CONTRACTUL DE VANZARE -CUMPARARE

Contractul de vânzare-cumpărare poate fi definit ca fiind acel contract prin care o parte, numită vânzător, stramuta proprietatea unui bun sau alt drept real ori drept de creanţă, celeilalte parti numită cumpărător, cumpărătorul obligându-se, în schimb, să plătească vânzătorului o sumă de bani, numită preţ .

Transmiterea proprietatii tine de natura contractului si nu de esenta lui, motiv ptr care prin contractul de vanzare-cumparare se poate transmite si un alt drept real sau un dezmembramant al unui drept real precum si alte drepturi.

De exemplu prin contractul de vanzare-cumparare se poate transmite:- dr de superficie,- dr de uzufruct, - dr de mostenire

Contractul de vânzare-cumpărare nu poate avea ca obiect drepturi personal nepatrimoniale, drepturi patrimoniale care au caracter strict personal cum ar fi: -dr de uz

-dr de abitatie -dr la intretinere

sau alte drepturi prevazute de lege sau stabilite prin contracte care sunt incheiate in considerarea persoanei (obligatia de intretinere).

Caracterele juridice:

-contract sinalagmatic (bilateral)Intrucat prin incheierea sa da nastere la obligatii reciproce intre parti, fiecare

contractant avand in acelasi timp atat calitatea de creditor, cat si cea de debitor. Astfel, vanzatorului ii revine obligatia de a transmite dreptul de proprietate, de a

garanta contra evictiunii sau viciilor si de a preda bunul, iar cumparatorului ii revine obligatia de a plati pretul, de a lua in primire bunul, de a suporta cheltuielile vanzarii.

Aici este specific riscul contractului.

-contract cu titlu oneros

Fiecare parte urmareste obtinerea unui avantaj patrimonial, adica primirea unui echivalent in schimbul prestatiei la care se obliga.

-contract comutativ

Existenta si intinderea obligatiilor reciproce sint cunoscute de parti de la incheierea contractului si nu depinde de un eveniment viitor si incert, dar posibil ca realizare.

1

- contract consensual

In principiu, vanzarea-cumpararea este un contract consensual, fapt ce rezulta atat din art. 1174, 1178, precum si din 1674 putand fi incheiat prin simplul acord de vointa al partilor (solo consensu), fara indeplinirea vreunei formalitati si fara remiterea lucrului vindut si a pretului in momentul incheierii contractului

Exceptie:- art. 1244 - dr de proprietate sau constituirea acestuia se face in forma autentica

sub sanctiunea nulitatii absolute-contractul care se incheie in forma electronica ( legislatie speciala )-contractele ce au ca obiect dr de proprietate sau dezmembraminte ale acestuia

privind bunuri imobile

- contract translativ de proprietate

In care, cu exceptia cazurilor preazute de lege si a vointei partilor, odata cu realizarea acordului de vointa si independent de predarea bunului si plata pretului, are loc incheierea valabila a contractului, dar si transmiterea dreptului de la vanzator la cumparator.

Ptr a opera transmisiunea imediata a dreptului de proprietate, trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a). vanzatorul sa fie proprietarul lucrului vandut, iar contractul sa fie valabil incheiat;

b). efectul transaltiv de proprietate se produce doar in cazul bunurilor individual determinate (lucrurile de gen nu pot pieri)

In cazul bunurilor de gen, potrivit art 1678, efectul translativ de proprietate se produce in momentul individualizarii bunului care de obicei se face prin predare, numarare, cantarire, masurare sau orice alte metode sau mijloace prin care sa se asigure identificarea bunurilor ca fiind proprietatea cumparatorului, mijloacele convenite de parti sau impuse de natura bunului.

In cazul obligatiilor alternative ( art. 1461), daca vanzarea are ca obiect un bun din 2 sau mai multe determinate, proprietatea se transmite in momentul alegerii.

2

Obligatiile alternative sunt cele care au ca obiect 2 prestatii principale, iar executarea uneia elibereaza pe debitor de obligatii ( alegerea revine debitorului)

In cazul obligatiilor facultative care au ca obiect un singur bun, al doilea fiind prevazut doar ca o simpla posibilitate de plata, dr se transmite dupa cum este vorba de un bun de gen sau individual determinat-art. 1468

c). lucrul vandut trebuie sa existe;

d). partile, prin conventia lor, sa nu fi amanat transferul dr de proprietate pana la implinirea unui termen sau a unei conditii.

Regula inscrisa in dispozitiile art. 1674, potrivit careia transferul propietatii opereaza din momentul incheierii contractului, nu are caracter personal, ci supletiv, si ca atare poate fi inlaturat prin consimtamantul partilor.

Lucrul sa existe - in cazul vanzarii bunurilor viitoare transferul proprietatii poate opera doar din momentul in care bunurile au fost realizate, confectionate sau terminate, adica de la momentul in care sunt in stare de a fi predate cumparatorului.

Opereaza transmiterea imediata a dreptului de proprietate daca contractul nu are ca obiect drepturi reale asupra unui imobil cuprins in cartea funciara , intrucat transferul proprietatii opereaza in momentul inscrierii in cartea funciara, atat intre parti, cat si fata de terti.

Conditii de validitate

-consimtamant-capacitate-obiect-cauza

Art. 1879-ptr incheierea valabila a contractului este absolut necesar sa existe capacitate, consimtamant, obiect determinat si licit, cauza licita si morala.

Consimtamantul

Incheierea contractului de vanzare-cumparare are loc prin negocierea lui de catre parti sau prin acceptarea fara rezerve a unei oferte de a contracta.

In aceasta materie isi gaseste aplicabilitate principiul bunei credinte de care trebuie sa dea dovada partile in initierea si desfasurarea negocierilor, in vederea incheierii valabile a contractului de vanzare-cumparare.

3

Consimtamatul trebuie sa fie dat in cunostinta de cauza si in deplina libertate, sa nu fie afectat de vicii care sa-l altereze, sa fie serios, sa provina de la o persoana care sa aiba puterea de a aprecia consecintele juridice care urmeaza sa se produca: promisiunea unilaterala si bilaterala de vanzare-cumparare, dr de preemptiune.

PROMISIUNEA UNILATERALA DE VANZARE-CUMPARARE

Este actul juridic facut cu intentia de a se obliga independent de acceptare care leaga numai pe autor in conditiile in care destinatarul actului poate refuza dreptul astfel nascut.

Cand autorul actului nu a stipulat un termen, promisiunea este considerata ca fiind facuta ptr o anumita perioada potrivit cu natura obligatiei si cu imprejurarile in care a fost asumata.

Acest aspect instituie o limitare a exercitiului dreptului de a revoca oferta, fiind menita sa asigure evitarea unui abuz de drept care s-ar putea deduce dintr-o revocare intempestiva.

Daca promitentul refuza incheierea contractului de vanzare-cumparare, beneficiarul promisiunii va avea dreptul sa solicite executarea obligatiei de catre promitent sau poate solicita desfiintarea conventiei cu daune interese.

Daca bunul a fost vandut altei persoane sau nu mai exista , beneficiarul promisiunii are dreptul la daune interese.

Daca bunul inca mai este in patrimoniul promitentului instanta de judecata poate pronunta o hotarare judecatoreasca care sa tina loc de contract de vanzare-cumparare, actiunea putand fi introdusa in termen de 6 luni de zile de la data cand contractul trebuia incheiat ( art. 1669 alin 1 si 4).

Daca bunul piere riscul il va suporta promitentul ptr ca el este proprietar si intrucat nu a avut loc transferul proprietatii.

Daca inainte ca promisiunea sa fie executata creditorul instraineaza bunul sau constituie un drept real asupra lui, obligatia promitentului se considera stinsa.

PROMISIUNEA BILATERALA DE VANZARE-CUMPARARE

Reprezinta acel antecontract care, comparativ cu promisiunea unilaterala da nastere la obligatii in sarcina ambelor parti de a incheia in viitor contractul de vanzare-cumparare.

Daca promitentul vanzator nu-si respecta obligatia si vinde bunul altei persoane, beneficiarul promisiunii nu poate solicita predarea bunului, fiindca nu a devenit proprietar, dar are posibilitatea sa solicite daune interese.

Daca bunul mai este in patrimoniul promitentului vanzator, atunci in conditiile art 1669 alin 1 NCC beneficiarul poate solicita instantei sa dea o hotarare care sa tina loc de act de vanzare-cumparare.

4

Actiunea se poate introduce in termen de 6 luni de zile de la momentul incheierii promisiunii.Inscrierea promisiunii in cartea funciara

Aici se prevede ( art 906 NCC ) ca promisiunea de a incheia un contract avand ca obiect dreptul de proprietate asupra unui imobil sau alt drept real , in legatura cu acest imobil, se poate nota in cartea funciara daca promitentul este inscris in cartea funciara ca fiind titularul dreptului care face obiectul promisiunii, iar antecontractul prevede un termen in care urmeaza sa se incheie , sub sanctiunea respingerii cererii de notare.

Notarea in cartea funciara se pate face oricand in termenul stipulat in antecontract, dar nu mai tarziu de 6 luni de la expirarea lui.

Promisiunea bilaterala se va putea radia daca cel indreptatit nu a solicitat instantei de judecata o hotarare care sa tina loc de contract de vanzare-cumparare, in termen de 6 luni de la expirarea termenului fixat ptr incheierea lui sau daca intre timp imobilul a fost definitiv adjudecat ( la licitatie publica ) de catre un tert care nu este tinut sa raspunda de obligatiile promitentului.

Pactul de optiuneEste un act bilateral, un contract prin care partile convin cu privire la contractul pe

care urmeaza sa-l incheie, care naste obligatii in sarcina promitentului ( emitentului ) declaratiei.

Promitentul declaratiei nu se mai angajeaza de a incheia in viitor contractul, ci acesta in mod actual si anticipat isi manifesta vointa la incheierea contratului subsecvent, astfel incat la data la care si beneficiarul va opta ptr incheierea acestuia odata cu manifestarea propriei vointe, realizandu-se acordul de vointa, contractul fiind considerat incheiat.

Pactul de optiune cuprinde 2 elemente:- un element care s-ar asemana cu oferta

-si care cuprinde continutul esential al actului proiectat, inclusiv consimtamantul promitentului, dar fara consimtamantul beneficiarului- un element se refera la contractul care urmeaza sa fie incheiat

-contractul dintre promitent si beneficiar cu privire la mentinerea propunerii pe o anumita durata de timp, conventie din care ia nastere ptr beneficiar un drept potestativ de a incheia contractul sau de a nu-l incheia, contract care i-a fost propus.

Pactul de optiune trebuie sa cuprinda toate elementele contractului care urmeaza sa fie incheiat de catre parti.

Contractul se incheie prin exercitarea optiunii de catre beneficiar in sensul acceptarii declaratiei de vointa facute de catre promitent ( emitentul promisiunii ).

5

In cazul in care vanzarea urmeaza sa aiba ca obiect un imobil este necesar ca/ nevoie de :

-exprimarea consimtamantului sa fie facuta in forma autentica-de obligativitatea inscrierii dreptului in cartea funciara ca formalitate ce

marcheaza dobandirea dreptului real, astfel incat transmiterea proprietatii sa aiba loc in momentul inscrierii in cartea funciara

-daca vanzatorul refuza indeplinirea formalitatilor de publicitate, cumparatorul are la dispozitie actiunea in prestatie tabulara.

In contractul de vanzare-cumparare trebuie sa fie cuprinsa o clauza de inalienabilitate, in perioada cuprinsa intre data incheierii pactului si data exercitarii optiunii, ca atare neputandu-se instraina de bun, dar nici de o publicitate obligatorie prin cartea funciara, atunci cand pactul are ca obiect drepturi tabulare.

Inalienabilitatea este temporara prin esenta ei, iar pactul de optiune va fi supus in mod obligatoriu unui termen determinat in insasi continutul sau.

Nerespectarea clauzei de inalienabilitate atrage dupa sine faptul ca beneficiarul poate solicita anularea actului de instrainare.

Nerespectarea de catre proprietar a dreptului de optiune al beneficiarului ca urmare a vanzarii bunului de catre un tert nu acorda beneficiarului un drept de urmarire, ci numai daune interese cu privire la repararea prejudiciului cauzat.

Dreptul de preemptiune Noul Cod Civil limiteaza notiunea de drept de preemptiune la contractul de vanzare-

cumparare, desi si celelalte drepturi prioritare la incheierea unui alt tip de contract denumit de legiuitor drept de preferinta urmeaza regimul similar dreptului de preemtiuneIn ceea ce priveste notiunea dreptului de preemptiune

-este acel drept subiectiv civil conferit de lege anumitor categorii de persoane sau stabilit prin contract de a cumpara cu prioritate sau preferinta un bun atunci cand primeaza dreptul de preemtiune, iar preemtorul lui s-a hotarat sa-l vanda la pret si in conditii egale cu tertii.

-constituie un mecanism complex care are la baza principiul prioritatii ca element esential sau fundamental al dreptulu de preemtiune, pe principiul interventiei preemtorului la pret si in conditii egale cu tertii precum si pe caracterul facultativ al interventiei preemtorului.

-constituie o derogare de la principiul liberei circulatiei a bunurilor, precum si de la principiul potrivit caruia proprietarul poate sa dispuna in mod liber de bunul sau.Natura juridica a dreptului de preemtiune

Dreptul de premtiune poate avea ca izvor atat legea cat si contractul sau conventia partilor, astfel incat putem distinge intre un drept legal de preemtiune si drept conventional de preemtiune.

6

Dreptul legal de preemtiune-este instituit prin norme juridice imperative dandu-i-se astfel caracter de ordine

publica.-partile nu pot deroga prin conventie sau act juridic unilateral de la dispozitiile ce

reglementeaza dreptul de preemptiune , iar preemtorul nu poate renunta anticipat la dreptul sau de prioritate.

-reprezinta o limitare a libertatii contractuale si a principiului autonomiei de vointa, de unde rezulta ca legiuitorul impune alegerea partenerului contractual.

-in cazul fiecarui drept de preemtiune care se instituie , se urmareste realizarea unui interes general care impune preemtorului exercitarea dreptului de preemtiune.Dreptul conventional de preemtiune

-urmareste satisfacerea unui interes particular avand in vedere faptul ca in cazul concursului de preemtori se acorda prioritate titularului dreptului real atunci cand se afla in concurs cu titularii unor drepturi conventionale ( art. 1174 ).

-se stinge prin moartea preemptorului-daca a fost constituit pe o anumita perioada de timp acesta se va reduce la termenul

de 5 ani de la data constituirii.Caractere juridice

-nu poate fi instrainat si este indivizibilConditii de exercitare

-vanzatorul este obligat sa notifice de indata preemtorului cuprinsul contractului cu un tert.

-notificarea trebuie sa cuprinda numele si prenumele vanzatorului, descrierea bunului , sarcinile ce-l greveaza , termenul si conditiile vanzarii precum si locul unde se afla situat bunul.

-preemtorul isi poate exercita dreptul prin comunicarea catre vanzator a acordului sau de a incheia contatul de vanzare-cumparare insotit de consemnarea pretului la dispozitia vanzatorului.

-in cazul vanzarii de bunuri mobile dreptul de preemtiune se exercita in termen de 10 zile de la comunicarea catre preemtor a notificarii.

In cazul bunurilor imobile dreptul de preemtiune se va exercita in termen de 30 de zile de la comunicarea catre preemtor a notificarii.

Efectele dreptului de preemptiune-1- vanzarea-cumpararea se considera incheiata intre preemtor si vanzator in conditiile

cuprinse in contractul incheiat cu tertul, iar acesta se desfiinteaza retroactiv, vanzatorul fiind raspunzator ptr evictiune fata de tertul de buna-credinta, evictuine ce rezulta din exercitarea dreptului de preemtiune.

2) daca exista un concurs de preemtori, atunci contractul de vanzare cumparare se considera incheiat dupa cum urmeaza:

7

a) cu titularul dreptului legal de preemtiune atunci cand se afla in concurs cu titulari ai unor drepturi conventionale de preemtiune.

b) cu titularul drepului legal de preemtiune ales de vanzator cand se afla in concurs cu alti titulari ai drepturilor legale de preemtiune.

c) daca bunul este imobil contractul se considera incheiat cu titularul dreptului conventional care a fost mai intai inscris in cartea funciara atunci cand se afla in concurs cu alti titulari ai unor drepturi conventionale.

d) daca bunul este mobil contractul se considera incheiat cu titularul dreptului conventional de preemtiune care are data certa mai veche, atunci cand se afla in concurs cu alti titualri ai unor drepturi conventionale de preemtiune.

Daca exista o pluralitate de bunuri vandute atunci dreptul de preemtiune se exercita in privinta bunului cumparat de tert impreuna cu alte bunuri pe un singur pret, vanzatorul putand pretinde de la preemtor numai o parte proportionala din acel pret.

Legiuitorul prevede anumite reguli speciale si in cazul dreptului conventiomal de preemtiune in legatua cu un imobil:

-imobilul se noteaza in cartea funciara.-daca notarea a fost facuta nu este necesar acordul preemtorului ptr ca tertul cumparator

sub conditie suspeniva sa isi poata inscrie dreptul in cartea funciara in temeiul contractului de vanzare cumparare incheiat cu proprietarul.

-inscrierea in cartea funciara se poate face sub conditie suspensiva ca in termen de 30 de zile de la comnicarea incheierii prin care s-a dispus inscrierea, preemtorul sa nu notifice biroului de carte funciara dovada consemnarii pretului la dispozitia vanzatorului.

-in temeiul notificarii preemtorul poate cere radierea din cartea funciara a dreptului tertului si inscrierea dreptului sau

-daca preemtorul nu a facuta notificarea in termen, dreptul de preemtiune se stinge si se radiaza din oficiu din cartea funciara.

Domeniul de aplicarea a dreptului de preemtiuneSe determina in functie de bunul care formeaza obiectul lui, de actul juridic care

urmeaza sa fie incheiat si de dreptul care se instraineaza pe baza contractului proiectat.In cele ce urmeaza voi analiza dreptul de preemtiune reglemenatat de:

-art. 1828Instituie in favoarea chiriasului un drept de preferinta la incheierea unui nou

contract de inchiriere.-art. 1849

Instituie un drept de preemtiune in favoarea arendasului cu privire la bunuri agricole arendate, drept care se va exercita potrivit reglementarilor generale.-art. 1746

In cazul vanzarii terenurilor forestiere proprietate privata se instituie un drept de preemtiune ce trebuie exercitat mai intai de catre coproprietar si apoi de catre vecini.

Dreptul de preemtiune reglementat de legi speciale:

8

Legea 10/2001-care in art 17 instituie un drept de preemtiune ptr locatarii urmatoarelor imobile:- cele ocupate de institutii sau unitatile de invatamant din sistemul de stat- cele ocupate de unitatile sanitare si de asistenta medico-sociale- cele ocupate de institutiile publice- cele ocupate de institutiile culturale- cele ocupate de sediile partidelor politice legal inregistrate

Locatarii isi pot exercita dreptul de preemtiune sub sanctiunea decaderii in termen de 90 de zile de la momnetul primirii notificarii prin executoriul judecatoresc.

In cazul in care contractul de vanzare cumparare se incheie cu incalcarea dreptului de preemtiune sanctiunea aplicabila este nulitatea absoluta a acelor contracte.

De asemenea tot prin legea 10/2001 prin art. 42 alin. 2 se arata ca imobilele cu alta destinatie decat cea de locuinta care nu se restituie persoanelor indreptatite se pot instraina, iar detinatorii cu titlu valabil au drept de preemtiune asupra acestora.

Codul Silvic-art .45 alin. 5-statul are drept de preemtiune la cumpararea de paduri care constituie

enclave in fondul forestier proprietate publica sau sunt limitrofe acestuia la pret egal si in conditii egale.

Vanzatorul are obligatia de a instiinta in scris administratorul padurilor proprietate publica a statului cu privire la intentia de vanzare, iar statul va trebui sa-si exercite dreptul de preemtiune in termen de 30 de zile de la instiintare.

Vanzarea facuta cu incalcarea dispozitiilor de mai sus este nula de drept.OG 52/1997 -privind regimul juridic al francizei care arata ca dreptul de preemtiune

va fi prevazut daca interesul ,mentinerii sau dezvoltarii retelei de franciza necesita recunoasterea acestui drept

L 376/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlociiL 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil

Dreptul prioritar la dobandirea imobilului expropriatL 33/1994 art. 37-privind exproprierea ptr o cauza de utilitate publicaIn cazul in care lucrarile ptr care s-a facut exproprierea nu s-au realizat, iar

expropriatorul doreste instrainarea imobilului, expropriatul are un drept prioritar la dobandire, la un pret ce nu poate fi mai mare decat despagubirea actualizata.

In acest scop expropriatorul se va putea adresa in scris fostului proprietar, iar daca acesta nu opteaza ptr cumparare sau daca nu raspunde expropriatorului in termen de 60 de zile de la primirea notificarii, acesta din urma poate dispune de imobil.

Fostul prorprietar se bucura de dreptul prioritar la dobandire in toate situatiile in care expropriatorul intentionaeaza sa instraineze imobilul respectiv.

Chiar daca instrainarea s-ar face cu titlu oneros, prin vanzare fostul proprietar se bucura de acest drept de preemtiune, nu la un pret egal, ci la un pret ce nu poate depasi despagubirea actualizata.

9

Procedura exercitarii dreptului prioritar este simpla constand in notifcarea intentiei de instrainare expropriatului si manifestarea vointei acestuia de a redobandi proprietatea imobilului expropriat in termen de 60 de zile de la primirea notificarii.

Capacitaea partilor in contractul de vanzare - cumparareArt. 1180 Cod Civil-poate contracta orice persoana care nu este declarat incapabila de

lege si nu este nici oprita sa incheie un anumit contract.Art 1181 - face trimitere in privinta capacitatii de a contracta la dispozitiile generale

cuprinse in cartea 1 a codului despre persoane.Persoanele incapabile de a contracta intrucat nu-si pot exprima un consimtamat valabil

sunt in conditiile art. 43 NCC:- minorii care nu au implinit 14 ani-interzisii judecatoresti-caz in care actele se incheie prin reprezentatntii lor in conditiile

prevazute de lege. Actele facute de cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu

restransa, precum si cele facute de tutore fara autorizatia instantei de tutela, atunci cand este ceruta de lege , sunt lovite de nulitate relativa chiar fara dovedirea vreunui prejudiciu.

Prin NCC se instituie un regim specific si anume caracterul nulitatii este determinat de natura interesului ocrotit atat timp cat nu se cere sa se faca dovada vreunei vatamari.

Aceasta sanctiune nu este inlaturata de simpla declaratie a celui lipist de capacitate de exercitiu sau de capacitate restransa in sensul ca este capabil sa contracteze doar in situatia in care incapabilul a folosit manopere dolosive, instanta putand la cererea partii indusa in eroare sa considere contractul valabil incheiat daca apreciaza ca aceasta ar reprezenta o sanctiune civila adecvata.

In ceea ce priveste capacitatea partilor in contractul de vanzare cumparare sediul materiei reglem. art 1652-1656 NCC:

Regula inscrisa in materia de vanzare cumparare este capacitatea-toti cei care au capacitatea ceruta de lege pot incheia contracte de vanzare cumparare(capacitate deplina de exercitiu- 18 ani).Exceptia –incapacitatea

Minorii de 14 ani pot incheia singuri acte de conservare, de adminsistrare si de dispozitie de mica valoare cu caracter curent.

Minorul de 16 ani are posibilitatea sa dobandeasca capacitate de exercitiu anticipata.

Incapacitatea-art 1653-1654 de a cumpara-art 1655 de a vinde

Incapacitati de a cumpara : Cfm art. 1654 N. C. Civ. – sunt incapabili de a cumpara :

Mandatarii – atat cei conventionali cat si cei legali, imputerniciti a vinde un bun, nu-l pot cumpara pt ca s-ar ajunge la un conflict de interese intre mandate si mandatar ( exceptie face mandatul cu sine insusi)

10

Parintii, tutorii, curatorii, administratorii provizorii nu pot cumpara bunurile persoanelor pe care le reprezinta.

Functionarii publici , judecatorii sindici, practicienii in insolventa, executorii judecatoresti precum si alte asemenea persoanecare ar putea influenta conditiile vanzarii facute prin in-termediul lor, sau care au ca obiect bunuri care le administreaza sau a caror administrare o supravegheaza, nu pot cumpara aceste bunuri, sanctiunea care se aplica fiind nulitatea abso-luta , intrucat incapacitatea vizeaza activitatea unor persoane care sunt investite cu o autori-tate publica.

De asemenea , in conditiile lui 1653 N. C. Civ, exista incapacitatea de a cumpara drepturi litigioase care sunt de competenta instantei judecatoresti in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea judecatorii, procurorii, consilierii juridici practicieni in insolventa.

In cazul judecatorilor, procurorilor, grefierilor, limita teritoriala a incapacitatii este data de instanta judecatoreasca in care isi desfasoara activitatea, adica in aria judecatoriei in care se afla sediul.

La avocati, consilieri juridici, practicieni in insolventa, executori interdictia s-ar intinde la nivelul intregii tari, fiindca isi desfasoara activitatea in fata oricarei instante jude-catoresti din tara.

De asemenea, in cazul judecatorilor care isi exercita activitatea la ICCJ, interdictia isi are aplicabilitate la nivelul intregii tari.

Astfel, art 1653 (2) arata ca persoanele prevazute la alin (1) pot fi dobanditoare de drepturi litigioase in urmatoarele situatii :

a) La cumpararea drepturilor succesorale ori a cotelor parti din dreptul de proprietate de la co-mostenitori sau coproprietari, dupa caz.

b) La cumpararea unui drept litigios in vederea indestularii unei creante care s-a nascut inainte ca dreptul sa fie litigios.

c) La cumpararea care s-a facut pt apararea dreptului celui ce stapaneste bunul in legatura cu care exista dreptul litigios.

Incapacitati de a vinde :Art 1655 C. Civ :

Mandatarii, parintii, tutorii, curatorii, administratorii provizorii, funtionarii publici. Jude-catorii sindici, practicienii in insolventa, executorii precum si alte persoane care ar putea in-

11

fluenta vanzarea sau pot vinde bunuri proprii pt un pret care consta intr-o suma de bani provenita din vanzarea sau exploatarea bunului sau a patrimoniului pe care il administreaza.

Consideram ca interdictia are ca scop realizarea unor schimburi patrimoniale in-tre persoanele enumerate care au calitatea de vanzator si cei carora le reprezinta interesele.

Sunt interzise contractele in care, in schimbul unei prestatii promise de persoanele aratate, cealalta parte se obliga sa plateasca o suma de bani

Consideram ca legiuitorul a avut in vedere sanctionarea persoanelor imputer-nicite cu vanzarea unor bunuri care faciliteaza altei persoane cumpararea acestora in consid-erarea obtinerii unui comision.

Sanctiunea aplicata celor carora le este interzis sa vanda/cumpere consta in aceea ca acestia nu pot cere anularea vanzarii nici in nume propriu, nici in numele persoanei pe care o ocroteste. ( aici isi gaseste aplicabilitate pt ca nimeni nu se poate prevala de pro-pria culpa pt a obtine desfiintarea vanzarii)

Potrivit Constitutiei , strainii si apatrizii nu pot dobandi dr de proprietate asupra terenurilor decat in conditiile legii speciale.

De asemenea , si art 3 din L 247/2005 prevede acelasi lucru.L 312/2005 cu privire la dobandirea dr de proprietate privata asupra

terenurilorde catre cetatenii straini si apatrizi precum si de persoanele juridice straine prevede urmatoarele situatii :

cetateanul unui stat membru U.E. , apatridul cu domiciliul intr-un stat membru sau in Rom precum si persoana juridica constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere la implinirea unui termen de 7 ani de la data aderarii la U.E.

cetateanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul intr-un stat membru sau in Rom , pre-cum si pers juridica constituita in cfm cu legislatia unui stat membru pot dobandi dr de pror-pietate asupra terenurilor in aceleasi conditii cu cele prevazute de lege pt cetatenii straini si persoanele juridice romane.

Prin exceptie, pot dobandi dr de proprietate asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere de la data aderarii fermierii care care desfasoara activitati independente si sunt, dupa caz, cetateni ai statelor membre sau apatrizi cu domiciliul intr-un stat membru sau in Rom si care iti stabileste resedinta in Rom , sau pt apatrizii domiciliati in Rom.

