Practica 2015 final.pdf

Ministerul Educației al Republicii Moldova

Colegiul Financiar Bancar din Chișinău

Raport

Privind practica tehnologică

Disciplina “Contabilitatea bancară”

(În baza materialelor BC “Banca Socială” SA)

A efectuat: Zabulica Ecaterina

Gr.CI 1201g

Specialitatea: Contabilitate

Specializarea:Contabilitate în industrie

A verificat: Luchița Inga

Chișinău 2015

2

Cuprins

Introducere………………………………………………………………………………………3

1. Generalizații despre BC “Banca Socială ” SA...................................................................4-15

1.1. Informații generale………………………………………………………………..4-5

1.2. Tipuri de credite…………………………………………………………………..........6-10

1.3. Tipuri de depozite……………………………………………10-15.

2. Particularitățile evidenței contabile în bănci…………………………16-20

2.1. Obiectul contabilității bancare…………………………………………………................16-19

2.2. Planul de conturi al evidenței contabile……………………………………………19-20

3. Bilanțul bancar…………………………………………………………………21-22

4. Caracteristica și clasificarea documentelor. Circuitul documentar………23-26

4.1. Caracterizarea documentației bancare…………………………………………….............23-25

4.2. Circuitul documentar. Graficul lui…………………………………………………25-26

5. Contabilitatea resurselor atrase ale băncii…………………………………………27-36

5.1. Tipuri și particularități ale conturilor bancare…………………………………………27-28

5.2. Contabilitatea operațiunilor de depozit…………………………………………………28-33.

5.3. Credite interbancare………………………………………………………………………34-36.

6. Contabilitatea operațiunilor cu numerar și prin virament. Perfecționarea documentelor

primare la operațiunile cu numerar………………………………………37-72

6.1. Explicarea esenței și rolului operațiunilor de casă……………………………………37-40

6.2. Descrierea ordinii și contabilitatea operațiunilor de încasare și eliberare a numerarului..40-51

6.3. Caracteristica,contabilitatea și perfecționarea documentelor a operațiunilor prin virament.51-72

7. Contabilitatea activelor materiale la bancă……………………………..…………73-84

7.1. Evaluarea activelor materiale ale băncii………………………………………...……73-75

7.2. Înregistrarea intrării mijloacelor fixe ce necesită montaj………………………………75-77

7.3. Înregistrarea obiectelor de mijloace fixe ce nu necesită montaj………………………77-78

7.4. Intrările de mijloace fixe cu titlu gratuit………………………………………………78-80

7.5. Contabilitatea plusurilor de mijloace fixe constatate cu ocazia inventarierii……………80-81

7.6. Metode de calculare a uzurii…………………………………………………......................81-84

8. Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor băncii………………………………85-91

8.1. Caracteristica, clasificarea şi contabilizarea veniturilor bancare…………………85-86

8.2. Caracteristica, clasificarea şi contabilizarea cheltuielilor bancare…………………86-88

8.3. Modul de constituire,calcularea şi contabilizarea rezultatelor financiare la bancă……88-91

9. Contabilitatea operațiunilor de creditare……………………………………….....92-100

9.1. Caracteristica operaţiunilor de creditere………………………………………92-95

9.2. Contabilitatea acordării şi rambursării creditelor bancare……………………………95-96

10. Contabilitatea operațiunilor cu valori mobiliare………………………………104-112

10.1. Contabilitatea titlurilor de valoare investiţionale……………………………………104-108

10.2. Contabilitatea titlurilor de valoare plasate…………………………………………108-112

Încheiere……………………………………………………………………………113

Bibliografie…………………………………………………………………………114

Anexe………………………………………………………………………………115

3

Introducere:

Stagiul de practică – primul pas în carieră

Instruirea practică reprezintă o parte componentă esențială a procesului

educaţional şi are ca scop aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi a formării deprinderilor

practice în pregătirea de specialitate şi se realizează la lecţiile practice, seminare, lucrări de

laborator, stagii de practică.

