UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA” IAŞI

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA BĂNCI ŞI BURSE DE VALORI

PROIECT DE PRACTICĂS.C. BANC POST S.A.

SUCURSALA IAŞI

CUPRINS

Cap.I. PREZENTAREA SOCIETĂŢII BANCARE............................................................................................................................3

Cap.II. SISTEMUL INFORMAŢIONAL BANCAR...........................................................................................................................6

Cap.III. PROBLEMATICA DESCHIERII ŞI FUNCŢIONĂRII CONTURILOR BANCARE........................................................10

3.1. CATEGORII E CONTURI CARE POT FI DESCHISE LA BANC POST PERSOANELOR FIZICE ŞI JURIDICE..................10

3.2. DESCHIDEREA CONTURILOR ŞI SUBCONTURILOR DE ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI DE DISPONIBIL.....................................14

3.3. ORGANIZAREA CIRCUITULUI DOCUMENTELOR ................................................................................................................16

Cap. IV. TEHNICA ŞI EVIDENŢA OPERAŢIUNILOR BANCARE CU NUMERAR ....................................................................18

4.1. ORGANIZAREA OPERAŢIUNILOR BANCARE CU NUMERAR ...........................................................................................18

4.2. INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN DERULAREA OPERAŢIUNILOR DE ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI............................................20

4.3. OPERAŢIUNI PRIVIND INTER-RELAŢIA INTRE CASA DE CIRCULAŢIE ŞI FONDUL DE REZERVĂ..........................23

Cap. V. ACTIVITATEA BANCARĂ PRIVIN DECONTĂRILE FĂRĂ NUMERAR......................................................................24

5.1. MODALITĂŢI ŞI INSTRUMENTE DE DECONTARE UTILIZATE ÎN ACTIVITĂŢILE DE DECONTARE......................24

5.2. DECONTAREA PE BAZA ORDINULUI DE PLATĂ ŞI A CECULUI ....................................................................................26

5.3. DECON TAREA PE BAZA CAMBIEI ŞI BILETULUI LA ORDIN..........................................................................................29

Cap.VI. TEHNICA ŞI EVIDENŢA OPERAŢIUNILOR DE CREDITARE BANCARĂ.................................................................32

6.1. TIPURI DE CREIT ACORDATE DE BANC POST – PERSOANE FIZICE.............................................................................32

6.2. TIPURI DE CREDITE ACORATE DE BANC POST – PERSOANE JURIICE .......................................................................35

6.3. ANALIZA CRITERIILOR LUATE ÎN CONSIDERARE ÎN DECIZIA DE CREDITARE........................................................38

6.4. GARANTAREA CREDITELOR..................................................................................................................................................40

6.5. DESCRIEREA PROCESULUI DE CREDITARE.......................................................................................................................42

6.6. DOCUMENTE SOLICITATE LA ACORDAREA CREDITELOR PENTRU PERSOANE FIZICE.......................................44

6.7. DOCUMENTE NECESARE OBŢINERII CREDITELOR PENTRU PERSOANE JURIDICE................................................45

Cap.VII. INSTRUMENTE MODERNE DE PLATĂ...........................................................................................................................47

7.1. TIPURI DE CARDURI EMISE DE BANC POST......................................................................................................................47

7.2. DIFERENŢE ÎNTRE CĂRŢILE DE CREDIT ŞI CĂRŢILE DE DEBIT...................................................................................55

7.3. REŢEAUA DE BANCOMATE ŞI POS......................................................................................................................................56

7.4. CIRCUITUL DOCUMENTELOR UTILIZATE ÎN OPERAŢIUNI ŞI CU CARDURI.............................................................57

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................................................................58

2

CAP. I PREZENTAREA SOCIETĂŢII BANCARE

Banc Post a fost înfiinţată la 1 iulie 1991, cu un capital social de 226 milioane lei, în urma

reorganizării sectorului comunicaţiilor. În scurt timp îşi formează o reţea teritorială impresionantă şi îşi

câştigă un loc important pe piaţa bancară românească. Dacă în 1992 Banc Post avea 13.000 de clienţi, în

prezent numărul acestora este de 2,5 milioane. Numărul de conturi deschise la Banc Post a cunoscut de

asemenea o creştere exponenţială. Dacă în primul an de activitate clienţii aveau deschise circa 28.000 de

conturi, această cifră a ajuns în prezent la peste 4 milioane de conturi.

Fiind una dintre cele mai performante bănci româneşti, dotată cu un sistem informatic integrat,

BANC POST deserveşte în timp real o structură diversificată de clientelă prin cele 163 de unităţi amplasate

în toate judeţele ţării. Banc Post se numără printre primele trei bănci din România, după dimensiunea

reţelei. În plus, în baza unui acord încheiat cu Compania Naţională Poşta Română, Banc Post pune la

dispoziţia populaţiei instrumente de economisire şi prin intermediul a peste 2.650 de oficii poştale.

Banc Post a reuşit în cei peste 12 ani de existenţă să-şi construiască un bun renume în ţară şi în străinătate,

lucru confirmat, de altfel, de publicaţia The Banker, editată de Financial Times, care, în cadrul celui mai

recent clasament - Topul 1001-2000 al celor mai performante bănci din lume, plasează banca pe locul 3 în

România şi 1275 pe plan internaţional.

BANC POST este unul dintre principalii emitenţi de carduri pe piaţa românească, cu peste

1.300.000 de carduri emise şi o reţea de 455 ATM-uri şi 1490 POS-uri. A lansat cu succes primul său card

de credit Visa - "BRILIANT" - şi cardul "TAIFUN", emis sub sigla Mastercard, primul din România care

are asociat un card virtual destinat plăţilor pe Internet.

BANC POST a incheiat un acord cu Compania Naţională Poşta Română pentru lansarea de noi

produse bancare prin unităţi poştale amplasate în toate judeţele ţarii, care sa asigure accesul unui numar

mai mare de clienti la portofoliul de produse ale bancii.

BANC POST oferă de asemenea posibilitatea efectuării de transferuri rapide, prin sistemul Western

Union, înspre şi dinspre orice colţ al lumii.

După succesul înregistrat cu introducerea serviciilor de avangardă SmartTel(TM), Contul Total,

Internet Banking şi cardul Taifun Virtual, BANC POST are în vedere lansarea unor noi produse şi servicii:

smart carduri, telephone banking, fonduri mutuale, factoring intern şi extern, leasing pentru persoane fizice

şi produse de asigurări.

EFG Eurobank Ergasias 53,25%

3

General Electric Capital Corporation 8,75%

Persoane fizice, inclusiv salariaţii şi pensionarii Banc Post 8%

SIF Banat - Crişana S.A. 6%

SIF Moldova S.A. 6%

SIF Muntenia S.A. 6%

SIF Oltenia S.A. 6%

SIF Transilvania S.A. 6%

Banc Post are un capital social de 664.799.969.000 lei.

Banc Post a înregistrat la 31 decembrie 2000 un număr de peste 848 de mii clienţi.

În general, clienţii Banc Post sunt reprezentaţi de companii mici şi mijlocii, cu activitate diversă

(producţia de bunuri şi servicii, comerţ intern şi extern, transporturi şi turism) şi un număr de peste 750 mii

clienţi persoane fizice. Practic fiecare al 30-lea cetăţean al României este client al Banc Post, dacă nu se iau

în calcul conturile de alocaţii. La care se adaugă şi o serie de clienţi reprezentativi. Compania Naţională

Post Română, Societatea Naţională de Radiotelecomunicaţii, Societatea Naţională de Telecomunicaţii

RomTelecom, Teleconstrucţia, RODIPET, societăţile care au rezultat din reorganizarea S.N.C.F.R.

Apariţia telefoniei mobile în România, a permis atragerea de noi clienţi beneficiari ai serviciilor puse la

dispoziţie de MobilRom şi MobilFon, Cosmorom, Banc Post facilitând prin ghişeele sale şi noul pachet

“Contul Total” plata facturilor telefonice emise de aceştia.

Banc Post administrează un număr total de peste 3,139 milioane conturi.

Banc Post s-a aflat într-o pozitie de leader emitent pe piaţa cardurilor bancare, unde deţine o cotă

importantă, a lansat noi produse de economii, inclusiv pentru copii şi tineret, pachete de servicii pentru

persoanele foarte active pentru a economisi timp efectuând plăţi prin intermediul “Contului Total” ori se

pot informa asupra situaţiei conturilor pe care le deţin, prin intermediul serviciului SmartTel™SMS.

O evoluţie spectaculoasă au avut-o transferurile rapide de bani prin Western Union, activităţile de

vânzare – cumpărare a cecurilor de călătorie în valută American Express şi Thomas Cook.

Asumându-şi rolul de bancă implicată în viaţa socială Banc Post a început din 1993 derularea

plăţilor de alocaţii de stat pentru copii şi a pensiilor în colaborare cu Ministerul Muncii şi Protecţiei

Sociale. Activitatea de asigurări, începută în anul 1998, se desfăşoară în colaborare cu Societatea de

Asigurări Reasigurări Garantă.

4

Conform clasamentului întocmit de agenţia americană de rating Standard & Poor’s pentru băncile

din zona Europei Centrale şi de Est, întocmit în funcţie de capitalul băncilor şi activelor bilanţiere pe

ultimii doi ani, Banc Post se situa pe locul 47.

Din punct de vedere al reţelei şi al volumului minim de credite neperformante, Banc Post se află

printre primele bănci în cadrul sistemului bancar românesc (în prezent fiind autorizate să funcţioneze 45 de

bănci).

Reţeaua teritorială a Banc Post:

În decursul anului 2002 a fost implementat proiectul de extindere a reţelei de unităţi teritoriale a

băncii, fiind deschise 23 de noi puncte de lucru. La 31 decembrie 2002 reţeaua proprie a Banc Post însuma un

număr total de 150 de unităţi operative. Beneficiind de avantajele unui sistem informatic integrat de înaltă

performanţă, Banc Post deserveşte în timp real o structura diversificată de clientelă. Preocupată de

facilitarea accesului unui număr cât mai mare de clienţi la operaţiuni bancare, mai ales în zone în care

oferta de astfel de servicii este limitată, Banc Post, în strânsă colaborare cu Poşta Română, a făcut

disponibile conturile curente şi de depozit pentru persoane fizice şi juridice şi microcreditele pentru nevoi

personale într-un număr de 737 de oficii poştale din întreaga ţară. Banc Post a continuat sa ofere în această

perioadă populaţiei carnete de economii şi certificate de depozite prin intermediul a 2.650 de oficii

poştale.În aceeaşi perioadă, Banc Post a instalat 70 de noi ATM-uri şi 352 de EFPOS-u în aşa fel încât la

finele anului dispunea de o reţea de automate bancare formate din 451 de ATM-uri şi 890 de POS-uri, din

care 725 la comercianţi.

Totodata, în baza acordului comercial încheiat cu Compania Naţională Poşta Română, Banc Post

pune la dispoziţia populaţiei instrumente de economisire şi prin intermediul a peste 2.600 oficii poştale.

Banc Post desfăşoară tranzacţii internaţionale conlucrând cu un număr de 107 bănci corespondente străine.

Funcţiile băncii:

- funcţia de previziune, strategie şi marketing;

- funcţia de conducere şi administrare (de comandă);

- funcţia de îndrumare şi control a activităţii bancare a unităţilor sale teritoriale;

- funcţia de organizare resurse umane;

- funcţia financiar contabilă;

- funcţia de colaborare cu BNR, cu celelalte societăţi bancare şi cu organele administraţiei;

- funcţia de reprezentare.

5

CAP. II SISTEMUL INFORMAŢIONAL BANCAR

Activitatea băncilor depinde din ce în ce mai mult de programele informatice. A devenit imposibil

să separăm tehnologia informaţiei de domeniul financiar al economiei. Necesitatea utilizării calculatorului

atât ca instrument personal dar în special interconectat în reţelele cu arhitecturi complexe este în creştere

exponenţială.

Interpretarea acestui aspect, în conjuncţie cu recunoaşterea valorii informaţiei vehiculate în acest

mediu, a dus la formularea unor standarde prin care să se definească o bază comună pentru dezvoltarea şi

implementarea celor mai bune practici de securizare a informaţiei şi de dezvoltare a unor relaţii inter-

organizaţionale de încredere.

Aceste standarde au fost dezvoltate iniţial în Marea Britanie (BS 7799) şi ca urmare a valabilităţii

lor au devenit din decembrie 2000 standarde internaţionale (ISO/IES DIS 17799) .

Banc Post deţine un sistem informatic operaţional în întreaga reţea de unităţi, ce permite derularea

şi prelucrarea în timp real a operaţiunilor. Optimizarea activităţii de IT reprezintă un element cheie al

strategiei de dezvoltare a Banc Post, avansul tehnologic de care dispune permiţându-i dezvoltarea unor

soluţii de avangardă. Banca a lansat pe piaţă produse şi servicii noi, de multe ori în premieră naţională, care

răspund unor cerinţe din ce în ce mai variate şi sofisticate ale publicului. Cele mai recente exemple sunt

serviciul Internet Banking devenit operaţional în decembrie 2001 şi cardul Taifun (Mastercard) cu card

virtual asociat destinat plăţilor pe Internet, lansate în vara anului 2002.

Intregrarea în structura serviciului Internet banking a modulului Carduri şi a facilităţii de transfer

între conturile de card ale aceluiaşi titular, completată de opţiunea de plată în mediu virtual pe care o oferă

cardul Taifun, ca şi extinderea plăţilor taxelor şi impozitelor locale în sistem eTax prin intermediul

serviciului Internet Banking au creat o conjunctură de piaţă extrem de favorabilă dezvoltării serviciilor

bancare electronice.

Soluţia de Internet Banking realizată de SoftNet împreună cu Banc Post se caracterizează printr-un

grad înalt de securitate (prin criptarea datelor la nivel local şi pe canalul client-bancă şi prin mai multe

nivele de autentificare). Accesul la site este monitorizat şi controlat astfel încât din momentul conectării

clientului autorizat, orice schimb de date se efectuează sub protocol securizat SSL, care utilizează o cheie

de criptare de 128 biţi - cea mai puternică de pe piaţă la această oră. În plus, s-a realizat şi

interconectivitatea aplicaţiei de Internet Banking cu reţeaua privată virtuală a băncii în conformitate cu

standardele de securitate în vigoare: instalarea firewall-ului şi detectoarelor de intruziune la nivel de acces

în Internet.

6

Serviciul Internet Banking este structurat modular, în prezent permiţând procesarea ordinelor de

plată în lei şi valută, efectuarea plăţilor de taxe şi impozite locale (modulul eTax), efectuarea plăţilor on-

line din conturi de card Banc Post în lei la magazinele virtuale din România înscrise în sistemul ePay al

băncii (modulul ePay), transferuri în timp real între conturile de card ale clientului, interogarea

disponibilului din conturile proprii, obţinerea extraselor de cont precum şi a unor informaţii bancare utile

(reţeaua proprie de ATM-uri, cursuri valutare, dobânzi practicate de bancă etc).

Pentru încurajarea cumpărăturilor prin Internet a fost necesar să se găsească soluţii pentru reducerea

riscului de fraudă. În acest scop, Banc Post a emis cardul în lei Taifun (Mastercard), cu card virtual asociat,

produs care oferă clienţilor săi posibilitatea cumpărării de la magazine virtuale în condiţii de risc minim.

La cererea posesorului, cardului Taifun i se pot asocia elemente ale pachetului de servicii Contul

Total. Astfel, se pot plăti facturile de telefon (Connex, Orange, Cosmorom sau RomTelecom) precum şi

anumite tipuri de taxe şi impozite locale direct de la ATM, se pot transfera bani în contul curent deschis la

Banc Post şi este posibilă verificarea soldurilor conturilor de card şi a celor curente, direct de pe ecranul

telefonului mobil (prin intermediul serviciilor SmartTel(TM)SMS şi SmartTel(TM)3G sau

SmartTel(TM)WAP, dezvoltate sub licenţă Universal Card System). Titularii cardurilor Taifun care sunt

posesori de depozite la termen constituite la Banc Post pot beneficia de descoperire de cont în limita unui

anumit procent din valoarea acestor depozite.

Progresele tehnologiei informaţiei vor continua să deschidă ample perspective proiectării de servicii

bancare moderne, care vor fi adoptate de un număr cât mai mare de clienţi.

ISO 17799 – SINTEZĂIntroducere

Securizarea informaţiei protejează informaţia de o gamă largă de ameninţări cu scopul de a asigura

derularea unei afaceri, de a minimiza pierderile şi de a creşte recuperarea investiţiilor. Informaţia este o

valoare care ca şi alte valori ale afacerii este importantă pentru organizaţie şi în consecinţă necesită a fi

protejată corespunzător.

Informaţia există în mai multe forme: tiparniţa, înmagazinată electronică, transmisă prin radio, prin

căi electronice, în filme sau prin conversaţie. Indiferent de cum este stocată sau transmisă, informaţia

trebuie protejată adecvat.

Securizarea informţtiei înseamnă păstrarea:

Confidenţialităţii, adică accesul la informaţie numai al persoanei autorizate;

Integrităţii informaţiei, adică păstrarea intactă a informaţiei atât cantitativ cât şi calitativ;

7

Disponibilităţii informaţiei, adică asigurarea că persoana autorizată are acces la informaţie când

are nevoie.

Securizarea informaţiei se realizează prin implementarea unui set de controale corespunzătoare, care vor

folosi politici, practici, proceduri, structuri organizaţionale şi funcţiuni software. Aceste controale necesită

a fi stabilite pentru a asigura ca obiectivele specifice de securitate ale organizaţiei vor fi îndeplinite.

Necesitatea securizării informaţiei constă în faptul că informaţia şi suportul de prelucrare, sistemele şi

reţelele constituie importante valori, active ale afacerii. Păstrarea confidenţialităţii, integrităţii şi

disponibilităţii pot fi esenţiale pentru menţinerea competitivităţii, profitabilităţii şi a imaginii comerciale.

Organizaţiile şi sistemele lor informatice sunt confruntate din ce în ce mai mult cu ameninţările la

adresa securizării, venind din numeroase surse: frauda prin computere, spionaj, vandalism, incendii etc.

Distrugerile informaţiilor prin virusi şi prin computer hacking au crescut foarte mult în intensitate,

au devenit comune si din ce în ce mai sofisticate.

Interconectarea dintre reţelele publice şi cele private şi accesul la informaţie au facut ca sistemele

informatice să fie mai vulnerabile la diverse ameninţări şi drept urmare securizarea informaţiei se

realizează din ce în ce mai greu.

