GHID PRACTIC DE MANAGEMENT AL EXPUNERII ACCIDENTALE LA PRODUSE

BIOLOGICE

EPIDEMIOLOGIE – LUCRARI PRACTICE (6)

1

DEFINIŢII ACCIDENT PRIN EXPUNERE LA PRODUSE BIOLOGICE

Orice EXPUNERE accidentală la un PRODUS BIOLOGIC contaminat cu sânge sau la un fluid care poate să conţină

agenţi patogeni

EXPUNERE • Accidentarea transcutană

• Contactul mucoaselor sau al pielii care prezintă leziuni ce-i afectează integritatea

• Contactul cutanat pe o piele intactă, dar cu o durată prelungită

• Implicarea unei suprafeţe întinse de contact

PRODUS BIOLOGIC

• SÂNGE (sânge integral,plasmă,ser,

componente din sângele uman)

• Fluide(lichid sinovial;pleural;peritoneal;

pericardic;amniotic;LCR)

• Sperma,secreţii vaginale

• Ţesuturi

2

DEFINIŢII

Caz de expunere profesională =orice persoană care lucrează în sistemul sanitar şi care a suferit o expunere accidentală cu risc de infectare cu virusul: HIV, VHB; VHC - prin contact cu sânge sau produse biologice ;

Persoana care lucrează în sistemul sanitar = orice persoană (angajat, student, voluntar) ale cărei activităţi implică contactul cu pacienţi, sânge sau alte produse biologice provenite de la pacienţi în secţii, cabinete, compartimente sau laboratoare;

Expunerea cu risc de infecţie HIV, VHB; VHC; necesită profilaxie post-expunere profesională (PPEP) !!!

3

PERSOANA ACCIDENTATĂ Ø Întreruperea îngrijirii cu asigurarea securităţii pacientului;

Ø Asigurarea îngrijirilor de urgenţă:

1. ÎN CAZ DE EXPUNERE CUTANATĂ SAU PERCUTANĂ: •  Se spală imediat locul cu apă şi săpun şi apoi se clăteşte

•  Se utilizează un antiseptic, timp de contact minim 5 minute (soluţie clorigenă diluată 1/10,compus iodat în soluţie dermică, alcool 70°, alt dezinfectant cutanat

•  Este interzisă sângerarea deoarece poate crea microleziuni care pot accelera difuziunea virusului!!!

4

2.ÎN CAZ DE EXPUNERE A MUCOASELOR: •  Se spală abundent timp de 5 minute cu ser fiziologic sau apă în cazul absenţei acestuia;

PERSOANA ACCIDENTATĂ

Ø În prima oră de la accident se prezintă la MEDICUL ŞEF DE SECŢIE/COMPARTIMENT SAU MEDICUL DE GARDĂ;

Ø Anunţă medicul de medicina muncii pentru luarea în evidenţă;

Ø În termen de 24 de ore se prezintă la responsabilul serviciului de supraveghere a IN;

Ø Dacă pacientul sursă este HIV pozitiv cunoscut, accidentatul va lua legătura cu Spitalul de boli infecţioase care prescrie chemoprofilaxia cât mai repede posibil de la producerea accidentului ( 3 ore);

5

MEDICUL ŞEF DE SECŢIE/COMPARTIMENT SAU MEDICUL DE GARDĂ

Ø Asigură recoltarea eşantioanelor de sânge de la pacientul sursă respectând legislaţia privind testarea voluntară cu consiliere;

• La laboratorul spitalului se efectuează testul rapid HIV,dacă este disponibil,în termen de 2 ore,cu transmiterea rezultatului către medic; • La laboratorul desemnat pentru testare se efectuează Ac HIV (ELISA), AgHBs, AcVHC;

Ø Asigură recoltarea eşantioanelor de sânge de la personalul accidentat respectând legislaţia privind testarea voluntară cu consiliere;

• La laboratorul desemnat pentru testare se efectuează Ac HIV (ELISA), AgHBs, AcHBs,AcVHC;

Ø Înregistrează accidentul în registrul de evidenţă a accidentelor cu expunere la produse biologice şi raportează responsabilului serviciului de supraveghere a IN în maxim 24 de ore de la producerea accidentului;

6

7

Personal accidentat

Măsuri imediate

Medic şef secţie/gardă Consiliere,recoltare

Laborator desemnat pentru testare

Responsabil SPCIN

Medicina muncii

Autoritatea de sănătate publică

Spitalul/secţia de boli infecţioase

Consiliere,evaluare,PPEP

Centrul de monitorizare HIV

MSP

Riscul mediu de transmitere după înţepătură accidentală cu ac de

seringă

HIV HCV HBV (AgHBe+ si AgHBs +) HBV (AgHBs+, AgHBe - )

