BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

Politica de coeziune și finanțarea investițiilor pentru dezvoltarea UE

Politica de coeziune este principalul vehicul de investiții al Uniunii Europene.

Circa o treime din bugetul european este alocată pentru sprijinirea regiunilor mai puțin dezvoltate, dar și pentru susținerea inovației și a firmelor mici și mijlocii.

Oficial, politica de coeziune a fost înființată în 1986, dar Europa a alocat fonduri pentru dezvoltarea regiunilor încă dinainte.

De-a lungul anilor, banii pentru sprijinirea zonelor aflate în urmă au fost tot mai mulți, astfel că politica de coeziune a devenit al II-lea capitol ca valoare din bugetul Uniunii, după Politica Agricolă Comună.

În exercițiul financiar 2014-2020, fondurile de coeziune depășesc 350 de miliarde de euro, aproximativ 34% din bugetul total al UE.

Politica regională a UE este o politică

de investiţii, care îşi propune să susţină competitivitatea şi creşterea economică, îmbunătăţirea calităţii vieţii, crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă.

Practic, prioritățile actualei politici de coeziune sunt, în principal, cercetarea și inovarea, firmele mici si mijlocii, tehnologia informațiilor și comunicațiile, dar și reducerea emisiilor de carbon.

Politica de coeziune se concentrează pe finanțarea regiunilor Europei, în special a statelor din est, nou intrate în UE, dar ele susțin și inovația și antreprenoriatul din zonele mai avansate ale Uniunii.

Fondurile sunt distribuite în funcție de situația social-economică a celor 276 de regiuni din UE.

Alocarea se face în funcție de produsul intern brut pe cap de locuitor din regiune, dar sunt luați în calcul și alți factori, precum șomajul în rândul tinerilor sau nivelul educației.

Cel mai mare beneficiar al politicii de coeziune în exercițiul financiar curent este Polonia, cu aproape 84 miliarde de euro.

Italia și Spania beneficiază de alocări în valoare de peste 30 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

României i-au fost alocate peste 25 de miliarde de euro în cei 7 ani ai bugetului multianual.

Comisia Europeană a publicat în luna mai propunerea ei pentru bugetul UE în viitorul cadru multianual, 2021-2027.

Alocarea pentru România în ceea ce priveşte fondurile de coeziune ar putea ajunge la aproape 31 de miliarde, cu 8% mai mult faţă de perioada 2014-2020, dar cele mai multe state s-au trezit cu diminuări importante ale sumelor alocate.

Este de așteptat să urmeze negocieri dure pentru toți banii din bugetul comunitar, în condițiile în care multe state membre au criticat propunerile Comisiei, nu doar în privința politicii de coeziune, ci și a fondurilor alocate pentru sectoare precum agricultura.

Executivul UE dorește ca viitoarea politică să se concentreze pe 5 obiective:

O Europă mai inteligentă prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii;

O Europă mai ecologică; O Europă mai conectată, cu rețele

strategice de transport și digitale; O Europă mai socială; O Europă mai apropiată de cetățeni.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN

DE AFACERI

EUROPENE

INSTITUȚIA

PREFECTULUI

JUDEȚUL TIMIȘ

Numărul 8-9 (80-81)

AUGUST – SEPTEMBRIE 2018

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 2

Lupta contra schimbărilor climatice

Obiectivele UE în lupta contra schimbărilor climatice pot deveni mai ambiţioase.

Între timp, mai mulţi europeni s-au dus în instanţă pentru a reclama politicile privind schimbările climatice.

Până în 2030, UE ar urma să-şi propună o reducere cu 45% a gazelor cu efect de seră faţă de 1990 - spre deosebire de ţinta actuală, de 40%.

Se dorește, în cel mai scurt timp, să se

ajungă la o decizie oficială a statelor UE în acest sens, astfel încât subiectul să poată fi discutat la a 24-a Conferință a Părților (COP 24) la Convenția-cadru privind schimbările climatice, care va avea loc la Katowice, Polonia, în decembrie 2018.

Noua ţintă reprezintă un semnal pentru partenerii din cadrul Națiunilor Unite de a face mai mult pentru combaterea încălzirii globale.

Combaterea schimbărilor climatice este în criză, după ce președintele Trump a retras SUA din Acordul de la Paris, semnat în 2015.

Noul obiectiv va fi atins când vor fi implementate noile decizii UE privind economia de energie și energia regenerabilă.

Obiectivele planificate inițial au fost modificate la începutul verii prin consens de către Comisie, Parlamentul European și statele membre.

Obiectivul UE privind eficiența energetică a fost modificat de la 30% la 32,5% până în 2030, iar ponderea energiei verzi în consumul total este de așteptat să crească la 32% în loc de 27%.

Bazat pe modelele de calcul ale UE s-ar ajunge astfel la o reducere cu 45% a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Federaţia Industriei Germane (BDI) a criticat planurile Comisiei Europene, susţinând că obiectivele climatice mai stricte ale UE nu duc la nimic, fiind greșit să se creadă că Europa ar putea compensa ieșirea din SUA din Acordul privind clima de la Paris.

Şi Germania a apreciat ca realist un procent de 30% atât în ceea ce priveşte eficienţa energetică, dar şi energia regenerabilă.

Un român dă în judecată UE Propunerea comisarului ar putea fi pe

placul unor cetăţeni nemulţumiţi de modul în care Uniunea combate schimbările climatice.

Câteva familii au chemat în justiție Uniunea Europeană în legătură cu politicile privind schimbările climatice.

Recent, Tribunalul de pe lângă Curtea Europeană de Justiție a admis acțiunea reclamanților, astfel că Parlamentul European și Consiliul UE au două luni la dispoziţie pentru a-și formula apărarea.

Familiile care dau în judecată UE vin din Germania, Portugalia, Franța, România, Italia, Suedia, dar şi din afara UE.

Potrivit 2Celsius Network, asociaţia care sprijină demersul, aceste familii riscă să-și piardă mijloacele tradiționale de trai în urma schimbărilor climatice.

Și un român, ciobanul Petru Vlad din Călene, Cugir s-a alăturat demersului, spunând că e lipsă de ploi, iar când acestea vin, ele sunt agresive, cu piatră, și distrug recoltele și afectează animalele.

De aceea, își dorește ca toți copiii să aibă un viitor pe pământul strămoşesc, ca să nu mai plece, ca și părinții lor, prin ţări străine, ca să muncească.

Familiile nu doresc compensaţii, ci vor

ca UE să-şi modifice obiectivele climatice, ca să fie protejaţi agricultorii europeni.

Familiile acuză Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene că nu au adoptat legi eficiente pentru a lupta în mod adecvat împotriva schimbărilor climatice.

Ei doresc ca instituțiile UE să recunoască schimbările climatice drept o adevărată amenințare la adresa drepturilor omului ale cetățenilor europeni și să acționeze de urgență pentru a ne proteja drepturile noastre și ale generațiilor viitoare.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 3

Alegeri europene libere și corecte

Pentru a contribui la garantarea faptului că alegerile din 2019 pentru Parlamentul European vor fi organizate liber, corect și în siguranță, în discursul privind starea Uniunii s-au formulat o serie de măsuri concrete.

Prin propunerile prezentate, Comisia urmărește să abordeze amenințările la care ar putea fi expuse alegerile și să sporească reziliența sistemelor democratice ale Uniunii.

Istoria recentă a evidențiat riscul ca cetățenii să facă obiectul unor companii masive de dezinformare online, menite să discrediteze și să delegitimeze procesul electoral.

În plus, atacurile împotriva infrastructurilor electorale și a sistemele informatice utilizate în contextul campaniilor electorale constituie amenințări hibride care trebuie contracarate.

Având în vedere apropierea alegerilor europene de anul viitor, este esențial să se sporească reziliența democratică a Europei și să se asigure că normele offline privind transparența și privind protejarea procesului electoral de orice interferență externă se aplică și în mediul online.

Asta în condițiile în care există voci de la nivel înalt care că încă sunt mulți cei care vor să saboteze alegerile europene și au la dispoziție instrumente sofisticate.

Tocmai de aceea, trebuie reduse la minimum riscurile la care sunt expuse alegerile viitoare, fie ele sub forma materialelor publicitare netransparente sau a utilizării abuzive a datelor cu caracter personal, mai ales de către actori externi, astfel încât europenii să poată alege liber când merg la urne.

Setul de măsuri prezentate cuprinde: o recomandare privind rețelele de

cooperare în materie electorală, transparența online, protecția împotriva incidentelor de securitate cibernetică și combaterea campaniilor de dezinformare: Statele membre sunt încurajate să înființeze rețele naționale de cooperare în materie electorală, alcătuite din autorități relevante – de exemplu, autoritățile electorale, cele în domeniul securității cibernetice, al protecției datelor și cele responsabile de asigurarea respectării legii – și să numească un punct de contact care să participe la o rețea de cooperare în materie electorală constituită la nivel european. Acest lucru le va permite autorităților să identifice cu promptitudine amenințările potențiale, să facă schimb de informații și să asigure luarea unor măsuri de răspuns rapide și bine coordonate.

Comisia recomandă, de asemenea, asigurarea unei mai mari transparențe în ceea ce privește materialele publicitare cu caracter politic postate online și vizarea anumitor utilizatori prin conținut online cu caracter politic. Partidele politice europene și naționale, fundațiile și organizațiile implicate în campaniile electorale ar trebui să pună la dispoziție informații privind fondurile cheltuite cu campaniile publicitare online, indicând partidul sau grupul de sprijin politic care se află în spatele unui material publicitar cu caracter politic postat online, precum și publicând informații cu privire la criteriile de selecție a publicului-țintă utilizate pentru diseminarea de informații către cetățeni.

Autoritățile naționale, partidele politice și presa ar trebui, la rândul lor, să ia măsuri pentru a-și proteja rețelele și sistemele informatice în fața amenințărilor la adresa securității cibernetice, pe baza orientărilor elaborate de autoritățile naționale în cadrul Grupului de cooperare în domeniul securității rețelelor și a sistemelor informatice, împreună cu Agenția UE pentru Securitate Cibernetică și cu Comisia Europeană:

Orientări privind aplicarea legislației UE în materie de protecție a datelor Orientările vor permite autorităților naționale și partidelor politice europene și naționale să aplice obligațiile în materie de protecție a datelor impuse de legislația UE în contextul alegerilor. Regulamentul general privind protecția datelor al UE se aplică din mai 2018 și include în sfera sa de aplicare și toate partidele politice europene și naționale, precum și alți actori implicați în procesul electoral, cum ar fi brokerii de date sau platformele de comunicare socială. Având în vedere dezvăluirile în cazul Cambridge Analytica și impactul tot mai mare al acțiunilor prin care li se adresează conținut personalizat (micro-targeting) alegătorilor pe baza datelor lor cu caracter personal, Comisia reamintește obligațiile în materie de protecție a datelor care li se aplică tuturor părților implicate în alegerile europene;

o modificare legislativă menită să înăsprească normele privind finanțarea partidelor politice europene Modificarea punctuală a Regulamentului din 2014 privind finanțarea partidelor va face posibilă impunerea de sancțiuni financiare în cazul încălcării normelor în materie de protecție a datelor în vederea influențării deliberate a rezultatului alegerilor europene. Sancțiunile ar reprezenta 5 % din bugetul anual al partidului politic european sau al fundației europene în cauză.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 4

Aplicarea sancțiunii va fi asigurată de Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene. În plus, partidele și fundațiile care s-ar face vinovate de aceste încălcări nu ar putea beneficia de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene în anul în care li s-a aplicat sancțiunea.

un regulament privind punerea în comun a resurselor și a cunoștințelor de specialitate în domeniul tehnologiilor de securitate cibernetică Pentru a ține pasul cu evoluția constantă a amenințărilor cibernetice, Comisia propune crearea unei rețele de centre de competență în materie de securitate cibernetică pentru a direcționa și a coordona mai bine fondurile disponibile pentru a susține cooperarea, cercetarea și inovarea în materie de securitate cibernetică. Un nou Centru european de competențe în materie de securitate cibernetică va gestiona sprijinul financiar în domeniul securității cibernetice acordat din bugetul UE și va facilita realizarea de investiții comune de către Uniune, statele membre și industrie pentru a impulsiona dezvoltarea sectorului industrial al securității de apărare cu tehnologie de ultimă generație.

Măsurile propuse astăzi vin în completarea altor acțiuni întreprinse de Comisie, cum ar fi intrarea în vigoare a noilor norme UE privind protecția datelor, setul amplu de măsuri de consolidare a securității cibernetice în UE care este în curs de a fi negociat de către Parlamentul European și Consiliu, precum și eforturile în curs de combatere a dezinformării online.

Facem precizarea că alegerile europene din mai 2019 vor avea loc într-un climat politic și legislativ foarte diferit față de cel din 2014.

Toate părțile implicate în procesul electoral, în special autoritățile din statele membre și partidele politice, trebuie să își asume responsabilitatea specială de a proteja procesul democratic de orice interferență externă sau manipulare ilegală.

Regulamentul general privind protecția datelor se aplică direct de la 25 mai 2018, oferind UE instrumentele necesare pentru a lua măsuri în cazul utilizării ilegale a datelor cu caracter personal, inclusiv la alegeri.

Parlamentul și Consiliul au fost de acord cu modificarea actului legislativ care reglementează alegerile pentru Parlamentul European și care prevede asigurarea unei mai mari transparențe a alegerilor pentru funcția de deputat în Parlamentul European.

Regulamentul privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene, modificat la 3 mai 2018, sporește vizibilitatea, recunoașterea,

eficacitatea, transparența și răspunderea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene.

Comisia Europeană a publicat în februarie 2018 și o recomandare care prezintă principalele măsuri ce ar trebui luate pentru a se crea cele mai bune condiții pentru desfășurarea eficientă a alegerilor din 2019.

Totodată, perioadele electorale s-au dovedit a fi o țintă strategică și sensibilă predilectă a amenințărilor hibride.

De aceea, Comisia și Înaltul Reprezentant au identificat domeniile care impun măsuri suplimentare în Comunicarea comună din iunie 2018 privind creșterea rezilienței și consolidarea capacităților necesare pentru gestionarea amenințărilor hibride.

Pentru a dota Europa cu instrumentele adecvate care să îi permită să facă față atacurilor cibernetice, Comisia a propus în septembrie 2017 un set amplu de măsuri de consolidare a securității cibernetice în UE.

Printre acestea s-a numărat o propunere de consolidare a Agenției UE pentru Securitate Cibernetică, precum și un nou sistem european de certificare, care va garanta faptul că produsele și serviciile din mediul digital pot fi utilizate în condiții de siguranță.

De asemenea, Comisia a propus, în comunicarea sa din 26 aprilie 2018, o abordare europeană privind combaterea dezinformării online.

Aceasta include, ca etapă esențială în vederea asigurării unei campanii electorale online transparente, corecte și demne de încredere în perioada premergătoare alegerilor europene, elaborarea unui cod de bune practici bazat pe autoreglementare destinat platformelor online și industriei publicitare.

Se preconizează că, în săptămânile următoare, platformele online și industria publicitară vor cădea de acord asupra textului Codului de bune practici referitor la dezinformare cu reprezentanții presei, ai mediului academic și ai entităților însărcinate cu verificarea veridicității informațiilor și că apoi acesta va începe să fie aplicat.

(Sursa. http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Buletin elaborat de:

Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene, Instituția Prefectului județul Timiș

e-mail: lia.crisan@prefecturatimis.ro

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 5

O perspectivă convingătoare pentru viitor

La șase săptămâni după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană și cu două săptămâni înainte de alegerile europene, liderii UE se vor întâlni la Sibiu pentru a reflecta cu privire la agenda strategică ce va orienta activitatea UE în următorii ani.

Europenii merită mai mult decât incertitudine și obiective confuze, ei merită intenții clare, nu aproximări sau jumătăți de măsură și, de aceea, politicienii au multe de făcut până când se vor reuni la summit-ul de la Sibiu, care va trebui să ofere tuturor o perspectivă convingătoare pentru viitor.

Ori, deși, Juncker a enumerat deja câteva direcții înspre care eforturile UE trebuie să se concentreze, agenda de priorități pentru semestrul european în cauză era firesc să fie propusă de Guvernul României ce va deține președinția Consiliului la începutul anului viitor.

Dar, cu mai puțin de 4 luni înainte de a prelua președinția, în loc de priorități concrete, România, spun unii comentatori, a prezentat doar o listă lungă în care au fost menționate aproape toate subiectele de pe agenda europeană din ultimii ani.

Astfel că, deși România preia pentru prima dată președinția UE și va găzdui un summit al UE într-un moment extrem de important pentru viitorul acesteia, ea nu a înaintat o agendă concretă, clară, iar eforturile de a pune Sibiul și România pe harta UE nu s-au transformat, încă, într-o adevărată oportunitate pentru Guvern.

Deocamdată, concret, rămân în discuție doar obiectivele - în opinia lui Juncker - pe care ar trebui să se concentreze UE până la summit-ul din Sibiu.

Acordul de parteneriat economic UE-Japonia

UE ar trebui să ratifice Acordul de parteneriat dintre UE și Japonia. UE și Japonia formează împreună cea mai mare zonă de liber schimb din lume, cu aproape o treime din produsul intern brut mondial, iar acordul ar putea duce la o creștere a exporturilor anuale ale UE către Japonia cu 13,2% (sau 13,5 miliarde de euro).

Cadrul financiar multianual Până la Summitul de la Sibiu, statele

membre, Parlamentul European și Comisia ar trebui să fi ajuns la un acord de principiu privind bugetul UE de după 2020.

Comisia a făcut o propunere de buget în mai care a stârnit numeroase critici, dar Executivul european ar vrea ca până la finele mandatului său, după alegerile pentru

Parlamentul European din mai 2019, negocierile privind bugetul pentru 2021-2027 să se încheie (o țintă considerată extrem de ambițioasă de mulți observatori).

Deși toate statele vor ca UE să dea mai mulți bani pentru cercetare sau programele Erasmus, țările membre recunosc că este nevoie ca blocul să aloce bani pentru apărare și securitate, iar dimensiunea bugetului este încă o problemă spinoasă, dată fiind ieșirea Marii Britanii (un contributor net la bugetul UE).

Mai mult, Juncker a propus un nou parteneriat cu Africa, care prevede creșterea investițiilor UE pe acest continent cu 23% în viitorul buget al UE.

Uniunea economică și monetară De asemenea, se dorește și un rol mai

proeminent al euro pe scena finanțelor internaționale, considerată a doua cea mai utilizată monedă de rezervă din lume (60 de țări legându-și monedele de euro).