Stagiile de practică sunt obligatorii şi au menirea de a îmbina sfera educaţională şi cea

profesională.

Singurul sistem viabil de educaţie este cel dual, în care teoria se combină armonios,

profund şi firesc cu practica. Teoria şi practica se intercondiţionează, poţi să practici dacă ai

învăţat şi practicând ai şansa să înveţi. Practica tehnologică are ca scop consolidarea şi

aprofundarea cunoştinţelor teoretice acumulate în procesul de studii la disciplinele

de specialitate.

Obiectivele în cadrul practicii tehnologice:

dobândirea de cunoştinţe şi competenţe în domeniul de specializare urmat;

posibilitatea de a aplica în practică cunoştinţele teoretice dobândite pe parcursul

studiilor;

dezvoltarea aptitudinilor pentru munca în echipă;

creşterea gradului de responsabilitate în ceea ce priveşte îndeplinirea unor sarcini

profesionale, la un înalt nivel calitativ, cu respectarea termenelor limită;

Pentru a face procesul de instruire practică mai efectiv, m-am bazat pe date reale, ceea ce

înseamnă că raportul dat de practică este întocmit în baza rechizitelor BC “Banca Socială ”

SA, și anume filiala ”Botanica„ bld. Dacia 46 .

Director : Zaporojan Natalia

Contabil șef : Zabulica Ecaterina

Casier șef : Manoli Ina

Codul băncii : BSOCMD2x759

4

1.Generalizații despre BC “Banca Socială ” SA

1.1 Informații generale

BC BANCA SOCIALĂ S.A. activează din anul 1991( licența se anexează, anexa Nr.1),

și este o bancă universală, cu o bază financiară solidă și capabilă să rezolve problemele

financiare stringente, eficient şi rapid.

Sarcina principală a Băncii în lucrul cu clienţii este păstrarea echilibrului de interese,

deoarece înţelegem că clienţii şi situaţiile sunt diferite, deci şi abordarea acestora este

individuală.

BC „BANCA SOCIALĂ”S.A. este prezentă practic pe tot teritoriul Republicii Moldova -

municipii, oraşe, raioane, înregistrînd la moment 19 filiale,703 angajați ( Anexa Nr.2

organigrama băncii) şi 51 agenţii. Scopul principal al Băncii este consolidarea poziţiilor

obţinute, optimizarea reţelei de subdiviziuni ale Băncii şi a bazei tehnico-materiale a filialelor şi

agenţiilor Băncii. Implementăm produse şi servicii noi, pentru a rămîne competitivi.

BC „BANCA SOCIALĂ”S.A. se implică activ în dezvoltarea economică a republicii,

deservind companii din diferite sectoare ale economiei, consolidînd totodată şi poziţiile sale pe

piața de servicii bancare pentru persoane fizice. Activitatea se bazeaza pe trei principii

fundamentale - eficiență, fiabilitate și profesionalism. Politica conservativa a Băncii privind

lucrul cu activele proprii şi ale clienţilor, garantează acestora siguranţa şi valorificarea

mijloacelor deţinute.BC „BANCA SOCIALĂ”S.A. intenţionează să-şi consolideze în continuare

pozițiile pe piața bancară din ţară, să obţină rezultate financiare şi operaţionale inalte,

corespunzătoare nivelului unei instituții financiare de înaltă calitate.

Obiectivele strategice sunt:

1. Continuarea lucrului asupra echilibrării structurii activelor şi pasivelor prin implementarea

metodelor contemporane de dirijare întru dezvoltarea bazei de resurse din contul:

atragerii clienţilor noi deţinători de resurse, precum şi a agenţilor economici - exportatori;

dezvoltării noilor tipuri de depozite pentru persoanele juridice şi fizice în valută naţională

şi străină la condiţii atractive şi pe diferite termene de păstrare;

cordarea noilor tipuri de servicii întru creşterea fluxurilor de mijloace: utilizarea

sistemului de decontări rapide, primirea tuturor tipurilor de plăţi, businessul cu carduri,

sistemul "Client-Bancă" şi acordarea serviciilor decontări internaţionale.