Riscul (%)

0.3 1.8 - 3 30.0 2 - 6

Sursa

ATITUDINEA ÎN CAZUL ACCIDENTULUI CU RISC DE TRANSMITERE A VHB

Ø DACĂ PACIENTUL SURSĂ ESTE VHB POZITIV:

Ø Dacă persoana accidentată a fost vaccinată complet, se recomandă titrarea AcHBs, iar dacă sunt în titru de peste 10mUI/ml persoana aste protejată şi nu este la risc;

Ø Dacă persoana nu a fost vaccinată sau a fost vaccinată incomplet sau dacă nu se poate determina titrul, se administrează Ig specifice (0,06 ml/kgc) şi o doză de vaccin;

Ø Titru de AcHBs protector se întrerupe vaccinarea;

Ø Titru de AcHbs neprotector se continuă vaccinarea cu schema de urgenţă (0,1,2 luni şi rapel la 12 luni )

9

ATITUDINEA ÎN CAZUL ACCIDENTULUI CU RISC DE TRANSMITERE A VHB

Ø DACĂ PACIENTUL SURSĂ ESTE VHB NEGATIV:

Ø Dacă persoana accidentată a fost vaccinată complet, se recomandă titrarea AcHBs, iar dacă sunt în titru de peste 10mUI/ml persoana este protejată şi nu este la risc;

Ø Dacă persoana nu a fost vaccinată sau a fost vaccinată incomplet sau titrul AcHBs este mai mic de 10mUI/ml se recomandă vaccinarea după schema obişnuită ( 0,1,6 luni)

10

Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau

permucoasa la sange Statusul imun al

persoanei expuse

Recomandari daca sursa este AgHBs

pos

Recomandari daca sursa de

contaminare nu este testata

Nevaccinat IGHB (0,06 ml/kgc) si vaccinare 0,1,2,12 luni

Vaccinare

Vaccinat anterior, titru anti-HBs > 10 mUI/ml

Nu necesita masuri de profilaxie specifica

Nu necesita masuri de profilaxie specifica

Vaccinat anterior, titru anti-HBs < 10 mUI/ml Nerevaccinat

IGHB si revaccinare cu o serie de 3 doze sau, IGHB de 2 ori la interval de o luna

Daca face parte din grup cu risc crescut pentru infectie se aplica aceleasi masuri ca pentru sursa AgHBs pozitiva

Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange.

Statusul imun al persoanei expuse

Recomandari daca sursa este AgHBs

pos

Recomandari daca sursa de

contaminare nu este testata

Vaccinat anterior si revaccinat, titru anti-HBs < 10 mUI/ml.

IGHB de 2 ori la interval de o luna.

Daca face parte din grup cu risc crescut pentru infectie se aplica aceleasi masuri ca pentru sursa AgHBs pozitiva

Vaccinat anterior Titrul anti-HBs necunoscut.

Testare pentru anti-HBs si daca: < 10 mUI/ml: IGHBs si revaccinare cu trei doze. > 10 mUI/ml – nu necesita revaccinare.

Testarea persoanei expuse pentru anti-HBs si daca: < 10 mUI/ml – revaccinare cu o doza si retestare la 1-2 luni > 10 mUI/ml – nu necesita imunoprofilaxie

ATITUDINEA IN CAZUL EXPUNERII LA O SURSA HIV +

Sursa HIV negativa = test ELISA pentru Ac anti-HIV negativ, PCR pentru HIV = negativ, testare Ag p24 = negativ, si nu exista nici o manifestare clinica sugestiva pentru o boala retrovirala-like

Decizia instituirii tratamentului profilactic: - Statusul subiectului sursa: cunoscut HIV, necunoscut, grupe de risc - Tipul expunerii: risc mare, intermediar, scazut - Posibilitatea instituirii chemoprofilaxiei in max. 48 h - Aprecierea raportului beneficiu/risc (ex in caz de sarcina)

Chemoprofilaxia anti-HIV

n  1. Evaluarea statusului serologic al pacientului sursa:

- Test rapid: salivar, urinar, alte.. (utile pentru persoanele cu infectie cronica, nu pt cei cu primoinfectie) - rezultat disponibil

in 20-30 min - 2 ore sau -  testul clasic = rezultat in 24-48 h -  Daca persoana sursa este HIV +, decizia

profilaxiei se bazeaza pe date clinice, natura lichidului biologic incriminat, criteriile de severitate a ranii, intervalul intre accident si consultatie

