Pregătire pentru BAC la limba și literatura română

Subiectul nr.1

Efectele stilistice ale semnelor de punctuație:

Virgula – ”,” Virgula separearea unei apoziții/explicații suplimentare, izolarea unei

construcții în vocativ, separarea a două idei aflate în raport adversativ (dacă întîlnim conjuncția dar, iar, însă,ci) sau disjunctive (dacă întîlnim conjuncția ”sau”), elipsa predicatului (Mama vine, sora, nu), construcție incidentă (vino, zise).

Virgula se folosește în situații în care este necesar să se accentuieze să se releve o anumită parte a enunțului.

Virgula scoate în prim-plan ceea ce este mai important pentru acest context.

Formul de utilizat:Exemple:Virgula provoacă cititorul spre ...

Punctele de suspensie – ”...” Punctele de suspensie marchează inreruprea șirului gîndirii și o pauză

afectivă ce accentuează sentimentele exprimate în text. Punctele de suspensie evidențiază surprinderea, ezitarea, durere, regret,

îndoială, o vorbire încoerentă, disperare, meditație, nedumerire, renunțare, haos în gîndire.

În textul literar, reprezintă un semn grafic, dar și de tonalitate, care marchează discursul fragmentar, de tip reflexiv/meditativ, semnificând interorizarea trăirilor sau a gîndurilor.

Punctele de suspensia marchează întrerupere comunicării. Motivațiile subiectului vorbitor sunt multiple; consideră că destinatul subînțelege ceea ce urmează; un moment de surpriză sau șoc emoțional, avînd ca efect instaurarea tăcerii semnificative; o pauză psihologică, intenționatp, a vorbitorului, după care urmează un cuvînt neașteptat, care poate avea nuanță ironică.

Punctele de suspensie interiorizează starea de spirit (a autorului, a eului liric). Ele constituie fundalul pe care se realizează trăiri și sentimente.

Formule de utilizat:Punctele de suspensie reprezintă declanșarea unei game de emoții (atitudini) ...Model:Rar ninge-n noapte fără vindecare,Cu leru-i ler peste un sfert de veac...Mi-e dor...Punctele de suspensie marchează întreruperea enunțului, a descursului liric. Au valoarea de a sugera starea profundă a eului liric de retrăire a amintirilor legate de frumusețea tradițiilor, de casă părintească și de părinți. Ele angajează și cititorul într-o stare de reflexivitate.Punctele de suspensie folosite în mod repetat în text sunt pauze afective în fluxul narativ și sugereaz reflecțiile rememorării unor întîmplări din trecut.Punctele de suspensie îndeamnă la meditație, sugerînd totodată o puternică încurcătură emoțională a eului liric.Punctele de suspensie din ultimul ver au rol stilistic și semnifică melancolia eului liric, îndemnul spre meditație.Punctele de suspensie din strofa a patra sunt folosite tocmai pentru a da o oarecare continuitate a versului, au rolul de a atrage atenția asupra spuselor sale și reprezintă o pauză de gîndire a personajului sugerînd astfel și o stare emoțională.

Linia de pauză – ”-” Linia de pauză este marca unei tensiuni lirice deosebite, cînd este plasată

după un enunț cu caracter confesiv, inducînd cititorului conștiința gravității mărturisirii:

”Carbonizat, amorul fumega – Parfum de pene arse...” Linia de pauză are rolul de a atrage atenția cititorului asupra trăirilor

afective ale eului liric și conferă o frumoasă notă de expresivitate. Linia de pauză este cea mai adecvată pentru a reda o pauză, care

deschide perspectiva unei dezvăluiri, unei precizări, unei elucidări și a unei insistări.

”Cade Tot ce-i frumos și unic – Cade sufletul.” Linia de pauză are valoare de semns de egalitate, de echibalențp totală

între două realități

Toamna – strugure de chihlimbar Linia de pauz marchează totodată o schimbare a intonației și pune în

evidență o atitudine afectivă a eului liric.

Două puncte – ”:” Două puncte au rolul de a atrage atenția asupra a ceea ce urmează. Două puncte introducere o contestare de mare valoare, de o mare

revelație Două puncte marchează o pauză, uneori mai mică decît punctul, pauză

care pregătește și anunță o vorbi directă, o enumerare, o exclamație sau o concluzie.

Semnul două punctă este un segment de pornire, demarare a unei constatări derivate din ceea ce a trăit și a conchis autorul.