Cu toate acestea, trebuie să se facă mai mult pentru ca această monedă unică a UE să îndeplinească în totalitate rolul pe scena internațională.

De aceea, până la sfârșitul anului, Comisia va prezenta noi măsuri pentru întărirea rolului euro pe piețele mondiale.

Euro trebuie să devină fața, dar și instrumentul unei noi Europe, mai suverane, ceea ce presupune și, mai întâi, întărirea Uniunii Monetare.

Căci este absurd ca Europa să își plătească 80% din importurile de energie - în valoare de 300 de miliarde de euro pe an - în dolari americani (în condițiile în care numai aproximativ 2% din importurile respective provin din SUA), la fel cum este absurd ca firmele europene să cumpere cu dolari avioane fabricate în Europa.

O politică externă mai puternică Uniunea Europeană ar trebui să își

consolideze vizibil politica externă și să devină un veritabil actor la nivel mondial, care să poată, în mai mare măsură, să modeleze evenimentele mondiale și să își asume responsabilitățile internaționale.

(Sursa. www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 6

Supravegherea consolidată a combaterii spălării banilor

Comisia Europeană a propus consolidarea în continuare a supravegherii instituțiilor financiare ale UE pentru a răspunde mai bine amenințărilor legate de spălarea banilor și de finanțarea terorismului.

Deși UE dispune de norme solide privind combaterea spălării banilor, cazurile recente legate de spălarea banilor din unele bănci din UE au provocat îngrijorări privind faptul că supravegherea și asigurarea respectării acestor norme nu sunt întotdeauna puse în aplicare în mod eficace în întreaga UE.

Acest lucru creează nu numai riscuri pentru integritatea și reputația sectorului financiar european, dar poate avea implicații și asupra stabilității financiare a anumitor bănci.

Prin urmare, în contextul eforturilor mai ample de finalizare a uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital, Comisia Europeană propune modificarea Regulamentului de instituire a Autorității Bancare Europene (ABE) cu scopul de a consolida rolul ABE în supravegherea fenomenului de spălare a banilor în sectorul financiar.

Această modificare face parte dintr-o strategie generală de consolidare a cadrului UE de supraveghere a instituțiilor financiare dintr-o perspectivă prudențială și din perspectiva combaterii spălării banilor, pe care Comisia o prezintă într-o comunicare.

Aceste măsuri vor contribui la

promovarea integrității sistemului financiar al UE, asigurând stabilitatea financiară și protecția împotriva criminalității financiare.

Căci Uniunea Bancară a Europei trebuie să fie construită pe baza celor mai înalte standarde de integritate.

De aceea, se pune la dispoziția Autorității Bancare Europene - ABE mijloacele cu ajutorul cărora să se asigure că diferitele autorități de supraveghere cooperează și fac schimb de informații privind combaterea spălării banilor și că normele privind combaterea spălării banilor sunt aplicate eficient în toate țările UE.

ABE va avea și dreptul de a solicita investigarea presupuselor încălcări ale

normelor și va fi punctul de contact central pentru cooperarea cu partenerii internaționali privind aspectele legate de combaterea spălării de bani în sectorul financiar.

În principiu, Europa are cele mai solide norme de combatere a spălării banilor din lume, dar cazurile recente din sectorul bancar au arătat însă că aceste norme nu sunt întotdeauna supravegheate și puse în aplicare la aceleași standarde ridicate peste tot în UE.

De regulă, soliditatea unui sistem este dată de cea mai slabă verigă ori, în ziua de astăzi, când banii circulă peste granițe printr-un simplu clic, trebuie să se asigure o supraveghere proactivă și rapidă.

Consolidarea rolului Autorității Bancare Europene

Comisia propune să se concentreze competențele privind combaterea spălării banilor în raport cu sectorul financiar în cadrul ABE și să se consolideze mandatul acesteia pentru a se asigura faptul că riscurile de spălare a banilor sunt supravegheate în mod eficace și coerent de către toate autoritățile relevante și că autoritățile competente cooperează și fac schimb de informații.

Regulamentul modificat: va asigura că încălcările normelor

privind combaterea spălării banilor sunt investigate în mod consecvent: ABE va fi în măsură să solicite autorităților naționale de supraveghere a combaterii spălării banilor să investigheze eventualele încălcări semnificative și să le solicite să ia în considerare adoptarea unor măsuri specifice, cum ar fi aplicarea de sancțiuni;

va prevedea ca autoritățile naționale de supraveghere a combaterii spălării banilor să respecte normele UE și să coopereze în mod corespunzător cu autoritățile de supraveghere prudențială. Competențele existente ale ABE vor fi consolidate astfel încât aceasta să fie în măsură, în ultimă instanță și în cazul în care autoritățile naționale nu acționează, să adreseze decizii în mod direct operatorilor individuali din sectorul financiar;

va îmbunătăți calitatea supravegherii prin standarde comune, revizuiri periodice ale autorităților naționale de supraveghere și evaluări ale riscurilor;

va permite colectarea de informații privind riscurile și tendințele în ceea ce privește combaterea spălării banilor și va favoriza schimbul de astfel de informații între autoritățile naționale de supraveghere (așa-numitele hub-uri de date);

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 7

va facilita cooperarea cu țările terțe

în cazurile transfrontaliere; va institui un nou comitet permanent

care va reuni autoritățile naționale de supraveghere a combaterii spălării banilor.

Valorificarea deplină a instrumentelor de supraveghere existente

Comisia prezintă, de asemenea, o strategie de îmbunătățire a schimbului de informații și a cooperării dintre autoritățile prudențiale și autoritățile de combatere a spălării banilor.

Aceasta solicită autorităților europene de supraveghere, în special ABE, să adopte orientări care să ajute autoritățile de supraveghere prudențială să integreze aspectele legate de combaterea spălării banilor în diversele lor instrumente și să asigure convergența în materie de supraveghere.

De asemenea, Comisia invită Banca Centrală Europeană să încheie cu autoritățile de supraveghere a combaterii spălării banilor, până la 10 ianuarie 2019, , un memorandum de înțelegere privind schimbul de informații, astfel cum este prevăzut în a V-a Directivă privind combaterea spălării banilor.

Etapele următoare Propunerea de consolidare a rolului

Autorității Bancare Europene prezentată astăzi urmează să fie discutată de Parlamentul European și de Consiliu.

Aceste modificări specifice vor fi integrate

în discuțiile care au loc cu privire la propunerea Comisiei de revizuire a regulamentelor privind autoritățile europene de supraveghere, adoptată de Comisie în septembrie 2017, prin care se urmărește consolidarea capacității acestor autorități de a asigura supravegherea financiară în mod convergent și eficace.

Comisia încurajează Parlamentul European și Consiliul să ajungă cât mai rapid la un acord cu privire la aceste propuneri.

Reamintim, printre altele, că o prioritate a Comisiei Juncker o reprezintă combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, care este și face parte integrantă din agenda de

reducere a riscurilor urmărită în cadrul uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital.

Adoptarea celei de a patra Directive privind combaterea spălării banilor - care este în vigoare din iunie 2017 - și a celei de a cincea Directive privind combaterea spălării banilor - care este în vigoare din 9 iulie 2018 și trebuie transpusă până în ianuarie 2020 - a consolidat în mod considerabil cadrul de reglementare al UE, inclusiv normele privind cooperarea dintre autoritățile de supraveghere a combaterii spălării banilor și autoritățile de supraveghere prudențială.

Comisia urmărește îndeaproape punerea în aplicare corectă a celei de a 4-a Directive privind combaterea spălării banilor, inclusiv, dacă este cazul, prin proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

În ciuda acestui cadru legislativ

consolidat, câteva cazuri recente de spălare a banilor în băncile europene au dat naștere unor îngrijorări cu privire la legătura dintre normele prudențiale și normele privind combaterea spălării banilor aplicabile instituțiilor financiare.

Aceste îngrijorări au fost reiterate de Consiliu și de miniștrii finanțelor, cel mai recent de către președintele Eurogrupului, Mário Centeno, în scrisoarea din 25 iunie 2018 adresată președintelui Consiliului European, Donald Tusk.

Declarația și foaia de parcurs franco-germană de la Meseberg, publicate la 19 iunie 2018 evidențiază și această problemă.

În mai 2018, Comisia Europeană a înființat un grup de lucru în care se reunesc autoritățile europene de supraveghere, Banca Centrală Europeană și președintele Comitetului pentru combaterea spălării banilor în scopul de a reflecta asupra unor posibile acțiuni de asigurare a cooperării armonioase dintre autoritățile de supraveghere a combaterii spălării banilor și autoritățile de supraveghere prudențială în Uniunea Europeană.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 8

Eficientizarea procesului decizional în politica externă și securitatea

comună

Comisia Europeană a propus noi modalități de îmbunătățire a capacității Uniunii Europene de a juca un rol mai important și mai eficient pe scena mondială.

În special, s-a propus ca statele membre să utilizeze normele UE existente pentru a trece de la votul în unanimitate la votul cu majoritate calificată în anumite domenii ale politicii externe și de securitate comune a UE (PESC).

Acest lucru ar permite UE să devină un actor mai puternic pe plan mondial, care să poată, în mai mare măsură, să modeleze evenimentele mondiale și să își asume responsabilitățile internaționale.

În discursul privind starea Uniunii, s-a reliefat necesitatea perfecționării capacității de a vorbi cu o singură voce în politica externă.

Trecerea la votul cu majoritate calificată nu se va face în toate domeniile relațiilor externe, ci doar în anumite domenii specifice, inclusiv cele legate de drepturile omului și de misiunile civile, lucru apreciat ca fiind posibil în temeiul tratatelor actuale.

În acest fel s-ar putea reveni la utilizarea „clauzei pasarelă” – considerată o „comoară pierdută” din Tratatul de la Lisabona - ce permite votul cu majoritate calificată.

Dealtfel, Comisia a și identificat trei domenii specifice în care se poate realiza această trecere pentru a se asigura că UE își promovează mai bine valorile pe plan mondial, își apără interesele și ia decizii rapide astfel încât: (1) să răspundă în mod colectiv atacurilor la adresa drepturilor omului, (2) să aplice sancțiuni eficace și (3) să lanseze și să gestioneze misiuni civile în materie de securitate și apărare.

Valorificarea potențialului tratatelor Prin modificări succesive aduse tratatelor,

statele membre au trecut treptat la votul cu majoritate calificată utilizat din ce în ce mai mult pentru luarea deciziilor.

Cu toate acestea, dispozițiile existente ale tratatelor, care permit mai multă flexibilitate în chestiunile legate de politica externă și de securitate comună, rămân adesea neutilizate.

Acest lucru este valabil în cazul articolului 31 alineatele (2) și (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), al cărui potențial a rămas până acum neexploatat.

În lumea complexă, conectată și contestată în care trăim, se consideră că este momentul utilizării acestor instrumente existente pentru ca Uniunea să dispună de

mijloace pentru a-și proteja cetățenii, a promova interese comune și a asigura stabilitatea în vecinătatea sa și dincolo de ea.

Deși politica externă și de securitate comună a UE a fost consolidată considerabil în ultimii ani, există încă o serie de cazuri în care unanimitatea votului a constituit un obstacol în calea unui proces decizional eficace și a împiedicat UE să acționeze rapid și ferm.

În consecință, Comisia Europeană a identificat domenii concrete în care capacitatea UE de a acționa ar putea fi mult îmbunătățită.

În comunicarea prezentată, Comisia prezintă domeniile în care Consiliul ar putea să valorifice potențialul tratatelor existente pentru a extinde utilizarea votului cu majoritate calificată, menținând totodată o cultură a consensului în cadrul UE, importantă și din perspectiva unei posibile extinderi viitoare a UE.

Mai precis, Comisia Europeană invită liderii să convină, în cadrul summit-ului de la Sibiu din 9 mai 2019, asupra extinderii sferei de aplicare a votului cu majoritate calificată în cadrul politicii externe și de securitate comune, prin utilizarea articolului 31 alineatul (3) din TUE, așa-numita „clauză pasarelă”, care îi permite Consiliului European să autorizeze (în unanimitate) Consiliul să ia decizii cu majoritate calificată în anumite cazuri legate de politica externă și de securitate comună:

1. Pozițiile privind chestiuni legate de drepturile omului în forurile internaționale;

2. Deciziile de instituire a regimurilor de sancțiuni;

3. Deciziile privind misiunile civile din cadrul politicii externe și de securitate comune.

Votul cu majoritate calificată consolidează Uniunea și contribuie la obținerea consensului

În alte domenii în care votul cu majoritate calificată este regula - în special în politica comercială a UE - experiența arată că acesta nu duce numai la consolidarea rolului UE ca actor global, ci și la decizii mai eficace.

Perspectiva votului cu majoritate calificată este un catalizator puternic pentru implicarea statelor membre în obținerea unui consens eficace și în asigurarea unității.

Consensul presupune, de asemenea, un grad mai mare de asumare a deciziilor luate.

În plus, tratatul prevede o serie de garanții specifice pentru protejarea intereselor și prerogativelor fundamentale ale statelor membre în domeniul politicii externe și de securitate comune: deciziile care au implicații militare și în domeniul apărării sunt excluse de la votul cu majoritate calificată [articolul 31 alineatul (4) din TUE].

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 9

Mai mult, articolul 31 alineatul (2) din TUE prevede o „frână de urgență”, care permite unui stat membru să se opună unei decizii luate cu majoritate calificată „din rațiuni vitale de politică națională pe care le prezintă”.

Facem precizarea că următoarele domenii de politică sunt în continuare adoptate sistematic cu unanimitate de voturi: impozitarea, securitatea socială sau protecția socială, aderarea unor noi țări la UE, cooperarea polițienească operațională și politica externă și de securitate comună, chiar dacă tratatele prevăd posibilitatea de a se recurge la forme mai flexibile de luare a deciziilor.

Articolul 31 alineatul (2) din TUE permite deja Consiliului să decidă cu majoritate calificată în anumite cazuri prestabilite.

„Clauza pasarelă” specifică pentru politica externă și de securitate comună, prevăzută la articolul 31 alineatul (3) din TUE, conferă Consiliului European competența de a extinde votul cu majoritate calificată și la alte aspecte legate de politica externă și de securitate comună, dacă statele membre decid acest lucru în unanimitate.

Ambele dispoziții ale tratatului reflectă convingerea conform căreia, pentru a fi eficientă, oportună și credibilă, politica externă și de securitate comună s-ar putea îndepărta treptat de la votul în unanimitate, cel puțin în anumite domenii selectate.

Astfel cum s-a recunoscut în Declarația de la Roma din 2017, adoptată cu ocazia celei de a 60-a aniversări a Tratatului de la Roma, nevoia ca Uniunea Europeană să fie puternică este mai importantă ca niciodată.

Pentru ca Uniunea să devină un actor mai puternic pe plan mondial, încă din 2017 s-a propus să se „examineze ce decizii de politică externă pot trece de la votul în unanimitate la votul cu majoritate calificată”, ceea ce ar contribui la transformarea UE într-un actor global mai eficient.

În acest scop, Declarația de la Meseberg privind reînnoirea promisiunilor de securitate și prosperitate ale Europei, pronunțată de cancelarul Germaniei, Angela Merkel, și de președintele Franței, Emmanuel Macron, în iunie 2018, a lansat un apel în vederea „examinării unor noi modalități prin care procesul de luare a deciziilor în cadrul politicii noastre externe și de securitate comune să devină mai rapid și mai eficient” și a „analizării posibilităților de utilizare a votului majoritar în domeniul politicii externe și de securitate comune în cadrul unei dezbateri mai ample pe tema votului majoritar în ceea ce privește politicile UE”.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Către o „Alianță Africa - Europa”

Comisia Europeană propune o nouă „Alianță Africa – Europa pentru investiții durabile și crearea de locuri de muncă” care vizează stimularea semnificativă a investițiilor în Africa, consolidarea comerțului, crearea de locuri de muncă și investițiile în educație și în competențe, ideea reiterată și cu ocazia discursului anual privind starea Uniunii.

Căci se consideră că acest continent nu are nevoie de acțiuni caritabile, ci de un parteneriat real și echitabil, care – prin numeroasele acorduri comerciale, sub forma unui acord de liber schimb între continente - ar putea contribui la crearea, doar în 5 ani, a 10 milioane de locuri de muncă în Africa.

Pachetul propus se întemeiază pe angajamentele asumate cu ocazia Summitului Uniunea Africană – Uniunea Europeană, care a avut loc în noiembrie 2017 în Abidjan, în cadrul căruia cele două părți au convenit să își consolideze parteneriatul.

Acesta stabilește direcții de acțiune esențiale pentru o agendă economică mai puternică pentru UE și partenerii săi africani.

Europa și Africa au multe interese comune: ambele continente își doresc ca Africa

să fie mai puternică - prin locuri de muncă de calitate pentru tinerii africani, îmbunătățirea climatului de afaceri, precum și prin pace și securitate pentru toți.

Ele sunt deja puternici parteneri politici, iar următorul pas este să fie și parteneri economici reali, care să aprofundeze relațiile în domeniul schimburilor comerciale și al investițiilor.

Această alianță vizează deblocarea

investițiilor private și explorarea posibilităților enorme ce pot genera beneficii pentru economia africană și europeană deopotrivă.

Acest lucru înseamnă intensificarea parteneriatului și susținerea inițiativelor africane, cum ar fi zona continentală africană de liber schimb.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 10

Propunerea demonstrează angajamentul de a consolida parteneriatul Africa-UE și cuprinde o serie de acțiuni-cheie care includ:

stimularea investițiilor strategice și consolidarea rolului sectorului privat, prin diminuarea riscurilor asociate proiectelor de investiții prin combinarea granturilor și a împrumuturilor, precum și prin garanții;

investițiile în oameni prin investiții în educație și în competențe la nivel continental și la nivel național pentru consolidarea capacității de inserție profesională și realizarea concordanței dintre competențe și locuri de muncă, incluzând și bursele de studii și programele de schimb (programul Erasmus+);

consolidarea mediului de afaceri și a celui investițional, în special prin consolidarea dialogului cu partenerii africani și prin sprijinirea reformelor lor în acest domeniu;

valorificarea întregului potențial al integrării economice și al comerțului: pe baza zonei continentale africane de liber schimb, perspectiva pe termen lung este crearea unui acord intercontinental amplu de liber schimb între UE și Africa. Pentru pregătirea acestuia, acordurile de parteneriat economic, acordurile de liber schimb, inclusiv zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare care pot fi oferite țărilor din Africa de Nord, precum și alte regimuri comerciale cu UE, ar trebui să fie exploatate la maximum, ca elemente constitutive în beneficiul zonei continentale africane de liber schimb;

mobilizarea unui pachet important de resurse financiare, astfel cum este reflectat în special în propunerea ambițioasă pentru viitorul cadru financiar multianual al UE privind finanțarea externă, în care Africa este evidențiată ca o regiune prioritară.

