MINISTERUL ÎNVĂTĂMÂNTULUI AL REPUBLICA MOLDOVA

COLEGIUL POLITEHNIC DIN MUNICIPIUL CHISINĂU

CATEDRA ELECTROTEHNICĂ

SPECIALITATEA ENERGETICĂ

Referat

La practica producere

La întreprinderea municipală S.A.”CET-2”

A efectuat: Aștifeni Vitalie st. gr. EE-121

A verificat Codreanu C. Conf. univ.

Chișinau 2014

Cuprins

INTRODUCERE.......................................................................................................................................................................3

I. SCURT ISTORIC DESPRE INTREPRINDEREA S.A.”CET-2”.........................................................................................5

II. TEHNOLOGIA DE PRODUCERE ŞI PRODUCŢIA FABRICATĂ..................................................................................6

III. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII......................................................................9

IV. PROTECŢIA MUNCII ŞI A MEDIULUI AMBIANT.....................................................................................................11

V. SARCINA INDIVIDUALĂ................................................................................................................................................13

VI. DESCRIEREA EXCURSIILOR.......................................................................................................................................22

BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................................................................23

2

INTRODUCERE

Energie electrică are un rol deosebit în dezvoltarea societăţii. Ea este factorul principal în

orientarea şi dezvoltarea Republicii Moldova în toate sferele de activitate.

În principalele orientări economice şi sociale a ţării noastre se vorbeşte despre înnoirea

pe viitor a structurii reţelelor de distribuţie şi mărirea potenţialului producerii energiei

electrice. Aceasta înseamnă că şi mai mult se va mări rolul energiei electrice în toate sferele de

producţie.

Mărirea potenţialului forţei de muncă şi micşorarea tarifului la energie electrică, sunt

principalele condiţii pentru dezvoltarea economică a societăţii. Una din principalele metode de

a atinge aceste condiţii este mecanizarea şi automatizarea proceselor tehnologice în sistemul

energetic.

Aceste progrese se poate de le atins doar cu ajutorul personalului cu o bună pregătire

teoretică, având experienţă practică de lucru, ştiind construcţia şi principiile de funcţionare a

echipamentului deservit, procesele fizice ce au loc în maşini şi aparate electrice, normele de

amenajare a instalaţiilor electrice (N.A.I.), regulamentul de exploatare tehnică a centralelor şi

reţelelor electrice (R.E.T.), normele de protecţie a muncii în instalaţiile electrice (N.P.M.) şi

instrucţiunile pentru deservirea echipamentului şi aparatelor.

Un rol foarte important în pregătirea viitorilor ingineri energetici o are practica în

producţie, care are drept scop studierea proceselor tehnologice de transport, transformare şi

distribuţie a energiei electrice, construcţiei instalaţiei reţelelor electrice; studierea metodelor de

instalare, întreţinere şi reparaţie a instalaţiilor electrice; studierea instalaţiilor de protecţie prin

relee şi automatică, măsurări electrice, telemecanică; consolidarea şi aprofundarea

cunoştinţelor la disciplinele teoretice şi însuşirea experienţei de lucru în componenţa

colectivului de muncă.

Un rol deosebit de impotant în producerea energiei electrice şi termice îl deţin centralele

electrice cu termoficare. Aceste centrale au drept scop transformarea energiei chimice a arderii

combustibilului in energie electrica şi termice.

La inceputul veacului trecut energetica în Moldova era slab dezvoltată: activau doar

cîteva centrale cu o capacitate mică. În anul 1913 puterea lor constituia mai puţin de o mie de

kW - ora. La o persoană reveneau – 0,43 kW – oră, comparînd cu Rusia ţaristă – în mediu de 3

33 ori mai puţin. Comparînd cu anul 1913 catre anul 1940 capacitatea centralelor electrice,

care funcţionau, a crescut de 22 ori, iar cantitatea energiei electrice căpătate – de 48 ori. Astfel

Basarabia cu paşi siguri se transforma, dintr-o ţara agrar inapoiată, în una industrial dezvoltată.

Un aport considerabil în această direcţie pentru republică au avut anii 1947 – 1958. În 1947 a

fost restaurată CET din Tiraspol; în 1951 a fost dată în exploatare CET din Chişinău. O

influenţă deosebită a avut construcţia în 1955 a Centralei hidroelectrice din Dubăsari cu o

putere de 40 MW. În anul 1956 este finalizată construcţia Staţia electrică centrală din Bălţi.

Astfel dacă în 1945 doar 45 % de întreprinderi industriale dispuneau de motoare mecanice,

atunci în 1958 toate obiectele industriale erau mecanizate, iar întrebuinţarea energiei electrice a

crescut comparativ cu anul 1940 de 27 ori.

