PREGATIREA PSIHOLOGIC1

8/18/2019 PREGATIREA PSIHOLOGIC1

1/33

MANIPULARE SI RAZBOI PSIHOLOGIC

Cuvinte-cheie:

- Arma psihologica;

- Protectie psihologica;

- Razboi informational;

- Propaganda;

- Operatii psihologice

Acţiuni psihologice de influenţare a ţintelor

Operatiunile psihologice sunt operatiuni planitificate cu scopul de a transmite

informatii,indici informationali pentru a influienta emotiile,motivatiile si rationamentele,comportamentul indivizilor din anumite grupari,organizatii,etc.

Din punctul meu de vedere, acest ps!ops "operatiune psihologica militara#, este un

instrument fiabil si inovativ, al politicilor instrumentate la nivel global.

Acest razboi psihologic, pare a fi arma perfecta, impotriva factorilor de viloenta asimetrica

, este calea perfecta, de a manipula slabiciunile,defectele si ineficienta adversarului, in

anumite momente cheie.

$um se duce acest razboi%

&ste un razboi la nivel mental ,in care primele instrumente folosite, sunt sunetele si

semnele vizuale. &le se impart in' -comunicare fata-n-fata;

-prin mi(loace audio-tv,"tv#;

-audio-media"radio si amplificatoare;


2/33

-vizual media"carti,brosuri,ziare,manifeste ,etc#.

$heia succesului, este nu mesa(ul ca produs difuzat, ci continutul mesa(ului si puterea lui

de atingere a subiectilor vizati. Pentru ca succesul misiunilor, sa fie cel scontat,se folosesc

asa-numitele capcane lingvistice menite sa ii asigure celui vizat, atat siguranta cat si

sentimentul ca totul este pierdut, si ceea ce ii ramane este cooperarea.

&)emplu'

*u te intimida,sotia ta,sora ta,sau iubita ta este in siguranta cu noi+

ocmai folosirea cuvantului intimidare, alaturat de situatia unei presupuse rapiri a celui

drag, il face pe cel vizat, sa se predea, sa reactioneze la stimuli si sa coopereze,

acceptand cerintele impuse.

Razboiul psihologic este o parte componenta a razboiului modern. El a devenit o

generalizare si permanentizare a violentei, un nou gen de arma: arma psihologica. El se

circumscrie conceptului mai larg de influenta sociala. Influenta reprezinta un fenomen

fundamental al vietii individuale si sociale, vizând modificarea atitudinilor si

comportamentelor unor grupuri sau persoane.

Influentarea psihologica desfasurata de catre agresor este un tip special de influenta care se

poate numi manipulare. Numeroasele lucrari de specialitate n-au clarificat înca raportul eact

dintre manipulare si razboi psihologic. !arerile merg de la sinonimia termenilor pân" la opozitia

lor. #ai mult decât atât: în loc de razboi psihologic $termen la care se tinde a se renunta%, sefolosesc si alte concepte, cu acelasi înteles: lupta sau agresiune psihologica, operatii&actiuni

psihologice sau chiar razboi informational. Indiferent de denumire, aceasta noua forma de

razboi a devenit tot mai eficienta iar ideea ca victoria poate fi obtinuta si fara arme, doar prin

convingere ' nu este noua, ea a însotit fenomenul militar dintotdeauna.


3/33

Nu este întâmplator ca zeul (res, al razboiului, este încon)urat de zeitele discordiei, fricii si

teroarei. *unoasterea intuitiva a psihicului uman a fost eploatata la maimum pentru a hotarâ

soarta razboiului de partea celui mai viclean, mai siret, mai inteligent.

+nc" acum multi ani în urma, un zu, renumitul gânditor antic militar proslavea arta

manipularii prin dezinformare, înselare si dezbinare.

au binecunoscutul viclesug a lui lise, cu darul oferit troienilor: un cal de lemn în care erau

ascunsi grecii ce aveau sa cucereasca orasul ' întruneste toate conditiile unei manipulari

moderne.

Nici geto-dacii n-au fost mai pre)os în inventarea viclesugurilor pentru a induce în eroare

adversarul cu privire la intentii sau la numarul luptatorilor.

+n secolul nostru au aparut mi)loace special destinate pentru utilizarea armei psihologice:

radioul si presa si-au adus contributia mai ales în cele doua razboaie mondiale, ca apoi,

televiziunea sa domine mass-media. Ea a devenit cea mai eficace arma de manipulare psihica,

asa cum o demonstreaza conflictele din ultima perioada, în /alcani sau Ira0.

!rimul razboi din 1olf a fost un succes total al tehnicilor de manipulare. Imaginile cu

prizonieri au avut un impact emotional puternic asupra inamicului, scene ca acelea în care

soldatii ira0ieni ieseau din adaposturile subterane si sarutau bocancii învingatorilor, au

contribuit substantial la demoralizarea soldatilor ira0ieni si la predarea în masa a acestora

$tavre, I., 2334, pag. 536%.

(l doilea razboi din 1olf, în afara formulei de includere a )urnalistilor în cadrul unitatilor

militare ce a dus la un nou model de manipulare prin transferul emotional de la soldati la

)urnalisti, s-a remarcat prin cel mai acerb razboi al propagandelor, de ambele parti. *a urmare,

s-a simtit nevoia crearii si la noi de structuri specializate pentru a oferi protectie psihologica si

a se specializa în domeniul actiunilor psihologice. oate evenimentele si con)uncturile tot mai

diverse în care se desfasoara razboiul contemporan pun tot mai acut problema definirii sau

redefinirii agresiunii psihologice si relevarea dimensiunii ei manipulative.


4/33

Eista mai multe definitii ale razboiului psihologic ce corespund doctrinelor politico-militare

ale unor mari puteri sau organizatii.

7rancezii au lansat conceptul de actiuni în câmp psihologic ce vizeaza doua nivele de

organizare. !rimul se refera la consolidarea psihomorala proprie prin actiuni de aparare sau

protectie psihologica. (l doilea nivel cuprinde actiuni de demoralizare, intoicare si

dezinformare a inamicului $8entea, *., 2332, p. 59%.

octrina româneasca din 2335 aderase ini ial la o formula asemanatoare privind actiunileț

psihologice. efinitia N(; pentru operatii psihologice $!


5/33


6/33

1iroshima si *agasa2i#. 3a aceasta se adauga procesul dezindividualizarii ce creste spiritul

agresiv. "4iceac, 5., 6778, p. 67 - 69, 87 : 86#.

3egat de acest aspect nu trebuie uitat faptul ca presiunea grupului poate avea ca efect si

anihilarea gndirii proprii. *egli(area acestui principiu a dus la greseli costisitoare, cum arfi, distrugerea flotei americane la Pearl 1arbour sau accelerarea ofensivei militare din

ietnam : pentru ca, n procesul de decizie a primat spiritul de echipa, unitatea, n ciuda

ezitarilor si ndoielilor unor membri ai comisiilor "?6, citat de Oberle, Deisscher,

P., 677=, p. @=@#.

i, n sf rsit, se vorbeste de manipulare psihologica si de manipulare informationala, desi

ambele se ntrepatrund.

