ca şef şi pe Dinu Săraru, la Teatrul Mic, dar şi pe Nestor Ratesh, de la Radio Free Europe, şi trei directori de liceu, şi un director de revistă, iar din 2007 m-am decis să fiu liber-profesionist. Romane am vrut să traduc. Am propus la edituri, după ce tradusesem fragmente, care au fost publicate în Convorbiri literare şi în Contrafort, dar nu am primit nici măcar un răspuns... Netrăind în România, nu am contactele necesare – relaţiile – celor care plasează orice traducere, fără probleme, la locul potrivit.

Dacă aş avea contracte şi garanţia că mi se publică traducerea, cum a fost cazul cu roma-nul Faust moare de două ori, aş traduce pentru cititorul român cu cea mai mare plăcere.

Sunt convins că, traducând poezie, vă şi ataşaţi de versurile unor poeţi. La fel, traducând scenarii, vă apropiaţi de anumite orizonturi şi spaţii geografi-ce. Puteţi să-mi dezvăluiţi o parte din bucuria acestor descoperiri, să-mi daţi exemple de momente fericite pe care le-aţi trăit traducând?M-aş întoarce la versurile poetului Vladimir

Janovic, pe care l-am cunoscut nu ca poet, ci ca profesor de engleză, coleg de cancelarie! În pauze, îmi aducea volume de poezii, ba chiar mi-a scris câteva cu dedicaţie, deci în momentul în care poetul Vasile Muste din Sighetu Marmaţiei a organizat ediţia ceho-română a festivalului de poezie, nu am stat pe

Stimată doamnă, cu mai bine de zece ani în urmă, aţi tradus „Istoria NATO”, din limba cehă în română. Din câte am văzut, avea să rămână, cel puţin până astăzi, singura dumneavoastră inter-acţiune cu zona militară, în condiţiile în care v-aţi ocupat de o paletă largă de domenii, de la poezie şi proză până la seminare sau ghiduri turistice. Care este povestea acelei traduceri şi cât de dificilă a fost?Îmi aduc aminte că la această traducere

am ajuns dintr-o întâmplare. Cei de la Editura Institutul European m-au contactat cu rugă-mintea să accept traducerea în locul unui domn inginer, care nu a mai putut din motive de boală, parcă. Mi-a fost greu să mă decid, deşi aveam o oarecare experienţă... Însă în-trebarea dumneavoastră mă duce înapoi, la vremea când eram profesoară de engleză şi spaniolă. Soţul meu, traducător cu experienţă, m-a sfătuit să nu accept, să caut un profesio-nist, un inginer, eventual un militar. Dar, cum mă ştiu, greu renunţ la un proiect provocator... Şi această lucrare însemna studii, consultare de materiale, practic mă tenta ideea să aflu lucruri noi, slujind, în acelaşi timp, poporului român, Patriei-mumă.

O traducere excelentă mi s-a părut cea a romanului Faust moare de două ori, de Roman Ráž, pe care am avut plăcerea să-l citesc cu ocazia recentului Bookfest. Totuşi, observ că este doar al doilea dumneavoastră roman tradus. Corect? Îmi pare că vă ataşaţi mai uşor de pro-iecte scurte. De ce nu traduceţi mai des romane?Greu de spus. În 1996, mi-a apărut, la

Editura Cartea Românească, traducerea roma-nului argentinian Câinii paradisului, de Abel Posse, relatând viaţa lui Cristofor Columb.

În 1987, deci la numai un an de la termina-rea facultăţii, după o fractură absurdă a glez-nei, pe 13 martie, la ora 13, pe singurul petec de gheaţă de pe Bulevardul Magheru, dusă la

gânduri. L-am propus imediat şi pe Vladimir Janovic alături de ceilalţi trei selectaţi, împre-ună cu doamna profesoară Libuše Valentová, şefa secţiei de românistică de la Universitatea Carolină, din Praga.