Semnul exclamării – ”!” Semnul exclamării marcează grafic o atitudine a vorbitorului, o stare

sufletească. Aceasta poate fi: suferința, bucuria, deznădejdea, admirația, regretul, dezaprobarea, ciuda etc. Contextul are un rol foarte important în identificarea corectă a acestei stări.

Semnul exclamării marchează conturul internațional al unui enunț exclamativ, dar și participarea afectivă a autorului, accentuînd sentimentele exprimate; poate marca și adesarea directă și evocarea unei personalități istorice din trecut

Prezența propozițiilor exclamative într-un text narativ(cînd nu aparțin personajulor) indică implicarea afectivă a naratorului, iar într-unul liric reprezintă o marcă a eului liric. În amîndouă situațiile, propozițiile exclamative, imprimă textului o notă puternică de subiectivitate.

Formule de utilizat: Semnul de exclamare vine să nuanțeze... Semnul de exclamare evidențiază... Semnul de exclamare scoate în evidență... Semnul de exclamare exteriorizează starea de spirit a eului liric...

Semnul interogării – ”?” Semnul interogării exprimă o implicare afectivă puternică: indoială,

nedumerire, uimirea, emoția, surpriza, furia, dilema, incertitudine, căutare febrilă, suferința, nehotărîrea, indignarea etc.

Semnul interogării marchează conturul intonațional al unui enuț interogativ, evidențiază starea de incertitudine sau starea meditativă a eului liric(în funcție de situație):

Formule de utilizatSemnul de interogării provoacă un interes...Model:Florile surînd în taină;Oare ce-ar surîde ele?Semnul de interogării relevă starea de revelație, de surprindere, pe care o trăiește eul liric în raport cu personificarea Florile surînd. Semnul mai exprimă și o încercare a eului liric de a găsi un răspuns, de a exprima o nedumerire.

Punctul și virgula – ”;”Punctul și virgula marcează ezitarea atuorului de a trece la alt segment de comunicare, el face o legătură între cele enunțate anterior și cele ce urmează să fie spuse în comunicare.Model:Florile surîd în taină;Punctul și virgula marcează finaluk unei descrieri a cadrului de natură, realizat printr-o stare calmă, feeric și trecerea la un alt segment de comunicare.

Semnificaia contextuală a unei figuri de stil: Analizează, în text coerent de trei-patru rînduri, semnificația contextuală

a unei figuri de stil Identificarea și nominalizarea corectă a figurii de stil Analiza sugestiei contextuale a segmentului ales. Corectitudinea logică, gramaticală, ortografică, punctuațională și

respectarea limitei de întindere.

Simbolul

Relevarea valorii simbolice a cuvîntului dat. Interpretarea semnificației contextuale a acestui simbol, reperarea pe cel

puțin 2 lexeme aflate în relație semantică cu simbolul (adresarea retorică ale simboluri).

Comparația Cei doi termeni ai comparației ( T1 și T2); Baza de comparație; Raportarea imaginii sugerate de comparație din debutul poeziei la

întregul text.

Metafora Selectarea corectă; Explicarea esenței metaforei; Raportarea la text; Interpretarea cuvintelor semnificative din metaforă.

Starea de spirit a eului liric Utilizarea exactă a termenului care exprimă starea de spirit a eului Valorificarea mijloacelor poetice ( epitet, enumerație etc.) mărcile

lexico-gramaticale ale eului liric ( sînt exprimate prin adresarea directă cu verbe și pronume la persoana a doua); linia de pauză;

Semnificația motivului Relevarea semnificației motivului despărțirii; Referințe directe la textul analizat, mijloacele prin care se accentuează/

exprimă acest motiv ( paralela/ paralelismul, comparație, metaforele, epitetele ș.a.)

Semnificația titlului:Ce sugerează:

§  Stări poetice§  Atmosfera§  Locul§  Timpul§  Perspectiva§  Specia§  Sentimentul dominant§  Starea principală/sentimentul dominant transmis;§  Tema, ideea§  Personajul§  Intenția autorului

Din ce se compune?§  Constituie/este exprimat(cuvînt, îmbinare de cuvinte, figură de stil)Ce legătură are cu tema și mesajul textului§  Este reluat în text§  Este expicit/incifrat

3.Conține titlul o sinteză a ideilor transpuse în pînza literară?