Cetatenii unui stat membru nerezident in Rom, apatridul nerezident in Rom, cu domiciliul intr-un stat membru , precum si pers juridica nerezidenta constituita in cfm cu legislatia unui stat membru pot dobandi dr de proprietate asupra terenurilor pt resedinte secundare, sedii secundare la implinirea unui termen de 5 ani de la data aderarii.

12

Cetatenii straini , apatrizii si persoanele juridice ce apartin statelor care nu sunt membre U.E. sau spatiului economic european,pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in conditiile reglementate prin tratate internationale, pe baza de reciprocitate.

OBIECTUL CONTRACTULUI DE VANZARE – CUMPARARE Art 1255 N. C. Civ. – ob contractului de V – C este constituit din operatiunea

juridica avuta in vedere de catre parti la mom incheierii contractuli, adica de a vinde si respectiv de a cumpara, operatiune juridica care este distincta de prestatia la care debitorul se obliga si care reprezinta obiectul obligatiei vazuta ca raport juridic.

Astfel, in conditiile art 1226 N. C. Civ. Obiectul obligatiei este prestatia la care se obliga debitorul si, sub sanctiunea nulitatii absolute, el trebuie sa fie determinat sau cel putin determinabil.

Orice obiect al obligatiei trebuie sa existe, sa fie posibil, determinat sau determinabil, sa fie in circuitul civil

Obiectul prestatiei vanzatorului – care il formeaza lucrul vandut, iar pretul platit este obiectul prestatiei cumparatorului.

LUCRUL VANDUT : - trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : o Sa fie in circuitul civilo Sa existeo Sa fie determinat sau determinabilo Sa fie proprietatea vanzatorului.

1. Lucrul sa fie in circuitul civil : Art 1657 C Civ – orice bun poate fi vandut in mod liber daca vanzarea nu este in-terzisa sau limitata prin lege sau prin conventia partilor ; cfm art 1229 C Civ, numai bunurile care sunt in comert pot face obiectul unei prestatii contractuale.

Sunt scoase din circuitul civil :

- Bunurile care prin natura lor nu sunt susceptibile de a forma obiectul dreptului de propri-etate si anume, bunurile comune

- Bunurile care fac parte din domeniul public sau ale unitatilor administrativ-teritoriale.

Sub sanctiunea nulitatii absolute, nu pot fi instrainate prin acte juridice inter-vivos terenurile care sunt atribuite in temeiul art 18 (1) , art 20 si art 39 din L 18/1991 unor categorii de persoane care nu au avut terenuri timp de 10 ani socotiti de la inceputul anului urmator celui in care s-a facut inscrierea.

13

L 10/2001 , in art 25 (5) arata ca sub sanctiunea nulitatii absolute pana la solutionarea procedurilor administrative si , dupa caz, judiciare, generate de lege, e interzisa instrainarea in beneficiul persoanei care actioneaza in judecata o bunurilor aflate in litigiu.

O derogare de la principiul liberei circulatii si a libertatii contractuale e reglem de L 31/1996 privitoare la monopolul de stat , prin care se arata ca nu pot forma obiectul vanzarii bunurile care constituie monopol de stat in conditiile prevazute de lege., contaractul de V – C urmand sa se incheie numai de catre persoane fizice sau juridice autorizate.

Art 2 – L 31/1996 : “constituie monopol de stat fabricarea si comercializarea armelor si munitiilor, stupefiantelor…”

Nu constituie monopol de stat fabricarea alcoolului in gospodarii pt consum propriu.Armele si munitiile nu pot fi instrainate decat in conditiile legilor speciale ( L

295/2004 modif si completata prin L 117/2011)Bunurile din patrimoniul cultural nu sunt scoase din circuitul civil si, ca atare, pot fi

instrainate, dar scoaterea lor din tara, temporara sau definitiva, de catre persoane fizice sau juridice se poate face numai cu prezentarea la unitatile vamale a unei certificat de export emis de catre autoritatile competente.

De asemeni, un bun poate fi scos din circuitul civil si prin conventia partilor.

2. Lucrul sa existe : Trebuie sa existe in prezent, adica in momentul incheierii contractului de vanzare

cumparare sau sa poata exista in viitor, ca atare si bunurile viitoare pot forma obiectul vanzarii ( art. 1658 )

Daca bunul a pierit in momentul incheieri contractului, atunci contractul este lovit de nulitate ptr lipsa de obiect.

Daca lucrul a pierit partial dupa momentul incheierii contractului atunci cumparatorul are posibilitatea de a alege intre 2 facultati si anume:-intre anularea vanzarii si reducerea pretului proportional cu partea care a pierit. Asadar riscul pieirii totale sau partiale a lucrului inainte de incheierea contractului il suporta vanzatorul sau dupa incheierea contaractului, daca bunul nu a fost predat, neoperand transferul proprietatii, il suporta vanzatorul.

Daca obiectul prestatiei vanzatorului il formeaza bunul viitor, iar acesta nu a fost realizat sau confectionat, acest lucru nu aecteaza valabilitatea contractului, dar vanzatorul va fi obligat la plata daunelor interese ca urmare a neexecutarii obligatiei asumate, evident daca nu face dovada unei cauze care sa il exonereze de raspundere.

3. Bunul vandut sa fie determinat sau determinabil sub sanctiunea nulitatii absoluteArt.1226 :

Bunul determinabil este acel bun care se determina prin individualitatea lui, prin prezentarea caracterelor individuale, adica indicarea pozitiei lui, naturii lui, sau orice alte elemente prin care poate fi identificata.

4 . Lucrul sa fie proprietatea vanzatorului:

14

Pretul :Trebuie sa intruneasca cumulativ urmatoarele conditii:

- sa fie fixat in bani- sa fie determinat sau determinabil- sa fie sincer si serios

Pretul sa fie fixat in bani :Pretul care reprezinta obiectul prestatiei cumparatorului trebuie sa constaea intr-o

suma de bani pe care acesta o plateste vanzatorului.Potrivit art 1660 fixarea pretului tine de esenta contratului de vanzare cumparare,

astefel incat in cazul in care se prevad in contract clauze prin care pretul e fixat in alte prestatii sau in bani si in alte prestatii, atunci nu mai suntem in prezenta contractului de vanzare cumparare, ci suntem in prezenta unui contract de intretinere.

Pretul sa fie detrminat sau determinabil :Potrivit art 1660 pretul este detrminat cand partile in momentul incheierii contractului

au stabilit in mod precis suma de bani care urmeaza sa fie platita.Pretul este determinabil inn conditiile art. 1661 C.civ. cand partile nu au stabiliot suma

de bani in momentul incheierii contractului, dar au stabilit elementele cu ajutorul carora urmeaza sa fie fixat pretul in vederea executarii contractului sau au stabilit o persoana, un tert, care urmeaza sa stabileasca pretul.

Daca pretul se determina prin raportare la un factor de referinta, iar acest factor nu exista sau a aincetat sa mai existe , atunci el se inlocuieste in absenta unei conventii contrare, cu factorul de referinta cel mai apropiat.

Tertul care urmeaza sa satbilasca pretul poate fi numit de catre parti si se poate intampla sa reprezinte una sau mai multe persoane.

In cazul in care persoanele desemnate nu stabilesc pretul in termenul prevazut de catre parti, sau daca nu s-a prevazut un termen de catre parti in termen de 6 luni de la momentul incheierii contractului, atunci la cererea partii interesate, presedintele instantei de la locul incheierii contractului va desemna un expert ptr determinarea pretului de urgenta, printtr-o incheiere definitiva in camera de consiliu a instantei.

Remuneratia expertului se va plati in cote egale de catre partile contractante.Daca pretul nu a fost stabilit in termen de 1 an de zile de la incheierea contactului,

exceptand situatiile in care partile au convenit alt mod de determinare a pretului, vanzarea este lovita de nulitate.

Daca contractul are ca obiect bunuri care sunt vandute in mod obisnuit de care vanzator, se prezuma ca partile au avut in vedere pretul practicat in mod obisnuit de catre vanzator.

Bunurile al caror pret este stabilit pe piete organizate sunt prezumate a fi fost comercializate la pretul mediu aplicat inn ziua incheieirii contractului sau in ultima zi lucratoare pe piata cea mai apropiata de la locul incheierii contractului.

Daca pretul este stabilit prin reglementarile unui act normativ, contractul isi va produce efectele choar daca pretul nu este ficat de catre parti, intrucat el este fixat de lege.

15

De asemenea sunt nule contractele de vanzare cumparare care cuprind clauze in temeiul carora se face mentiunea ca pretul a fost platit, fara a se preciza cuantumul.

Pretul sa fie sincer si seriosPrin pret sincer intelegem pretul real care exprima valoarea bunului si pe care partile l-

au stabilit nu in mod fictiv, ci cu intentia de a fi platit.In cazul in care pretul este fictiv, atunci contractul este anulabil, dar contractul poate fi

valabil, de exemplu ca donatie , daca rezulta din contract intentia partilor de a face o liberalitate.

Ptr a considera a fi in prezenta unu pret real si serios e nevoie sa existe o proportie intre cuantumul stabilit de catre parti si valoarea reala a acestuia, proportie care desi nu reprezinta o echivalenta, trebuie sa excluda o disproportie vadita sau prea mare de valoare.

Suntem in prezenta leziunii atunci cand una din parti profitand de satrea de nevoie sau de lipsa de experienta, sau de lipsa de cunostinte a celeilalte parti, stipuleaza in favoarea sa, sau a unui tert o prestatie de o valoare mult mai mare decat valoarea propriei prestatii, la momentul incheierii contractului.

Existenta leziunii se determina in functie de scopul ptr care a fost incheiat contractul, cat si in functie de natura acestuia.

Daca unei parti i-a fost viciat consimtamantul prin leziune, atunci poate cere anularea contractului sau reducerea obligatiei cu valoatrea daunelor interese la acre ar fi indreptatit.

Actiunea in anulare este admisibila in cazul minorului, dar si in cazul majorului, daca leziunea depaseste jumatate din valoarea pe care o avea la momentul incheierii contractului prestatia promisa de partea lezata.Cauza in contractul de vanzare cumparare :

Trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:-sa fie licita-sa existe-sa fie morala

Cauza sa existe : -in cazul in care lipseste cauza, contractul este lovit de nulitate relativa, exceptie

facand situatia in care contractul a fost gresit calificat.Cauza sa fie morala :

- adica sa nu contravina bunelor moravuri, daca este comuna partilor sau in caz ontrar, daca cealalta parte a cunoscut sau trebuia sa cunoasca.

Existenta cauzei licite si morale se prezuma pana la proba contrarie.Dreptul la actiune in anulare sau reducerea obligatiilor se prescrie in termen de 2 ani, de

la momentul incheierii contractului.Anulabilitatea contractului nu poate fi opusa pe cale de exceptie, cand dreptul la actiune

s-a prscris.Efectele contractului de vanzare cumparare :

Efecetele sunt obligatiile care incumba partilor contractante.Daca din continutul clauzelor prevazute in contract rezulta neclaritatea acestora

sau faptul ca unele sunt indoielnice, atunci noul cod civil in art 1671 prevede ca aceste

16

clauze neclare sau indoielnice trebuie interpretate in contra vanzatorului, adica in favoarea cumparatorului.

Obligatiile vanzatorului : Potrivit art 1672 vanzatorul are urmatoarele obligatii:

- sa transmita proprietatea asupra bunului su dupa caz dreptului vandut- de predare a bunului precum si obligatiile de garantare a bunului contra evictiunii sau contra viciilor ascunse ale bunului

Obligatia de transmitere a proprietatii asupra bunului sau dupa a caz a dreptului vandut : - este reglementata de art 1673 NCC- putem vorbi de executarea unei astfel de obligatii in urmatoarele situatii:

o la vanzarea lucrului altuia-cand vanzatorul are obligatia sa procure bunul sau sa obtina consimtamantul proprietarului in vederea incheieirii unei astfel de vanzari, dar codul civil prevede ca vanzatorul trebuie sa asigure transmiterea proprietatii si atunci stra-muatrera proprietatii se produce tot in conditiile lui 1674.

o la vanzarea bunurilor imobile ptr ca dobanditorul devine proprietar in momentul in-scrierii in registrele de publicitate imobiliara

o cand partile stabilesc prin conventia lor ca proprietatea sa fie transmisa odata cu predarea bunului

Riscul pieirii fortuite a lucrului este suportat de catre proprietar, dar ca element de noutate in contractul de vanzare cumparare care are ca obiect un bun individual determinat, chiar daca in principiu, o data cu incheierea contractului, se transmite si proprietatea, nu din acest moment trece asupra cumparatorului, riscul pierii fortuite fiind conditionat de predarea efectiva a bunului de la vanzator la cumparator.

Prin predarea lucrului vandut intelegem punerea la dispozitie a cumparatorului a bunului, fapt ce se poate executa printr-o atitudine pasiva din partea vanzatorului sau prin executarea unor acte sau fapte care sa confere posibilitatea cumparatorului de a intra in stapanirea bunului.

Normele cu privire la predare sunt supletive de unde rezulta ca partile prin conventia dintre ele pot in mod liber sa stabileasca continutul acestor obligatii.

Obligatia de predare cuprinde in acest timp si obligatia de conservare a bunului, pana la momentul implinirii termenului de predare.

La momentul incheierii contractului se are in vedere starea naturala a bunului astfel incat vanzatorul trebuie sa depuna toate diligentele ca bunul sa fie predat in aceasta stare, raspunzand de orice culpa comisa cu ocazia conservarii bunului.

Bunul este predat cu toate accesoriile lui, cu toate documentele privind proprietatea sau folosinta lui. ( art 1686 )

Predarea se face la locul unde se afla bunul in momentul incheierii contractului , lucru posibil numai daca suntem in prezenta bunrilor individual determinate, fiinca in cazul

17

bunurilor generice sau de gen predarea se face la domiciliul vanzatorului, fiinca obligatia de predare este cherabila, ci nu portabila.

Cu privire la data predarii , aceasta are loc potrivit termenului stabilit de catre parti prin contract, iar daca nu s-a prevazut un astfel de termen , predarea trebuie sa aiba loc imediat.

In cazul bunurilor imobile acestea se predau prin punerea la dispozitie a bunului liber de orice alte bunuri ale vanzatorului.

In cazul bunurilor mobile predarea acestora are loc prin inmanarea titlurilor reprezentative ce contin bunurile incorporale.

La momentul preluarii bunului respectiv, cumparatorul trebuie sa verifice starea bunului potrivit uzantelor, iar in cazul in care bunul are vicii aparente trebuie sa-l instiinteze pe vanzator.

Daca se contesta starea bunului , presedintele instantei de la locul prevazut ptr executarea obligatiei de predare, la cererea oricarei parti va desemna un expert in vederea constatarii starii bunului.

Prin hotararea data de presedinte se poate dispune fie sechestrarea bunului, fie depozitarea lui.

Daca pastrarea bunului produce pagube mari, atunci se poate dispune vanzarea bunului pe cheltuiala proprietarului in conditiile stabilite de instanta de judecata.

Hotararea de vanzare va trebui comunicata inainte de punerea ei in executare celelilalte parti sau reprezentantului, iar daca unul din ei se afla intr-o localitate situata in circumscriptia judecatoriei care a pronuntat hotararea, aceasta se comunica de indata, iar in caz contrar ea se va comunica in termen de 3 zile de la pronuntare ( comunicare ) prin instanta.

Daca nu se plateste pretul de catre cumparator, vanzatorul are un drept de retentie asupra bunului vandut.

Vanzatorul nu poate invoca acesta exceptie in situatia in care a a acordat cumparatorului un termen in vederea platii pretului.

Cheltuielile de predare cad in sarcina vanzatorului, iar cele de ridicare a bunului cad in sarcina cumparatorului.

Vanzatorul are un drept de retentie si atunci cand a acordat cumparatorului un termen de plata insa acesta a devenit insolvabil, astfel incat vanzatorul este in pericol de a pierde bunul.

Daca cumparatorul plateste o cautiune sau o garantie potrivit careia la termen va plati pretul atunci dreptul de retentie nu va mai exista si vanzatorul va trebui sa predea bunul.

Reguli speciale in materie de vanzare de bunuri imobile : Potrivit art. 1741 NCC atunci cand se vinde un imobil fara a se arata suprafata pe

un pret total, nici vanzatorul, nici cumparatorul nu pot cere rezolutiunea sau modificarea pretului pe motiv ca suprafata e mai mica decat au crezut.

18

Potrivit art. 1742 NCC atunci cand se vinde cu un anumit pret pe unitate de masura o suprafata dintr-un teren mai mare, a carui intindere nu este precizata sau determinata, cumparatorul poate cere stramutarea proprietatii numai dupa masurarea sau delimitarea suprafetei vandute.

Daca se vinde un imobil cu indicarea suprafetei si a pretului pe unitatea de masura, iar suprafata este mai mica decat cea prevazuta in contract , atunci cumparatorul poate cere suplinirea suprafetei.

Daca cumparatorul nu cere sau vanzatorul nu poate complini suprafata respectiva, atunci se poate solicita reducerea pretului corespunzator, sau rezolutiunea contractului, daca din cauza diferentei de suprafata cumparatorul nu poate sa foloseasca bunul potrivit scopului pentru care s-a incheiat contractul.

Daca suprafata este mai mare decat cea prevazuta in contract, iar excedentul depaseste a 20-a parte din suprafata convenita, cumparatorul va plati suplimentul de pret corespunzator sau va putea cere rezolutiunea contractului.

Daca se vand 2 sau mai multe imobile printr-un singur contract si un singur pret, iar intinderea unuia este mai mare si a celuilalt mai mica, atunci diferentele se compenseaza.

Actiunea pentru suplimentul de pret sau rezolutiunea se introduc in termen de 1 an, termen care curge de la momentul incheierii contractului sub sanctiunea decaderii, iar daca partile au stabilit o anumita data in vederea efectuarii masuratorilor, termenul curge de la acest moment.

Obligatia de garantie contra evictiuniiEvictiunea reprezinta pierderea totala sau partiala a proprietatii lucrului sau

tulburarea cumparatorului in exercitarea dreptului de proprietate , rezultand din valorificarea de catre un tert a unui drept asupra lucrului, drept ce exclude in tot sau in parte pe cel al cumparatorului.

Garantia contra evictiunii provenind din fapte personaleIn virtutea acestei garantii vanzatorul este tinut sa se abtina de la orice fapt sau

act anterior sau posterior vanzarii care ar putea sa-l impiedice pe cumparator in folosinta linistita a bunului.

Nu prezinta relevanta daca este vorba despre o tulbrare de fapt sau o tulburare de drept.

In situatia in care cumparatorul este tulburat sau amenintat, cu asemenea tulburare el poate opune exceptia de garantie rezultand din fapta tertului.

Daca tulburarea provine de la un tert, vanzatorul are obligatia de a-l apara pe cumparator, iar daca nu va reusi va trebui sa suporte consecintele evictiunii.

Pentru a se angaja raspunderea vanzatorului pentru evictiunea rezultata din fapta tertului, trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

-vanzatorul sa fie garant pentru tulburare de drept

19

-care rezulta din exercitarea de catre un tert a unui drept concurand cu cel al cumparatorului

Impotriva tulburarilor de fapt cumparatorul se va apara singur prin actiunile posesorii.

-evictiunea sa aiba o cauza anterioara vanzarii-necunoasterea evictiunii de catre cumparator

Natura si modul de functionare a obligatiei de garantie contra evictiuniiDaca cumparatorul este amenintat de evictiune sau daca este actionat in judecata

de catre un tert, atunci trebuie sa solicite vanzatorului sa-si execute obligatia de a-l apara contra evictiunii.

Aici avem 3 momente:-evictiunea nu s-a produs-evictiunea este pe cale sa se produca-evictiunea s-a produs

Cand evictiunea nu s-a produs , vanzatorul este tinut sa se abtina de la orice fapt care sa atraga posibilitatea tulburarii cumparatorului in exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate.

Daca evictiunea este pe cale sa se produca atunci vanzatorul are obligatia sa utilizeze toate mijloacele care-i stau la dispozitie pentru a-l apara pe cumparator impotriva tertului evingator.

Daca evictiunea s-a produs atunci ii revine obligatia de a plati toate pagubele suferite de catre cumparator.Efectele obligatiei de garantie contra evictiunii

Evctiunea poate fi totala sau partialaDaca evctiunea este totala se produc anumite efecte, iar daca este partiala

depinde ce anume a fost evins.Daca evctiunea este totala cumparatorul trebuie sa restituie pretul platit,

restituire care trebuie sa fie integrala, indiferent daca are loc o cadere sau o crestere a valorii lucrului, cu exceptia cazului in care cumparatorul a tras anumite foloase din stricaciunile cauzate lucrului, fapt ce-l poate face pe vanzator sa solicite o reducere proportionala a pretului.

Restituirea valorii fructelor pe care cumparatorul a fost obligat sa le restituie tertului evingator.

Restituirea cheltuielilor de judecata atat ale procesului dintre cumparator si tert evingator, cat si cele rezultand din procesul de chemare in garantie a vanzatorului.

Daune interese-adica cheltuielile facute cu incheierea si executarea contractului de catre cumparator precum si pierderile suferite si castigurile nerealizate de catre cumparator din cauza evictiunii.

20

De asemena vanzatorul este tinut sa restituie cumparatorului toate cheltuielile facute pentru lucrarile ce au fost efectuate in legatura cu bunul cumparat sau vandut, fie ca aceste lucrari sunt autonome sau sunt adaugate, iar cu privire la acestea din urma se solicita numai cheltuielile necesare si utile, nu si cele voluptorii.

De asemenea daca vanzatorul a cunoscut cauza evictiunii la momentul incheierii contractului el este obligat sa restituie cumparatorului si cheltuielile facute pentru efectuarea si dupa caz ridicarea lucrarilor voluptoare.

Daca evictiunea este partiala atunci cumparatorul poate cere rezolutiunea contractului de vanzare cumparare, numai daca aceasta evictiune este atat de impoartanta incat cumparatorul, daca ar fi cunoscut nu ar fi cumparat.

Daca cumparatorul nu cere rezolutiunea, atunci are dreptul la valoarea partii pierdute prin evictiune. S-a instiuit posibilitatea pentru cumparator de a inlatura el insusi evictiunea prin plata unei sume de bani sau transmiterea proprietatii asupra altui bun in beneficiul tertului evingator.

Cumparatorul pastreaza dreptul sau de recurs impotriva vanzatorului, care se poate libera de garantie prin plata pretului primit catre cumparator in prima situatie, si cu dobanda aferenta legala, calculata de la data platii, iar in a doua situatie , prin plata valorii bunului predat + cheltuielile aferente.

Garantia de evictiune contra viciilor lucrului vandutArt. 1772 NCC-in cazul garantiei pentru vicii ascunse ale lucrului vandut,

vanzatorul raspunde pentru acele deficiente calitative ale bunului care exista la momentul predarii sale, si care nu i-au fost cunoscute cumparatorului ,si nici nu au putut fi descoperite de acesta prin mijloace obisnuite de verificare, si care fac ca bunul sa nu mai poata fi intrebuintat potrivit scopului pentru care a fost dobandit, sau care fac ca intrebunitarea sa-i fie micsorata astfel incat cumparatorul daca ar fi cunoscut nu ar fi cumparat.

Pentru a se angaja raspunderea vanzatorului pentru vicii, acestea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-viciul trebuie sa fie ascuns-adica nu putea fi descoperit la momentul incheierii vanzarii de catre un cumparator prudent si diligent

-viciul sa fi existat in momentul incheierii contractului de vanzare cumparare-viciul sa fie grav-adica datorita lui lucrul sa fie impropriu folosintei potrivit

destinatiei sau sa i se micsoreze foarte mult intrebuintarea.Cunoasterea sau necunoasterea de catre vanzator la momentul incheierii

contractului produce urmatoarele efecte:-daca vanzatorul cunostea despre existenta viciilor, atunci acesta este obligat la

plata daunelor interese pentru repararea intregului prejudiciu

21

-daca nu cunostea atunci el este obligat sa restituie doar pretul si cheltuielile vanzarii

De asemenea in conditiile art. 1710 NCC alin. 1 cumparatorul poate cere dupa caz:

-inlaturarea viciilor de catre vanzator-inlocuirea bunului vandut cu un bun de acelasi fel-reducerea corespunzatoare a pretului-rezolutiunea vanzariiExista de asemenea posibilitatea ca in conditiile art. 1710 alin. 2 ca instanta de

judecata, la cererea vanzatorului, avand in vedere gravitatea viciilor si scopul pentru care contractul a fost incheiat, coroborand cu alte imprejurari, sa dispuna o alta masura, fata de cele enumerate, stabilita de instanta in raport cu situatia de fapt.

De asemenea in conditiile art. 1711 –daca vanzarea are ca obiect mai multe bunuri , dar numai unele dintre ele prezinta vicii ascunse, iar aceste bunuri pot fi separate fata de celelalte, fara insa a se produce o paguba cumparatorului, atunci instanta de judecata poate dispune rezolutiunea contractului.

Contractul se desfinteaza in parte doar cu privire la bunurile care au vicii ascunse.

Daca rezolutiunea contractului priveste bunul principal, atunci aceasta atrage rezolutiunea contractului si in privinta bunurilor accesorii.Termenele in care poate fi intentata aceasta actiune

Cumparatorul care a descoperit viciile ascunse ale lucrului este obligat sa le aduca la cunostinta vanzatorului intr-un termen rezonabil stabilit in raport de imprejurarile existente, sub sanctiunea decaderii

In ceea ce priveste termenul de prescriptie, in art. 2517 se prevede ca termenul general de prescriptie este de 3 ani de zile, iar in conditiile art. 2531 se arata ca daca prin lege nu se prevede altfel prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga:

-1) in cazul bunului vandut sau a unei lucrari executate, alta decat o constructie, termenul curge de la implinirea 1 an de la data predarii sau receptiei finale a bunului, in afara de cazul in care viciul a fost descoperit mai inaintea situatiei in care prescriptia curge de la momentul descoperii viciului

-2) in cazul unei constructii termenul curge de la implinirea a 3 ani de la data predarii sau receptiei finale, afara de situatia cand viciul a fost descoperit mai inainte.

Obligatia de garantie pentru buna functionare.Potrivit art. 1716 NCC in cazul in care partile au convenit ca obligatia sa fie

executata pe o anumita perioada de timp, daca apar defectiuni in acest interval de timp, atunci vanzatorul are obligatia sa repare bunul pe cheltuiala sa.

De altfel reparatia bunului constituie continutul obligatiei legale pentru buna functionare a bunului.

Daca bunul nu poate fi reparat sau daca necesita un interval mare de timp in vederea repararii, atunci vanzatorul are obligatia sa inlocuiasca bunul.

22

In cazul in care vanzatorul nu inlocuieste bunul in termen rezonabil, cumparatorul poate obtine restituirea pretului in schimbul restituirii bunului.

Ca atare, vanzatorul are la indemana 3 posibilitati de reparare a prejudiciului suferit, care nu raman la alegerea cumparatorului, ci vanzatorul este cel care ar putea stabili care dintre aceste facultati este cea mai potrivita ( eficienta ) pentru cumparator.

Reparatia nu va fi efectuata daca vanzatorul dovedeste ca bunul nu a fost folosit corespunzator de catre cumparator.

Cumparatorul are obligatia de a comunica vanzatorului in termen rezonabil defectiunea bunului, sub sanctiunea decaderii.

Obligatiile cumparatorului ( art. 1719 )- sa preia lucrul vandut- sa plateasca pretul- sa suporte cheltuielile vanzarii daca prin contract nu s-a prevazut altfel.

Obligatia de plata a pretuluiPlata pretului tine de esenta contractului de vanzare cumparare, iar in conditiile

art. 1720 NCC , in lipsa de stipulatie contrara, cumparatorul trebuie sa platesca pretul la locul unde se afla bunul in momentul incheierii contractului si de indata ce proprietatea s-a transmis.

Daca la momentul incheierii contractului bunul se afla in tranzit, plata pretului se face la locul care rezulta din uzante sau in lipsa acestora la locul destinatiei.