În 1961 a fost lansată construcţia SERS din Moldova, una din cele mai mari centrale

electrotermice din partea de sud-est a Moldovei. Odată cu lansarea blocului energetic cu o

putere de 200 mii kW sistemul energetic din Moldova a asigurat totalmente necesităţile

gospodăriei naţionale în energia electrică.

La începutul anilor şaizeci a avut loc un eveniment politic important, care a influenţat

mult economia ţarii. Schimbările esenţiale au fost realizate in energetica Moldovei inclusiv a

Bălţului.

În anul 1960 a fost dată in exploatare linia electrică de 110 kW Bălţi – Chişinău. SEC din

Bălţi s-a unit paralel cu CEH din Dubăsari şi CET din Chişinău. Aceasta a pus începutul creării

sistemei energetice din Moldova şi centralizării alimentării electrice a gospodăriei naţionale a

republicii.

4

I. SCURT ISTORIC DESPRE INTREPRINDEREA S.A.”CET-2”.

Construcţia CET-2 din municipiul Chişinău a început în anul 1972. După

darea în exploataţie în anul 1974 a cazanului de tip ПТВМ-100 a început producerea

energiei termice. La 31 decembrie 1976 a fost pus în funcţiune primul bloc energetic cu

puterea de 80 MW pe baza cazanului ТГМ-96Б, turbinei ПТ-80/100-130/13 şi

generatorului electric. ТВФ-120-2У3. În septembrie 1977 este pus în funcţiune al doilea

bloc energetic. În decembrie 1980 odată cu conectarea la reţea a generatorului cu

numărul 3 puterea electrică instalată a centralei a atins 240 MW.

În 1993 a fost efectuată construcţia unei conducte de gaz separate de presiune

medie. În 1994 la CET-2 a fost dată în expluataţie secţia estică de cazane

energetice,care mai tîrziu în 1998 intră în posesia S.A.”Termocom”.

În 2001-2002 au fost modernizate sistemele de excitaţie ale tuturor

generatoarelor ТВФ-120-2У3, fiind instalate modele electrostatice ale companiei ABB.

În momentul de faţă prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova despre

mărirea capacităţii energetice,CET-2 în colaborare cu Institutul ”Teploănergoproiect”

din Lvov şi compania “Saliut” din Moscova lucrează la un proiect de instalare a unui

complex energetic cu abur şi gaze, cu o eficacitate economică înaltă cu puterea electrică

de 60MW şi termică de 40 Kcal. De asemenea pentru asigurarea posibilităţii de lărgire a

staţiei,se finalizează construcţia la al doilea turn de evacuare a fumului cu înălţimea de

210 m.

Fig.1:Panou informativ.5

II. TEHNOLOGIA DE PRODUCERE ŞI PRODUCŢIA FABRICATĂ

Principiul de funcţionare a Centralei electrice cu termoficare:CET este o centrală termoelectrică cu producerea combinată de energie electrică

şi termică. Distanţele economice de transmitere a căldurii sînt :

-pînă la 10 km, în cazul alimentării cu apa supraîncălzită;

-2...3 km, în cazul alimentării consumatorilor industriali cu abur la presiune de 0,8...1,6

Mpa.

CET-urile sunt construite în apropierea consumatorilor de căldură. Puterea

instalată în CET nu depăşeşte 500 MW. Dacă puterea nominală a unui generator nu

depăşeşte 63 MW atunci între generatoare, între cazane şi între condensatoare construiesc

bare colectoare. Aceste legături transversale ridică fiabilitatea de funcţionare a centralei.

Numărul de cazane depăşeşte numărul de turbine pentru a asigura alimentarea cu abur a

tuturor turbinelor şi consumatorilor în caz de stingere accidentală a unui cazan.

Dacă puterea nominală a unui turbogenerator depăşeşte 63 MW atunci CET sunt

construite după schema bloc fără legături transversale nici între generatoare, nici între

cazane.