Securizarea informaţiei la nivelul unei organizaţii realizată prin mijloace tehnice este limitată şi de aceea

trebuie să se realizeze printr-un management adecvat la care trebuie să participe toţi angajaţii.

Asigurarea securităţii informaţiei este mai ieftină dacă se ia în calcul din faza de proiectare a sistemului

informatic.

Identificarea şi stabilirea cerinţelor de securitate ale organizaţiei se referă la:

Identificarea şi evaluarea riscurilor, a ameninţărilor la care este supusă organizaţia ca şi

identificarea vulnerabilitaăţlor şi apariţia ameninţărilor;

Cerinţele care derivă din regulamente, statut, contract şi legislaţie pe care trebuie să le respecte;

Setul de principii, obiective, cerinţe pentru procesarea informaţiei necesare pentru desfăşurarea

activităţii organizaţiei.

Evaluarea riscului de securitate constă în identificarea cerinţelor pentru securizare printr-o evaluare

metodică a riscului pentru securitatea informaţiei. Cheltuielile pentru nevoile de control trebuie să

balanseze pagubele rezultate din căderile de securitate.

Tehnicile de evaluare a riscului pot fi aplicate asupra întregii organizaţii sau numai asupra unor părti ale ei:

La fel şi pentru sistemele informatice individuale, componente specifice de sistem sau servicii, unde acest

lucru este practic realistic şi de ajutor.

8

Rezultatele riscului iau în considerare, deteriorarea afacerii ca rezultat al eşecului securităţii prin

consecinţele avute ca: pierderea confidenţialităţii, integrităţii şi disponibilităţii ca şi posiibilitatea ca un eşec

să apară prin ameninţări şi vulnerabilităţi.

Acestea trebuie reevaluate periodic din mai multe motive: pentru a ţine cont de schimbările

cerinţelor şi priorităţilor afacerilor; pentru a descoperi noi ameninţări sau puncte vulnerabile; pentru a

confirma eficienţa metodelor de protecţie. Aceste reevaluări trebuie făcute la toate nivelele.

Selectarea controalelor se realizează după identificarea cerinţelor de securitate. Sunt selectate şi

implementate metodele de protecţie (controalele) securităţii informaţiei, pentru a reduce riscul la un nivel

acceptabil. Sunt mai multe căi de management al riscului, nu toate controalele se pot aplica la orice sistem

informatic şi nu sunt practicabile la toate organizaţiile. Controalele trebuie selectate ţinând cont de costuri

în raport cu gradul de reducere a riscurilor şi pierderilor în cazul unor brese în sistemul de securitate. De

asemenea, trebuie luaţi în consideraţie şi factori ne-financiari cum ar fi pierderea reputaţiei, alterarea

imaginii. Aplicarea securităţii informaţiei ia în considerare ca număr de mecanisme de protecţie (controale)

din standarde, pot fi considerate ca principii de orientare în managementul securizării informaţiei şi

aplicabile pentru majoritatea organizaţiilor, fiind bazate pe cerinţe legislative esenţiale sau sunt considerate

a fi cele mai bune practici comune pentru securitatea informaţiei.

Controalele, din punct de vedere legislativ, inclusiv:

Dreptul la proprietate individuală;

Protecţia datelor organizaţiei;

Protecţia informaţiilor personale.

Controalele considerate ca cele mai uzuale, comune şi practice pentru securizarea informaţiei include:

Documentul pentru politica securităţii informaţiei;

Alocarea responsabililităţilor pentru securitatea informaţiei;

Educarea incidentelor de securitate;

Managementul continuităţii afacerilor (BCP).

Aceste mecanisme de control sunt orientative, deşi aplicabile ăn majoritatea cazurilor, fiecare organizaţie

stabilindu-şi priorităţile pentru fiecare metodă, în funcţie de riscuri.

Factori importanţi în succesul implementării securităţii informaţiei sunt:

Politica de securitate, obiective şi activităţi ce reflectă obiectivele afacerii;

Suportul şi angajamentul din partea conducerii;

O bună înţelegere a cerinţelor de securitate, a evaluăii riscurilor;

Corecta şi buna informare a tuturor angajaţilor şi contractanţilor referitor la politica şi

standaedele de securitate a informaţiei;

9

Educarea adecvată;

Un bun sistem de evaluare şi măsurare a calităţii managementului securităţii informaţiei în

vederea unor îmbunătăţiri continue a securităţii informaţiei.

Pentru realizarea diferitelor aplicaţii, Banc Post utilizează platforma Lotus Notes-Domino,

disponibilă pe următoarele sisteme de operare: Windows NT Workstation 3.51 şi 4.0, Windows 3.x,

Windows 95, OS/2, Macintosh, IBM AIX, HP-UX, Sun Solaris, OS/400, OS 390.

OS/2 WARP V.3OS/2 Warp este un sistem de operare pe 32 de biţi, avansat, care rulează pe sisteme de 4 MB şi

ofera timpi de răspuns excelenţi atât pentru aplicaţiile pe 16 biţi cât si pentru cele pe 32 de biţi.

Acest sistem de operare poate fi uşor instalat de pe dischete sau de pe CD-ROM, cu ajutorul

opţiunii Easy Instalation. De asemenea este permisă instalarea caracteristicii Dual Boot, atunci când OS/2

se instalează peste DOS, precum şi instalarea iniţială a mai mult de o imprimantă şi instalarea facilităţilor

multimedia.

Faţă de versiunile anterioare, OS/2 Warp versiunea 3 include un set de facilităţi care fac acest

sistem de operare mult mai usor de utilizat. Astfel, fereastra de LaunchPad oferă o modalitate rapidă şi

simplă pentru a apela comenzi şi obiecte utilizate în mod frecvent. Pe de altă parte, facilitatea Using OS/2

Turorial reprezintă un mijloc de învăţare a operării acestui sistem mult îmbunătăţit şi extins care oferă

informaţiile de bază necesare. Prin această facilitate se crează posibilitatea parcurgerii pas cu pas a modului

de efectuare a anumitor operaţiuni, incluzând şi capacitatea de a realiza o verificare practică a informaţiilor

oferite prin simularea operaţiunilor care se doresc a fi derulate de utilizatori. În plus, tot prin această

facilitate se pot obţine indicaţii speciale pentru cei familirializaţi cu Microsoft Windows. O caracteristică

de importanţă a sistemului o reprezintă aceea de Fastload (încărcare rapidă) care îmbunătăţeşte timpul de

încărcare a unei aplicaţii fapt ce conduce în final la o reducere a timpului de răspuns a sistemului.

CAP. III PROBLEMATICA DESCHIDERII ŞI FUNCŢIONĂRII

CONTURILOR BANCARE 3.1. Categorii de conturi care pot fi deschise la Banc Post persoanelor fizice şi juridice

Marea majoritate a operaţiunilor efectuate de unităţile bancare o constituie operaţiunile cu clientela.

Pentru aceasta, unităţile bancare, efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi acordă credite şi în multe cazuri

consultanţă economico – financiară, pentru care percepe clienţilor comisioane şi dobânzi sau bonifică

dobânzile disponibilităţilor băneşti atrase.

Pentru efectuarea operaţiunilor dispuse de clienţi, persoane fizice sau juridice altele decât bănci, se

utilizează conturile din clasa 2 “Operaţiuni cu clientela” care se referă, în principal la :10

Conturi curente de disponibil;

Depozite constituite sau alte forme de economisire;

Împrumuturi primite de bănci;

Credite acordate clienţilor.

În funcţie de politica economică a unităţii bancare şi de facilităţile acordate clientelei, conturile deschise de

aceştia la dispoziţia clienţilor sunt în principal următoarele:

1. Conturi curente de disponibil. Aceste conturi deschise clienţilor sunt destinate operaţiunilor

curente de încasări şi plăţi. Sunt conturi bifuncţionale ce pot avea solduri creditoare reprezentând sumele

care pot fi retrase de către titularii de conturi în orice moment, cu sau fără preaviz, fie solduri debitoare în

condiţii accidentale, atunci când unitatea bancară a efectuat plăţi accidental, peste nivelul disponibilului

existent. Conturile curente se creditează cu sumele încasate de client de la diverşi debitori, cu depunerile de

numerar sau viramentele din alte conturi ale titularului, creditele primite cu sumele rezultate din executări

de scrisori de garanţie şi cu sumele rezultate din executarea silită a unor garanţii constituite pentru creditele

acordate şi nerambursate. Se debitează cu plăţile făcute de creditori, cu rambursările de credite, cu

retragerile de numerar sau viramentele făcute de titularul contului, cu transferuri de disponibilităţi în

conturi de depozit sau în conturi de blocaj pentru participarea valutară şi altele.

2. Conturi de credite acordate clientelei. Aceste conturi diferă de la o banca comercială la alta în

funcţie de politica de credite practicată în sensul că pot fi acordate numai anumite tipuri de credite sau toate

şi se referă la: creanţe comerciale, credite de trezorerie, credite pentru export, credite pentru echipament,

credite pentru bunuri imobiliare, alte credite.

a) În categoria creanţelor comerciale sunt cuprinse următoarele:

Operaţiuni de scontare şi asimilate. Acestea se referă în special la: operaţiuni de scontare a

efectelor de comerţ sub forma cambiilor şi biletelor la ordin privind creanţele comerciale aferente livrărilor

de bunuri sau prestărilor de servicii, operaţiuni de scontare fără recurs, mobilizarea creanţelor comerciale

pe baza biletelor subscrise periodic de unul sau mai mulţi clienţi la ordinul băncii (20111);

Creanţe comerciale certe achiziţionate în cadrul contractelor de factoring de către băncile care

efectuează asemenea operaţiuni (20112);

Alte creanţe comerciale (20119)

Creanţe şi dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă, aferente operaţiunilor de scontare, factoring

şi asimilate (2017).

b) Credite de trezorerie. Acestea evidenţiază creditele destinate asigurării nevoilor temporare şi

urgente de lichidităţi ale agenţilor economici şi persoanelor fizice şi care completează sau înlocuiesc alte

tipuri de finanţare mai speciale (2021). Creditele de trezorerie la rândul lor cuprind:

11

Credite destinate finanţării sau vânzării unor bunuri de consum de folosinţă îndelungată

acordate fie cumpărătorilor, fie furnizorilor. Se rambursează prin vărsăminte periodice, cel mai adesea

lunare sau trimestriale;

Credite acordate persoanelor fizice în baza unui contract de credit, cu clauze specifice, în

funcţie de volumul şi regularitatea veniturilor, care se determină pe baza unui buget de venituri şi cheltuieli

preliminat pentru fiecare client în parte;

Facilităţi de trezorerie acordate titularilor cărţilor de plată de debit, conform contractelor prin

admiterea acoperirii ulterioare a sumelor plătite (20213) în sensul că posesorul cărţii de plată poate face

plăţi şi după epuizarea disponibilului propriu în limita unui plafon dinainte stabilit cu unitatea bancară care

îl deserveşte, restituirea împrumutului făcându-se din primele încasări ale clientului, de regulă salariul;

Utilizări din deschideri de credite permanente (20214). Aceasta reprezintă partea utilizată din

credite acordate în baza unui contract prin care banca se angajează ca pe o anumită perioadă de timp să

împrumute clientelei sume utilizabile în mod fracţionar în funcţie de nevoile acestuia şi pentru destinaţii

precise. Atât încasările cât şi plăţile efectuate de client se reflectă prin acest cont, soldul de la sfârşitul

fiecărei zile fiind rezultatul tuturor încasărilor şi plăţilor efectuate de client, dobânda percepută calculându-

se zilnic prin aplicarea procentului de dobândă convenit la soldul final al contului;

Credit global de exploatare (20215) care acoperă ansamblul nevoilor de exploatare ale agentului

economic şi este stabilit potrivit bugetului previzionat de venituri şi cheltuieli şi bugetul de trezorerie

pentru o perioadă strict determinată de timp;

Credite pentru finanţarea stocurilor (20216), sunt acordate în special agenţilor economici cu

activitate sezonieră sau ciclică (credite de companie, de stocare de cereale, warante agricole şi industriale,

hoteliere etc.);

Credite garantate cu valori financiare (20217). Garanţia se constituie fie cu titluri emise de

aceeaşi bancă sau de alte bănci, fie cu valori financiare în depozite la bancă, în special avansuri pe baza

certificatelor de depozit, carnetelor şi livretelor de economii, depozite la termen sau alte forme de

economisire;

Credite acordate importatorilor (20218). Acestea se referă la deschiderea de credite

documentare, avansuri în devize acordate importatorilor, precum şi la alte credite acordate clientelei unor

importatori;

Creanţe ataşate din dobânzi (2027) calculate şi neajunse la scadenţă aferente creditelor de

trezorerie acordate.

12

c) credite pentru export (2031). Acestea cuprind: credite garantate cu creanţe ale agenţilor

economici rezidenţi sau nerezidenţi asupra străinătăţii, credite furnizori (20312), credite comerciale

acordate nerezidenţilor (20313), alte credite pentru export (20319), creanţe ataşate (2037).

d) Credite pentru echipamente (2041). Sunt în general credite pe termen mijlociu şi lung care la

unele unităţi bancare sunt asimilate creditelor de investiţii. Acestea se acordă după o analiză preliminară

aprofundată a documentaţiei prezentate de solicitanţi.

e) Credite pentru bunuri imobiliare. Se acordă atât agenţilor economici cât şi persoanelor fizice

pentru achiziţii, construcţii sau modernizări de bunuri imobiliare cu prevederea expresă ca pentru

persoanele fizice aceste investiţii să nu se facă în redie.

3. Conturi de credite privind clientela financiară – sunt deschise pentru societăţi de investiţii

financiare, altele decât băncile (fonduri mutuale, case de ajutor reciproc, cooperative de credite ş.a.) care au

la bază convenţii expres încheiate pe o perioadă de cel mult o zi lucrătoare, de la o zi la alta sau pe un

anumit termen.

4. Conturi de factoring – în care se înregistrează sumele datorate clientului în urma cedării de către

acesta a creanţelor comerciale şi achiziţionate de bancă, când ele fac obiectul unui transfer efectiv de

proprietate (2521). Sunt conturi de pasiv, se creditează cu sumele reprezentând valoarea nominală a

creanţelor comerciale achiziţionate în cadrul operaţiunilor de factoring şi se debitează cu sumele puse la

dispoziţia clientului aferente creanţelor comerciale achiziţionate.

5. Conturi de depozite la vedere, la termen sau depozite colaterale – se referă la deschiderea de

acreditive, emiterea de scrisori de garanţie, a cecurilor certificate, a ordinelor de plată scadente, a

garanţiilor gestionărilor şi a altor depozite colaterale.

6. Certificate de depozit, carnete şi librete de economii şi alte forme de economisire – constituite

de clienţii băncii (persoane fizice şi juridice), pe anumite intervale de timp cu dobânda fixă sau variabilă.

Alături de aceste categorii de conturi, care se dechid şi funcţionează în lei, persoane fizice şi juridice

rezidente şi nerezidente (menţionate expres de către Regulamentul valutar 3/1997) li se pot deschide

conturi în valută care funcţionează din punct de vedere contabil ca şi cele în lei. În plus aici intervine şi

evidenţierea distinctă a conturilor în valută deschise rezidenţilor şi a conturilor în valută deschise

nerezidenţilor, precum şi a conturilor în valută ale rezidenţilor deschise în străinătate. La categoriile de

conturi deschise mai sus, cu reflectare concretă în actualul sistem contabil bancar se mai adauga unele

conturi cu totul speciale deschise de unele bănci care funcţionează după reguli hibride conturilor enunţate

mai sus.

3.2 Deschiderea conturilor şi subconturilor de încasări şi plăţi de disponibil

13

Deschiderea conturilor şi subconturilor se face la unităţile operative Banc Post S.A. pentru

deschiderea conturilor şi subconturilor clientul este obligat să prezinte la bancă următoarea documentaţie:

Cererea de deschidere a contului sau subcontului.;

Copia certificatului de înregistrare în registrul contabil certificată de conducătorul

compartimentului de contabilitate al unităţii băncii, care trebuie să confrunte copia cu originalul

certificatului. Pentru deschiderea subconturilot unităţilor componente ale clienţilor, se prezintă copia

actului emis de organul care are în competenţă înfiinţarea lor legală;

Actul care confirmă dreptul conducătorului unităţii de a dispune de contul respectiv extras din

Hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor privind numirea preşedintelui Consiliului de Administraţie;

Fişa cu specimenele de semnături şi cu amprenta ştampilei în unul sau mai multe exemplare.

Dreptul de prima semnătură îl au conducătorul unităţii şi înlocuitorii săi, iar pentru a doua

semnătură şeful compartimentului financiar – contabil şi persoanele împuternicite prin decizie de a exercita

controlul financiar preventiv pentru operaţiunile bancare. Prin semnătura a doua se certifică exercitarea

controlului financiar preventiv asupra operaţiunilor din documentele prezentate băncii.

În cazul schimbării oricărei persoane cu drept de semnătură prezintă băncii fişe noi cu specimene de

semnături ale tuturor persoanelor autorizate de a semna. Dacă schimbarea priveşte înlocuirea

conducătorului unităţii se depune şi copia de numire în funcţie a acestuia.

Când una din persoanele cu drept de semnătură este înlocuită provizoriu (concediu de boală, odihnă

etc.) de o altă persoană, se prezintă unităţii bancare o fişă suplimentară cuprinzând semnătura acesteia şi

termenul până la care poate semna.

Dacă clientul nu are ştampila un timp oarecare (unitatea nou înfiinţată, comasara etc.), directorul

unităţii bancare poate aproba prezentarea la bancă a documentelor fără ştampilă pe o perioadă apreciată de

aceasta ca fiind necesară pentru confecţionarea ei.

Subconturile unităţilor componente fără personalitate juridica se deschid pe baza comunicării date

de unitatea băncii la care are deschis contul unitatea cu personalitate juridică de care aparţine. În acest scop,

unitatea cu personalitate juridică prezintă băncii la care are contul, cererea de deschidere a subconturilor,

împreună cu actul care atesta funcţionarea lor legală. Unitatea băncii verifică această documentaţie, făcând

comunicarea respectivă unităţii băncii în raza căreia ăşi desfăşoară activitatea unităţii componente.

Plăţile din subconturile unităţilor se efectuează după prezentarea de către acestea a documentaţiei prevăzute

mai sus.

Actele prezentate pentru deschiderea contului sau subcontului se primesc şi se verifică, la unităţile

băncii, de către controlorul care coordonează activitatea grupei, se supun spre examinare conducătorului

compartimentului de contabillitate sau şefului de birou, care semnează toate documentele şi le prezintă

14

directorului pentru aprobarea deschiderii contului. În baza aprobării, conducătorul compartimentului de

contabilitate sau şeful de birou, stabileşte codul contului sau subcontului clientului, înscriind datele

necesare în registrul de evidenţă a conturilor deschise.