Rezultate preconizate crearea a maximum 10 milioane de

locuri de muncă în următorii 5 ani. 35.000 de studenți și de cadre

academice din Africa vor beneficia de programul Erasmus+ până în 2020; până în 2027 vor mai beneficia de acest program alte 70.000 de persoane, ajungându-se astfel la un total de 105.000 de persoane în zece ani;

750.000 de persoane formate profesional pentru dezvoltarea competențelor;

30 de milioane de persoane și de societăți comerciale vor beneficia de acces la energie electrică datorită investițiilor UE în energie din surse regenerabile și în creșterea capacității de generare cu 5 GW;

24 de milioane de persoane vor avea acces la drumuri practicabile, prin mobilizarea investițiilor în infrastructura de transport;

se preconizează crearea a 3,2 milioane de locuri de muncă în Africa în cadrul Planului de investiții externe, doar prin programele de investiții axate pe întreprinderile mici și mijlocii;

Cu o garanție de 75 de milioane Euro, un singur program din Planul de investiții externe va genera 800.000 de locuri de muncă.

În lunile următoare vor fi organizate consultări și dialoguri cu partenerii din Africa pentru definirea, de comun acord, a priorităților și pentru adoptarea de măsuri suplimentare.

Alianța va lua în considerare diversitatea

pe întreg continentul african și particularitățile fiecărei țări, inclusiv relațiile contractuale din țările din nordul Africii prin acordurile lor de asociere, precum și experiența lor în domeniul cooperării cu UE prin intermediul politicii europene de vecinătate.

Propunerea Comisiei referitoare la o „Alianță Africa – Europa pentru investiții durabile și crearea de locuri de muncă” face parte dintr-un pachet care cuprinde, de asemenea, o propunere privind crearea unei arhitecturi financiare mai eficiente pentru investiții în afara Uniunii Europene, care va sprijini și investițiile viitoare în Africa.

UE este cel mai apropiat vecin și cel mai mare investitor al Africii, principalul partener comercial și de dezvoltare, precum și un furnizor-cheie în materie de securitate. UE furnizează finanțare în valoare de 31 de miliarde Euro pentru Africa, sub formă de asistență oficială pentru dezvoltare în perioada 2014-2020 , pentru impulsionarea economiei Africii, oferirea unei șanse tinerilor de pe continentul african să își poată construi un viitor, asigurarea securității alimentare, asigurarea accesului la energie, precum și pentru instaurarea bunei guvernanțe și a respectului pentru drepturile omului.

Statele membre ale UE au creat un stoc de investiții de 291 de miliarde Euro în 2016, UE devenind cel mai mare investitor în Africa.

De asemenea, UE oferă accesul liber la piața UE prin intermediul acordurilor de parteneriat economic, al acordurilor de liber schimb, inclusiv zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu țările din Africa de Nord și regimul „Totul în afară de arme” cu țările africane. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 11

O arhitectură financiară mai eficientă pentru sprijinirea

investițiilor în afara UE

Uniunea Europeană a înregistrat rezultate impresionante în ceea ce privește sprijinirea investițiilor în afara UE, dar s-ar putea realiza mult mai multe dacă s-ar conlucra mai eficient și mai strâns.

În acest sens, nu este nevoie de instituții noi sau de grupuri de înțelepți pentru a îndeplini obiectivele, ci doar de decizii înțelepte, luate rapid cu ajutorul structurilor existente și al partenerilor, în condițiile în care numeroase provocări și oportunități investiționale din Africa, din vecinătatea UE și din lume așteaptă o reacție fermă.

În acest sens, s-a propus o nouă „Alianță Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile”, pentru a concentra investițiile în competențe și în crearea de locuri de muncă.

Pentru îndeplinirea acestui scop, este nevoie de un model de guvernanță eficace și de o colaborare intensă între actorii multilaterali și cei naționali din domeniul dezvoltării.

Astfel, Comisia Europeană prezintă astăzi mai multe modalități de a răspunde provocărilor investiționale și de a profita de oportunitățile din Africa, din vecinătatea UE și din lumea largă.

Aceste modalități includ invitații pentru

lansarea unor inițiative comune între actorii multilaterali și cei naționali din domeniul dezvoltării și pentru instituirea unei arhitecturi financiare europene consolidate care poate realiza ambiția Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională, ce este o nouă propunere.

Trebuie sporită puterea financiară a acțiunii externe a UE urmând modelul inovator al Planului de investiții pentru Europapentru a înmulți fondurile disponibile, îmbinând bugetul UE cu fonduri din partea BEI, a BERD, a băncilor de dezvoltare ale statelor membre și ale sectorului privat.

Astfel, se va putea investi mai mult în programe care sprijină creșterea, locurile de

muncă și dezvoltarea și care contribuie la combaterea cauzelor profunde ale migrației în vecinătatea noastră, în Africa și mai departe.

Facilitarea investițiilor publice și private în Africa, în vecinătate și pe teritoriile altor parteneri din întreaga lume este esențială pentru asigurarea unei dezvoltări durabile, pentru promovarea stabilității și pentru depășirea dificultăților la nivel mondial, într-un context de fragilitate economică și politică.

Evitarea dublării, grație unei colaborări mai intense

Comisia a identificat un domeniu în care Banca Europeană de Investiții (BEI), în calitate de bancă a UE, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și actorii naționali și regionali din domeniul dezvoltării pot colabora mai intens pentru a beneficia reciproc de experiență și expertiză, menținând totodată diversitatea pieței.

Un astfel de exemplu de coordonare deja realizată cu succes este Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest, în care Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sunt partenere, împreună cu Comisia, cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și cu alți câțiva donatori bilaterali.

Un astfel de model ar putea fi reprodus în alte zone.

Ar trebui utilizate structurile deja existente, mai degrabă decât să fie create unele noi, iar în centrul atenției ar trebui să se afle sinergiile și o conlucrare mai eficientă.

De exemplu, acest lucru se poate realiza printr-o specializare regională și tematică relevantă a fiecărei instituții financiare partenere existente sau cu ajutorul unor inițiative comune.

Eficiență sporită cu ajutorul unei arhitecturi financiare europene consolidate

Pentru a se asigura că UE își îndeplinește obiectivele în materie de politică externă și că banii contribuabililor sunt cheltuiți în mod eficient, Comisia este gata să exercite o îndrumare și o supraveghere mai puternice în materie de politică atunci când trebuie luate decizii privind utilizarea garanției bugetare a UE pentru investițiile externe – fără a-și asuma atribuțiile unei bănci de dezvoltare.

În plus, Comisia propune o coordonare prealabilă mai intensă cu statele membre, pentru ca UE să exprime un punct de vedere unic în cadrul structurilor de guvernanță ale instituțiilor financiare internaționale și pentru îndeplinirea cu mai mult succes a obiectivelor UE în materie de finanțare a dezvoltării.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 12

Pe termen lung, această abordare ar putea deschide calea unui vot comun în cadrul Consiliului de administrație al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare în numele tuturor statelor membre ale UE.

În sfârșit, în temeiul următorului cadru financiar multianual (CFM), UE ar trebui să instituie o platformă pentru investiții externe care să reunească în cadrul unei singure platforme toate programele și instrumentele de investiții externe finanțate din bugetul UE.

Comisia și statele membre ar stabili prioritățile sectoriale și geografice, iar experți independenți ar efectua evaluări ale riscurilor aferente programelor și portofoliilor de proiecte.

Pe baza expertizei lor, BEI (partenerul UE în domeniul investițiilor) și alte instituții de finanțare a dezvoltării ar avea acces direct la garanția UE pentru a oferi cea mai mare valoare adăugată pe teren.

Comisia ar fi responsabilă cu verificarea conformității cu politicile a proiectelor în pregătire și cu gestionarea în ansamblu a utilizării garanției UE, fără însă a efectua vreo operațiune bancară.

Etapele următoare În cel mai scurt timp, Comisia trebuie să

aducă la aceeași masă toți actorii relevanți, inclusiv statele membre, instituțiile de finanțare a dezvoltării și alte părți interesate, pentru a operaționaliza cât se poate de repede acțiunile.

Acest lucru nu aduce atingere negocierilor în curs referitoare la viitorul Instrument de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională pe care l-a propus Comisia în iunie 2018, cu o dotare de 89,2 miliarde EUR din bugetul UE.

Cu ajutorul celor trei componente ale sale (geografică, tematică și de răspuns rapid), instrumentul va răspunde unor provocări la nivel mondial, cum ar fi drepturile omului, egalitatea de gen, schimbările climatice, migrația și prevenirea conflictelor.

Propunerea are în vedere cele mai adecvate unelte financiare pentru contextul dat, cum ar fi granturile, instrumentele financiare și garanțiile sau o îmbinare a acestora.

Ea integrează modelul planului de investiții externe și dă amploare Fondului european pentru dezvoltare durabilă, oferind o nouă garanție pentru acțiune externă de până la 60 de miliarde Euro.

Facem precizarea că, pentru a face față provocărilor tot mai complexe ale lumii care ne înconjoară, de la conflicte și migrație la schimbările climatice și la dificultățile demografice, finanțarea dezvoltării trebuie să utilizeze o combinație de surse de fonduri, atât publice, cât și private.

UE trebuie să-și adapteze modelele actuale pentru a-și spori la maximum eficacitatea în țările în curs de dezvoltare.

Planul european de investiții externe a fost lansat în 2016 pentru a contribui la stimularea investițiilor în țările partenere din Africa și din vecinătatea Europei.

Scopul planului este de a contribui la

îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU și de a mobiliza și a stimula investițiile publice și private sustenabile, pentru a consolida dezvoltarea economică și socială și a crea locuri de muncă.

Organismul său de finanțare, Fondul european pentru dezvoltare durabilă, utilizează experiența de succes a Fondului european pentru investiții strategice din Planul Juncker, folosind o garanție bugetară a UE de 4,1 miliarde Euro pentru a atrage investitori privați pentru proiecte foarte inovatoare și riscante.

Cu o garanție de 75 de milioane Euro, un singur program de investiții din cadrul Planului de investiții externe ar putea crea 800.000 de locuri de muncă, căci el a început deja să dea primele roade.

La 10 iulie 2018, UE a dat undă verde unui pachet de programe de garanții financiare în valoare de aproximativ 800 de milioane Euro.

Potrivit estimărilor, acest pachet va contribui la stimularea unor investiții publice și private de 8-9 miliarde Euro în Africa și în vecinătatea UE, cifra-țintă fiind de 44 de miliarde Euro până în 2020.

Cu ajutorul unor contribuții pe măsură din partea statelor membre și din alte surse, investițiile stimulate prin acest plan s-ar putea dubla, ajungând la 88 de miliarde Euro.

Pentru următorul buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană propune majorarea la 123 de miliarde Euro a bugetului pentru acțiunea externă, simplificarea semnificativă a structurii acestui buget și sporirea flexibilității și eficacității sale, pentru a putea face față provocărilor globale actuale. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 13

Compromis privind reforma din domeniul gestionării migrației și a

frontierelor

În discursul său din 2018 privind starea Uniunii, au fost prezentate 3 noi propuneri ambițioase pentru a asigura deplina solidaritate a UE în materie de migrație și o mai bună protecție a frontierelor externe, inițiative puse în conexiune cu reuniunea informală de la Salzburg, care constituie o contribuție concretă la discuțiile liderilor UE în materie de migrație.

Căci nu trebuie să existe soluții ad-hoc pentru fiecare nouă navă sosită și o solidaritate doar pentru perioade scurte de timp, ci este nevoie de solidaritate durabilă.

Propunerile stabilesc un nou nivel de ambiție pentru poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și Agenția UE pentru Azil, consolidându-le pentru ca astfel statele membre să se poată baza pe sprijinul operațional deplin al UE în orice moment.

Tot Comisia propune îmbunătățirea eficacității procedurii de returnare, actualizând normele existente ale UE în acest domeniu, și stabilește etapele următoare privind migrația legală, o componentă esențială a unei politici de migrație echilibrate.

Se oferă astfel statelor membre instrumentele necesare pentru a ajunge la un acord cu privire la reforma generală a sistemului de azil al UE și a asigura un echilibru corect între solidaritate și responsabilitate.

De asemenea, se asigură „mai multă Europă” acolo unde este nevoie de această intervenție, prin maximizarea sprijinului UE în domeniul gestionării frontierelor și a migrației.

Eforturile intense se traduc prin faptul că 5 dintre cele 7 propuneri înaintate de Comisie în 2016 sunt aproape de finalizare iar elementele suplimentare propuse sunt menite să contribuie la realizarea unui compromis cu privire la toate propunerile luate împreună.

Comisia răspunde astfel apelurilor pe care liderii politici din statele membre le-au făcut cu ocazia Consiliului European din iunie 2018 și pregătește terenul pentru progrese rapide în toate reformele din domeniul azilului.

O poliție de frontieră și gardă de

coastă la nivel european complet echipată După doi ani de lucru, Comisia propune

consolidarea într-o și mai mare măsură a poliției de frontieră și a gărzii de coastă la nivel european și conferirea unui nivel de ambiție corespunzător, care să corespundă provocărilor comune cu care se confruntă Europa în gestionarea migrației și a frontierelor.

Deși se extinde mandatul poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, obiectivul este ca aceasta să sprijine statele membre și nu să li se substituie în responsabilitățile legate de gestionarea frontierelor externe și de returnări. Propunerea de astăzi include:

Constituirea, până în 2020, a unui corp permanent de 10.000 de persoane - personal operațional. Pentru a asigura resurse predictibile și suficiente, agenția va putea să se bazeze pe angajați și echipamente - cum ar fi nave, aeronave și vehicule - proprii;

Competențe executive. Sub autoritatea și controlul statului membru în care sunt trimiși, membrii corpului permanent al poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european vor fi în măsură să efectueze sarcini ce necesită competențe de executare, cum ar fi controale de identitate, autorizarea sau refuzul intrării la frontierele externe și interceptarea persoanelor la frontieră, astfel încât acestor membri să li se asigure eficacitate operațională deplină;

Sprijin sporit în domeniul returnărilor. În plus față de organizarea și finanțarea operațiunilor comune de returnare, agenția va putea să sprijine procedurile de returnare derulate în statele membre, de exemplu prin identificarea resortisanților țărilor terțe aflați în ședere ilegală, dobândirea documentelor de călătorie și pregătirea deciziilor de returnare pentru autoritățile naționale, care rămân responsabile de luarea deciziilor de returnare în sine;

Cooperare mai strânsă cu țările care nu sunt membre ale UE. Agenția va putea, sub rezerva acordului prealabil al țării în cauză, să inițieze operațiuni comune și să trimită personal în afara UE, nu numai în țările învecinate;

Mijloace financiare sporite. Costul total al propunerii de modernizare a poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european se ridică la 1,3 miliarde Euro pentru perioada 2019-2020. Pentru perioada bugetară 2021-2027, se propun în total 11,3 miliarde euro.

Consolidarea Agenției pentru Azil Propunerea va oferi Agenției UE pentru

Azil mandatul, instrumentele și mijloacele financiare necesare pentru a furniza un serviciu rapid și complet statelor membre pe toată durata procedurii de azil propunerea incluzând:

Sprijin operațional complet privind procedurile de azil. Echipele de sprijin pentru azil ale agenției vor fi disponibile pentru a oferi orice tip de sprijin, inclusiv efectuarea întregii etapei administrative a procedurii de azil;

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 14

Echipe comune ale UE de gestionare a migrației vor sprijini statele membre atunci când va fi necesar și li se va solicita sprijinul, inclusiv în hotspoturi și în centre controlate. Echipele vor cuprinde experți din poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, din Agenția UE pentru Azil și din Europol și vor fi coordonate de Comisie. Sub autoritatea statului membru gazdă, acestea vor fi în măsură să efectueze toate sarcinile necesare pentru a primi persoanele care sosesc, a tria persoanele care au nevoie de protecție de cele care nu au nevoie și a efectua proceduri de azil și returnare;

Mijloace financiare sporite. Pentru a asigura faptul că agenția își poate îndeplini atribuțiile sporite, Comisia propune să i se aloce acesteia un buget de 321 milioane Euro în perioada 2019-2020 și de 1,25 miliarde euro pentru perioada 2021-2027.

O politică europeană în materie de

returnare mai solidă și mai eficace Prin revizuirea specifică a Directivei

privind returnarea se vor accelera procedurile de returnare, se vor preveni sustragerea și deplasările secundare neregulamentare și va crește numărul de returnări efective, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale.

O nouă procedură la frontiere. Persoanele cărora li s-a respins cererea de azil în cadrul unei proceduri la frontieră vor fi îndrumate direct către o procedură de returnare simplificată, fără a exista un termen pentru plecarea voluntară, dar cu termene mai scurte pentru căile de atac. Acest lucru va garanta că deciziile de returnare pot fi adoptate rapid și pot fi pe deplin aplicate la frontieră și în centrele controlate;

Proceduri și norme clare pentru a se preveni abuzurile. Pentru a evita întârzierile, deciziile de returnare vor trebui emise imediat după sau concomitent cu emiterea deciziei de încetare a șederii legale. Se vor aplica termene comune, de maxim 5 zile, pentru introducerea de căi de atac împotriva deciziilor de returnare în cazul solicitanților de azil respinși și se va introduce obligația de a coopera pentru persoanele care fac obiectul unei proceduri de returnare, inclusiv în ceea ce privește verificarea identității și obținerea de documente de călătorie;

Returnări voluntare eficace. Pentru a promova returnările voluntare și a consolida sprijinul financiar și practic, statele membre vor trebui să elaboreze programe de returnare voluntară. În același timp, statele membre vor putea să scurteze perioada acordată pentru

returnare voluntară, de exemplu pentru a preveni sustragerea;

Norme clare în ceea ce privește luarea în custodie publică. Existența unor criterii comune pentru determinarea riscului de sustragere - unul dintre factorii determinanți atunci când se analizează dacă se justifică luarea în custodie publică - va contribui la asigurarea unei utilizări mai eficace a acestei măsuri pe parcursul procedurii de returnare, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. Pentru a reflecta mai bine perioada de timp necesară efectuării unei returnări și cu condiția ca cerințele pentru luarea în custodie publică să fie îndeplinite, statele membre ar trebui să permită o luare în custodie publică inițială de cel puțin 3 luni. În plus, statele membre vor putea, de asemenea, să ia în custodie publică persoane care fac obiectul unei decizii de returnare și care reprezintă o amenințare pentru ordinea publică sau securitatea națională.