Fig.3.Schema de principiu a CET

În cazanul de aburi se introduce aer şi combustibil, gaz natural sau păcură,

deoarece poluarea mediului este mai mică, în alte cazuri se foloseşte şi cărbunele. . Din

cazan aburul este introdus în turbina de înaltă presiune. Din turbine aburul este extras prin

intermediul a două prize reglabile, una aflată în corpul de înaltă presiune al turbinei Tb1,

6

iar a doua priză în al doilea corp al turbinei Tb2. În turbină are loc transformarea energiei

termice în energie mecanică, care fiind transmisă la generator este transformată în energie

electrică. Din prima priză reglabilă aburul preluat la presiuni de 0,8...1,6 MPa este

transportat şi distribuit pe conducte pînă la consumatorii industriali. Prin a doua priză

reglabilă aburul preluat la presiuni de 0,05...0,12MPa este dirijat în schimbătorul de căldură

unde cedează căldura conţinută în el şi se transformă în condensat care este introdus în

circuitul termic. În schimbătorul de căldură circulă apa care preia căldura cedată de abur

apoi o transportă şi o distribuie pe conducte pînă la consumatori. Deci o cantitate de

căldură nu se mai pierde în apa de răcire a condensatorului ci este folosită la încălzire în

industrie şi locuinţe. Randamentul instalaţiei pentru producerea combinată a energiei creşte

cu atît mai înalt cu cît cantitatea aburului preluat din turbină este mai mare.

CET-2 este alimentată cu gaze naturale prin două conducte la presiunea p=3 atm,

sau cu păcură de tip M-100, M-40, M-20, care este transportată la CET pe cale ferată, se

păstrează în 4 volume a cîte 16 mii tone fiecare, în suma 64 mii tone.

Parametrii turbogeneratorului:

Snom=125 MVA

Pnom=100 MW

Unom=10,5 kV

Inom=6,875 kA

cos=0,8

Uexcit=280 V

Iexcit=1750 A

Frecvenţa de rotaţie 3000 rot/min

=98,4%

schema de conectare bobinelor statorului YY

masa statorului 113,6 t

masa rotorului 30,8 t

Phidrogenului=245 kPa

Tapei de răcire= 33C

7

Turbogeneratorul este răcit cu hidrogen, care permite o răcire mai efectivă a generatorului.

Rotorul avînd o greutate destul de mare nu se poate roti pe rulmenţi de aceea în loc de

rulmenţi rotorul se roteşte pe ulei care se află sub presiune.

8

III. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII

CET-2 SA – este o unitate reprezentativă în domeniul producerii energiei electrice si

termice- exploatează instalaţiile ,agregatele productive si auxiliare cu responsabilitate si

respect faţă de legislaţia sănătăţii şi securităţii muncii.

deruleaza programe de reorganizare se preocupă de diminuarea continuuă a numărului de

accidente şi a indicelui de gravitate prin reducerea numărului de zile de îngrijiri medicale

datorate acestora; este interesat de creşterea nivelului de dotare cu materiale de

instruire,testare, propagandă (manuale, cursuri de specialitate, teste de verificare

cunoştinţe, norme de securitatea muncii, standarde de securitatea muncii, cărţi, broşuri,

pliante, reviste, filme de protecţia muncii, casete video, diapozitive, mostre de echipamente

individuale de protecţie a muncii) şi mijloace audio-vizuale; se preocupă de ridicarea

continuă a nivelului de pregătire a personalului în domeniul SSM.

CET-2 SA are capabilitatea colectivă de a se transforma continuu catre o

organizaţie eficientă economic, competitivă pe piaţa liberalizată de energie din 2008 ,cu o

structură solidă de securitate, orientată spre rezultate care îşi propune să atingă nivelul de

profesionalism în domeniul de referinţă în fiecare zi a activităţii sale.

Ferm angajată în asigurarea protecţiei personalului împotriva pericolelor pe care le poate

manifesta un mediu industrial precum o centrală termo-electrica, CET-2 SA a elaborat un

sistem de management al securităţii muncii adresat atat personalului centralei cat si

contractorilor,care satisface cerinţele legislaţiei naţionale şi include experienţa obţinută din

parteneriate.

Sistemul este conceput pe principiul coresponsabilităţii conducerii societăţii şi salariaţilor

ca parteneri în realizarea misiunii de producere de energie electrică şi termică în condiţii de

siguranţă şi eficienţă economică.

În acest scop, scopul este de a promova un mediu de lucru sigur si sanătos prin prevenirea

oricărui accident de muncă sau îmbolnavire profesională.

9

Definire

Sistemul de management al securităţii adoptat :

este parte a sistemului general de management;

se bazează pe viziunea zero accidente şi pe documentarea riguroasă a tuturor

evaluărilor, riscurilor, accidenteloră şi initiaţivelor legate de acestea;

include structura organizatorică, responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele

şi resursele pentru determinarea şi punerea în aplicare a Politicii de prevenire a

accidentelor majore în CET-2 SA.