Documentaţia privind deschiderea contului sau subcontului se pastrează în dosare pe titulari, de

către conducătorul compartimentului de contabilitate sau şeful de birou, cu excepţia fişei cu specimene de

semnături care se predă lucrătorului care ţine contul sau subcontul respectiv.

În cazul înlocuirii unor acte din documentaţia privind deschiderea de conturi sau subconturi, acestea

se primesc şi verifică potrivit prevederilor de mai sus. Actele anulate purtând data expirării valabilităţii, se

clasează la sfarşitul aceluiaşi dosar.

Conturile şi subconturile clienţilor se transferă la cererea acestora de la o unitate bancara, prin virarea

soldurilor cu avize OIS telex, astfel încât soldurile respective să se înregistreze la unitatea destinatară în

aceeaşi zi.

Documentaţia în vigoare privind deschiderea contului sau subcontului se remite, cu scrisoare separată,

unităţii bancare primitoare, cu excepţia fişei cu specimenele de semnături, a cererii de deschidere a contului

sau subcontului şi a actelor anulate, care împreună cu copia scrisorii de remitere a documentelor în vigoare

se reţin de unitatea predătoare. Unitatea bancară primitoare cere unităţii în cauză să depună o nouă fişă cu

specimene de semnături.

La conturile şi subconturile transferate,dobânzile se calculează şi înregistrează de unitatea bancară

primitoare, la sfârşitul trimestrului, potrivit instrucţiunile în vigoare.

Unitatea bancară predatoare indică, în scrisoarea de remitere a documentaţiei, suma numerelor de

dobânzi privind contul transferat, de la data ultimului calcul al dobânzilor până în ziua transferării contului,

menţionând în situaţia numerelor şi dobânzilor, în dreptul contului tranferat, numărul scrisorii de remitere a

documentaţiei. Unitatea primitoare, pe baza scrisorii de remitere a documentaţiei înscrie numerele de

dobânzi în situaţia numerelor şi dobânzilor.

În cazul transferării conturilor sau subconturilor la unităţile băncilor specializate sau la Casa de

Economii şi Consemnaţiuni, dobânda se calculează şi înregistrează pe perioadă până la data transferării

conturilor.

Conturile şi subconturile clienţilor se închid de unităţile băncii în următoarele cazuri:

La cererrea titularului;

Dacă titularul nu mai îndeplineşte condiţiile cu privire la deschiderea şi funcţionarea contului

sau subcontului;

Dacă în decurs de 3 luni nu s-a produs nici o mişcare în cont sau subcont;

Pe baza comunicării comisiei de lichidare.

15

Odată cu închiderea contului sau subcontului de bază se închid şi celelalte conturi (de împrumut, pentru

carnete de cecuri cu limita de sumă etc.) ale titularului respectiv. Dacă conturile se închid înainte de data

calculării dobânzilor, acestea se calculează şi se înregistrează pe perioadă până în ziua închiderii contului.

Soldurile creditoare ale conturilor şi subconturilor închise se transferă în contul “Diverşi creditori”.

Soldurile înregistrate în contul “Diverşi creditori” şi nereclamate până la împlinirea termenului de

prescripţie se fac venit al Banc Post S.A.

Conturile închise ale clienţilor cu personalitate juridică în lichidare se redeschid cu aceleaşi coduri,

pe numele comisiei de lichidare. Pentru redeschiderea contului, comisia de lichidare prezintă următoarele

acte:

Cererea de redeschidere a contului;

Copie certificată a hotărârii judecătoreşti cu privire la intituirea comisiei de lichidare şi

stabilirea atribuţiilor acesteia;

Fişele cu specimenele de semnături.

Drepturile ce revin comisiei de lichidare sunt valabile

Soldurile debitoare ale conturilor şi subconturilor închise se trasnsferă în contul “Diverşi debitori”.

Soldurile înregistrate în contul “Diverşi debitori” se lichidează pe măsura recuperării creditelor acordate

clientului comunicată de comisia de lichidare. Soldurile nerecuperate după încetarea activităţii comisiei de

lichidare se îregistrează în contul “profit şi pierderi” al Banc Post.

3.3 Organizarea circuitului documentelor

Unităţile Banc Post au obligaţia să asigure înregistrarea corectă şi la timp a tuturor operaţiunilor, să

organizeze un circuit al documentelor cât mai raţional, să repartizeze în mod just munca între lucrători şi să

respecte cu stricteţe programul de lucrul.

În acest scop, trebuie să se ţină seama de următoarele reguli:

Documentele primite prin poştă şi predate grupelor până la sfarşitul zilei operative şi

documentele primite de la titularii de conturi prin ghişeu se înregistrează în aceeaşi zi. Tot în aceeaşi zi se

înregistrează şi telegramele şi dispoziţiile telex primite pana la ½ oră după sfârşitul programului de ghişeu.

Programul de ghişeu se stabileşte la aprecierea conducerii unităţii bancare. Pe documentele primite după

termenele stabilite mai sus, se aplică ştampila “corespondentă de seară” şi se predau grupelor operative în

vederea pregătirii, pentru a fi înregistrate în ziua următoare. Pentru a asigura înregistrarea în aceeaşi zi a

documentele sosite la poştă, unităţile Banc Post stabilesc cu oficiile poştale orele de ridicare a

16

corespondenţei de la căsuţele poştale, acestea trebuind să fie cât mai apropiate de orele de sosire a curselor

poştale, fără a depăşi două ore de la intrarea corespondenţei în oficiu;

Disponibilităţile create ca urmare a înregistrării documentelor primite prin poştă sau de la

titularii de conturi la ghişeu se folosesc, pentru efectuarea plăţilor, în aceeaşi zi. Disponibilul care se

formează în conturi după o oră de la sfârşitul zilei operative rămâne în conturi până la începutul zilei

următoare, controlul de ghişeu făcând menţiune despre aceasta pe fişa contului analitic respectiv.

Documentele reprezentând virări în favoarea bugetului public trebuie să fie înregistrate, în mod obligatoriu,

în aceeaşi zi dacă disponibilităţile în conturile respective au fost create în decurs de o oră de la terminarea

programului de ghişeu.

Soldurile subconturilor se virează la termenele fixate prin normele de lucru ale băncii sau la cele

fixate de comun acord cu titularii de conturi.

Confruntarea evidenţei analitice cu cea sintetică se face cel mai tarziu în dimineaţa zilei

următoare, până la începerea programului la ghişeu. Balanţa de verificare se întocmeşte până la sfârşitul

zilei următoare celei în care s-au efectuat operaţiunile.

Avizele OIS, dispoziţiile de încasare etc., care se expediază altor unităţi ale băncii,se predau la

oficiul poştal în ziua efectuării operaţiunilor, imediat după terminarea programului de lucru.

Prin circuit intern al documentelor se întelege filiera prin care trec acestea din momentul

primirii lor de la titularii de conturi sau alte unităţi bancare, respectiv al întocmirii lor de către lucrătorii

unităţii băncii, şi respectiv până în momentul expedierii sau arhivării lor.

La efectuarea fiecărei operaţiuni trebuie să se respecte următoarele reguli de bază ale circuitului

documentelor:

La virările dintr-un cont în altul, înregistrările în evidenţa analitică se efectuează prin debitarea

contului plătitorului şi numai după aceea prin creditarea contului beneficiarului;

La vărsămintele în numerar, înregistrările în conturile analitice, precum şi în fişele de plan, casa

se face numai după primirea şi verificarea numerarului;

Plăţile în numerar, se fac numai după înregistrarea sumelor în conturile analitice, iar în cazul

plăţii drepturilor de salarii şi a unor cheltuieli plafonate, numai după evidenţierea lor şi în fişele de plată a

salariilor sau în fişele de plată casă.

În vederea organizării cât mai raţionale a circuitului documentelor şi repartizării uniforme a muncii

lucrătorilor în tot cursul zilei, fiecare unitate a Banc Post trebuie să asigure un circuit normal al

documentelor, organizând dacă este necesar program diferenţiat pentru lucrători, în funcţie de specificul

lucrărilor pe care le efectuează (O.I.S., prelucrarea automată a datelor, asamblarea şi controlul datelor etc.).

17

Conducătorii compartimentelor de contabilitate şi şefii de birou trebuie să urmărească ca în primele

ore ale programului de ghişeu să se primească şi să se înregistreze cea mai mare parte a documentelor din

ziua respectivă.

În acest scop, documentele prevăzute cu ştampila cu telexul “corespondenţa de seară” şi cele

primite în dimineaţa zilei respective trebuia să fie prelucrate din timp, pentru ca înregistrările în conturi

(evidenţa operativă) să se efectueze la începutul zilei.

Documentele privind acordarea şi rambursarea creditelor, realizarea veniturilor de stat, penalizările,

dobânzi etc. trebuie să se predea de serviciul de credite grupelor operative la începutul zilei de lucru şi cel

mai târziu cu o jumătate de oră înainte de terminarea programului de ghişeu, luându-se toate măsurile

pentru a se realiza o strânsă colaborare între serviciul de credite şi serviciul de contabilitate.

Conducătorii compartimentelor de contabilitate şi şefii de birou trebuie să controleze ca predarea

documentelor între grupele operative, între acestea şi serviciul de casierie sa se facă pe măsura prelucrării

documentelor respective, iar pentru înregistrarea în conturi acestea să se predea la orele stabilite.

La expedierea documentelor, lucrătorii anume stabiliţi verifică prin sondaj dacă acestea sunt

semnate de lucrătorii care au întocmit documentele şi dacă pe telegrame şi avize O.I.S. există ştampila

unităţii băncii.

CAP. IV TEHNICA ŞI EVIDENŢA OPERAŢIUNILOR BANCARE CU

NUMERAR4.1. Organizarea operaţiunilor bancare cu numerar

In conformitate cu prevederile din statut, Banc Post efectueaza operatiuni de casa pentru agentii

economici si pentru populatie, atat prin sucursalele judetene cat si prin alte unitati bancare subordonate

(filiale, agentii, reprezentante).

In activitatea de caserie sucursalele judetene Banc Post precum si celelalte unitati bancare

subordonate vor respecta prevederile “Regulamentului cu privire la operatiunile cu numerar” nr.2/1991,

emis de B.N.R., normele ulterioare emise de aceasta precum si dispozitiile legale privind controlul bancar

asupra operatiunilor cu numerar. Pentru desfasurarea, in bune conditii, a operatiunilor de casa, sucursalele,

filialele, agentiile si reprezentantele Banc Post vor organiza servicii, birourile proprii de “tezaur – caserie”,

solicitand, in scris, sucursalei judetene a Bancii Nationale, aprobarea de functionare a casieriilor, urmarind

respectarea cu strictete a conditiilor stabilite de B.N.R. privind modul de organizre si functionare a

casieriilor. Pentru unitatile bancare subordonate sucursalei judetene (filiale, agentii), aprobarea de

functionare a casieriilor va fi ceruta de catre sucursala Banc Post.

18

Organizarea, functionarea si controlul activitatii serviciului de “tezaur – casierie”, corespunzator

prevederilor din norme, revine: directorului unitatii bancare, seful serviciului tezaur – casierie si seful

serviciului financiar – contabil, biroului in cazul agentiilor. Acestia poarta raspunderea pentru tinerea

corecta si la zi a evidentelor operative, contabile si statistice in care sa se reflecte in orice moment si cu

exactitate existenta si miscarea numerarului si a celorlalte valori gestionate si manipulate de catre

personalul serviciului tezaur – casierie. Totodata persoanele mentionate mai sus raspund de respectarea

dispozitiilor privind pastrarea, manipularea, transportul si paza numerarului si a celorlalte valori, precum si

asigurarea integritatii acestora. La angajarea personalului in serviciul tezaur – casierie, acestia au sarcina sa

respecte intocmai prevederile legale privind incadrarea gestionarilor, constituirea garantiilor materiale,

raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor, precum si a dispozitiilor cuprinse in alte acte normative

legate de aceste probleme.

Activitatea de tezaur – casierie este organizata si functioneaza intr-un compartiment independent,

separat de celelalte servicii ale unitatii bancare, functionand in incaperi special amenajate, care sa asigure

conditiile de siguranta deplina a operatiunilor. In mod obligatoriu toate ferestrele precum si usile de lemn

de la intrare ale camerelor in care functioneaza serviciul tezaur – casierie, vor fi asigurate cu grile de fier.

Nota: in situatia in care sediul bancar este prevazut cu grile metalice sau geamuri antiefractie la exterior, la

toate ferestrele si usile de acces de la parter, se considera ca sunt indeplinite conditiile de siguranta si

securitate aratate mai sus, pentru compartimentul de lucru al casieriei.

Pastrarea numerarului si a celorlalte valori manipulate de catre unitatea bancara se va face in mod

obligatoriu in tezaure speciale amenajate, sau in lipsa acestora in case de fier refrectate prevazute cu cel

putin doua chei. Atat tezaurele cat si casele de fier vor fi prevazute cu mijloace tehnice automate de

alarmare. In situatia in care la casele de fier existente nu pot fi instalate mijloace tehnice automate de

alarmare, acestea se vor instala la usile incaperilor in care sunt amplasate acestea.detinatorii de chei si

sigilii au obligatia sa verifice zilnic la inchiderea tezaurului sau a caselor de fier, care tin loc de tezaur,

modul de functionare a sistemelor automate de alarmare.

La unităţile bancare la care tezaurele sunt amplasate in subsol, moneda metalica aflata in casa de

circulatie va putea fi pastrata in incinta serviciului de tezaur – casierie, insa numai in casele de fier

prevazute cu cel putin doua chei fiecare, precum si cu mijloc tehnic automat de alarmare. Directorul unitatii

bancare va lua masuri pentru: dotarea compartimentului de tezaur – casierie cu stingatoare de incendiu cu

bioxid de carbon in stare sa functionare; pentru cunoasterea si respectarea riguroasa a normelor de

prevenire si stingere a incendiilor de catre personalul serviciului, inclusiv instruirea periodica a acestuia,

precum si pastrarea numararului in tezaur, in conditii de aerisire si umiditate, care sa previna

deteriorareaacestuia (mucegai sau rugina).

19

In vederea asigurarii securitatii valorilor manipulate in timpul programului de lucru de catre

personalul serviciului tezaut – casierie vor fi instalate mijloace tehnice de paza si alarmare sonora care sa

poata fi actionate cu usurinta, de catre: seful serviciului tezaur – casierie, casierii caselor oparative si

speciale, controlorii de bani, precum si de catre persoanele desemnate sa supravegheze numararea banilor

de catre delegatii agentilor economici. Verificarea functionarii corespunzatoare a acestor mijloace va fi

facuta de catre seful serviciului tezaur – casierie zilnic, inaintea inceperii programului de lucru, luandu-se

masuri operative de remediere in cazul aparitiei unor defectiuni.

In cadrul serviciului tezaur – casierie, se vor putea organiza:

Case operative:

De incasari;

De plati;

De schimb si preschimbarea bancnotelor si de vanzare a imprimatelor cu regim special;

Cu program special de functionare.

Case speciale:

Prin casele speciale se efectueaza operatiuni valutare si cu metale pretioase.

Serviciul tezaur – casierie isi desfasoara activitatea specifica de casierie prin casieri, controlori numaratori

(verificatori) si numaratori de banci.

Casierii caselor operative si speciale vor avea locil de munca in cabine separate, prevazute cu

ghiseu care se inchide, precum si cu usi cu incuietori cu chei, care vor fi tinute incuiate in tot cursul zilei de

lucru. De asemenea, fiecare cabina va fi dotata cu dulapuri metalice cu incuietori, pentru pastrarea in

siguranta a valorilor in timpul programului de lucru;

Controlorii numaratori vor fi sefii grupei de numarare si verificare a banilor, si vor avea in dotare

dulapuri metalice prevazute cu incuietori in care vor pastra valorile in timpul programului de lucru;

Numaratorii de bani vor avea mese de numarat compartimentate cu geamuri transparente, pentru a

se putea asigura manipularea pastrarea separata a valorilor ce se incredinteaza fiecarui numarator, precum

si supravegherea reciproca.

4.2. Instrumente utilizate în derularea operaţiunilor de încasari si plaţi

Funcţionarea casei de încasări

Prin intermediul casei de incasari, unitatile bancare vor primi, in timpul programului operativ de

lucru, depunerile de numarar ale agentilor economici din activitatea proprie, titulari de cont, precum si cele

ale persoanelor fizice, in contul personal al acestora, sau pe instrumente specifice de economisire tip Banc

Post. Primirea numerarului se va face numai dupa inregistrarea sumei in jurnalul de casa de catre

20

personalul grupei operative urmarind ca operatiunea sa fie inregistrata in contul deponentului in aceeasi zi,

dupa verificarea numerarului.

Operatiunile de primire a numerarului prin casa operativa de incasari se vor efectua pe baza

urmatoarelor documente:

Foaie de varsamant cu chitanta;

Borderou insotitor;

Ordin de incasare;

Foaie operationala, din libret nominal de economii la vedere Banc Post;

Fila pentru constituirea de depozit din “carnet nominal de economii la termen”

Depunerea numerarului cu foaie de varsamant cu chitanta

Pentru depunerea numerarului realizat de agentii economici se va folosi formularul “foaie de

varsamant cu chitanta”, care se va completa de catre depunator cu toate elementele prevazute, la masina de

scris, cu indigo, cu pasta sau creion chimic. Suma depusa se va inscrie in cifre si litere, iar la data, luna, in

litere. Spatiile ramase libere, dupa completarea randurilor cu suma, in litere, vor fi anulate. Referentul din

cadrul grupei operative va verifica daca toate elementele inscrise pe prima fila (chitanta) corespund cu cea

din fila a doua (foaie de varsamant). Dupa aceasta verificare, referentul de la grupa operativa va inregistra

documentul in jurnalul de casa, va semna si stampila cele doua file, pe care le va trimite, pe cale interna, la

casa de incasari. La randul sau, casierul, la primirea foii de varsamant cu chitanta va verifica existenta

semnaturii si a stampilei referentului de la grupa operativa precum si daca suma inscrisa in cifre si litere in

foaia de varsamant este identica cu cea din chitanta, precum si daca aceasta corespunde cu monetarul

intocmit. Dupa verificare, va primi banii de la depunator numarandu-i bucata cu bucata si confruntand daca

acestia corespund cu suma trecuta in monetarul de pe foaia de varsamant. Numerarul va fi inregistrat in

contul beneficiarului sumei la sfarsitul zilei operative de lucru, pe baza jurnalelor de casa, numai dupa

efectuarea operatiunilor de control mentionate mei sus.