Cumparatorul are posibilitatea de a suspenda plata pretului in cazul in care are cunostinta de existenta vreunei cauze de evictiune, suspendare care se produce pana la momentul incetarii tulburarii aduse cumparatorului in exercitarea dreptului sau de proprietate sau pana in momentul cand vanzatorul ofera o garantie corespunzatoare, suspendare care se face fara interventia instantei de judecata.

De asemenea debitorul poate fi pus in intarziere fie print-o notificare scrisa prin care creditorul ii solicita executarea obligatiei de plata a pretului, fie prin cerere de chemare in judecata.

Drept civil curs 7 -10 octombrie 2011

Cumparatorul, in conditiile art. 1721 Cod Civil, este obligat sa plateasca dobanda la pret pana la achitarea integrala in urmatoarele situatii:

daca exista conventie in acest sens

23

daca bunul este producator de fructe, atunci dobanda se va plati din ziua dobandirii proprietatii sau daca bunul nu este producator de fructe, ci de alte foloase, dobanda se va calcula din ziua predarii bunului

daca si din momentul punerii in intarziere a cumparatorului printr-o notificare

Dispozitiile art. 1552 prevad ca debitorul poate fi pus in intarziere printr-o notificare scrisa, prin care vanzatorul ii solicita executarea obligatiei sau printr-o cerere de chemare in judecata.

Daca prin lege nu se prevede altfel, notificarea se va comunica cumparatorului prin executor judecatoresc sau prin orice alt mijloc care asigura dovada comunicarii.

In cazul in care cumparatorul simte pericolul unei eventuale evictiuni, atunci are dreptul sa solicite suspendarea platii pretului pana in momentul in care vanzatorul va face sa inceteze evctiunea sau ii va da o cautiune daca nu s-a prevazut ca pretul va fi platit si in asemenea situatii.

Sanctiunea neplatii pretului- exista posibilitatea invocarii exceptiei de nexecutare- executarea in natura a obligatiei- rezolutiunea contractului

In cazul exceptiei de neexecutare, in conditiile art. 1693 Cod Civil, in lipsa unui termen, cumparatorul poate cere predarea bunului de indata ce pretul este platit, iar vanzatorul are drept de retentie asupra lucrului pana la plata pretului, daca nu a fost acordat un termen de plata.

Executarea silita a contractului este posibila ori de cate ori cumparatorul este solvabil. Actiunea in executare a vanzatorului este persoanala si se prescrie in termenul general de precriptie.

Executarea silita are loc in mod direct asupra bunurilor mobile, astfel incat vanzatorul poate sa depuna in depozit bunul mobil, iar in caz de neexecutare a obligatiei de catre cumparator se va proceda la vanzarea la licitatie publica sau pe pretul curent, daca lucrul are un pret egal sau la bursa, sau in targ, de catre o persoana autorizata, iar pentru toate astea cumparatorul trebuie instiintat.

Vanzatorul are dreptul sa primeasca diferenta de pret dintre pretul pe care ar fi trebuit sa-l obtina si cel realizat din a 2-a vanzare, precum si daune-interese.

Actiunea in rezolutiunea vanzarii e una reala, aceasta insemnand ca ea nu urmareste persoana cumparatorului, ci bunul si, ca atare, poate fi intentata impotriva persoanei in mana careia se afla bunul.

Potrivit art. 1550 rezolutiunea poate fi dispusa la cerere de instanta de judecata sau, dupa caz, poate fi declarata unilateral de catre persoana indreptatita.

Rezolutiunea declarata unilateral poate avea loc prin notificarea scrisa a debitorului:- atunci cand partile au convenit

24

- cand debitorul se afla de drept in intarziere- cand debiorul nu a executat obligatia in termenul prevazut prin punerea in intarziere

In cazul bunurilor mobile are loc rezolutiunea de drept a contractului de vanzare- cumparare, in cazul neexecutarii obligatiei, cumparatorul fiind de drept in intarziere, daca la scadenta nu a platit nici pretul si nici nu a luat in primire bunul.

In cazul in care obiectul vanzarii il constituie bunuri supuse deteriorarii rapide, cumparatorul se afla de drept in intarziere cu privire la preluarea lor, in cazul in care nu le-a luat in primire la termenul prevazut, sau in cazul in care chiar daca pretul a fost platit sau cand a solicitat predarea, dar nu a platit pretul.

O alta situatie de rezolutiune a vanzarii potrivit art. 1727 cod civil apare in cazul in care vanzatorul si-a executat obligatia de predare si nu a obtinut pretul vanzarii in termen de 15 zile de la predare ; poate sa declare rezolutiunea fara punere in intarziere in cel mult 15 zile de la data cand trebuia sa aiba loc predarea si sa ceara restituirea bunului mobil vandut atata vreme cat acesta se afla in posesia cumparatorului si nu a suportat modificari.

Astfel, in conditiile art. 2339 cod civil, alin. 1 creanta vanzatorului neplatita pentru pretul bunului mobil vandut unei persoane fizice se bucura de un privilegiu mobiliar, care se mentine pana la instrainarea, transfomarea sau modificarea bunului astfel incat, daca actiunea in restituire nu a fost introdusa in conditiile stabilite de acesta, vanzatorul nu mai poate opune celorlalti creditori ai cumparatorului efectele rezolutiunii ulterioare a contractului pentru neplata pretului.

In cazul bunurilor imobile, in conditiile art. 1728, daca prin contract s-a prevazut ca in situatia in care cumparatorul nu plateste pretul la termenul prevazut este de drept in intarziere, atunci cumparatorul poate plati si dupa scadenta atata timp cat nu a primit soilicitare de rezolutiune din partea vanzatorului.

Obligatia de luare in primire a bunului de catre cumparator :Cumparatorul este obligat sa ia in primire lucrul vandut la termenul prevazut in

contract sau din ziua cand a fost pus in intarziere.Si de asemenea este obligat sa suporte cheltuielile de predare si transport de la locul

predarii.In cazul in care nu-si executa obligatia de luare in primire a bunului, vanzatorul are

facultatea de a depozita bunul, la dispozitia si pe cheltuiala cumparatorului, sau de a-l vinde la licitatie publica sau pe pretul curent.

De asemenea vanzatorul are dreptul sa solicite cumparatorului despagubiri pentru eventualele cheltuieli de depozitare sau de transportare a bunului.

In cazul produselor care se deterioreaza rapid si a altor bunuri imobile legea prevede rezolutiunea de drept a contractului in favoarea vanzatorului.

25

Obligatia de suportare a cheltuielilor vanzarii :art. 1666 cod civil - cumparatorul are obligatia, in lipsa de stipulatie contrara, sa plateasca

toate cheltuielile vanzarii.

Tipuri sau varietati de vanzare : 1) vanzarea bunurilor de gen

- art. 1678 - obiectul prestatiei il formeaza numai bunurile de gen care se vand dintr-un gen limitat si pe cale de consecinta trebuie sa se procedeze la cantarire, masurare, numarare pentru a se putea individualiza fie bunul vandut, fie pretul corespunzator.

In legatura cu momentul incheierii valabile a contractului -vanzarea este perfecta din momentul acordului de vointa asupra caruia partile au cazut cu privire la lucrul si pretul platit.

Cu privire la transmiterea propretatii vanzarea isi produce efectele din momentul in care lucrul vandut fost individualizat. Pana in momentul individualizarii vanzatorul ramane proprietarul lucrului vandut.2) vanzarea pe incercate

- art. 1681 cod civil- este o vanzare incheiata sub conditie suspensiva de a incerca bunul de catre cumparator.

Vanzarea fiind sub conditie suspensiva, contractul este valabil incheiat din momentul realizarii acordului de vointa, riscurile pieirii fortuite a bunului cad in sarcina vanzatorului, si ca atare, pana la realizarea conditiei, vanzatorul este proprietar sub conditie rezolutorie, iar dupa implinirea conditiei cumparatorul devine proprietar cu efect retroactiv.

Daca durata de incercare nu a fost prevazuta de catre parti si din uzante nu rezulta altfel, conditia se considera indeplinita in cazul in care cumparatorul nu a declarat ca bunul este nesatisfacator in termen de 30 de zile de la predarea bunului.

In cazul in care prin contractul de vanzare partile au prevazut ca bunul vandut urmeaza sa fie incercat se prezuma ca s-a incheiat o vanzare pe incercate.

3) vanzarea pe gustate

26

- art. 1682 cod civil alin 1- nu este o vanzare sub conditie, pentru ca daca ar fi asa atunci ar fi supusa unei conditii pur potestative si vanzarea ar fi nula, intrucat este lasata la aprecierea cumparatorului.

Vanzarea este perfect valabil incheiata in momentul in care cumpaatorul declara ca bunul corespunde gusturilor acestuia.

In ceea ce priveste termenul, se aplica aceleasi reglementari ca in cazul vanzarii pe incercate4) vanzarea in bloc

-art. 1679-in cazul acestei varietati de vanzare nu se procedeaza la numarare, proprietatea fiind transmisa de a vanzator la cumparator in momentul realizarii acordului de vointa.

Are ca obiect o cantitate determinata de bunuri prin masa ei, iar pretul se stabileste global pe intreaga cantitate.5) vanzarea bunului altuia

- art. 1683- reprezinta acel contract prin care vanzatorul se asigura sa transmita proprietatea asupra bunului individual determinat de la titular sau la cumparator.

- obiectul unei astfel de vanzari il formeaza bunurile individual determinate- contractul este valabil incheiat din momentul in care s-au intalnit vointele partilor- bunul se afla in proprietatea unui tert- vanzatorul se obliga sa transmita proprietatea asupra bunului catre cumparator

Obligatia vanzatorului de a transmite proprietatea se considera executata atunci cand dobandeste bunul sau in momentul ratificarii vanzarii de catre proprietarul bunului sau prin orice alt mijloc direct sau indirect prin care procura bunul cumparatorului in proprietatea sa.

Cumparatorul poate cere rezolutiunea contractului in caz de neexecutare a obligatiei de transmitere a proprietatii, avand loc restituirea pretului si eventuale daune interese.

In cazul in care vanzarea are ca obiect un bun aflat in coproprietate si coproprietarul vanzator nu asigura transmiterea proprietatii asupra intregului bun cumparatorului, acesta are posibilitatea de a opta intre urmatoarele situatii:

fie sa solicite reducerea pretului proportional cu cota parte pe care nu a dobandit-o cu daune interese

fie sa solicite rezolutiunea contractului in cazul in care nu ar fi cumparat daca ar fi cunoscut ca vanzatorul nu este unicul proprietar

In cazul in care cumparatorul, cunoscand ca vanzatorul nu este proprietarul intregului bun, atunci acesta nu poate solicita restituirea cheltuielilor necesare sau voluptorii.6) vanzarea cu plata pretului in rate

- art.1755- este acel contract prin care obligatia de plata a pretului este garantata cu rezerva dreptului de proprietate, cumparatorul dobandind proprietatea asupra bunului numai in momentul platii ultimei rateCaracteristici:- transferul dreptului de proprietate are loc in mommentul achitarii ultimei transe din pret, astfel incat trasmiterea proprietatii se face sub conditie suspensiva- riscul bunului il suporta cumparatorul de la momentul predarii acestuia

27

- in lipsa de stipulatie contrara neplata unei singure rate care nu e mai mare de 1/8 din pret nu duce la rezolutiunea contractului, iar cumparatorul pastreaza beneficiul termenului pentru ratele succesive- daca are loc rezolutiunea contractului, vanzatorul trebuie sa restiuie pretul pe care l-a primit pana in acel moment, dar este indreptatit sa retina o parte din suma platita, care reprezinta o compensatie pentru folosirea bunului si totodata este in drept sa solicite daune-interese- daca s-a convenit ca sumele incasate cu titlu de rata sa ramana in tot sau in parte dobandite de catre vanzator, instanta de judecata va putea reduce aceste sume prin aplicarea dispozitiilor cu privire la reducerea de catre instanat de judecata a cuantumului clauzei prevazute

7) vanzarea de drepturi succesorale- art. 1747-1754-reprezinta acel contract prin care mostenitorul instraineaza dreptul sau

succesoral unui tert sau comostenitorVanzarea poate avea loc numai dupa momentul dobandirii sucesiunii intrucat, daca

are loc mai inainte, atunci suntem in prezenta unei succesiuni viitoare, interzise sub sanctiunea nulitatii.

Codul civil consacra forma solemna a vanzarii unei mosteniri sub sanctiunea nulitatii.Caracteristici:- are ca obiect fie o cota parte indiviza asupra unei universalitati, fie o universalitate- vanzatorul este obligat sa garanteze pe cumparator de calitatea sa de mostenitor- vanzatorul este obligat sa predea cumpartorului tot ceea ce se gasea in mostenire la momentul deschiderii ei si tot ceea ce a dobandit ulterior- vanzatorul este obligat sa predea cumparatorului fructele percepute, creantele incasate sau pretul lucrurilor vandute din masa succesorala sau orice alt bun care inlocuieste un bun al mostenirii, evident daca nu exista conventie contrara- cumparatorul este obligat sa restituie vanzatorului datoriile si sarcinile achitate de acesta, precum si cheltuielile de inmormantare si reparatiile facute imobilului succesoral de catre mostenitorul vanzator.

Codul civil instituie prezumtia ca bunurile de familie cu valoare sentimentala, dar cu valoare economica neinsemnata sa nu fie cuprinse in masa succesorala care a fost instrainata.

Vanzarea cu pact de rascumparare - art. 1758 C.Civil-reprezinta acea varietate de vanzare care e incheiata sub conditie rezolutorie,

prin care vanzatorul isi rezerva dreptul de a rascumpara bunul sau dreptul transmis.In cazul termenului prevazut in vederea rascumpararii este de 5 ani, iar daca

partile au convenit un termen mai mare acesta se va reduce la termenul de 5 ani.Daca optiunea nu a fost exercitata in intervalul de timp prevazut de lege, atunci

vanzarea se va consolida cu efect retroactiv.Ca urmare, ptr a nu se ajunge la incheierea de astfel de contracte legiuitorul a

prevazut ca acesta vanzare sa fie lovita de nulitate daca diferenta dintre pretul

28

rascumpararii si pretul platit ptr vanzare depaseste nivelul maxim stabilit de lege ptr dobanzi.

In vederea exercitarii optiunii, vanzatorul are obligatia sa restituie cumparatorului:-pretul-cheltuielile care au fost facute ptr incheierea contractului-cheltuielile facute cu ridicarea si transportul bunului-cheltuielile necesare si utile in limita sporului de valoare

De asemenea vanzatorul care doreste sa-si exercite optiunea de rascumparare trebuie sa-l notifice atat pe cumparator, cat si pe orice alta persoana care are calitatea de subdobanditor caruia ii este opozabil dreptul de optiune.

Cu privire la consemnarea sumei de bani acesta se face la dispozitia cumparatorului sau dobanditorului in termen de 1 luna de la data notificarii sub sanctiunea decaderii din dreptul de exercitare a optiunii.

Fiind o vanzare sub conditie rezolutorie reluarea bunului opereaza cu efect retroactiv, atat impotriva cumparatorului, cat si a tertilor dobanditori de drepturi asupra lucrului vandut.

Exista o exceptie reglementata de dispozitiile art. 1760 C. Civil alin. 1 de la efectul retroactiv al implinirii conditiei rezolutorii si anume ca vanzatorul va trebui sa respecte contractul de locatiune consemnat de proprietar sub conditie rezolutorie, dar nu pe un termen mai mare de 3 ani de zile de la exercitarea optiunii.

CONTRACTUL DE DONATIEArt. 985 C.Civil- donatia este acel contract unilateral, solemn si cu titlu gratuit

prin care o parte numita donator isi micsoreaza in mod irevocabil si actual patrimoniul cu un drept sporind in acelasi timp patrimoniul celeilalte persoane numita donatar, fara a urmari sa primeasca nimic in schimb.

De esenta contractului de donatie ca liberalitate va fi intotdeauna intentia liberala a donatorului.

Caractere juridice-este un contract unilateral

- fiindca nu creeaza obligatii decat ptr donator, donatarul nu se obliga fata de donator, acestuia revenindu-i doar obligatia de recunostinta fata de acesta care rezulta din lege sau din contract.

Exista posibilitatea ca acest contract sa devina bilateral atunci cand donatia este afectata de sarcina, astfel incat donatorul va fi si el obligat, in limita valorii sarcinii prevazute.-este un contract cu titlu gratuit

Caracterul gratuit al donatiei consta in aceea ca donatorul isi micsoreaza patrimoniul său cu un bun, marind in acelasi timp patrimoniul donatarului cu acel bun fara a urmari un contra echivalent.

29

In cazul donatiei cu sarcina contractul este oneros in limita valorii sarcinii si este gratuit numai in limita bunurilor care depasesc valoarea sarcinii.

-este un contract solemnSolemnitatea rezulta din dispozitiile art.1011 C.Civil alin 1 adica donatia sub

sanctiunea nulitatii absolute trebuie a fie incheiat prin inscris autentic.Nerespectarea fomei autentice este sanctionata cu nulitatea absoluta care poate fi

invocata de orice persoana interesata-este un contract translativ de proprietate

-adica are ca efect transmiterea unui drept de proprietate sau a unui alt drept real principal sau de creanta.

Ptr validitatea contractului nu e nevoie de predarea bunului , ci este suficient ca acordul de vointa sa imbrace forma ceruta de lege.

-este un contract irevocabil-adica prin instituirea principiului irevocabilitatii legiuitorul a urmarit intarirea

fortei obligatorii a contractului motivat de apararea interesului donatorului.Interpretarea contractului de donatie

-este operatiunea prin care se determina intelesul exact al clauzelor contractului ca urmare a cercetarii manifestarii de vointa a partilor in stransa corelatie cu vointa lor interna.

Conditii de validitatea)-capacitateb)-consimtamantc)-obiectd)-cauza

a) Capacitatea partilor :Art. 987 C.Civil –donatia fiind un act de dipozitie rezulta ca toti cei care au

capacitatea deplina de exercitiu, daca legea nu prevede altfel, pot face si primi donatii.Ca atare in materie de donatie, regula este capacitatea , iar execptia

incapacitatea.Ptr incheierea contractului de donatie, donatorul trebuie sa aiba capacitatea de a

dispune cu titlu gratuit si donatarul capacitatea de a primi cu titlu gratuit.De asemenea si minorul care se casatoreste inainte de 18 ani dobandeste

capacitatea deplina de exercitiu si implicit capacitatea de a dona..In ceea ce-l priveste pe donatar acesta trebuie sa existe in momentul facerii donatiei

sau sa fie conceput la acea data si sa se nasca viu.Minorii si interzisii au capacitatea de a primi, dar nu au exercitiul dreptului.

Momentul cand capacitatea este ceruta-la donator exista 3 momente: - in momentul in care a facut oferta de donatie

-in momentul in care aceasta a fost acceptata de donatar -in momentul primirii comunicarii actului de donatie

30

-la donatar exista 1 moment: - trebuie sa fie capabil in momentul acceptarii donatiei si nu al facerii acestuia.

In momentul acceptarii donatarul trebuie sa fie in viata ptr ca atunci se produce acordul de vointa.

Daca inceteaza inainte de acceptare, mostenitorii sai nu pot accepta donatia, intrucat autorul lor nu le-a transmis niciun drept. Pana in momentul primirii comunicarii donatorul poate revoca donatia.Incapacitatile A . Incapacitati de a dispune prin donatie

Art. 988 C.Civil - minorii indiferent de varsta lor nu pot dispune printr-un contract de donatie nici personal , nici prin reprezentatntii lor legali,, iar instanta de tutela nu pooate sa incuviinteze astfel de acte.

De asemenea tot in conditiile art. 988, alin 2 sub sanctiunea nulitatii relative, nici chiar dupa dobandirea capacitatii depline de exercitiu persoana nu poate dispune prin liberalitati in folosul celui care a avut calitatea de reprezentant sau ocrotitor inainte de a avea loc descarcarea de gestiune sau inainte ca socotelile sa fi fost date si incheiate.

Descarcarea de gestiune are loc prin instanta de tutela. De la aceasta situatie exista o exceptie si anume in cazul ascendentului dispunatorului.

Interzisii judecatoresti nu pot face donatii.B. Incapacitati de a primi prin donatie

Art. 36 C.Civil – drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune numai daca el se naste viu. Prin interpretare per a contrario persoana neconceputa nu poate primi printr-un contract de donatie, dar aceste persoane neconcepute pot fi gratificate in mod indirect, de exemplu prin liberalitati cu sarcini care sunt facute unor terte persoane capabile.

In conditiile art. 208 coroborat cu 205 C.Civil-orice persoana juridica poate primi donatii in conditiile dreptului comun de la data actului de infiintare, chiar si atunci cand liberalitatile nu sunt necesare ptr ca persoana juridica sa ia fiinta.

Categorii de donatii care pot fi facute statuluiDonatiile facute ministerelor sau altor organe sau institutii centrale care depind

direct de Guvern precum si institutiilor bugetare care fac parte din sistemul acestora se accepta de catre ministere sau conducatorul organului sau institutiei centrale de stat.

Donatiile facute unitatilor administrativ teritoriale se accepta de catre consilul judetean sau al municipiului Bucuresti.

Donatiile facute regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital majoritar de stat se accepta de catre conducatorii acestora.C. Incapacitati relative de a primi prin donatie

31

Art. 990 C.Civil-donatiile facute medicilor, farmacistilor precum si altor persoane care practica legal medicina nu pot fi primite de la persoana pe care au tratat-o de o boala din cauza careia decedeaza.

Este relevant aici caracterul continuu, repetat al asistentei medicale ce se acorda donatorului si nu calitatea de medic , farmacist s.a.m.d.

De asemenea este relevant ca donatorul sa decedeze datorita bolii de care a fost tratat. Per a contrario daca donatorul moare din cauza altei boli liberalitatea este valabila.

Aceasta incapacitate se intemeiaza pe o prezumtie relativa de captatie si sugestie rezultata din manoperele frauduloase ale unor persoane motiv ptr care dovada contrara a vointei libere a donatorului este inadmisibila.

De la regula de la 990 alin. 1 C.Civil exista si exceptii care se jusitifca prin aceea ca este echitabil ca aceste categorii de persoane sa fie rasplatite ptr serviciile facute.

Astfel sunt valabile:- donatiile facute sotului, rudelor in linie dreapta si colateralilor privilegiati- donatiile facute altor rude pana la gradul 4 daca la momentul facerii donatiei

donatorul nu avea sot, rude in linie dreapta si colaterali privilegiatiDe asemenea art. 990 alin. 3 prevede ca nu pot primi donatii preotii care au

asistat pe donator dpdv religios si continuu in cursul ultimei boli.Sanctiunea care se aplica este nulitatea relativa, iar in conditiile art. 990 alin. 4

termenul de prescriptie al actiunii in nulitate relativa curge de la data la care mostenitorii au luat la cunostinta de existenta liberalitatii in cazul in care dispunatorul( donatorul) a decedat.

Daca nu a avut loc decesul donatorului actiunea in anularea donatiei se prescrie in termen de 3 ani de zile, care curge de la data cand donatorul s-a insanatosit.

Consimtamantul-sa fie exteriorizat-sa fie expres-sa imbrace forma autentica-sa nu fie viciat

Dolul se manifesta sub forma capatatiei si sugestiei. Eroarea in contractul de donatie poate fi retinuta cand are in vedere identitatea donatorului sau calitatile lui determinante in incheierea contractului de donatie.

Promisiunea de a donaArt.1014 C.Civil - sub sanctiunea nulitatii absolute promisiunea de a dona este supusa

formei autentice.-este un antecontract de donatie care da nastere unei obligatii de a face si care da

dreptul la daune interese la care este tinut promitentul donator care nu-si respecta obligatia.Natura obligatiei este conforma cu esenta contractului si ca atare nerespectarea

promisiunii de catre donator da nastere unei obligatii de dezdaunare a persoanei care a suferit un prejudiciu prin nerespectarea intentiei de a gratifica, intentie exprimata in forma ceruta de lege-autentica-ptr actul valid.

32

Legiuitorul nu face nicio precizare cu privire la modalitatea de evaluare a prejudiciului, astfel incat ar trebui raportat la efectul pe care donatia perfectata l-ar fi produs asupra patrimoniului gratificatului.

Sanctiunea daunelor interese obliga subiectele de drept sa actioneze cu mai multa diligenta in circuitul civil.

Tot in conditiile art. 1014 alin.2 poate avea loc revocarea promisiunii de donatie, revocare care opereaza de drept , instanta judecatoreasca trebuind sa constate faptul de ingratitudine reglementat de dispozitiile art. 1023 C.Civil.

Obiectul contractului de donatie :-sa fie in circuitul civil-sa fie determinat sau determinabil-sa fie posibil-sa existe

Este format din bunurile mobile sau imobile, precum si din bunurile viitoare, acestea din urma putand forma obiectul contractului de donatie, cu exceptia succesiunilor nedeschise.

Art. 68 C.Civil-pot forma obiectul donatiei si prelevarea si transplantul de organe, tesuturi de origine umana, dar numai cu acordul scris, liber si expres al donatorului si numai dupa ce acesta a fost informat cu privire la riscurile pe care le presupune interventia chirurgicala.

Donatorul poate reveni asupra consimtamantului dat pana atunci cand se procedeaza la prelevare.

Conditii de forma ale contractului de donatie

Contractul de donatie se poate incheia: a)- intre persoane prezente

b)- intre absenti

a) Incheierea contractului de donatie intre persoane prezente

Contractul se incheie printr-un singur act, ambele parti fiind prezente simultan la incheierea contractului, contractul fiind valabil incheiat si producand efecte juridice din momentul exprimarii consimtamantului ambelor parti in forma autentica.

Nerespectarea acestor dispozitii se sanctioneaza cu nulitatea absoluta.

33

Consimtamantul partilor trebuie sa fie luat de notar in momentul autentificarii actului, nefiind suficient consimatamantul luat anetrior autentificarii, si asta intrucat valabilitatea autentificarii unui act este conditionata de existenta consimtamantului partilor chiar la momentul autentificarii.

Contractul de donatie poate fi incheiat atat personal, cat si prin mandatar. Nerespectarea formei autentice atrage nulitatea absoluta a contractului, astfel incat mandatul dat este unul special si trebuie dat in forma autentica intrucat cele 2 acte alcatuiesc un tot indivizibil.

Avand in vedere ca cerinta formei autentice este ceruta prin dispozitii imperative, dovada existentei unei donatii nu poate fi facuta prin martori si nici printr-un inceput de dovada scrisa.

Cu privire la succesorii donatorului-sanctiunea este nulitatea relativa ptr ca acestia pot confirma ca fiind valabila donatia autorului lor. Notarul care autentifica contractul de donatie are obligatia de a inscrie acest contract in Registrul Notarial care se tine la nivel national.

b) Incheierea contractului de donatie intre absenti

Cand donatia se incheie prin acte separate, adica oferta de donatie si acceptarea ei, aceste acte trebuie sa imbrace forma autentica.

Momentul incheierii contractului este acela in care oferta de donatie este acceptata de catre donatar si numai efectele contractului se produc de la comunicarea acceptarii donatiei catre donator.

In conditiile art. 1013 C.Civ oferta de donatie poate fi revocata pana la comunicarea acceptarii de catre donatar, iar acceptarea ofertei poate fi comunicata donatorului si de mostenitorii donatarului.

Astfel, potrivit art. 1013 C.Civ trebuie ca acceptarea ofertei sa se faca in timpul vietii donatorului. Daca donatorul decedeaza inainte de acceptare, oferta devine caduca. De asemenea oferta o sa fie caduca si cand acesta devine incapabil.

Actul ( statul ) estimativ

Potrivit art. 1011 C.Civ daca obiectul donatiei il formeaza bunuri mobile corporale sau incorporale este necesar sub sanctiunea nulitatii absolute intocmirea unui stat estimativ, in care sa fie trecute toate bunurile donate si care sa fie semnat atat de donator, cat si de donatar.

Statul estimativ trebuie sa cuprinda o descriere a fiecarui bun mobil, precum si evaluarea lui. In cazul in care bunurile mobile alcatuiesc o universalitate, estimarea descrierii are loc pe fiecare bun in parte, iar evaluarea poate fi facuta in mod global.

34

Statul estimativ poate fi parte componenta a contractului de donatie sau poate fi facut printr-un act separat, fie intocmit in forma solemna, fie prin inscris sub semnatura privata de catre ambele parti.