Scop

stabilirea obiectivelor generale şi principiilor de bazş ale demersurilor CET-2 SA în

vederea prevenirii şi limitării pericolelor accidentelor tehnice majore;

elaborarea obiectivelor prioritare pentru evitarea producerii accidentelor tehnice

majore si limitarea urmărilor negative ale accidentelor care totuşi se pot produce;

stabilirea modalităţilor concrete de acţiune pentru punerea în practică a acestor

obiective;

identificarea şi evaluarea pericolelor de accidente tehnice care pot aparea în

sectoarele de operare,stabilirea măsurilor pentru evitarea producerii si limitarea

urmărilor lor negative;

stabilirea modului de asigurare a implementarii legale a acestor măsuri.

10

IV. PROTECŢIA MUNCII ŞI A MEDIULUI AMBIANT

Pentru dezvoltarea principiilor de bază a legii despre protecţia muncii, instituţiile abilitate

alcătuiesc şi implementează în practică actele normative care certifică securitatea muncii.

Lucrările de reparaţie în reţelele electrice se efectuează în lipsa tensiunii. Lucrările de

control, încercare şi reparaţie trebuie să fie efectuate de cel puţin 2 persoane. Pe mînerele

tuturor aparatelor de întrerupere cu ajutorul cărora se poate conecta tensiune se afişează un

panou informativ”Nu conectaţi-lucrează oameni”. Pentru evitarea pericolului pentru

personal, toate fazele se împămîntează. Dacă este necesar lucrul în reţeaua activă fără

deconectarea tensiunii, atunci personalul foloseşte mănuşi dielectrice şi covoraşe de

cauciuc. Regulile tehnicii securităţii cer efectuarea unor controale regulate, de asemenea şi

măsurarea rezistenţei izolaţiei.

Instalaţiile electrice de pînă la 1 kV trebuie să fie cu neutrul împămîntat.

Rezistenţa inst. de împăm. la care este unit neutrul transformatorului nu trebuie să fie

mai mare de 4 Ω la tensiunea de linie 380 V.

Normele sanitare industriale.

№

п/

п

Cerinţe Parametrii STAS

1 Temperatura aerului, 0С 25 12.1.005-89

2 Umiditatea relativă, % 75 12.1.005-89

3 Viteza aerului, m/s 0,1 12.1.005-89

4 Nivelul de zgomot, dB 80-100 12.1.003-82

5 Nivelul vibraţiilor, mm/s 0,02 12.1.012-78

6 Conţinutul subs. nocive, m2/m3 0,02 12.1.005-89

7 Luminozitatea, lx 300 СН şi ПII-4-79

11

Securitatea antiincendiară:

Conducătorii întreprinderilor sunt obligaţi:

Să organizeze seminare despre protecţia antiincendiară a tuturor lucrătorilor întreprinderii.

Să se instaleze un regim antiincendiar strict şi verificarea respectării acestuia.

Urmărirea defecţiunilor instalaţiilor care pot declanşa incendii şi lichidarea imediată a

acestora.

Să se efectueze curăţirea locului de muncă după finalizarea lucrului şi să se deconecteze

reţeaua electrică cu excepţia iluminării de serviciu.

Asigurarea cu surse antiincendiare de legătură şi semnalizare.

Protecţia mediului ambiant.

P.M.A la întreprindere se rezolvă prin metode complexe. În secţiile cu emanări nocive în

atmosferă se prevăd instalaţii chimice şi electrice de ventilare şi filtrare. Staţiile de filtrare

sunt folosite pentru curăţirea apelor de scurgere şi de suprafaţă.

12

V. SARCINA INDIVIDUALĂ

Reglarea tensiunii transformatoarelor de forță

Un reglaj de tensiune are ca obiectiv mentinerea într-o banda ingusta a tensiunilor din nodurile

sistemului electroenergetic si se aplica îndeosebi fața de variatiile lente ale tensiunii. Un reglaj

de tensiune are ca urmare reducerea la minim a circulatiei puterilor reactive si reducerea

pierderilor de putere si energie în retelele electrice.

Cea mai utilizată în practică metoda pentru a obține reglarea tensiunii este reglarea prin

variația numărului de spire la una dintre înfășurări. Marea majoritate a transformatoarelor sunt

construite cu reglarea tensiunii prin varierea de numărul de spire ale înfășurării de tensiune

înaltă deoarece valoarea curentului în infășurarea de tensiune joasă este de zeci de ori mai

înaltă.

Schimbarea rapoartelor de transformare se realizeaza prin prevederea pe partea de о.t. a

transformatoarelor cu prize intermediare care realizeaza reglarea sub sarcina оn trepte de (0,8 –

2,5) % din tensiunea nominala.