Depunerea numerarului cu borderou insotitor

Pentru unii agenti economici cu volum mare de incasari in numerar, depunerea acestuia la casieria

unitatii bancare se poate face in genti sigilate. Intre unitatea bancara si agentul economic se va incheia o

conventie in care vor fi mentionate ora de prezentare la casierie a gentilor cu numerar precum si celelalte

conditii de depunere a numerarului. Ca document de depunere a numararului se va folodi “borderoul

insotitor” care va fi intocmit in trei exemplare. Inainte ca agentul economic sa foloseasca acest procedeu de

depunere, va preda unitatii bancare un specimen al sigiliului cu care urmeaza sa sigileze gentile cu numerar

si pe care sa fie imprimate clar elementele de identificare ale unitatii si localitatea. Delegatul agentului

economic va prezenta referentului care are contul acestuia exemplarele nr.1 si 3 ale borderoului insotitor,

21

exemplarul nr.2 fiind introdus in geanta inainte de sigilarea acesteia. Referentul grupei operative va verifica

corecta intocmire a celor doua exemplare, dupa care va inregistra suma in jurnalul de casa deschis pentru

ziua respectiva, va semna si stampila exemplarul nr.1, dupa care, pe cale interna, va remite cele doua

exemplare la casa de incasari. Casierul incasator, dupa primirea exemplarelor nr.1 si 3 ale borderoului

insotitor de la grupa operativa va lua in primire de la delegatul agentului economic, geanta cu numerar

sigilata, verificand atat integritatea acesteia cat si a sigiliului. Daca nu se constata nereguli, casierul

incasator va semna de primirea gentii, fara a verifica continutul acesteia si va aplica stampila sa pe

exemplarul nr.3 pe care il va elibera delegatului agentului economic, care va semna de primirea acestora in

“Registrul de predare-primire a gentilor cu numerar”. Casierul va preda geanta si exemplarul nr.1 al

borderoului verificatotului de bani sau unui numarator de bani din cadrul serviciului tezaur – casierie.

Inregistrarea in contul depunatorului a sumelor depuse prin genti sigilate, cu borderou insotitor, se va face

pe baza operatiunii trecute in jurnalul de casa, dupa verificarea efectiva a numerarului depus.

Depunerea numerarului cu ordin de incasare

Pentru depunerile de numerar din operatiuni interne ale bancii cum ar fi: drepturi de salarii sau alte

drepturi cu caracter social platite in plus, restituiri de avansuri spre decontare neutilizate, chirii, alte sume

datorate etc., salariatul din cadrul serviciului financiar – contabilitate care tine evidenta acestor operatiuni

va intocmi “Ordin de incasare”, care, dupa inregistrarea in jurnalul de casa, va fi emis la casierie pe cale

interna. Casierul incasator va controla daca ordinul este semnat de salariatul serviciului financiar –

contabilitate, va primi si verifica banii, va confrunta suma rezultata cu cea trecuta in ordin, dupa care il va

semna si retine ca document de casa. Inregistrarea “ordinului de incasare”, in contul destinatarului se va

face pe baza jurnalului de casa.

Functionarea casei de plati

Casele de plati ale unitatilor bancare vor efectua plati in numerar catre agenti economici si persoane

fizice care au conturi deschise la unitatea bancara respectiva, la cererea acestora, si cu respectarea

prevederilor cuprinse in norme. Toate sumele in numerar eliberate de banca in timpul programului de lucru

al casieriei, vor trebui, in mod obligatoriu, sa fie inregistrate, in aceeasi zi, in evidentele casieriei si ale

serviciului financiar – contabilitate.

Documentele pe baza carora se vor efectua plati in numerar sunt:

Cecuri de numerar;

Ordine de plata;

Foaie operationala din libret nominal de economii la vedere Banc Post;

Talon pentru acordare de credite in numerar pe baza depozitelor constituite;

Fila pentru restituiri de depozite.

22

La inceputul programului de lucru, casierul platitor va primi de la seful serviciului tezaur – casierie

un avans in numerar din casa de circulatie pentru care va semna de primire in “Registrul pentru evidenta

numerarului manipulat de personalul casieriei” al sefului serviciului.

4.3. Operaţiuni privind inter-relaţia dintre Casa de Circulaţie şi Fondul de Rezervă

Dupa obtinerea autorizatiei de functionare, sucursala judeteana Banc Post, va solicita Sucursalei

Bancii Nationale, atat pentru ea, cat si pentru fiecare unitate subordonata, stabilirea plafonului casei de

circulatie. Plafonul casei de circulatie al unitatii Banc Post se va calcula pe baza mediei zilnice a platilor,

dintr-o luna apreciata ca reprezentativa, tinandu-se cont, in acelasi timp si de conditiile de depozitare ale

unitatii Banc Post si se va aproba de catre Sucursala Bancii Nationale a Romaniei, la propunerea secursalei

Banc Post.

Pentru a se asigura efectuarea in bune conditii a platilor, plafonul casei de circulatie va putea fi

revizuit periodic in functie de necesitati, la cererea unitatii bancare, atunci cand datele initiale au fost

modificate.

In cuantumul plafonului casei de circulatie se include atat bancnotele cat si monedele metalice,

astfel ca acestea sa asigure efectuarea, in bune conditii, a platilor.

Limita de plafon stabilita nu va putea fi depasita de catre unitatea bancara; sumele efective peste

aceasta limita vor fi considerate excedent de numerar urmand a fi depuse la sucursala judeteana a Bancii

Nationale a Romaniei, in contul curent deschis sucursalei Banc Post, daca acesta nu este necesar pentru

efectuarea platilor in urmatoarele 3 zile. In cazul filialelor si agentiilor Banc Post, excedentul de numerar

va fi preluat de sucursala Banc Post de care apartine. Excedentul va putea fi retinut in cazul in care se

apreciaza ca este necesar efectuarii platilor, in urmatoarele 3 zile, sucursala Banc Post, anuntand despre

aceasta Banca Nationala, care poate admite mentinerea numerarului in cazuri bine justificate; acest

numerar nu se declara ca excedent.

Daca excedentul de numerar, preluat de la o unitate bancara din subordine, se incadreaza in

plafonul sucursalei judetene Banc Post, se va retine de catre aceasta, fara a fi declarat Bancii Nationale ca

excedent.

Toate incasarile si platile in numerar efectuate prin casieria unitatii bancare vor fi inregistrate in

casa de circulatie in aceeasi zi.

În situatia în care, în unele zile, necesitatile de punere a numerarului în circulate depasesc sumele

prevazute prin grafic, unitatile bancare operative pot solicita aprobari suplimentare pentru punerea

numerarului în circulatie.

23

Pentru urmarirea centralizata a aprobarilor privind punerea numerarului în circulatie, date atât pe baza

graficelor lunare cât si ulterior prin aprobari suplimentare, aceste sume se înregistreaza la nivelul Directiei

tezaur si operatii de casa din centrala Bancii Nationale a României pe intrari în debitul contului 0131

"Aprobari date sucursalelor pentru trecerea numerarului în casa de circulatie din fondul de rezerva".

Sucursala judeteana a Banc Post în momentul primirii aprobarilor le înregistreaza la intrari în debitul

contului "Aprobari primite de la centrala pentru trecerea numerarului în casa de circulatie" simbol 0132.

În baza si în limita sumelor aprobate prin grafic sau suplimentar, unitatile bancare operative scot numerar

din fondul de rezerva si îl pun în circulatie.

Modificarile produse în sfera fondului de rezerva se evidentiaza prin diminuare, în conturi în afara

bilantului, iar cele din casa de circulatie, prin majorare în conturi de bilant.

CAP. V ACTIVITATEA BANCARĂ PRIVIND DECONTĂRILE FĂRĂ

NUMERAR

5.1. Modalităţi şi instrumente de decontare utilizate în activităţile de decontare

Transferul de fonduri băneşti prin sisteme de plăţi şi decontări fără numerar este supus

reglementării şi controlului Băncii Naţionale a României, precum şi avizării tehnice a sistemelor

individuale de plăţi şi decontări fără numerar prin care serviciile de transfer de fonduri în forma scripturală

sunt oferite publicului. Aceste servicii nu pot fi efectuate decât de către persoane juridice. Persoanele

juridice, altele decât băncile pot presta servicii de plăţi fără numerar, în condiţiile legii, numai după

autorizarea acestora de către Banca Naţională a României. Un sistem de plăţi şi decontări fără numerar

cuprinde:

a) instrumentele de plăţi fără numerar, reprezentând suporturi tehnice de date prin care ies şi intră

informaţiile din structura de prelucrare; se definesc prin specimen, creat şi actualizat ca referinţă de către

operator la Autoritatea de Avizare Tehnica, pentru toţi multiplii săi, individualizaţi prin momentul în timp

şi alte date particulare cu care intră în structura de prelucrare;

b) structura de prelucrare a informaţiei de plăţi fără numerar reprezintă un sistem tehnico-economic

de creare, intermediere, circulaţie şi valorificare a datelor printr-un ansamblu coerent şi definit în prealabil

de operator, cuprinzând metode, tehnici şi proceduri de transfer, analiza, compunere, semnificare ale

datelor, efectuate prin infrastructuri de comunicare ordonată, transparente şi reconstituibile pentru operatori

sau beneficiari după caz;

c) operatorul de plăţi fără numerar, care reprezintă responsabilul pentru activarea şi gestionarea

structurii de prelucrare;

24

beneficiarii, care reprezintă utilizatorii iniţiali, intermediari şi finali ai structurii de prelucrare;

d) Autoritatea de Avizare Tehnică este Banca Naţională a României, reprezentată prin Direcţia Plăţi

şi Decontări Bancare, împuternicită de Consiliul de Administraţie al B.N.R. să angajeze B.N.R. faţă de terţi

pentru respectarea regulamentului, inclusiv prin control al personalului propriu, desfăşurat la bănci şi la

sucursalele şi filialele acestora.

Plăţile fără numerar se concretizează, din punct de vedere al tehnicii şi evidenţei bancare, în virări de

sume dintr-un cont în altul, ca urmare a livrărilor de mărfuri, executărilor de lucrări, prestărilor de servicii sau

stingerea altor drepturi de creanţe. În cadrul acestor transferuri de sume intervine pe de o parte plătitorul, iar

pe de alta parte beneficiarul (cel ce încasează creanţa). Încasările si plăţile fără numerar, în practica bancară

operează sub denumirea de operţiuni de viramente sau decontări.

Pentru desfăşurarea în condiţii normale a operaţiunilor de încasări şi plăţi fără numerar între agenţii

economici, în sensul accelerării transferului de sume între conturi, se impune ca acestea să se efectueze în

cadrul unor termene riguros stabilite. Astfel, în prezent, majoritatea operaţiunilor de decontare se realizează,

folosind ca instrumente de decontare ordinul de plată şi cecul, care se desfăşoara în cadrul unor termene

stabilite pe zile şi urmărite de către unităţile bancare implicate în serviciul de decontare.

În principal, în practica bancară se utilizează patru modalităţi principale privind plăţile fără numerar.

Acestea sunt:

acceptarea;

ordinul de transfer;

acreditivul;

compensarea.

Acceptarea se caracterizează prin aceea că plata, la cererea furnizorului, nu poate avea loc decât cu

consimţământul expres al debitorului (cumpărătorului) sau al băncii sale;

Ordinul de transfer presupune că plăţile se efectuează de către bancă din contul titularului, din

iniţiativa şi potrivit dispoziţiilor acestuia;

În cazul acreditivului, plata are loc în momentul prezentării documentelor de către furnizor la banca

unde este domiciliat acreditivul. De regulă, banca la care se deschide acreditivul este banca unde are deschis

cont furnizorul. Avantajul esenţial al acreditivului, ca modalitate de plată, constă în aceea că, suma fiind virată

în prealabil, decontarea este garantată.

Prin compensare, sumele care fac obiectul operaţiunilor de încasări şi plăţi se lichidează reciproc şi

numai diferenţa rezultată se înregistrează în conturile participanţilor. Acest gen de operaţiuni se practică, de

regulă, în cadrul operaţiunilor interbancare în care sunt implicate băncile comerciale.

Ţinând seama de modalităţile de plată folosite, la rândul lor, instrumentele de decontare pot fi:

25

din iniţiativa cumpărătorului sau plătitorului. În această ipostază se foloseşte ordinul de plată;

din iniţiativa furnizorului sau a beneficiarului sumei. Specifice pentru această situaţie sunt cecurile şi

scrisorile de garanţie.

Plăţile şi încasările prin conturile bancare reprezintă virări de sume, corespunzătoare valorii

mărfurilor livrate, a serviciilor prestate şi a lucrărilor executate, din contul cumpărătorilor (plătitorilor) în

conturile furnizorilor (beneficiarilor de sume).

5.2 Decontarea pe baza ordinului de plată şi a cecului

Ordinul de plată este instrumentul de decontare prin care plătitorul dă ordin băncii sale să pună la

dispoziţia unui beneficiar o sumă de bani, la o anumită dată. Operaţiunile pe care le implică derularea

viramentelor în baza ordinului de plată poartă denumirea de transfer-credit iar societea bancară participante

trebuie să efectueze în ordine următoarele operaţii: recepţia ordinului de plată, autentificarea acestuia,

acceptarea sau refuzul ordinului de plată şi executarea ordinului de plată.

Ordinul de plată poate fi emis pe suport clasic (hârtie) sau pe suporturi neconvenţionale (magnetic,

electronic) iar participanţii la circuitul acestuia sunt: emitentul, plătitorul (care în general este emitentul),

beneficiarul, societatea bancară iniţiatoare, societatea bancară destinatară şi societăţi bancare intermediare.

Derularea unui transfer - credit se desfăşoară pe baza unor principii de procedura din care decurg

obligaţii, respectiv drepturi, riguros stabilite pentru participanţi.

Astfel, emitentul are obligaţii în legătura cu emiterea şi plata ordinului de plată iar plătitorul se obligă la

plata spezelor bancare aferente procesaăii ordinului de plată. Societatea bancară iniţiatoare se obligă la

returnarea sumei în caz de nefinalizare a transferului - credit şi plata dobânzilor de întârziere când este

cazul. Societatea bancară receptoare este obligată cu privire la recepţia, autentificarea, acceptarea sau

refuzul, executarea ordinului de plată recepţionat, plata dobânzii de întârziere (când este cazul). Societatea

bancară destinatară, la rândul ei, are obligaţii în legătură cu: recepţia, autentificarea, acceptarea sau refuzul,

punerea fondurilor la dispoziţia beneficiarului, plata dobânzii de întârziere.

Finalizarea transferului - credit se face atunci când societatea bancară destinatară acceptă ordinul de plată

în favoarea beneficiarului.

Ordinul de plată se întocmeşte de către plătitor, în trei exemplare şi se depune la unitatea bancară la

care are deschis contul curent însoţit sau neînsoţit de borderou. În baza primului exemplar are loc debitarea

contului plătitorului şi rămâne la bancă la dosarul cu actele zilei. Exemplarul trei se restituie plătitorului ca

anexă la extrasul de cont. Exemplarul doi împreună cu avizul OIS de creditare sunt remise prin sistemul de

decontare interbancar băncii beneficiarului de suma care serveşte la creditarea contului acestuia, după care i

se remite ca anexă la extrasul de cont.

26

În România reglementările privind comerţul făcut de societăţile bancare şi celelalte societăţi de

credit cu cecuri sunt Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificată prin Legea nr. 83/1994.

Cecul, ca instrument de plată, pune în legătură, în procesul creării sale, trei persoane: trăgătorul,

trasul şi beneficiarul. Instrumentul este ceat de trăgător care, în baza unui disponibil constituit în prealabil

la o societate bancară, dă un ordin necondiţionat acesteia, care se află în poziţia de tras, să plătească la

prezentare o suma determinată unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului aflat în poziţie de beneficiar.

Cele trei persoane care sunt puse în legătură prin cec fac toate operaţiile legate de acest instrument

în nume propriu: trăgătorul emite cecul, posesorul legitim îl încasează iar trasul îl plăteşte.

Trăgătorul poate emite un cec numai în condiţiile existenţei prealabile la tras a unor fonduri proprii,

disponibile, în momentul emiterii acestuia, care să facă posibilă efectuarea plăţii. Disponibilul trebuie să fie

lichid, cert şi exigibil, adică să nu existe nici un impediment de ordin juridic sau material care să împiedice

efectuarea plăţii cecului.

Cecul este plătibil numai la vedere (la prezentare). Termenele de prezentare la plată a cecurilor

emise şi plătibile în România sunt de 8 zile, dacă cecul este plătibil chiar în localitatea în care a fost emis,

de 15 zile, dacă cecul este plătibil în altă localitate şi de 30 de zile, în cazul cecului circular şi se calculează

începând cu ziua următoare emiterii cecului. Prezentarea cecului după expirarea termenului legal are ca

efect pierderea dreptului legal de acţiune (regres) împotriva giranţilor anteriori, în cazul în care cecul nu ar

fi plătit.

Există mai multe tipuri de cecuri, clasificate astfel:

a) din punct de vedere al modului în care este stipulat beneficiarul, cecurile pot fi: nominative, la ordin, la

purtător;

b) după modul de încasare există: cecuri obişnuite (nebarate); cecuri barate, cecuri de călătorie şi cecuri

certificate;

c) în funcţie de părţile angajate în derularea plăţilor, cecurile pot fi: personale (trase de persoane fizice sau

juridice asupra unei bănci) şi circulare sau bancare (trase de o bancă asupra altei bănci).

Utilizarea cecului circular sau bancar ca instrument de decontare, introdus recent în circuitul plăţilor

interbancare din ţara noastră, presupune parcurgerea mai multor etape:

1) Eliberarea cecului de către uniăţile bancare.

În acest sens clientul băncii completează formularul "comanda pentru cumparare cec" prin care banca este

avizată de către client asupra necesarului de carnete cec şi în baza căruia se pot cumpăra carnete cec de la

bancă. Eliberarea carnetelor cec implică mai întâi plata contravalorii acestuia, care se poate face fie în

numerar, fie prin virament.

27

Când plata contravalorii carnetelor cec se efectuează prin virament, clientul întocmeşte un ordin de

plată în patru exemplare.

Eliberarea carnetului cec de către bancă nu implică rezervarea sumei într-un cont distinct, plăţile

urmând a se face direct din contul curent. Această operaţiune nu implică înregistrări în contabilitate.