#anipularea psihologica are n vedere o serie de procese si fenomene ce stau la baza

schimbarii conduitei. *it"m o parte din ele: tendinta spre echilibru cognitiv si emotional,

disonanta cognitiva, nevoia de recunoastere, afiliere sau securitate, efectul carismatic,

fenomenul de sugestie controlata. !rintre tehnicile ce ilustreaza eficacitatea acestor efecte sau

fenomene, despre care se tot vorbeste, sunt ?tehnica piciorului' n'usa?, ?tehnica usii' n'nas?,

tehnica momelii, tehnica manipularii prin perceptie subliminala.

#anipularea informationala este modalitatea de baza prin care se realizeaza manipularea.

&)tensia mass-mediei, posibilitatea de a receptiona n timp real orice eveniment de pe

glob, dezvoltarea tehnologiilor comunicationale, diversificarea suporturilor ce transmit

informatia, fac din razboiul informational o emblema a lumii contemporane ce readuce n

discutie delicatul subiect al propagandei. ermenul propaganda avea initial un sens neutru,

acela de a raspndi credinta, apoi o opinie, o doctrina oarecare. !ropaganda continua sa fie

asociata cu minciuna si manipularea. !rin modul de a putea mpleti adevarul cu falsul, ea este,

ntr-adevar, forma principala prin care se poate actiona asupra constiintei si

sentimentelor. !oate fi deschisa $oficiala% si ar corespunde, n conditii de razboi, modernelor

servicii de relatii publice ' si acoperita $ si ascunde provenienta%, avnd la baza calomnia,

ponegrirea, defaimarea. (ceasta, la r ndu-i poate fi neagra si cenusie n functie de gradul de


7/33

acoperire si procedeele folosite !ropaganda neagra este cea mai eficienta, abordeaza temele

cele mai acute si lasa impresia sa si are sursele pe teritoriul inamicului.

Ea poate folosi mi)loace dintre cele mai perverse ce provoaca stare de panica, deruta, tensiune,

nesiguranta, prin zvonuri, alarme false si apeluri telefonice, santa), imitarea vocii unor

personalitati cunoscute sau presiunea psihologica asupra lor $amenintari, sechestrare%. Este

foarte posibil ca si arma ' informationala a terorismului sa faca parte cteodata din panoplia

mi)loacelor folosite.

/n propaganda cenusie, nu se specifica sursa dar nu se declara fatis mpotriva adversarului,

abordnd subiecte senzationale ce vulnerabilizeaza publicul. +n functie de metoda

predominanta folosita, propaganda poate avea suport emotional, faptic sau persuasiv $*ristea,

. p. =B6%.

!rima urmareste provocarea deliberata a unor trairi si adeziuni afective puternice, utilizndu-

se imagini, formule verbale si simboluri cu mare ncarcatura emotionala. (ceasta propaganda

sta la baza manipularii populatiei cu un nivel foarte scazut al instruirii, mai ales n zonele de pe

glob, unde predomina saracia si analfabetismul. !ropaganda cu suport faptic are la baza fapte

ct mai concrete dar special alese, dupa criteriile dorite si se mpleteste n general cu cea persuasiva, prin utilizarea abila a regulilor retorice pentru captarea afectiva si intelectuala a

auditoriului.aca manipularea este o componenta curenta a vietii sociale contemporane, fiind

legata nemi)locit de eercitarea puterii si a controlului social, se pune problema rezistentei la

manipulare si contracararea ei.

#asurile privesc att planul personal, ct si cel institutional. e mare importanta este

asigurarea unei protectii psihologice de calitate. si cum ?confruntarea se produce pe terenul psihic al omului, acolo unde se formeaza opiniile, convingerile si atitudinile, cstiga cel care

reuseste primul si mai consistent sa ntareasca sau sa modifice n sensul dorit trairile psihice

ale luptatorului? $8ariuc, 5@@4, p. A9%. Este necesara stabilitatea convingerilor, potentarea


8/33

trasaturilor de personalitate pentru a face fata situatiilor limita, dar si cunostinte teoretice

legate de psihologia sociala.

trategia activitatilor de contracarare trebuie sa vizeze sursa $de unde provine

manipularea%, factorii care intermediaza comunicarea, motivatia, mi)loacele tehnice folosite,

caracteristicile tintelor vizate, monitorizarea permanenta a efectelor provenite datorita

manipularii, dar si datorita contracararii ei. oate acestea necesita resurse umane, materiale si

financiare, de care nu dispun toate tarile mici si mi)locii. Ca nivel individual, se cere un nivel

de analiza si autoanaliza aprofundat, alternarea momentelor de detasare cu cele de implicare

$7iceac, 2334, p. 5@4%, identificarea discontinuitatilor, cautarea motivatiilor ascunse, folosirea

si compararea unor surse de informare independente si chiar o anumita independenta fata de

gndirea de grup. e manipulare nu putem scapa usor. Razboiul psihologic este razboiul cu noi nsine.

untem manipulati, dar de fapt, ne manipulam singuri, nimeni nu ne obliga. ;mul este un

microcosmos si cine stapneste legile acestui univers, stapneste ntreaga lume, detine

puterea, inclusiv cea militara.

aca agresiunea este un atribut al puterii si puterea nseamna cunoastere, victoria este de

partea celui care stie mai multe. n cazul nostru, nseamna a fi la curent cu cercetarile stiintifice

privind psihicul uman si principiile lui de functionare n grupul social, nseamna aprofundareacunoasterii de sine, dar si a celorlalti, a ceea ce este dincolo de sine, care se ntoarce la sine

ntr-un mod mbogatit. otul este manipulare, constienta sau nu, negativa sau pozitiva, n

functie de interesele cui sunt satisfacute. *el care manipuleaza are constiinta sigura a

beneficiilor pe care le urmareste, prin influentarea imperceptibila a persoanei sau grupului

vizat. ar cel influentat, cel care-si schimba comportamentul din convingere sau din anumite

ratiuni pe care le ntelege, o face si el tot pentru ?interesul lui?. Ca un moment dat, nu cumva

aceste interese sunt relative si cel care lupta pentru a obtine suprematia prin manipulare, s-ar putea la un moment dat, sa lupte mpotriva lui nsusi D

Este un conflict din care sigur va cstiga doar stiinta manipularii, ca arm" a cunoasterii si

autocunoasterii. Razboaiele vin si trec, victoriile se transforma n esecuri si invers, )udecatorii

istoriei sunt trecatori si deci partinitori. Numai manipularea ramne vesnica, ca arma a amagirii


9/33

si a trezirii, ca arma care nu ucide, ci doar otraveste, si ceea ce este mai important, nu mori, ci,

dimpotriva, renasti, dupa ce otrava a fost eliminata. nii nu vor s-o elimineF

Operaţiile informaţionale sau noile haine ale propaan!ei

+n timp ce despre propagand" a auzit Gi vorbeGte toat" lumea, despre operaHii informaHionale

$information operations cu acronimele IN7; ;! in variant" N(; Gi I; în accepHie american"%

doar câHiva iniHiaHi din anumite sfere militare, politice Gi academice pot spune c" Gtiu despre ce este

vorba. (sem"n"tor, reclama Gi publicitatea aparHinând cotidianului nostru comun sunt binecunoscutetuturor, dar la ce se refer" Gi cum se practic" operaHiile psihologice sau !