Principiul irevocabilitatii donatiilor

Irevocabilitatea donatiilor nu e cea generala prevazuta de art. 1270 C.Civ ptr toate contractele. Aceasta este o irevocabilitate de gradul 1 care rezulta din principiul potrivit caruia un contract incheiat in mod valabil are ptr toate partile contractante putere de lege.

In conformitate cu dispozitiile art. 1015 C.Civ irevocabilitatea donatiilor tine de esenta contractului de donatie, constituindu-se intr-o conditie de validitate si influentand nu numai efectele contractului, ci si existenta lui, motiv ptr care irevocabilitatea este de gradul 2.

Orice clauza sau conditie de a carei indeplinire depinde in mod exclusiv vointa donatorului, care ar putea in mod direct sau indirect sa micsoreze sau sa desfiinteze liberalitatea, este incompatibila cu principiul irevocabilitatii, atragand dupa sine nulitatea absoluta.

Nulitatea absoluta sanctioneaza intregul contract, nu numai clauza incompatibila irevocabilitatii.

Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii

-art.1015 alin. 2-donatia nu poate fi afectata de o conditie pur potestativa atragand nulitatea ei.

Este nul contractul de donatie care cuprinde o clauza potrivit careia se impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta in viitor, daca valoarea maxima a acestora nu este determinata in contractul de donatie.

-donatorul isi rezerva dreptul de a dispune de un bun din cele donate sau de o suma detrminata=>ca donatia este lovita de nulitate

-clauza dreptului de denuntare unilaterala=>atrage nulitatea

Clauze compatibile cu principiul irevocabilitatii

-termenul-cel prevazut in contractul de donatie nu produce consecinte cu privire la dobandirea dreptului, ci numai cu privire la exercitarea lui

-conditii cauzale sau mixte-depind de intamplare, hazard sau de vointa unui tert determinat sau nu=> nu afecteaza valabilitatea contractului de donatie

35

-plata datoriilor prezente-cu data certa anterioara donatiei nu atrage nulitatea contractului

-intoarcerea conventionala a bunurilor donate ptr situatia in care donatarul decedeaza inaintea donatoruluieste permisa chiar daca are descendentisau ptr caz de deces al donatarului sau al descendentilor sai

De asemenea este permisa donatia facuta cu rezerva uzufructului sau a dreptului de abitatie in favoarea donatorului sau a unui tert, donatia avand ca obiect nuda proprietate

Exceptii de la caracterul irevocabil al contractului de donatie

1) donatia intre soti-art.1031 C.Civ

Bunurile proprii ale sotului donator pot forma obiectul donatiei intre soti sau partea din bunurile dobandite in coproprietate cu un tert.

Potrivit art. 1031 C.Civ sunt stabilite reguli speciale cu privire la donatia intre soti, cea mai importanta fiind cea referitoare la faptul ca donatia incheiata intre soti poate fi revocata numai in timpul casatoriei acestora. Prin regula revocabilitatii donatiei intre soti se deroga chiar de la forta obligatorie a contractului.

Revocarea poate avea loc prin vointa unilaterala a sotului donator, indiferent de forma in care a fost realizata, numai in timpul casatoriei, donatia devenind irevocabila numai daca casatoria inceteaza.

Revocarea poate fi expresa sau tacita. Potrivit art.1032 C.Civ in cazul in care casatoria este lovita de nulitate, nulitatea acestuia atrage si nulitatea donatiei, dar numai ptr sotul de rea-credinta.

De asemenea C.Civ. recunoaste in art. 1030 ca fiind valabile donatiile facute viitorilor soti sub conditia incheierii casatoriei. Daca nu se indeplineste aceasta conditie donatia devine caduca.

Art. 1033 prevede simulatia in cazul donatiilor intre soti, aratandu-se ca orice simulatie in care donatia este contract secret este lovita de nulitate, avandu-se in vedere ca e facuta cu scopul de a eluda revocabilitatea donatiilor intre soti.

36

Efectele contractului de donatie

1) obligatiile donatorului

-de predare-donatorul este obligat sa predea dupa momentul incheierii contractului bunul donat

-de garantie-donatorul nu datoreaza garantie ptr vicii si evictiune, avandu-se in vedere faptul ca donatia e cu titlu gratuit, dar donatarul poate totusi introduce actiune in garantie impotriva donatorului in urmatoarele situatii (art. 1018):

a) daca a fost promisa expres garantia

b) daca evictiunea rezulta din faptul personal al donatorului

c) in caz de dol-daca decurge dintr-o imprejurare pe care a cunoscut-o si nu a comunicat-o donatarului la incheierea contractului

d) in cazul donatiei cu sarcina in limita valorii acesteia

Donatorul nu raspunde ptr viciile ascunse ale bunului donat, dar daca a cunoscut viciile ascunse si nu l-a incunostiintat pe donatar in momentul incheierii contractului, atunci donatorul este tinut sa repare prejudiciul ce s-a produs ca urmare a existentei acelor vicii.

In cazul donatiei cu sarcina, in limita valorii acestuia donatorul raspunde ptr vicii la fel ca si vanzatorul.

Cauze legale de revocare a donatiilor

1)-revocarea ptr ingratitudine

2)-revocarea ptr neexecutarea sarcinii

1) revocarea ptr ingratitudine-art.1023->1026 C.Civ.

Intervine in situatiile limitativ prevazute de art. 1023 C.Civ. si anume:

a) atentat la viata donatorului, a unei persoane apropiate lui sau stiind ca altii intentioneaza sa atenteze si nu l-a instiintat

b) fapte penale, cruzimi sau injurii grave savarsite si aduse de donatar donatorului

c) daca donatarul in mod nejusitificat refuza sa asigure alimente donatorului ajuns la nevoie, in limita valorii actuale a bunului donat , tinandu-se seama de starea in care se afla bunul la momentul cand s-a incheiat contractul.

37

a) Atentat la viata donatorului, a unei persoane apropiate lui sau stiind ca altii intentioneaza sa atenteze si nu l-a instiintat.

-sa fi fost savarsita fapta de catre donatar, neavand relevanta daca aceasta actioneaza in calitate de autor, instigator sau complice, relevant fiind ca actiunea este indreptata impotriva donatorului, acesta trebuie sa fi actionat cu intentie directa sau indirecta, donatarul sa fi omorat sau sa fi pus in executare hotararea de a-l omori pe donator.

De asemenea suntem in prezenta primei situatii cand se procedeaza cu intentie la viata unei persoane apropiate donatorului, legiuitorul neprevazand ce se intelege prin persoana apropiata, astfel incat instanta de judecata este in masura sa stabileasca daca se revoca sau nu donatia, avandu-se in vedere situatia de fapt existenta, relatia nascuta intre donator si acea persoana, pecum si imprejurarile existente care au condus la savarsirea unei astfel de infractiuni.

Se poate revoca donatia si atunci cand donatarul cunoscand ca alte persoane intentioneaza sa atenteze la viata lui nu i-a comunicat acestuia, adica putem spune ca suntem in prezenta unei fapte savarsite prin omisiune de donatar.

In toate cele 3 situatii este necesar sa se faca dovada existentei intentiei, intentie manifestata in sensul de a omori sau a incerca de a omori pe donator sau o persoana apropiata lui.

Astfel in cazul in care donatarul este alienat mintal, atunci nu se va putea retine intentia comiterii faptei, motiv ptr care donatia nu va mai putea fi revocata.

b) Fapte penale, cruzimi sau injurii grave savarsite si aduse de donatar donatorului.

Prin injurii grave se intelege un act de jignire a sentimentelor de onoare si reputatie a donatorului, savarsit cu intentie si suficient de grav ptr a putea conduce la revocarea donatiei.

Instanta de judecata este cea care apreciaza ca urmare a prezentarii situatiei de fapt, gravitatea acestora, astfel incat contractul sa poata fi revocat.

c) Refuzul nejustificat de alimente-art. 1023 C.Civil.

Donatarul in limita valorii bunului donat este obligat sa asigure intretinere donatorului.

Prin refuzul nejustificat de alimente se intelege situatia in care donatorul, care ar fi avut posibilitatea de a le acorda, a refuzat fara temei.

38

Revocarea va opera numai daca donatorul nu avea rude sau alte persoane obligate prin lege si aflate in situatia de a acorda intretinere.

Cuantumul valorii ca intretinere nu trebuie sa depaseasca valoarea bunurilor donate, tinandu-se seama de starea in care se aflau acestea la momentul donatiei

Caracterizarea actiunii in revocarea donatiei-este strict personala-putand fi introdusa doar de donator-adica de persoana

impotriva careia au fost savarsite cu intentie faptele de ingratitudine, nu si de creditor.De asemenea nici succesorii nu pot introduce aceasta actiune personala, dar in

mod exceptional acestia pot fi titulari ai actiunii in revocare ptr ingratitudine, daca donatorul a decedat inainte de solutionarea cauzei si de pronunutarea hotararii definitive in procesul pe care l-a intentat.

Mostenitorii pot introduce actiunea si in cazul in care donatorul a decedat inainte de expirarea termenului in care actiunea putea fi intentata.

Aceasta actiune poate fi introdusa in termen de 1 an de la data mortii donatorului, cand donatorul a decedat fara sa aiba cunostinta de cauza de ingratitudine. Donatorul poate introduceactiunea in termen de 1 an de zile de la data cand a aflat de fapta de ingratitudine. Termenul este de prescriptie, astfel incat el poate fi supus suspendarii, intreruperii sau repunerii in termen.

-fiind o pedeapsa civila-actiunea nu se poate produce de plin drept, astfel incat donatorul cunoscand faptul de ingratitudine il poate ierta pe donatar daca a trecut 1 an de la data faptei.

-actiunea in revocarea donatiei nu poate fi intentata decat impotriva donatarului, iar daca acesta decedeaza inainte ca actiunea sa fi fost introdusa, ea se stinge, neputand fi pornita impotriva mostenitorilor donatarului.

Daca decesul donatarului s-a produs dupa momentul introducerii actiunii, aceasta poate fi continuata impotriva mostenitorilor donatarului.

-revocarea donatiei ptr ingratitudine nu poate fi adusa decat impotriva acelori donatari care se fac vinovati de faptul de ingratitudine, fata de ceilalti donatia ramanand valabila si producandu-si efectele.

-se consacra principiul restituirii in natura a bunului donat, adica este vorba de o actiune in restituire sau in masura in care bunul nu poate fi returnat in natura, donatarul va fi obligat sa plateasca valoarea bunului la momentul solutionarii cauzei.

Astfel din momentul savarsirii faptei de ingratitudine donatarul trebuie sa fie considerat ca fiind de rea-credinta.

Revocarea donatiei ptr neexecutarea sarciniiSarcina reprezinta obligatia donatarului care daca a acceptat donatia, este tinut

sa o duca la indeplinire. In caz de neexecutare donatorul poate cere revocarea acesteia.Sarcina prevazuta in contract trebuie sa fie:

-posibila-licita-morala, ea putand fi stipulata in favoarea oricareia dintre parti, sau in favoarea

unui tert.

39

Daca sarcina a fost stipulata in favoarea donatarului, donatia este pur gratuita, dar in caz de neexecutare ea poate fi revocata pe acest temei.

Daca sarcina este impusa in favoarea donatorului sau a unui tert, atunci in masura sarcinii donatia nu mai este o liberalitate, ci devine un contract bilateral.

Actiunea in revocare ptr neexecutarea sarcinii poate fi intenatat de:-donator-mostenitorii acestuia-creditorii donatorului

Termenul in care poate fi intentata este termenul general de prescriptie, adica de 3 ani de zile. Daca actiunea este admisa, atunci donatarul va fi obligat la restituirea bunurilor donate, care se reintorc la donator libere de orice drepturi ce au fost constituite asupra lor.

Tipuri de donatii1-donatii indirecte2-donatii simulate3-darul manual

1) Donatiile indirecteExista situatii in care o persoana doreste sa gratifice pe o alta, dar nu prin

intermediul contractului de donatie in forma autentica, ci prin intermediul altui act juridic.

In aceasta situatie are loc o donatie indirecta, care presupune intentia de a gratifica din partea donatorului, insa gratificare are loc prin alt act juridic decat donatia propriu-zisa. Donatia indirecta trebuie sa indeplineasca toate conditiile de fond si forma ale actului prin care se realizeaza.

Ca donatii indirecte avem:a) renuntarea la un dreptb) remiterea de datoriec) stipularea in favoarea unei terte persoane

a) Renuntarea la un drept-in cazul in care renuntarea este facuta cu intentia de a gratifica atunci

suntem in prezenta unei liberalitatib) Remiterea de datorie

-este un mijloc voluntar de stingere a unei obligatii, ce consta in renuntarea creditorului la dreptul sau de creanta cu consimtamantul expres al debitorului.

c) Stipularea in favoarea unei terte persoane-acel contract prin care o persoana numita promitent se obliga fata de o

alta persoana numita stipulant sa exercite o anumita prestatie in folosul unei terte persoane, numita beneficiar, care nu participa la incheierea contractului.

2) Donatiile deghizate ( simulate )

40

Este ascunsa sub forma unui act juridic diferit cu titlu oneros. Ea este valabila daca donatorul avea capacitatea de a dispune cu titlu gratuit, iar donatarul de a primi o liberalitate.

Donatia deghizata produce efectele unei donatii obisnuite, si in consecinta daca este ascunsa sub forma unui contract cu titul oneros, donatorul va putea cere revocarea acesteia ptr ingratitudine, dupa ce in prealabil s-a stabilit prin intermediul simulatiei caracterul real al contractului incheiat.

Cat priveste forma, aceasta trebuie sa imbrace forma ceruta de lege ptr contractul pe care il deghizeaza.

3) Darul manual= reprezinta acea liberalitate intre vii care consta in traditiunea

materiala a unui bun mobil corporal, de la o persoana la alta, facuta cu intentia de a gratifica si de a accepta donatia.

Conditii :-trebuie sa indeplineasca conditiile de validitate ale contractului de donatie

cu exceptia formei autentice, la care se adauga traditiunea si bunurile care pot forma obiectul darului manual

Traditiunea -nu este definita de Codul Civil, este de esenta darului manual, de unde

rezulta ca suntem in prezenta unui contract real. Pot forma obiect al darului manual bunurile cu o valoare de pana la 25.000 lei.

Plafonul valorii bunului mobil corporal va fi actualizat periodic prin HG. Ca atare obiectul darului manual il poate forma numai bunurile mobile corporale, deci numai acelea care sunt susceptibile de traditiune.

Bunurile viitoare nu pot forma obiectul darului manual. Titlurile la purtator, biletele la banca pot face obiectul darului manual intrucat creanta este incorporata in titulu si apartine purtatorului. Aici se mentin si incapacitatile de a primi.

Sunt interzise clauzele incompatibile cu principiul irevocabilitatii, sub sanctiunea nulitatii absolute, dar este permisa clauza de intoarcere a bunului donat in caz de predeces al donatorului sau donatarului, cat si al descendentilor sai fata de donator

CONTRACTUL DE LOCATIUNEDef: Este acel contract prin care una dintre parti -numita locator- se obliga sa

asigure celeilalte parti-numita locatar sau chirias-folosinta temporara a unui bun total sau partial, in schimbul unei suma de bani –numita chirie.

Sediul materiei este reglementat de dispozitiile C.Civ art. 1777-1823Varietatile contractului de locatiune:

-contractul de inchieriere a locuintei-reglementat de L 114/1996 cu modificarile ulterioare si de dispozitiile C.Civ. art. 1824-1835

-contractul de arendare-reglementat de dispozitiile C.Civ. art.1836-1850

41

In ceea ce priveste contractul de inchiriere a locuintei acesta are un obiect determinat si anume locuinta, iar cu privire la contractul de arendare obiectul acestuia il formeaza terenurile cu destinatie agricola, precum si animalelel, constructiile de orice fel, masinile si utilajele si alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole.

Caractere juridice:-este un contract bilateral-reciprocitatea obligatiilor-este un contract cu titlu oneros-ambele parti contractante urmaresc obtinerea

unui avantaj patrimonial-este un contract comutativ-partile din momentul incheierii contractului isi

cunosc intinderea si existenta obligatiilor ce le incumba-este un contract consensual-ia nastere de indata ce partile au convenit asupra

bunului si aspura pretului, se incheie prin simplul acord de vointa la partilor, fara sa mai fie nevoie de indeplinirea vreunei formalitati

-este un contract cu executare succesiva-este un contract translativ de folosinta temporara asupra bunului care

formeaza obiectul locatiunii

In ceea ce priveste durata, art 1785 arata ca , daca partile nu au stipulat durata locatiunii in contract , in lipsa uzantelor, locatiunea se considera incheiata astfel :

a) Pt 1 an – in cazul locuintelor care nu sunt mobilate sau a spatiilor pt ex-ercitarea ectivitatii unui profesionist.

b) Pe durata corespunzatoare unitatii de timp pt care s-a calculat chiria in cazul bunurilor mobile sau in cazul camerelor sau apartamentelor mobilate.

c) Pe durata locatiunii imobilului, in cazul bunurilor mobile puse la dispozitia locatarului pt folosinta unui imobil

Conditii de validitate :

1) Capacitatea partilor :

Locatiunea este, in principiu, un act de administrare, astfel incat partile trebuie sa aiba capacitatea ceruta de lege pt a face acte de administrare.

In cazul minorilor intre 14 si 18 ani acestia pot incheia singuri contracte de locatiune care nu ii prejudiciaza.

De asemenea, poate fi incheiat contractul de locatiune de oricare dintre soti fara consimtamantul celuilalt intrucat se prezuma ca exista acel consimtamant. ( acord tacit ) . In privinta imobilelor, daca termenul pt care s-a incheiat contractul depaseste 5 ani, atunci suntem in prezenta unui act de dispozitie si, in consecinta partile trebuie sa aiba capacitatea de a face acte de dispozitie. ( 1784 )

Minorul care are capacitatea de exercitiu restransa – are nevoie de incuviintarea ocrotitorului legal.

42

Poate incheia contractul de locatiune nu numai proprietarul bunului dat in locatiune ci si un uzufructuar sau chiar un locatar care poate incheia valabil un contract de locatiune avand ca obiect bunul detinut cu titlu de uzufruct sau de locatiune .

C.Civil extinde incapacitatile prevazute la vanzare – cumparare ( 1653 – 1654, 1655 ) si in materia locatiunii ; astfel sunt incapabili de a incheia contracte de locatiune :

Mandatarii – pt bunurile pe care sunt insarcinati sa le locateze Parintii Tutorele, curatorul, administratorul provizoriu – pt bunurile pe care le

reprezinta Functionarii publici Judecatorii sindici, practicienii in insolventa , executorii precum si alte

asemenea persoane care ar putea influenta conditiile locatiunii facute prin intermediul lor, sau care are ca obiect bunurile date in folosinta.

Obiectul contractului de locatiune : - locatiunea- obiectul prestatiei locatarului – bunul- obiectul prestatiei locatarului – chiria

Obiectul prestatiei locatorului – poate fi un bun mobil sau imobil, corporal sau incorporal , dar mereu trebuie sa fie un bun individual determinat, neconsumptibil si care sa nu se distruga prin folosinta.

1779 C.Civ – arata ca toate bunurile mobile si imobile pot face obiectul locatiunii daca nu rezulta contrariul din lege sau din natura bunului.

Un bun viitor poate face obiectul locatiunii, exceptie facand bunurile dintr-o mostenire nedeschisa.

____________bunurile din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale pot face obiectul locatiunii numai in conditiile legii speciale , precum si in conditiile legii fundamentale. ( Constitutia)

Categorii de bunuri care nu pot forma obiectul locatiunii : Nu pot forma obiectul locatiunii: nuda proprietate-intrucat titularul acesteia nu

poate asigura folosinta bunului care formeaza obiectul dreptului. De asemenea bunurile coproprietate fortata nu pot forma obiectul prestatiei locatorului decat impreuna cu bunul principal. ( art.647 alin 2 C.Civ ).

O persoana nu poate fi obiect al prestatiei locatorului si de asemenea bunurile ptr care legea prevede un regim special pot fi locatate sau inchiriate decat in conditiile legii special.

In ceea ce priveste obiectul prestatiei locatarului-reprezinta pretul folosintei si anume chiria.

43

Chiria reprezinta pretul pe care locatarul trebuie sa-l plateasca in schimbul folosintei locuintei totale sau partiale a bunului dat spre locatiune sau inchiriere.

De regula chiria se stabileste in bani si se fixeaza in raport cu perioada sau durata ptr care contractul de locatiune a luat fiinta si urmeaza sa fie executat. Ea poate fi stabilita fie global, fie pe unitati de timp urmand sa fie platita potrivit conventiei partilor sau legilor.

Chiria trebuie sa fie determinata sau determinabila, adica partile trebuie sa stabileasca cuantumul acesteia la momentul incheierii contractului si e determinabila atunci cand este stabilita cu ajutorul anumitor elemente sau cand partile numesc un tert care urmeaza sa stabilesca cuantumul acesteia.

Chiria trebuie sa fie sincera si serioasa, sa exprime pretul real si efectiv primit de locator, intrucat daca ea consta in sume derizorii, atunci nu mai suntem in prezenta contractului de locatiune, ci suntem in prezenta unui contract de comodat.

In ceea ce priveste consimtamantul si cauza, trebui indeplinite aceleasi conditii ca la celelalte contracte, nu exista nicio alta particularitate

EFECTELE CONTRACTULUI DE LOCATIUNESe refera atat la obligatiile locatorului, cat si la obligatiile locatarului.1) OBLIGATIILE LOCATORULUI -art.1786 C.Civ

- sa predea locatarului bunul inchiriat ( locatat)- sa mentina bunul in starea corespunzatoare de folosinta pe toata durata locatiunii- sa asigure locatarului linistita si utila folosinta a bunului pe toate durata contractului, adica sa-l garanteze impotriva viciilor ascunse, precum si a oricaror tulburari aduse folosintei bunului.

Obligatia de predareLocatorul este tinut de predarea lucrului dat in locatiune potrivit termenului

stabilit de parti si cu cheltuiala locatarului. Daca acesta refuza predarea bunului, locatarul va putea cere desfiintarea contractului, adica rezilierea, cu daune-interese sau poate invoca exceptia de neexecutare sau poate cere executarea silita.

Predarea bunului pp si predarea tuturor accesoriilor care tin de acest bun si care trebuie sa se faca intr-o stare corespunzatoare destinatiei in vederea careia a fost inchiriat.

Predarea se va face la locul prevazut in contract de catre parti, iar daca nu exista o astfel de clauza, atunci se va face la locul unde se afla bunul in momentul incheierii contractului. Daca locatorul executa obligatia de predare cu intarziere, atunci locatarul are posibilitatea de a solicita diminuarea corespunzatoare a chiriei, proportional cu lipsa de folosinta.

Locatorul este obligat prin natura bunului si a contractului de a preda locatarului bunul inchiriat, ptr ca acesta sa-l poata folosi netulburat pe toata durata locatiunii.

Obligatia de efectuare a reparatiilor

44

Potrivit art. 1788 C.Civ locatorul este tinut nu numai la predarea bunului in stare buna, ci si la intrebuintarea lui pe toata durata locatiunii, motiv ptr care trebuie sa efectueze toate reparatiile necesare pe toata durata locatiunii, daca bunul necesita aceste reparatii.

Cu privire la reparatiile de intretinere trebuie facute de catre locatar, el raspunzand de deteriorarea bunului care provine de lipsa de intretinere a acestuia. Daca obligatia nu este indeplinita, astfel incat bunul devine impropriu folosintei, locatarul poate solicita rezilierea contractului.

Daca dupa incheierea contractului se impune efectuarea reparatiilor necesare, acestea cad in sarcina locatorului, iar acesta desi i s-a adus la cunostinta nu procedeaza la efectuarea lor de indata, atunci reparatiile pot fi facute de catre locatar pe cheltuiala sa, locatorul fiind obligat sa-i restituie acestuia din urma sumele cheltuite, precum si dobannzile aferente acestora, calculate fie de la data instiintarii locatorului, fie de la data efectuarii reparatiilor.

Obligatia de garantiePotrivit art. 1789 C.Civ. locatorul are si obligatia de garantie, el trebuind sa-l

garanteze pe locatar atat impotriva tulburarilor aduse folosintei bunului, cat si impotriva viciilor ascunse ale lucrului.

Locatorul raspunde sub un triplu aspect si anume:-de tulburarile provenite din fapta sa-de tulburarile provenite de la terti-de viciile lucrului

Astfel, locatorul este obligat sa se abtina de la orice fapt personal care ar putea afecta folosinta lucrului, indifferent daca suntem in prezenta unei tulburari de drept sau de fapt.

Locatarul nu va putea pe toata durata locatiunii sa schimbe destinatia acesteia, intrucat locatorul trebuie sa asigure intretinerea bunului potrivit destinatiei prevazute.

Locatorul nu raspunde de stingerea folosintei care rezulta din efectuarea unor reparatii, dar conditia este ca acestea sa aiba caracter necesar. Reparatiile trebuie sa nu dureze mai mult de 10 zile.

In cursul executarii contractului, daca locatorul procedeaza la efectuarea reparatiilor necesare si urgente, atunci acestea se vor face:

-fara nicio diminuare a chiriei, daca ele nu dureaza mai mult de 10 zile-cu diminuarea chiriei-daca dureaza mai mult de 10 zile, pretul fiind scazut sau

diminuat proportional cu timpul si cu partea de bun de care a fost lipsit locatorul-cu dreptul de a cere rezilierea contractului, daca prin efetuarea acestor

reparatii, locatarul a fost lipsit in totalitate de folosinta bunuluiCodul civil reglementeaza obligatia locatorului de a-i permite locatorului

examinarea bunului care face obiectul locatiunii ( art. 1804).De asemenea locatorul raspunde si ptr tulburarile rezultate din partea unui

tert, prin invocarea unu drept real asupra lucrului dat in locatiune. In acesta situatie

45

locatarul trebuie sa-l incunostiinteze pe locator intrucat numai el este in drept de a se apara impotriva unuei asemenea tulburari.

In conditiile art. 1759, alin 2 -daca locatarul nu-l incunostiinteaza pe locator de tulburarile provenite din partea tertului, acesta il va despagubi pe locator ptr toate prejudiciile provocate si rezultate ca urmare a lipsei de comunicare.

Locatarul nu va fi obligat la despagubiri daca reuseste sa probeze ca locatorul nu ar fi avut castig de cauza sau desi cunostea despre tulburarea adusa nu a actionat in niciun fel.

Locatorul raspunde si de viciile acunse ale bunului dat in locatiune, dar numai ptr acelea care apar ulterior momentului incheierii contractului, ptr ca locatorul este obligat sa asigure folosinta utila pe toata durata locatiunii.

Locatorul raspunde ptr vicii ascunse chiar daca nu a avut cunostinta de acestea si ptr cele ulterioare. Daca bunul dat in locatiune are vicii ascunse, locatarul poate solicita o diminuare proportionala a chiriei sau poate solicita rezilierea contractului cu daune-interese ptr pagubele aduse ca urmare a stricaciunilor provocate ( art. 1791 C.Civ.)

2) OBLIGATIILE LOCATARULUI

Potrivit art. 1796 C.Civ. locatarul are urmatoarele obligatii:-sa ia in primire bunul dat inlocatiune-sa plateasca chiria-sa folosesca bunul cu prudenta si diligent-sa restituie bunul la incetarea contractului-sa raspunda ptr incendiu

Obligatia de prudenta si diligentaPotrivit art. 1799 C.Civ locatarul trebuie sa foloseasca bunul cu prudenta si

diligenta potrivit destinatiei stabilite in contract, intrucat acesta tine de esenta contractului.

Destinatia, in lipsa unei stipulatii exprese, se determina dupa natura bunului, destinatia sa anterioara sau potrivit careia locatarul il foloseste. Daca locatarul nu-si indeplineste obligatia de a se ingriji de bun ca un bun proprietar, atunci locatorul poate solicita rezilierea contractului cu daune-interese si repunere in situatia anterioara.

Prin expresia “bun proprietar” se intelege ca locatarul este tinut sa intretina bunul pe toata durata locatiunii, adica acestuia ii revine sarcina de a efectua toate reparatiile locative. Locatarul este tinut sa raspunda si de pierderile sau stricaciunile provocate bunului de catre membrii familiei sale sau de catre sublocatar, precum si ptr fapta altor personae carora le-a permis sa folosesca bunul.