Trăgătorul emitent al unui cec obişnuit sau barat, ori unul din posesorii ulteriori ai acestuia pot cere

societăţii bancare aflate în poziţia de tras certificarea cecului înainte de a fi remis beneficiarului. Aceasta

presupune scrierea menţiunii "certificat" de către referentul de ghişeu, prin care societatea bancară aflată în

poziţia de tras confirmă existenţa fondurilor necesare efectuării plăţii ordonate prin respectivul instrument.

În acelaşi timp se va modifica pe cec simbolul contului.

Trăgătorul nu poate retrage din contul "Depozite pentru cecuri certificate" suma destinată plăţii unui

cec certificat înainte de expirarea termenului de prezentare la plată a cecului.

2) Utilizarea filelor cec din carnet.

Posesorul cecului poate prezenta cecul în vederea încasării fie direct la unitatea bancară trasă

pentru încasare în numerar sau în cont, fie la unitatea bancară care deserveşte posesorul, caz în care cecul

poate fi încasat numai în cont.

În cazul în care posesorul cecului optează pentru încasarea sumei în numerar (cecul nebarat), acesta

va prezenta cecul referentului de ghişeu, care, după verificare îl va înregistra în jurnalul de casă şi apoi va

fi remis pe cale internă casieriei, pentru efectuarea plăţii.

În cazul în care posesorul solicită încasarea cecului prin cont, va introduce filele de cec în bancă

însoţite de un borderou de încasare întocmit în trei exemplare. Primul exemplar împreuna cu cecul se reţin

la banca trasă pentru evidenţă proprie, exemplarul numărul doi se remite la banca beneficiarului ca act de

credit, iar exemplarul trei se restituie beneficiarului ca dovadă de prezentare spre încasare. Borderoul se

întocmeşte distinct pentru fiecare plătitor din contul căruia urmează a se încasa cecurile prezentate.

În situaţia în care cecul este prezentat spre încasare la unitatea bancară care deserveşte posesorul

acestuia (deci nu la banca trasă) aceasta din urmă va introduce filele de cec în bancă însoţite de un borderou

de încasare întocmit în trei exemplare. Primul exemplar al borderoului se reţine la banca beneficiarului

pentru evidenţa proprie, al doilea împreună cu cecul se remit la banca trasă în vederea plăţii, iar exemplarul

trei se restituie beneficiarului ca dovadă de prezentare spre încasare.

În cazul în care disponibilul din contul de depozit al trăgătorului este insuficient pentru plata integrală a

cecului, unităţile operative ale băncii vor putea achita parţial cecul, făcând menţiunea "achitat parţial suma

de ... lei" pe faţa cecului pentru a certifica valabilitatea instrumentului numai pentru restul sumei, aceasta

numai în situaţia în care cecul a fost prezentat la plată de către beneficiar direct la ghişeele băncii trase.

28

Cecurile pot fi refuzate la plată, în cazuri bine precizate de către normele legale, caz în care se restituie

beneficiarilor sau băncilor acestora, după caz.

Cecul barat se prezintă spre încasare în mod obligatoriu la banca beneficiarului, care îl va introduce

la compensare la termenul şi cu respectarea circuitelor stabilite de Regulamentul Băncii Naţionale a

României nr. 10/1994, privind compensarea multilaterală a plăţilor interbancare fără numerar pe suport de

hârtie.

3) Circuitul cecului.

Utilizarea cecului, ca instrument de decontare a platilor interbancare fara numerar pe suport de hârtie

compensate multilateral, da nastere la urmatoarele circuite:

- circuitul nr. 1 (local) - intervine atunci când clientul beneficiar si clientul platitor au conturi curente

deschise la unitati bancare situate în resedinta de judet si care apartin unor societati bancare diferite;

- circuitul nr. 2 (intrajudetean) - intervine atunci când cei doi clienti ai bancii au conturi curente deschise la

unitati bancare situate în acelasi judet si care apartin unor societati bancare diferite;

- circuitul nr. 3 (interjudetean) - clientii bancii au conturi curente deschise la unitati bancare diferite, situate

în alte judete. În aceasta situatie pot interveni trei circuite distincte dupa cum:

a) societatea bancara initiatoare dispune de o unitate bancara în judetul de destinatie;

b) societatea bancara initiatoare nu dispune de o unitate bancara în judetul de destinatie, iar societatea

bancara destinatara dispune de o unitate bancara în judetul de initiere;

c) societatea bancara initiatoare nu dispune de o unitate bancara în judetul de destinatie, iar societatea

bancara destinatara nu dispune de o unitate bancara în judetul de initiere.

5.3. Decontarea pe baza cambiei si biletului la ordin

Cambia este un titlu de credit negociabil si instrument de plata care constata obligatia asumata de

catre un debitor de a plati la vedere sau la o scadenta fixata, beneficiarului sau la ordinul acestuia, o suma

de bani determinata. În procesul crearii sale, cambia pune în legatura trei persoane: tragatorul, trasul si

beneficiarul. Titlul creat de tragator în calitate de creditor, da ordin debitorului sau, numit tras, sa plateasca

o suma fixata la o data determinata în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urma.

Cambia este un titlu formal care, pentru a fi valabil, trebuie sa satisfaca anumite conditii exprimate

în formule consacrate de redactare a textului care exprima clauze cu valoare juridica stricta, cuprinzând

urmatoarele: denumirea de cambie trecuta în titlu si exprimata în limba întrebuintata pentru redactarea

acestui titlu, ordinul neconditionat de a plati o suma determinata, numele aceluia care trebuie sa plateasca

(tras), data scadentei, locul unde plata trebuie facuta, numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata

trebuie facuta, data si locul emiterii, semnatura celui care emite cambia (tragator).

29

Cambia poate fi transmisa în urmatoarele moduri:

a) prin gir. Girul este un act prin care posesorul cambiei numit girant, transfera altei persoane numita

girator, toate drepturile izvorând din cambie. Girul poate fi facut în folosul trasului, indiferent daca a

acceptat sau nu, al tragatorului sau al oricarui obligat. Acestia pot sa gireze din nou cambia. Girul trebuie

sa fie neconditionat si semnat de catre girant.

b) prin cesiune de creanta ordinara. Daca tragatorul a înscris în cambie mentiunea "nu la ordin", titlul se

transmite prin cesiune de creanta ordinara. Cesiunea de creanta este un act prin care creditorul numit cedent

transfera dreptul sau de creanta unei alte persoane numita cesionar. Spre deosebire de gir, cesiunea de

creanta devine valabila numai începând din momentul notificarii ei debitorului sau din momentul în care

debitorul o accepta prin act autentic.

Avalul reprezinta angajamentul neconditionat prin care un tert sau un semnatar al cambiei,

(avalistul) altul decât tragatorul sau acceptatul, devine garant pentru obligatiile unuia ca obligat fata de o

cambie (avalizatul).

Cambia este scadenta: la vedere, la un anumit timp de la vedere, la un anumit timp de la data

emiterii, la o data fixa. Scadenta este mentionata cu precizie în interiorul cambiei. Plata cambiei se face în

ziua scadentei sau la cel mult doua zile de la aceasta în locul desemnat pe cambie.

Posesorul cambiei o poate prezenta la banca pentru scontare prin care aceasta îi achita

contravaloarea, înainte de scadenta, mai putin taxa scontului. În urma scontarii banca respectiva devine

beneficiarul cambiei.

În caz de neplata la scadenta de catre tras, posesorul unei cambii trebuie sa faca un protest înainte

de a putea face recurs împotriva celorlalti semnatari ai cambiei (care sunt solidari obligati fata de el). Daca

o cambie este "încasata" de catre o banca, aceasta trebuie sa faca protestul în caz de neplata.

Unitatile teritoriale ale bancilor comerciale pot primi drept garantie pentru creditele pe care le

acorda clientilor lor, pe lânga depozitul bancar, scrisoarea de garantie bancara, gajul cu si fara deposedare,

ipoteca, cesiunea de creanta si cambia. Pentru a fi admisa în garantia creditelor, împrumutatul client al

bancii comerciale, trebuie sa fie posesorul legal al cambiei si sa o gireze în favoarea bancii, utilizând

formula "în garantie" sau "valoarea în gaj".Cambia girata "în garantie" de catre girant în favoarea bancii da

dreptul acesteia la despagubire cu preferinta din suma încasata în baza titlului, fata de ceilalti creditori ai

debitorului girant care a dat cambia în gaj.

Banca, ca posesoare a cambiei în baza unui gir în garantie poate exercita toate drepturile ce

izvorasc din titlu, chiar si în cazul în care creanta garantata prin gaj, respectiv creditul acordat

împrumutatului, nu este exigibila.

30

Posesorul unei cambii o va prezenta spre acceptare, de regula, direct trasului prin curier sau posta.

În cazul în care posesorul unei cambii si trasul sunt clienti ai bancii comerciale, unitatile bancare teritoriale

vor putea primi cambii în vederea remiterii spre acceptare prin circuitul bancar.

Posesorul cambiei poate sa prezinte titlul la plata fie direct la banca trasului, fie la banca care îl

deserveste, urmând a fi transmis prin circuitul bancar la banca trasului.

În cazul prezentarii cambiei pentru remitere la plata prin circuitul bancar, posesorul va introduce cambia la

banca sa, însotita de un borderou întocmit de aceasta în patru exemplare. Transmiterea borderourilor

împreuna cu cambiile se va face cu scrisoare de remitere. Unitatile teritoriale ale bancii comerciale vor

evidentia intrarea si iesirea cambiilor în/din banca în registrul de evidenta a cambiilor primite/remise la

plata.Primirea cambiilor în vederea remiterii la plata de catre unitatea bancii trasului, obliga referentul de

ghiseu sa verifice pe lânga îndeplinirea tuturor conditiilor de forma si fond cerute de legea si normele

privind cambia si biletul la ordin si urmatoarele cerinte: daca scadentele cambiilor nu sunt expirate, daca

identitatea posesorului cambiei corespunde cu identitatea beneficiarului sau a ultimului giratar înscris în

titlu, existenta resurselor banesti disponibile pentru efectuarea platii în contul trasului etc.

Mecanismul general de decontare a cambiilor consta în debitarea contului trasului de catre banca ce

îl deserveste si apoi creditarea contului beneficiarului, utilizând conturile de operatii initiate si confirmate

între unitatile bancii si respectiv conturile de viramente reciproce.

Debitarea contului trasului se face pe baza exemplarului nr.3 al borderoului care va fi predat

platitorului ca anexa la extrasul de cont. Exemplarul nr.2 al borderoului se va remite prin circuit local, ori

se va transmite prin sistemul de decontari intrabancare în vederea creditarii contului beneficiarului,

ajungând în final la beneficiarul cambiei ca anexa la extrasul de cont.

Cambiile platite vor fi arhivate la banca trasului de grupa operativa la documentele zilei respective,

ca document de debitare. Exemplarul nr.1 al borderoului care a fost retinut de banca beneficiarului se va

arhiva într-un dosar separat denumit "Borderourile cambiilor remise la plata".

Cambiile remise la plata prin circuit bancar nu se deconteaza partial.

Biletul la ordin este un instrument de plata (sau titlu de credit) prin care emitentul îsi ia

angajamentul de a plati la o anumita data, o suma determinata beneficiarului sau posesorului legitim al

instrumentului. Biletul la ordin pune în legatura în procesul crearii sale doua persoane: emitentul si

beneficiarul. Emitentul, în calitate de debitor se obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit termen sau

la prezentare unui beneficiar aflat în calitate de creditor.

Biletul la ordin este o promisiune de a plati si nu un mandat de plata. El se transmite prin girare.

Obligatiile rezultând dintr-un bilet la ordin se supun acelorasi reguli generale ca si cele rezultând dintr-o

31

cambie. Totusi, acceptarea biletului la ordin nu se admite deoarece emitentul are aceleasi obligatii ca si cel

care accepta o cambie.

Regulile referitoare la plata, scadenta, girarea, protestul cambiei sunt aplicabile si biletului la ordin.

CAP. VI TEHNICA SI EVIDENTA OPERATIUNILOR DE CREDITARE

BANCARA6.1 Tipuri de credite acordate de S.C. Banc Post S.A.- persoane fizice

Credite în lei

Credit pentru achiziţionarea de bunuri de uz casnic şi gospodăresc;

Credit pentru achiziţionarea de unelte şi utilaje agricole de uz familial;

Credit ipotecar;

Credit imobilar pentru amenajare de imobile cu destinaţie locativă;

Credit imobiliar pentru cumpărarea de imobile cu destinaţie locativă;

Credit imobiliar pentru construirea de imobile cu destinaţie locativă;

Credit imobiliar pentru consolidarea şi/sau extinderea de imobile cu destinaţie locativă;

Credit imobiliar pentru cumpărarea de terenuri intravilane;

Credit pentru achiziţionarea de autoturisme;

Credit pentru achiziţionarea de mijloace de agrement şi transport, altele decât autoturismele;

Credit pentru cheltuieli personale;

Credit pentru studii;

Credit pentru vacanţă şi călătorii;

Microcredite acordate prin subunităţile teritoriale ale Companiei Naţionale Poşta Română;

Credit garantat cu depozite la termen constituite la Banc Post;

Creditul Vârsta de aur;

Facilitate de trezorerie (Overdraft).

Credit pentru achiziţionarea de bunuri

de uz casnic şi gospodăresc

Bunurile de uz casnic şi gospodăresc cuprind: produse electrocasnice, centrale termice, mobilier,

tehnică de calcul şi birotică, unelte de uz gospodăresc şi alte bunuri asimilate acestora.

CARACTERISTICI

32

Limita de creditare: 15.000 USD sau echivalentul în lei sau euro.

Volumul creditului este determinat de capacitatea de rambursare a solicitantului şi de garanţiile colaterale

prezentate.

Termenul de rambursare: maxim 36 de luni

BENEFICIARI

Beneficiarii de credit trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să fie cetăţeni români cu domiciliul stabil în România;

b) să fie majori;

c) să facă dovada că realizează venituri;

d) să prezinte garanţiile solicitate;

e) să nu înregistreze debite sau alte obligaţii neachitate la scadenţă

către bancă la data solicitării creditului;

f) să realizeze punctajul minim impus de sistemul de evaluare a riscului - Credit Scoring.

INFORMATII

Garantarea creditelor:

- Creditele în valoare de maxim 3.000 USD sau echivalentul în euro sau lei se pot garanta cu asigurare

pentru riscul de neplată.

- Creditele în valoare de peste 3.000 USD sau echivalentul în euro sau lei se pot garanta cu:

← Veniturile giranţilor(1/3 din veniturile nete cumulate ale giranţilor trebuie să fie mai mare sau egală cu rata lunară de plată);

← Autoturisme (numai în completarea altor garanţii);

← Bunuri imobile;

← Depozite în lei şi valută constituite la BANC POST;

← Alte garanţii agreate de BANC POST.Asigurarea garanţiei: bunurile aduse în garanţie se asigură pe toată perioada de creditare la o

societate de asigurări agreată de banca şi poliţele de asigurare se cesionează în favoarea Banc Post.

Documentul prin care se confirmă respectarea destinaţiei se prezintă înaintea angajării creditului.

Comisioanele bancare sunt diferenţiate în funcţie de: monedă, termen, natura garanţiei.

AVANTAJE

Asigurarea sursei financiare pentru cumpărarea bunurilor de uz casnic şi gospodăresc.

33

Credite în valută

Credit pentru achiziţionarea de bunuri de uz casnic şi gospodăresc;

Credit pentru achiziţionarea de unelte şi utilaje agricole de uz familial;

Credit ipotecar;

Credit imobilar pentru amenajare de imobile cu destinaţie locativă;

Credit imobiliar pentru cumpărarea de imobile cu destinaţie locativă;

Credit imobiliar pentru construirea de imobile cu destinaţie locativă;

Credit imobiliar pentru consolidarea şi/sau extinderea de imobile cu destinaţie locativă;

Credit imobiliar pentru cumpărarea de terenuri intravilane;

Credit pentru achiziţionarea de autoturisme;

Credit pentru achiziţionarea de mijloace de agrement şi transport, altele decât autoturismele;

Credit pentru cheltuieli personale;

Credit pentru studii;

Credit pentru vacanţă şi călătorii;

Credit garantat cu depozite la termen constituite la Banc Post.

Credit pentru achiziţionarea de bunuri de uz casnic şi gospodăresc

Bunurile de uz casnic şi gospodăresc cuprind: produse electrocasnice, centrale termice, mobilier, tehnică de calcul şi birotică, unelte de uz gospodăresc şi alte bunuri asimilate acestora.

CARACTERISTICI

Limita de creditare: 15.000 USD sau echivalentul în lei sau euro.

Volumul creditului este determinat de capacitatea de rambursare a solicitantului şi de garanţiile colaterale

prezentate.

Termenul de rambursare: maxim 36 de luni

BENEFICIARI

Beneficiarii de credit trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:a) să fie cetăţeni români cu domiciliul stabil în România;b) să fie majori;c) să facă dovada că realizează venituri;d) să prezinte garanţiile solicitate;e) să nu înregistreze debite sau alte obligaţii neachitate la scadenţă către bancă la data solicitării creditului;f) să realizeze punctajul minim impus de sistemul de evaluare a riscului - Credit Scoring.

34

INFORMATII

Garantarea creditelor:- Creditele în valoare de maxim 3.000 USD sau echivalentul în euro sau lei se pot garanta cu asigurare pentru riscul de neplată.- Creditele în valoare de peste 3.000 USD sau echivalentul în euro sau lei se pot garanta cu:

← Veniturile giranţilor(1/3 din veniturile nete cumulate ale giranţilor trebuie să fie mai mare sau egală cu rata lunară de plată);

← Autoturisme (numai în completarea altor garanţii);

← Bunuri imobile;

← Depozite în lei şi valută constituite la BANC POST;

← Alte garanţii agreate de BANC POST.Asigurarea garanţiei: bunurile aduse în garanţie se asigură pe toată perioada de creditare la o societate de

asigurări agreată de banca şi poliţele de asigurare se cesionează în favoarea Banc Post.

Documentul prin care se confirmă respectarea destinaţiei se prezintă înaintea angajării creditului.

Comisioanele bancare sunt diferenţiate în funcţie de: monedă, termen, natura garanţiei.

AVANTAJE

Asigurarea sursei financiare pentru cumpărarea bunurilor de uz casnic şi gospodăresc.