B) modelTitlul ”de cîte ori, iubito...” este reluat în incipitul poeziei pentru a accentua suferința provocată de remorarea clipelor de fericire pierdută. Vocativul ”iubito” constituie tînjirea disperată a eului liric, iar punctele de suspensie prelungesc, parcă într-un timp nedefinit, sentimentul de melancolie. Structura ”de cîte ori” exprimă frecvența amintirii, neputința eului liric de a uita fericirea trecută și devenită acum ”ocean de gheață”. Fără iubită, eul liric se simte ”din ce în ce mai singur”. Iubirea lor este neîmplinită și se eternizează prin starea de dorință.

Titlul este o metaforă revelatorie pentru tihna sufletească necesară poetului pentru reculegere, regăsire și întoarcere la rădăcini. într-un cadru nocturn, cînd Toată natura se demolește(”Se retrag în pădure și-n peștere potecile,/ gomicul nu mai vorbește”; ”se liniștesc păsări, sînge, țară și aventuri”, ” întunericul fără martori”) eul liric se cufundă într-o stare profundă de meditație asupra misterelor lumii: strămoșii, ieșirea în lumină, moartea etc. : ”În somn sîngele meu ca un val, se retrage din mine/ înapoi la părinți”.

Comentarea unor versuri, strofe:Algoritm

Ideea centrală/ mesajul globul; Sugestia contextuală a imaginilor artisitice și a figurilor de stil; Coerența textului redactat; Formule de utilizat: În conturarea atmosferei, scriitorul folosește o gamă variată de figuri de

stil... Se creează senzația că... Implicarea afectivă este sugerată prin prezența ( figurilor de stil),

sugerînd ... Tabloul prinde contur prin surprinderea unui detaliu... Această idee este susținută prin surprinderea unui detaliu ... Aceast idee este susținută la nivelul textului, atît prin ... Cuvîntul (expresia) ... generează ideea ...

ModelUltima strofă a poeziei ”Ce șoptești atît de tainic ... ” de Mihai Eminescu începe cu motivul romantic al visului, epitetul personificator ”Vis nebun” sugerînd faptul că iubirea este un sentiment efemer, idee exprimată prin metafora ”florii”: ”Floarea care, rece cîntui-i”. Speranța revigorării iubirii s-a stins, inversiunea ”deșarte vorbe!” și semnul exclamării ilustrînd disperarea eului liric care suferă pentru iubirea pierdută. Certitudinea eului liric este singulară, el își dorește să se poată elibera de chinurile sentimentului, idee exprimată printr-o exclamație retorică: ”Și eu știu numai atâta/C-aș dori odat*să mântui”. În ceea ce privește prozodia, strofa este un catren măsura versurilor este de 8 silabe, iar ritmul este trohaic.

Sugestia contextuală a imaginii artisticeFormule de utilizat:

Imaginea ... produce senzații de ... Prin figura de stil se creează imagini artistice(vizuale, auditive, olfactive) Imaginile ... întipăresc în minte crîmpele din ... Poetul creează un anumit univers, o lume imaginară, atît prin (conținutul

de idei poetice), cît și prin(imagini vizuale) ... Textul abunde în imagini auditive și vizuale care sugerează... melodicitate aparte creează expresia... Textul are o dinamică interioară sugerată de verbele de mișcare;

Pentru conturarea imaginilor ... , se folosesc diferite figuri de stil ca ... Imaginea dată se realizează printr-o diversitate de procedee artistice: Imaginea din această strofă este vizuală și realizată prin intermediul

personificării ... al metaforilor ... și ai epitetelor ... Imaginile surprinzătoare și inedite dau o profundă semnificație strărilor

sufletești exprimate de poet. Sunetele și imaginile se îmbină pentru a conferi poetic un anumit fast Imaginile audite li se alătură celor vizuale care sugerează o atmosferă( de

liniște)

Tema operei literare( aspectul din realitate înfățișat).Algoritm

Meditații pe marginea motivelor depistate și încercați să remarcați: Despre ce este lucrarea; Ce aspect ia în discuția; Titlul, textul lucrării nu oferă formularea temei? Opera se referă o temă general-umană sau la una specific națională? Care alte probleme în directă relație cu tema principală putem desorinde?

Încercați să detectați punctele lor de tangeță.