2. Intensificarea colaborării fructuoase cu Organizaţiile financiare internaţionale în scopul

obţinerii resurselor suplimentare, inclusiv pentru dezvoltarea business-ului mic şi mijlociu.

5

Anul fondării – 1991

Oficiul Central : MD-2005, or. Chisinau, str. Mitropolit G. Banulescu Bodoni, 61

Website: www.socbank.md

Tel : (+373 22) 22 14 81, 22 51 69

Fax: (+373 22) 22 42 30

Nr. de angajaţi – 703 (la 01.07.2014) Nr. de filiale - 19 (la 01.07.2014)

Nr.de agenţii - 51 (la 01.07.2014)

Nr.de bancomate – 58 (la 01.07.2014)

Sisteme de transfer internaţional de bani: Anelik, BLIZKO, Caspian Money Transfer,

CONTACT, INTEREXPRESS, Money Gram, Sigue Money Transfer (SMT), UniStream,

Western Union, Золотая Корона, Лидер.

6

1.2 Tipuri de credite

A. Persoane Fizice

8

Din cîte observăm toate tipurile de credite se oferă în baza unor acte, dar nu înainte de a depune

o cerere de creditare. Un exemplu de astfel cerere este Anexa Nr. 3 pentru persoane fizice și

Anexa Nr.4 pentru persoane juridice.

B.Persoane juridice

BC "BANCA SOCIALĂ" SA acordă credite în lei moldoveneşti şi valută străină agenţilor

economici, indiferent de tipul de proprietate şi formele organizatorico-juridice de activitate.

Creditele se acordă împrumutatorilor solvabili care dispun de surse reale de achitare a creditului

şi a unei istorii creditare pozitive, precum şi de o asigurare fiabilă a rambursării lui, având o bază

comercială contractuală şi respectând principiile de rambursabilitate, folosire conform

destinaţiei, garanţie, platibilitate şi exigibilitatea creditului.

Tipurile de creditare:

În dependenţă de termenul de creditare, creditele pot fi de 3 tipuri:

de scurtă durată – pînă la 1 an;

de durată medie – de la 1 an pînă la 5 ani;

de lungă durată – mai mult de 5 ani.

Termenele concrete de folosire a creditului se stabilesc reieşind din scopul şi termenul de

acoperire a măsurilor, pentru care creditul este acordat.

Măsurile de creditare:

achiziţionarea mărfurilor şi plata serviciilor, conform contractelor încheiate;

completarea mijloacelor circulante;

procurarea utilajului;

achiziţionarea acţiunilor întreprinderilor privatizate;

efectuarea reconstrucţiei, construcţiei şi procurarea imobilului.

Eliberarea creditului

se efectuează preponderent achitării documentelor de plată ale împrumutatorului, inclusiv a

multiplelor operaţiuni financiare prin intermediul deschiderii liniilor creditare. Sunt utilizate

forme avansate de creditare, cum ar fi creditarea prin overdraft şi deschiderea liniei reînnoite de

overdraft.