6.2 Tipuri de credite acordate de S.C. Banc Post S.A.- persoane juridice

Credite în lei

Credit pentru investitii;

Credit pentru afaceri;

Linie de credit;

Credit pentru facilitate de cont;

Credit pe documente in circuit bancar;

Credit pentru finanţarea operatiunilor de leasing;

Credit pentru cumpararea de actiuni la societăţile comerciale care se privatizează;

Credit pe conventie pentru achiziţionarea de autoturisme Dacia sau Renault;

Credit pe convenţii pentru achiziţionarea de echipamente electronice;

Factoring intern cu regres.

CREDITE PENTRU INVESTIŢII

Este un credit pentru completarea surselor proprii, în vederea activităţii de investiţii. 35

CARACTERISTICI

Limita de creditare:- 75% din valoarea investiţiei, pentru regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital majoritar de stat;- 80 % din valoarea investiţiei, pentru societăţile comerciale cu capital privat;- 60 % din valoarea investiţiei, pentru agenţii economici aflaţi în primul an de activitate.Volumul creditului este determinat de profitul ce urmează a se realiza şi de amortizarea ce se va include în costuri, concomitent cu constituirea fondului pentru investiţii din amortizare, prevăzut în BVC, care să permită rambursarea integrală a creditelor şi dobânzilor aferente şi de garanţia colaterală.Termen de rambursare: între 1 - 5 ani.

BENEFICIARI- agenţi economici cu personalitate juridică, care se încadrează în condiţiile cerute de bancă.

INFORMATII

Garanţii colaterale:- depozit bancar;- scrisoare de garanţie bancară, eliberată de o bancă agreată de Banc Post;- ipoteca de rang I pe bunuri imobiliare (terenurile intravilane sunt luate în garanţie, dar nu pot constitui mai mult de 30% din totalul garanţiei);- gaj asupra bunurilor mobiliare (maxim 25% din valoarea totală a garanţiei).Asigurarea garanţiei/riscului de neplată:- se asigură garanţiile la o societate de asigurări agreată de Banc Post şi se cesionează în favoarea Banc Post.Este necesar ca agentul economic:- să nu înregistreze datorii restante la buget;- să aibă cont curent deschis la Banc Post;- să desfăşoare o activitate rentabilă;- să nu aibă credite restante sau dobânzi neachitate, pierderi, ori să se afle în stare de faliment;- să aibă capacitatea de a rambursa creditul la scadenţă şi de a plăti dobânda;- să prezinte nota de fundamentare tehnico-economică a investiţiei - pentru investiţii sub 500 milioane lei, sau studiul de fezabilitate al proiectului de investiţie pentru investiţii ce depăşesc 500 milioane lei;- să prezinte garanţiile şi asigurarea;Este de asemenea necesar ca:- investiţia ce urmează a se realiza prin creditul solicitat, să se încadreze în obiectul de activitate al agentului economic stabilit prin Statut;- agenţii economici aflaţi în primul an de activitate să aibă o activitate rentabilă minim 6 luni şi un capital de peste 5 milioane lei;

AVANTAJE

- la credite pentru cumpărarea utilajelor, garanţia poate fi constituită din bunul cumpărat din credite (maxim

25% din valoarea totală a garanţiei).Credite în valută

Credit pentru investiţii;

Credit pe afacere;

36

Linie de credit;

Credit pentru descoperire de cont;

Program de finanţare din fonduri BERD destinat IMM-urilor.

CREDITE PENTRU INVESTIŢII

Credit în valută pentru completarea surselor proprii ale clientului pentru realizarea de investiţii din

domeniul său de activitate.

CARACTERISTICI

Limita de creditare:- maxim 75% din valoarea investiţiei, pentru regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital majoritar de stat;- maxim 80% din valoarea investiţiei, pentru societăţile comerciale cu capital privat;- maxim 60% din valoarea de investiţie pentru agenţii economici aflaţi în primul an de activitate;Volumul creditului este delimitat de profitul ce urmează a se realiza şi de amortizarea ce se va include în costuri, concomitent cu constituirea fondului pentru investiţii din amortizare, prevăzut în BVC, care să permită rambursarea integrală a creditelor şi dobânzilor aferente, de garanţia colaterală.Termen de rambursare:- până la 3 ani.

BENEFICIARI

- agenţi economici cu personalitate juridică, care desfăşoară activităţi rentabile şi se încadrează în condiţiile cerute de bancă.

INFORMATIIGaranţii colaterale:

- depozit bancar;

- scrisoare de garanţie bancară, eliberată de o bancă, agreată de Banc Post;

- cambii şi bilete la ordin;

- ipoteca de rang I pe bunuri imobiliare (terenurile intravilane sunt luate în garanţie, dar nu pot constitui mai

mult de 30% din totalul garanţiei);

- gaj asupra bunurilor mobiliare (maxim 25 % din valoarea totală a garanţiei).

Asigurarea garanţiei/riscului de neplată:

- se asigură garanţiile la o societate de asigurări agreată de Banc Post şi se cesionează în favoarea Banc

Post.

Este necesar ca agentul economic:

- să nu înregistreze datorii restante la buget;

- să nu fie înregistrat la Centrala Incidentelor de Plăţi din B.N.R.

37

- să desfăşoare activităţi rentabile;

- să nu înregistreze credite nerambursate la scadenţă sau dobânzi neachitate, pierderi, ori să se afle în stare

de faliment;

- să facă dovada capacităţii de rambursare a creditului şi de plată a dobânzii;

- să prezinte un proiect de investiţii, fezabil tehnic şi viabil, din punct de vedere economic.

AVANTAJE

- completarea surselor proprii ale clientului pentru realizarea investiţiilor

6.3 Analiza criteriilor luate in considerare in decizia de creditare

Cererile de credite primite de la agentii economici, persoane juridice, se evidentiaza într-un registru

special, dupa care se repartizeaza spre analiza compartimentelor de creditare. Aceste cereri sunt tip pentru

anumite categorii de agenti în functie de specificul activitatii si difera de la o banca comerciala la alta. În

general, având în vedere cele de mai sus, trebuie sa cuprinda pe lânga suma solicitata pentru activitatea

curenta sau pentru investitii si urmatoarele:

a) Date informative cu privire la societate: denumirea, reprezentantii legali, sediul societatii, numarul de

înregistrare în Registrul societatilor comerciale, numarul de actionari, soldul conturilor curente de credite

pe termen scurt, mediu si lung, componenta Consiliului de administratie, date de identificare ale

reprezentantilor legali, obiectul de activitate al societatii potrivit prevederilor din statut, forta de munca,

capitalul subscris varsat;

b) Capacitatile de productie industriale, comerciale în functiune, care cuprind terenuri, constructii, utilaje-

instalatii, mijloace de transport;

c) Productia si destinatia acesteia obtinuta în sectoarele industriale, comerciale si alte activitati din anul

precedent precum si în anul curent pe total, din care pe baza de contracte;

d) Sursa veniturilor si destinatia cheltuielilor, profitul, astfel: venituri totale pe sectoare de activitate în anul

precedent si estimate în anul curent, cheltuieli aferente veniturilor totale pe sectoare obtinute în anul

precedent sau estimate în anul curent, profitul brut total, impozitul pe profit si profitul net;

e) Destinatia creditelor solicitate separat pentru activitatea curenta (pe sectoare de activitate, perioada de

rambursare, propuneri pentru restituire) si separat pentru investitii din care sa reiasa descrierea proiectului,

suma, data punerii în functiune, perioada de rambursare, perioada de garantie si propuneri pentru restituire;

f) Garantii propuse care pot fi: garantii de baza si garantii complementare, nominalizându-se bunurile

aduse în garantie, anul construirii sau fabricarii, valoarea din evidenta contabila, valoarea estimata de banca

precum si asigurarea acestora precizând compania de asigurari, valoarea asigurata si data expirarii politei

de asigurare.

38

Pentru efectuarea analizei, cererile de credite trebuie sa fie însotite de documente privind legalitatea

constituirii societatii, precum si de urmatoarele documente: bilantul contabil pe anul precedent, avizat de

organele fiscale si însotit de toate anexele, balanta de verificare pe luna anterioara solicitarii creditului,

situatia patrimoniului si rezultatele financiare pe trimestrul expirat, bugetul de venituri si cheltuieli pe anul

în curs, fluxul de încasari si plati pe perioada de creditare, planul de activitate (planul de afaceri). Pe anul

curent, centralizatorul devizelor tehnologice, situatia veniturilor brute realizate în anul precedent de regiile

autonome indiferent de profil, situatia miscarii stocurilor, cantitativ si valoric pe perioada de constituire,

graficul de utilizare sau vânzare s.a.

Procesul de analiza cuprinde trei faze: analiza formala, analiza de fond si evaluarea creditului.

Analiza formala urmareste prezentarea tuturor documentelor care însotesc cererea de credite,

continutul acestora, corelatia dintre diferiti indicatori. De asemenea, se va urmari si concordanta datelor

cuprinse în documentele prezentate cu evidenta unitatii si cu raportarile efectuate catre organele fiscale,

precum si modul de organizare si conducere a evidentei contabile.

Analiza de fond consta în verificarea si interpretarea unor indicatori economici si financiari pe baza

datelor din cererea de credite si situatiile financiare din dosarul de credite.

Pentru agentii economici cu personalitate juridica se va determina grupa de bonitate în care acestia se

încadreaza, pe baza indicatorilor financiari determinati dupa o metodologie pe care fiecare banca

comerciala o stabileste.

Analiza bonitatii clientului:

a) Indicatorii de solvabilitate reprezinta gradul în care agentii economici pot face fata obligatiilor de plata,

îndeosebi din surse proprii si se exprima prin solvabilitatea patrimoniala.

b) Indicatorii de rentabilitate, care exprima eficienta activitatii unui agent economic în sensul capacitatii

acestuia de a obtine profit din activitatea desfasurata. Amintim în acest sens: rentabilitatea capitalului

propriu, rentabilitatea în functie de costuri.

c) lndicatorii de echilibru arata limita pâna la care agentul economic este finantat din alte surse decât

fondurile sale proprii si se exprima prin gradul de îndatorare.

e) Indicatori de lichiditate, care reflecta, la un moment dat, posibilitatile agentului economic de a-si acoperi

toate obligatiile într-un termen cât mai scurt si se calculeaza ca lichiditate imediata (absoluta si relativa) si

lichiditate la o anumita data.

În functie de punctajul obtinut, fiecare agent economic cu personalitate juridica va fi încadrat într-

unul din urmatoarele categorii de bonitate, astfel: categoria A: 85-100 puncte, categoria B: 70-84 puncte,

categoria C: 50-69 puncte, categoria D: 25-49 puncte, categoria E sub 25 puncte.

Încadrarea pe categorii de bonitate se interpreteaza astfel:

39

- Categoria A - performantele financiare sunt foarte bune si permit achitarea la scadenta a dobânzii si a

ratei. Totodata se prefigureaza mentinerea si în perspectiva a performantelor financiare la nivel ridicat;

- Categoria B - performantele financiare sunt bune sau foarte bune, cu posibilitati de degradare într-o

perspectiva mai îndelunga;

- Categoria C - performantele sunt satisfacatoare, dar au o evidenta tendinta de înrautatire;

- Categoria D - performantele financiare sunt scazute si cu o evidenta ciclicitate la intervale scurte de timp;

- Categoria E - performantele financiare arata pierderi si exista perspective clare ca nu vor fi platite nici

ratele scadente, nici dobânda.

Sursele din care se extrag datele pentru stabilirea indicatorului de bonitate sunt bilanturile contabile

anuale sau trimestriale.

În cazul în care indicatorii financiari se calculeaza pe baza datelor din balanta de verificare,

conturile vor fi grupate în prealabil potrivit schemei de bilant. Activele totale si respectiv activele curente

vor fi corelate cu soldurile conturilor de amortizari si diferente de pret din pasiv.

6.4. Garantarea creditelor

În vederea evitarii unor riscuri în rambursarea creditelor acordate, banca va asigura ca solicitantii sa

dispuna de posibilitati de restituire a creditelor în conditiile desfasurarii unei activitati normale, precum si

pentru recuperarea acestora în situatiile în care împrumutatii nu-si executa obligatiile din diverse cauze.

Determinarea posibilitatilor de rambursare se efectueaza pe baza analizei indicatorilor economico-

financiari ai activitatii si ai proiectelor de investitii prezentate pentru care se solicita credite.

Pentru asigurarea creditelor si în situatia în care împrumutatul nu-si executa obligatiile contractuale

de rambursare a ratelor scadente, plata dobânzilor si celorlalte obligatii rezultate din contract, din cauze

care nu au putut fi prevazute la acordarea creditului, precum si pentru crearea unui privilegiu fata de alti

creditori, banca va solicita împrumutatilor garantii asiguratorii, care pot fi oferite de debitori, cât si de terte

persoane fizice sau juridice, numite garanti.

Valoarea minima a garantiilor acceptate de banca va fi în toate cazurile cel putin egala cu datoria

cea mai mare a debitorului, formata din creditul aprobat plus dobânda pâna la rambursarea primei rate din

împrumut.

Potrivit reglementarilor legale în vigoare, garantiile ce pot fi acceptate de banca se împart în doua

mari categorii, respectiv garantii reale si garantii personale.

Garantiile reale sunt acele garantii care constau în afectarea speciala a unor bunuri individualizate

pentru garantarea creditului si sunt formate din ipoteci si gajuri.

40

a) Ipoteca este o garantie imobiliara care nu comporta deposedarea celui ce o constituie de bunul adus în

garantie. Ipoteca practicata de banca în relatia cu clientii sai este o ipoteca conventionala, întrucât are la

baza întelegerea intervenita între banca si constitutorul ipotecii, care poate fi debitorul sau un garant

persoana fizica sau juridica. Obiectul ipotecii îl constituie numai bunurile imobile actuale, nu cele viitoare,

aflate în proprietatea constitutorilor si în circuitul civil.

b) Gajul este un contract accesoriu contractului de credit, prin care debitorul sau garantul, dupa caz, remite

bancii un bun mobil pentru garantarea creditului. În temeiul prevederilor codului civil si codului comercial,

gajul este de doua feluri:

- gajul cu deposedare, numit si "amanet", care presupune deposedarea de bunul mobil al constitutorului si,

depunerea acestuia la banca. Aceasta forma de gaj se materializeaza printr-un contract care se întocmeste în

doua exemplare, dintre care unul se pastreaza la banca si unul se înmâneaza constitutorului. Obiectul

gajului cu deposedare îl constituie bunurile mobile cu volum mic si valoare ridicata, cum ar fi metalele si

pietrele pretioase, tablourile, sculpturile, bijuteriile si altele asemenea;

- gajul fara deposedare, prevazut de art. 480 alin. 4 cod comercial, nu presupune deposedarea de bunurile

mobile aduse în garantie, el fiind posibil de aplicat numai asupra produselor solului prinse în radacini sau

deja culese, precum si asupra materiilor prime industriale, în stare de fabricatie sau deja fabricate si aflate

în unitati sau depozite. În întelesul prevederii legale sus mentionate, produsele ce pot constitui obiect al

contractului de gaj fara deposedare sunt numai produsele cerealiere, plantele tehnice si oleaginoase,

leguminoasele boabe, legumele, cartofii, pepenii, strugurii, fructele si plantatiile furajere.

B. Garantii personale. Garantia personala este angajamentul asumat de o persoana fizica sau juridica,

dupa caz, prin care aceasta se obliga sa execute obligatia debitorului (împrumutatului), în cazul

neexecutarii ei de catre împrumutat. Garantia personala mai poarta si denumirea de fidejusiune sau

cautiune.

Conditiile de validitate ale acestei garantii sunt urmatoarele:

- existenta unui contract distinct, fata de contractul de credit prin care o persoana fizica sau juridica, dupa

caz, se obliga sa garanteze obligatiile împrumutatului cu întregul sau patrimoniu;

- garantul (fidejusorul) sa fie o persoana cu deplina capacitate, respectiv persoana fizica sa aiba 18 ani

împliniti, iar persoana juridica sa fie legal constituita, sa fie o persoana solvabila, cu un patrimoniu

îndestulator pentru banca în cazul trecerii la executare silita, garantul sa domicilieze sau sa aiba sediul în

raza teritoriala a judetului unde functioneaza unitatea bancii ce acorda creditul.

Garantia prezinta importanta întrucât alaturi de debitor este antrenata si raspunderea unei persoane

cu întregul ei patrimoniu.

41

O modalitate specifica de materializare a fidejusiunii o constituie scrisoarea de garantie bancara,

care reprezinta în fapt garantia data de catre o banca în favoarea unei persoane fizice sau juridice ce

contracteaza un credit.

6.5. Descrierea procesului de creditare

În vederea asigurarii unui management optim al resurselor si plasamentului, atât la nivelul fiecarei

unitati bancare operative, cât si pe ansamblul bancii, se va organiza evidenta si raportarea tuturor creditelor

angajate de clientii bancii. Astfel, zilnic, sucursalele judetene vor raporta operativ Centralei bancii "Situatia

zilnica a creditelor", pe total sucursala, inclusiv pentru agentiile si punctele de lucru din subordine. De

asemenea, periodic, sucursalele judetene vor comunica Directiei de sinteza, trezorerie si titluri din

Centralele bancilor "Situatia creditelor angajate". Lunar, sucursalele judetene vor informa Directiile de

creditare din centralele bancilor asupra principalelor aspecte rezultate din executia programului de credite

pe luna expirata, prezentându-se detaliat situatia agentilor economici care se confrunta cu greutati

economico-financiare, situatia creditelor pe termen scurt grupate pe categorii de credite, situatia creditelor

restante si a cauzelor care le-au generat precum si situatia pierderilor din activitatea anului curent si din

activitatea anilor precedenti.

Trimestrial, unitatile bancare teritoriale vor efectua: analiza calitatii patrimoniului de credite pe

termen scurt angajate de agentii economici.

Stabilirea performantei economico-financiare a împrumutatului are la baza un sistem de analiza si

clasificare a agentilor economici în cinci categorii (A, B, C, D, E) dupa cum urmeaza:

Categoria A - cuprinde împrumutatii care desfasoara o activitate economico-financiar rentabila, având

asigurate toate conditiile de aprovizionare desfacere, tehnologice, organizatorice si de personal care sa-i

permita rambursarea la termen a ratelor scadente din credite si plata dobânzilor bancare;

Categoria B - împrumutatii care au o situatie economico-financiara buna în prezent, îsi realizeaza

indicatorii de bonitate, dar pentru perioada urmatoare nu sunt perspective privind mentinerea

performantelor financiare la acelasi nivel, existând probleme legate de natura si obiectul activitatii;

Categoria C - împrumutatii care au în prezent o situatie economico-financiara satisfacatoare, existând

tendinta de înrautatire a indicatorilor de productie, a eficientei activitatii organizatorice si de personal;

Categoria D - împrumutatii care înregistreaza o situatie economico-financiara caracterizata prin

indicatori de productie, tehnologici, organizatorici si de personal inferiori, oscilând în perioade scurte de

timp între o activitate nesatisfacatoare si una satistacatoare;

Categoria E - împrumutatii care desfasoara o activitate nerentabila, înregistrând pierderi, de unde si

incertitudinea cu privire la capacitatea acestora de a rambursa creditele acordate si dobânda aferenta.