Reparatiile privitoare la partile commune ale bunului cad in sarcina proprietarului daca nu se face dovada ca acestea au fost pricinuite din culpa locatarilor.

Obligatia de plata a chiriei

46

Locatarul trebuie sa plateasca pretul folosintei la termenele prevazute in contract, iar in lipsa acestora potrivit uzantelor. Daca nu exista uzante si daca prin contract nu s-a prevazut nimic cu privire la plata chiriei, atunci acesta se va plati astfel:

-in avans ptr toata durata contractului, in cazul in care locatiunea care nu depaseste 1 luna

-in prima zi lucratoare a fiecarei luni, daca durata locatiunii este mai mare de 1 luna, dar mai mica de 1 an

-in prima zi lucratoare a fiecarui semestru, daca durata locatiunii este de cel putin 1 an

Daca exista mai multi locatari, obligatia de plata a chiriei este divizibila. Daca locatarul a decedat, succesorii lui sunt obligati sa plateasca pe durata cat a beneficiat de bun pana la deces, iar daca locatorul a decedat, succesorii lui sunt indreptatiti sa solicite plata chiriei, iar in caz contrar solicita rezilierea contractului.

In caz de neexecutare a platii chiriei de catre locatar, locatorul poate cere fie executarea silita, fie rezilierea. Exista posibilitatea ca partile sa stipuleze prin contract un pact comisoriu in temeiul caruia in caz de neplata a chiriei la termenele prevazaute in contract, contractual sa fie reziliat de drept, fara cerere de chemare in judecata si fara notificare.

Art. 1798 C.civ consacra caracterul executoriu al contractului de locatiune incheiat in forma autentica sau sub semnatura private, si inregistrat la Administratia Financiara, acesta constituind titlul executoriu ptr plata chiriei, potrivit termenelor si modalitatilor prevazute in contract.

Daca intre parti nu exista contract de locatiune, proprietarul imobilului ocupat de un tert nu poate solicita chiria, dar poate solicita echivalentul ptr lipsa folosintei in temeiul executarii ( imbogatirii ) fara justa cauza.

Daca pe parcursul executarii contractului pretul chiriei suporta cresteri sau scaderi fata de cel prevazut in contract, atunci conform teoriei impreviziunii, reglementata de art. 1271 C.Civ, partile sunt tinute sa-si execute obligatiile, chiar daca executarea lor devine sau a devenit imposibila, in sensul ca este mult mai oneroasa, dar cu toatre acestea partile au obligatia sa negocieze in vederea adaptarii sau incetarii contractului, iar daca executarea devine excesiv de oneroasa ptr una dintre ele, ca urmare a unor schimbari exceptionale a imprejurarilor:

-care au survenit dupa incheierea contractului-care nu au fost si nici nu puteau fi avute in vedere de catre debitor intr-un

mod rezonabil in momentul incheierii contractului-debitorul nu si-a asumat riscul schimbarii imprejurarilor si nici nu putea

fi considerat ca si-ar fi asumat acest risc in mod rezonabil-debitorul a incercat intr-un termen rezonabil si cu buna credinta

negocierea adaptarii echitabile a contractului.In cazul in care partile nu reusesc sa convina asupra negocierilor sau incetarii

contractului in termen rezonabil, atunci instant de judecata poate dispune:-adaptarea contractului ptr a imparti in mod echitabil pierderile si beneficiile

rezultate, ca urmare a aschimbarii imprejurarilor care au aparut intre parti

47

-incetarea contractului la momentul si in conditiile stabilite de catre aceasta ( instant de judecata)

Conditii de forma ale contractului de donatie

Contractul de donatie se poate incheia:

- intre persoane prezente

- intre absenti

Incheierea contractului de donatie intre persoane prezente

Contractul se incheie printr-un singur act, ambele parti fiind prezente simultan la incheierea contractului, contractul fiind valabil incheiat si producand efecte juridice din momentul exprimarii consimtamantului ambelor parti in forma autentica.

Nerespectarea acestor dispozitii se sanctioneaza cu nulitatatea absoluta.

Consimtamantul partilor trebuie sa fie luat de notar in momentul autentificarii actului, nefiind suficient consimatamantul luat anetrior autentificarii, si asta intrucat valabilitatea autentificarii unui act este conditionata de existenta consimtamantului partilor chiar la momentul autentificarii.

Contractul de donatie poate fi incheiat atat personal, cat si prin mandatar. Nerespectarea formei autentice atrage nulitatea absoluta a contractului, astfel incat mandatul dat este unul special si trebuie dat in forma autentica intrucat cele 2 acte alcatuiesc un tot indivizibil.

Avand in vedere ca cerinta formei autentice este ceruta prin dispozitii imperative, dovada existentei unei donatii nu poate fi facuta prin martori si nici printr-un inceput de dovada scrisa.

Cu privire la succesorii donatorului-sanctiunea este nulitatea relativa ptr ca acestia pot confirma ca fiind valabila donatia autorului lor. Notarul acre autentifica contractul de donatie are obligatia de a inscrie acest contract in Registrul Notarial care se tine la nivel national.

Incheierea contractului de donatie intre absenti

Cand donatia se incheie prin acte separate, adica oferta de donatie si acceptarea ei, aceste acte trebuie sa imbrace forma autentica.

48

Momentul incheieirii contractului este acela in care oferta de donatie este acceptata de catre donatar si numai efectele contractului se produc de la comunicarea acceptarii donatiei catre donator.

In conditiile art. 1013 C.Civ oferat de donatie poate fi revocata pana la comunicarea acceptarii de ctare donatar, iar acceptarea ofertei poate fi comunicata donatorului si de mostenitorii donatarului.

Astfel, potrivit art. 1013 C.Civ trebuie ca acceptarea ofertei sa se faca in timpul vietii donatorului. Daca donatorul decedeaza inainte de acceptare, oferta devine caduca. De asemenea oferta o sa fie caduca si cand acesta devine incapabil.

Actul ( statul ) estimativ

Potrivit art. 1011 C.Civ daca obiectul donatiei il formeaza bunuri mobile corporale sau incorporale este necesar sub sanctiunea nulitatii absolute intocmirea unui stat estimativ, in care sa fie trecute toate bunurile donate si care sa fie semnat atat de donator, cat si de donatar.

Statul estimativ trebuie sa cuprinda o descriere a fiecarui bun mobil, precum si evaluarea lui. In cazul in care bunurile mobilealcatuiesc o universalitate, estimarea descrieirii are loc pe fiecare bun in parte, iar evaluarea poate fi facuta in mod global.

Statul estimativ poate fi parte componenta a contractului de donatie sau poate fi facut printr-un act separat, fie intocmit in forma solemna, fie prin inscris sub semnatura privata de catre ambele parti.

Principiul irevocabilitatii donatiilor

Irevocabilitatea donatiilor nu e cea generala prevazuta de art. 1270 C.Civ ptr toate contractele. Aceasta este o irevocabilitate de gradul 1 care rezulta din principiul potrivit caruia un contract incheiat in mod valabil are ptr toate partile contractante putere de lege.

In conformitate cu dispozitiile art. 1015 C.Civ irevocabilitatea donatiilor tine de esenta contractului de donatie, constituindu-se intr-o conditie de validitate si influentand nu numai efectele contractului, ci si existenta lui, motiv ptr care irevocabilitatea este de gradul 2.

Orice clauza sau conditie de a carei indeplinire depinde in mod exclusiv vointa donatorului, care ar putea in mod direct sau indirect sa micsoreze sau sa desfiinteze liberalitatea, este incompatibila cu principiul irevocabilitatii, atragand dupa sine nulitatea absoluta.

Nulitatea absoluta sanctioneaza intregul contract, nu numai clauza incompatibila irevocabilitatii.

49

Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii

-art.1015 alin. 2-donatia nu poate fi afectata de o conditie pur potestativa atragand nulitatea ei.

Este nul contractul de donatie care cuprinde o clauza potrivit careia se impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta in viitor, daca valoarea maxima a acestora nu este detrminata in contractul de donatie.

-donatorul isi rezerva dreptul de a dispune de un bun din cele donate sau de o suma detrminata=>ca donatia este lovita de nulitate

-clauza dreptului de denuntare unilaterala=>atrage nulitatea

Clauze compatibile cu principiul irevocabilitatii

-termenul-cel prevazut in contractul de donatie nu produce consecinte cu privire la dobandirea dreptului, ci numai cu privire la exercitarea lui

-conditii cauzale sau mixte-depind de intamplare, hazard sau de vointa unui tert determinat sau nu=> nu afecteaza valabilitatea contractului de donatie

-plata datoriilor prezente-cu data certa anterioara donatiei nu atrage nulitatea contractului

-intoarcerea conventionala a bunurilor donate ptr situatia in care donatarul decedeaza inaintea donatoruluieste permisa chiar daca are descendentisau ptr caz de deces al donatarului sau al descendentilor sai

De asemenea este permisa donatia facuta cu rezerva uzufructului sau a dreptului de abitatie in favoarea donatorului sau a unui tert, donatia avand ca obiect nuda proprietate

Exceptii de la caracterul irevocabil al contractului de donatie

1) donatia intre soti-art.1031 C.Civ

Bunurile proprii ale sotului donator pot forma obiectul donatiei intre soti sau partea din bunurile dobandite in coproprietate cu un tert.

Potrivit art. 1031 C.Civ sunt stabilite reguli speciale cu privire la donatia intre soti, cea mai importanta fiind cea referitoare la faptul ca donatia incheiata intre soti poate fi revocata numai in timpul casatoriei acestora. Prin regula revocabilitatii donatiei intre soti se deroga chiar de la forta obligatorie a contractului.

50

Revocarea poate avea loc prin vointa unilaterala a sotului donator, indiferent de forma in care a fost realizata, numai in timpul casatoriei, donatia devinind irevocabila numai daca casatoria inceteaza.

Revocarea poate fi expresa sau tacita. Potrivit art.1032 C.Civ in cazul in care casatoria este lovita de nulitate, nulitatea acestuia atrage si nulitatea donatiei, dar numai ptr sotul de rea-credinta.

De asemenea C.Civ. recunoaste in art. 1030 ca fiind valabile donatiile facute viitorilor soti sub conditia incheierii casatoriei. Daca nu se indeplineste aceasta conditie donatia devine caduca.

Art. 1033 prevede simulatia in cazul donatiilor intre soti, aratandu-se ca orice simulatie in care donatia este contract secret este lovita de nulitate, avandu-se in vedere ca e facuta cu scopul de a eluda revocabilitatea donatiilor intre soti.

Efectele contractului de donatie

1) obligatiile donatorului

-de predare-donatorul este obligat sa predea dupa momentul incheierii contractului bunul donat

-de garantie-donatorul nu datoreaza garantie ptr vicii si evictiune, avandu-se in vedere faptul ca donatia e cu titlu gratuit, dar donatarul poate totusi introduce actiune in garantie impotriva donatorului in urmatoarele situatii (art. 1018):

a) daca a fost promisa expres garantia

b) daca evictiunea rezulta din faptul personal al donatorului

c) in caz de dol-daca decurge dintr-o imprejurare pe care a cunoscut-o si nu a comunicat-o donatarului la incheierea contractului

d) in cazul donatiei cu sarcina in limita valorii acesteia

donatorul nu raspunde ptr viciile ascunse ale bunului donat, dar daca a cunoscut viciile ascunse si nu l-a incunostiintat pe donatar in momentul incheieri contractului, atunci donatorul este tinut sa repare prejudiciul ce s-a produs ca urmare a existentei acelor vicii.

In cazul donatiei cu sarcina, in limita valorii acestuia donatorul raspunde ptr vicii la fel ca si vanzatorul.

Cauze legale de revocare a donatiilor

1)-revocarea ptr ingratitudine

51

2)-revocarea ptr neexecutarea sarcinii

1) revocarea ptr ingratitudine-art.1023->1026 C.Civ.

Intervine in situatiile limitativ prevazute de art. 1023 C.Civ. si anume:

a) atentat la viata donatorului, a unei persoane apropiate lui sau stiind ca altii intentioneaza sa atenteze si nu l-a instiintat

b) fapte penale, cruzimi sau injurii grave savarsite si aduse de donatar donatorului

c) daca donatarul in mod nejusitificat refuza sa asigure alimente donatorului ajuns la nevoie, in limita valorii actuale a bunului donat , tinandu-se seama de starea in care se afla bunul la momentul cand s-a incheiat contractul.

a) Atentat la viata donatorului, a unei persoane apropiate lui sau stiind ca altii intentioneaza sa atenteze si nu l-a instiintat.

-sa fi fost savarsita fapta de catre donatar, neavand relevanta daca aceasta actioneaza in calitate de autor, instigator sau complice, relevant fiind ca actiunea este indreptata impotriva donatorului, acesta trebuie sa fi actionat cu intentie directa sau indirecta, donatarul sa fi omorat sau sa fi pus in executare hotararea de a-l omori pe donator.

De asemenea suntem in prezenta primei situatii cand se procedeaza cu intentie la viata unei persoane apropiate donatorului, legiuitorul neprevazand ce se intelege prin persoana apropiata, astefl incat instanta de judecata este in masura sa stabileasca daca se revoca sau nu donatia, avandu-se in vedere situatia de fapt existenta, relatia nascuta intre donator si acea persoana, pecum si imprejurarile existente care au condus la savarsirea unei astfel de infractiuni.

Se poate revoca donatia si atunci cand donatarul cunoscand ca alte persoane intentioneaza sa atenteze la viata lui nu ia- comunicat acestuia, adica putem spune ca suntem in prezenta unei fapte savarsite prin omisiune de donatar.

In toate cele 3 situatii este necesar sa se faca davoada existentei intentiei, intentie manifestata in sensul se a omori sau a incerca de a omori pe donator sau o persoana apropiata lui.

Astfel in cazul in care donatarul este alienat mintal, atunci nu se va putea retine intentia comiterii faptei, motiv ptr care donatia nu va mai putea fi revocata.

b) Fapte penale, cruzimi sau injurii grave savarsite si aduse de donatar donatorului.

52

Prin injurii grave se intelege un act de jignire a sentimentelor de onoare si reputatie a donatorului, savarsit cu intentie si suficient de grav ptr a putea conduce la revocarea donatiei.

Instanta de judecata este cea care apreciaza ca urmare a prezentarii situatiei de fapt, gravitatea acestora, astfel incat contractul sa poata fi revocat.

c) Refuzul nejustificat de alimente

Donatarul in limita valorii bunului donat este obligat sa asigure intretinere donatorului.

Refuzul nejustificat de alimente-art. 1023 C.Civil.

Prin refuzul nejustificat de alimente se intelege situatia in care donatorul, care ar fi avut posibilitatea de a le acorda, a refuzat fara temei.

Revocarea va opera numai daca donatorul nu avea rude sau alte persoane obligate prin lege si aflate in situatia de a acorda intretinere.

Cuantumul valorii ca intretinere nu trebuie sa depaseasca valoarea bunurilor donate, tinandu-se seama de starea in care se aflau acestea la momentul donatiei

Caracterizarea actiunii in revocarea donatiei-este strict persoanala-putand fi introdusa doar de donator-adica de persoana

impotriva careia au fost savarsite cu intentie faptele de ingratitudine, nu si de creditor.De asemenea nici succesorii nu pot introduce aceasta actiune personala, dar in

mod exceptional acestia pot fi titulari ai actiunii in revocare ptr ingratitudine, daca donatorul a decedat inainte de solutionarea cauzei si de pronunutarea hotararii definitive in procesul pe care l-a intentat.

Mostenitorii pot introduce actiunea si in cazul in care donatorul a decedat inainte de expirarea termenului in care actiunea putea fi intentata.

Aceasta actiune poate fi introdusa in termen de 1 an de la data mortii donatorului, cand donatorul a decedat fara sa aiba cunostinta de cauza de ingratitudine. Donatorul poate introduceactiunea in termen de 1 an de zile de la data cand a aflat de fapta de ingratitudine. Termenul este de prescriptie, astfel incat el poate fi supus suspendarii, intreruperii sau repunerii in termen.

-fiind o pedeapsa civila-actiunea nu se poate produce de plin drept, astfel incat donatorul cunoscand faptul de ingratitudine il poate ierta pe donatar daca a trecut 1 an de la data faptei.

-actiunea in revocarea donatiei nu poate fi intentata decat impotriva donatarului, iar daca acesta decedeaza inainte ca actiunea sa fi fost introdusa, ea se stinge, neputand fi pornita impotriva mostenitorilor donatarului.

Daca decesul donatarului s-a produs dupa momntul introducerii actiunii, aceasta poate fi continuata impotriva mostenitorilor donatarului.

53

-revocarea donatiei ptr ingratitudinenu poate fi adusa decat impotriva acelori donatari care se fac vinovati de faptul de ingratitudine, fata de ceilalti donatia ramanand valabila si producandu-si efectele.

-se consacra principiul restituirii in natura a bunului donat, adica este vorba de o actiune in restituire sau in masura in care bunul nu poate fi returnat in natura, donatarul va fi obligat sa plateasca valoarea bunului la momentul solutionarii cauzei.

Astfel din momentul savarsirii faptei de ingratitudine donatarul trebuie sa fie considerat ca fiind de rea-credinta.

Revocarea donatiei ptr neexecutarea sarciniiSarcina reprezinta obligatia donatarului care daca a acceptat donatia, este tinut

sa o duca la indeplinire. In caz de neexecutare donatorul poate cere revocarea acesteia.Sarcina prevazuta in contract trebuie sa fie:

-posibila-licita-morala, ea putand fi stipulata in favoarea oricareia dintre parti, sau in favoarea unui

tert.Daca sarcina a fost stipulata in favoarea donatarului, donatia este pur gratuita,

dar in caz de neexecutare ea poate fi revocata pe acest temei.Daca sarcina este impusa in favoarea donatorului sau a unui tert, atunci in

masura sarcinii donatia nu mai este o liberalitate, ci devine un contract bilateral.

Actiunea in revocare ptr neexecutarea sarcinii poate fi intenatat de:-donator-mostenitorii acestuia-creditorii donatorului

Termenul in care poate fi intentata este termenul general de prescriptie, adica de 3 ani de zile. Daca actiunea este admisa, atunci donatarul va fi obligat la restituirea bunurilor donate, care se reintorc la donator libere de orice drepturi ce au fost constituite asupra lor.

Tipuri de donatii1-donatii indirecte2-donatii simulate3-darul manual

1) Donatiile indirecteExista situatii in care o persoana doreste sa gratifice pe o alta, dar nu prin

intermediul contractului de donatie in forma autentica, ci prin intermediul altui act juridic.In aceasta situatie are loc o donatie indirecta, care presupune intentia de a

gratifica din partea donatorului, insa gratificare are loc prin alt act juridic decat donatia propriu-zisa. Donatia indirecta trebuie sa indeplineasca toate conditiile de fond si forma ale actului prin care se realizeaza.

Ca donatii indirecte avem:a) renuntarea la un drept

54

b) remiterea de datoriec) stipularea in favoarea unei terte persoane

a) Renuntarea la un drept-in cazul in care renuntarea este facuta cu intentia de a gratifica atunci

suntem in prezenta unei liberalitatib) Remiterea de datorie

-este un mijloc voluntar de stingere a unei obligatii, ce consta in renuntarea creditorului la dreptul sau de creanta cu consimtamantul expres al debitorului.

c) Stipularea in favoarea unei terte persoane-acel contract prin care o persoana numita promitent se obliga fata de o

alta persoana numita stipulant sa exercite o anumita prestatie in folosul unei terte persoane, numita beneficiar, care nu participa la incheierea contractului.

2) Donatiile deghizate ( simulate )Este ascunsa sub forma unui act juridic diferit cu titlu oneros. Ea este

valabila daca donatorul avea capacitatea de a dispune cu titlu gratuit, iar donatarul de a primi o liberalitate.

Donatia deghizata produce efectele unei donatii obisnuite, si in consecinta daca este ascunsa sub forma unui contract cu titul oneros, donatorul va putea cere revocarea acesteia ptr ingratitudine, dupa ce in prealabil s-a stabilit prin intermediul simulatiei caracterul real al contractului incheiat.

Cat priveste forma, acesta terbuie sa imbrace forma ceruta de lege ptr contractul pe care il deghizeaza.

3) Darul manual= reprezinta acea liberalitate intre vii care consta in traditiunea

materiala a unui bun mobil corporal, de la o persoana la alta, facuta cu intentia de a gratifica si de a accepta donatia.

Conditii :-terbuie sa indeplineasca conditiile de validitate ale contractului de donatie cu

exceptia formei autentice, la care se adauga traditiunea si bunurile care pot forma obiectul darului manual

Traditiunea -nu este definita de Codul Civil, este de esenta darului manual, de unde

rezulta ca suntem in prezenta unui contract real. Pot forma obiect al darului manual bunurile cu o valoare de pana la 25.000 lei.

Plafonul valorii bunului mobil corporal va fi actualizat periodic prin HG. Ca atare obiectul darului manual il poate forma numai bunurile mobile corporale, deci numai acelea care sunt susceptibile de traditiune.

55

Bunurile viitoare nu pot forma obiectul darului manual. Titlurile la purtator, biletele la banca pot face obiectul darului manual intrucat creanta este incorporata in titulu si apartine purtatorului. Aici se mentin si incapacitatile de a primi.

Sunt interzise clauzele incompatibile cu rpincipiul irevocabilitatii, sub sanctiunea nulitatii absolute, dar este permisa clauza de intoarcere a bunului donat in caz de predeces al donatorului sau donatarului, cat si al descendentilor sai fata de donator

CONTRACTUL DE LOCATIUNEDef: Este acel contract prin care una dintre parti -numita locator- se obliga sa

asigure celeilalte parti-numita locatar sau chirias-folosinta temporara a unui bun total sau partial, in schimbul unei suma de bani –numita chirie.

Sediul materiei este reglementat de dispozitiile C.Civ art. 1777-1823Varietatile contractului de locatiune:

-contractul de inchieriere a locuintei-reglementat de L 114/1996 cu modificarile ulterioare si de dispozitiile C.Civ. art. 1824-1835

-contractul de arendare-reglementat de dispozitiile C.Civ. art.1836-1850In ceea ce priveste contractul de inchiriere a locuintei acesta are un obiect

determinat si anume locuinta, iar cu privire la contractul de arendare obiectul acestuia il formeaza terenurile cu destinatie agricola, precum si animalelel, constructiile de orice fel, masinile si utilajele si alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole.

Caractere juridice:-este un contract bilateral-reciprocitatea obligatiilor-este un contract cu titlu oneros-ambele parti contractante urmaresc obtinerea

unui avantaj patrimonial-este un contract comutativ-partile din momentul incheierii contractului isi

cunosc intinderea si existenta obligatiilor ce le incumba-este un contract consensual-ia nastere de indata ce partile au convenit asupra

bunului si aspura pretului, se incheie prin simplul acord de vointa la partilor, fara sa mai fie nevoie de indeplinirea vreunei formalitati

-este un contract cu executare succesiva-este un contract translativ de folosinta temporara asupra bunului care

formeaza obiectul locatiunii

In ceea ce priveste durata, art 1785 arata ca , daca partile nu au stipulat durata locatiunii in contract , in lipsa uzantelor, locatiunea se considera incheiata astfel :

56

d) Pt 1 an – in cazul locuintelor care nu sunt mobilate sau a spatiilor pt exercitarea ectivitatii unui profesionist.

e) Pe durata corespunzatoare unitatii de timp pt care s-a calculat chiria in cazul bunurilor mobile sau in cazul camerelor sau apartamentelor mobilate.

f) Pe durata locatiunii imobilului, in cazul bunurilor mobile puse la dispozitia lo-catarului pt folosinta unui imobil

Conditii de validitate :

1. Capacitatea partilor :

Locatiunea este, in principiu, un act de administrare, astfel incat partile trebuie sa aiba capacitatea ceruta de lege pt a face acte de administrare.

In cazul minorilor intre 14 si 18 ani acestia pot incheia singuri contracte de locatiune care nu ii prejudiciaza.

De asemenea, poate fi incheiat contractul de locatiune de oricare dintre soti fara consimtamantul celuilalt intrucat se prezuma ca exista acel consimtamant. ( acord tacit ) . In privinta imobilelor, daca terenul pt care s-a incheiat contractul depaseste 5 ani, atunci suntem in prezenta unui act de dispozitie si, in consecinta partile trebuie sa aiba capacitatea de a face acte de dispozitie. ( 1784 )

Minorul care are capacitatea de exercitiu restransa – are nevoie de incuviintarea ocrotitorului legal.

Poate incheia contractul de locatiune nu numai proprietarul bunului dat in locatiune ci si un uzufructuar sau chiar un locatar care poate incheia valabil un contract de locatiune avand ca obiect bunul detinut cu titlu de uzufruct sau de locatiune .

C.Civil extinde incapacitatile prevazute la vanzare – cumparare ( 1653 – 1654, 1655 ) si in materia locatiunii ; astfel sunt incapabili de a incheia contracte de locatiune :

Mandatarii – pt bunurile pe care sunt insarcinati sa le locateze Parintii Tutorele, curatorul, administratorul provizoriu – pt bunurile pe care le reprezinta Functionarii publici Judecatorii sindici, practicienii in insolventa , executorii precum si alte asemenea

persoane care ar putea influenta ???????????? conditiile locatiunii facute prin intermediul lor, sau care are ca obiect bunurile date in folosinta.

Obiectul contractului de locatiune : - locatiunea- obiectul prestatiei locatarului – bunul- obiectul prestatiei locatarului – chiria

57

Obiectul prestatiei locatorului – poate fi un bun mobil sau imobil, corporal sau incorporal , dar mereu trebuie sa fie un bun individual determinat, neconsumptibil si care sa nu se distruga prin folosinta.

1779 C.Civ – arata ca toate bunurile mobile si imobile pot face obiectul locatiunii daca nu rezulta contrariul din lege sau din natura bunului.

Un bun viitor poate face obiectul locatiunii, exceptie facand bunurile dintr-o mostenire nedeschisa.

????? bunuri din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale pot face obiectul locatiunii numai in conditiile legii speciale , precum si in conditiile legii fundamentale. ( Constitutia)

Categorii de bunuri care nu pot forma obiectul locatiunii :

Nu pot forma obiectul locatiunii: nuda proprietate-intrucat titularul acesteia nu poate asigura folosinta bunului care formeaza obiectul dreptului. De asemenea bunurile coproprietate fortata nu pot forma obiectul prestatiei locatorului decat impreuna cu bunul principal. ( art.647 alin 2 C.Civ ).

O persona nu poate fi obiect al prestatiei locatorului si de asemenea bunurile ptr care legea prevede un regim special pot fi locatate sau inchiriate decat in conditiile legii special.

In ceea ce priveste obiectul prestatiei locatarului-reprezinta pretul folosintei si anume chiria. Chiria reprezinta pretul pe care locatarul trebuie sa-l plateasca in schimbul folosintei locuintei totale sau partiale a bunului dat spre locatiune sau inchiriere.

De regula chiria se stabileste in bani si se fixeaza in raport cu perioada sau durata ptr care contractul de locatiune a luat fiinta si urmeaza sa fie executat. Ea poate fi stabilita fie global, fie pe unitati de timp urmand sa fie platita potrivit conventiei partilor sau legilor.

Chiria trebuie sa fie determinate sau determinabila, adica partile trebuie sa satbileasca cuantumul acesteia la momentul incheierii contractului si e determinabila atunci cand este stabilita cu ajutorul anumitor elemente sau cand partile numesc un tert care urmeaza sa stabilesca cuantumul acesteia.

Chiria terbuie sa fie sincera si serioasa, sa exprime pretul real si efectiv primit de locator, intrucat daca ea consta in sume derizorii, atunci nu mai suntem in prezenta contractului de locatiune, ci suntem in prezenta unui contract de comodat.

In ceea ce priveste consimtamantul si cauza, trebui indeplinite aceleasi conditii ca la celelalte contracte, nu exista nicio alta particularitate

EFECTELE CONTRACTULUI DE LOCATIUNE

58

OBLIGATIILE LOCATORULUI-art.1786 C.Civ. locatorul are obligatia sa prdea locatarului bunul inchiriat ( locatat)-este obligat sa mentina bunul in starea corespunzatoare de folosinta pe toata durata locatiunii-este obligat sa asigure locatarului linistita si utila folosinta a bunului pe toate durata contractului, adica sa-l garanteze impotriva viciilor ascunse, precum si a oricaror tulburari aduse folosintei bunului.