10/33

sponsorului acestei comunicări $. !entru americani orice form" de comunicare, $aGadar inclusiv

relaHiile publice, operaHiile psihologice sau chiar Gi reclama% poate fi atins" de virusul propagandistic,

rezultând astfel o influenHare cu mi)loace neprecizate a psihicului Gi raHionalului unei Hinte alese, în

beneficiul emitentului.

#ai mult decât atât, aceeaGi doctrin" american" pentru operaHii psihologice întrunite din 233=

defineGte contrapropaganda drept activităţi de operaţii psihologice de identificare şi avertizare

asupra intenţiilor propagandistice ale adversarului. !rin urmare )ocul delimit"rilor conceptuale

doctrinare pare s" ignore logica bunului simH, care ar accepta cu greu un r"spuns la întrebarea de ce

numai adversarului îi este atribuit" practica detestabilei propagande, în timp ce forHelor proprii le

revine doar onorabila Gi legitima misiune a contrapropagandei, materializabil" prin igienizatul

instrumentar doctrinar al operaHiilor psihologice. emnificativ" este Gi precizarea nelipsit" din sus-numitele doctrine conform c"reia propaganda se face doar în interesul Gi beneficiul emitentului Gi

sponsorului acesteia.

7oarte apropiat de fenomenele contemporane din sfera comunic"rii publice în mediile militare Gi

politice, istoricul britanic !hilip aJlor se p"streaz" în limite la fel de largi pentru definirea propa-

gandei, prin care înHelege o acţiune deliberată de persuasiune a oamenilor pentru ca aceştia să

gândească şi să se comporte într-un fel dorit anume. aJlor insist" asupra caracterului deliberat,

precis Gi oneros direcHionat al demersului persuasiv, punând Gi el semnul identit"Hii între sponsorul-emitent Gi beneficiarul propagandei.

*eea ce din punctul de vedere al lui aJlor legitimeaz" operaHiile informaHionale militare sau civile

naHionale desf"Gurate de statele democratice este faptul c" ele sunt conduse de politicieni aleGi demo-

cratic Gi care folosesc instrumentarul operaHiilor informaHionale în implementarea politicii lor. aJlor

accept" chiar Gi ideea deosebit de actual" privind necesitatea unei propagande de integrare într-o

societate democratic", dar cu dou" condiHii: un plus de educaHie Gi cultur" pentru marea mas" a

categoriilor mai de )os ale societ"Hii Gi tot pentru aceleaGi categorii un Gi mai larg acces la informaHie.

+n clasica analiz" a lui Ellul pot fi identificate numeroase elemente comune între propagand" Gi

operaHiile informaHionale. !ropaganda, spune Ellul, trebuie s" fie total", adic" s" utilizeze toate


11/33

mi)loacele disponibile în atingerea obiectivelor propuseK eact acelaGi lucru se întâmpl" Gi în cazul

operaHiilor informaHionale care sinergizeaz" Gi coordoneaz" toate resursele domeniului. e asemenea

în viziunea lui Ellul, propaganda trebuie s" fie continu" Gi durabil"K la fel sunt concepute Gi pro-

gramele campaniilor de operaHii informaHionale cu eficienH" cuantificabil" doar pe termen lung.

(naliza Hintei avut" în vedere de propagandist sau de specialistul în !


12/33

(stfel operaţiile informaţionale ofensive presupun utilizarea integrată a acelor capacităţi desemnate

care & spri%inite fiind prin acţiuni de intelligence - pot susţine atât influenţarea liderilor şi factorilor

de decizie ai adversarului$ cât şi îndeplinirea unor obiective specifice.Cucrurile încep s" se

limpezeasc" în momentul în care doctrina american" enumer", f"r" a limita,capacit"Hile avute în

vedere a fi utilizate de operaHiile informaHionale ofensive la o serie de acHiuni tipic r"zboinice,

precum operaHiile de securitate operaHional", de înGelare militar", !


13/33

pentru influenţarea factorilor de decizie non-'#(O în spri%inul obiectivelor #lianţei. !e de alt"

parte, conform !oliticii N(;, operaHiile informaHionale militare sunt acele acţiuni coordonate în

scopul influenţării liderilor şi factorilor de decizie adversari pentru spri%inirea totalităţii

obiectivelor #lianţei prin afectarea informaţiilor$ sistemelor şi proceselor bazate pe informaţie ale

acestora$ simultan cu e)ploatarea şi prote%area propriilor informaţii şi sisteme bazate pe informaţie.

Nu lipsit" de interes este Gi evoluHia conceptului în cadrul (lianHei. IniHial, în 5@@B, N(; priveau

operaHiile informaHionale doar drept o strategie integratoare în cadrul politicii r"zboiului de comand"

Gi control ' *2L. (poi în ianuarie 5@@@ a fost individualizat Gi dezvoltat conceptul de IN7; ;! de

c"tre *omitetul #ilitar al N(; prin documentul #* 422 ca o arm" de sine st"t"toare, cu

aplicabilitate militar" deplin". +n 5@ septembrie 2332 a fost promulgat" noua politic" militar" a

N(; în domeniul de sine st"t"tor al IN7; ;! $#* 422&5% care a statuat termenul de #ilitarJIN7; ;! ' operaHii informaHionale militare, distincte de trategiile InformaHionale ale N(;,

dominate de diplomaHie Gi politic". !e de alt" parte, dac" americanii îGi clasific" operaHiile

informaHionale în ofensive Gi defensive, (lianHa îGi defineGte aceste acHiuni în strategice, operative Gi

tactice. Ca nivel strategic, operaHiile informaHionale urm"resc influenHarea liderilor de opinie Gi a

proceselor de luare a deciziei din cadrul naHiunilor non-membre N(; prin diseminarea anumitor

mesa)e politice, prin iniHiative diplomatice Gi acHiuni militare de ordin strategic.

Ca nivel operativ ' adic" acoperind un teatru de operaHii anume, precum cel din Mosovo sau din(fganistan, în )urul Mabulului - IN7;-;!-ul aliat se desf"Goar" conform unei strategii

informaHionale militare pentru îndeplinirea de c"tre comandantul militar al teatrului a unor anumite

obiective politico-militare bine definite prin realizarea unor efecte informaHionale Gi psihologice

asupra unor lideri Gi procese. +n sfârGit, la nivel, tactic operaHiile informaHionale se realizeaz" prin

planuri de acHiune locale Gi prin derularea întregului proces de feed-bac0 informaHional direct din

teren. Ca toate nivelele se urm"reGte în primul rând cucerirea Gi apoi p"strarea superiorit"Hii Gi

iniHiativei informaHionale faH" de adversar, liderii sau grupurile Hint" avute în vedere. *u alte cuvinte,

începând de la mi)locul anilor @3, (lianHa Nord (tlantic" Gi-a dezvoltat în mod continuu Gi la toate

nivelurile mecanisme din ce în ce mai sofisticate de planificare, coordonare, desemnare a Hintelor,

evaluare Gi integrare a tuturor capacit"Hilor sale cu potenHial de comunicare Gi influenHare a acelor

grupuri Hint" sau lideri avuHi în vedere.