Festivalul a avut două ediţii dedicate poe-ziei cehe, în anii 2002 şi 2003, deci, în total, am tradus opt poeţi cehi contemporani, cu mare succes, unul din ei, poetul suprarealist Pavel Řezníček, fiind ulterior publicat în volum, la editura Ars Longa, din Iaşi, titlul volumului fiind Ameninţarea liftului.

Traducerea, ca atare, îmi oferă momente deosebite, mai ales atunci când reuşesc, cum a fost cazul volumului de poezie menţionat anterior, să percep mesajul poetului redându-l ulterior, într-un limbaj cât se poate de asemă-nător, cititorului român.

Până la urmă, cum de a ajuns traduce-rea o opţiune pentru cariera dumnea-voastră? Nu aţi fi vrut să fiţi altceva? De tradus am început să traduc încă din

facultate atât poezie, cât şi articole ştiinţifice. M-au pasionat atât literatura, arta, muzica, cât şi cuceririle ştiinţei. Îmi doream să fiu cercetă-tor, iubesc marea, călătoriile, mă visam alături de un Thor Hayerdahl sau J.J. Cousteau, dar destinul m-a făcut să-l cunosc, prin Uniunea Scriitorilor, în octombrie 1987, pe traducătorul şi redactorul Jiří Našinec, cunoscător perfect al limbii şi literaturii române, cel mai activ traducător ceh din literatura română, iar după peripeţii care au durat până în octombrie 1989, m-am trezit cu domiciliul stabil la Praga... Nu am început ca traducătoare, ci ca profesor de spaniolă la cursuri post-universitare, chiar din anul 1991, după ce împlinise prima mea fetiţă un an.

Sunteţi născută la Bucureşti, însă trăiţi de mulţi ani în Cehia, la Praga, unde, de altfel, aţi şi fost redactorul-şef al unei reviste, cam în aceeaşi perioadă în care aţi tradus Istoria NATO. Reveniţi periodic în România, pentru diverse evenimente legate de traduceri şi nu numai. Cum vi se pare că se transformă România? Cum se vede ea aşa, de la o perioadă la alta? Întorcându-mă cam din doi în doi ani în

România, observ mari îmbunătăţiri, mai ales în domeniul serviciilor, transportului, deşi nici acum nu este trecut intervalul exact al trolei-buzelor şi tramvaielor din Bucureşti... Am fost


INTERVIU


l

Lidia Nasincova, traducător:

Editorii preferă traducerea cărţilor cunoscute la Paris şi Londra

l

l

l

l

Lidia Nasincova

„Tocmai am predat Editurii Art o nouă traducere din literatura cehă contemporană, romanul Gargară cu gudron, de Jáchym Topol, unde apar momente dramatice din istoria Cehoslovaciei, anul 1948, anul 1968... Iar pentru turiştii români care doresc să se bucure de Oraşul de aur, tocmai am predat la tipar varianta românească a cărţii Praga, o bijuterie în inima Europei, ghid bogat ilustrat, care apare aici, la Praga, la editura Pinta.”

Interviu realizat de căpitan Constantin Piştea

A absolvit Facultatea de Limbi Străine, Engleză-Spaniolă, la Universitatea din Bucureşti (1986).În 2004, a tradus „Istoria NATO” din cehă în română, publicată la Editura Institutul European (autori Jiří Fidler şi Petr Marcš).A tradus proză, poezie, teatru, ghiduri turistice, scenarii de film şi altele.Cunoaşte la nivel profesional limbile română, cehă, engleză şi spaniolă.Este căsătorită, are două fiice şi trăieşte la Praga.

S-a stabilit la Praga încă din 1989, însă revine constant la Bucureşti, pentru a păstra contactul cu editorii români şi pentru a vedea cum se mai schimbă România.

PREGĂTIŢI PENTRU PERFORMANŢĂ

Documents

Transcript of PREGĂTIŢI PENTRU PERFORMANŢĂ