Îmbunătățirea căilor legale către

Europa Dezvoltarea unor căi organizate și legale

pentru persoanele care au nevoie de protecție în paralel cu crearea unor canale atractive pentru migrația forței de muncă bazată pe nevoi reprezintă un element indispensabil pentru o politică echilibrată, cuprinzătoare a migrației.

Comisia a înaintat deja o serie de inițiative și propuneri de consolidare a migrației sigure și legale, care ar trebui în prezent puse în aplicare rapid de către statele membre:

Noua carte albastră a UE. Consiliul ar trebui să ajungă la un acord cu privire la noul sistem de carte albastră propus de către Comisie deja din 2016 pentru a atrage lucrători cu înaltă calificare în UE și a îmbunătăți competitivitatea economiei UE;

Relocarea. Statele membre trebuie să își intensifice eforturile pentru a-și duce la îndeplinire angajamentul de a reloca 50.000 de persoane care au nevoie de protecție internațională până în octombrie 2019. Pentru a se asigura eforturi coordonate pe deplin pe termen lung, ar trebui să se ajungă la un acord privind propunerea Comisiei din 2016 privind un cadru de relocare al Uniunii;

Consolidarea cooperării cu țările terțe, inclusiv prin lansarea, până la sfârșitul anului 2018, de proiecte-pilot în domeniul migrației legale cu țări africane importante, care pot contribui la îmbunătățirea cooperării privind gestionarea migrației globale.

(Sursa:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 15

Noi norme pentru eliminarea conținutului cu caracter terorist de pe

internet Comisia a anunțat o serie de noi norme

vizând eliminarea, în termen de o oră, a conținutului cu caracter terorist de pe internet.

Căci europenii se așteaptă, în mod legitim, ca Uniunea să le asigure siguranța.

Noile norme sunt corelate cu cele discutate la reuniunea informală de la Salzburg, în cadrul căreia liderii UE au purtat discuții legate de securitate.

Fiecare platformă internet care dorește să ofere servicii în UE va trebui să respecte norme clare menite să împiedice utilizarea abuzivă a serviciilor respective în scopul diseminării de materiale cu caracter terorist.

De asemenea, vor fi introduse garanții solide astfel încât libertatea de exprimare pe internet să fie protejată, iar noile norme să vizeze exclusiv conținutul cu caracter terorist.

Căci propaganda teroristă nu își are locul în societățile moderne, nici online, nici offline.

Cooperarea din cadrul Forumului UE pentru internet, bazată pe o participare voluntară, a permis să se realizeze progrese importante în ceea ce privește eliminarea conținutului cu caracter terorist de pe internet.

Însă reacția trebuie să fie mai rapidă și eficace, pentru a nu fi depășiți de evoluția factorilor perturbatori, cu atât mai mult cu cât multe dintre atacuri care au avut loc în UE au arătat că teroriștii folosesc abuziv internetul pentru a-și difuza pe scară largă mesajele.

În fapt, dacă cineva ar împărți pe străzile din orașele prospecte de incitare la terorism, nu ar rămâne nepedepsit, astfel că nici difuzarea unor astfel de mesaje nu ar trebui să fie posibilă nici pe internet.

Ori, datorită eforturilor voluntare s-au făcut progrese în ceea ce privește eliminarea conținutului cu caracter terorist de pe internet,dar nu s-a reușit împiedicarea încărcării online a unor astfel de mesaje, iar dacă, totuși, aceste mesaje au fost încărcate, ele nu au fost suprimate cât mai curând posibil, înainte să producă pagube grave.

Noul Regulament este un răspuns la preocupările cetățenilor, căci propune norme specifice vizând conținutul cu caracter terorist, care afectează grav securitatea și încrederea în mediul digital.

În fapt, ceea ce este ilegal în afara internetului este ilegal și pe internet.

UE își menține angajamentele de a construi un internet mai sigur, centrat pe oameni și bazat pe valorile noastre.

Conținutul cu caracter terorist continuă să supraviețuiască și să circule online, ceea ce reprezintă un risc cât se poate de real pentru societatea europeană – numai în ianuarie 2018, au fost difuzate online aproape 700 de noi materiale de propagandă oficială a Daesh.

Comisia colaborează deja, în cadrul Forumului UE pentru interne, pe baza unei participări voluntare, cu o serie de părți interesate esențiale, printre care se numără mai multe platforme online și state membre, precum și Europol, în scopul limitării prezenței online a conținutului cu caracter terorist.

În martie, Comisia a prezentat o serie de

măsuri pe care societățile și statele membre ar trebui să le ia pentru a-și intensifica acțiunile în acest sens.

Deși aceste eforturi dau rezultate, progresele globale nu sunt suficiente.

Noile norme propuse de Comisie vor contribui la asigurarea eliminării rapide a conținutului cu caracter terorist de pe internet.

Principalele caracteristici ale acestor noi norme sunt următoarele:

regula de o oră: impactul conținutului cu caracter terorist este cel mai dăunător în primele ore după publicarea online, din cauza vitezei cu care se răspândește acest tip de conținut. Acesta este motivul pentru care Comisia propune instituirea unui termen obligatoriu din punct de vedere juridic de o oră pentru eliminarea respectivului conținut în urma unui ordin de eliminare a conținutului emis de autoritățile naționale competente;

o definiție clară a conținutului cu caracter terorist: orice material care incită la comiterea unor infracțiuni de terorism sau încurajează comiterea unor astfel de infracțiuni, care promovează activitățile unui grup terorist ori care oferă instrucțiuni privind tehnicile de comitere a unor infracțiuni de terorism;

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 16

obligație de diligență, pentru toate platformele, de a se asigura că nu sunt utilizate în mod abuziv pentru difuzarea de conținut online cu caracter terorist. În funcție de riscul difuzării de conținut cu caracter terorist prin intermediul platformelor lor, furnizorii de servicii vor avea obligația, de asemenea, de a lua măsuri proactive, cum ar fi utilizarea unor instrumente noi, prin care să își protejeze mai bine platformele și utilizatorii de abuzurile de natură teroristă;

o cooperare sporită: propunerea instituie un cadru pentru o cooperare consolidată între furnizorii de servicii de găzduire, statele membre și Europol.

Furnizorii de servicii și statele membre vor avea obligația de a desemna puncte de contact care să fie accesibile 24 de ore din 24, 7 zile din 7 pentru a facilita monitorizarea respectării ordinelor de eliminare a conținutului și a sesizărilor;

garanții solide: furnizorii de conținut se

vor putea baza pe mecanisme eficace de tratare a plângerilor, pe care toți furnizorii de servicii vor avea obligația să le instituie. În cazul în care un anumit conținut a fost eliminat în mod nejustificat, furnizorul de servicii va avea obligația de a-l pune din nou la dispoziția publicului cât mai curând posibil. De asemenea, autoritățile naționale vor pune la dispoziție căi de atac judiciare eficace, iar platformele și furnizorii de conținut vor avea dreptul să conteste ordinele de eliminare a conținutului. În cazul platformelor care utilizează instrumente de detectare automată, ar trebui să se asigure supravegherea și verificarea de către oameni pentru a se preveni eliminările eronate;

sporirea transparenței și a asumării responsabilității: transparența și controlul vor fi garantate, deoarece furnizorii de servicii și statele membre vor avea obligația de a prezenta rapoarte anuale de asigurare a transparenței cu privire la modul în care abordează conținutul cu caracter terorist, precum și rapoarte periodice cu privire la măsurile proactive adoptate;

sancțiuni financiare severe și disuasive: statele membre vor avea obligația

de a pune în aplicare sancțiuni eficace, proporționale și disuasive pentru nerespectarea ordinelor de eliminare a conținutului online cu caracter terorist. Furnizorii de servicii care nu respectă, în mod sistematic, ordinele de eliminare a conținutului de acest tip pe care le primesc s-ar putea confrunta cu sancțiuni financiare de până la 4 % din cifra de afaceri globală corespunzătoare ultimului exercițiu financiar.

Reamintim faptul că, în comunicarea sa din septembrie 2017, Comisia Europeană s-a angajat să monitorizeze progresele înregistrate în combaterea conținutului online ilegal și să evalueze dacă se impun măsuri suplimentare pentru a asigura detectarea și eliminarea rapidă a conținutului online ilegal, inclusiv eventuale măsuri legislative care să vină în completarea cadrului de reglementare existent.

Ca urmare, în martie 2018, Comisia a

recomandat adoptarea unei serii de măsuri operaționale care trebuie luate de societăți și de statele membre pentru a-și intensifica și mai mult acțiunile în acest sens.

Recomandările se aplicau tuturor formelor de conținut ilegal, cu un accent deosebit pe propaganda teroristă.

Pentru a combate alte forme de conținut ilegal, cum ar fi discursurile ilegale online de incitare la ură, mai multe societăți IT cunoscute (Facebook, Microsoft, Twitter, YouTube, Instagram, Google+, Snapchat și Dailymotion) au aderat la Codul de conduită.

Societățile s-au angajat să evalueze și să elimine rapid orice conținut ilegal cu caracter xenofob și rasist (majoritatea în termen de 24 ore), să-i ajute pe utilizatori să semnaleze discursurile ilegale de incitare la ură, să îmbunătățească sprijinul acordat societății civile și coordonarea cu autoritățile naționale.

În iunie 2018, liderii UE au salutat în concluziile Consiliului European intenția Comisiei de a prezenta o propunere legislativă pentru îmbunătățirea identificării și a eliminării conținutului care incită la ură și la comiterea de acte teroriste.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 17

Renunțarea la schimbarea sezonieră a orei oficiale

Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea sezonieră a orei în Europa în 2019, oferind statelor membre libertatea de a decide o dată pentru totdeauna dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă.

Propunerea legislativă urmărește să asigure faptul că orice modificări sunt efectuate în mod coordonat între țările vecine, astfel încât să se garanteze funcționarea adecvată a pieței interne și să se evite fragmentarea, care ar putea apărea dacă unele state păstrează dispozițiile referitoare la schimbarea sezonieră a orei, în timp ce altele renunță la ele.

Măsura ar putea să se aplice începând cu anul viitor, în baza unui calendar ambițios, în măsura în care statele membre și întreprinderile vor face pregătirile necesare pentru a asigura o abordare coordonată în întreaga UE.

Propunerea Comisiei: înlătură obligativitatea schimbării

sezoniere a orei în întreaga UE; stabilește un calendar clar și scurt

pentru intrarea în vigoare a măsurii; încurajează consultarea la nivel

național și european, pentru a se asigura o abordare coordonată între statele membre.

Propunerea reprezintă încă un exemplu al atitudinii Comisiei de a acționa la nivel macro în domeniile de mare importanță, lăsând la latitudinea statelor membre posibilitatea de a decide în cazurile în care ele sunt cele mai în măsură să o facă.

Cum și când vor intra în vigoare aceste schimbări?

În pasul următor, propunerea Comisiei Europene va fi examinată de Parlamentul European și de Consiliu pentru a-și da acordul lor.

Pentru a permite o tranziție fără probleme, conform propunerii Comisiei, fiecare stat membru ar trebui să comunice, până în aprilie 2019, dacă intenționează să aplice în mod permanent ora de vară sau pe cea de iarnă.

Ultima trecere obligatorie la ora de vară ar avea loc duminică, 31 martie 2019.

Ulterior, statele membre care doresc să revină permanent la ora de iarnă ar putea să mai facă o ultimă schimbare sezonieră a orei duminică, 27 octombrie 2019.

De la acea dată, schimbarea sezonieră a orei nu va mai fi posibilă.

Acest calendar este condiționat de adoptarea de către Parlamentul European și Consiliu a propunerii Comisiei până cel mai târziu în martie 2019.

De ce propune Comisia această schimbare?

Țările europene au introdus dispozițiile privind orarul de vară în secolul trecut pentru a economisi energie, în special în vremuri de război și în timpul crizei petroliere din 1970.

Începând cu 1980, Uniunea Europeană a adoptat treptat acte legislative care să pună capăt schemelor naționale divergente în materie de schimbări ale orei.

Cu toate acestea, în 2018, scopul

schimbării orei a devenit mult mai puțin relevant, existând studii care sugerează că economiile de energie sunt în prezent minore, iar cetățenii se plâng tot mai mult de efecte negative asupra sănătății.

Schimbarea orei a fost, într-adevăr, din ce în ce mai mult contestată de cetățeni, de Parlamentul European și de un număr tot mai mare de state membre.

Pornind de la cererea Parlamentului European, și ca parte a unei evaluări a dispozițiilor în vigoare, Comisia a organizat o consultare publică în vara anului 2018, care a primit 4,6 milioane de răspunsuri – cel mai mare număr de răspunsuri primite vreodată în cadrul oricărei consultări publice organizate de Comisia Europeană.

84 % dintre respondenți au fost în favoarea renunțării la schimbarea sezonieră.

În lumina acestor elemente, Comisia Europeană a concluzionat că nu este necesar ca schimbarea sezonieră a orei să fie reglementată în continuare de la Bruxelles și că statele membre ar trebui să aibă libertatea de a decide dacă doresc să utilizeze ora de vară sau de iarnă și de a trata chestiunea la nivel național, în conformitate cu principiul subsidiarității.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 18

Un Parchet European consolidat pentru combaterea terorismului

transfrontalier

Comisia Europeană a reiterat recent nevoia consolidării Parchetului European, conferindu-i acestei insituții competența de a combate terorismul transfrontalier.

Europenii au dreptate să aștepte ca Uniunea să le garanteze siguranța și acesta este motivul pentru care Comisia a propus extinderea atribuțiilor nou-înființatului Parchet European pentru a include combaterea infracțiunilor de terorism.

UE trebuie să fie în măsură să-i aducă pe teroriști în fața justiției într-o manieră mai coordonată, în întreaga Uniune, căci terorismul nu cunoaște granițe iar Comisia nu trebuie să devină, fără voia ei, complice din cauza incapacității de a coopera.

Dotarea Parchetului European cu competența de a combate infracțiunile teroriste transfrontaliere ar permite statelor membre să își coordoneze mai bine activitatea în ceea ce privește cercetarea și urmărirea penală a unor astfel de infracțiuni.

Odată ce va deveni operațional, noul Parchet European va aduce schimbări radicale în lupta împotriva infracțiunilor financiare legate de bugetul UE și de frauda în materie de TVA.

Un răspuns european pentru a combate mai eficient amenințările teroriste transfrontaliere

Parchetul European consolidat va permite combaterea mai eficace a terorismului prin abordarea lacunelor restante:

Coordonarea anchetelor: În prezent, statele membre ale UE au competența de a cerceta și de a urmări penal infracțiunile de terorism, însă competențele lor se termină la frontierele naționale. Parchetul European ar urma să se ocupe de derularea anchetelor și ar îndruma activitatea diferitelor autorități ale statelor membre și a agențiilor UE care se ocupă de cazurile de terorism ce afectează mai mult de un stat membru.

Schimbul de informații în timp util: Deși s-au realizat progrese semnificative în acest sens și au existat cazuri de cooperare transfrontalieră reușită, uneori schimbul de informații care are loc între statele membre cu privire la cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism este în continuare prea lent. Din această cauză unii teroriști nu ajung în fața justiției. Beneficiind de o structură integrată, Parchetul European ar trebui să fie în măsură să aibă o imagine de ansamblu asupra activităților teroriștilor în toate statele membre participante. Parchetul ar avea un acces

îmbunătățit la informațiile furnizate de statele membre prin intermediul procurorilor europeni care fac parte din colegiul EPPO sau prin intermediul procurorilor europeni delegați. Parchetul European ar fi cel mai în măsură să colecteze informații și să partajeze apoi aceste informații cu toate statele Uniunii, inclusiv cu agențiile UE Europol și Eurojust, precum și cu țările terțe;

Coerența anchetelor derulate în mai multe state membre: În prezent, există riscul ca cercetările cu privire la infracțiunile de terorism care afectează mai mult de un stat membru să se deruleze în lipsa unei coordonări între statele respective, ceea ce poate compromite șansele de reușită ale urmăririi penale. Parchetul European va asigura coordonarea centrală a anchetelor, indiferent de locul în care au fost săvârșite infracțiunile, și apoi va asigura o corelare mai strânsă între cercetare și urmărirea penală. În plus, grație Parchetului European consolidat, ca organism care funcționează la nivelul Uniunii, s-ar evita derularea ineficientă, în paralel, a urmăririi penale în cauzele conexe, care pune adesea în pericol succesul acțiunilor de combatere a infracțiunilor de terorism.

Etapele următoare În perspectiva Summitului de la Sibiu din

mai 2019, Comisia invită Consiliul European să susțină această inițiativă împreună cu Parlamentul European și să sprijine extinderea competențelor Parchetului European la infracțiunile de terorism care afectează mai mult de un stat membru.

După ce Consiliul European va fi decis în unanimitate cu privire la extinderea competențelor, Comisia poate duce mai departe acest proces prin prezentarea unei propuneri de modificare a Regulamentului de instituire a Parchetului European.

Parchetul European va fi un organism independent al Uniunii Europene, care va avea competența de a cerceta, a urmări penal și a trimite în judecată persoanele învinuite de săvârșirea unor infracțiuni care aduc prejudicii bugetului UE, cum ar fi actele de fraudă sau de corupție ori cazurile transfrontaliere de fraudă gravă în materie de TVA.

În prezent, 22 de state membre ale UE participă la Parchetul European: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Germania, Grecia, Spania, Finlanda, Franța, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 19

Proiecte regionale prioritare la summitul Iniţiativei celor Trei Mări

Liderii prezenţi la summitul Iniţiativa celor Trei Mări au adoptat o listă cu 27 de proiecte regionale de interconectare.

Din cele 27 de proiecte, unele au fost propuse de România, precum Bursa de transporturi în regiunea Inițiativei celor 3 Mări, Gazoductul BRUA, Platforma digitală pentru monitorizarea bazinelor hidrografice în regiunea Inițiativei celor 3 Mări, FAIRway Danube - reabilitarea şi întreţinerea şenalului Dunării şi afluenţilor săi navigabil, coridorul feroviar Gdansk-Constanţa și soluții de interoperabilitate pentru un sector energetic digitalizat și sustenabil în domeniul stocării energiei în regiunea Inițiativei celor 3 Mări

Summitul de la Bucureşti s-a încheiat cu o declaraţia comună a președinților și reprezentanților acestora la nivel înalt din cele 12 state participante.

Documentul salută "crearea Rețelei I3M de Camere de Comerț cu ocazia primei ediții a Forumului de Afaceri al I3M, prin intermediul Declarației Comune pentru crearea Rețelei de Camere de Comerț I3M, semnată de Camerele

de Comerț care intenționează să participe în cadrul rețelei, cu obiectivul de a susține activitățile viitoare ale Forumului de Afaceri al I3M și de a facilita contactele dintre comunitățile de afaceri în regiune".

