Preambul  la  propunerile  grupului  de  organizaţii  din  cadrul  proiectului  „Societatea  civilă  –  o  voce  puternică  în  procesul  de  modificare  a  Constituţiei  României”  

 O   mare   parte   din   ultimii   10   ani   a   fost   marcată   de   tensiuni   politice   şi   dezbateri   aprinse   pe   marginea   textului  constituţional  -­‐  pentru  unii,  textul  era  prea  vag;  pentru  alţii,  era  prea  strict;    iar  cei  care  credeau  că  e  prea  bun  chiar  n-­‐au  avut  ocazia  să  se  exprime.  Au  fost  criticate  instituţii  şi  persoane,  de  la  Curtea  Constituţională  şi  Preşedinte,  până  la   Parlament   şi   Guvern,   ori   chiar   instanţe   de   judecată   şi   parchete.     Dincolo   de   textul   în   sine,   chiar   şi   procesul   de  modificare  sau  revizuire  a  Constituţiei  a  fost  criticat  -­‐  prea  partizan  în  2008-­‐2009;    prea  puţin  legitimat  electoral  sau  prea  puţin  reprezentativ  în  2010-­‐2011;    prea  grăbit  sau  prea  impetuos  în  2012-­‐2013;    prea  puţin  ancorat  în  dezbateri  cu  simplii  cetăţeni.    Noi   suntem   un   grup   de   organizaţii   neguvernamentale;   suntem   conştienţi   că   reprezentăm   mai   degrabă   drepturi  abstracte,   în   timp   ce   partidele   ar   trebui   să   reprezinte   cetăţenii   foarte   concreţi.   Dar   observăm   viaţa   publică   a  României  de  mulţi  ani  şi  am  constatat,  am  notat  şi  am  pus  la  păstrare  un  set  de  aspiraţii  şi  valori,  pentru  momentul  în  care  procesele  decizionale  ne  vor  oferi  ocazia  de-­‐a  pune  pe  hârtie  sugestiile  noastre.    Acest  moment  a  venit  în  2013,  fiind   prilejuit   de   constituirea   unei   comisii   parlamentare   pentru   revizuirea   Constituţiei.     Noi   nu   am   uitat   nici   de  raportul   comisiei   prezidenţiale,   nici   de   proiectul   de   revizuire   care   a   fost   lăsat   în   nelucrare   de   procedura  parlamentară.  Încă  mai  sperăm  că  aceste  3  documente,  alături  de  propunerile  deja  colectate,  pot  fi  puse  în  acord.    De  asemenea,  nu  am  uitat  nici  de  propunerilor  colegilor  din  alte  organizaţii  neguvernamentale,  la  care  unii  dintre  noi  au  contribuit  şi  le-­‐au  promovat;  noi  le-­‐am  luat  în  considerare,  le-­‐am  discutat,  pe  unele  le-­‐am  preluat  în  întregime,  pe  altele  doar  parţial.    Suntem  9  organizaţii  cu  preocupări  diverse  şi  ne-­‐am  construit  sugestiile/doleanţele  privind  revizuirea  Constituţiei  pe  anii  de  muncă  în  diverse  comunităţi  şi/sau  cercuri  profesionale  -­‐  în  administraţia  locală  şi  justiţie,  în  presă  şi  în  sfera  deciziilor  politice,   în  economie  şi   finanţe,   în  cercuri  academice  şi   în  societatea  civilă  de   la  talpa  ţării.  Am  identificat  nevoi,  deficienţe,  aspiraţii  concrete  ale  cetăţenilor  cu  care  am  intrat  în  contact,  iar  pe  acestea  le-­‐am  „tradus,”  după  cunoştinţele   şi   puterile   noastre,   dar   şi   în   conformitate   cu   valorile   şi   principiile   după   care   ne   ghidăm,   în   viziuni   şi  perspective  abstractizate  la  nivelul  limbajului  juridico-­‐politic  potrivit  unor  amendamente  constituţionale.  Iar  pe  toate  acestea  le-­‐am  structurat  pe  3  mari  direcţii  de  intervenţie  -­‐  drepturi,  responsabilităţi  şi  instituţii.        

             

   1. Pentru   că   suntem   organizaţii   care   militează   pentru   protejarea   şi   promovarea   unor   drepturi   şi   libertăţi  

fundamentale,   ne-­‐am   concentrat   atenţia   acolo   unde   am   constatat   noi   cele  mai  multe   deficienţe   -­‐   în   privinţa  transparenţei   şi   a  calităţii   vieţii.   Pentru  noi,   transparenţa   se   sprijină  pe  accesul   la   informaţii   privind   treburile  publice,  care  derivă  din  libertatea  de  exprimare  şi  contribuie  la  participarea  în  procesele  decizionale.    Din  aceste  motive  alegem  să  scoatem  în  evidenţă  sugestiile  noastre  privind  transparenţa,  pe  care  le  circumscriem  art.  30  -­‐  Libertatea  de  exprimare  şi  31  -­‐  Dreptul  la  informaţie  din  Constituţie.  Pentru  noi  şi  beneficiarii  serviciilor  pe  care  organizaţiile  noastre  le  prestează  în  diverse  comunităţi,  calitatea  vieţii  se  traduce  prin  acces  la  educaţie,  cultură,  mediu  sănătos,  aşa  încât  evidenţiem  contribuţiile  noastre  cu  privire  la  art.  32  –  Dreptul  la  învăţătură  (educaţie),  33  –  Accesul  la  cultură  şi  35  –  Dreptul  la  mediu  sănătos  din  Constituţie.  