Formule de utilizat: Imaginea ... produce senzații de ... Prin figura de stil se crează imagini artistice(vizuale, auditive, olfactive) Imaginile ... întipăresc în minte crimpeie din ... Poetul crează un anumit univers, o lume imaginară, atît prin (conținutul

de idei poetice), cît și prin (imagini vizuale)... Textul abundă în imagini auditive și vizuale care sugerează... melodicitate aparte creează expresia ... Textul are o dinamică interioară sugerată de verele de mișcare: Pentru conturarea imaginilor ... , se folosesc diferite figuri de stil ca ... Imaginea dată se realizează printr-o diversitate de procedee artistice: Imaginea din această strofă este vizuală și realizată prin intermediul

personificării .... al metaforilor ... și al epitetelor ... Imaginile surprinzătoare și inedite dau o profundă semnificație stărilor

sufletești exprimate de poet Sunetele și imaginile se îmbină pentru a conferi cadrului poetic un  anuit

vast

Imaginile auditive se alătură celor vizuale care sugerează o atmosferă (de liniște)

Subiectul nr.2

Sentimentele fundamentale ale textului:Algoritm1.determinați și fixați sentimentele fundamentale ale textului

Bucurie; admirație; încîntare; uimire; satisfacție; satisfacție; duioșie; dragoste;

Încurajare; încredere; respect; mulțumire; speranță; demnitate; mîndrie; Tristețe, resemnare; melancolie; jale; dor; durere; regret: compasiune:

compătimire; frică; Supărare; nemulțumire; neîmpăcare cu soara; disperare; condamnare;

ură; repulsie; răzbunare; furie; Nedumerire; confuzie; certitudine;

2. desprindeți modalitățile de exprimare a sentimentelor fundamentale: Prin destăinuire directă( numind direct sentimentul, fără echivoc); ”Sînt

trist...”, ”Sînt mîndru...” Prin intermediul imaginilor artisitice; paralelă, comparație, antiteză,

gradație, hiperbolă, metaforă, alegoric, simbol, etc. În mod direct: din subtext;

Formule de utilizat: Sentimentele sugerează/ accentuează/ evidențiază/ conturează/ crează

impresia/ se remarcă/ impresionează(pentru opinii)/ emoționează Prezentarea sentimentelor de ... este mai mult un pretext pentru a înfățișa

trăiri general-umane... Intensitatea sentimentelor exprimate de eul liric este evidențiată prin... Cuvintele ... generează sentimente de ... Eul liric își exprimă cu multă pregnanță(evident) metaforică și expresivă

trăirile Eul liric se implică afectiv în strofa a doua ...

Sentimentele exprimate sînt nu mai diverse și complexe ci și profunde, dovadă fiind folosirea interogației retorice.

Eului liric – vocea prin intermediul căreia autorul își exprimă stări sufletești, idei.

Prezența eului liric: Pronume la persoana I singular(”eu”, ”din mine”, ”mea”, ”de mine”); Verbe la persoana I singular(”aș avea”, ”aș putea”, ”(mă) furișez”, ”nu

pot”); Adresare directă prin pronume și verb la persoana a II-a singular(”te-ai

dus”); Vocativ(”O, tinereță, tinerețea mea!”); Prezența eului  liric este evidențiată de mărci lexico-gramaticale

specifice... frecvența verbelor și a pronumelor de persoana I, punctuație expresivă.

Ipostaza eului liric în text este aceea de reprezentat al unei întregi categorii – cea a copiilor în relația cu părinții – vocea poetică exprinmînd sentimente general-umane. Acest respect este ilustrat atît de forma articulată de plural a substantivului părinții, cît și de persoana I plural a pronumelor personale.

Modalități de caracterizare:Caracterizare directă (autorul comunică direct trăsăturile difinitorii ale personajului):

Din spusele naratorului:   fapte semnificative, atitudini relevante, opoziție cu alte personaje, date biografice, portret fizic, gesturi.