14/33

+n ceea ce-i priveGte pe români ei nu dispun înc" nici de elemente doctrinare, nici de structuri de

operaHii informaHionale, deGi defunctul regim ceauGist reuGise s" ating" un înalt grad de centralizare Gi

coordonare a industriei propagandistice comuniste. !rima criz" a unor cet"Heni români luaHi ostateci

în Ira0 a cuprins îns" toate elementele necesar a fi coordonate sub spectrul operaHiilor informaHionale.

!roblema românilor în acea criz" a fost tocmai lipsa de eperienH" Gi a pre-eistenHei unui mecanism

eficient de coordonare a tuturor domeniilor Gi acHiunilor. (cest mecanism a fost materializat ad-hoc

prin faimoasa celul" de criz" instalat" la *otroceni sub conducerea nemi)locit" a preGedintelui raian

/"sescu Gi care a coagulat toate eforturile de soluHionare a crizei.

. *eea ce evident c" a lipsit p"rHii române a fost un plan de contracarare a efectelor unei astfel de

agresiuni psihologice asupra populaHiei, dar Gi asupra clasei politice Gi liderilor de opinie. Ca fel de

slab preg"tit" a fost Gi întreaga clas" politic" $s-a mers pân" la oferte aberant-ridicole de schimb deostatici formulate emfatic Gi populist de un lider de partid parlamentar%. #ulHi politicieni de frunte?

nu Gtiau cât de cât clar care erau amplitudinea, poziHia Gi specificul prezenHelor militare române în

teatrele de operaHii din Ira0 Gi (fganistan, nefiind capabili s" disting" între o prezenH" sub steagul

N(; Gi una în cadrul unei *oaliHii.

.

Mis%erele PS(OPS

+n ianuarie 5@A2 militarii americani au renunHat doctrinar la termenul de r"zboi? psihologic Gi l-au

înlocuit cu cel de operaHii? psihologice - !


15/33

a influenţa comportamentele audienţei ţintă în spri%inul obiectivelor naţionale ale politicii !tatelor

"nite$ precum şi intenţiile comandantului militar la nivelul strategic$ operativ şi tactic de ducere a

războiului. !ractic, comandanHii planific" operaHiile psihologice pentru a diri%a informaţii şi

indicatori selectaţi spre audienţe ţintă străine în scopul de a le influenţa emoţiile$ motivele$

raţionamentele şi în ultimă instanţă comportamentele guvernelor$ organizaţiilor$ grupurilor şi indivi-

zilor străini. #anualul american de operaHii psihologice din 5@@4, în glosarul de termeni Gi acronime,

defineGte Gi repudiatul concept de război psihologic drept o combinaţie între propagandă şi acţiuni

psihologice planificate$ având acelaşi scop de influenţare a opiniilor$ emoţiilor$ atitudinilor şi

comportamentelor grupurilor ostile străine pentru susţinerea îndeplinirii obiectivelor naţionale. *u

alte cuvinte, în caz de r"zboi, detestabila propagand" devine acceptabil" atunci când este îndreptat"

împotriva unui grup ostil str"in.

*onform politicii N(; pentru operaHii psihologice din 2332 acestea sunt desfăşurate pentru a

transmite direct anumite informaţii şi indicatori selectaţi spre guverne$ grupuri şi indivizi

aparţinând unei tabere duşmane$ aliate sau neutre * în 2334 a fost eliminat" precizarea naturii

duGmane, aliate sau neutre a grupurilor Hint" avute în vedere, preferându-se mult mai generos

diplomatica formul" a ţintelor aprobate+ în scopul influenţării emoţiilor$ atitudinilor$ motivelor$

percepţiilor$ raţionamentelor şi în final a deciziilor şi comportamentelor acestora$ pentru îndepli-

nirea unor obiective politice şi militare.

in aceast" definiHie pot fi detectate câteva constante prezente atât în doctrina N(;, cât Gi în cea a

(, conform c"rora !


16/33

în !


17/33

între p"rHile aflate în conflict, precum Gi spri)inul protecHiei forHelor. Este vorba despre ceea ce face în

prezent !


18/33

constat în prevenirea Gi evitarea unei acHiuni militare directe, în 2334 credibilitatea Gi eficienHa N(;

trebuie dovedite zilnic prin fapte concrete, iar aceste fapte pot fi afirmate, tocmai prin !


19/33

frontierele zonelor habituale n raport cu modificarile produse n viata sociala la un moment

dat.

n afara intenselor demersuri politice si diplomatice, a imenselor eforturi financiare, materiale

si umane, conflictul armat din Ira0 a constituit nu numai o nclestare violenta, purtata cu arme

sofisticate si cu o mare putere de distrugere, ci si o confruntare psihologica de mare amploare,

care a urmarit la adversar subminarea spiritului de lupta, ncetarea rezistentei, strnirea

sentimentului pieirii inevitabile, al confuziei, nencrederii si fricii, ntr-un cuvnt

nfr ngerea pe plan moral- spiritual al acesteia si astfel obtinerea victoriei.

n prezenta lucrare ne propunem sa surprindem o viziune personala privind locul si rolul

operatiilor psihologice n ansamblul de actiuni militare desfasurate pe timpul razboiului din

Ira0. *onsideram ca, n conditiile n care armata romna participa la misiuni n afara

granitelor tarii, misiuni desfasurate mpreuna cu trupele N(;, tema prezentata ar putea fi de

un real folos psihologilor din domeniul cunoasterii si asistentei psihologice, ntruct le

largeste aria de competenta profesionala si constituie un baga) de cunostinte suplimentar pentru

a face fata cu succes - att ei, ct si detasamentele din care fac parte - conditiilor reale de

lupta din teatrele de operatii.

;peratiile de influentare psihologica au acompaniat ntotdeauna conflictele militareK ele

singure n- au nvins niciodata un inamic, dar au contribuit semnificativ la victorii. e regula,

operatiile de influentare psihologica premerg declansarea unei campanii, avnd misiunea de a

Ppregati terenulQ, de a slabi rezistenta celui ce va fi atacat, dar continua pe toata durata

conflictului, prelungindu-se si dupa ncheierea lui. n actualele conditiile transformarilor

politice si militare, se apreciaza tot mai mult ca rezolvarea problemelor litigioase dintre partile

aflate n conflict pe calea razboiului constituie o varianta limitata n mod substantial. n

aceste mpre)urari, actiunile din sfera operatiilor psihologice pot deveni mi)locul principal al

politicii si strategiei globale a statelor si grupurilor de state.


20/33

n prezent, operatiile psihologice au un caracter tot mai diferentiat, selectiv, mai ales n timp

de pace, si vizeaza att grupurile sociale ct si persoanele fizice.