Chemoprofilaxia anti-HIV

n  Date clinice: - Risc crescut de transmitere HIV daca

pacientul sursa se gaseste intr-un stadiu avansat de boala SIDA declarata, CD4 < 200 mm3 sau la debutul infectiei (seroconversie)

Chemoprofilaxia anti-HIV

n  Natura lichidului biologic incriminat: -  Contactul cu sangele sau lichide

biologice hemoragice – riscul transmiterii infectiei HIV

-  Alte lichide biologice din care a fost izolat HIV: sperma, secretii vaginale, lapte matern, lichid amniotic, pericardic, peritoneal, pleural, sinovial,cefalo-rahidian

Chemooprofilaxia anti-HIV

n  Criterii de severitate ale ranii: 1.  Expunere cu risc crescut: -  Toate intepaturile profunde cu dispozitive

intravasculare sau ace cu calibru folosite pe cale IV sau IA si toate expunerile la HIV “concentrat” (ex in laboratoarele de cercetare)

-  Se recomanda de urgenta instituirea Chemoprofilaxiei.

Chemoprofilaxia anti-HIV

2. Expunere cu risc intermediar: -  Taieturile cu bisturiu prin manusi -  Intepaturile superficiale cu ace cu

calibru utilizate pe cale IV sau IA Rec de chemoprofilaxie, in f (pacientul

sursa): -  DA – in cazul in care are incarcatura

virala crescuta sau patologie oportunista in curs de evolutie.

Chemoprofilaxia anti-HIV 3. In caz de expunere cu risc scazut: -  Eroziuni simple epidermice cu un ac plin

(de sutura) sau cu lumen de calibru mic (im sau sc), sau un contact cutaneo-mucos.

In acest caz tratamentul profilactic se discuta in functie de:

-  natura expunerii (ex contact prelungit al unei proiectari de sange pe o mucoasa sau un tegument lezat)

-  Statusul pacientului sursa.

Chemoprofilaxia anti-HIV 4. Accidentele percutane - urmatoarele

situatii sunt la risc crescut: n  Ace cu lumen larg > ace pline (de sutura) n  Dispozitive sau ac intravascular >

nonintravasculare n  Plaga sau intepatura profunda (sangerare

si durere spontane)> plaga sau intepatura superficiala.

n  Prezenta sangelui vizibil pe obiect> absenta sangelui vizibil

Chemoprofilaxia anti-HIV n  In cazul particular al seringilor

abandonate, instituirea chemoprofilaxiei se discuta in functie de profunzimea intepaturii tinand cont de riscul scazut de transmitere a infectiei in cazul coagularii sangelui in ac.

n  Persoana accidentata va fi retestata la 1, 3, 6 luni (“ fereastra imunologica” - aparitia Ac detectabili in ser > 4-12 saptamani de la infectie).

Tratamentul chemoprofilactic

n  Schema de baza : - 4 saptamani zidovudina (ZDV) – 600 mg/zi

divizata in 2 sau 3 prize + - 3 TC (lamivudina) – 300 mg/zi, divizat in

doua prize n  Tratamentul profilactic este eficace daca

se adm. in primele 2-3 ore maxim 48 ore post-expunere).

“Ghid de prevenire a transmiterii HIV in practica medicala, MS Comisia Nationala de lupta anti SIDA, Editura ALL 2002”

ÎNTREAGA ASISTENŢĂ ACORDATĂ PERSOANELOR IMPLICATE ÎN EXPUNEREA PROFESIONALĂ (“SURSĂ, PERSONAL

AFECTAT) SE VA DESFĂŞURA NUMAI PE BAZĂ DE CONSIMŢĂMÂNT ŞI CONFIDENŢIALITATE, CU ASIGURAREA

DOCUMENTELOR LOR MEDICALE.

PRECAUŢIUNI UNIVERSALE ( PU)

SCOP:prevenirea infecţiilor cu cale de transmitere sanguină, la locul de muncă al personalului medical. CONCEPTUL PU :

•  măsurile care se aplică în vederea prevenirii transmiterii HIV, HBV, HCV şi a altor agenţi microbieni cu cale de transmitere sanguină, în timpul actului medical. •  sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile tuturor pacienţilor se consideră a fi potenţial infectate cu cu HIV, HBV, HCV şi alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere parenterală(sanguină) •  toţi pacienţii se consideră potenţial infectaţi cu HIV, HBV, HCV sau cu alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere sanguină, deoarece cei mai mulţi dintre purtătorii de HIV, HBV, HCV şi alţi agenţi microbieni sunt asimptomatici şi nu-şi cunosc propria stare de portaj.