Figura. 4 - Scemele treptelor de reglare a numarului de spire a înfașurării de înaltă tensiune

Transformatoare standard de capacitate mică și medie (630 KW), au de regula cinci trepte de

reglare a tensiunii (figura 1 a), din care mediu (X3) corespunde cu tensiunea de alimentare

nominală (în acest exemplu, 6,3 kV), în timp ce altele – variază cu ± 5% (± 2x2,5%) . Astfel,

în cazul în care tensiunii de 6,3 kV îi corespunde 1000 de spire în înfășurarea de tensiune

înaltă (treapta X3), tensiunea de 6615 kV (trapta X1), în care tensiunea creștere cu 5%

13

corespunde 1,050 de spire și tensiunea de 5985 kV (treapta X5), în scădere cu 5% - 950 de

spire.

Reglarea tensiunii prin schemele reprezentate în figura 1 poate fi efectuata doar în cazul

deconectarii transformatorului de la rețea. Comutarea treptelor în timpul funcționarii

transformatorului este imposibilă deoarece în timpul comutației între contacte apare un arc

electric care poate săl distrugă. Astfel pentru reglarea tensiunii în primul rind trebue sî

deconectăm transformatorul de la rețea apoi să efectuăm comutația și să conectăm

transformatorul la rețea. Evident că această metoda de reglare a tensiunii este dezavantajoasă

deoarece în timpul reglarii tensiunii consumatorii vor fi lipsiți de energie electrică , deaceea se

folosește la transformatoare de puteri mici și medii.

Reglarea tensiunii la transformator poate fi efectuată automat fară deconectarea

transformatorului de la rețea astfel consumatorul nu va simți modificarile în rețea , aceasta

reglare a tesiunii se numește reglare sub sarcină. Aceasta metoda de reglare a tensiunii necesita

echipamente de comutare foarte complicate și scumpe, principiul este la fel insă numărul de

trepte și diapazonul de reglare este mai mare . Astfel ГОСТ 12022—76 a stabilit pentru

transformatoarele cu puterea de 63-630 kVA diapazonul de reglare a tensiunii în raport cu cea

nominală ±10% .

Figura.5 Scemele de funcționare a dispozitivului de comutare cu reactoare limitatoare de

curent

14

Caracteristica protecției prin relee a blocului generator-transformator și a liniei de înaltă

tensiune

Instalatia de protectie prin relee este formata din totalitatea aparatelor si dispozitivelor

destinate sa asigure deconectarea automata a instalatiei in cazul aparitiei regimului anormal de

functionare sau de avarie (defect), periculos pentru instalatia electrica: In cazul regimurilor

anormale care nu prezinta pericol imediat, protectia semnalizeaza numai aparitia regimului

anormal.

Deconectarea instalatie electrice se efectueaza de catre intrerupatoare, care primesc comanda

de declansare de la instalatia de protectie. Se realizeaza separarea partii cu defect de restul

instalatiei (sistemului) electrice, urmarindu-se prin aceasta:

-limitarea dezvoltarii defectului, ce se poate transforma intr-o avarie la nivelul sistemului:

-preintampinarea distrugerii instalatiei in care a aparut defectul:

-restabilirea regimului normal de functionare, asigurand continuitatea in alimentarea cu energie

electrica a consumatorilor.

In tara noastra a avut loc o perfectionare continua a instalatiilor si echipamentelor de protectie,

in prezent fabricandu-se majoritatea echipamentelor necesare. Se cerceteaza noi instalatii de

protectie. care utilizeaza tehnica de calcul si sistemele de achizitie cu microprocesor in

instalatiile de protectie care sunt in curs de asimilare si 1a noi in tara. Acestea permit reducerea

timpului de lucru al protectie si reducerea gabaritului echipamentelor, odata cu cresterea

numarului parametrilor analizati si a fiabilitatii sistemului de protectie pe ansamblu.

Se produc relee si sisteme de protectie la Medias, ICEMENERG, IPA Bucuresti si la diverse

firme private din tara.

Pentru a indeplini in bune conditii obiectivele impuse, instalatiile de protectie trebuie sa

satisfaca anumite performante (calitati):

Rapiditatea

Protectia trebuie sa actioneze rapid pentru a limita efectele termice ale curentilor de

scurtcircuit, scaderea tensiunii, pierderea stabilitatii sistemului electric. Timpul de lichidare

(eliminare) a unui defect se compune din timpul propriu de lucru al protectie ( =0,02…0.04 s),

timpul de temporizare reglat si timpul de declansare a intreruptorului ( =0,04...0,06 s).

15

Pentru protectiile clasice timpul minim de deconectare din momentul aparitiei scurtcircuitului

va fi =0,06…0,10 s. Aceste valori sunt suficiente pentru instalatiile electroenergetice.

Deci rapiditatea se obtine prin utilizarea unor echipamente de calitate (performante).