 2. Pentru   că   înţelegem  şi   susţinem  principiul   echilibrului   între  drepturi   şi   obligaţii,  milităm  pentru   recunoaşterea  

unor  responsabilităţi  reciproce  între  cetăţeni  şi   instituţii  sau  autorităţi  -­‐  şi  chiar  dacă  aceste  responsabilităţi  nu  sunt   consacrate   drept   „fundamentale”   în   doctrină,   am   ales   să   ne   concentrăm   asupra   bunei   administrări   a  treburilor   publice   şi   asupra   cheltuirii   eficiente   a   banilor   publici.     Concret,   în   privinţa   dreptului   la   bună  administrare,   ne   referim   la   introducerea   unui   nou   art.   21^1   –   Dreptul   la   buna   administrare,   corelat   cu   noi  sugestii   privind   art.   52   –   Dreptul   persoanei   vătămate   de   o   autoritate   publică.   În   privinţa   banilor   publici,  propunerile  noastre  privind  art.  56  –  Contribuţii  financiare,  135  -­‐  Economia  şi  138  –  Bugetul  naţional,  racordează  viziunea  noastră  despre  România  cu  aspiraţiile  europene,  respectiv  cu  obligaţiile  asumate  prin  Carta  Drepturilor  Fundamentale  ale  Cetăţenilor  Uniunii  Europene,  Pactul  Euro  Plus,  Pactul  pentru  Stabilitate  şi  Creştere,  respectiv  unele  Decizii  ale  Curţii  Constituţionale.  

 3. Pentru   a   susţine   fructificarea   acestor   drepturi   şi   pentru   a   îmbunătăţi   respectarea   acestor   responsabilităţi,  

sugerăm  trei  direcţii  de  intervenţie  cu  privire  la   instituţii:    Ne  dorim  consolidarea  instituţională  şi  eficientizarea  funcţională   a   Avocatului   poporului,   tocmai   pentru   a   ne   asigura   că   drepturile   şi   libertăţile   cetăţenilor   sunt  respectate  şi  ocrotite  -­‐    în  acest  sens,  am  contribuit  la  art.  58-­‐59  –  (Avocatul  Poporului)  Numirea  şi  rolul,  Atribuţii  şi   am   sugerat   posibilitatea   introducerii   unor   instituţii   similare   la   nivel   local/judeţean/regional,   în   art.   3   -­‐  Teritoriul,  120  –  (Administraţia  publică  locală)  Principii  de  bază  şi  123  -­‐  (Administraţia  publică  locală)  Prefectul.    Ne   dorim   asigurarea   independenţei   Justiţiei,   astfel   încât   nerespectarea   responsabilităţilor   să   fie   sancţionată  prompt,   imparţial  şi  obiectiv—în  acest  sens,  am  contribuit   la  art.  131-­‐134  (Consiliul  Superior  al  Magistraturii)  –  Rolul   şi   structura,   Atribuţii,   rămânând   deschişi   găsirii   unor   soluţii   prin   care   independenţa   să   nu   conducă   la  imunitate/impunitate.     Nu   în   ultimul   rând,   am   contribuit   la   art.   113-­‐115   (Guvernul)   –   Moţiunea   de   cenzura,  Angajarea   răspunderii   Guvernului,   Delegarea   legislativă,   pentru   că   dorim   limitarea   delegării   legislative,   un  control  parlamentar  mai  atent  asupra  Guvernului  şi  reaşezarea  Parlamentului  în  dreptul  său  de  for  reprezentativ  suprem,  astfel  încât  drepturile  şi  responsabilităţile  de  mai  sus  să  fie  operaţionalizate,  traduse  în  practica  de  zi  cu  zi  a  guvernării.  

 Fundaţia  Centrul  de  Resurse  pentru  participare  publică  (CeRe)  –  Oana  Preda,  Director  Executiv  Asociaţia  Naţională  a  Birourilor  de  Consiliere  pentru  Cetăţeni  (ANBCC)  -­‐  Ioan  Tănase,  Director  Asociaţia  ActiveWatch  –  Agenţia  de  Monitorizare  a  Presei  (AW  -­‐  AMP)  –  Mircea  Toma,  Preşedinte  Asociaţia  Funky  Citizens  –  Elena  Calistru,  Preşedinte  Asociaţia  EPAS  –  Codru  Vrabie,  Preşedinte  Fundaţia  pentru  Dezvoltarea  Societăţii  Civile  -­‐  Mircea  Kivu,  Vice-­‐preşedinte    Asociaţia  Mişcarea  Civică  „Miliţia  Spirituală”  –  Mihail  Bumbeş,  Preşedinte  Asociaţia  Civitas’99  –  Andrei  Tiut,  George  Vişan,  editori  CivitasPolitics.org  Asociaţia  Median  Research  Centre  –    Marina  Popescu,  Director  

 

Aceste  propuneri  au  fost  elaborate  în  cadrul  proiectului  „Societatea  civilă  –  o  voce  puternică  în  procesul  de  modificare  a  Constituției  României”,  proiect  realizat  cu  sprijinul  financiar  al  Fondului  pentru  Inovare  Civică,  program  finanţat  de  Trust  for  Civil  Society  in  Central  and  Eastern  Europe,  administrat  de  Fundația  pentru  Dezvoltarea  Societății  Civile.