Obligatia de predareLocatorul este tinut de predarea lucrului dat in locatiune potrivit termenului

stabilit de parti si cu cheltuiala locatarului. Daca acesta refuza preadrea bunului, locatarul va putea cere desfiintarea contractului, adica rezilierea, cu daune-interese sau poate invoca exceptia de neexecutare sau poate cere executarea silita.

Predarea bunului pp si predarea tuturir accesoriilor care tin de acest bun si care trebuie sa se faca intr-o stare corespunzatoare destinatiei in vederea careia a fost inchiriat.

Predarea se va face la locul prevazut in contract de catre parti, iar daca nu exista o astfel de clauza, atunci se va face la locul unde se afla bunul in momentul incheierii contractului. Daca locatorul executa obligatia de predare cu intarziere, atunci locatarul are posibilitatea de a solicita diminuarea corespunzatoare a chiriei, proportional cu lipsa de folosinta.

Locatorul este obligat prin natura bunului si a contractului de a preda locatarului bunul inchiriat, ptr ca acesta sa-l poata folosi netulburat pe toata durata locatiunii.

Obligatia de efectuare a reparatiilorPotrivit art. 1788 C.Civ locatorul este tinut nu numai la predarea bunului in stare

buna, ci si la intrebuintarea lui pe toata durata locatiunii, motiv ptr care trebuie sa efectueze toate reparatiile necesare pe toata durata locatiunii, daca bunul necesita aceste reparatii.

Cu privire la reparatiile de intretinere trebuie facute de catre locatar, el raspunzand de deteriorarea bunului care provine de lipsa de intretinere a acestuia. Daca obligatia nu este indeplinita, astfel incat bunul devine impropriu folosintei, locatarul poate solicita rezilierea contractului.

Daca dupa incheierea contractului se impune efectuarea reparatiilor necesare, acestea cad in sarcina locatorului, iar acesta desi i s-a adus la cunostinta nu procedeaza la efectuarea lor de indata, atunci reparatiile pot fi facute de catre locatar pe cheltuiala sa, locatorul fiind obligat sa-i restituie acestuia din urma sumele cheltuite, precum si dobannzile aferente acestora, calculate fie de la data instiintarii locatorului, fie de la data efectuarii reparatiilor.

Obligatia de garantiePotrivit art. 1789 C.Civ. locatorul are si obligatia de garantie, el trebuind sa-l

garanteze pe locatar atat impotriva tulburarilor aduse folosintei bunului, cat si impotriva viciilor ascunse ale lucrului.

Locatorul raspundesub un triplu aspect si anume:-de tulburarile provenite din fapta sa

59

-de tulburarile provenite de la terti-de viciile lucrului

Astfel,locatorul este obligat sa se abtina de la orice fapt personal care ar putea afecta folosinta lucrului, indifferent daca suntem in prezenta unei tulburari de drept sau de fapt.

Locatarul nu va putea pet oat durata locatiunii sa schimbe destinatia acesteia, intrucat locatorul trebuie sa asigure intretinerea bunului potrivit destinatiei prevazute. Locatorul nu raspunde de stingerea folosintei care rezulta din efectuarea unor repaartii, dar conditia este ca acestea sa aiba character necesar. Reparatiile trebuie sa nu dureze mai mult de 10 zile.

In cursul executarii contractului, daca locatorul procedeaza la efectuarea reparatiilor necesare si urgent, atunci acestea se vor face:-fara nicio diminuare a chiriei, daca ele nu dureaza mai mult de 10 zile-cu diminuarea chiriei-daca dureazamai mult de 10 zile, pretul fiind scazut sau diminuat proportional cu timpul si cu partea de bun de care a fost lipsit locatorul-cu dreptul de a cere rezilierea contractului, daca prin efetuarea acestor reparatii, locatarul a fost lipsit in totalitate de folosinta bunului

Codul civil reglementeaza obligatia locatorului de a-i permite locatorului examinarea bunului care face obiectul locatiunii ( art. 1804).

De asemenea locatorul raspunde si ptr tulburarile rezultate din partea unui tert, prin invocarea unu drept real asupra lucrului dat inlocatiune. In acesta situatie locatarul trebuie sa-l incunostiinteze pe locator intrucat numai el este in drept de a se apara impotriva unuei asemenea tulburari.

In conditiile art. 1759, alin 2 c.civ.-daca locatarul nu-lincunostiinteaza pe locator de tulburarile provenite din partea tertului, acesta il va despagubi pe locator ptr toate prejudiciile provocate si rezultate ca urmare a lipsei de comunicare. Locatarul nu va fi obligat la despagubiri daca reuseste sa probeze ca locatorul nu ar fi avut castig de cauza sau desi cunostea despre tulburarea adusa nu a actionat in niciun fel.

Locatorul raspunde si de viciile acunse ale bunului dat in locatiune, dar numai ptr acelea care apar ulterior momentului incheierii contractului, ptr ca locatorul este obligat sa asigure folosinta utila pe toata durata locatiunii.

Locatorul raspunde ptr vicii ascunse chiar daca nu a avut cunostinta de acestea si ptr cele ulterioare. Daca bunul dat in locatiune are vicii ascunse, locatarul poate solicita o diminuare proportional a chiriei sau poate solicita rezilierea contractului cu daune-interese ptr pagubele aduse ca urmare a stricaciunilor provocate ( art. 1791 C.Civ.)

OBLIGATIILE LOCATARULUIPotrivit art. 1796 C.Civ. locatarul are urmatoarele obligatii:

-sa ia in primire bunul dat inlocatiune-sa plateasca chiria-sa folosesca bunul cu prudenta si diligent-sa restituie bunul la incetarea contractului-sa raspunda ptr incendiu

Obligatia de prudenta si diligent

60

Potrivit art. 1799 C.Civ locatarul trebuie sa foloseasca bunul cu prudenta si diligebta potrivit destinatiei stabilite in contract, intrucat acesta tine de esenta contractului.

Destinatia, in lipsa unei stipulatii exprese, se determina dupa natura bunului, destinatia sa anterioara sau potrivit careia locatarul il foloseste. Daca locatarul nu-si indeplineste obligatia de a se ingriji de bun ca un bun proprietar, atunci locatorul poate solicita rezilierea contractului cu daune-interese si repunere in situatia anterioara.

Prin expresia “bun proprietar” se intelege ca locatarul este tinut sa intretina bunul pe toata durata locatiunii, adica acestuia ii revine sarcina de a efectua toate reparatiile locative. Locatarul este tinut sa raspunda si de pierderile sau stricaciunile provocate bunului de catre membrii familiei sale sau de catre sublocatar, precum si ptr fapta altor personae carora le-a permis sa folosesca bunul.

Reparatiile privitoare la partile commune ale bunului cad in sarcina proprietarului daca nu se face dovada ca acestea au fost pricinuite din culpa locatarilor.

Obligatia de plata a chirieiLocatarul trebuie sa plateasca pretul folosintei la termenele prevazute in

contract, iar in lipsa acestora potrivit uzantelor. Daca nu exista uzante si daca prin contract nu s-a prevazut nimic cu privire la plata chiriei, atunci acesta se va plati astfel:-in avans ptr toata durata contractului, in cazul in care locatiunea care nu depaseste 1 luna-in prima zi lucratoare a fiecarei luni, daca durata locatiunii este mai mare de 1 luna, dar mai mica de 1 an-in prima zi lucratoare a fiecarui semestru, daca durata locatiunii este de cel putin 1 an

Daca exista mai multi locatari, obligatia de plata a chiriei este divizibila. Daca locatarul a decedat, succesorii lui sunt obligati sa plateasca pe durata cat a beneficiat de bun pana la deces,iar daca locatorul a decedat, succesorii lui sunt indreptatiti sa solicite plata chiriei, iar in caz contrar solicita rezilierea contractului.

In caz de neexecutare a platii chiriei de catre locatar, locatorul poate cere fie executarea silita, fie rezilierea. Exista posibilitatea ca partile sa stipuleze prin contract un pact comisoriu in temeiul caruia in caz de neplata a chiriei la termenele prevazaute in contract, contractual sa fie reziliat de drept, fara cerere de chemare in judecata si fara notificare.

Art. 1798 C.civ consacra caracterul executoriu al contractului de locatiune incheiat in forma autentica sau sub semnatura private, si inregistrat la Administratia Financiara, acesta constituind titlul executoriu ptr plata chiriei, potrivit termenelor si modalitatilor prevazute in contract.

Daca intre parti nu exista contract de locatiune,proprietarul imobilului ocupat de un tert nu poate solicita chiria, dar poate solicita echivalentul ptr lipsa folosintei in temeiul eecutarii ( imbogatirii ) fara justa cauza.

Daca pe parcursul executarii contractului pretul chiriei suporta cresteri sau scaderi fata de cel prevazut in contract, atunci conform teoriei impreviziunii, reglementata de art. 1271 C.Civ, partile sunt tinute sa-si execute obligatiile, chiar daca executarea lor devine sau a devenit imposibila, in sensul ca este mult mai oneroasa, dar

61

cu toatre acestea partile au obligatia sa negocieze in vederea adaptarii sau incetarii contractului, iar daca executarea devine excesiv de oneroasa ptr una dintre ele, ca urmare a unor schimbari exceptionale a imprejurarilor:

-care au survenit dupa incheierea contractului-care nu au fost si nici nu puteau fi avute in vedere de catre debitor intr-un

mod rezonabil in momentul incheierii contractului-debitorul nu si-a asumat riscul schimbarii imprejurarilor si nici nu putea

fi considerat ca si-ar fi asumat acest risc in mod rezonabil-debitorul a incercat intr-un termen rezonabil si cu buna credinta

negocierea adaptarii echitabile a contractului.In cazul in care partile nu reusesc sa convina asupra negocierilor sau incetarii

contractului in termen rezonabil, atunci instant de judecata poate dispune:-adaptarea contractului ptr a imparti in mod echitabil pierderile si beneficiile

rezultate, ca urmare a aschimbarii imprejurarilor care au aparut intre parti-incetarea contractului la momentul si in conditiile stabilite de catre aceasta ( instant de judecata)

Obligatia de restituire a bunului dat in locatiuneDupa incetarea contractului de locatiune, locatarul are obligatia de a restitui

locatorului bunul locatat cu toate accesoriile acestuia si potrivit inventarului facut.In lipsa de inventar si pana la proba contrarie se prezuma ca locatarul a primit

bunul in stare buna si potrivit destinatiei sale.Obligatia de restituire, precum si cea de conservare pana la momentul restituirii

presupune angajarea raspunderii locatarului pentru toate degradarile si pierderile pe care bunul le suporta datorita culpei sale , precum si a membrilor sai de familie sau a sublocatarului.

Restituirea bunului poate fi solicitata fie printr-o actiune personala rezultata din contract, fie printr-o actiune in revendicare.

In cond. art 1833 C.civ, in situatia in care locatarul a facut imbunatatiri bunului primit in locatiune, atunci locatorul are dreptul de a pastra lucrarile adaugate pe durata locatiunii si nu poate fi obligat la despagubiri decat daca locatarul a efectuat aceste lucrari cu consintamantul sau acordul prealabil al locatorului.

In cazul inexistentei consintamantului, locatorul poate cere aducerea bunului in starea existenta la momentul incheierii contractulu, precum si plata de despagubiri pentru orice paguba produsa bunului de locatar, situatie in care nu poate invoca dreptul de retentie.

Locatarul nu raspunde daca bunul inchiriat s-a deteriorat datorita vechimii, fortei majore, cazului fortuit, locatorul fiind cel ce raspunde intrucat el este proprietarul bunului.

Raspunderea pentru incendiu

62

Art 1822 C.civLocatarul raspunde pentru pagubele cauzate locatorului prin incendiu daca nu

face dovada ca acesta a izbucnit dintr-un caz fortuit.Daca ezista mai multi locatari, fiecare va raspunde pt pagubele pricinuite de

incendiu in raport cu valoarea locativa a partii din imobil pe care o ocupa.

Contractul de sublocatiune si cesiune a locatiunii

Locatarul, in temeiul contractului de locatiune, poate sa incheie un contract de sublocatiune prin care se transmite dreptul de folosinta unui tert, total sau partial, dar numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

-sublocatiunea sa nu fie interzisa prin contractul principal-sublocatiunea sa nu fie convenita in conditii care sa contravina conditiilor din

contractual principalInterdictia de a incheia un contract de sublocatiune are in vedere atat

sublocatiunea totala, cat si cea partial.In cazul bunurilor mobile, in vederea sublocatiunii, este nevoie de acordul scris al

locatorului.In cazul nerespectarii in contractual de sublocatiune a conditiilor aratate,

locatorul va putea executarea obligatiei sau rezilierea contractului principal de locatiune cu daune interese pt neexecutarea obligatiei.

Contractual de sublocatiune produce efecte fata de locator chiar daca acesta nu este parte contractanta in contractual de sublocatiune, astfel incat locatorul il poate constrange pe sublocatar la resepctarea obligatiei in contractual de sublocatiune. Astfel, locatorul are actiune directa impotriva sublocatarului cu privire la situatia in care acesta nu plateste chiria cuvenita in temeiul locatiunii, situatie in care locatorul il poate urmari pe sublocatar pana la concurenta chiriei pe care acesta o are fata de locatarul principal.

Locatorul poate sa se indrepte impotriva sublocatarului in mod direct pt a-l constringe la executarea celorlalte obligatii asumate prin contractul de sublocatiune.

CESIUNEA LOCATIUNIIArt 1805 C.civLocatarul poate sa-si cedeze dreptul sau de folosinta catre un tert astfel incat

obiectul cesiunii nu il formeaza contractul de locatiune in intregime, ci doar dreptul locatarului.

Cesiunea are loc in aceleasi conditii ca si sublocatiunea, dar cesiunea contractului si acceptarea ei de catre contractantul cedat trebuie sa fie facute in forma ceruta de lege pt incheierea valabila a contractului de locatiune.

Locatarul cedent garanteaza existent dreptului de folosinta din momentul cesiunii si nu pe tot parcursul executarii contractului.

Daca locatarul a subinchiriat sau cedat contractul sau in conditiile in care el a fost interzis prin contractual principal, se poate solicita rezilierea contractului npentru neexecutarea obligatiei.

63

Cesionarul dobandeste drepturi si este tinut de obligatiile locatarului izvorate din contractual de locatiune.

Interdictia de a incheia un contract de sublocatiune o include pe cea de a ceda locatiunea, pe cand interdictia de a ceda locatiunea nu o include pe cea de a incheia sublocatiunea.

Modurile de incetare a locatiunii

DENUNTAREA UNILATERALA A CLArt 1277 C.civUn contract incheiat pe o durata nedeterminata poate fi denuntat unilateral de

oricare dintre parti intr-un termen rezonabil de preaviz. Contractul de locatiune, daca nu are prevazut un termen poate fi denuntat unilateral, adica prin manifestarea de vointa a uneia dintre parti de a inceta contactul, dar cu respectarea termenului de preaviz.

Termenul de preaviz reprezinta intervalul de timp cuprins intre momentul manifestarii de vointa privind desfacerea contractului si momentul in care contractual inceteaza ca urmare a denuntarii. Poate fi stabilit de lege sau de parti prin conventia lor sau, in lipsa acesteia, de uzante. Termenul, daca nu este stabilitt, variaza in functie de natura bunului dat in locatiune, de obiceiul locului, iar scopul lui este acela ca da posibilitatea locatorului sau locatarului sa gaseasca un alt locatar sau bun pe care sa-l inchirieze.

Denuntarea este actul unilateral de vointa care va conduce la incetarea contractului fara a fi nevoie de acceptarea celeilalte parti.

Dupa expirarea termenului de preaviz, contractul inceteaza, putand fi incheiat un alt contract numai daca exista consintamantul ambelor parti.

(art 1276) Denuntarea unilateral nu produce efecte cu privire la prestatiile executate sau care se afla in curs de executare, iar daca s-a prevazut o prestatie in schimbul denuntarii, aceasta produce efecte numai atunci cand prestatia este executata.

EXPIRAREA TERMENULUIDaca prin contract s-a prevazut un termen, locatiunea va inceta la implinirea

acestuia fara a mai fi nevoie de vreo instiintare prealabila in acest sens.Daca la expirarea termenului contractual, contractul incheiat pe durata

detrminata si constatat prin inscris autentic sau sub semnatura private si inregistrat la Administratia Financiara, cealalta parte refuza restituirea bunului, contractual constituie titlu executoriu cu privire la obligatia locatarului de restituire a bunului dat in locatiune.

Dupa expirarea termenului, daca locatarul continua sa foloseasca bunul fara a fi impiedicat de locator, atunci locatiunea se considera reinnoita prin tacita locatiune, chiar daca partile nu au convenit in acest sens.

64

Tacita relocatiune conduce la o prelungire a contractuli in aceleasi conditii in care el a fost incheiat dar se va socoti ca fiind un nou contract de locatiune incheiat fara termen.

Daca contractual initial a fost insotit de garantii, relocatiunea ia nastere inclusive cu aceleasi garantii.

In cazul tacitei relocatiuni, contractul urmeaza sa inceteze prin denuntare unilaterala.

REZILIERA CONTRACTULUIIntervine in cazul in care una dintre partile contractante nu-si respecta obligatiile

prevzute in contract. La neexecutarea obligatiei trebuie avute in vedere cu privire la obligatiile principale prin care s-ar adduce o vatamare celeilalte parti.

PIEIREA BUNULUIPoate fi totala sau partiala.Daca este totala, contractual se desface de drept intrucat locatorul nu mai poate

asigura locatarului folosinta bunului, neprezentand relevanta cauza pieirii acestuia.Daca bunul a pierit din culpa locatorului acesta va fi obligat sa suporte pe langa

desfacerea contractului si daunele interese in vederea acoperirii pagubelor cauzate locatarului ca urmare a incetarii contractului.

Daca bunul este doar deterioarat, locatiunea va continua, locatarul avand obligatia sa efectueze reparatiile necesare pt mentinerea bunului in stare corespunzatoare de folosinta.

Daca bunul piere in parte, locatarul poat cere fie o reduce a pretului corespunzatoare cu partea care a pierit, fie rezilierea contractului daca partea care a pierit este atat de importanta incat bunul nu mai poate fi folosit potrivit destinatiei prevazute in contract.

Problema daunelor-interese se rezolva in functie de culpa partii care a cauzat pieirea in parte a bunului dat in locatiune.

DESFIINTAREA TITLULUI LOCATORULUO asemenea desfiintare are ca efect incetarea contractului intrucat locatorul nu

mai poate asigura folosinta bunului. Titlul locatorului poate fi anulat, rezolvit sau locatorul poate fi evins printr-o

actiune in revendicare.Legea cunoaste cateva exceptii de la acesta regula care constau in faptul ca

locatiunea isi va produce efectul si dupa desfiintarea titlului locatorului pe durata prevazuta de parti fara insa a se depasi un an de zile de la data desfiintarii, dar numai daca locatarul a fost de bunacredinta la incheierea contractului.

In cond. art. 715 (3) C.civ contractul de locatiune incheiat de uzufructuar ramane in vigoare timp de 3 ani de la data stingerii uzufructului.

65

Contractul incheiat cu tertul dobanditor al imobilului ipotecat, chiar daca este evins, va continua cu conditia ca contract sa fi fost incheiat cu bunacredinta si cu data certa anterioara inscrierii comandamentului.

INSTRAINAREA BUNULUIIn cazul in care bunul care a format obiectul prestatiei locatorului a fost

instrainat, locatiunea nu inceteaza, cumparatorul fiind obligat sa respecte contractul de locatiune daca:

-a fost notata instrainarea in Cartea Funciara in cazul imobilelor inscrise in CF.-daca data certa a locatiunii este anterioara datei certe a vanzarii in cazul

imobilelor neinscrise in CF.-locatarul a indeplinit formalitatile de publicitate in cazul mobilelor supuse

publicitatii.-daca bunul se afla in folosinta locatarului la data vanzarii in cazul celorlalte

bunuri.In cazul in care partile convin, locatiunea poate inceta daca bunul dat in locatiune

a fost vandut. Astfel, cumparatorul are obligatia sa il instiinteze pe locatar despre vanzarea intervenita, iar contractul de locatiune va inceta dupa exprarea unui termen de 2 ori mai mare decat termenul de preaviz prevazut pt denuntarea unilaterala, aceasta pt a putea obtine incetarea contractului de locatiune .

Locatarul caruia i s-a adus la cunostinta incetarea contractului ca urmare a vanzarii bunului, cu respectarea prevederilor legale, nu va putea avea dreptul la despagubiri nici impotriva locatorului nici impotriva cumparatorului.

MOARTEA LOCATORULUIIn cond. art, 1820 C.civ, locatiune nu inceteaza prin moartea locatorului sau

locatarului.Daca contractul se incheie pe perioada detrminata, mostenitorii pot denunta

contractul in 60 de zile, termen ce incepe sa curga de la data la care au luat cunostinta de moartea locatarului si existenta locatiunii.

Curs 13Dreptul la mostenire

Mostenirea (art. 953 c.civ) reprezinta transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane in viata.

Cel despre a carui mostenire este vorba se numeste defunct sau de cujus, fiind o abreviere din formula dreptului roman "is de cujus succesionis".

Persoana care urmeaza sa dobandeasca patrimoniul lasat de catre defunct se numeste mostenitor.

66

Masa succesorala reprezinta o notiune care se intrebuinteaza in sensul de transmitere a patrimoniului unei persoane fizice decedate, dar si pentru a desemna patrimoniul transmis din cauza de moarte.

Felurile mostenirii :

1. Mostenire legala2. Mostenire testamentara

Legiuitorul, prin art. 955 alin.2 c.civ., prevede si posibilitatea coexistentei mostenirii legale cu mostenirea testamentara dar si posibilitatea coexistentei calitatii de mostenitor legal cu cea de mostenitor testamentar.

1. Mostenirea legala

Reprezinta transmiterea patrimoniului succesoral, in temeiul legii, la persoanele in ordinea si regulile prevazute de lege.

Persoanele care dobandesc mostenirea in temeiul legii poarta denumirea de mostenitori legali, universali, cu vocatie sau chemare la intregul patrimoniu lasat de catre defunct.

Rezerva succesorala se va culege in toate cazurile cu titlu universal, iar mostenitorii legali nu pot avea vocatie numai la bunurile singulare privite ut singuli.

2. Mostenirea testamentara

Mostenirea este testamentara in cazul in care transmiterea patrimoniului defunctului are loc potrivit actului de ultima voint a acestuia, manifestata prin testament.

Persoanele desemnate de catre testator sa culeaga mostenirea lasata de defunct, in tot sau in parte, poarta denumirea de mostenitori testamentari sau legatari.

Legatarul poate fi :

- universal, adica are vocatie la intregul patrimoniu lasat;- cu titlu universal, are vocatie la o fractiune din patrimoniu;- cu titlu particular, are vocatie la bunuri privite singular sau determinate.

Coexistenta mostenirii legale cu cea testamentara :

Potrivit legii, cele doua tipuri de mostenire nu se exclud ci dimpotriva ele pot exista.

67

Situatii :1. In cazul in care testatorul a facut mai multe legate cu titlu particular, patrimoniul

defunctului se transmite in temeiul legii mostenitorilor legali, doar ca acestia vor fi tinuti fata de legatarii cu titlu particular sa execute legatele.

2. Daca testatorul a facut unul sau mai multe legate cu titlu universal, legate care nu epuizeaza masa succesorala.

Atunci devolutiunea mostenirii (impartirea) va fi testamentara in limitele legatelor, iar pentru ceea ce ramane va fi legala.

3. Daca testatorul a instituit prin testament mai multi legatari universali, astfel incat prin legatele respective se epuizeaza intreaga masa succesorala, atunci devolutiunea mostenirii va fi numai testamentara.

Totusi daca exista mostenitori rezervatari care beneficiaza de o parte din mostenire impotriva vointei defunctului si prin legatele facute s-a adus atingere rezervei succesorale a acestora, atunci mostenitorii rezervatari vor beneficia de rezerva succesorala potrivit legii, iar pentru partea ramasa, impartirea se va face potrivit regulilor de la mostenirea testamentara.

Caracterele juridice ale transmiterii mostenirii :

Din definitia data mostenirii rezulta ca aceasta imbraca urmatoarele caractere juridice :- este o transmisiune mortis-causa;- este o transmisiune universala;- este o transmisiune unitara;

- este o transmisiune indivizibila.

I. Este o transmisiune mortis-causa, intrucat se produce ca urmare a mortii constatate fizic sau declarate judecatoreste a unei persoane fizice.

Normele care guverneaza transmisiunea succesorala sunt aplicabile nu numai persoanei fizice ci si persoanei juridice sau statului in situatia in care acestia se prezinta in calitate de dobanditori ai patrimoniului defunctului.

II. Este o transmisiune universala, pentru ca are ca obiect intregul patrimoniu al persoanei fizice decedate, privit ca totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, adica patrimoniul defunctului provit ca universalitate juridica.

Nu intra in patrimoniul succesoral :

- drepturile si obligatiile nepatrimoniale- drepturile patrimoniale care se sting in momentul mortii titularului lor- obligatiile patrimoniale legate de o calitate personala a defunctului.

68

III. Este o transmisiune unitara, adica mostenirea in intregul ei se transmite la mostenitorii legali sau la legatari dupa aceleasi norme juridice, neprezentand relevanta natura bunurilor, originea lor, provenienta lor.

Exceptii de la caracterul unitar :

1. O astfel de exceptie intalnim in cazul sotului supravietuitor, cand nu vine in concurs cu descendentii, va mosteni alaturi de cota legala ce i se cuvine, mobilierul si obiectele de uz casnic care au fost afectate folosintei comune.

2. O alta exceptie este data de art. 167 din codul muncii, prin care se arata ca in caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate pana la data decesului sunt platite, in ordine, sotului supravietuitor, copiilor majori sau parintilor salariatului.

Daca nu exista niciuna din aceste categorii de persoane, drepturile salariale sunt platite altor mostenitori in conditiile dreptului comun.

3. O alta excepie este reglementata de art. 120 din legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, potrivit careia sumele neincasate de catre pensionari, reprezentand pensia pe luna in care a avut loc decesul si/sau alte drepturi restante la pensia cuvenita si neincasate pana la deces se platesc sotului supravietuitor, copiilor, parintilor sau in lipsa acestora celorlalti mostenitori in conditiile dreptului comun.

4. O alta exceptie o constituie indemnizatia de concediu care nu a fost ridicata de salariatul decedat, ea putand fi ridicata de sotul supravietuitor, copiii majori sau parintii salariatului, in ordine, iar daca nu exista niciuna din aceste categorii de persoane atunci se vor aplica dispozitiile dreptului comun.

IV. Este o transmisiune indivizibila, in sensul ca acceptarea sau renuntarea la mostenire are caracter indivizibil, neputand avea ca obiect numai o parte din mostenire.

Fiecare mostenitor trebuie sa accepte potrivit chemarii sale la mostenire sau sa renunte la mostenire.

Exceptii :

1. Legea 112/1995 privind restituirea in natura a imobilelor prevede ca mostenitorii fostului propritar al imobilului cu destinatie de locuinta, trecut in proprietatea statului, sunt socotiti de drept acceptanti ai mostenirii de la depunerea cererii pentru restituirea in natura.

2. Legea 10/2001 prevede aceeasi situatie ca si in cazul legii 112/1995. Succesorii care dupa 6 martie 1945 nu au acceptat mostenirea sunt repusi de drept in termenul de acceptare pentru bunurile care au format obiectul legii.

69

3. Art. 1102 c. civ. mostenitorul care in temeiul legii sau a testamentului cumuleaza doua sau mai multe vocatii are pentru fiecare dintre ele un drept distinct de mostenire.

Legatarul chemat la mostenire si ca mostenitor legal isi va putea exercita optiunea in fiecare din aceste calitati.

Daca, desi nu a fost incalcata rezerva, din testament rezulta ca defunctul a dorit sa diminueze cota ce i s-ar fi cuvenit legatarului ca mostenitor legal, atunci el va putea opta ca legatar.