Siguranta

Aceasta presupune actionarea protectiei numai cand este necesar, fara functionari intempestive,

adica atunci cand nu au aparut defecte in instalatia protejata. Siguranta presupune o protectie

bine proiectata (alegerea tipului schemei reglajului si calculul acestuia) si echipamente cu

fiabilitate ridicata. Acestea se pot obtine printr-un grad crescut de integrare, folosind

microprocesoare specializate.

Sensibilitatea

Instalatiile de protectie trebuie sa lucreze (actioneze) la abateri cat mai mici de la valoarea

normala a marimii fizice controlate. Sensibilitatea protctiei se apreciaza prin coeficientul de

sensibilitate, care pentru protectiile maximale de curent se calculeaza cu relatia: in care: este

valoarea minima a curentului de scurtcircuit in momentul actionarii protectiei pentru un

scurtcircuit metalic; valoarea curentului de pornire al protectiei, corespunzatoare circuitului de

forta (primar) al instalatiei protejate.

Coeficientul de sensibilitate poate lua valori intre 1,2...2,5, in functie de tipul protectiei si

importanta instalatiei protejate. Atunci cand nu sunt satisfacute conditiile de sensibilitate se vor

utiliza protectii complexe (de distanta, cu filtre)

Pentru a asigura sensibilitatea, releele de protectie trebuie sa consume (absoarba) o putere

redusa pentru actionare.

16

Fig.6. Panoul de distribuţie a protecţiei prin relee a TSP 10/6 kV este amplasată în corpul de

comandă a blocurilor.

PROTECTIA DE CURENTSe foloseste in general ca protectie maximala de curent. Actioneaza la aparitia unui supracurent in circuitul protejat ca urmare a unei suprasarcini sau a unui scurtcircuit. Se realizeaza cu relee de curent care actioneaza atunci cand curentul din circuitul protejat depaseste o anumita valoare de prag stabilita, numita curent de pornire (de actionare) al protectiei. Pentru ca protectia sa actioneze corect trebuie sa fie indeplinite conditiile:-curentul nominal al instalatiei;-curentul de sarcina maxima admis;-curentul de revenire al echipamentului de protectie.Aceste protectii se pot echipa cu relee primare, montate in serie pe circuitul protejat, la care curentul de actionare al releului sau cu relee secundare in montaj indirect, montate in secundarul transformatoarelor de curent.La montajul indirect, tipul si curentul nominal al releului se aleg in functie de curentul de actionare al releului care se calculeaza cu relatia:Curentul nominal al releului se alege astfel incat curentul de actionare determinat prin calcul sa poata fi reglat si sa indeplineasca conditia de sensibiltate.

17

Acest tip de protectie este simplu, dar nu poate indeplini conditia de selectivitate, deoarece cresterea valorii eficace a curentului din circuit se poate datora unor scurtcircuite din interiorul zonei protejate, dar si scurtcircuitelor externe. Pentru asigurarea selectivitatii sunt necesare elemente suplimentare (de obicei relee de timp).Se pot folosi si protectii minimale de curent, de exemplu cele care functioneaza la intreruperea circuitelor de curent (excitatia generatoarelor). Ele sunt utilizate rar in practica.

PROTECTIA DE TENSIUNE

Protectiile minimale de tensiune actioneaza in cazul scaderii tensiunii, care poate avea loc la un scurtcircuit sau la intreruperea alimentarii. Releele minimale de tensiune actioneaza cand valoarea eficace a tensiunii U din circuitul protejat scade sub valoarea tensiunii de pornire a protectiei . Pentru ca protectia sa actioneze corect este necesar ca la calculul tensiunii de pornire a protectiei, , sa fie indeplinite urmatoarele conditii:In practica se utilireaza in general in montajul indirect, releul fiind conectat in secundarul transformatorului de tensiune. Pentru alegerea releului se calculeaza tentiunea de pornire a releului. Releul se alege astfel incat valoarea calculata sa poata fi reglata.In instalatiile de joasa tensiune, protectia de minima tensiune este asigurata de bobinele contactoarelor sau de declansatoarele de minima tensiune ale intreruptoarelor automate.Protectiile minimale de tensiune nu sunt selective, la un scurtcircuit scaderea tensiunii fiind resimtita si in exteriorul instalatie in care a aparut defectul. Protectiile maximale de tensiune se folosesc mai rar si actioneaza la cresterea tensiunii circuitului, U, peste tensiunea de pornire a protectiei, . Pentru ca protectia sa nu actioneze in regim normal de functionare, este necesar sa fie indeplinite conditiile:in care: este tensiunea maxima admisa in exploatare si este tensiunea de revenire a protectiei.In general coeficientul de revenire , estc definit ca raportul intre valoarea marimii de revenire a releului si valoarea marimii de actionare.