!rogresul nregistrat n domeniul mi)loacelor de informare n masa, n domeniul

stiintelor socio-umane, a sporit posibilitatile de influentare spirituala. *a urmare, au fost

identificate procese cum sunt: dezinformarea, insinuarea n constiinta oamenilor a

adevarurilor spuse pe )umatate, crearea unor stereotipuri deformate de gndire, nlocuirea

convingerilor reale prin altele false. -a acumulat astfel un ntreg arsenal de forme si

mi)loace, procedee si tehnici, cai si modalitati subtile de influentare a constiintei, a modului de

gndire si comportamentului indivizilor, a starilor psihice si morale, a climatului psiho- social

si a fortei de actiune a colectivitatilor umane.

(stazi se PconfectioneazaQ cu usurinta zgomote care imita orice categorie de armament sau

care eercita presiuni sonice $arme de sunet%, se creeaza Pbombe sonoreQ sau Ppe baza de

mirosQ si echipamente de proiectie pe nori )osi sau liziere de padure, se realizeaza complee

actiuni propagandistice prin care se induc stari psihice destructurante n vederea erodarii

moralului si capacitatii de lupta a adversarului.

n cadrul acestor evolutii, incitant este faptul ca dezvoltarile n domeniul n discutie

cunosc mai multe directii care se individualizeaza tot mai mult ca rol, functii si arie de

cuprindere. n acest sens se continua preocuparile armatelor de a-si ntari si eficientiza

structurile si mi)loacele menite sa desfasoare operatii psihologice. *oncomitent, tot mai multe

state si organizeaza si dezvolta structuri proprii care sa faciliteze promovarea intereselor n

relatiile cu celelalte state.

!rincipala ?arma? utilizata de structurile de operatii psihologice n cadrul razboaielor

moderne trebuie sa fie informatia care, folosita eficient, poate oferi oportunitati, practic

inepuizabile, de prevenire, descura)are, limitare sau mentinere a controlului asupra gradului,

dimensiunilor si ritmului de escaladare a unor conflicte.


21/33

ncercnd o sintetizare a operatiilor psihologice ce se pot desfasura pe parcursul conflictelor

militare, putem afirma ca ele se planifica cu mult timp nainte, activitatea specialistilor

concretizndu-se n studii si evaluari periodice asupra zonelor de interes?, mediatizarea

unor informatii, teme, scenarii de interes strategic, operativ sau tactic si conceperea&producerea

unor materiale $afise, ziare, brosuri, emisiuni etc.% pe categorii&grupuri de tinte?.

;peratiile psihologice desfasurate si propun sa influenteze n directia dorita

comportamentul tintelor selectate, uznd de anumite informatii, folosind mi)loacele nationale

regionale si locale de comunicare n masa, dar si capacitatile mass-media din dotare pentru a

crea conditiile favorabile ndeplinirii scopurilor propuse.

omeniul operatiilor psihologice, multi si interdisciplinar n esenta lui, beneficiaza si are

nca nevoie de competenta unor specialisti n psihologie militara, care sa acorde atentia

cuvenita acestui indicator de forta al actiunilor militare.

*onflictul din Ira0 nu a fost numai unul militar. (mbele parti au ncercat sa slabeasca

adversarul prin mi)loace psihologice si sa-l induca n eroare. *omponentele de ordin

psihologic ale razboiului din Ira0 si-au facut aparitia cu mult timp naintea declansarii

conflictului militar propiu-zis, iar pe parcurs acestea au capatat o pondere remarcabila.

(tacurile psihologice sunt ordonate din centrele de comanda att ale aliatilor, ct si ale

trupelor ira0iene.

Epertii occidentali opineaza ca latura psihologica este o prezenta permanenta a conflictului, si

de cele mai multe ori, mai eficienta dect cea militara. (menintarea cu folosirea la nevoie a

armelor chimice si biologice de catre armata ira0iana a avut drept scop descura)area armatei

americane. Imaginile televizate, ale prizonierilor raniti, ale civililor ucisi sau stirile referitoare

la bombardarea de catre americani a unei maternitati, sunt tot ncercari de a influenta opinia

publica din statele coalitiei antiira0iene, inoculndu-i un sentiment de vinovatie.

!e prim plan se situeaza actiunile de dezinformare reciproca ale partilor aflate n conflict,


22/33

precum si ale opiniei publice internationale. n reprezentant al unei agentii americane de

informatii era de parere ca Pn timp de razboi prima victima este adevarul. Razboiul din Ira0

se poarta n direct la radio, televiziune, si asta face mai greu de definit adevarulQ.

n batalia pentru influentarea opiniei publice internationale si a fortelor anga)ate n conflict,

zvonurile par a fi mai eficiente dect rachetele n slabirea moralului. !entru a- i compromite

pe ira0ieni n ochii propriei opinii publice, americanii si englezii au lansat cteva

comunicate eagerate n ceea ce priveste succesele lor n primele ore ale declansarii

razboiului.

; retea de televiziune americana $de altfel, se afirma ca *NN Peste o arma psihologica mai

puternica dect rachetele * si !(RI;Q% a transmis n direct de la Lashinton, imediat

dupa bombardarea Ira0ului, ca unii comandanti superiori din !entagon pretind ca aviatia

ira0iana a fost practic decimata. n acelasi timp, ira0ienii au spus ca au dobor t 53 avioane

ale aliatilor, n timp ce acestia din urma au confirmat numai =. e altfel, scrie un

corespondent al unei agentii de presa, Pumflarea datelor privind pierderile si victimele

inamicului sunt fapte obisnuite n ;rientul (propiat, unele sunt prea eagerate chiar pentru a

fi eficace ca dezinformare, spun analistii militari occidentali. (ltele sunt menite sa incite

patimile religioaseQ.

!otrivit unui important cotidian american, o asemenea implicare ntr-un adevarat razboi

psihologic are ca laturi:

- difuzarea n directia Ira0ului a unor emisiuni radio, n care li se cere Peroicilor soldati

ira0ieniQ sa se predea. !ostul de radio transmitea PinvitatiaQ de a se pune sub pavaza aliatilor

pentru Pa se putea rentoarce la familiile lor cnd va nceta conflictulQ. stirile aprobate de

cenzura americana relateaza despre surpriza ira0ienilor n legatura cu tratamentul favorabilcare li se promiteaK

- editarea si raspndirea unor manifeste. (supra Ira0ului s-au lansat numeroase manifeste prin

care sunt date instructiuni soldatilor ira0ieni despre modul n care se pot preda. n acestea se

afirma: ca vor fi nfr ntiK ar putea muri daca nu se predauK


23/33

- imprimarea si difuzarea unor casete video si audio continnd materiale de propaganda

mpotriva regimului de la /agdad.

e partea cealalta, Ira0ul nu ramne mai pre)os. (u fost realizate si difuzate numeroase

videoclipuri si benzi audio care contin cntece arabe de glorificare a lui addam 8ussein si a

Islamului, ndemnuri la retragerea fortelor americane si engleze etc.

Ca acestea se adaugau amenintari socante de genul: Pmii de americani se vor ntoarce n

sicrie n tara lorQ, interviuri cu prizonieri americani transmise de televiziune, plasarea

prizonierilor n prea)ma unor obiective ce pareau a fi n atentia fortelor americane pentru a

fi bombardate. otodata Ira0ul nu s-a sfiit sa foloseasca amenintarile cu atentate teroriste

pentru a etinde conflictul $Pdatoria sacra a oricarui musulman este de a participa la ihad -

razboiul sf ntQ, se spune ntr-un mesa) adresat de addam 8ussein poporului ira0ian%.