Semnatarii "recunosc semnarea, cu ocazia Forumului de Afaceri I3M, a Scrisorii de Intenție cu privire la înființarea Fondului de Investiții al celor Trei Mări de către instituțiile financiare relevante care intenționează să participe la Fond. Odată creat, el va avea ca scop facilitarea, susținerea și finanțarea proiectelor prioritare de interconectare salutate de către Summit, precum și a altor proiecte viitoare ale I3M".

Totodată, ei au căzut de acord asupra nevoii de a monitoriza, stimula și susține implementarea proiectelor prioritare de interconectare, încurajând, în acest scop, o implicare mai activă a sectorului privat.

Facem precizarea că UE sprijină acest demers, întrucât 150 de miliarde de euro din Fondul de coeziune şi din Fondul de dezvoltare rurală au fost investite în statele participante la Iniţiativa celor Trei Mări, o treime fiind alocate chiar proiectelor de conectivitate.

(Sursa: www.euractiv.ro)

Guvernul reia proiectul Fondului Suveran de Investiții

Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, după ce o lege adoptată pe aceeași temă a fost declarată neconstituțională.

Această deoarece Programul de guvernare a prevăzut, încă de la începutul anului 2017, înființarea unui fond suveran de investiții, care să grupeze mai multe active importante ale statului, inițiativă criticată atât de analiști economici, cât și de politicienii din opoziție.

Nici măcar premierii PSD Sorin Grindeanu și Mihai Tudose nu au vrut să semneze actul de înființare a acestui fond, astfel că Parlamentul a trecut o lege pe această temă, care a fost declarată de Curtea Constituțională ca fiind neconstituțională, deoarece înființarea unui asemenea fond ar fi în atribuția administrației publice centrale.

În aceste condiții, guvernul a reluat ideea înființării unui asemenea fond printr-un act adoptat de Executiv, noul proiect de act normativ reglementând scopul fondului suveran de dezvoltare şi investiţii - atât dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, angajarea de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participarea directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori institutionali sau privaţi, inclusiv prin participarea în parteneriate public-private, precum şi administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit (potrivit notei de fundamentare).

Fondul va fi persoană juridică română ale cărei condiţii de organizare si functionare se stabilesc prin hotărâre de Guvern, care se înfiinţează şi funcţionează ca societate pe acţiuni şi care este deţinut în întregime, în mod direct, pe toată durata de funcţionare de către statul român.

Capitalul social va fi format din aport în numerar, precum şi din aport în natură, care fi stabilit tot prin hotărâre de Guvern, urmând a fi compus şi din bunuri mobile şi imobile proprietate privată a Statului, inclusiv din acţiuni ale Statului la societăţile la care acesta este acţionar.

În varianta adoptată de Parlament, din Fondul Suveran ar fi făcut parte acțiunile deținute de stat la 33 de companii, printre care Engie România S.A., Electrica S.A., E.ON Energie România S.A., OMV Petrom S.A, Telekom România Communication S.A., Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti S.A., Romgaz S.A., Antibiotice S.A., Loteria Română, iar statul ar fi contribuit și cu bani la înființarea fondului, pentru a duce capitalul social la 9 miliarde de lei.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 20

110 milioane de lei pentru combaterea pestei porcine

Guvernul suplimentează bugetul

destinat agriculturii cu 185 milioane de lei. Astfel, prima rectificare bugetară din

acest an fiind una pozitivă, prin majorarea estimărilor privind veniturile cu circa 6 miliarde de euro, în domeniul agriculturii a fost inclusă și Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară, căreia i s-a alocat o sumă suplimentară de 185 milioane de lei.

În buget este însă prevăzută și o sumă de peste 110 milioane de lei pentru combaterea și eradicarea pestei porcine, care vor fi folosiți inclusiv pentru despăgubirea fermierilor.

De asemenea, s-au prevăzut sumele

necesare pentru plata motorinei utilizate la lucrările agricole.

Vor începe investițiile și la 37 stații de pompare, necesare pentru extinderea suprafețelor agricole irigate

Potrivit ANSVSA, în România au fost confirmate peste 500 de focare de pestă porcină africană, în principal în gospodăriile populației.

Pesta porcină africană s-a extins în 98 de localităţi din opt judeţe, fiind confirmate în total 545 de focare, însă în zona de sud-est a României evoluţia bolii este extrem de agresivă.

Deja au fost ucişi 61.594 de porci din ferme şi gospodării ale populaţiei, iar despăgubirile acordate până în prezent se ridică la 148.140 lei.

În România. pesta porcină africană a evoluat relativ lent începând din vara anului trecut, dar începând din 9 iunie a fost o evoluţie destul de agresivă în zona de sud-est a României, în zona Deltei Dunării.

Pesta porcină a fost depistată în zona de nord-vest - judeţele Satu Mare, Sălaj şi Bihor și sud-est - judeţele Tulcea, Constanţa, Galaţi, Brăila şi Ialomiţa.

Crescătorii de porci afectaţi de pierderea animalelor din cauza pestei porcine

africane au început să primească despăgubiri - care se acordă atât pentru animalele ucise în cazul măsurilor care se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boală, cât şi pentru pagube colaterale - la un preţ cuprins între 8 şi 12 lei per kilogram.

România a cerut ajutor și de la Comisia Europeană și alte state membre UE pentru sprijinirea fermierilor și combaterea epidemiei de pestă porcină africană.

Agricultorii au cerut ca situația despăgubirilor pentru porcii uciși în focarele de pestă porcină să fie discutată urgent în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, lucru cu care a fost de acord și executivul care a inclus problematica printre priorități.

De altfel, fermierii au transmis o scrisoare premierului considerând că situaţia se prezintă catastrofal din punct de vedere al gestionării evoluţiei bolii.

De asemenea, ei au apreciat că este inadminibil ca investiţiile efectuate în sectorul de creştere şi îngrăşare a porcului din România să fie împinse în pragul falimentului de modul defectuos în care este gestionată această situaţie de criză.

În acest sens, ei au solicitat trecerea de urgenţă a ANSVSA (Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor) în subordinea directă a Ministerului Agriculturii.

Programul actual de supraveghere a mistreţilor, în special supravegherea pasivă de slabă calitate, nu oferă garanţie că pesta porcină africană ar fi depistată într-un stadiu timpuriu după introducere.

Acest lucru va întârzia depistarea bolii şi, prin urmare, punerea în aplicare a măsurilor de control, mărind riscul răspândirii ulterioare la porcii domestici, în special în exploataţiile nonprofesionale.

De asemenea, se menţionează că fermele comerciale afectate trebuie despăgubite printr-un sistem de pierderi de venit, pentru a-şi putea relua activitatea, iar despăgubirea pe cap de animal nu rezolvă problemele economice generate de virus.

Pentru gospodăriile individuale este nevoie de despăgubirea urgentă a porcilor ucişi în focar, pentru a exista certitudinea din partea crescătorilor că statul român îşi respectă angajamentele asumate, atât la nivel UE cât şi la nivel naţional.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 21

Seceta extremă provoacă o criză de proporții

Europa se confruntă cu un val de

căldură care a afectat puternic culturile, atât pe fondul secetei persistente, cât și din cauza incendiilor de vegetație.

Seceta prelungită a provocat producătorilor europeni de legume cele mai mari probleme din ultimele patru decenii.

Printre statele cele mai afectate se numără Franța, Belgia, Olanda, Germania, Marea Britanie, dar și Ungaria sau Polonia.

Problemele puse de valul de căldură și de lipsa ploilor au afectat cel mai puternic producătorii de conserve și de legume congelate, deoarece pierderile de pe câmp s-au transferat în livrări reduse și neregulate de legume proaspete către fabricile de procesare.

2018 este al treilea an consecutiv în care sectorul legumelor are probleme cauzate de condițiile meteo, iar seceta din prezent vine după furtunile agresive din prima parte a sezonului.

Căldurile extreme au forțat o reacție a Comisiei Europene, care, pentru a contracara scăderea producţiei şi evitarea altor dificultăţi pentru fermiei, a decis să relaxeze anumite reglementări din domeniul agriculturii și să plătească sume mai mari în avans.

Fermierii vor putea acum să primească până la 70% din plata lor directă şi 85% din ajutorul pentru dezvoltare rurală la jumătatea lunii octombrie în loc de decembrie

De asemenea, vor putea să utilizeze terenurile pe care în mod normal nu le-ar fi folosit pentru producţie pentru a-şi hrăni animalele - o derogare de la anumite cerințe de „înverzire” a sectorului agricol.

Comisia are în vedere și adoptarea unor derogări suplimentare privind înverzirea, în vederea acordării unei mai mari flexibilități agricultorilor pentru a produce furaje.

Aceste măsuri vor fi deosebit de benefice pentru crescătorii de animale.

Aceste derogări au atras însă critici din partea organizațiilor de protecție a mediului care spun că astfel de crize vor deveni mult mai dese.

Cât timp guvernele și UE vor refuza să susțină metode agricole sustenabile, care nu amplifică schimbările climatice și sunt mai adaptate efectelor acestor schimbări, criza va fi noul normal.

România, afectată de ploile abundente

Dacă în vestul și nordul Europei, seceta a afectat puternic recoltele, România este la polul opus - agricultorii nu pot strânge recolta din cauza ploilor.

Producţia de grâu a României ar putea scădea anul acesta cu cel puţin 20%.

Scăderea producţiei ar putea fi chiar mai semnificativă, zi după zi acest procent crescând iar situaţia pe câmp degradându-se.

La nivel european, producţia de grâu ar putea scădea la cel mai redus nivel din ultimii șase ani, din cauza condițiilor meteo extreme.

Și legumele din România au fost afectate de ploi, exemplu concludent fiind distrugerile provocate de precipitații plantațiilor de cartofi din județul Brașov.

Pe lângă cantităţile foarte mari de precipitaţii, un alt factor care a contribuit la distrugerea lor sau la diminuarea producţiei au fost bolile care, având condiţii extraordinare de dezvoltare, au devenit foarte agresive şi au produs pagube însemnate în cultura fasolei, a tomatelor.

Fructele stau puţin mai bine, deşi şi aici agresivitatea bolilor a produs ceva pagube, cei-i drept mai puţine decât în alte sectoare.

Apariţia ploilor în aproape fiecare zi a determinat să nu poată aplica metode de combatere a bolilor sau, dacă a plouat încontinuu, ele nu şi-au făcut efectul.

Problemele de pe câmp se transferă, de obicei, foarte rapid în majorări de preț - în anii cu condiții meteo nefavorabile, prețurile alimentelor au crescut, pe fondul scăderii producției.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 22

Statele membre UE pierd venituri de aproape 150 de miliarde €

Venituri de aproape 150 de miliarde euro

din taxa pe valoare adăugată (TVA) au fost pierdute în 2016, la nivelul UE, cu circa 12% mai puțin față de anul precedent, arata un studiu publicat de Comisie.

Potrivit datelor, deficitul de încasare a TVA-ului a scăzut în 22 de state membre și a crescut în șase țările UE: România, Finlanda, Marea Britanie, Irlanda, Estonia și Franța.

Statele membre au îmbunătățit colectarea TVA-ului pe întreg teritoriul UE, dar este inacceptabil ca bugetele naționale să piardă 150 de miliarde de euro pe an, mai ales atunci când 50 de miliarde din această sumă umflă buzunarele infractorilor, ale celor care comit fraude și chiar ale teroriștilor.

România a are cea mai slabă rată de colectare a TVA din UE, cu o pierdere de 36% în 2016 (cu 2 % peste anul anterior).

În schimb, Bulgaria, Letonia, Cipru și Țările de Jos au înregistrat performanțe foarte bune, și anume o scădere de peste 5 puncte procentuale a pierderilor din TVA în fiecare dintre aceste patru țări.

În termeni nominali, deficitul de încasare a TVA-ului a scăzut cu 10,5 miliarde de euro, ajungând la 147,1 miliarde de euro în 2016, adică la 12,3 % din veniturile totale din TVA față de 13,2 % în anul precedent.

Performanțele individuale ale statelor membre variază încă în mod semnificativ.

Așa-numitul „deficit de încasare a TVA-ului” indică diferența dintre veniturile din TVA preconizate și suma colectată efectiv.

Deși s-au înregistrat progrese mari în ceea ce privește îmbunătățirea colectării și a gestionării TVA-ului la nivelul UE, statele membre ar trebui să avanseze în acest moment către un acord cât mai rapid asupra reformei care să reducă frauda în materie de TVA.

Studiul privind deficitul de încasare a TVA-ului este finanțat din bugetul UE, iar constatările sale sunt relevante atât pentru Uniune, cât și pentru statele membre, dat fiind că TVA-ul are un aport important la bugetul Uniunii și la bugetele naționale.

Studiul aplică o metodologie „de sus în jos”, folosind datele din conturile naționale pentru estimarea deficitelor de încasare a TVA.

Pentru prima dată, raportul din 2018 include o analiză mai amplă a efectului unor factori externi, cum ar fi structura de producție a economiei și șomajul, precum și a celor aflați sub controlul direct al administrației fiscale, de exemplu dimensiunea administrației fiscale și cheltuielile informatice.

Acest aspect este deosebit de important dat fiind că sporirea investițiilor în IT conduce în mod normal la o reducere a deficitului de încasare a TVA-ului, după cum se precizează în recomandările anterioare ale Comisiei.

Eurostat 2018

Ediția din 2018 a anuarului Eurostat include statistici din diferite arii de activitate, care împreună construiesc imaginea generală a regiunilor Europei și care arată diferențe minore între zonele urbane și cele rurale în ce privește ocuparea forței de muncă la nivelul UE (România, în schimb, numărându-se printre țările în care deosebirile sunt notabile).

În UE, rata ocupării forței de muncă în mediul urban este de 72%, în timp ce în zonele rurale urcă la 73%, conform datelor pentru 2017, cele mai mari discrepanțe fiind înregistrate în Lituania (82% urban, 68% rural) și Bulgaria (76%, respectiv 62%).

Situații diferite, cu rate mai mari la sate decât în orașe, sunt cele din țări precum Germania (77% rural, 82% urban) sau Belgia (72% vs 62%).

În România, mediului urban îi corespunde o rată de 68,5%, în timp ce în zonele rurale aceasta coboară la 62% (pe de altă parte, la acest capitol cele mai mici valori din România sunt înregistrate în suburbii și orașe de mici dimensiuni, cu o rată de 60,6%).

La nivelul întregii populații din România, anul trecut, rata ocupării forței de muncă a fost de 63,9% (71,8 în rândul bărbaților, respectiv 55,8% la femei).

Mai sunt incluse statistici despre speranța de viață la naștere, raportate la nivelul anului 2016, cu o medie europeană de 83,6% în rândul persoanelor de sex feminin, față de 78,2% (sex masculin).

În timp ce în Spania și Italia sunt înregistrate cele mai ridicate nivele, România se numără printre ultimele 10 țări (79,1% în rândul fetelor, 71,7% pentru băieți).

În ce privește utilizarea rețelelor sociale, mai bine de jumătate dintre europenii cu vârste între 16-74 de ani, respectiv 54%, au folosit Instagram, Facebook sau Twitter, românii, cu 52% utilizatori de rețele sociale, apropiindu-se de media europeană (cele mai ridicate valori le au islandezii (89%).

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 23

Bani pentru inovații în agricultură

UE va aloca direct 10 miliarde de euro pentru cercetare în domeniul agricol.

Uniunea Europeană este un jucător major

în piața agricolă mondială, iar noile tehnologii, expertiza și inovațiile au un rol important în dezvoltarea agriculturii europene.

Totuși, fermierii simt că, uneori, UE nu grăbește adoptarea unor tehnici inovatoare - vezi dezbaterile privind organismele modificate genetic - sau alocă prea puțini bani pentru expansiunea noilor tehnologii digitale.

Și totuși productivitatea ridicată din fermele europene nu putea veni doar din tehnicile tradiționale, iar agricultura de precizie nu mai este de mult un termen obscur nici măcar într-o țară ca România, unde producția agricolă depinde masiv de condițiile meteo.

În aceste luni au loc dezbateri intense asupra finanțării sectorului agricol european în următoarea perioadă, iar Comisia a prezentat propunerea sa de buget pentru următorul cadru financiar multianual, respectiv pentru perioada 2021-2027, organizațiile de fermieri apreciind că planurile Executivului UE nu sunt prea ambițioase în privința finanțării inovației.

Aprecierea contrazisă de executivul European care susține că UE va aloca sume importante direct pentru cercetare în domeniul agricol prin Politica Agricolă Comună (PAC), dar va lăsa la latitudinea statelor membre finanțarea noilor tehnologii și alocarea de fonduri pentru digitalizare.

UE este un lider mondial în ceea ce privește inovarea în agricultură - lucru ușor de observat prin productivitatea fermelor - dar provocarea rămâne transformarea tuturor inovațiilor din teorie în practică, lucru care se realizează prin Parteneriatul European pentru Inovare, „o parte esențială a PAC”.

Propunerea Comisiei pentru viitoarea PAC pune în centrul atenției inovația și, mai specific, digitalizarea.

Fiecare stat va trebui să explice ce intenționează să facă pentru utilizarea resurselor de consultanță și pentru a îmbunătăți adoptarea inovațiilor și tehnologiilor digitale (agricultura de precizie sau utilizarea sateliților)”.

Iar angajamentul Comisiei în preluarea tehnicilor digitale o arată chiar propunerea de a crește bugetul pentru cercetare în domeniul agricol cu 10 miliarde de euro, o parte semnificativă urmând a fi alocată chiar pentru cercetări în domeniul agriculturii de precizie.

Investiția majoră în cercetare are drept scop nu doar descoperirea unor noi tehnici, ci și transferul acestora din laboratoare în ferme, pentru a menține nivelul ridicat de competitivitate a fermierilor europeni.

Digitalizarea va schimba agricultura în multe feluri, de la o utilizare mai eficientă a unor inputuri, precum îngrășămintele, la utilizarea echipamentelor autonome (roboți și tractoare fără șoferi) sau la schimbări în lanțul de furnizare.

Buget mai mic, dar mai eficient? Viitorul buget al UE va reflecta un context

deosebit determinat, pe de-o parte, de ieșirea Marii Britanii din UE (care lasă bugetul Uniunii o gaură de circa 12 miliarde de euro anual), pe de alta faptul că statele membre insistă pentru finanțarea unor noi priorități, precum apărarea, securitatea sau migrația.