PROTECTIA DIFERENTIALA

Protectia diferentiala lucreaza atunci cand apare o diferenta fazoriala intre curentii de la capetele zonei protejate.La aparitia unui defect in afara zonei protejate (scurtcircuit in punctul K,) valoarea curentilor va creste proportional, diferenta lor ramanand tot zero.Daca apare un defect in interiorul zonei protejate (scurtcircuit in punctul K,), faza curentilor se modifica, deci:Prin releu va circula diferenta fazoriala a cclor doi curenti si deci protectia va da comanda de declansare la depasirea valorii reglate. Principiul de functionare permite asigurarea unei bune selectivitati. iar valoarea redusa a curentului reglat la releu (mai mica decat la protectia maximala de curent) conduce la marirea sensibilitatii protectiei.Dupa modul de realizare, exista protectii diferentiale longitudinale si diferentiale transversale.

PROTECTIA DE DISTANTA

Protectiile de distanta se realizeaza cu relee de impedanta, care actioneaza la micsorarea impedantei circuitului protejat. Releele de impedanta functioneaza pe principiul balantei, masurand impedanta Z ca raportul U/I de la sursa la consumatori. In caz de scurtcircuit,

18

tensiunea scade, curentul creste, deci Z scade. La aceste protectii reglajele de timp se stabilesc in functie de impedanta pana la locul defectului, permitand actionarea rapida la valori mari ale curentilor de scurtcirucit. Se elimina astfel dezavantajul protectiilor maximale de curent temporizate. Ele asigura o buna selectivitate si o rezerva pentru protectiile din aval. Sunt protectii complexe, care in ultima vreme se folosese si in retelele de medie tensiune.protectia cu filtre de succesiune inversa sau homopolara, de curent sau de tensiune. Se utilizeaza in special impotriva defectelor insotite de puneri la pamant. Se mai folosesc protectii termice, cu relee de gaze si altele. La proiectarea instalatiilor de protectie prin relee, se vor prevedea protectii de baza si protectii de rezerva care trebuie sa functioneze in cazul nefunctionarii protectiei de baza. Protectiile de rezerva vor functiona de asemenea la aparitia unui defect in zonele moarte.

RELEE DE PROTECTIE

Parametrii releelor de protectie caracterizeaza releele indiferent de tipul lor constructiv si se dau in cataloagele (prospectele) firmelor constructoare. Principalii parametri sunt: curentul nominal, tensiunea nominala, valoarea de actionare (pornire), valoarea de revenire, factorul de revenire, timpul propriu de actionare, puterea consumata, puterea comandata de contactele releului, numarul si pozitia normala (inchis, deschis) a contactelor, stabilitatea termica si dinamica.Clasificarea releelor se face dupa mai multe criterii:1) dupa modul de conectare: primare, secundare (montaj indirect);2) dupa modul de actionare: cu actionarea directa sau indirecta (prin intermediul altor relee sau dispozitive);3) dupa principiul de constructie si functionare: electromagnetice de inductie, magnetoelectrice, electrodinamice, termice, electronice cu componente discrete sau cu microprocesoare;4) dupa caracteristica de timp: dependenta sau independenta; 5) dupa forma caracteristicii de lucru: cerc, elipsa, histerezis, semiplan etc

RELEELE TERMICE

Releele termice sunt elemente serie de circuit care asigura protectia instalatiilor electrice impotrriva efectelor pe care le pot produce suprasarcinile de durata ale motoarelor electrice. Se folosesc relee termice tip TSA cu lamele bimetalice in montaj direct pana la si relee tip TSAW, in montaj indirect cu transformatoare de curent trifazate. Functionarea corecta a protectiei este influentata de diferentele care exista intre constantele de timp la incalzire ale motoarelor electrice protejate si ale releului de protectie, pentru durate diferite ale suprasarcinii.Protectia la suprasarcina a motoarelor de importanta deosebita se realizeaza numai cu ajutorul termistoarelor montate in infasurarile motoarelor. Circuitul de protectie poate fi prevazut si cu compensare in functie de temperatura mediului ambiant.calculeaza curentul ce trebuie reglat la releul termic, cu relatia:Se alege curentul de scrviciu (I,) al releului termic astfel incat sa existe relatia:In functie de curentul de serviciu se alege curentul nominal si tipul releului termic.Functionarea releelor termice este influentata de tempeatura mediului ambiant. Timpii de declansare sunt influentati si de starea rece (repaos) sau calda (functionare) in care se afla motorul protejat. Valorile coeficientului de corectie k, sunt prezentate in tabelul de mai jos

19

Tempmediului-20-1001035404550Coeficientde corectie0,670,90,930,961,071,11,11,15Verificarea functionarii la suprasarcina a protectiei cu relee termice se face astfel: se regleaza la releu curentul rezultat din calcul () si se porneste motorul din stare rece. Dupa ce a functionat 15 minute se scoate siguranta fuzibila de pe una din faze. Releul trebuie sa declanseze in cel mult 2 minute. Daca nu declanseaza, se va roti butonul de reglaj spre limita inferioara pana cand releul declanseaza. Se monteaza siguranta fuzibila, iar dupa pauza necesara se verifica daca releul nu declanseaza la pornire.