Influentarea psihologica, n sensul dezorganizarii proceselor psihice implicate n reglarea

comportamentului combatantilor, a fost amplu utilizata n razboiul din Ira0. *nd facem o

asemenea declaratie, avem n vedere permanenta bombardare a indivizilor cu stimuli de mare

intensitate si durata pentru a caror receptare s-a consumat o mare cantitate de energie psihica,

n acest fel diminundu-se disponibilul energetic pentru activitatile de baza.

n limita spatiului oferit de lucrarea noastra, pe parcursul ctorva paragrafe, ne propunem ca

din multitudinea de modalitati si procedee concrete utilizate att de Ira0 ct si de coalitia

americano- engleza, sa prezentam pe cele care au putut fi depistate si s-au evidentiat prin

potente deosebite n influentarea psihologica a adversarului.

ntre acestea, n conflictul din Ira0, un loc aparte l-au ocupat declaratiile oficiale ale

presedintilor de state, premieri, ministri, personalitati militare, organe de presa guvernamentale

etc. ; ncercare de sistematizare, fara pretentii deosebite, reliefeaza n mod indiscutabil ca,

prin continut si destinatari, declaratiile oficiale au vizat o problematica foarte diversificata si s-

au concretizat n numeroase actiuni cu scopuri bine definite si precis orientate. (cestea au


24/33

fost astfel construite de ambele parti, nct sa stimuleze si sa declanseze procese de

prelucrare psihica constienta, care sa se soldeze cu PfisurareaQ unor produse psihice ale

individului, cu modificarea sau cu orientarea lor, precum si cu nasterea altora noi, n consens

cu obiectivele celui care a declansat actiunea de influentare.

e pot releva, n acest sens:

- A)%iunile !e *us%ifi)are, de legitimare a tuturor demersurilor ntreprinse de statele

respective n plan politic, economic si militar. n acest scop, statele beligerante au facut, n

repetate r nduri, apel la obiectivele politice declarate, oficiale. in aceasta perspectiva, n

viziunea cercurilor conducatoare de la *asa (lba, obiectivele politicii americane n Ira0 erau:

impunerea democratiei ca valoare suprema n statK eliberarea poporului ira0ian de sub tirania

liderului addam 8usseinK restabilirea guvernului legitim al acestei tariK securitatea si

stabilitatea regiunii. Evident, ambele parti au desfasurat n aceasta perioada o intensa

activitate de sustinere propagandistica a acestor obiective, un rol aparte revenind declaratiilor

oficiale.

- n al doilea r nd, subliniem preocuparea constanta pentru a)%iunile !e populari&are a

obiectivelor politice nedeclarate ale adversarului, considerate a fi de fapt cele reale. (cestea au

constituit temelia unei vaste si virulente campanii propagandistice. nalte personalitati ale

aliantei americano- engleze au apreciat ca addam 8ussein avea de fapt n vedere

consolidarea profilului sau de Paparator al musulmanilorQ n fata dusmanilor comuni.

Insinuarea permanenta ca acestea sunt de fapt obiectivele reale ale agresiunii, intensa campanie

propagandistica desfasurata n acest scop, au urmarit discreditarea adversarului n fata

opiniei publice internationale, a propriului popor, pierderea de catre combatanti a ncrederii

n )ustetea cauzelor, ideilor pentru care luptau, alterarea imaginii asupra obiectivelor

declarate.

- e asemenea, declaratiile oficiale s-au concretizat n a)%iuni !e amenin%are+ in%imi!are a

adversarului, supralicitnd pe: folosirea unor arme secreteK recurgerea la atacuri teroristeK


25/33

destabilizarea situatiei interne a tarii adversaruluiK capturarea si )udecarea unor personalitati

politice marcante.

n acest sens, consideram edificatoare cteva eemple:

5. addam 8ussein afirma: P(mericanii nu-si pot permite un razboi n care sa aiba zeci de

mii de victime. !oporul american nu are taria sa suporte asa ceva.Q.

2. !resa guvernamentala din /agdad insista asupra faptului ca Ira0ul poseda arme secrete n

masura sa raspndeasca teroarea n r ndul atacantilor.

=. n purtator de cuvnt al *asei (lbe afirma ca tatele nite vor capturarea presedintelui

Ira0ului, pentru a- l )udeca pentru crimele de razboi si tratamentul in)ust si nemilos aplicat

prizonierilor de razboi.

- n loc aparte l-au ocupat a)%iunile !e !is)re!i%are a unor personali%a%i poli%i)e, a actiunilor

initiate de catre acestea. n mod cert s-a urmarit alterarea prestigiului acestora, a credibilitatii

lor n r ndul combatantilor, opiniei publice internationale $/ush l califica pe addam

8ussein drept Pun tiran dur si nemilosQ%.

- eclaratiile oficiale au mbracat si forma unor mesa*e adresate propriilor popoare, celor din

tarile prietene, tarilor cu care se aflau n conflict, opiniei publice internationale si a unor

apeluri la patriotism, la rezistenta.

(preciem ca acest gen de declaratii a fost utilizat n mod deosebit de cercurile politice de la

/agdad, precum si de cele cu orientare proira0iana, si totul n numele razboiului sf nt,

ihadului. (ceste declaratii au abundat n chemari la unitate, au reamintit datoria sf nta ce

revine fiecarui arab, pericolul pe care l reprezinta pentru lumea araba Pagresorii americani si

engleziQ.

Saddam Hussein - ,datoria sacra a oricarui musulman este de a participa$ acolo unde se

afla$ la ihad/.

,natiunea araba doreste sa-si atinga obiectivele fara razboi$ dar se pare ca #merica

foloseste amenintarile utilizate cu succes � n alte cazuri$ imagin� ndu-si ca va putea sa

c� stige � n acest fel si de asta data0 este e)clus ca aceasta politica va reusi cu ira1ienii./


26/33

- n fine, mentionam ca unele declaratii oficiale s-au concretizat n propuneri �n s)op

su,-ersi-, ce au vizat spargerea unitatii fortelor adversarului, crearea de disensiuni.

*onducerile ambelor grupari de forte implicate n razboiul din Ira0 au recurs ntr-o masura

considerabila la procedee de influentare psihologica specifice dezinformarii. n acest scop au

fost prezentate fapte, eemple, situatii ce au fost prelucrate, eagerate, generalizate,

distorsionate sau trunchiate, s-au etras din ele concluziile avanta)oase uneia din parti si pe

care le- au sugerat, le- au propus fortelor adverse.

*ampania de dezinformare a fost completata n mod foarte eficient de )en&ura ins%i%ui%a !e

am,ele par%i asupra informa%iilor.