APLICAREA PU ESTE NECESARA DEOARECE

Ø 1. Consideram toţi pacienţii potenţial infectaţi; Ø 2. Considerăm că sângele, alte fluide biologice sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV; Ø 3. Considerăm că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt contaminate după utilizare.

CONTACTUL LA RISC

Se consideră CONTACT LA RISC contactul tegumentelor şi mucoaselor cu următoarele fluide biologice:

Ø sânge; Ø  lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural, lichid sinovial, lichid cefalo-rahidian; Ø  sperma, secreţii vaginale; Ø  ţesuturi; Ø  orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge;

EVALUAREA RISCULUI PE CATEGORII DE

LOCURI DE MUNCĂ ŞI ACTIVITĂŢI PRESTATE DE PERSONALUL MEDICO-SANITAR IN

FUNCŢIE DE CONTACTUL CU SÂNGE ŞI ALTE LICHIDE BIOLOGICE

n  I - contact permanent, inevitabil, consistent; n  II - contact imprevizibil, inconstant; n  III - contact inexistent; n  PENTRU CATEGORIILE APARŢINÂND GRUPELOR

I ŞI II SE VOR APLICA PERMANENT PRECAUŢIUNILE UNIVERSALE.

n  Pentru cele din categoria a III-a sunt suficiente precauţiunile obişnuite.

27

APLICAREA PU SE REFERĂ LA:

1.  Utilizarea echipamentului de protecţie adecvat, complet, corect;

2.   Spălarea mâinilor şi a altor părţi ale tegumentelor;

3.   Prevenirea accidentelor şi a altor tipuri de expunere profesională;

Principiile controlului infectiei in Stomatologie

n  1. Actioneaza pentru a-ti pastra sanatatea.

n  2. Prevenirea contactului cu sangele. n  3. Limiteaza raspandirea sangelui. n  4. Asigura-te ca instrumentarul este

utilizabil in conditii de siguranta.

Precautiuni universale aplicate in Stomatologie

n  Utilizarea manusilor, a mastii, ochelarilor, si a sortului impermeabil, cand este necesar;

n  Portul a doua perechi de manusi nu scade frecventa AES dar divide cu 3 riscul de contact cu sangele sau cu un produs contaminat

n  Dezinfectia igienica a mainilor se face dupa spalarea cu cantitatea de antiseptic recomandata de producator – timp de contact 30sec-1 min – urmata de uscarea mainilor

n  Dezinfectia chirurgicala – timp de contact cu substanta antiseptica = 3min-5min – apoi uscarea mainilor

Precautiuni universale aplicate in Stomatologie

n  Folosirea unor aspiratoare rapide pentru reducerea posibilitatii stropirii;

n  Instrumentarul manual va fi sterilizat dupa fiecare pacient pentru ca saliva cu sangele pacientului sa nu fie aspirate in aceste piese (ex. maner);

n  Piesele care nu pot fi sterilizate vor fi flambate intens dupa ce au fost bine spalate si dezinfectate chimic;

Precautiuni universale aplicate in Stomatologie

n  Mulajele se vor spala atat la scoaterea din gura pacientului cat si inainte de introducerea in gura acestuia;

n  Respectare modalitatii de dezinfectie pentru fiecare instrument folosit;

n  Echipamentul stomatologic si suprafetele dificil de dezinfectat, care pot fi contaminate, se infasoara in material impermeabil care se inlocuieste la fiecare pacient;

n  Pe parcursul activitatii este necesara o pozitie adecvata a personalului medical cat si a pacientului.

1.ECHIPAMENT DE PROTECŢIE • Trebuie să protejeze în mod real lucrătorul, în sensul reducerii maxime a riscurilor de îmbolnăvire şi de contaminare şi să nu fie el însuşi un creator de factori;

•  Să aibă culori diferite pentru diferitele locuri de muncă,să fie de culori deschise pentru a se putea decela cu uşurinţă eventuala lui murdărire;

•  Folosirea acestuia trebuie să se facă ori de câte ori se lucrează în mediul pentru care este destinat ;tot timpul lucrului ;numai în mediul de lucru şi în nici un caz în afara lui (la WC, afară, sub hainele de stradă etc.) ;numai de către posesorul lui ; nu se poate împrumuta de la o persoană la alta.