CALCULUL PROTECTIILOR INSTALATIILOR ELECTRICE

Proiectarea instalatiilor de protectie consta in alegerea (intocmirea) schemei de principiu pe baza schemelor tip prezentate anterior, calculul reglajelor, alegerea releelor si verificarea calitatilor instalatiei de protectie. Schema instalatiei de protectie depinde de echipamentele protejate (generatoare, transformatoare, motoare, linii, bobine, condensatoare) si de importanta (complexitatea) instalatiei (sistemului) protejate.Se va prezenta modul de calcul al reglajelor pentru principalele tipuri de echipament si instalatii racordate la bara de medie tensiune de la consumatori.

PROTECTIA TRANSFORMATOARELOR ELECTRICE

Pentru protectia trasnformatoarelor electirce montate in posturile de transformare (industriale,

rurale, urbane) se folosesc scheme de echipare in functie de defectele ce pot transformator si de

normativele in vigoare.

Se pot utiliza:

Protectia maximala de curent temporizata. Reglajul protectie se calculeaza cu relatia: in care

este curentul nominal al transformatorului pe medie tensiune.

Protectia cu sectionare de curent. Se monteaza numai atunci cand protectia maximala de curent

temporizata trebuie reglata la un timp t > 1 s. Reglajul protectiei se calculeaza cu relatiile:

Protectia homopolara de curent temporizata. Se realizeaza cu releu maximal de curent montat

la iesirea filtrului Holmgreen sau in secundarul unui transformator toroidal tip CIRHi. Reglajul

protectiei se calculeaza cu relatiile:

Timpul de reglaj al protectiei se ia t = 0,2 s.

Protectia cu sigurante fuzibile pe medie tensiune. Pentru transformatoarele montate pe stalpi

sau in cabine zidite, cu puteri intre 40 ...630 kVA, care alimenteaza consumatori casnici sau

sisteme de irigatii, protectia la scurtcircuit pe partea de medie tensiune se poate asigura si cu

sigurante fuzibile tip SFEn (SFIn).

20

Figura.7 Schema principal a protecției împotriva scurtcircuitelor exterioare și suprasarcinilor pentru

transformatoarele trifazate

21

VI. DESCRIEREA EXCURSIILOR

În cadrul practicii de producție efectuata la Centrala Electrica cu Termoficare Nr. 2 am

avut posibilitatea împreuna cu conducătorul practicii sa facem excursii pe teritoriul aceste

intreprinderi. În decursul excursiilor am facut cunoștința atît cu partea electrică a centralei

cît și acea termoenergetică. Faptul ca centrala se afla în regim de profilaxie în timp de vară

a permis să examinam instalațiile electrice așa ca generatorul mai detaliat. Am studiat

construcția cazanului ТГМ-96Б și turbina ПТ-80/100-130/13 în secția de cazane și

turbine și am facut cunoștința cu principiul de funcționare și parametrii a acestora. O mare

atenție am acordat turbogeneratorului ТВФ-120-2У3 cu puterea de 125 MVA cu racire în

hidrogen și sitemul de excitație care permite o răcire mai efectivă a generatorului. Rotorul

avînd o greutate destul de mare nu se poate roti pe rulmenţi de aceea în loc de rulmenţi

rotorul se roteşte pe ulei care se află sub presiune.

În continuare am studiat practic transformatoare principale ТДЦ-125000-110 și

ТРДНС-25000 care erau deconectate de la rețea . Deasemenea a facut cunoștiința cu

instalațiile de distribuție exterioara , întrerupătoarele, separatoarele și transformatoarele de

curent și în sfîrșit panoul de relee ID-110kV protecția prin relee a LA.

Practica de producere efectuată în cadrul CET-2 a avut o mare însemnătate pentru procesul

de instruire a unui inginer în sistemul electroenergetic.

22

BIBLIOGRAFIE

1. P.Buhne. Partea electrică a centralelor Bucureşti 1983

2. Comșa D. Proiectarea instalațiilor electrice industriale Cimișlia 1994

3. Mircea I. Instalații și echipamente electrice București 1996

23