Autocaracterizare: monologul interior, introspecția, mărturia directă, sinceră, confesiunea, autonaliza, prin gînduri, sentimente, fapte, limbaj, referire la detalii biografice;

De către alte personaje: atitudinea și aprecierea personajului de către alte personaje din operă;

Caracterizarea indirectă (deducerea unor calități umane particulare) Prin acțiunele în care autorul și-a angajat personajul, fapte; Modul personajului de a gîndi și a se manifesta;

Particularitățile de limbaj și abilitățile de comunicare prin care autorul și-a prezentat personajul;

Mediul, ambianța în care trăiește și activează personajul; Numele; Îmbrăcămintea;

Oricare dintre, cu citatele ilustrative: Prin cuvintele autorului: avea simțul umorului; s-a născut pentru a fi

liber; Prin faptele relevante ale personajului: balansa cu dibăcie; a protestat; s-a

făcut a uita invitația; s-a hotărît; a rîs; a poruncit; a pornit în urma; Prin modul în care este perceput de alte personaje: boierii... îngrozindu-

se; Divanul a venit cu plecăciune Prin sentimentele personajului: era o stare de lucruri oarecum înjositoare

după frămîntări grele și îndelungate; avea impresia că ei stau la pîndă; Caracterizarea directă prin spusele naratorului, prin procedeele; portret

fizic, fapte semnificative, atitudini relevante, gesturi, date biografice.

Trăsături morale: Tenacitate, perseverență, hotărîre, capacitate de a se concentra,

cunoaștere forțelor proprii (autoevaluare adecvată), disciplină mentală, bunăvoință, optimism etc.

Devotamentul, dăruirea, capacitatea de interiorizare și însingurare, capacitatea de a privi lumea prin prisma poeticului, gătința de sacrificiu etc.

Orice trăsătură morală ce derivă din text și este ilustrată cu citate din acesta: integritatea (s-a hotărît), chibzuința (după frămîntări grele și îndelungate), precauția(a zis să-l aștepte), simțul umorului(marele nenoroc al lui vodă a fost simțul umorului), interesul pentru treburile țării (pentru că avea griji destule), capacitatea de a lua decizii (a rîs... a poruncit...a pornit) ș.a.

Curată,sensibil, disperată, orgolioasă, calmă, închisă, rece, visătoare, lucidă, calculată etc.

Comunicativă, tenace, amabilă, cochetă, locvace(vorbăreț).

Valori:Valori etice, morale:

Libertatea (s-a născut pentru a fi liber)Duplicitatea (balansa...între două mari puteri)Demnitatea(o stare de lucruri oarecum înjositoare)Valori spirituale:Patriotismul, inspirația, iubirea, sacrificiu, fidelitatea, curajul, spiritul de dreptate, generozitatea

Încadrarea personajului într-o tipologie etică: Tipul intelectualului; Tipul tînărului în plină formare; Tipul personajului reflector/gînditor; Tipul cochetei; Personaj din categoria tipurilor umane experimentate și încercate de

viață, dar care reușesc să-și păstreze sufletul de copil.  

Interpretarea adecvată a atitudinii naratorului față de personajul său/atitudinii unui personaj față de altul:

Admirație, respect, apreciere, considerație, recunoaștere etc. Venerare, respect, apreciere, considerație, recunoștință, dragoste, obsesie

etc. Milă, înțelegere, compătimire, compasiune, îngăduință.

Atitudinea față de personajul literar: Din următorul context se înțelege că personajul... Vom sesiza vîrsta personajului prin următoarele detalii... Personajul este pasionat de ..., ceea ce dovedește că este ... Pasiunea eroului pentru ... demonstrează că ... Atașamentul deosebit al personajului pentru ... va elucida trăsăturile

următoare... Tentația personajului pentru (anumite obiecte, ocupații etc.) ... ne face să

înțelegem că acest se înscrie printre ... Fragmentul următor ... vine să ne demonstreze faptul că personajul este

cuprins într-o vîrstă a ... Ne permite să observăm atracția protaginistului pentru (anumit domeniu,

ocupație)... Spunem cu certitudine că personajul este un adept al ...

Fără îndoială, personajul se înscrie în gama celor devotați ... (anumitor situații, confesiuni etc.) ...

Eroul va fi observat de mai multe personaje ca un tip ... Privit din unghiiul de vedere al ... personajul ca un tip ... Se subînțelege din anumite împrejurări ... că personajul aparține unei

categorii de vîrstă... Numele personajului sugerează preocupările acestuia pentru ... Personajul este un adevărat model de ... Prezentarea de către autor este elocventă... Marca personajului o constitue ( o trăsătură generală de caracter) În figuara personajului autorul a proiectat (o tipologie) ... Personajul prin infinita sa frumusețe ilustrează ... Deducem că...

Mediul în care trăiește: Personajul este prezentat prin ... Din cele urmărite vom concluziona că personajul...  