(sa cum au subliniat ma)oritatea publicatiilor, razboiul din Ira0 impunea toate conditiile, sub

aspectul tehnicii comunicatiilor pentru a fi urmarit de ntreaga omenire pe micile ecrane. n

zilele premergatoare declansarii ostilitatilor ca si n primele ore ale desfasurarii, ceea ce se

dorea s-a nfaptuit. Cumea a vazut n direct pregatirile, decolarile, ntoarcerile din

misiunile de lupta. n r ndul simpatizantilor coalitiei antiira0iene domnea o oarecare euforie

de care nu erau straine transmisiile televizate.

ar a venit si ceasul adevarului: distrugeri, vieti pierdute, avioane dobor te. intr-o data

strategii s-au trezit: trebuie pastrat secretul operatiunilor. *a urmare, s-au impus masuri severe

de cenzura: nu s-a permis difuzarea de date si imagini care ar fi putut contribui la formarea

unor convingeri n legatura cu planurile militare, cu succesul dar mai ales cu esecul unor

misiuni, cu pierderile uneia din parti.

in bogata panoplie a dezinformarii, se impune sa ne oprim n mod epres

asupra &-onurilor. n batalia pentru influentarea luptatorilor si populatiei, a opiniei publice

internationale, ma)oritatea epertilor subliniaza ca Pzvonurile pot fi mai eficace dect

rachetele n slabirea moralului inamiculuiQ. !rin lansarea acestora, s-a urmarit n primul


27/33

r nd crearea si adncirea unor disensiuni, sadirea confuziei si nencrederii n r ndul

luptatorilor, discreditarea unor personalitati politice de prima marime.

*oncluzia care se trage din cele prezentate anterior este aceea ca ambele grupari implicate n

conflict au recurs n repetate r nduri la zvon ca procedeu de baza al dezinformarii. e

asemenea, putem afirma ca fortele specializate n astfel de actiuni din cadrul aliantei

americano- engleze au PtintitQ n primul r nd persoana lui addam 8ussein, discreditarea

acestuia n fata opiniei publice interne, ct si a celei internationale, au urmarit sa creeze

impresia eistentei unei puternice opozitii n tara, sa sporeasca nencrederea soldatilor

ira0ieni n regimul de la /agdad si sa amplifice unele disensiuni n cadrul armatei, dar mai

ales unele nemultumiri.

n alt procedeu care s-a dovedit a fi util n conflictul din Ira0 si care a fost prezent att n

actiunile desfasurate n perioada premergatoare, ct si n cea ulterioara declansarii

conflictului, a fost acela alamplifi)arii sau !iminuarii -oi%e a semnifi)a%iei unor fap%e+ a

)onse)in%elor unor a)%iuni. (stfel, n scopul demoralizarii efectivelor adversarului,

intimidarii acestuia, compromiterii n fata opiniei publice si acelei internationale, presedintele

american 1eorge /ush a lansat ultimatumul prin care cerea lui addam 8ussein si familiei

acestuia sa paraseasca tara n 4B de ore. e asemenea, )omuni)a%ele !e ra&,oi+�n )iu!a

!e)lara%iilor )a sun% reale+ au fos% amplifi)a%e sau !iminua%e�n mo! !eli,era%.

in partea coalitiei americano-engleze acestea au vizat cu predilectie: rezultatele atacurilor

aerieneK distrugerea rachetelor inamiceK numarul avioanelor ira0iene bombardateK numarul

prizonierilor ira0ieniK distrugerile provocate instalatiilor chimice si nucleare, aviatiei, punctelor

de comandaK propriile pierderi.

n mod cert, alianta americano-engleza a ncercat si n mare parte a reusit o !isimulare )u

mare !is)re%ie a propriilor pier!eri. n acelasi timp nsa, americanii au dorit nca de la

nceputul razboiului sa aiba o imagine precisa asupra pierderilor provocate adversarului.

(sa cum subliniam anterior, partea ira0iana nu s-a lasat mai pre)os n ce priveste


28/33

dezinformarea. (ceasta s-a aat n mod deosebit pe: numarul de avioane dobor te, numarul

de prizonieri, ineficienta atacurilor aeriene ale aliantei, propriile pierderi.

(laturi de comunicatele de razboi, o pondere nsemnata a avut-o in%o/i)area a!-ersarului

)u o serie�n%reaa !e e/aerari si respe)%i- minimali&ari !e ori)e na%ura.

in desfasurarea actiunilor militare, pe timpul operatiunii aeriene si a ofensivei terestre,

apreciem ca organele de specialitate ale aliantei au derulat o abila campanie de dezinformare

privind: rolul anumitor categorii de tehnica de luptaK ritmul si valoarea fortelor dislocate n

zonaK pregatirile pentru ofensiva terestraK superioritatea n armament, tehnica de lupta si

nivelul pregatirii militareK eficienta rachetelor * si !(RI;. (stfel, printr-o abundenta a

datelor contradictorii, probnd Pineficienta bombardamentelorQ declarata de /agdad, s-a creat

un mit al invincibilitatii trupelor ira0iene, n special a 1arzii Republicane. lterior, derularea

rapida a operatiunilor terestre a demonstrat contrariul.

n ce priveste superioritatea tehnicii si armamentului din dotare, a fost oferita n mod

deliberat imainea unui ra&,oi 0)ura%1, avioanele, bombele, rachetele avnd capacitatea de

a selecta obiectivele, distrugndu- le doar pe cele de importanta militara si logistica, aspect ce

a avut o anumita influenta asupra opiniei publice mondiale. impotriva, referirile la calitatile

tehnicii ira0iene au fost orientate cu preponderenta n sensul minimalizarii eficientei acesteia.

*ontracar nd acest gen de aprecieri, /agdadul a avertizat ca PIra0ul nu si-a folosit nca

toate fortele si armeleQ, si ca rampele de lansare a rachetelor sunt intacte si dispun de arme

surpriza. ub acelasi aspect al eagerarilor, s-au nscris si ncercarile conducerii de la

/agdad de a transforma orice retragere ntr-o adevarata victorie.

in panoplia dezinformarii nu au lipsit ni)i insinuarile+ falsele a)u&a%ii+�n-ino-a%irile. n

scopul declansarii unor miscari si manifestatii de protest de masa, pentru a adnci prapastia

dintre conducerea de la /agdad si mase, specialistii americani au subliniat n repetate

r nduri necesitatea nlaturarii de la putere a liderului ira0ian, ntruct acesta este vinovat


29/33

de declansarea razboiului si nu poporul ira0ian, el este Pun om care a folosit armele chimice

mpotriva propriului sau poporQ.

e cealalta parte, addam 8ussein, att pe plan intern, dar mai ales international a actionat

pentru acreditarea ideii ca de fapt, americanii si-au propus sa distruga Ira0ul si nu sa-l

elibereze, aceasta pentru a-si realiza planurile de dominatie si hegemonie n lumea araba.

*nd avioanele americane si engleze au bombardat /agdadul, ira0ienii au vorbit despre

atacarea fara discriminare a cartierelor civile, lovirea unei maternitati, trecnd sub tacere

atingerile aduse unor obiective militare. (ceste actiuni au favorizat o anumita sensi,ili&are a

opiniei pu,li)e in%erna%ionale fata de soarta populatiei civile, dublata si de comunicatele

referitoare la pierderile suferite n r ndul civililor, care indicau cifre substantiale.