• Se interzice transportul echipamentului de protecţie curat în sacoşe care au fost folosite şi pentru transportul altor lucruri pe care noi le considerăm insalubre : materii prime alimentare, alte haine, etc

• Depozitarea lui se face separat de hainele de stradă!!!

•

1.ECHIPAMENT DE PROTECŢIE DEFINIŢIE= bariera între lucrător şi sursa de infecţie, utilizată în timpul activităţilor care presupun risc de infecţie;

CATEGORII:

•  MĂNUŞI

•  HALATE OBIŞNUITE

•  ŞORTURI, BLUZE IMPERMEABILE

•  MASCA

•  PROTECTOARE FACIALE(OCHELARI, ECRAN PROTECTOR)

•  BONETE

•  CIZME DE CAUCIUC

•  MĂNUŞI FELUL MĂNUŞILOR

1. de uz unic sterile: •  chirurgie; •  examinare internă •  intervenţii care implică un contact cu regiuni ale corpului in mod normal sterile; uneori sunt necesare mănuşi duble; •  abord vascular prin puncţie; •  tegument pacient cu soluţii de continuitate; •  manipularea unor materiale potenţial contaminate; 2. nesterile curate: •  examinări curente, care implică un contact cu mucoasele, dacă nu există o recomandare contrară; •  manipularea de materiale contaminate; • curăţenie, indepărtare de produse biologice contaminate;

•  MĂNUŞI

FELUL MĂNUŞILOR 3. de uz general, menaj, de cauciuc; • activităţi de întreţinere, care implică un contact cu sânge şi alte produse biologice considerate a fi contaminate: • colectare materiale contaminate, curăţire şi decontaminare instrumentar,material moale, suprafeţe contaminate. •  manipularea de materiale contaminate; •  curăţenie, indepărtare de produse biologice

•  MĂNUŞI

TREBUIE UTILIZATE în următoarele situaţii: ü anticiparea contactului mâinilor cu sânge, lichide biologice contaminate, alte lichide biologice cu urme vizibile de sânge, ţesuturi umane; ü abord venos sau arterial; ü recoltare de LCR; ü contact cu pacienţi care sângerează, au plăgi deschise,escare de decubit, alte leziuni cutanate; ü manipularea, după utilizare a instrumentarului contaminat, în vederea curăţirii, decontaminării .

•  MĂNUŞI

MOD DE FOLOSIRE: Ø schimbare după fiecare pacient; Ø  după folosire se spală mai întâi mâinile cu mănuşi, după care acestea se îndepărtează, prinzând marginea primei prin exterior, aruncând-o în containerul pentru colectare şi apoi prinzând-o pe cealaltă, cu mâna liberă prin interior, scoţând-o cu grijă şi aruncând-o în acelaşi container aflat la îndemână Ø  după îndepărtarea mănuşilor mâinile se spală din nou, 10-15 secunde, chiar dacă mănuşile nu prezintă semne vizibile de deteriorare in timpul activităţii încheiate; mănuşile de unică utilizare nu se reutilizează, deci nu se curăţă, dezinfectează; Ø  mănuşile de uz general se pot decontamina şi reutiliza, dacă nu prezintă semne de deteriorare (perforare, îmbătrânire cauciuc, etc.).

2. SPĂLAREA MÂINILOR

CEL MAI IMPORTANT ŞI UNEORI SINGURUL MOD DE PREVENIRE A CONTAMINĂRII

CÂND? •  la intrarea în serviciu şi la părăsirea locului de muncă; •  la intrarea şi la ieşirea din salonul de bolnavi; •  înainte şi după examinarea fiecărui bolnav; atenţie bolnavii cu mare receptivitate; •  înainte şi după aplicarea unui tratament; •  înainte şi după efectuarea de investigaţii şi proceduri invazive; •  după scoaterea mănuşilor de protecţie; •  după scoaterea măştii folosită la locul de muncă; •  înainte de prepararea şi distribuirea alimentelor şi a medicamentelor administrate per os; •  după folosirea batistei; •  după folosirea toaletei; •  după trecerea mâinii prin păr; •  după activităţi administrative, gospodăreşti.

2. SPĂLAREA MÂINILOR

CEL MAI IMPORTANT ŞI UNEORI SINGURUL MOD DE PREVENIRE A CONTAMINĂRII

CUM?