42

Pentru stabilirea calitatii portofoliului de credite, pe lânga încadrarea în grupele de bonitate (A, B, C, D, E)

este necesar sa se stabileasca si serviciul datoriei.

Concluziile analizei serviciului datoriei pot fi urmatoarele:

a) bun - când ratele de credite s-au rambursat la scadenta, iar dobânzile datorate au fost platite la termenele stabilite;b) slab - când una sau mai multe rate sau dobânzi datorate nu au fost rambursate, respectiv platite la termen;c) necorespunzator - când fie rate de credit, fie dobânzi datorate nu au fost rambursate, respectiv platite pe o perioada mai mare de 30 zile calendaristice, indiferent de volumul si ponderea lor.

Încadrarea agentilor economici într-o categorie sau alta se face pe baza analizei performantelor

conomico-financiare ale acestora, în baza unor criterii care au fost elaborate pornind de la termenii de

referinta stabiliti de Banca Mondiala pentru analiza portofoliului bancilor comerciale din România.

Criteriile de apreciere a performantelor economico-financiare a împrumutatilor sunt urmatoarele:

forma de organizare a agentului economic, sectorul în care îsi desfasoara activitatea, pozitia unitatii în

ramura sau subramura respectiva, lichiditatea patrimoniala, indicatorul de solvabilitate, situatia economico-

financiara, rotatia activelor circulante, garantiile asiguratorii, gradul de îndatorare, dependenta de pietele de

aprovizionare si desfacere, nivelul sprijinului guvernamental sau al subventiilor, calitatea conducerii,

perspectiva unitatii.

În functie de importanta lor în aprecierea calitatii creditelor si de aportul propriu al agentilor

economici la realizarea acestora, celor 13 criterii propuse li s-au atribuit un numar de 1 - 2 puncte. Astfel,

criterii cum sunt forma de organizare, sectorul în care îsi desfasoara activitatea, care sunt practic

independente de efortul propriu al agentului economic respectiv, au fost notate cu 1 punct, iar criterii ca

lichiditatea patrimoniala, situatia financiara etc., care sunt direct influentate de efortul propriu al agentilor

economici în cauza, au primit un punctaj superior.

Punctajul total se obtine prin înmultirea numarului de puncte atribuite fiecarui subcriteriu cu

numarul punctelor atribuite criteriului.

Din analiza coroborata a performantei financiare a împrumutatilor cu serviciul datoriei, pe baza

tabelului matrice prezentat mai sus, se poate determina calitatea portofoliului de împrumuturi dupa cum

urmeaza:

a) Credite cu risc minim, sunt acele plasamente ce nu implica deficiente si riscuri care ar putea periclita

administrarea datoriei, în maniera convenita prin contractul de credit la acordarea împrumutului. În cazul

acestor împrumuturi, rambursarea se efectueaza în timpul si la termenele prevazute;

43

b) Credite în observatie, sunt acele plasamente acordate unor clienti cu rezultate economico-financiare

foarte bune dar care, în anumite perioade scurte de timp întâmpina greutati în rambursarea ratelor scadente

si a dobânzilor aferente;

c) Credite substandard, sunt acele plasamente ce prezinta deficiente si riscuri care pericliteaza lichidarea

datoriei, fiind insuficient protejate de valoarea neta a capitalului si/sau capacitatii de plata a beneficiarului

de împrumut. Aceste credite sunt caracterizate prin posibilitatea reala ca banca sa preia partial unele

pierderi, daca deficientele creditului nu sunt corectate pe parcurs, ca urmare a imposibilitatii recuperarii

integrale a împrumutului;

d) Credite incerte, sunt acele împrumuturi în cazul carora rambursarea sau lichidarea pe baza conditiilor,

valorilor si garantiilor existente este incerta;

e) Credite cu risc major, sunt considerate cele care nu pot fi restituite bancii, ceea ce face ca înregistrarea

lor în continuare ca active bancare sa nu fie garantata.

Concluziile rezultate din analiza calitatii portofoliului de credite vor fi avute în vedere la acordarea de noi

credite în perioadele urmatoare, astfel:

a) pentru agentii economici care în urma analizei au fost încadrati în categoria A, aprobarea creditelor

solicitate de acestia incuba cel mai mic risc pentru banca, situatia economico-financiara, cât si

perspectivele asigurând în cel mai înalt grad conditiile pentru restituirea creditelor si plata dobânzilor la

termen;

b) în cazul agentilor economici din categoriile B si C, decizia de aprobare a creditelor are suficiente

argumente favorabile, dar si unele motive de îngrijorare, mai ales în ce priveste perspectiva activitatii

economico-financiare a acestora;

c) aprobarea unor credite pentru agentii economici din ultimele doua categorii incuba riscuri majore pentru

banca, în cazul agentilor economici din categoria D si chiar înregistrarea de pierderi datorita imposibilitatii

rambursari. ratelor scadente si platii dobânzii datorate în cazul agentilor economici din categoria E.

Programarea creditelor ce se acorda de banci clientilor se face trimestrial, în functie de masa

monetara structurata pe componentele sale principale - resurse si plasamente - în corelatie directa cu

necesitatile reale de fonduri ale agentilor economici deserviti, care se întocmeste de fiecare unitate bancara

teritoriala pe ansamblul activitatii de creditare pe termen scurt, mediu si lung si pentru toti clientii sai

indiferent de natura capitalului si forma de organizare.

6.6. Documente solicitate la acordarea creditelor pentru persoane fizice

La solicitarea creditului

Cerere de credit (formular tipizat Banc Post).

La completarea documentatiei

44

Dovada pentru veniturile realizate:

a) pentru salariati cu contract de munca pe perioada nedeterminata la societati comerciale cu capital de

stat sau mixt, regii autonome, administratie, asociatii cooperatiste – adeverinta de venit (formular tipizat

Banc Post);

b) pentru patroni

- certificatul de inmatriculare la Registrul Comertului si statutul societatii;

- conventie incheiata cu Camera de Munca pentru stabilirea contributiei pentru asigurari sociale si a

pensiei;

- situatia rezultatelor financiare ale societatii comerciale.

Garantii

- adeverinta formular tipizat Banc Post pentru un numar corespunzator de giranti ale caror venituri

insumate sa acopere in proportie de 125% ratele lunare de rambursat (credit + dobanda);

- contract de garantie imobiliara si/sau mobiliara (formulare tipizate Banc Post);

- documente pentru confirmarea proprietatii asupra garantiilor (acte de mostenire, contracte de vanzare –

cumparare autentificate si inscriptionate, facturi, bonuri etc.);

- rapoarte tehnice de evaluare asupra garantiilor, expertizate de specialistii proprii Banc Post;

- adeverinta de inscriere in rol de la administratia finantelor publice;

- certificat de sarcini asupra imobilului (de la judecatorie).

Contractarea – contract de credite (formular tipizat Banc Post).

Dupa aprobarea creditului

Dovada inregistrarii contractului de garantie:

- Imobiliara la judecatorie;

- Mobiliara la judecatorie.

Contracte de asigurare la o societate agreata de banca cu cesionarea drepturilor de despagubire in

favoarea Banc Post.

Dupa suplimentarea sau prelungirea creditelor – act aditional la contractul de credite (formular tipizat Banc

Post).

6.7. Documente necesare obtinerii creditelor pentru persoane juridice

La solicitarea creditul:

Cererea de credite in lei;

Hotararea judecatoreasca de infiintare;

Statutul societatii comerciale;

Contractul de societate;45

Certificatul de inmatriculare la Registrul Comertului si codul fiscal;

Bilantul contabil pe ultimul an de activitate, avizat de Administratia Financiara;

Situatia rezultatelor financiare si a patrimoniului pe ultimele 6 luni, vizata de Administratria Financiara;

Balantele de verificare pe ultimele 6 luni;

Bugetul de venituri si cheltuieli aferent investitiei si pe total activitate;

Nota de fundamentare tehnico-economica a investitiei privind cheltuielile necesare realizarii tuturor

categoriilor de investitii din norme a caror valoare este de pana la 100 milioane lei;

Studiul de fezabilitate si proiectul de investitii intocmite si aprobate conform instructiunilor

metodologice pentru evaluarea financiara si economica a regiile autonome si societatilor comerciale, pentru

toate categoriile de investitii a caror valoare depaseste 100 milioane lei. Din studiul de fezabilitate trebuie

sa rezulte elementele de efiicienta a investitiei, pe baza carora banca sa se poata pronunta asupra

posibilitatilor de creditare. Studiul de fezabilitate va fi realizat de specialisti sau institutii specializate;

Proiectia surselor de finantare a investitiei pe perioada de creditare care permite verificarea

posibilitatilor de rambursare a ratelor de credit si a dobanzilor aferente;

Acordurile si avizele, autorizatiile prevazute de lege privind utilitatile si protectia mediului

inconjurator, unde este cazul;

Documentele pentru confirmarea proprietatii asupra garantiilor creditului solicitat;

Certificatul de sarcini sau extrasul de carte funciara asupra garantiilor imobiliare;

Raportul de expertiza efectuat de specialisti.

In baza documentelor de mai sus, inspectorul de credite intocmeste:

Fisa de evaluare a performantelor financiare ale agentului economic;

Indicatorii economico-financiari;

Referatul privind promovarea dosarului de credit, care sa cuprinda toate elementele verificarii.

Dupa aprobarea creditului se procedeaza la:

Inregistrarea si inscriptionarea contractului de garantie imobiliara si/sau mobiliara la Judecatoria

teritoriala;

Incheierea contractului de asigurare cu o societate de asigurari agreata de S.C. Banc Post S.A. si

cesionarea drepturilor de despagubire in favoarea bancii;

Intocmirea contractului de credit.

CAP. VII INSTRUMENTE MODERNE DE PLATĂ7.1. Tipuri de carduri emise de S.C. BANC POST S.A.

"ULTRA"46

Debit cardul ULTRA este un suport de tranzactie standardizat, securizat si informatizat care are

urmatoarele elemente obligatorii: numarul cardului, numele si prenumele detinatorului, data emiterii si

expirarii valabilitatii, denumirea si sigla emitentului, o banda magnetica si o rubrica pentru semnatura

titularului.

CARACTERISTICI

Debit cardul cu cont în lei ULTRA este un card emis în sistem VISA International cu acceptare

numai la terminalele electronice de pe teritoriul României.

Debit cardul cu cont în lei ULTRA poate fi folosit pentru plata salariilor, pensiilor, burselor,

precum si a alocatiilor de stat pentru copiii cu vârsta de peste 14 ani.

Este folosit pentru a extrage numerar prin intermediul oricarui ATM sau EFTPOS la care este

afisata sigla VISA si ca mijloc de plata a diverselor marfuri si servicii, în relatia cu comerciantii care detin

terminale EFTPOS. Titularii de carduri Ultra beneficiaza si de serviciile conexe oferite de Banc Post pentru

acest tip de card.

BENEFICIARI

Este destinat persoanelor fizice si juridice.

INFORMATII

Pentru a intra în posesia acestui tip de card persoanele fizice si juridice trebuie sa completeze si sa

depuna la orice unitate teritoriala a bancii, o cerere de emitere a cartii de plata, sa prezinte actele necesare si

sa achite în numerar sau prin virament suma minima pentru deschiderea contului de card, precum si taxa de

emitere a acestuia. Din suma de deschidere a contului de card se retine o suma care reprezinta valoarea

intangibila, ce ramâne la dispozitia bancii pâna în momentul închiderii contului de card.

Acte necesare:

Pentru societatile comerciale:

- statut de functionare si contract de societate sau act constitutiv

- hotarâre judecatoreasca

- certificat de înmatriculare/cerere de mentiuni la Registrul Comertului

- cod fiscal/cod unic de înregistrare

- dovada de sediu

- extras din procesul verbal al asociatilor

- autorizatia de functionare eliberata de Ministerul Industriei si Comertului pentru reprezentantele

societatilor comerciale straine înregistrate în România

- orice alte documente specifice de identificare

47

-actul de identitate al persoanei împuternicite sa angajeze societatea (B.I./carte identitate/pasaport)în copie

si original

Pentru persoane fizice:

- Actele de identitate al titularului si ale posesorilor desemnati (B.I./carte identitate/pasaport) în copie si

original

Termenul de emitere a acestui tip de card este de aproximativ o saptamâna.

Extrasele de cont pentru evidentierea operatiunilor efectuate cu cardul ULTRA sunt emise de catre

banca în fiecare luna, pentru persoane fizice si zilnic, pentru persoane juridice.

Pentru eventualele reclamatii privind deficientele aparute cu ocazia operatiunilor efectuate cu cardul

ULTRA, titularul se va adresa unitatilor teritoriale Banc Post. Solutionarea refuzurilor de plata a

operatiunilor de comert electronic efectuate cu cardul ULTRA se face în functie de documentele

probatoare.

În cazul furtului sau pierderii cardului, titularul se va adresa la linia de urgenta carduri (24 de ore

din 24), iar banca va bloca, la cererea acestuia, accesul la contul aferent.

În cazul furtului, pierderii sau distrugerii cardului, la cererea titularului, banca elibereaza, contra

cost, un nou card. La expirarea termenului de valabilitate a cardului, banca elibereaza titularului, gratuit, un

nou card.

AVANTAJE

- grad ridicat de securitate;

- brand bine cunoscut (VISA Electron);

- comisioane accesibile;

- nu exista limita zilnica de retragere de numerar (în limita soldului, numerarul se poate extrage în transe

succesive de 40 de bancnote);

- accesul la pachetul de servicii bancare Contul Total (plati facturi, transfer în cont curent, descoperire de

cont, serviciul de m-banking SmartTel(TM) si serviciul eTax ce permite plata taxelor si impozitelor

locale);

- dobânzi mai mari pentru soldul din contul de card decât cele pentru disponibilitatile la vedere.

BANC POST nu percepe: comision de deschidere cont card, comision anual de administrare cont card,

comision reînnoire card la expirarea perioadei de valabilitate, comision de alimentare periodica a cardului,

comision pentru eliberarea extrasului de cont aferent ultimei luni calendaristice încheiate (ridicat

de client de la sucursala/agentie), comision pentru cumparaturi.

"MILLENIUM"

48

Debit cardul MILLENIUM este un suport de tranzactie standardizat, securizat si informatizat care

are urmatoarele elemente obligatorii: numarul cardului, numele si prenumele detinatorului, data emiterii si

expirarii valabilitatii, denumirea si sigla emitentului, o banda magnetica si o rubrica pentru semnatura

titularului.

CARACTERISTICI

Debit cardul cu cont în lei MILLENIUM este un card Maestro emis în sistem MasterCard

International cu acceptare la terminalele electronice de pe teritoriul României si din strainatate.

Debit cardul cu cont în lei MILLENIUM poate fi folosit si pentru plata salariilor.

Este folosit pentru a extrage numerar prin intermediul oricarui ATM sau EFTPOS la care este afisata sigla

Maestro (în valuta tarii în care efectueaza operatiunea), ca mijloc de plata a diverselor marfuri si servicii, în

relatia cu comerciantii, precum si pentru utilizarea serviciilor oferite de Banc Post pentru acest tip de card.

BENEFICIARI

Este destinat persoanelor fizice.

INFORMATII

Pentru a intra în posesia acestui tip de card persoanele fizice trebuie sa completeze si sa depuna la

orice unitate teritoriala a bancii, o cerere de emitere a cartii de plata, sa prezinte actele necesare si sa achite

în numerar sau prin virament suma minima pentru deschiderea contului de card, precum si taxa de emitere

a acestuia. Din suma de deschidere a contului de card se retine o suma care reprezinta valoarea intangibila,

ce ramâne la dispozitia bancii pâna în momentul închiderii contului de card.

Acte necesare:

Actul de identitate (B.I /carte identitate/ pasaport) al titularului si posesorilor desemnati în original

si copie

Termenul de emitere a acestui tip de card este de aproximativ o saptamâna.

Banca elibereaza lunar, extrase de cont pentru evidentierea operatiunilor efectuate cu cardul MILLENIUM.

Pentru eventualele reclamatii privind deficientele aparute cu ocazia operatiunilor efectuate cu cardul

MILLENIUM, titularul se va adresa unitatilor teritoriale Banc Post. Solutionarea refuzurilor de plata a

operatiunilor de comert electronic efectuate cu cardul MILLENIUM se face în functie de documentele

probatoare.

În cazul furtului sau pierderii cardului, titularul se va adresa la linia de urgenta carduri (24 de ore din 24),

iar banca va bloca, la cererea acestuia, accesul cardului la contul aferent.

În cazul furtului, pierderii sau distrugerii cardului, la cererea titularului, banca elibereaza, contra cost, un

nou card.

49

La expirarea termenului de valabilitate a cardului, banca elibereaza titularului, gratuit, un nou card.

Operatiunile efectuate în valuta se autorizeaza de Banca on-line la cursul de schimb practicat de

MasterCard International la momentul autorizarii. În termen de maxim 7 zile lucratoare bancare (în functie

de data decontarii internationale), Banca va participa la cumpararea valutei prin licitatie valutara,

decontând diferenta de curs între cursul de licitatie si cel practicat de MasterCard International la momentul

autorizarii, din contul de card al Titularului de cont.

AVANTAJE

- grad ridicat de securitate;

- operatiunile sunt efectuate on-line;

- comisioane accesibile;

- posibilitate de retragere de 100 % din disponibil;

- asociat cu un cont curent permite accesul la pachetul de produse bancare Contul Total (plati facturi,

transfer în cont curent, descoperire de cont, serviciul de m-banking SmartTel(TM) si serviciul eTax ce

permite plata taxelor si impozitelor locale);

- dobânzi mai mari pentru soldul din contul de card decât dobânda pentru disponibilitatile la vedere.

BANC POST nu percepe titularului: comision pentru deschiderea contului de card, comision anual

de administrare cont card, comision reînnoire card la expirarea perioadei de valabilitate, comision de

alimentare periodica a cardului, comision pentru eliberarea extrasului de cont aferent ultimei luni

calendaristice încheiate (ridicat de client de la sucursala/agentie), comision pentru cumparaturi în tara sau

strainatate.