(ceste insinuari au urmarit influentarea opiniei publice internationale si demontarea ideii

avansate n unele state, potrivit careia (merica si-a depasit cadrul mandatului ncredintat,

culpabilizndu-le.

>ehicularea unor informatii referitoare la faptul ca la /agdad si n mpre)urimile sale au

aparut numeroase obiective false, ntre care baze de aviatie si pozitii de artilerie, pe care au

fost instalate machete si tehnica de lupta, au lasat sa se nteleaga ca pierderile Ira0ului au fost

mult mai mici dect cele declarate de militarii americani.

/n dictionarul american de termeni militari, razboiul psihologic se refera la

folosirea planificata a propagandei si a altor actiuni psihologice, cu scopul

de a influenta opiniile, emotiile si comportamentul grupurilor straineinamice, ntr-un mod care sa spri(ine nfaptuirea obiectivelor nationale=

= "0ima, ., 6778, p. 6@7#.


30/33

Din cauza conotatiei negative pe care o are termenul de manipulare din

perioada regimurilor totalitare, fasciste, agentii de influentare au facut tot

posibilul sa mascheze acest scop ma(or al agresiunii. Manipularea este un

tip special de influentare desfasurata de catre agentul agresor, ce-si

urmareste n primul rnd interesele, dar asta nu nseamna ntotdeauna

daune, pre(udicii aduse victimei : tinta, mai ales n conditiile razboiului

contemporan. Bndiferent ce sens alegem razboiul psihologic are telul de a

manipula.

orbim de manipulare atunci cnd o anume situatie sociala este creata

premeditat pentru a influenta reactiile si comportamentul manipulatilor n

sensul dorit de manipulator6 .

Actiunile de subminare a starii psihomorale a adversarului, reducerea

capacitatii de rezistenta psihica si a vointei de a lupta, pot ncepe nainte

de declansarea actiunii armate, uneori, nemaifiind nevoie sa se a(unga aici.

Operatiunea 0ustinerea democratiei din 1aiti, din =>>8 n-a necesitat nici

un foc de arma@

O alta trasatura a manipularii este caracterul indirect, de la distanta, ntre cel care manipuleaza si cel manipulat "de obicei prin intermediul mass-

media# ducnd la o relatie socialC nefireascC, nstrainatC, an)ioasC,

frustranC.

/n primul rnd, se actioneaza asupra inconstientului, unde forta sugestiei

este deosebit de mare si individul actioneaza sub o presiune de care nu

este constient. De aceea, fisurarea sau chiar schimbarea sistemului de

2 $7iceac, /., 2334, p. =3%.

= $#ihai, >., Infocom, nr. =&5@@A, p. 25- 26%.


31/33

referinta poate fi mai usor provocata prin formule soc "sloganuri# puternic

emotionale.

0e vorbeste de manipulare psihologica si de manipulare

informationala, desi ambele se ntrepatrund.

- Manipularea psihologica are n vedere o serie de procese si

fenomene ce stau la baza schimbarii conduitei.- Manipularea informationala este modalitatea de baza prin care se

realizeaza manipularea. &)tensia mass-mediei, posibilitatea de a

receptiona n timp real orice eveniment de pe glob, dezvoltarea

tehnologiilor comunicationale, diversificarea suporturilor ce transmit

informatia, fac din razboiul informational o emblema a lumii

contemporane ce readuce n discutie delicatul subiect al propagandei.

Termenul propaganda avea initial un sens neutru, acela de a raspndi

credinta, apoi o opinie, o doctrina oarecare. Propaganda continua sa fie

asociata cu minciuna si manipularea. Prin modul de a putea mpleti adevarul

cu falsul, ea este, ntr-adevar, forma principala prin -care se poate actionaasupra constiintei si sentimentelor. Propaganda poate fi de trei feluri '

- /n propaganda cenusie, nu se specifica sursa dar nu se declara fatis

mpotriva adversarului, abordnd subiecte senzationale ce vulnerabilizeaza

publicul. /n functie de metoda predominanta folosita, propaganda poate

avea suport emotional, faptic sau persuasiv8

&a poate folosi mi(loace dintre cele mai perverse ce provoaca stare de

panica, deruta, tensiune, nesiguranta, prin zvonuri, alarme false si apeluri

telefonice, santa(, imitarea vocii unor personalitati cunoscute sau presiunea

8 $ristea, D. p. @9?#.


32/33

psihologica asupra lor "amenintari, sechestrare#.

Prima urmareste provocarea deliberata a unor trairi si adeziuni afectiveputernice, utilizndu-se imagini, formule verbale si simboluri cu mare

ncarcatura emotionala. Aceasta propaganda sta la baza manipularii

populatiei cu un nivel foarte scazut al instruirii, mai ales n zonele de pe

glob, unde predomina saracia si analfabetismul.

Propaganda cu suport faptic are la baza fapte ct mai concrete dar

special alese, dupa criteriile dorite si se mpleteste n general cu cea

persuasiva, prin utilizarea abila a regulilor retorice pentru captarea afectiva

si intelectuala a auditoriului.Daca manipularea este o componenta curenta

a vietii sociale contemporane, fiind legata nemi(locit de e)ercitarea puterii

si a controlului social, se pune problema rezistentei la manipulare si

contracararea ei.

asurile privesc att planul personal, ct si cel institutional. De mareimportanta este asigurarea unei protectii psihologice de calitate. si cum

confruntarea se produce pe terenul psihic al omului, acolo unde se

formeaza opiniile, convingerile si atitudinile, cstiga cel care reuseste

primul si mai consistent sa ntareasca sau sa modifice n sensul dorit

trairile psihice ale luptatorului E

Termenul de propagandă Pentru ma(oritatea covrFitoare a oamenilor,

propaganda este asociatC unei intenţii ascuns-malefice Fi drept urmare

este imoralC Fi reprobabilC sau, n cel mai bun caz, de neluat n seamC.

E "1ariuc, =>>8, p. GE#.


33/33

Americanii au elaborat o definiţie oficialC destul de cuprinzCtoare a

propagandei. /n doctrina pentru operaţii psihologice a forţelor armate

americane din =>>8 Fi 677@ se poate gCsi una din puţinele definiţii Hoficiale

ale propagandei nscrisC ntr-un document doctrinar militar' Horice formă

de comunicare în sprijinul unor obiective naţionale în scopul

influenţării opiniilor, emoţiilor, atitudinilor sau comportamentelor

oricărui grup de oameni în beneficiul direct sau indirect al spon-

sorului acestei comunicări ". Pentru americani orice formC de comunicare,

"aFadar inclusiv relaţiile publice, operaţiile psihologice sau chiar Fi reclama#

poate fi atinsC de virusul propagandistic, rezultnd astfel o influenţare cu

mi(loace neprecizate a psihicului Fi raţionalului unei ţinte alese, n beneficiul

emitentului.

contrapropagandei, materializabilC prin igienizatul instrumentar doctrinar al

operaţiilor psihologice.

PREGATIREA PSIHOLOGIC1

Documents

Transcript of PREGATIREA PSIHOLOGIC1