• îndepărtarea bijuteriilor(inele,brăţări), ceasurilor; • unghii îngrijite,tăiate scurt; • utilizare de apă curentă şi săpun pentru spălarea obişnuită; • două săpuniri consecutive; • în cazuri de urgenţă este permisă utilizare de antiseptice ca înlocuitor al spălatului,dar nu de rutină; • în unele situaţii spălarea este completată de dezinfecţia mâinilor:

- după manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagioşi şi a celor cu imunodepresie severă;

2. SPĂLAREA MÂINILOR CEL MAI IMPORTANT ŞI UNEORI SINGURUL MOD

DE PREVENIRE A CONTAMINĂRII CUM?

• înainte şi după efectuarea tratamentelor parenterale ( în abordurile vasculare şi efectuarea de puncţii lombare este obligatoriu portul mănuşilor), schimbarea pansamentelor (atenţie mănuşi), termometrizare intrarectală,clisme, toaleta lehuzei (atenţie mănuşi); •  după efectuarea toaletei bolnavului la internare; •  după manipularea şi transportul cadavrelor; •  înainte şi după efectuarea examenelor şi tratamentelor oftalmologice, ORL, stomatologice şi în general inainte şi după orice fel de manevră care implică abordarea sau producerea unor soluţii de continuitate (atenţie-mănuşi). ŞTERGEREA/USCAREA MÂINILOR ESTE OBLIGATORIE -

HÂRTIE PROSOP SAU PROSOP DE UNICĂ ÎNTREBUINŢARE!!!

3.PREVENIREA ACCIDENTELOR ŞI A ALTOR TIPURI DE EXPUNERE

PROFESIONALĂ • PRIN inoculări percutane: înţepare, tăiere; • PRIN contaminarea tegumentelor care prezintă soluţii de continuitate; • PRIN contaminarea mucoaselor; • ÎN TIMPUL : 1.efectuării de manopere medicale invazive cu ace şi instrumente

ascuţite; 2.manipulării de produse biologice potenţial contaminate; 3. manipulării instrumentarului şi a altor materiale sanitare, după utilizarea în activităţi care au dus la contaminarea cu produse biologice potenţial infectate;

•  PRIN INTERMEDIUL: - instrumentelor ascuţite; - materialului moale; - suprafeţelor, altor materiale utilizate in activitatea din unităţile sanitare; - deşeurilor rezultate din activitatea medicală;

METODE DE PREVENIRE OBIECTE ASCUŢITE:

Ø  reducerea de manevre parenterale la minimum necesar; Ø colectarea imediat după utilizare în containere rezistente la inţepare şi tăiere, amplasate la indemână şi marcate corespunzător conf.Ord.MS 219 /2002, pentru:

- pregătire în vederea utilizării; - distrugere; -evitarea recapişonării,îndoirii, ruperii acelor utilizate;

METODE DE PREVENIRE LENJERIE: • manipularea lenjeriei contaminate cu sânge şi alte produse biologice potenţial contaminate cât mai puţin posibil; • sortare şi prelucrare cu echipament de protecţie potrivit, în spaţii special destinate; • colectare în saci impermeabili, la nevoie dubli, marcaţi în mod corespunzător conform Ord. MS 219 /2002 ; •  evitarea păstrării lor îndelungate, înainte de prelucrare; •  asigurarea unui ciclu corect şi complet de prelucrare - decontaminare; •  folosirea mănuşilor la îndepărtarea urmelor de sânge, alte lichide biologice sau ţesuturi; •  decontaminarea iniţială cu substanţe clorigene, îndepărtarea cu hârtie

absorbantă care se colectează în containere sau saci de plastic marcate; •  dezinfecţie cu solutie germicidă; •  uscarea suprafeţei prelucrate; •  folosirea de tehnici standard în vederea efectuării curăţeniei, sterilizării, decontaminării echipamentului medical, pavimentelor, pereţilor,mobilierului, veselei, stâclăriei, tacâmurilor, conform O.M.S.nr.185 /2003

METODE DE PREVENIRE REZIDUURI INFECTANTE:

(Ord.MS 219 / 2002) •  neutralizare prin ardere sau autoclavare •  colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferenţierea clară prin culoare şi etichetare. IGIENA PERSONALĂ • spălarea mâinilor (pct.2); • spălarea altor părţi ale corpului care au venit în contact cu produse biologice potenţial contaminate sau cu materiale potenţial contaminate; • evitarea activităţilor cu risc de expunere:

- existenţa de leziuni cutanate; - prezenţa unui deficit imunitar; - graviditate.