"PROSPERA"(în lei si valuta)

Debit cardul PROSPERA este un suport de tranzactie standardizat, securizat si informatizat care are

urmatoarele elemente obligatorii: numarul cardului, numele si prenumele detinatorului, data emiterii si

expirarii valabilitatii, denumirea si sigla emitentului, o banda magnetica si o rubrica pentru semnatura

titularului.

CARACTERISTICI

Debit cardul cu doua conturi (în lei si valuta-USD) PROSPERA este un card embosat, emis de

Banc Post în sistem VISA International cu acceptare pe teritoriul României (contul în lei) si în strainatate

(contul în USD).

Este folosit la orice terminal electronic (ATM sau EFTPOS) sau mecanic (IMPRINTER) care

afisaza sigla VISA, pentru obtinerea de numerar sau ca mijloc de plata a diverselor marfuri si servicii, în

relatia cu comerciantii, precum si pentru utilizarea serviciilor oferite de Banc Post pentru acest tip de card.

50

BENEFICIARI

Este destinat persoanelor fizice.

INFORMATII

Pentru a intra în posesia acestui tip de card persoanele fizice trebuie sa completeze si sa depuna la

orice unitate teritoriala a bancii, o cerere de emitere a cartii de plata, sa prezinte actele necesare si sa achite

în numerar sau prin virament suma minima pentru deschiderea contului de card (în lei si în valuta), garantia

obligatorie, precum si taxa de emitere a acestuia. Din suma de deschidere a contului de card în lei se retine

o suma care reprezinta valoarea intangibila, ce ramâne la dispozitia bancii pâna în momentul închiderii

contului de card.

Acte necesare:

Actul de identitate (B.I./carte identitate/pasaport) al titularului si posesorilor desemnati în original si copie

Termenul de emitere a acestui tip de card este de aproximativ o saptamâna.

Banca elibereaza lunar extrase de cont pentru evidentierea operatiunilor efectuate cu cardul PROSPERA.

Pentru eventualele reclamatii privind deficientele aparute cu ocazia operatiunilor efectuate cu cardul

PROSPERA, titularul se va adresa unitatilor teritoriale Banc Post. Solutionarea refuzurilor de plata a

operatiunilor de comert electronic efectuate cu cardul PROSPERA se face în functie de documentele

probatoare.

În cazul furtului sau pierderii cardului, titularul se va adresa la linia de urgenta carduri (24 de ore

din 24), iar banca va bloca, la cererea acestuia, accesul cardului la contul aferent.

În cazul furtului, pierderii sau distrugerii cardului, la cererea titularului, banca elibereaza, contra cost, un

nou card.

La expirarea termenului de valabilitate a cardului, banca elibereaza titularului, gratuit, un nou card.

AVANTAJE

- grad ridicat de securitate;

- serie embosata ceea ce permite utilizarea cardului atât la terminalele electronice cât si la cele mecanice;

- brand bine cunoscut (VISA CLASSIC);

- ofera servicii conexe - Contul Total (plati facturi, transfer în cont curent, descoperire de cont, serviciul de

m-banking SmartTel(TM) si serviciul eTax ce permite plata taxelor si impozitelor locale);

- sunt acceptate oriunde în lume.

BANC POST nu percepe: comision de deschidere a contului de card, comision de reînnoire a

cardului la expirarea perioadei de valabilitate, comision de administrare anuala a contului în lei, comision

pentru cumparaturi facute cu cardul în tara si în afara tarii, comision pentru eliberarea extrasului de cont

51

aferent ultimei luni calendaristice incheiate (ridicat de client de la sucursala/agentie), comision de

alimentare periodica a cardului.

"TAIFUN"( cu card virtual asociat)

Debit cardul TAIFUN este un suport de tranzactie standardizat, securizat si informatizat care are

urmatoarele elemente obligatorii: numarul cardului, numele si prenumele detinatorului, data expirarii

valabilitatii, denumirea si sigla emitentului, o banda magnetica si o rubrica pentru semnatura titularului.

Cardului Taifun i se poate asocia, la cerere, un card virtual, destinat exclusiv cumparaturilor pe Internet.

CARACTERISTICI

Debit cardul cu cont în lei TAIFUN este un card embosat, emis de Banc Post în sistem MasterCard

International, cu acceptare pe teritoriul României si în strainatate.

Este folosit la orice terminal electronic (ATM sau EFTPOS) sau mecanic (IMPRINTER) care afiseaza sigla

MasterCard, pentru obtinerea de numerar (în valuta tarii în care se efectueaza operatiunea) si ca mijloc de

plata a diverselor marfuri si servicii în relatia cu comerciantii (inclusiv prin intermediul Internet). Titularii

de carduri Taifun beneficiaza si de serviciile conexe oferite de Banc Post pentru acest tip de card. Cardul

Taifun poate fi utilizat si pentru incasarea salariilor, cu conditia ca acestea sa fie mai mari de 10 milioane

lei net.

BENEFICIARI

Este destinat atât persoanelor fizice, cât si persoanelor juridice.

INFORMATII

Pentru a intra în posesia acestui tip de card, persoanele fizice si juridice trebuie sa completeze si sa

depuna la orice unitate teritoriala a bancii, o cerere de emitere a cartii de plata, sa prezinte actele necesare si

sa achite în numerar sau prin virament suma minima pentru deschiderea contului de card, precum si taxa de

emitere a acestuia. Din suma de deschidere a contului de card se retine o suma care reprezinta valoarea

intangibila, ce ramâne la dispozitia bancii pâna în momentul închiderii contului de card. Alimentarea

cardului se face prin EFTPOS, Internet Banking, virament intrabancar, virament interbancar sau transfer

prin mandat postal.

Acte necesare:

Pentru societati comerciale: statut de functionare si contract de societate sau act constitutiv, hotarâre

judecatoreasca, certificat de înmatriculare/cerere de mentiuni la Registrul Comertului, cod fiscal/cod unic

de înregistrare, dovada de sediu, extras din procesul verbal al asociatilor, autorizatia de functionare

eliberata de Ministerul Industriei si Comertului pentru reprezentantele societatilor comerciale straine

52

înregistrate în România, orice alte documente specifice de identificare, actul de identitate al persoanei

împuternicite sa angajeze societatea (B.I./carte identitate/pasaport), în copie si original.

Pentru persoane fizice: actul de identitate al titularului si ale posesorilor desemnati (B.I./carte

identitate/pasaport), în copie si original.

Termenul de emitere a acestui tip de card este de aproximativ o saptamâna.

Extrasele de cont pentru evidentierea operatiunilor efectuate cu cardul TAIFUN sunt emise de catre banca

în fiecare luna, pentru persoane fizice si zilnic, pentru persoane juridice.

Pentru eventualele reclamatii privind deficientele aparute cu ocazia operatiunilor efectuate cu cardul

TAIFUN, titularul se va adresa unitatilor teritoriale Banc Post. Solutionarea refuzurilor de plata a

operatiunilor de comert electronic efectuate cu cardul TAIFUN se face în functie de documentele

probatoare.

În cazul furtului sau pierderii cardului, titularul se va adresa la linia de urgenta carduri (24 de ore

din 24), iar banca va bloca, la cererea acestuia, accesul la contul aferent. În cazul furtului, pierderii sau

distrugerii cardului, la cererea titularului, banca elibereaza, contra cost, un nou card.

La expirarea termenului de valabilitate a cardului, banca elibereaza titularului, gratuit, un nou card.

Operatiunile efectuate în strainatate se deconteaza din contul în lei atasat cardului, la cursul de

licitatie valutara al bancii (banca va participa la cumpararea valutei prin licitatie valutara în termen de 7 zile

lucratoare bancare, în functie de data decontarii internationale).

AVANTAJE

- grad ridicat de securitate;

- cardul are o larga utilizare în tara si în strainatate, atât la terminalele electronice, cât si la cele mecanice

care afiseaza sigla MasterCard;

- comisioane accesibile;

- nu exista limita zilnica de retragere de numerar (în limita soldului, numerarul se poate extrage în transe

succesive de 40 de bancnote);

- accesul la pachetul de servicii bancare Contul Total (plati facturi, transfer în cont curent, descoperire de

cont, serviciul de m-banking SmartTel(TM) si serviciul eTax ce permite plata taxelor si impozitelor

locale);

- dobânzi mai mari pentru soldul din contul de card decât cele pentru disponibilitatile la vedere.

BANC POST nu percepe: comision de deschidere cont card, comision anual de administrare cont

card, comision reînnoire card la expirarea perioadei de valabilitate, comision de alimentare periodica a

cardului, comision de transfer în alte conturi de card/curente ale aceluiasi titular, comision pentru eliberarea

53

extrasului de cont aferent ultimei luni calendaristice încheiate (ridicat de client de la sucursala/agentie),

comision pentru cumparaturi.

"BRILIANT"

Credit cardul BRILIANT este un instrument modern de creditare si de plata. Banca aloca plafonul

de creditare în contul cardului de credit, care poate fi utilizat de catre titular pentru a efectua plati de bunuri

si servicii precum si retrageri de numerar.

CARACTERISTICI

Credit cardul cu cont în lei BRILIANT este un card emis în sistem VISA Electron cu acceptare la

terminalele electronice de pe teritoriul României si din strainatate.

Este folosit ca mijloc de plata a diverselor marfuri si servicii în relatia cu comerciantii la care este afisata

sigla VISA, precum si pentru extragerea de numerar prin intermediul oricarui ATM sau EFTPOS la care

este afisata sigla VISA Electron sau PLUS (în valuta tarii în care efectueaza operatiunea).

Are asociat un card de debit ULTRA sau MILLENIUM pentru a facilita rambursarea creditului.

BENEFICIARI

Este destinat persoanelor fizice majore, cu cetatenie româna si cu domiciliul stabil în România.

INFORMATII

Pentru a intra în posesia acestui tip de card persoanele fizice trebuie sa completeze si sa depuna la

orice unitate teritoriala a bancii, urmatoarele:

- cerere de emitere a cartii de credit

- actele necesare, atât pentru împrumutat cât si pentru girant: adeverinta de venit, act identitate în copie si

original, declaratie pe proprie raspundere privind angajamentele de plata si relatia clientului cu banca

- sa achite în numerar sau prin virament comisioanele si taxa de emitere a acestuia.

Titularul de card are posibilitatea de a desemna doi posesori autorizati sa utilizeze disponibilitatile

din contul cardului sau de credit. Acestora li se vor emite carduri de credit distincte, pe nume propriu, pe

baza actelor de identitate, pentru care se va achita taxa de emitere. Titularul de card Briliant este cel care

poarta întreaga responsabilitate privind utilizarea si rambursarea creditului.

AVANTAJE

- este utilizabil în tara si strainatate la terminale electronice;

- grad ridicat de securitate;

- operatiunile sunt efectuate on-line;

- rambursarea creditului se poate face direct din debit cardul asociat, nefiind necesara deplasarea titularului

la banca;

54

- creditul rambursat poate fi reutilizat imediat;

- permite accesul la pachetul de produse bancare Contul Total (plati facturi, transfer în si din alte conturi de

card, transfer în contul curent personal, serviciul eTax de plata a taxelor si impozitelor locale, serviciul Pay

de plata a bunurilor si serviciilor prin Internet si serviciul de m-banking SmartTel(TM)).

BANC POST nu percepe titularului: comision pentru deschiderea contului de card (prin reteaua bancii),

comision de alimentare periodica a contului de card, comision pentru eliberarea la sediul bancii a extrasului

de cont aferent ultimei luni calendaristice încheiate, comision pentru cumparaturi în tara, comision cerere

chitanta pentru solutionarea reclamatiei.

7.2. Diferente intre cartile de credit si cartile de debit

Cardurile de debit

Aceste carduri asigura utilizatorului achizitionarea de bunuri sau servicii sau retrageri de numerar

fara prezenta efectiva a insemnelor monetare. Conditia esentiala de functionare a acestui tip de card o

reprezinta prerezervarea unor fonduri intr-un cont curent de operatiuni sau printr-un cont dedicat

tranzactiilor cu carduri.

Cardurile de credit

Cardurile de credit asigura utilizatorului achizitionarea de bunuri si servicii sau retrageri de

numerar, iar platile se efectueaza dintr-un credit sau o linie de credit acordate pe numele posesorului de

card.

Cardurile de credit pot imbraca doua forme esentiale, luand in considerare gradul de expunere al

bancii fata de creditul potential:

- Pentru utilizatorii fara o credibilitate bancara considerabila, sau in lipsa cunoasterii unor

comportamente bancare anterioare, cardul de credit pus la dispozitie este de tip ‘charge’, caz in care

posesorul este obligat in maxim o luna sa acopere creditul temporar acordat.

- Pentru utilizatorii cu “punctaje” de credit rezonabile, banca pune la dispozitie cardul de credit cu

functiuni depline, cheltuielile fiind acoperite dintr-un plafon sau linie de imprumut negociata anterior.

Acest tip de card este cel mai avantajos, atat pentru utilizatori, cat si pentru banci. Orice cheltuiala

efectuata de utilizator genereaza instantaneu venituri bancare si surse de profit comerciantilor. Dobanda la

credit asigura in timp real fructificarea surselor bancare, iar utilizatorii isi pot satisface oricand dorintele,

chiar daca nu dispun de sumele necesare.

NOTA: BANC POST nu elibereaza nici un fel de carti de plata de tip credit.

7.3. Reteaua de bancomate si POS

55

Banc Post dispune de o largă reţea teritorială de automate bancare. În prezent, numărul de

ATM-uri este de 455, iar numărul de POS-uri este de 1490, din care 1305 se află la comercianţi.

Emiterea si intretinerea cardurilor BANC POST

Persoanele fizice, pentru a intra in posesia cartilor de plata, trebuie in prealabil sa solicite si sa

completeze la o unitate teritoriala a bancii, o cerere de emitere a cartii de plata. Cererea de emitere a cartii

de plata este un formular tipizat pus la dispozitie de unitatile bancii, cu posibilitatea modificarii in timp a

formei si comtinutului acestoia, de catre banca.

Cererea de emitere a cartilor de plata de intocmeste in trei exemplare, pe hartie autocopiativa si se

semneaza de persoana fizica solicitanta. Persoanele din unitatile teritoriale ale bancii, imputernicite cu

atributii privind activitatea de carduri, au urmatoarele sarcini:

Informeaza solicitantul ca pentru procurarea unei carti de plata in lei sau in valuta este

obligatoriu sa achite in numerar sau prin virament, odata cu completarea cererii, cel putin o suma minima

pentru deschiderea conturilor de carduri, in cuantumul specificat prin circularele cu dobanzi si comisioane

individuale transmise de Centrala;

Informeaza solicitantul ca pentru fiecare carte de plata va trebui sa achite in numerar sau prin

virament odata cu completarea cererii, taxa de emitere si de utilizare a cartilor de plata prevazuta in

circularele bancii;

Inmaneaza solicitantului pentru completare, modelul de cerere pentru emiterea de carti de plata.

Completarea cererii pentru emiterea cartilor de plata se face la banca de catre persoanele fizice pe baza

acordului de vointa al acestora. Cererea de emitere a cartilor de plata se semneaza la sediul bancii de catre

persoana fizica solicitanta. O carte de plata eliberata poate fi utilizata numai de persoana fizica pe numele

careia a fost emisa. Emiterea unei carti de plata persoanelor fizice (posesori principali), precum si

persoanelor desemnate de acestia, presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

Prezentarea persoanelor fizice la unitatile teritoriale ale bancii si solicitarea unui formular de

cerere de emitere a cartii de plata;

Completarea cererii de emitere a cartii de plata de catre solicitanti cu toate elementele prevazute

de formular si semnarea acestora de catre solicitanti. In cazul emiterii de carti de plata in favoarea unor

persoane desemnate, acestea din urma vor aplica specimenul propriu de semnatura.

7.4. Circuitul documentelor utilizate in operatiuni cu carduri

Cartea de plata eliberata functioneaza numai in limita disponibilului din conturile special deschise,

fapt pentru care in mod uzual aceasta mai poarta si denumirea generica “DEBIT – CARD”. Functionarea

unei carti de plata al carei detinator este o persoana fizica se bazeaza pe urmatoarele principii:

56

Solicitantul cartilor de plata, in calitate de posesor principal poate cere, pentru el sau alte

persoane denumite persoane desemnate, prin cererea de emitere a cartilor de plata, una sau mai multe carti

de plata corespunzator numarului de persoane desemnate;

Banca inregistreaza operatiunile efectuate de toti detinatorii desemnati numai in conturile pentru

efectuarea de operatiuni cu carti de plata, deschise detinatorului principal. Pentru toate operatiunile de

incasari si plati efectuate prin contul clientilor acceptanti ai cartilor de plata banca editeaza si pune la

dispozitia clientilor acceptanti, extrase de cont. Extrasul de cont se editeaza clientilor in fiecare zi cand apar

operatiuni in conturile in lei sau valuta deschise acestuia. Extrasele de cont se editeaza in Centrala Banc

Post si se transmit prin posta la sediul unitatii teritoriala din localitatea de resedinta a clientului, de unde il

ridica contra semnatura de primire;

Pentru deschiderea conturilor de operatiuni cu carti de plata in lei si valuta banca stabileste de

comun acord cu titularul de cont prin cererea de emitere a cartilor de plata:

O suma minima pentru deschidere de cont in lei;

O suma minima pentru deschiderea contului de disponibilitati in valuta (dolari SUA);

O suma minima pentru deschiderea contului de garantie in valuta (dolari SUA);

Suma zilnica disponibila in contul de carduri pentru efectuarea de operatini in lei cu cartile de plata

eliberate, in limita a 90% din soldul contului;

Plafonul minim zilnic al disponibilitatilor din contul cu carti de plata in lei, pentru recuperarea de catre

banca a taxelor si comisioanelor aferente operatiunilor zilnice cu carti de plata in lei = 10% din soldul

zilnic al contului in lei;

Taxa de emitere a cartii de plata in lei si valuta, care se percepe pentru fiecare carte de plata eliberata;

Taxa de utilizare anuala a cartii de plata in lei si valuta, care se percepe pentru fiecare carte de plata

eliberata.

57

BIBLIOGRAFIE

1. Cocriş, Vasile – Tehnici şi operaţiuni bancare, Ed. Universităţii „Al. I. Cuza”,

Iaşi, 2003;

2. Ionescu C. Lucian – Management bancar, Institutul Bancar Român, Ed.

Economică, Bucureşti, 1998, vol. I şi II;

3. www.bancpost.ro

4. ***- Reglementări privind ordinul de plată, cecul, cambia şi biletul la ordin,

emise de BNR, 1994.

58