În aceste circumstanțe, politicile tradiționale ale UE - politica agricolă și cea de coeziune - nu puteau scăpa neafectate, iar bugetul total al PAC va fi mai mic decât în actualul cadru financiar (2014-2020), scăderea nefiind de mare amploare.

Prioritatea rămâne protejarea subvențiilor directe, necesare pentru veniturile fermierilor, dar, dat fiind faptul că obiectivele PAC post-2020 sunt simplificarea și modernizarea, inovația va avea un rol proeminent.

Căci investițiile pentru cunoștințe și inovație asigură productivitatea pe termen lung.

Totuși, în viitoarea politică agricolă comună, Comisia Europeană vrea să dea mai multă libertate statelor membre în distribuția fondurilor, astfel încât Executivul european va stabili anumite domenii în care trebuie adoptate măsuri, iar statele membtre vor avea latitudinea modului de a rezolva situațiile specifice.

„Experiența actualei PAC, aplicată în 28 de state membre cu climate, metode de producție și tradiții diferite, arată că Bruxelles-ul nu mai poate determina ce trebuie să facă fiecare stat membru.

În consecință, în noua PAC, statele UE vor construi programele de sprijin adecvate pentru a susține digitalizarea.

Bunăoară, utilizarea roboților pentru mulgere este mai mult sau mai puțin comună în anumite state membre, dar relativ rară în altele.

De aceea, în zonele în care utilizarea este redusă, ar fi de folos organizarea unor programe de training sau de schimb de informații privind folosirea roboților sau chiar sprijinirea investițiilor în astfel de tehnologii.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 24

Astfel, bugetul pentru agricultura de precizie va depinde de nevoile și de alocările exacte din cadrul întregului pachet al PAC pe care fiecare stat membru le va primi.

Agricultura de precizie se bazează și pe managementul optimizat al necesarului de inputuri (de la apă, la fertilizatori sau pesticide) pentru o recoltă anume.

Pentru o agricultură „smart” este nevoie de procesarea unui volum mare de date, de la poziționări GPS la cititul senzorilor de la distanță, pentru a reduce cantitățile de îngrășăminte, pesticide și apă utilizate.

În contextul unei cereri ridicate de produse agro-alimentare, UE vrea să producă „mai mult cu mai puțin” pentru a proteja mediul.

De aceea, asociații din domeniul agricol au solicitat Comisiei să fie mai ambițioasă cu planurile de a încuraja agricultura de precizie,

pentru a profita de revoluția digitală și a introduce noi tehnologii cu ajutorul viitoarei politici agricole comune.

Totuși, alți stakeholderi vorbesc de faptul că mai întâi este nevoie ca UE să acopere zonele rurale cu Internet de mare viteză și abia apoi putem vorbi de digitalizarea fermelor.

De pildă, unele sate din România nu numai că nu au Internet de mare viteză, dar nu au nici canalizare, drumurile sunt neasfaltate, iar populația foarte bătrână.

Și chiar dacă, bunăoară, autoritățile de la București sunt interesate de investițiile în monitorizarea turmelor prin satelit sau roboți de mulgere, este de așteptat ca sprijinul financiar să fie direcționat mai degrabă spre construcția de drumuri, rețelele de apă sau spre susținerea tinerilor fermieri.

Agricultura ecologică „Cenușăreasa” sectorului

Interesul consumatorilor pentru produse alimentare organice este în creștere, dar agricultura ecologică este în declin în România, deși Comisia încurajează dezvoltarea sectorului în țările membre și finanțează conversia terenurilor pentru acest tip de agricultură sau promovarea produselor.

Astfeș, suprafețele cultivate și numărul fermierilor care practică agricultura organică a scăzut în ultimii șase ani, astfel încât România a ajuns să fie numită printre „contra-performerii” sectorului.

Un studiu al Research Institute of Organic Agriculture FiBL din Elveția remarca performanța modestă a României în sectorul agriculturii ecologice, dintre statele est-europene, analizate în studiu, doar Romania și Polonia înregistrând un declin al suprafețelor certificate ecologic (deși vânzările de produse ecologice au crescut, pe baza unui interes crescut al cumpărătorilor).

Piaţa de produse bio din România a avut o valoare estimată la circa 40 milioane euro în 2016, în creştere cu 30% faţă de 2014, potrivit unui raport al Departamentul pentru Agricultură al SUA.

Dar, conform datelor Ministerului de profil, suprafața totală cultivată în agricultura ecologică a scăzut de la peste 300.000 de hectare în 2013 la 226.000 de hectare în 2016, iar numărul operatorilor certificați a coborât de la peste 15.500 în 2012, la circa 10.500 în 2016.

În plus, chiar dacă în 2017 suprafața cultivată ecologic a înregistrat un ușor reviriment, urcând la 258.000 de hectare, numărul fermierilor a scăzut cu peste 2.000, la doar 8.434 de operatori certificați.

Problema numărului redus de operatori ecologici ar trebui să ridice semne de întrebare atât în aceste două state membre, Polonia și România, cât și la nivelul întregii UE, pentru că este vorba de o scădere care poate afecta randamentul agriculturii comune.

Chiar dacă sprijinul specific pentru dezvoltarea agriculturii ecologice în zonele rurale este disponibil prin intermediul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), iar acest suport poate fi acordat agricultorilor sau grupurilor de agricultori care se angajează în mod voluntar să treacă la folosirea sau să aplice în continuare practici și metode specifice agriculturii ecologice.

Reamintim că alocarea totală pentru măsura 11- Agricultură ecologică este de 236 milioane de euro în acest an, furnizate pe baza principiului gestionării partajate, în care statele membre sunt responsabile de conceperea și punerea în aplicare a programelor de dezvoltare rurală (PDR), comisia având doar rolul de a aproba programele de dezvoltare rurală (dacă sunt conforme cu legislația Uniunii și prezintă o strategie solidă pentru a oferi răspunsuri unor nevoi teritoriale bine definite).

De menționat și faptul că și propunerile Comisiei privind viitoarea PAC prevăd furnizarea în continuare a plăților pentru angajamente de gestionare (trecerea la agricultura ecologică și menținerea acesteia), precum și sprijin pentru alte intervenții de care beneficiază agricultorii care practică agricultura ecologică, cum ar fi investițiile și transferul de cunoștințe.

Dar, deși România este un important jucător în agricultura europeană, terenurile certificate pentru agricultura ecologică reprezintă doar 1% din suprafața totală utilizată în agricultură (față de 6,7% din suprafața agricolă totală), în condițiile în care sectorul este în continuă creștere (125 %), fiind evaluat la circa 27 miliarde de euro.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 25

Implicare în negocierea creșterii bugetului UE

În fața nemulțumirilor exprimate de statele membre, implicit de guvernul României, privind bugetul propus de Comisie pentru 2021-2027, executivul european susține că dimensiunea lui mai poate fi negociată în următoarele luni.

Cu atât mai mult de către România, care deține - primul semestru al anului viitor - președinția Consiliului UE, iar Comisia speră ca statele membre să ajungă la o înțelegere privind bugetul pentru viitorul cadru financiar multianual (CFM) până la alegerile europene din mai 2019.

Marea problemă a propunerii de buget o constituie faptul că Marea Britanie va părăsi UE de anul viitor (ocazie cu care vor dispărea cele circa 12 miliarde de euro cu care britanicii contribuiau an de an la bugetul Uniunii), în condițiile în care, suplimentar, se dorește ca bugetul să fie alocat și pentru obiective pentru care nu s-au direcționat până acum bani (sau sumele au fost considerabil mai mici), precum apărarea, securitatea sau migrația.

De aceea, Comisia s-a văzut nevoită să

reducă din banii pentru politicile tradiționale - Politica de Coeziune și PAC, dar această decizie nu a fost văzută cu ochi buni de majoritatea statelor membre.

România va beneficia de mai mulți bani din fondurile de coeziune și subvențiile pentru fermieri vor crește, dar fondurile pentru dezvoltare rurală vor fi mai puține.

Executivul european apreciază, însă, că pentru România şi politicile tradiţionale la care aderă s-a reuşit menţinerea finanţării la un nivel foarte rezonabil, mai ales pentru pilonul I (subvențiile directe pentru fermieri).

Pe de altă parte, reducerea de 16% (a bugetului privind dezvoltarea rurală) mai poate fi negociată în următoarele luni, deși România – grație eforturilor comisarului pentru politici regionale - a obținut deja o creștere a fondurilor de coeziune.

Reamintim că autoritățile române susțin continuarea convergenţei plăţilor directe, pentru a reduce diferenţele dintre subvenţiile plătite fermierilor din statele membre din est faţă de cele din vestul Europei, dar și că ar trebui să se utilizeze la calculul subvenţiei suprafaţa solicitată într-un an mai recent, respectiv 2018 şi nu 2016.

Se consideră și că reducerea bugetului PAC riscă să adâncească decalajele de dezvoltare între regiuni şi între statele membre, reducerea de 16% şi intenţia de creştere a ratei de cofinanţare naţională urmând să afecteze grav dezvoltarea zonelor de munte, a zonelor defavorizate, a agriculturii ecologice, a măsurilor de climă şi mediu, a investiţiilor în inovare şi în dezvoltarea de cunoştinţ.

De asemenea, România se opune propunerii de plafonare obligatorie a subvenţiilor agricole, pentru că ar afecta grav fermele mari, competitive, dar şi pe cele mijlocii, fără a contribui cu adevărat la restructurarea fermelor necompetitive.

Astfel, oficialii români propun ca Bruxelles-ul să lase la latitudinea statelor membre decizia privind plafonarea sau plata predistributivă cu creşterea procentului acesteia la 25-30% pentru fermele mari.

Desigur, executivul european este deschis la orice idee pozitivă care poate ajuta menținerea în afaceri a fermierilor mici şi mijlocii aflaţi în aceste situaţii, iar prin BEI (şi alte fonduri de investiţii europene) se va încerca un ajutor în această speţă printr-o schemă de ajutor financiar.

Mai ales că Guvernul de la Bucureşti a acordat sprijin faţă de PAC şi, în special, pentru partea ei de finanţare.

De altfel, România se numără printre statele care susțin o creștere a contribuțiilor naționale la bugetul UE, pentru ca acesta să nu scadă după plecarea Marii Britanii, dar statele mari contributoare se opun creșterii contribuțiilor, sugerând că este nevoie de un buget mai bine țintit.

Cu toate acestea, România ar fi afectată serios de diminuarea fondurilor de dezvoltarea rurală, dat fiind că aproape jumătate din populație locuiește la sate.

În plus, pe partea de dezvoltare rurală, România a avut performanțe mult mai bune în atragerea fondurilor europene decât în alte programe de susținere a investițiilor, având în trecut, dar și în prezent (la 40%) una dintre cele mai mari rate de absorbţie a oricărui program de dezvoltare rurală din cadrul UE.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 26

Eliminarea dublului standard la produse

Parlamentul European a luat poziţie în privinţa diferenţelor de calitate a produselor din UE, propunând o serie de măsuri pentru eliminarea acestei situaţii, reclamată de mai multe state membre, inclusiv România.

Europarlamentarii susţin că, dacă o companie vinde un produs în mai multe state din UE, dar cu compoziţie care diferă de la un stat la altul, acest produs nu poate fi prezentat pe piaţă cu etichetă identică, pentru că aceasta ar induce în eroare consumatorul.

Raportul adoptat în plenul de la Strasbourg propune măsuri împotriva practicilor comerciale neloiale de vânzare a unor produse de calitate inferioară în unele țări UE.

Rezoluţia non-legislativă, a apărut ca urmare a unor teste şi sondaje din unele state membre, în special din Europa Centrală şi de Est, care au arătat că există produse care sunt prezentate pe piaţă sub acelaşi nume şi ambalate identic, dar conţin ingrediente diferite, în detrimentul consumatorilor.

Aceste diferenţe au fost găsite atât în produse alimentare, cum ar fi crochete de peşte, supe instant, cafea, băuturi răcoritoare, cât şi în produse non-alimentare incluzând detergent, produse cosmetice şi de curăţenie sau produse destinate bebeluşilor.

Parlamentul European recomandă câteva măsuri care să fie aplicate la nivel european şi naţional pentru a evita diferenţele de calitate:

cooperare transfrontalieră şi schimb de informaţii despre produsele necorespunzătoare normelor şi despre posibile practici neloiale în cadrul autorităţilor naţionale pentru protecţia consumatorilor şi a produselor alimentare, a asociaţiilor pentru consumatori şi a Comisiei; abordare comună a procesului de testare pentru a aduna probe sigure şi comparabile şi pentru a indica cât de grave şi răspândite sunt practicile legate de diferenţele de calitate;

o abordare comună a procesului de testare pentru a aduna probe sigure şi comparabile şi pentru a indica cât de grave şi răspândite sunt practicile legate de diferenţele de calitate;

prezentarea rezultatelor disponibile într-o bază de date publică şi analiza acestora.

Raportul cere organizațiile de consumatori să aibă un rol activ în dezbaterea publică și informarea consumatorilor, subliniind rolul industriei în îmbunătățirea transparenței.

Deputații europeni au salutat alocarea a 2 milioane de euro Centrului Comun de Cercetare pentru a dezvolta o metodologie

europeană mai robustă și o abordare armonizată a testelor.

Chiar dacă au acceptat Noul pact pentru consumatori, care modifică Directiva privind practicile comerciale neloiale, eurodeputaţii susţin că este nevoie de mai multe clarificări și că rezultatul procesului legislativ ar trebui să ducă la o definiţie clară a ceea ce se consideră a fi diferenţa de calitate şi cum ar trebui să fie evaluat şi rezolvat fiecare caz.

Membrii Parlamentului European "cred cu

tărie” că un amendament care introduce un nou punct pe "lista neagră” a Directivei care să menţioneze explicit diferenţa de calitate a produselor etichetate identic, când aceasta duce la discriminare şi nu respectă aşteptările consumatorilor, "ar fi o modalitate eficientă de a rezolva cazuri de diferenţe de calitate”.

Preferinţele consumatorilor nu ar trebui să fie folosite ca o scuză pentru a scădea calitatea sau pentru a oferi produse cu grade diferite de calitate pe diverse pieţe.

Nu trebuie uitat nici că operatorii de afaceri pot comercializa produse cu compoziţie şi caracteristici diferite în Europa doar atunci când există "factori legitimi” care justifică această practică şi când se respectă în totalitate normele UE.

Oficiali guvernamentali din Ungaria, Slovacia sau Cehia au criticat - începând din 2016 - pasivitatea autorităților europene în privința diferențelor de calitate, iar alte state din regiune precum Polonia și Bulgaria s-au alăturat ulterior demersului.

Doar România a reacționat mai lent, dar, în februarie 2017. Ministerul Agriculturii a înființat un grup de lucru, împreună cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor și Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, pentru a analiza dublul standard, iar în iulie 2017, a anunţat rezultatele testelor comparative efectuate pentru verificarea dublului standard al calității alimentelor.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 27

Locul 44 în lume la Indicele de Progres Social

România este pe locul 44 în lume din 128 de ţări analizate în ediţia din anul 2017 a Indicelui de Progres Social – „2017 Social Progress Index” (valoare SPI – 73,53). Anul trecut ne situasem pe locul 42 în lume din 133 de ţări analizate şi pe penultimul loc în UE, față de locul 50 în lume în ediţia din 2015 şi de locul 51 în lume în ediţia din 2014.(Sursa: The Social Progress Imperative, 2017 Social Progress Index, http://www.socialprogressindex.com/?tab=2&code=ROU).

Tabel 1: România: Indicele de Progres Social (2015, 2016)

Valoare în 2015 / 100

Loc / Nr. de ţări analizate

Valoare în 2016 / 100 Loc / Nr. de ţări analizate

Indicele de Progres Social 72,23 42 / 133 73,53 44 / 128

Nevoile de bază ale omului 84,26 54 / 133 84.01 51 / 128

Fundamentele bunăstării 74,91 46 / 133 77.51 47 / 128

Oportunitate 57,52 47 / 133 59.08 45 / 128

(Sursa: The Social Progress Imperative, 2016 Social Progress Index, http://www.socialprogressimperative.org/countries/rou/#performance/components/spi/,

http://www.socialprogressimperative.org/countries/rou/; Idem, 2017 Social Progress Index, http://www.socialprogressindex.com/?tab=2&code=ROU).

Indicele de Progres Social – iPS este un indicator agregat de sub-indici sociali și de mediu care are 3 dimensiuni ale progresului social: Nevoile de bază ale omului, Fundamentele bunăstării și Oportunitate, Indicele pe 2017 incluzând date din 128 de țări (rezultate din cumularea a 50 de sub-indicatori structurați în cei trei piloni).

Cele mai bune performanţe obţinute de România le regăsim la Nutriție și îngrijire medicală de bază (98,29), Acces la cunoștințele de bază (94,90), Apă și salubritate (83,12), Siguranță personală (79,54),– Acces la informații și comunicații (78,96), în tim ce mai slabe performanţe privesc Toleranța și incluziunea (39,43), Accesul la educația avansată (54,99), Sănătatea şi bunăstarea (65,57), Drepturile personale (70,06) și– Calitatea mediului (70,59)

Tabel 2: România: Performanţe România Scor / 2016 Loc / 2016 Loc / 2015

Nevoi de bază ale omului

Nutriție și îngrijire medicală de bază 98,29 (faţă de 98,04 în 2015) 43 = 43

Apă și salubritate 83,12 (faţă de 82,96 în 2015) 65 68

Siguranță personală 79,54 (faţă de 79,60 în 2015) 37 = 37

Adăpost 75,09 (faţă de 76,45 în 2015) 70 ▼ 63

Fundamentele bunăstării

Acces la cunoștințele de bază 94,90 (faţă de 93,81 în 2015) 56 58

Acces la informație și comunicații 78,96 (faţă de 78,69 în 2015) 43 ▼ 42

Calitatea mediului 70,59 (faţă de 67,72 în 2015) 48 54

Sănătate şi bunăstare 65,57 (faţă de 59,40 în 2015) 69 88

Oportunitate

Libertatea și alegerea personală 70,06 (faţă de 68,03 în 2015) 38 44

Drepturile personale 71,83 (faţă de 63,16 în 2015) 44 58

Acces la educația avansată 84,99 (faţă de 55,58 în 2015) 46 ▼ 42

Toleranță și incluziune 39,43 (faţă de 43,33 în 2015) 105 ▼ 88

(Sursa: The Social Progress Imperative, 2016 Social Progress Index, http://www.socialprogressimperative.org/countries/rou/;Idem, 2017 Social Progress Index,

http://www.socialprogressindex.com/?tab=2&code=ROU, http://www.socialprogressindex.com / assets / downloads / scorecards / en / ROU-Scorecard.pdf).