Aspect fizic: Din fragmentul ... se desprind cîteva detalii ale caracterizării, descrierii

personajului... Personajul se deosebește printr-un stil... Modul de a se coafla ne vorbește despre... Tendința de a atrage atenție asupra anumitor elemente ale vestimentației

vine să ne concentreze... Imaginea personajului se deosebește printr-o coloratură afectivă sporită... Descrierea portretică consemnează elementele... La început, se conturează un portret static(dinamic), deoarece... Dar pe măsură ce începe să acționeze și portretul ei se dinamizează

prin ... Portretul fizic se desprinde în mod direct din cuvintele naratorului. În realizaea portretului, autorul folosește ca modalitate de exprimare... Din punct de vedere fizic, perosnajul nu i se face nici o descriere, dar, se

subînțelege căă, fiind, personajul ce întruchipează binele, este... Lipsesc detalii de portrec fizic, accentul căzînd, în viziunea creatorului

pe trăsăturile morale ale personajului.

Dimensiunile portretului sunt dominant morale, existînd doar un detaliu folosit ca element de ordin fizic.

Absența portretului fizic îi conferă textului un grad mai mare de generalitate, întrucît ...

În conturarea trăsăturilor fizice și morale ale personajului, vom aprecia rolul( un mod de expunere dominant sau o expresie, figură de stil ...)

 

Aspect moral: Vom enumera calitățile de valoare ale personajului ... Stare sufletească generală este accentuată( gradat, haotic...) de ... Dacă alte personaje ..., atunci acest personaj ... Departe de a fi ... , personjul în discuția rămîne a fi ... Posibilă paralelă între personajele ... ar nuanța mai mult aspectul moral al

personajului aflat în discuție. Sunt puse în evidență următoarele trăsături de caracter ... Trăsăturile de caracter( lașitatea, trufia, bunătatea, principialitatea ... se

desprind din următoarele fragmente ... Am observat din faptul că ... o trăsătură de caracter ca ... Personajele încearcă sentimente de ( repulsie, admirație, ură, dragoste,

simpatie) ... Personajul este prezentat în lucrare ca ... Personajul trăiește sentimentul de ... Personajul se simte în lumea operei... Personajul poate fi considerat o sinteză a ... Aparent, personajul e... Complexitatea sufletească a personajului reiese din ... Personajul poate fi considerat o sinteză a ... Aparent, personajul e ... Complexitatea sufletească a personajului reiese din ... Personajul se conduce după ... Este un personaj care cunoaște ... Portretul  moral se conturează atît prin mijloace directe, cît și prin

mijloace indirecte ... Portretul moral este conturat în special prin caracterizarea (directă,

indirectă) Portretul moral se completează cu alte trăsături care se desprind din

vorbe.

Cele mai multe trăsături se desprind în mod indirect din fapte, vorbe, gesturi, relația cu celelalte personaje și din numele ei.

În cuprinsul (introducerea, încheierea ) operei, este accentuat portretul moral, realizat prin procedee ale caracterizării directe și indirecte.

Trăsăturile morale ale personajului sunt oferite de ...

Comportamnetul: Vom sublinia un comportament... Acțiunile personajului vorbesc despre ... Personajul provoacă interes cititorului prin ... Se simte atitudinea personajului față de ... Comportamentul .. este îndreptățit de ... Enunțul ... vine să argumenteze

trăsătura de caracter a personajului ... Se observă că următoarele elemente reconstituie imaginea veridică a

eroului Eroul admiră ( se întristează, se refugiază, se înstrăinează, deplînge

situația, se bucură, ale sentiment) Eroul încearcă sentimentul de ... Protagonistul trece prin stări sufletești ca... Personajul simbolizează... Personajul întruchipează... În discursul eroului liric predomină ...( ură, dispreț, admirație, respect,

nostalgie, dragoste, patetismul, etc.) Eroul liric se identifică cu.. Personajul este inspirat de ... În centru atenției revine personajul ... prin forța sa de ... ( convingere,

trăire sentimentală, locvacitate...) În spatele personajului se ascunde ... ( o trăsătură de caracter ce se lasă

văzută cu ochiul liber) Trăsătura de a ( un verb ce exprimă o trăsătură, de ex: a fi mîndru) ... se

conturează grație ...  

Relațiile cu alte personaje: Prezintă interes momentul în care... Personajele ce se află în relație cu eroul ne prezintă caracterul acestuia

prin...