Deschiderea mostenirii

Prin deschiderea mostenirii se produce efectul juridic al transmiterii mostenirii.Art 954 C. Civ. – mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului

acesteia. Deschiderea mostenirii pp existenta a doua etape coordonate si anume : Data deschiderii mostenirii Locul deschiderii mostenirii

Data deschiderii mostenirii : - intrucat mostenirea se deschide in momentul decesului unei persoane fizice, data

deschiderii mostenirii coincide cu momentul mortii acesteia, atfel incat persoana care pretinde ca are dr la mostenirea celei decedate, fie in calitate de mostenitor legal, fie in calitate de mostenitor testamentar, trebuie sa faca dovada existentei sale dupa momentul mortii celui a carui mostenire o pretinde. ( sa faca dovada ca acea persoana este in viata cand pretinde drepturile succesorale).

- dovada mortii se face cu certificat de deces, eliberat dupa intocmirea actului de deces, ca urmare a constatarii fizice a mortii sau cu actul de deces completat pe baza hot judec declarative de moarte ramasa definitiva care cuprinde si data stabilita de instanta ca fiind data mortii.

- in cazul persoanelor disparute , se prezuma ca acestea sunt in viata si ca atare, atata timp cat nu exista o hotarare declarativa de moarte a disparutului, nu se poate discuta despre momentul decesului acestuia. ( art 53 C Civ ) .

- in cazul in care cel declarat mort e in viata se poate solicita instantei judecatoresti anularea hotararii declarative de moarte, iar daca se va face dovada ca o alta data decat cea inscrisa in hotararea declarativa de moarte este data mortii, atunci instanta va rectifica data mortii stabilita prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva.

Importanta datei deschiderii mostenirii : In functie de aceasta data se stabilesc persoanele care sunt chemate la mostenirea lasata de

catre defunct , stabilind capacitatea lor succesorala, precum si drepturile care li se cuvin din acea mostenire

70

De la aceasta data incepe sa curga , in principiu, termenul de prescriptie al dr de optiune succesorala care este de 1 an ( art 1103 C Civ)

Din acest moment se pune problema validitatii actelor juridice care privesc mostenirea.

Se stabileste compunerea masei succesorale

Stabilirea momentului transmiterii mostenirii la mostenitori

Din acest moment se marcheaza indiviziunea succesorala ( la pluralitatea de mostenitori )

Din acest moment se stabileste legea care se aplica pt devolutiunea????????? mostenirii in cazul unui conflict in timp de legi succesorale.

Locul deschiderii mostenirii : - se deschide la ultimul domiciliu al defunctului ( 1954???????? (2) )- art 87 C Civ - domiciuliul unei persoane este acolo unde aceasta declara ca isi are locuinta

principala. In cazul minorului, daca nu a dobandit capacitate deplina de exercitiu potrivit legii, atunci domiciliul sau este la parintii sai sau la acela dintre parinti la care locuieste statornic.

Daca parintii nu se inteleg cu privire la domiciliul minorului, sau daca parintii au domicilii separate instanta de tutela va decide care e domiciliul minorului, avand in vedere interesele acestuia.

Daca minorul sau persoana pusa sub interdictie se afla sub tutela, domiciliul acestuia va fi cel al reprezentantului.

Daca minorul este lipsit de ocrotire si este supus unor masuri de protectie speciala, domiciliul acestuia va fi la institutia/familia/persoanele carora le-a fost data in plasament.

In cazul in care ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se afla pe teritoriul tarii noastre, mostenirea se va deschide la locul unde se afla circumscriptia notarului public sesizat primul, cu conditia ca acolo sa se gaseasca cel putin un bun imobil .

Daca defunctul nu are bunuri imobile, atunci locul deschiderii mostenirii se afla in circumscriptia primului notar public sesizat cu conditia ca acolo sa se gaseasca bunuri mobile.

Daca nu are bunuri pe teritoriul tarii noastre, atunci mostenirea se va deschide in circumscriptia primului notar public sesizat.

71

Dovada ultimului domiciliu se va face cu certificatul de deces sau, dupa caz, cu hotararea declarativa de moarte ramasa definitiva. Aceasta prevedere creeaza dezavantajul ca daca intre domiciliul mentionat in certificatul de deces sau hotararea declarativa de moarte si cel de fapt al defunctului nu sunt concordante atunci pot aparea probleme legate de competenta teritoriala a instantelor.

Importanta locului deschiderii mostenirii : In functie de acest moment se determina organele competente teritorial sa solutioneze

problemele care pot aparea in legatura cu mostenirea.

Secretarul primariei/ Consiliului Local de la domiciliul defunctului poate cere deschiderea procedurii succesorale notariale.

De asemenea se stabileste si biroul notarial care urmeaza sa dezbata mostenirea lasata de catre defunct.

Stabileste si instanta de judecata care este competenta sa solutioneze cererile care privesc mostenirea -> cereri privitoare la :

o executarea dispozitiilor testamentareo reductiunea liberalitatilor excesiveo raportul donatiilor o petitia de ereditateo partajul succesoralo anularea certificatului de mostenitoro suplimentarea certificatelor de mostenitor

Conditii generale ale dreptului de a mosteni : - orice mostenitor, indiferent ca este ??? net legal sau testementar, pt a putea culege din

mostenirea lasata de catre defunct, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : sa aiba capacitate succesorala ( 957 (1) C Civ ) sa nu fie nedemn ( 960 C Civ) sa aiba vocatie la mostenire ( 962 C Civ )

Aceste conditii trebuie indeplinite cumulativ.

1. Capacitatea succesorala :

72

- art 957 C Civ – o persoana poate mosteni daca exista la momentul deschiderii mostenirii. Orice persoana care exista in momentul deschiderii mostenirii are capacitate succesorala, ca-pacitate de a culege din mostenirea lasata de defunct.

Dovada existentei incumba celui care pretinde ca este mostenitor si care urmeaza sa culeaga din mostenirea lasata de defunct. Dovada existentei se va face in functie de momentul deschiderii mostenirii.

Probleme ce privesc mostenirea prin retransmitere si prin reprezentare : I. Mostenirea prin retransmitere :

- este reglem de art 1105 C Civ care ne arata ca mostenitorii celui care a decedat fara a fi exercitat dr de optiune succesorala il exercita separat , fiecare pt partea sa, in termenul aplica-bil dr de optiune privind mostenirea autorului lor.

- mostenitorii defunctului trebuie sa fie in viata in momentul decesului acestuia si sa fi dece-dat mai inainte de a fi expirat termenul de prescriptie al dr de optiune succesorala de 1 an si sa fi optat pt mostenirea defunctului.

II. Mostenirea prin reprezentare :

- 965 C Civ - reprezentatul ???????? trebuie sa fie decedat la momentul deschiderii succesiu-nii, reprezentantii urcand in locul si gradul reprezentatului si culegand cota ce i s-ar fi cuvenit acestuia daca ar fi fost in viata la momentul deschiderii succesiunii.

Persoanele care au capacitate succesorala : Persoanele fizice in viata Persoanale disparute Persoanele concepute, dar nenascute la momentul deschiderii succesiunii Persoanele juridice

A. Persoanele fizice in viata :

- au capacitate succesorala, fara a face diferentierea de rasa, sex, nationalitate etc. Este sufi-cient sa se faca dovada ca ele exista la momentul deschiderii succesiunii. Nu prezinta rele-vanta durata vietii mostenitorului dupa momentul deschiderii mostenirii, iar dovada se poate face cu actele de stare civila , iar in cazul mostenirii prin retransmitere, trebuie facuta dovada

73

decesului mostenitorului care a fost in viata la momentul deschiderii mostenirii cu certificatul de deces al acestuia sau hot declarativa de moarte si cu actele de stare civila ale celui ce mosteneste prin retransmitere.

B. Persoanele disparute :

- au capacitate succesorala provizorie intrucat persoana disparuta se considera ca e in viata la momentul deschiderii mostenirii atata timp cat nu a intervenit o hot judec declarativa de moarte ramasa definitiva si nu are relevanta daca exista sau nu o hot declarativa de disparitie

- capacitatea succesorala a disparutului se desfiinteaza cu efect retroactiv daca se constata fizic sau prin hot judec definitiva declarativa de moarte ca acesta nu mai era in viata la data deschiderii mostenirii, astfel incat, tot ceea ce a primit disparutul din mostenire, se va restitui mostenitorilor care au fost inlaturati prin prezenta disparutului , sau ale caror cote parti au fost micsorate.

C . Persoanele concepute, dar nenascute la data deschiderii succesiunii.Art. 36 – Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune dar, numai daca el

se naste viu. Art. 412Fiind vorba de fapte materiale, cel ce pretinde mostenirea in numele copilului trebuie

sa dovedeasca prin orice mijloace de proba admise de lege, data conceptiei copilului, situarea acestuia inainte de momentul deschiderii succesiunii. Prin mijloace proba stiintifice se poate face dovada conceptiei copilului intr-o anumtia perioada de timp (art. 412 alin. 2).

D. Persoanele juridice.

Au capacitate de a dobandi mostenirea in temeiul testamentului lasat de catre defunct, bunurile mostenirii fiind dobandite de la data cand persoana juridica dobandeste personalitate juridica in conditiile legii, adica de la data inregistrarii, daca sunt supuse inregistrarii, iar pentru celelalte persoane juridice, de la data actului de dispozitie care le infiinteaza sau de la data autorizarii infiintarii sau la oricare alta cerinta.

Legea recunoaste persoanei juridice o capacitate de folosinta anticipata, ca atare si capacitate succesorala anticipata de la data actlui de infiintare, in masura in care bunurile care formeaza obiectul legatului lasat de testatar sunt necesare pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod legal.

Prin art. 208 suntem in fata unei exceptii de la art. 205 C.Civ. potrivit caruia persoanele juridice supuse inregistrarii pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii de la data actului de infiintare, numai in masura necesara ca persoana sa ia fiinta.

74

Astfel C.Civ. recunoaste persoanelor juridice capacitatea de a mosteni inainte de dobandirea personalitatii juridice, si chiar daca liberalitatea nu este necesara pentru a luat fiinta in mod legal.

Persoanele care nu au capacitate succesorala- persoanele fizice decedata inainte de momentul deschiderii succesiuni- persoanele juridice care au incetat sa mai aiba fiinta- art. 957 alin. 2 – persoana care decedeaza in acelasi moment fara a se putea stabili ca una a supravietuit celeilalte. Ca sa fim in prezenta unor astfel de persoane trebuie indeplinite urmatoarele conditii:a) Sa fie vorba de 2 sau mai multe persoane

b) Sa fi decedat in acelasi timp

c) Sa nu se poata stabili ca una a supravietuit celeilalate.

Vocatia la mostenire - 962 C.Civ. – pentru ca o persoana fizica sau juridica sau statul sa poata culege in tot sau in parte mosntenirea lasata de catre o persoana fizica decedata nu este suficient sa aiba capacitatea de a mosteni ci, este absolut necesar ca alaturi de capacitate sa existe si chemarea la mostenire, fie in temeiul legii, fie in temeiul testamentului lasat de defunct.

Legea confera vocatie la mostenire rudelor defunctului in anumite limite, inclusiv rudenia rezultata din adoptie, sotului supravetuitor si statului prin comuna, oras etc.

De asemenea vocatia la mostenire in temeiul testamentului poate exista oricarei persoane desemnate de catre testatar prin testament facut de acesta si recunoscut de lege.

- art 405 C.civ.; art. 971 C.Civ.; art. 970 C.civ.Vocatia succesorala generala si concreta la mostenireVocatia generala reprezinta vocatia eventuala sau potentiala a unor persoane de a

culege mostenirea lasata de catre defunct. In acest sens avem vocatia succesorala legala a rudelor defunctului in linie dreapta

fara limita de grad sai in linie colaterala pana la gradul 4, inclusiv.Vocatia concreta reprezinta acea vocatie potrivit careia rudele defunctului viu pot in

mod efectiv sa culeaga din mostenirea acestuia, vocatia concreta presupunand indeplinirea a 2 conditii:

- cel ce are vocatie concreta, sa aiba vocatie generala la mostenirea defunctului- cel ce are vocatie concreta sa nu fie inlaturat de la mostenire de un alt succesibil

chemat de lege in rang preferabil sau de un legatarIn cazul mostenirii legale, functioneaza principiul reciprocitatii vocatiei legale la

mostenire atat in sens pozitiv cat si in sens negativ.In sens pozitiv, potrivit acestui principiu daca o ruda are chemare la mostenirea altei

rude si aceasta din urma are chemare la mostenirea celei dintai.

75

In sens negativ, daca un mostenitor nu are chemare la mostenirea altui succesibil sau mostenitor, nici acesta din urma nu are chemare la mostenirea celui dintai. Casatoria putativa vocatie unilaterala

Nedemnitatea succesorala :Reprezinta decaderea succesibilului din dreptul de a mosteni pe defunct fie in

temeiul legii, fie in temeiul testamentului lasat de acesta, inclusiv din dreptul de a culege rezerva succesorala ce i se cuvine conform legii, intrucat se face vinovat de vreuna dintre faptele grave prezentate expres de catre legiuitor si savarsite impotriva defunctului sau a unui succesibil al acestuia.Art. 960 C.Civ. Caractere juridice

- se aplica in cazul faptelor expres si limitativ prezentate de lege atat in domeniul mosteniri legale, cat si in domeniul mostenirii testamentare.

- efectele nedemnitatii succesorale pot fi inlaturate prin testament sau printr-un act notarial de catre ce ce lasa mostenirea dar numai daca nu a avut loc reabilitarea nedemnului, amnistia intervenita dupa condamnare, gratierea sau prescriptia executarii pedepsei.

- produce efecte doar in privinta autorului faptei- sanctiunea nedemnitatii succesorale fiind prevazuta pentru faptele savarsite cu

intentie, mostenitorul trebuie sa fi actionat cu discernamant- domeniul de aplicare al nedemnitatii succesorale nu poate fi extins la alte

mosteniri, nedemnul fiind inlaturat de la mostenirea persoanei fata de care a savarsit fapta.

Cazurile de nedemnitate succesorala :Legiuitorul face distinctie intre nedemnitatea succesorala de drept si nedemnitatea

succesorala judiciara reglementand pentru fiecare tip de nedemnitate succesorala anumite cazuri expres si limitativ prezentate.

I. Nedemnitatea succesorala de drept – art. 958 C.Civ.

76

Persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe cel care lasa mostenirea

Conditii : - mostenitorul sa fi pus in executare sau sa-l fi omorat pe cel ce lasa mostenirea- fapta sa fi fost savarsita cu intentie- mostenitorul in principiu sa fi fost condamnat penal in calitate de autor, coautor, instigator, complice pentru omor sau tentativa de omor- daca inainte de condamnare a fost abilitat, amnistiat, a decedat sau sanctiunea penala s-a prescris, nedemnitatea succesorala opereaza daca fapta a fost constatata printr-o hotarare judecatoreasca civila ramasa definitiva.

Persoana condamnata penal pentru savarsirea inainte de data deschiderii mostenirii a unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe un alt succesibil care daca mostenirea ar fi fost deschisa la data savarsirii faptei ar fi inlaturat sau ar fi restrans vocatia la mostenire a faptuitorului,

Conditii : a) Nedemnul sa fi pus in executare sau sa-l fi omorat pe un seccesibil care, daca ar ex-

ista in momentul deschiderii mostenirii, l-ar inlatura pe nedemn, acesta facand parte dintr-o clasa sau rang preferabil sau fiind legator universal, iar faptuitorul, numai mostenitor legal nerezervator.

b) Nedemnul sa fi pus in executare sau sa-l fi omorat pe un seccesibil care, daca ar ex-ista la data deschiderii mostenirii, i-ar limita faptuitorului vocatia la mostenire, fiind co-mostenitor din aceeasi clasa si acelasi grad sau sot supravietuitor sau legatar universal cu ti-tlu particular, iar faptuitorul – mostenitor legal.

c) Fapta sa fi fost savarsita cu intentie

d) In principiu, mostenitorul sa fi fost condamnat penal . Regimul juridic :

Nedemnitate de drept poate fi constata oricand, la cererea oricarei persoane intere-sate – mostenitor, comostenitor, creditorul mostenitorului, creditorul comostenitorului, legator, donatar, sau, din oficiu, de instanta de judecata sau de catre nedemnul insusi.

Nedemnitatea opereaza “?????????legis”, instanta judecatoreasca sau notarul doar constatand cazul de nedemnitate succesorala.

II. Nedemnitatea judiciara

77

1. Persoana condamnata penal pt savarsirea cu intentie impotriva celui ce lasa mostenirea a unor fapte grave de violenta fizica sau morala, ori, dupa caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei.

Vatamarea corporala simpla , dar care depinde de nr de ingrijiri medicaleVatamarea corporala grava Amenintarea, santajul , denuntarea calomnioasa, lipsirea de libertate in forma grava Faptele savarsite cu praeterintentie ( lovituri cauatoare de moarte ).

2. Persoana care cu rea-credinta a ascuns , a alterat, a distrus sau a falsificat testa-mentul defunctului .

Priveste mostenirea testamentara, comparativ cu celelalte situatii care au in vedere atat mostenirea legala, cat si mostenirea testamentara, pornind de la ideea ca persoana tre-buie sa fie libera, sa dispuna asupra patrimoniului succesoral.

Testamentul va dobandi o importanta mult mai mare in situatia mostenitorilor rez-ervatari.

3. Persoana care prin dol sau violenta l-a impiedicat pe cel ce lasa mostenirea sa in-tocmeasca, sa modifice sau sa revoce testamentul .

Termenul de constatare a nedemnitatii judiciare presupune conditii diferite fata de demni-tatea de drept :

Declararea nedemnitatii succesorale este lasata la latitudinea instantei de judecata

Art 959 C. Civ. : in cazul in care condamnarea pt savarsirea faptei cu intentie impotriva celui despre a carui mostenire este vorba a unor fapte grave sau a unor fapte care au avut ca scop moartea victimei este impiedicata prin deces, amnistie sau prin prescriptia raspunderii pe-nale, nedemnitatea succesorala se poate declara daca aceste fapte au fost constatate si prin hot judec civila definitiva.

Regimul juridic : Nedemnitatea succesorala se poate invoca dupa momentul deschiderii succesiuniiActiunea in declararea nedemnitatii succesorale poate fi introdusa de o persoana care

are calitatea de succesibil, iar daca nu exista niciunul, de orice persoana care are interes in constatarea nedemnitatii succesorale ( comuna, orasul, municipiul in a carui raza teritoriala se aflau bunurile la data deschiderii mostenirii )

Actiunea in declararea nedemnitatii succesorale se exercita in termen de 1 an, care incepe sa curga, de regula, de la data deschiderii mostenirii.

Exceptii ale termenului. Termenul incepe sa curga :

78

a) De la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare , daca aceasta hot prevazuta de art 959 (1) lit. a) se pronunta dupa data deschiderii mostenirii.

b) De la data cand a aparut cauza care impiedica condamnarea daca a intervenit dupa momentul deschiderii mostenirii, in situatia in care nu s-a putut realiza condamnarea faptuitorului pt savarsirea cu intentie a unor fapte grave sau a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei pt ca a intervenit decesul, prescriptia rsp pen, iar nedemnitatea a fost constatata printr-o hot judec civila definitiva.

c) De la data cand succesibilul a cunoscut motivele de nedemnitate succesorala , daca aceasta data este ulterioara momentului deschiderii mostenirii in cazul alterarii, ascunderii, dis-trugerii sau falsificarii cu rea-credinta a testamentului lasat sau in cazul impiedicarii prin dol sau violenta a testatorului sa-l intocmeasca, modifice, revoce.

Termenul de 1 an de zile este un termen de decadere .Introducerea actiunii in declarare constituie un act de acceptare tacita a mostenirii

de catre succesibilul reclamat. Efectele nedemnitatii succesorale pot fi inlaturate prin iertarea nedemnului care

trebuie sa intervina in deplina cunostinta de cauza, legatul trebuind sa cuprinda o cauza expresa de iertare.

Efectele nedemnitatii succesorale :

I. Fata de nedemni :

Avand in vedere ca titlul de mostenitor este desfiintat de la data deschiderii mostenirii, el nu mai poate reclama cota parte din mostenire ce i s-ar fi cuvenit ca mosteni-tor legal si nici rezerva succesorala.

Cota de mostenire va fi culeasa de catre succesibilii care ar fi venit la mostenire ala-turi de nedemni sau de cei pe care prezenta nedemnului i-ar fi inlaturat.

Inlaturarea nedemnului va duce la profitul comostenitorilor sau comostenitorilor le-gali subsecventi, sau legatarilor, sau donatarilor daca nedemnul era rezervatar.

Daca inainte de momentul constatarii nedemnitatii, nedemnul a intrat in posesia bunurilor care alcatuiesc patrimoniul succesoral, atunci va fi obligat sa le restituie persoanei indreptatite sa culeaga succesiunea.

Restituirea se face, de regula, in natura, iar daca nu mai este posibil, atunci nedemnul , fiind considerat posesor de rea-credinta si de drept pus in intarziere, va trebui sa plateasca despagubiri de la data intrarii in folosinta a bunurilor respective.

79

Daca bunul este producator de fructe, nedemnul este considerat posesor de rea-cred-inta de la data deschiderii mostenirii si este obligat sa le restituie de la data folosirii bunurilo mostenirii; restituirea se face in natura sau, daca le-a consumat, se va restitui val-oarea acestora.

Pt sumele incasate de nedemn de la debitorii mostenitorului, acesta va plati dobanzi din ziua incasarii.

Daca nedemnul a facut cheltuieli pt achitarea unor datorii ale mostenitorului sau alte cheltuieli necesare, persoanele indreptatite sa culeaga mostenirea vor trebui sa inapoieze nedemnului aceste cheltuieli.

Art 956 C. Civ – nedemnul poate fi reprezentat chiar daca la data deschiderii mostenirii se afla in viata.

Reprezentarea opereaza chiar daca reprezentantul este nedemn fata de reprezentat sau a renuntat la mostenire, sau a fost dezmostenit. ( art 967 (1) ).

II. Fata de terti :

Produce efecte pozitive asupra descendentilor acestuia, ei putand culege din succe-siunea de defunct prin reprezentare culegand cota parte ce se cuvenea nedemnului daca nu ar fi fost vinovat de vreuna din faptele de la art 958-959 C. Civ.

Actele de conservare si administrare a bunurilor care fac parte din masa succesorala se vor mentine daca profita adevaratilor mostenitori ( art 960 (3) ).

Actele de dispozitie a bunurilor mobile corporale se mentin daca dobanditorul posesor este de buna-credinta.

Actele de dispozitie care au ca obiect bunuri imobile se mentin daca este vorba de un act cu titlu oneros, daca tertul este de buna credinta, daca se invoca regimul CF( cartii funciare) si daca este vorba de o eroare comuna invincibila.

Daca sunt indeplinite conditiile, actul isi mentine valabilitatea. Art 901 (1) - C. Civ instituie o prezumtie irefragibila a dr tabular inscris pe

numele unei persoane. Daca in CF s-a inscris un dr real in folosul unei persoane, se prezuma ca dr respectiv exista in folosul ei.

Eroarea comuna si invincibila provine si din eliberarea certificatului de mostenitor paratului posesor de buna sau rea-creinta.

Art 1131 – in ceea ce priveste relatia dintre mostenitorul aparent si tertul dobanditor, se aplica dispozitiile art 960 (3), adica se vor mentine actele de dispozitie.

80

Curs 15 3. Mai au capacitate succesorala persoanele concepute, dar nenascute la data deschiderii succesiunii.Art. 36 – Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune dar, numai daca el se naste viu. Art. 412Fiind vorba de fapte materiale, cel ce pretinde mostenirea in numele copilului trebuie sa dovedeasca prin orice mijloace de proba admise de lege, data conceptiei copilului, situarea acestuia inainte de momentul deschiderii succesiunii. Prin mijloace proba stiintifice se poate face dovada conceptiei copilului intr-o anumtia perioada de timp (art. 412 alin. 2).4. De asemenea au capacitate succesorala si persoanele juridice. Au capacitate de a dobandi mostenirea in temeiul testamentului lasat de catre defunct, bunurile mostenirii fiind dobandite de la data cand persoana juridica dobandeste personalitate juridica in conditiile legii, adica de la data inregistrarii, daca sunt supuse inregistrarii, iar pentru celelalte persoane juridice de la data actului de dispozitie care le infiinteaza sau de la data autorizarii infiintarii sau la oricare alta cerinta.Legea recunoaste persoanei juridice o capacitate de folosinta anticipata, ca atare si capacitate succesorala anticipata de la data actlui de infiintare, in masura in care bunurile care formeaza obiectul legatului lasat de testatar sunt necesare pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod legal.Prin art. 208 suntem in fata unei exceptii de la art. 205 C.Civ. potrivit caruia persoanele juridice supuse inregistrarii pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii de la data actului de infiintare, numai in masura necesara ca persoana sa ia fiinta.Astfel C.Civ. recunoaste persoanelor juridice capacitatea de a mosteni inainte de dobandirea personalitatii juridice, si chiar daca liberalitatea nu este necesara pentru a luat fiinta in mod legal.Persoanele care nu au capacitate succesorala- persoanele fizice decedata inainte de momentul deschiderii succesiuni- persoanele juridice care au incetat sa mai aiba fiinta- art. 957 alin. 2 – persoana care decedeaza in acelasi moment fara a se putea stabili ca una a supravietuit celeilalte. Ca sa fim in prezenta unor astfel de persoane trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

d) Sa fie vorba de 2 sau mai multe persoane

e) Sa fi decedat in acelasi timp

f) Sa nu se poata stabili ca una a supravietuit celeilalate.

Vocatia la mostenire- 962 C.Civ. – pentru ca o persoana fizica sau juridica sau statul sa poata culege in tot sau in parte mosntenirea lasata de catre o persoana fizica decedata nu este suficient

81

sa aiba capacitatea de a mosteni ci, este absolut necesar ca alaturi de capacitate sa existe si chemarea la mostenire, fie in temeiul legii, fie in temeiul testamentului lasat de defunct.Legea confera vocatie la mostenire rudelor defunctului in anumite limite, inclusiv rudenia rezultata din adoptie, sotului supravetuitor si statului prin comuna, oras etc.De asemenea vocatia la mostenire in temeiul testamentului poate exista oricarei persoane desemnate de catre testatar prin testament facut de acesta si recunoscut de lege.- art 405 C.civ.; art. 971 C.Civ.; art. 970 C.civ.Vocatia succesorala generala si concreta la mostenireVocatia generala reprezinta vocatia eventuala sau potentiala a unor persoane de a culege mostenirea lasata de catre defunct. In acest sens avem vocatia succesorala legala a rudelor defunctului in linie dreapta fara limita de grad sai in linie colaterala pana la gradul 4, inclusiv.Vocatia concreta reprezinta acea vocatie potrivit careia rudele defunctului viu pot in mod efectiv sa culeaga din mostenirea acestuia, vocatia concreta presupunand indeplinirea a 2 conditii:- cel ce are vocatie concreta, sa aiba vocatie generala la mostenirea defunctului- cel ce are vocatie concreta sa nu fie inlaturat de la mostenire de un alt succesibil chemat de lege in rang preferabil sau de un legatarIn cazul mostenirii legale, functioneaza principiul reciprocitatii vocatiei legale la mostenire atat in sens pozitiv cat si in sens negativ.In sens pozitiv, potrivit acestui principiu daca o ruda are chemare la mostenirea altei rude si aceasta din urma are chemare la mostenirea celei dintai.In sens negativ, daca un mostenitor nu are chemare la mostenirea altui succesibil sau mostenitor, nici acesta din urma nu are chemare la mostenirea celui dintai.Casatoria putativa vocatie unilaterala Nedemnitatea succesorala Reprezinta decaderea succesibilului din dreptul de a mosteni pe defunct fie in temeiul legii, fie in temeiul testamentului lasat de acesta, inclusiv din dreptul de a culege rezerva succesorala ce i se cuvine conform legii, intrucat se face vinovat de vreuna dintre faptele grave prezentate expres de catre legiuitor si savarsite impotriva defunctului sau a unui succesibil al acestuia.Art. 960 C.Civ. Caractere juridice - se aplica in cazul faptelor expres si limitativ prezentate de lege atat in domeniul mosteniri legale, cat si in domeniul mostenirii testamentare.- efectele nedemnitatii succesorale pot fi inlaturate prin testament sau printr-un act notarial de catre ce ce lasa mostenirea dar numai daca nu a avut loc reabilitarea nedemnului, amnistia intervenita dupa condamnare, gratierea sau prescriptia executarii pedepsei.- produce efecte doar in privinta autorului faptei

82

- sanctiunea nedemnitatii succesorale fiind prevazuta pentru faptele savarsite cu intentie, mostenitorul trebuie sa fi actionat cu discernamant- domeniul de aplicare al nedemnitatii succesorale nu poate fi extins la alte mosteniri, nedemnul fiind inlaturat de la mostenirea persoanei fata de care a savarsit faptaCazurile de nedemnitate succesorala Legiuitorul face distinctie intre nedemnitatea succesorala de drept si nedemnitatea succesorala judiciara reglementand pentru fiecare tip de nedemnitate succesorala anumite cazuri expres si limitativ prezentate.Nedemnitatea succesorala de drept – art. 958 C.Civ .

Persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe cel care lasa mostenirea

Conditii - mostenitorul sa fi pus in executare sau sa-l fi omorat pe cel ce lasa mostenirea- fapta sa fi fost savarsita cu intentie- mostenitorul in principiu sa fi fost condamnat penal in calitate de autor, coautor, instigator, complice pentru omor sau tentativa de omor- daca inainte de condamnare a fost abilitat, amnistiat, a decedat sau sanctiunea penala s-a prescris, nedemnitatea succesorala opereaza daca fapta a fost constatata printr-o hotarare judecatoreasca civila ramasa definitiva Persoana condamnata penal pentru savarsirea inainte de data deschiderii

mostenirii a unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe un alt succesibil care daca mostenirea ar fi fost deschisa la data savarsirii faptei ar fi inlaturat sau ar fi restrans vocatia la mostenire a faptuitorului

Conditii : e) Nedemnul sa fi pus in executare sau sa-l fi omorat pe un seccesibil care, daca ar ex-

ista in momentul deschiderii mostenirii, l-ar inlatura pe nedemn, acesta facand parte dintr-o clasa sau rang preferabil sau fiind legator universal, iar faptuitorul, numai mostenitor legal nerezervator.

f) Nedemnul sa fi pus in executare sau sa-l fi omorat pe un seccesibil care, daca ar exista la data deschiderii mostenirii, i-ar limita faptuitorului vocatia la mostenire, fiind comostenitor din aceeasi clasa si acelasi grad sau sot supravietuitor sau legatar universal cu titlu particu-lar, iar faptuitorul – mostenitor legal.

g) Fapta sa fi fost savarsita cu intentie

h) In principiu, mostenitorul sa fi fost condamnat penal . Regimul juridic :

83

Nedemnitate de drept poate fi constata oricand, la cererea oricarei persoane intere-sate – mostenitor, comostenitor, creditorul mostenitorului, creditorul comostenitorului, legator, donatar, sau, din oficiu, de instanta de judecata sau de catre nedemnul insusi.

Nedemnitatea opereaza “?????????legis”, instanta judecatoreasca sau notarul doar constatand cazul de nedemnitate succesorala.

II. Nedemnitatea judiciara

4. Persoana condamnata penal pt savarsirea cu intentie impotriva celui ce lasa mostenirea a unor fapte grave de violenta fizica sau morala, ori, dupa caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei.

Vatamarea corporala simpla , dar care depinde de nr de ingrijiri medicaleVatamarea corporala grava Amenintarea, santajul , denuntarea calomnioasa, lipsirea de libertate in forma grava Faptele savarsite cu praeterintentie ( lovituri cauatoare de moarte ).

5. Persoana care cu rea-credinta a ascuns , a alterat, a distrus sau a falsificat testa-mentul defunctului .

Priveste mostenirea testamentara, comparativ cu celelalte situatii care au in vedere atat mostenirea legala, cat si mostenirea testamentara, pornind de la ideea ca persoana tre-buie sa fie libera, sa dispuna asupra patrimoniului succesoral.

Testamentul va dobandi o importanta mult mai mare in situatia mostenitorilor rez-ervatari.

6. Persoana care prin dol sau violenta l-a impiedicat pe cel ce lasa mostenirea sa in-tocmeasca, sa modifice sau sa revoce testamentul .

Termenul de constatare a nedemnitatii judiciare presupune conditii diferite fata de demni-tatea de drept :

Declararea nedemnitatii succesorale este lasata la latitudinea instantei de judecata

Art 959 C. Civ. : in cazul in care condamnarea pt savarsirea faptei cu intentie impotriva celui despre a carui mostenire este vorba a unor fapte grave sau a unor fapte care au avut ca scop moartea victimei este impiedicata prin deces, amnistie sau prin prescriptia raspunderii pe-nale, nedemnitatea succesorala se poate declara daca aceste fapte au fost constatate si prin hot judec civila definitiva.

84

Regimul juridic : Nedemnitatea succesorala se poate invoca dupa momentul deschiderii succesiuniiActiunea in declararea nedemnitatii succesorale poate fi introdusa de o persoana care

are calitatea de succesibil, iar daca nu exista niciunul, de orice persoana care are interes in constatarea nedemnitatii succesorale ( comuna, orasul, municipiul in a carui raza teritoriala se aflau bunurile la data deschiderii mostenirii )

Actiunea in declararea nedemnitatii succesorale se exercita in termen de 1 an, care incepe sa curga, de regula, de la data deschiderii mostenirii.

Exceptii ale termenului. Termenul incepe sa curga : d) De la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare , daca aceasta hot prevazuta de art

959 (1) lit. a) se pronunta dupa data deschiderii mostenirii.

e) De la data cand a aparut cauza care impiedica condamnarea daca a intervenit dupa momentul deschiderii mostenirii, in situatia in care nu s-a putut realiza condamnarea faptuitorului pt savarsirea cu intentie a unor fapte grave sau a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei pt ca a intervenit decesul, prescriptia rsp pen, iar nedemnitatea a fost constatata printr-o hot judec civila definitiva.

f) De la data cand succesibilul a cunoscut motivele de nedemnitate succesorala , daca aceasta data este ulterioara momentului deschiderii mostenirii in cazul alterarii, ascunderii, dis-trugerii sau falsificarii cu rea-credinta a testamentului lasat sau in cazul impiedicarii prin dol sau violenta a testatorului sa-l intocmeasca, modifice, revoce.

Termenul de 1 an de zile este un termen de decadere .Introducerea actiunii in declarare constituie un act de acceptare tacita a mostenirii

de catre succesibilul reclamat. Efectele nedemnitatii succesorale pot fi inlaturate prin iertarea nedemnului care

trebuie sa intervina in deplina cunostinta de cauza, legatul trebuind sa cuprinda o cauza expresa de iertare.

Efectele nedemnitatii succesorale :

III. Fata de nedemni :

Avand in vedere ca titlul de mostenitor este desfiintat de la data deschiderii mostenirii, el nu mai poate reclama cota parte din mostenire ce i s-ar fi cuvenit ca mosteni-tor legal si nici rezerva succesorala.

Cota de mostenire va fi culeasa de catre succesibilii care ar fi venit la mostenire ala-turi de nedemni sau de cei pe care prezenta nedemnului i-ar fi inlaturat.

Inlaturarea nedemnului va duce la profitul comostenitorilor sau comostenitorilor le-gali subsecventi, sau legatarilor, sau donatarilor daca nedemnul era rezervatar.

85

Daca inainte de momentul constatarii nedemnitatii, nedemnul a intrat in posesia bunurilor care alcatuiesc patrimoniul succesoral, atunci va fi obligat sa le restituie persoanei indreptatite sa culeaga succesiunea.

Restituirea se face, de regula, in natura, iar daca nu mai este posibil, atunci nedemnul , fiind considerat posesor de rea-credinta si de drept pus in intarziere, va trebui sa plateasca despagubiri de la data intrarii in folosinta a bunurilor respective.

Daca bunul este producator de fructe, nedemnul este considerat posesor de rea-cred-inta de la data deschiderii mostenirii si este obligat sa le restituie de la data folosirii bunurilo mostenirii; restituirea se face in natura sau, daca le-a consumat, se va restitui val-oarea acestora.

Pt sumele incasate de nedemn de la debitorii mostenitorului, acesta va plati dobanzi din ziua incasarii.

Daca nedemnul a facut cheltuieli pt achitarea unor datorii ale mostenitorului sau alte cheltuieli necesare, persoanele indreptatite sa culeaga mostenirea vor trebui sa inapoieze nedemnului aceste cheltuieli.

Art 956 C. Civ – nedemnul poate fi reprezentat chiar daca la data deschiderii mostenirii se afla in viata.

Reprezentarea opereaza chiar daca reprezentantul este nedemn fata de reprezentat sau a renuntat la mostenire, sau a fost dezmostenit. ( art 967 (1) ).

IV. Fata de terti :

Produce efecte pozitive asupra descendentilor acestuia, ei putand culege din succe-siunea de defunct prin reprezentare culegand cota parte ce se cuvenea nedemnului daca nu ar fi fost vinovat de vreuna din faptele de la art 958-959 C. Civ.

Actele de conservare si administrare a bunurilor care fac parte din masa succesorala se vor mentine daca profita adevaratilor mostenitori ( art 960 (3) ).

Actele de dispozitie a bunurilor mobile corporale se mentin daca dobanditorul posesor este de buna-credinta.

Actele de dispozitie care au ca obiect bunuri imobile se mentin daca este vorba de un act cu titlu oneros, daca tertul este de buna credinta, daca se invoca regimul CF( cartii funciare) si daca este vorba de o eroare comuna invincibila.

Daca sunt indeplinite conditiile, actul isi mentine valabilitatea.

86

Art 901 (1) - C. Civ instituie o prezumtie irefragibila a dr tabular inscris pe numele unei persoane. Daca in CF s-a inscris un dr real in folosul unei persoane, se prezuma ca dr respectiv exista in folosul ei.

Eroarea comuna si invincibila provine si din eliberarea certificatului de mostenitor paratului posesor de buna sau rea-creinta.

Art 1131 – in ceea ce priveste relatia dintre mostenitorul aparent si tertul dobanditor, se aplica dispozitiile art 960 (3), adica se vor mentine actele de dispozitie.

MOSTENIREA LEGALA

“ mostenirea legala “ - transmisiunea mostenirii defunctului, in temeiul legii, la pers , in ordinea si cotele prevazute de lege.

Conditii : Sa fi acceptat mostenirea lasata de defunct Sa nu fi fost exheredat ( dezmostenit ) .

Principii Generale ale devolutiunii legale si Exceptii :

1. Principiul venirii la mostenire in ordinea clasei de mostenire . ( principiul clasei de mostenitor ).

2. Principiul proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa.

3. Principiul legalitatii intre mostenitorii din aceeasi clasa si acelasi grad.

Legiuitorul utilizeaza 2 criterii tehnico-juridice :

a) Clasa de mostenitorb) Gradul de rudenie

Astfel, se determina vocatia efectiva la mostenire a rudelor prin stabilirea celor 3 principii generale.

“ clasa de mostenitor “ – categorie de rude care in mod colectiv exclude de la mostenire o alta categorie de rude

“ grad de rudenie “ – rudele de grad mai apropiat cu defunctul inlatura rudele cu grad mai indepartat.

Art 964 (1) –

87

1. Principiul prioritatii clasei de mostenitor

- 4 clase de mostenitori : ( desen )

Exceptie : 942 (2) - exheredarea unui mostenitor rezervator dintr-o clasa priori-tara care concureaza cu un succesibil ????? dintr-o clasa subsecventa.

2. Principiul gradului de rudenie :

Mostenitorul de grad mai apropiat inlatura pe succesibilii de grad mai indepartat, acesta capatand vocatie concreta la mostenire.

Exceptii : I. Clasa a II- a de mostenitori legaliII. Reprezentarea succesorala

3. Principiul legalitatii intre mostenitorii de aceeasi clasa si acelasi grad Toti mostenitorii de acelasi grad si aceeasi clasa vor culege in cote egale

mostenirea lasata de catre defunct .

Exceptii : I. Impartirea pe tulpiniII. Impartirea pe linii

R3pr3z3ntar3a succ3soralaArt.965. C Civil

=este definita ca fiind urcarea in grad a unui mostenitor legal de un grad mai indepartat numit reprezentant, care in temeiul legii urmeaza sa culeaga

88

partea din mostenire ce I se cuvenea ascendentului sau de un grad mai apropiat cu defunctul care la momentul deschiderii succesiunii era decedat, nedemn sau renuntator.

Reprezentarea succesorala vine sa inlature consecintele negative sau injuste ale principiului proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa si principiului egalitatii intre mostenitorii din aceeasi clasa si de acelasi grad.

Domeniul de aplicare-art.966, alin 1 c.civ.-reprezentarea succesorala este adimisa in privinta

descendentilor copiilor defunctului si in privinta descendentilor din frati si surori ai defunctului intrucat reprezentarea deroga de la principiile devolutiunii legale a mostenirii, iar dispozitiile care o prevad sunt de stricta interpretare. Ca atare niciun alt mostenitor in afara celor prevazuti de lege nu pot culege prin reprezentare din mostenirea defunctului

Conditii necesare ptr a opera reprezentarea succesoralaAceste conditii trebuie indeplinite atat in persoana reprezentantului, cat si in

persoana reprezentatului.In ceea ce priveste persoana reprezentatului:

-sa fie mort la data deschiderii succesiunii-sa fie nedemn, chiar si atunci cand se afla in viata-sa fi renuntat la mostenire sau sa fi fost dezmostenit

In ceea ce priveste persoana reprezentantului:-sa aiba capacitate succesorala-sa nu fie nedemn-sa aiba vocatie succesorala, adica sa fie ruda cu cel pe care il mosteneste,

rudenie rezultata fie din filiatia fireasca, fie din filiatia civilaReprezentarea nedemnului a avut in vedere ca descendentii acestuia sa nu aiba

de suferit. Ca atare poate fi reprezentat si nedemnul, chiar aflat in viata la data deschiderii succesiunii, si chiar daca renunta la mostenire reprezentarea operand chiar daca reprezentantul este nedemn fata de reprezentat sau a renuntat la mostenirea lasata de acesta ori a fost dezmostenit ( art. 967, alin 1 si 3).

De asemenea interdictia reprezentarii persoanelor in viata la data deschiderii mostenirii mai are drept consecinta ca reprezentarea succesorala nu poate opera per saltum sau per omisio medio, adica opereaza numai din grad in grad trecand prin toate gradele intermediare.

Caracteristicile reprezentarii succesorale( modul cum opereaza ea)Daca sunt indeplinite conditiile atat in persoana reprezentantului, cat si a

reprezentatului reprezentarea succesorala opereaza in toate cazurile la infinit, de drept si imperativ.

89

Potrivit legii reprezentarea este admisa in toate cazurile adica nu numai atunci cand unul sau mai multi descedendenti ai unui copil copil decedat al defunctului vin la mostenire in concurs cu alti descendenti in viata ai defunctului de grad mai apropiat, dar su atunci cand descendentii copilului sau copiilor decedati ai defunctului sunt de acelasi grad.

Efectele pe care le produce reprezentarea succesorala-art.968-in toate cazurile in care reprezentarea succesorala opereaza partajul se

realizeaza pe tulpina. Aceasta inseamna ca reprezentantii unei personae indifferent de nr lor vor lua din mostenire partea care s-ar fi cuvenit ascendentului reprezentat daca ar fi fost in viata la momentul cand s-a deschis succesiunea, ca atare ei neputand pretinde mai mult din mostenire, dar nici neputand lua mai putin.

Daca o tulpina a produs mai multe ramuri, subdivizia se face iarasi pe tulpina in fiecare ramura, partea cuvenita descendentilor din acceasi ramura impartindu-se intre ei in mod egal.

Mostenitorii care culeg prin reprezentare dobandesc nu numai drepturi, dar si obligatii in raport ci vocatia lor succesorala, raspunzand ptr pasivul mostenirii in limita activului succesoral sau cu propriul patrimoniu.

Efectul particular al reprezentarii succesoraleCopii nedemnului conceputi inainte de deschiderea mostenirii, drept la care

nedemnul a fost exclus, trebuie sa raporteze la mostenirea acestuia bunurile pe care le-au primit din mostenirea dobandita prin reprezentare, daca vin la mostenirea lui ( ai nedemnului ) in concurs cu alti copii ai lui care au fost conceputi dupa deschiderea mostenirii de la care a fost inlaturat nedemnul.

Raportarea se face numai in cazul si in masura in care valoarea bunurilor primite prin reprezentarea nedemnului a depasit valoarea pasivului succesoral pe care reprezentantul a trebuit sa-l suporte ca urmare a reprezentarii.

Clasa 1 de mostenitori-este clasa descendentilor defunctului care potrivit art.975 C.civil. sunt copii

acestuia si urmasii lor in linie dreapta la nesfarsit care provin din casatorie, din afara casatoriei, din casatorii diferite sau din adoptie

Nu prezinta relevanta faptul ca descendentii, respectiv copii sunt rezultati dintr-o casatorie nula sau anulata.

-art.305 C.Civ.-“nulitatea casatoriei nu are niciun efect in privinta copiilor, care pastreaza situatia de copii din casatorie”

-are drept si copilul care a fost conceput, dar cu conditia sa se nasca viu. Copilul conceput si nascut in afara casatoriei poate fi recunoscut de catre tatal sau. Dupa moartea copilului, acesta poate fi recunsocut numai daca a lasat descendenti firesti.

90

Adoptia este operatiunea juridica prin care se creeaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat si legatura de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului. In acelasi timp se rupe orice legatura intre adoptat si rudele lui firesti ( parinti).Impartirea mostenirii

Art.975 alin.3,4-ori de cate ori descendentii de gradul 1, respectiv copii defunctului, vin singuri la mostenire, acesta se va imparti in mod egal pe capete.

-daca sunt descendenti care vin prin reprezentare, atunci impartirea se va face pe tulpina

-daca descendentii vin la mostenirea defunctului in concurs cu sotul supravietuitor se va acorda prima data cota sotului supravietuitor in proportie de ¼, iar celelalte de ¾ vor fi culese in mod egal de descendentii de gradul 1, iar daca se vine prin reprezentare, impartirea se va face pe tulpini, respectiv ramura.

Potrivit art. 441 C.Civ. in categoria descendentilor intra si copii rezultati prin reproducere umana asistata medical cu terti donatori. Legaturile de rudenie se nasc intre copil si parintii acestuia ( un barbat si o femeie sau o femeie singura ), niciodata nu pot lua nastere legaturile de rudenie intre copil si tertul donator.

Caractere juridice ale dreptului la mostenire al descendentilor-pot veni la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare-sunt mostenitori rezervatari-reprezentarea succesorala a mostenitorilor

rezevatari este jumatate din cota succesorala care in absenta dezmostenirii i s-ar cuveni ca mostenitor legal

-descendentii sunt obligati sa raporteze donatiile primite de la defunct in timpul vietii ori de cate ori vin in concurs cu sotul supravietuitor

-sunt mostenitori sezinari-adica pot intra in stapanirea de fapt a mostenirii fara a fi nevoie sa solicite eliberarea certificatului de mostenitor asa cum se intampla celorlaltor categorii ( colateralii privilegiati, ordinari etc).

In conditiile art. 1149 C.Civ. descendentul care vine la mostenire prin reprezentare are obligatia sa raporteze donatia primita de ascendentul sau pe care il reprezinta chiar daca nu l-a mostenit.Clasa ascendentilor privilegiati si colateralilor privilegiati

-este o clasa mixta, alcatuita din 2 categorii de mostenitori si anume ascendenti privilegiati si colaterali privilegiati care vin la mostenire ori de cate ori nu exista mostenitor din clasa 1 sau acestia exista dar nu pot mosteni intrucat nu indeplinesc conditiile.

Poarta denumirea de privilegiati deoarece inlatura de la mostenire pe ceilalti ascendenti si colaterali care se numesc ordinari si care fac parte dinn clasele subsecvente, respectiv 3 si 4.1) Ascendentii privilegiati

Art. 976 alin. 1

91

In acesta categorie intra parintii defunctului, respectiv mama si tatal care pot proveni din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie.

Vocatie succesoarala are si tatal din afara casatoriei, precum si parintii firesti in cazul adoptiei cu efecte restranse, precum si sotul mamei care a adoptat copilul acesteia, precum si adoptatorii, indiferent de felul adoptiei.

De asemenea au vocatie la mostenirea defunctului care a rezultat prin reproducerea umana in calitate de ascendenti privilegiati, barbatul si femeia, sau femeia singura care a consimtit in conditiile legii la acesta metoda.

Tertul donator nu poate sa mosteneasca neavand vocatie. De asemenea au vocatie la mostenirea defunctului ascendentii privilegiati ai acestuia care si ei au fost rezultati prin aceeasi metoda a reproducerii umane asistate.Impartirea mostenirii

Cand ascendentii privilegiati vin singuri la mostenire ei vor culege intreaga masa succesorala impartindu-se in mod egal in functie de numarul acestora. Daca ascendentii privilegiati vin la mostenire alaturi sau in concurs cu sotul supravietuitor acestia vor culege jumatate din mostenire.

Dacaa ascendentii privilegiati vin la mostenire alaturi de sotul supravietuitor si colateralii privilegiati intai acordam cota sotului supravietuitor, apoi acordam cota ascendentilor privilegiati in functie de numarul lor, iar ceea ce ramane se va imparti intre colateralii privilegiati. Astfel daca exista un singur parinte acesta ca culege 1/3 din ceea ce a ramas dupa ce acordam sotului iar daca exista 2 sau mai multi parinti, acestia vor culege ½ din ceea ce a ramas dupa ce vom acorda cota sotului.

Daca ascendentii privilegiati vin impreuna cu colateralii privilegiati atunci se va acorda ascendentilor in functie de numarul lor, iar restul se va imparti intre colateralii privilegiati.

In cazul reproducerii se intampla la fel.

Caractere juridice ale dreptului la mostenire ale ascendentilor privilegiati-vin la mostenire in nume propriu-sunt mostenitori rezervatari-nu sunt obligati sa raporteze donatiile primite in timpul vietii-sunt mostenitori sezinari

2) Colateralii privilegiati-sunt fratii si surorile defunctului si descendentii acestora pana la gradul 4

inclusiv care provin din casatorie, din afara casatoriei, din casatorii diferite sau din adoptia deplina.

Casatoria se desfiinteaza ca urmare a neindeplinirii conditiilor de fond si forma necesare ptr incheierea unei casatorii valabile sau a existentei vreunuia dintre impedimentele la casatorie.

In cazul desfiintarii casatoriei aceasta are loc cu efect retroactiv, astfel incat daca in intervalul de timp cuprins intre data incheierii casatoriei si data constatarii nulitatii

92

intervine decesul unuia dintre soti, sotul ramas in viata nu-l poate mosteni pe defunct intrucat pierde calitatea de sot. Exceptie face sotul de buna-credinta la incheierea unei casatorii nule sau anulate. Acesta isi pastreaza calitatea de sot pana la data cand hotararea judecatoreasca de desfiintare a casatoriei ramane definitiva. Este vorba despre casatoria putativa. ( art. 304,305 C.Civ.)

Daca decesul unuia dintre soti a intervenit dupa momentul ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de desfiintare, sotul in viata nu-l va putea mosteni pe sotul defunct indifferent daca este de buna credinta sau de rea-credinta, fiindca pierde cu efect retroactiv calitatea de sot.Corelatia dintre dreptul la mostenire a sotului supravietuitor si regimul matrimonial ales.

Art.291 C.Civ.- sotii la momentul incheierii casatoriei trebuie sa aleaga regimul matrimonial. In conformitate cu dispozitiile Codului Civil exista trei categorii de regimuri matrimoniale:

-regimul comunitatii de bunuri-regimul separatiei de bunuri-regimul comunitatii conventionaleSe pune problema corelarii dreptului la mostenire al sotului in viata cu regimul

matrimonial ales numai in cazul comunitatii legale de bunuri precum si in cazul comunitatii conventionale de bunuri.

In cazul comunitatii legale acesta constituie acel regim matrimonial in conformitate cu care bunurile dobandite de oricare dintre soti sunt ,de la data dobandirii lor, bunuri commune in devalmasie.

Lichidarea comunitatii legale in cazul in care acesta inceteaza ca urmare a decesului unuia dintre soti se va face intre sotul in viata si mostenitorii sotului defunct, impartirea bunurilor facandu-se proportional cu cotele ce le revine din mostenire.

Comunitatea conventionalaIn cazul in care sotii aleg regimul comunitatii conventionale ei trebuie sa incheie

o conventie matrimoniala, fie inainte de casatorie, fie in timpul casatoriei dupa cel putin un an de la incheierea ei.

Conventia matrimoniala sub sanctiunea nulitatii absolute se incheie prin act notarial cu consimtamantul personal al viitorilor soti sau exprimat prin mandatar cu procura speciala si continut predeterminat. Acest regim se aplica atunci cand viitorii soti vor deroga prin conventie matrimoniala in conditiile si limitele prevazute de lege de la dispozitiile regimului comunitatii legale.

Daca se adopta un astfel de regim acesta poate viza:-includerea in comunitatea de bunuri a unor bunuri proprii dobandite inainte de

casatorie sau dupa incheierea casatoriei, exceptie facand cele destinate exercitarii profesiei sau uzului personal.

-restrangerea comunitatii la bunurile anume mentionate in conventia matrimoniala indiferent de momentul dobandirii lor.

93

-includerea clauzei de preciput. Exercitarea clauzei de preciput se va face in natura, iar daca nu este posibil prin echivalent din valoarea activului net al comunitatii.

Clauza de preciput reglementata de art. 333 C.Civ. reprezinta acordul de vointa al sotilor sau dupa caz al viitorilor soti cuprins in conventia matrimoniala in virtutea caruia sotul in viata este indrituit sa preia fara plata inaintea partajului mostenirii unul sau mai multe bunuri detinute in devalmasie sau coproprietate.

Ea ( clauza) genereaza un drept de preciput care se naste in beneficiul celuilalt sot, adica a celui in viata in momentul decesului celuilalt, adica este vorba despre un drept eventual de care va putea beneficia sotul supravietuitor sub conditia suspensiva a supravietuirii.

-modalitatea de lichidare a conventiei matrimonial-acordul obligatoriu al sotilor ptr incheierea anumitor acte de administrare, iar

daca unul dintre soti se opune in mod abuziv sau se afla in imposibilitatea de a-si da consimtamantul actul se va incheia de catre celalalt sot, dar numai cu incuviintarea prealabila a instantei de tutela.

In ceea ce priveste corelatia dintre dreptul la mostenire al sotului in viata si regimul comunitatii conventionale se vor aplica aceleasi reguli ca si in cazul comunitatii legale.Dreptul la mostenire al sotului in viata

Potrivit art.972 C.Civ. sotul in viata beneficiaza de un drept general la mostenire ce i se cuvine in concurs cu fiecare clasa de mostenitori precum si de anumite drepturi speciale. Potrivit art.973 beneficiaza de un drept de abitatie adica de a folosi locuinta care face parte din mostenire si potrivit art. 974 C.Civ de un drept special asupra mobilierului si obiectelor de uz casnic care au fost afectate folosintei comune.

Cota de mostenire a sotului supravietuitor se imputa asupra intregii mosteniri conducand in mod invariabil la scaderea masei succesorale asupra careia se imputa cotele cuvenite mostenitorilor cu care vine in concurs.Concursul sotului supravietuitor cu 2 clase de mostenitori

Ori de cate ori sotul supravietuitor vine in concurs cu 2 clase de mostenitori cota sotului supravietuitor se va acorda in concurs cu clasa cea mai apropiata. Cand la succesiune vin 2 sau mai multi soti cota sotului ce se cuvine in concurs cu clasa cu care vine se va imparti in mod egal in functie de numarul lor.Caractere juridice ale dreptului la mostenire cu al sotului supravietuitor

-poate veni la mostenire numai in nume propriu-este mostenitor rezervatar-este mostenitor sezinar, adica dobandeste de drept stapanirea de fapt a

mostenirii, nemaifiind nevoie sa solicite atestarea calitatii de mostenitor.-este obligat la raportul donatiilor primite de la defunct, insa numai atunci

cand vine in concurs cu descendentii-sotul supravietuitor beneficiaza de mobilierul si obiectele de uz casnic ori

de cate ori vine in concurs cu clasele 2,3,4 de mostenitori legali ( art. 974 C.Civ.)

94

95