Comparativ cu Danemarca, aflată pe primul loc / 128 de ţări, având o valoare a Indicelui de Progres Social de 90,57, media la nivel global este dezastruoasă, IPS având valoarea de 64,85 / 100.

Luată ca entitate, lumea se situează astfel între Indonezia și Botswana - media scorului mondial este de 73,80 la „Nevoile de bază ale omului” și 68,69 la „Bunăstare”, doar 51,85 la „Oportunitate”.

„Crearea unei societăți cu oportunități pentru toți cetățenii rămâne un obiectiv evaziv pe care multe națiuni nu au reușit să-l atingă”, declară experţii pe dimensiunea progresului social (Sursa: The Social Progress Imperative, 2017 Social Progress Index – Social Progress Globally. Results, http://www.socialprogressindex.com/results).

(Sursa: www.inaco.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 28

Bani europeni pentru 4 proiecte

majore de transporturi

Comisia Europeană pare în continuare nemulțumită de modul în care România atrage finanțarea europeană pentru proiectele de investiții în domeniul infrastructurii de transport.

Astfel încât mai persistă încă un risc de dezangajare a fondurilor europene pentru infrastructură, motiv ca autoritățile să pregătească proiecte mature pentru a atrage toți banii pe care UE îi poate oferi României.

Căci, se pare, că din 2014 România a depus numai 4 proiecte importante cu fonduri UE destinate infrastructurii în transporturi.

Este vorba în primul rând un proiect

foarte important, de peste un milliard de euro, de cale ferată, care este cel mai mare proiect pe modernizare, Gurasada-Simeria.

Apoi de autostrada Sebeş-Turda, Câmpia Turzii-Târgu Mureş și linia de metrou Gara de Nord-Otopeni.

Deocamdată, însă, România nu riscă încă să piardă bani în acest moment, pentru că Programul Operaţional de Infrastructură Mare (POIM) cheltuie din proiectele fazate, adică proiectele de apă şi canalizare care n-au fost finalizate la timp.

În plus, există interes din partea Comisiei și pentru a finanța autostrada Sibiu-Piteşti, dar și o autostradă care ar trebui să lege Transilvania de Moldova.

De altfel, autostrada Sibiu-Piteşti reprezintă o prioritate, nu numai pentru România, ci şi pentru întreaga UE, pentru că este veriga lipsă din tronsonul european dintre Rotterdam şi Constanţa.

Se cere însă ca pregătirile şi ofertele să se facă pe baza unor studii de mediu aprofundate și să se recupereze întârzîierile astfel încât construcția să poată începe măcar în 2019.

Referitor la a doua autostradă, Montana, care să traverseze munţii în România, ea ar trebuie să fie chiar prioritară, fiindcă va lega Transilvania de Moldova, obiectiv care are are o semnificație aparte în anul Centenarului.

Astfel încât el rămâne o prioritate în toate analizele Comisiei, care încurajează autorităţile române să accelereze pregătirea unei a doua autostrăzi care să treacă Carpaţii.

În acest sens, din partea Comisiei Europene a fost oferită disponibilitate pentru finanţarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Târgu Mureş-Iaşi, urmând ca lucrările de construcţie să înceapă din 2021.

Opiniile Comisiei vin, însă, într-un oarecare dezacord cu autoritățile române care consideră că în gestiunea Ministerului Transporturilor proiectele pe infrastructură sunt deja la un grad de supracontractare pregătită ce depăşeşte 200%.

Ba, mai mult, s-a vehiculat – la nivelul administrației locale - și ideea că nu mai sunt fonduri europene, deși România mai are la dispoziție o sumă semnificativă.

Potrivit celor mai recente date de la Ministerul Fondurilor Europene, România are la dispoziție prin programul de infrastructură POIM circa 9,2 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

Incluzând cele 594 milioane de euro primite în avans de la Comisia Europeană, rata de absorbție tot nu a ajuns la 20%.

Până la sfârșitul lunii august, România a trimis la Bruxelles facturi pentru doar 1,2 miliarde de euro, corespunzând unei rate de absorbție curente de 13,1%.

Potrivit regulilor Comisiei Europene, banii alocați unui an trebuie cheltuiți maxim în anul n+3.

Fondurile din programele operaționale sunt alocate pe ani, nu pot fi trase toate odată, iar banii alocați pentru 2015, de exemplu, trebuie cheltuiți maxim până în 2015+3, adică decembrie 2018, altfel statul respectiv îi pierde.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 29

Cele mai mari creșteri de prețuri din toată Europa

Prețurile de consum din România au crescut cu 257% între 2000 și 2017, în timp ce prețurile din Uniunea Europeană au urcat, în medie, cu doar 36,5% în aceeași perioadă.

Cea mai mare creștere a fost

consemnată la capitolul băuturi alcoolice și produse din tutun, ale căror prețuri s-au majorat cu 726% în perioada 2000-2017, potrivit Eurostat (și în UE această categorie de produse a avut o scumpire ridicată, de 92%).

Utilitățile sunt acum de șase ori mai scumpe în România decât în urmă cu aproape

două decenii, în timp ce în UE prețurile au crescut doar cu 57%.

Prețurile hainelor sunt neschimbate în UE (în Polonia au scăzut cu peste 50%), dar în România au urcat cu peste 144%.

Dintre cele 11 categorii incluse în analiză, singura la care România nu este pe primul loc la inflație este capitolul cheltuielilor pentru sănătate, ale căror tarife au crescut cel mai mult în Ungaria (156,8%).

Totuși, creșterea de preț pentru serviciile de sănătate - de peste 116% - este aproape triplă față de media UE, de 40,8%.

Prețul educației este cvadruplu acum față de 2000 în România, dar acest capitol a înregistrat și în UE aproape o dublare.

Activitățile recreative și culturale au prețuri mai mari cu circa 129% față de 2000 (prețul mediu în UE a cresct cu doar 7%), iar bonurile de la hoteluri și restaurante sunt cu peste 300% mai mari (creșterea de preț din UE este de 56%).

Și mai ciudată este evoluția prețurilor la servicii de comunicații, care au scăzut în cele mai multe state europene, comparativ cu 2000, astfel media europeană este mai redusă cu aproape 22%, dar tarifele percepute în România pentru comunicații erau cu 135% mai mari în 2017 față de 2000.

Inflația a crescut din nou în august

Rata inflației a urcat din nou în august, după o ușoară temperare în lunile anterioare din vară.

Rata anuală a inflației, care măsoară creșterea prețurilor de consum în ultimele 12 luni, a ajuns la 5,1% în august, de la 4,56% în iulie.

Creșterea mare a prețurilor a fost cauzată în special de majorarea prețurilor produselor nealimentare, care au fost mai scumpe cu 6,8% față de august 2017, în timp ce alimentele și serviciile s-au scumpit cu 4,1% și, respectiv, 2,6%.

Anul acesta, inflația a atins cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani în luna mai, când s-a ridicat la 5,41%, după care a coborât ușor la 5,40% în iunie.

În august, prețurile de consum au fost cu aproape 0,3% mai mari față de iulie, tot pe fondul scumpirii produselor nealimentare.

Astfel, prețurile produselor nealimentare au crescut cu 0,66% în august

față de luna anterioară, iar serviciile s-au scumpit cu 0,13%. În schimb, prețurile alimentelor au fost cu 0,17% mai mici față de iulie.

Rata medie lunară a inflaţiei în primele opt luni din acest an a fost de 0,3%, faţă de 0,1% în perioada similară din 2017.

România a avut în ultimele luni cea mai

mare inflație din Uniunea Europeană, dar banca centrală estimează, totuși, o temperare a creșterii prețurilor pe final de an.

(Sursa:www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 30

Alternativa UE la pensiile private

O nouă schemă de pensii private

paneuropene va ajuta cetățenii UE să economisească mai ușor chiar dacă se mută în alt stat membru

Aceasta întrucât Comisia pentru Afaceri Economice a Parlamentului European a adoptat un cadru juridic pentru un nou produs paneuropean de pensii personale (PEPP), cu caracteristici standard la nivelul întregii Uniuni.

Schema nu înlocuiește sistemele existente, ci este o opțiune suplimentară, în competiție cu produsele naționale, oferind o varietate superioară celor care vor să economisească.

Ca și alte sistemele de pensii administrate privat, schema paneuropeană va oferi persoanelor o soluție voluntară și complementară sistemelor publice de pensii.

Banii puși deoparte în schemele de pensii private sunt investiți în diverse instrumente financiare, iar - în unele cazuri - contribuțiile personale beneficiază de beneficii fiscale, precum scutirile de impozite.

În întreaga Uniune, sunt o sumedenie de produse de economisire în vederea pensiei, dar PEPP intenționează să devină o alternativă simplă, cu caracteristici standard și costuri transparente, vandabilă în statele membre.

În prezent, piața internă a pensiilor personale este foarte fragmentată și variază în diferite state membre ale UE.

Prin urmare, există doar un grad limitat de portabilitate a produselor de pensii personale dintr-un stat membru în altul, lucru ce poate afecta drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.

În acest mod, de exemplu, ei pot fi împiedicați să-și găsească un loc de muncă sau să se pensioneze într-un alt stat membru UE.

Regulamentul PEPP va conduce la crearea unui produs paneuropean în mare parte standardizat, care va fi disponibil în toate statele membre și care va permite cetățenilor să beneficieze pe deplin de piața internă, a precizat europarlamentarul.

Practic, ei vor putea să-și transfere drepturile lor de pensie în străinătate și au posibilitatea de a alege dintre diferite tipuri de furnizori, inclusiv pentru servicii transfrontaliere.

Eurodeputații își pot păstra secrete cheltuielile

Tribunalul UE a decis că Parlamentul European poate refuza accesul la documente privind indemnizațiile pentru cheltuieli generale, urmare a plângerii făcute de jurnaliști din mai multe state membre, instanța din Luxemburg susținând că reclamanții nu au reușit să demonstreze necesitatea publicării unor documente ce conțin date personale.

Reamintim faptul că, în 2015, mai mulți jurnaliști și asociații jurnalistice din UE au solicitat acces la documentele privind indemnizațiile pentru cheltuieli generale acordate lunar europarlamentarilor, cereri refuzate de către Parlamentul European, motiv ca reclamanții să se adreseze Tribunalului UE.

Curtea a susținut, așadar, că instituțiile trebuie să refuze accesul la documente a căror divulgare ar submina protecția vieții private și integritatea individului, în conformitate cu legislația europeană privind protecția datelor cu caracter personal.

Potrivit acestei legislații, "date cu caracter personal" înseamnă orice informație referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă.

Pe de altă parte, instanța subliniază că accesul la documente care conțin date cu caracter personal poate fi acordat în cazul în care solicitantul demonstrează că accesul este necesar și nu aduce atingere intereselor legitime ale persoanei în cauză.

De asemenea, judecătorii nu au fost de acord nici cu dezvăluirile parțiale, mai ales că prelucrarea documentelor ar fi însemnat "o povară administrativă excesivă", dat fiind volumul documentelor.

Ori, în cazul de față, Curtea a considerat că nu este îndeplinită prima condiție – necesitatea și că reclamanții nu au reușit să demonstreze că accesul la documentele solicitate important pentru a avea o imagine exactă a modului în care europarlamentarii își folosesc indemnizațiile.

Decizia nu a fost agreată nici de unii europarlamentari care au considerat că – fiind vorba despre reprezentanții poporului - ar trebui să se știe arate pe ce cheltuie banii”, și nici de Transparency International, care și-a exprimat dezamăgirea față de hotărârea instanței.

Indemnizaţia pentru cheltuieli generale acordată membrilor PE vizează acoperirea cheltuielilor din statul membru în care au fost aleşi, precum costurile de administrare a birourilor deputaţilor, factura telefonică şi taxele poştale, achiziţionarea, utilizarea şi întreţinerea echipamentului informatic şi telematic, valoarea ei fiind de aproximativ 4.300 de euro pe lună.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 31

Reduceri agresive ale emisiilor de CO2

UE ar vrea ca 4 din 10 mașini produse în

2030 să genereze foarte puține emisii de dioxid de carbon sau chiar deloc, reducerea lor fiind un obiectiv al UE, ca urmare a Acordului de la Paris.

În ultima perioadă, legiuitorii europeni au devenit mult mai agresivi în stabilirea țintelor de reducere a emisiilor poluante, dar industria a criticat măsurile propuse.

Spre exemplu, Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) consideră că ţintele mai stricte privind limitarea emisiilor de CO2 propuse de Parlamentul European sunt nerealiste, ameninţând locurile de muncă din industria auto şi creşterea economică.

În noiembrie 2017, Comisia Europeană a propus reducerea cu 30% a emisiilor de CO2 pentru autoturismele şi autoutilitarele noi până în 2030, cu un obiectiv intermediar vizând reducerea cu 15% până în 2025.

Recent, însă, Comisia de mediu din Parlamentul European a votat obiective mai ambiţioase - o reducere de 20% a emisiilor de CO2 până în 2025 şi de 45% până în 2030.

De asemenea, producătorii auto ar trebui să se asigure că mașinile cu zero emisii sau emisii reduse (sub 50 g CO2/km) vor avea o cotă de piață din vânzările de noi autovehicule de 40% în 2030, și 20% în 2025.

Transportul rutier este responsabil pentru 22% din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE.

Potrivit Executivului comunitar, în prezent, în UE sunt disponibile doar şase modele de autovehicule electrice, faţă de peste 400 de modele în Asia.

Pentru a încuraja producţia de vehicule

electrice, Comisia Europeană ar urma să aloce 800 de milioane de euro pentru a sprijini construirea de puncte de încărcare pentru vehicule electrice şi alte 200 de milioane de euro pentru dezvoltarea de baterii destinate vehiculelor electrice.

Dar producătorii auto susţin că infrastructura pentru punctele de încărcare şi piaţa nu sunt suficient de dezvoltate pentru a permite o trecere rapidă la vehicule cu emisii scăzute.

Industria auto asigură peste 10% din toate locurile de muncă din industria prelucrătoare a UE, dar o forțare a adoptării automobilelor electrice ar afecta locurile de muncă din anumite regiuni ale Uniunii unde sectorul auto este mult mai prezent, precum România, se arată într-un raport publicat luna aceasta de firma FTI Consulting.

(Sursa: www.euractiv.ro)

Reciclarea deșeurilor municipale

Comisia Europeană a propus o serie de măsuri care să vină în sprijinul a 14 state membre, printre care și România, în ceea ce privește gestionarea și reciclarea deșeurilor municipale.

Conform celui mai recent raport privind modul în care sunt aplicate reglementările europene în materie de gestionare şi reciclare a deşeurilor, 14 state membre (România, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Grecia, Croația, Portugalia, Slovacia, Spania, Cipru, Estonia, Finlanda, Letonia, Malta) riscă să nu-și poată atinge ținta de reciclare de 50%, stabilită la nivelul UE pentru anul 2020.

În ciuda progreselor înregistrate, Comisia a identificat decalaje semnificative în rândul statelor membre, care trebuie rezolvate rapid, astfel încât europenii să se poată bucura de beneficiile economice şi de mediu aduse de economia circulară.

Comisia Europeană a prezentat un plan detaliat de acțiune care să vină în sprijinul statelor vizate pentru a asigura conformitatea cu normele europene în domeniu, iar în urma publicării acestui raport, Comisia va efectua vizite la nivel înalt în aceste țări, pentru a discuta oportunitățile și provocările cu autoritățile naționale, regionale și locale și părțile interesate relevante, inclusiv mediul privat.

Potrivit unor estimări recente ale Băncii Mondiale, cantitatea de deșeuri generate la nivel global va crește, de la 2,01 miliarde de tone în 2016, la 3,40 miliarde de tone în 2050.

Raportul Comisiei Europene se bazează pe date la nivel național privind aplicarea legislației UE în materie de deșeuri, între 2013 și 2015, precum și pe studii privind deșeurile municipale, deșeurile din construcții și demolări, deșeurile periculoase și deșeurile de echipamente electrice și electronice.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 32

Smart Start USA

Companiile cu capital românesc vor avea la dispoziţie 500 de milioane de dolari, prin programului Smart Start USA, pentru pătrunderea pe pieţele internaţionale, în special pe cea americană.

Echipa de proiect a avut o nouă sesiune de analiză a strategiei de implementare a Smart Start USA şi a definitivat ultimele detalii, urmând ca, la începutul lunii octombrie, platforma de înscriere în programul Smart Start USA să fie lansată oficial.

Ea a beneficiat de sprijinul și de efortul depus de partenerii de implementare a programului în special al băncilor implicate - Piraeus Bank, BCR şi Banca Transilvania.

Bugetul alocat finanţărilor companiilor cu capital românescl va fi disponibil pentru companiile care vor aplica pentru program şi vor fi admise la finanţare de către partenerii de implementare.

Se are în vedere susţinerea pentru 10.000 de companii anual. Lansarea platformei va fi urmată de o caravană de informare în peste 30 de oraşe din ţară, Smart

Start USA fiind primul program privat din România care creează un ecosistem de educaţie antreprenorială şi financiară, un cadru de instruire şi consultanţă în business şi oferă soluţii de finanţare şi produse în exclusivitate.

Prin program se simplifică pătrunderea companiilor româneşti pe pieţele internaţionale (iar una dintre priorităţile principale este piaţa SUA, cu oportunităţi foarte mari pentru capitalul românesc), el având ca scop stabilirea de contacte directe între companiile şi întreprinzătorii din cele două țări.

Pentru facilitarea rapidă a acestora, a fost înfiinţată și o filială a Camerei de Comerţ şi Industrie a României la Miami, care reprezintă o noutate pentru IMM-urile din România, interesate de extinderea pe piaţa americană şi un pas important pentru implementarea Smart Start USA.

(Sursa: www.agerpres.ro)

Prima ediție a Universității Cooperării Teritoriale Europene

În noiembrie 2018, Ministerul Dezvoltării şi Administrației Publice (MDRAP) va organiza prima ediție a Universității Cooperării Teritoriale Europene (CTE), care se va desfășura la București, la sediul Bibliotecii Naționale.

ETC UNIVERSITY - SmarTransnational Cooperation este organizat la iniţiativa MDRAP, în calitate de Autoritate Națională pentru programele de cooperare europeană, cu scopul de a iniţia un cadru comun de dialog şi învățare pentru beneficiarii, decidenţii şi toţi cei interesaţi de domeniul cooperării teritoriale europene.