În viziunea ( scriitorul, altor personaje) personajul este... Atmosfera dominantă în operă literară influențează( pozitiv, negativ)

asupra personajului ... Drept argumente ne servesc spusele, afirmațiile, situațiile ... în care

personajul... Vom preciza că personajul... Vom constata că personajul... Autorul sugerează că personajul este ... prin următorul  fragment... Comportamentul personajului se asociază cu cel al ( alt personaj din

această operă, din altă operă) ... Autorul reușește să ne convingă că protagonistul ... Există o relație de ... între alte personaje

Comentarea unei figuri de stil:Algoritm

Ce figură de stil este? Din ce este alcătuită? Ce imagine sugerează? Semnificația ei în text(idei, sentimente, însușiri ale unui personaj);

Formule de utilizat: Expresivitatea limbajului este susținută în continuarea poeziei de figuri

de stil... În conturarea atmosferei, scriitorul folosește o famă variată de figuri de

stil... Implicare afectivă este sugerată prin prezența (figurilor de stil),

sugerînd... Expresia... sugerează... Expresia... valorifică... Expresia...intensifică... Expresia marchează... Expresia poate fi interpretată ca un semn al... Cuvîntul (expresia) ... generează ideea ... Prin (figura de stil) ... se crează... Se crează senzația că ... Tabloul prinde contur prin surprinderea unui detaliu... Se crează o atmosferă de ... prin...

Epitatele se disting prin noutate ... Epitatul în inversiune accentuiază ... Epitatele dau relief imaginilor poetice ... Comparație menționată ar putea trimite la ideea ...

ModelPrin (cu ajutorul, prin intermediul etc.) epitetul (comparația, personificare, hiperbola, repetiția, enumerația etc.) ”Z” ( se citează secvența din text care conține figura de stil identificată/ selectată pentru interpretare), poetul ( scriitorul, autorul acestei opere, creatorul, artistul etc.) exprimă (sugerează, subliniază, creeazp impresia, accentuează, amplifică, creează o imagine, comunică, transmite, scoate în relief, aduce în prim-plan, pune în luminp, etc.) ... urmează ideea, sentimentul starea sufletească, imaginea, senzația, aspectul etc.

Metafora personificatoare ”izvor de cînturi dulci” compune o imagine auditivă și sugerează ideea că șoapta izvorului este asemenea unor vorbe dulci, înbietoare și tainice de iubire. Această metaforă, este alcătuită din termeni specific eminescieni, motivul romantic ”izvor” și epitetul ”(cînturi) dulci”.

TitlulAlgoritm

Titlul e unul ordinar sau o formulare neobișnuită, încărcată de semnificații?

Cuvîntul (cuvintele) e folosit cu sensul lui propriu sau comportă o semnificație în acest context?

PLANUL CARACTERIZARII UNUI PERSONAJ LITERARPersonajele literare sunt persoanele implicate in actiunea unei opere literare:Dupa locul ocupat in opera:

principale; secundare; episodice; figurante.

Dupa modul de prezenta in opera: individuale; colective

Dupa raportul cu realitatea: Reale. Imaginare (miraculoase); Simbolice; Alegorice.

Dupa metoda de creatie folosita de scriitor: romantice; realiste; clasice.

I. INTRODUCERE: Ce loc ocupa personajul in opera? Ce fel de personaj este (raportat la realitate)? Cine este personajul? In ce imprejurari este infatisat el?

II. CUPRINS: Care sunt insusirile fizice si morale ale personajului asa cum se desprind

ele: din prezentarea directa: de catre autor de catre alte personaje de catre personajul insusi (autocaracterizare) din prezentarea indirecta: faptele personajului comportarea, gandurile si framantarile lui sufletesti relatia cu celelalte personaje aspectul fizic si vestimentar al personajului incadrarea intr-un anumit mediu

punerea personajului in situatii limita nume si felul de a vorbi

III. INCHEIERE: Care este atitudinea scriitorului fata de personaj? Ce categorie tipologica mai larga reprezinta personajul? Ce modalitati (procedee) de caracterizare foloseste autorul?

Selectat de către Noi Scriem, mulțumesc pentru informație și apreciere profesoarei Condrea Raisa.

Read more at http://www.noiscriem.net/2012/01/pregatire-pentru-bac-la-limba-romana.html#zitCfC5PeZS33rwQ.99