Pe durata celor 3 zile, participanții se vor

familiariza cu cele mai bune rezultate ale programelor CTE din România, vor fi instruiți în tehnici de planificare strategică, financiară, de comunicare şi capitalizare a rezultatelor în cadrul proiectelor CTE şi vor participa la dezbaterea privind viitorul cooperării în

perioada 2021-2027, alături de actori relevanţi de la nivel naţional şi internaţional.

Evenimentul îşi propune să consolideze comunitatea cooperării teritoriale europene, să vină în întâmpinarea nevoilor beneficiarilor programelor din cadrul Obiectivului CTE şi să faciliteze un cadru pentru o mai bună interacțiune între programele finanțate din instrumentele politicii europene de coeziune.

De asemenea, evenimentul cuprinde o componentă de dezbatere asupra viitorului programelor CTE post-2020, în contextul lansării propunerilor de regulamente pentru arhitectura instituțională a viitoarei perioade de programare financiară 2021–2027 și a preluării Președinției Consiliului UE de către România pe 1 ianuarie 2019.

Se așteaptă participarea a 150 de persoane: beneficiari ai proiectelor CTE, factori de decizie naţionali şi europeni, experţi specializați în instrumente specifice de cooperare teritorială, care vor participa la dezbateri, training-uri, sesiuni de tip market place, prezentări interactive.

Evenimentul constituie o bună oportunitate de a învăța din cele mai bune practici de cooperare transnațională și interregională, de a analiza oportunitățile oferite de următoarea perioadă de programare şi de a îmbunătăți tehnicile de implementare a proiectelor CTE.

(Sursă: www.mdrap.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 33

Relaţiile între România şi Elveţia

Relaţiile între România şi Elveţia consemnează o dinamică pozitivă şi dialogul politic bilateral s-a intensificat în ultimul an, iar schimburile comerciale între cele două ţări se extind, în primele patru luni ale anului 2018 balanţa comercială bilaterală devenind favorabilă României pentru prima dată după anul 1990 – susține Vlad Vasiliu, ambasadorul României în Confederaţia Elveţiană, din al cărui interviu acordat AGERPRES reținem câteva aprecieri:

Relaţiile bilaterale între România şi Elveţia consemnează o dinamică pozitivă şi doresc chiar să remarc intensificarea, în ultimul an, a dialogului politic bilateral (...).

În 2017, comparativ cu 2016, volumul schimburilor comerciale bilaterale a crescut cu 12,75%, atingând 857,8 milioane euro, din care exporturile româneşti au fost de 400,8 milioane euro şi importurile

de 457 milioane euro. Totodată, remarcăm o creştere a exportului românesc cu 14,55%. Menţionez că în primele patru luni ale anului 2018, pentru prima dată după anul 1990, balanţa comercială bilaterală este favorabilă României, cu 26,8 milioane euro (exporturile româneşti: 149,9 milioane euro, în timp ce importurile din Elveţia s-au cifrat la 123,1 milioane euro), în condiţiile în care, în perioada post revoluţionară, România a înregistrat constant un sold negativ cu Elveţia (...), care are o economie tradiţional orientată spre exportul de produse cu înalt nivel tehnologic şi cu valoare adăugată ridicată. Dacă acest trend se menţine până la sfârşitul anului, vom consemna o creştere a exporturilor româneşti de circa 10% faţă de anul precedent şi o balanţă comercială pozitivă cu Elveţia.

În ultima perioadă au fost receptate din mediul economic elveţian tot mai multe semnale privind interesul de realizare de investiţii în România, tot mai multe firme elveţiene luând în calcul relocarea unor capacităţi de producţie sau extinderea activităţii acestora în România. Acest lucru se datorează şi oportunităţilor oferite de cadrul juridic al UE în continuă dezvoltare şi diversificare cu diverse state şi organizaţii regionale, precum şi intensificării politicilor protecţioniste (...).

Exemple de interes vizează domeniile producţiei de biocombustibili, cum ar fi investiţia firmei Clariant, în valoare de circa 100 milioane franci elveţieni (CHF), în fabrica de bioetanol de la Craiova, preluarea de către SAG a grupului de firme româneşti Autonet sau dezvoltarea unui centru de afaceri în apropierea aeroportului Timişoara, de către grupul Artemis/Franke...

Investiţiile elveţiene enumerate se vor adăuga celor deja realizate de grupurile Novartis, Holcim, Nestle, Ameropa şi altele.

Totodată, există potenţial de colaborare în sectorul inovativ, demonstrat prin participarea constantă în ultimii ani a inventatorilor români la ediţiile Salonului Internaţional de Invenţii de la Geneva (anul acesta desfăşurat în perioada 11-15 aprilie).

Nu în ultimul rând, doresc să amintesc proiectul investiţional al companiei româneşti Tudor Tech SA la Saint Imier, într-o unitate pentru producţia de scanere de mari dimensiuni pentru avioane (...).

Conform datelor furnizate de Secretariatul de stat pentru Migraţie (SSM), la sfârşitul lunii mai 2018, în Elveţia erau înregistraţi 18.702 cetăţeni români, dintre care 15.858 cu rezidenţă permanentă şi 2.844 cetăţeni români rezidenţi nepermanent, iar majoritatea acestora sunt stabiliţi, preponderent din motive economice, în cantoanele Zurich, Vaud, Berna şi Geneva. Acestui număr i se adaugă 9.000 de români stabiliţi anterior, care având cetăţenia elveţiană sunt înregistraţi, exclusiv, ca cetăţeni elveţieni (...).

După 1 iunie 2009, data extinderii la România şi Bulgaria a prevederilor Acordului privind libera circulaţie a persoanelor dintre UE şi Elveţia, numărul românilor care s-au stabilit în Elveţia a crescut considerabil. Aş vrea să menţionez că, în vederea păstrării şi promovării limbii şi culturii române, o parte dintre românii stabiliţi în Elveţia au constituit nouă asociaţii româneşti sau româno-elveţiene care reprezintă importanţi catalizatori ai schimburilor cultural-academice şi sociale dintre România şi Elveţia.

De asemenea, în Elveţia funcţionează 18 parohii româneşti, majoritatea ortodoxe (...).

Prin poziţia sa geografică şi un nivel de trai ridicat Elveţia reprezintă pentru un număr mare de imigranţi o posibilă destinaţie. În conformitate cu datele publicate de Secretariatul de Stat pentru Migraţie (SEM), faţă de anul 2015, când în Elveţia s-au înregistrat 39.523 cereri de azil (cu 40% mai mult decât în 2014), în 2016 s-au înregistrat 27.207 cereri de azil, iar în 2017 numărul acestora a fost de 18.088 (...)

Această evoluţie şi diminuare semnificativă a numărului de imigranţi se datorează în principal închiderii parţiale a frontierelor, în luna martie 2016, pe 'ruta balcanică', dar şi limitării clare, de la jumătatea lunii iulie 2017, a migraţiei prin Marea Mediterană centrală.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 34

De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că marea majoritate a imigranţilor intenţionau să ajungă în Germania, Franţa sau ţările scandinave şi, pe acest considerent, au ocolit în mod intenţionat Confederaţia Elveţiană sau au încercat "să treacă neobservaţi".

Per ansamblul tuturor cererilor de azil depuse în Europa, ponderea celor înregistrate în Elveţia, a ajuns în 2017 la aproximativ 2,5% (...). Cu toate acestea, în raport cu populaţia, rata solicitărilor de azil din Elveţia rămâne, şi în 2017, mult peste media europeană, care a fost de 1,4 solicitări la 1000 de locuitori (2,5 în 2016) fiind de 2,2 la 1000 de locuitori (respectiv 3,4 în 2016).

Această realitate a determinat executivul de la Berna să ia numeroase măsuri administrative şi legislative complexe precum: reformarea procedurilor de acordare a azilului (accelerarea procesului de prelucrare şi evaluare a solicitărilor: cel mult 140 de zile pentru orice solicitare de azil), înfiinţarea unor centre federale (pentru eficientizarea costurilor dar şi pentru o derulare simplificată a procesului administrativ şi decizional), precum şi participarea la diferite iniţiative şi demersuri politice internaţionale (...).

Programul de cooperare româno-elveţian a fost implementat în baza Acordului-cadru dintre Guvernul României şi Consiliul Federal elveţian privind implementarea Programului de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse. Suma alocată României, în prima tranşă a contribuţiei elveţiene a fost de 181 de milioane CHF, fondurile putând fi angajate până la data de 6 decembrie 2014, iar plăţile vor fi efectuate până la sfârşitul lui 2019.

Procentul de angajare a fondurilor elveţiene a fost de 100%, iar rata efectivă de absorbţie va depăşi probabil, potrivit estimărilor actuale, la finele lui 2019, nivelul de 85% (...).

Domeniile şi proiectele au fost selectate din perspectiva relevanţei lor şi au vizat promovarea creşterii economice şi susţinerea mediului de afaceri, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, promovarea gestionării durabile a energiei, îmbunătăţirea siguranţei şi securităţii publice, educaţie, cercetare şi susţinerea societăţii civile (...).

Valoarea viitoarei contribuţii financiare elveţiene (2019 - 2029) pentru România, propusă de executivul federal, dar încă neaprobată de legislativul federal, va fi de 226,10 milioane CHF, ceea ce înseamnă o majorare cu circa 25% faţă de nivelul primei contribuţii financiare (...).

Sunt multe proiecte interesante care ar merita să fie aici enumerate dar trebuie evidențiate cele de cercetare şi dezvoltare, finanţate din fondul tematic cercetare, respectiv 26 de proiecte comune înaintate de către cercetători români, în colaborare cu cercetători elveţieni, a căror valoare totală a depăşit 10,4 milioane CHF, activităţile acoperind următoarele domenii: sănătate, mediu înconjurător, energie şi economie.

Cercetarea şi inovarea sunt domenii de interes pentru România şi apreciem drept de succes proiectele JOBS şi SCIEX.

De asemenea, este de evidenţiat şi programul româno-elveţian pentru IMM-uri (finanţare de 18 milioane CHF şi derulat prin CEC), care vizează acordarea de credite de investiţii pentru IMM-urile din România în patru domenii prioritare: producţie, servicii medicale, turism, comercializarea echipamentelor specifice economisirii de energie şi a celor care utilizează energie regenerabilă.

Toate evenimentele importante realizate de ambasadă în vederea promovării valorilor naţionale sunt subsumate celebrării Centenarului Marii Uniri. Ciclul de manifestări a debutat în 2018, la Vevey, unde, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, a fost organizată o ceremonie de omagiere a trei personalităţi ale culturii române, ale căror nume sunt legate de acest oraş: Mihai Eminescu, Clara Haskil şi Anna de Noailles (Brâncoveanu).

Au urmat, tot în luna ianuarie, prezentarea, la Fribourg, 21 ianuarie 2018, a expoziţiei foto-documentare "Spre Marea Unire: Principatele Unite şi Alexandru Ioan Cuza", realizată de Arhivele Naţionale ale României şi dedicată Zilei Unirii Principatelor Române, şi participarea României, cu pavilion naţional, la expoziţia FESPO 2018 (25-28 ianuarie, Zurich).

La 31 mai 2018, Ambasada României la Berna, în colaborare cu Asociaţia saşilor transilvăneni din Elveţia şi cu Seminarul de istorie al Universităţii din Zurich, au organizat prezentarea expoziţiei "Minoritatea germană din România - Istorie şi prezent în Europa unită", care prezintă aportul minorităţii germane la dezvoltarea societăţii româneşti în ultimii 100 de ani, cu accent pe ultimii 25 de ani.

De asemenea, expoziţia "IA AIDOMA", organizată în colaborare cu Fundaţia Madeleine Moret şi cu Asociaţia Semne Cusute, cu sprijinul Centrului Cultural Român din Neuchatel şi al Consulatului general onorific al României la Zurich, prezentată la 'Maison de la Femme' din Lausanne în perioada 15 iunie - 6 iulie 2018.

(Sursa: .www.agerpres.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 35

Un miliard de euro pentru zona montana

Un procent de 18,72% din suprafața totală agricolă a României, adică 2.738.428 de hectare, se află în zona montană a României, așa cum este definită de legea 197/2018 (Legea Muntelui), iar din cei 3,3 milioane de locuitori ai zonei montane, 1,3 milioane sunt fermieri, în total la munte existând 815.000 de exploatații agricole și 3.520 de sate.

Fermierii și procesatorii de produse agroalimentare din zona montană vor putea accesa, în următorii zece ani, fonduri provenite de la bugetul de stat în valoare de un miliard de euro.

Fondurile în valoare de un miliard de euro, provenite de la bugetul de stat, sunt alocate pe o perioadă de zece ani de la intrarea în vigoare a legii și fac parte din programul intitulat ”de încurajare a activității din zona montană”, implementat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Legea 197/2018, denumită ”Legea Muntelui”, prevede încurajarea producției de lapte, înființarea de centre de colectare, depozitare, puncte de sacrificare și a unor unități de procesare a materiilor prime; sprijinirea producătorilor și/sau procesatorilor de produse agroalimentare din zona montană în vederea promovării produselor obșinute, certificate ca: “produs montan”, “produs tradițional”, “produs ecologic”, precum și a celor certificate la nivel european.

(Sursa: www.fonduri -structurale.ro)

Asigurarea echilibrului geografic în alocarea fondurilor

Cea de-a II-a sesiune a reuniunii informale a Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN) a discutat probleme privind aprofundarea Uniunii Economice și Monetare din perspectiva programului InvestEU și a instrumentelor privind consolidarea reformelor structurale și stabilizarea macroeconomică, propuse în următorul Cadru Financiar Multianual al UE și propuneri de impozitare a economiei digitale.

În privința programului InvestEU, România s-a pronunțat pentru asigurarea echilibrului geografic în alocarea fondurilor și a subliniat nevoia simplificării și flexibilității.

Programul InvestEU este un nou program de investiții care va fi finanțat din bugetul UE, aferent Cadrului Financiar Multianual (CFM) 2021-2027, după modelul Planului de Investiții pentru Europa (așa-numitul Plan Juncker).

Fondul InvestEU va mobiliza investiții publice și private prin intermediul unei garanții de la bugetul UE în valoare de 38 de miliarde euro, care va sprijini proiectele de investiții ale partenerilor financiari, cum sunt grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) și alții, și va spori capacitatea acestora de a-și asuma riscuri.

Domeniile în care UE poate aduce cea mai mare valoare adăugată pentru a atrage investiții private sunt: infrastructură sustenabilă (până la 11,5 miliarde euro); cercetare, inovare și digitalizare (până la 11,25 miliarde euro); întreprinderi mici și mijlocii (până la 11,25 miliarde euro); investiții sociale și competențe (până la 4 miliarde euro).

Legat de Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale și Funcția de Stabilizare, România susține instrumentele care facilitează convergența în interiorul UE și necesitatea ca acestea să fie accesibile statelor membre, indiferent dacă sunt parte a Zonei Euro.

Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale are 3 componente: instrumentul de realizare a reformelor-22 miliarde euro, asistență tehnică–840 milioane și facilitatea pentru convergența–2,16 miliarde.

În discuțiile privind propunerile pentru impozitarea economiei digitale, România și-a reiterat sprijinul pentru eforturile de identificare a unei soluții comune la nivelul Statelor Membre UE și pentru cooperarea cu OECD pentru adoptarea unei soluții la nivel global.

În marja reuniunii ECOFIN, s-a discutat și despre o schemă europeană de asigurare împotriva șomajului, România având rezerve faţă de oportunitatea introducerii ei.

Căci declanșarea automată a unui asemenea instrument nu poate să ţină cont doar de criterii care avantajează unele state membre şi în special tot pe cele dezvoltate economic, în defavoarea celorlalte.

Acest fenomen duce la dezechilibre majore pe piața muncii, care afectează potențialul de creștere și încetinește convergența la nivelul UE.

Prin urmare, funcția de stabilizare macroeconomică trebuie să aibă în vedere în special interesele statelor afectate de deficit al ocupării pe piața muncii şi trebuie să aibă ca principal scop sprijinul financiar pentru acţiuni de încurajare a întoarcerii forţei de muncă în ţările de origine.

Trebuie construit, la nivelul UE, un alt model de fundamentare a politicilor europene care să presupună promovarea intereselor cetăţenilor de jos în sus, de la nevoile reale ale acestora către decidenți şi nu invers.

(Sursă: www.mfinante.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 36

SUMAR

Politica de coeziune și finanțarea investițiilor pentru dezvoltarea UE – pg.1

Lupta contra schimbărilor climatice – pg.2

Alegeri europene libere și corecte – pg.3

O perspectivă convingătoare pentru viitor – pg.5

Supravegherea consolidată a combaterii spălării banilor – pg.6

Eficientizarea procesului decizional în politica externă și securitatea comună – pg.8

Către o „Alianță Africa - Europa” – pg.9

O arhitectură financiară mai eficientă pentru sprijinirea investițiilor în afara UE – pg.11

Compromis privind reforma din domeniul gestionării migrației și a frontierelor – pg.13

Noi norme pentru eliminarea conținutului cu caracter terorist de pe internet – pg.15

Renunțarea la schimbarea sezonieră a orei oficiale – pg.17

Un Parchet European consolidat pentru combaterea terorismului transfrontalier – pg.18

Proiecte regionale prioritare la summitul Iniţiativei celor Trei Mări – pg.19

Guvernul reia proiectul Fondului Suveran de Investiții – pg.19

110 milioane de lei pentru combaterea pestei porcine – pg.20

Seceta extremă provoacă o criză de proporții – pg.21

Statele membre UE pierd venituri de aproape 150 de miliarde € - pg.22

Eurostat 2018 – pg.22

Bani pentru inovații în agricultură – pg.23

Agricultura ecologică „Cenușăreasa” sectorului – pg.24

Implicare în negocierea creșterii bugetului UE – pg.25

Eliminarea dublului standard la produse – pg.26

Locul 44 în lume la Indicele de Progres Social – pg.27

Bani europeni pentru 4 proiecte majore de transporturi – pg.28

Cele mai mari creșteri de prețuri din toată Europa – pg.29

Inflația a crescut din nou în august – pg.29

Alternativa UE la pensiile private – pg.30

Eurodeputații își pot păstra secrete cheltuielile – pg.30

Reduceri agresive ale emisiilor de CO2 – pg.31

Reciclarea deșeurilor municipale – pg.31

Smart Start USA – pg.32

Prima ediție a Universității Cooperării Teritoriale Europene – pg.32

Relaţiile între România şi Elveţia – pg.33

Un miliard de euro pentru zona montană – pg.35

Asigurarea echilibrului geografic în alocarea fondurilor – pg.35

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail: contact@prefecturatimis.ro

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr au

fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm www.fonduri-structurale.ro

www.euractiv.ro www.mdrap.ro www.inaco.ro

www.mfinante.ro google.com/imagini