Asigurarea rambursării creditului:

9

gajul bunurilor imobiliare şi drepturilor patrimoniale asupra lor. La încheierea

contractului de ipoteca cleintul este dator din contul mijloacelor proprii să încheie în folosul

băncii contractul de asigurare a gajului bunurilor mobiliare;

gajul (amanetul) bunurilor mobiliare, inclusiv a hîrtiilor de valoare, a datoriei debitoare;

fideiusiunea persoanelor juridice şi fizice;

garanţia băncilor şi altor persoane juridice;

Evaluarea şi gradul de lichiditate

al bunurilor gajate şi drepturilor patrimoniale, acordate în calitate de asigurare a

rambursării creditului, se efectuează luînd în calcul concluzia organizaţiei independente de

experţi, inclusiv conjunctura de piaţă. Suma creditului acordat este stabilită de către bancă,

reieşind din costul afacerii, eficienţei conform planului-business, participării debitorului cu

mijlocele proprii în acţiunea creditată, ţinînd cont de solvabilitatea debitorului, precum şi de

istoria lui creditară.Rata dobânzii aferentă creditului se stabileşte în dependenţă de termenul şi

suma creditului, tipul de asigurare a rambursării creditului şi alţi factori. Calcularea dobânzii se

efectuează lunar, incasarea – în corespundere cu condiţiile stipulate în contract.În conformitate

cu Politica Băncii, precum şi ţinînd cont de situaţia actuală pe piaţă financiară a RM, au fost

stabilite următoarele rate flotante a dobînzii pentru creditele acordate persoanelor juridice:

pentru creditele în lei – pînă la 16% anual;

pentru creditele în valută străină – pînă la 11% anual.

Mărimea ratei dobînzii pentru fiecare credit acordat poate fi majorată sau micşorată faţă de

rata de bază, în dependenţă de riscul afacerii, eficacitatea creditării, precum şi istoria clientului.

În acest caz Creditorul va notifica Debitorul în forma scrisă despre modificarea ratei dobînzii cu

10 zile înainte.

1.3 Tipuri de depozite

a.Persoane fizice

Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar (în continuare – Fond) garantează, în

condiţiile şi în limitele prevăzute de Legea nr.575-XV din 26.12.2003 privind garantarea

depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar (în continuare – Lege), depozitele în moneda

naţională şi în valuta străină deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi persoane fizice în băncile

autorizate.

10

2. Tipuri de depozite garantate şi negarantate

Fondul garantează depozitele ce au forma unui sold creditor care rezultă din fondurile existente

în conturile persoanelor fizice sau din situaţii tranzitorii create prin operaţiuni bancare, ce

urmează a fi restituit de către bancă în condiţii legale şi contractuale aplicabile, precum şi cele ce

au forma unei datorii către o persoana fizică, reprezentată printr-un titlu de creanţă emis de

bancă. Informaţiile privind tipurile de depozite (operaţiuni bancare) garantate se găsesc în

materialele destinate informării publicului despre serviciile acordate de către bancă.

Nu sînt considerate depozite soldurile creditoare care servesc drept garanţie operaţiunilor

efectuate de bancă în numele deponentului.

Nu sînt garantate următoarele depozite:

a) Depozitele administratorilor băncii;

b) Depozitele persoanelor fizice acţionari ai băncii care deţin minimum 5% din capitalul ei;

c) Depozitele soţilor şi rudelor de gradul întîi şi al doilea ale persoanelor consemnate la pct. a) şi

b);

d) Depozitele persoanelor fizice terţe care activează în numele persoanelor consemnate la pct. a)

şi b);

e) Depozitele persoanelor fizice ce deţin, în intreprinderi afiliate şi societăţi dependente, funcţii

similare celor enumerate la pct. a) şi b);

f) Depozitele persoanelor fizice care au obţinut de la bancă dobînzi sau alte avantaje financiare

în condiţii preferenţiale;

g) Depozitele persoanelor fizice în Banca de Economii S.A. la situaţia din 2 ianuarie 1992, atît

cele în vigoare, cît şi cele reperfectate la data de 29 iulie 1994, luîndu-se ca bază soldul acestora

conform situaţiei conturilor din 2 ianuarie 1992, care sînt deja garantate de stat prin Legea

privind indexarea depunerilor băneşti ale cetăţenilor în Banca de Economii;

h) Titlurile de creanţă la purtător;

i) Depozitele declarate ilicite prin hotărîre judecătorească. Fondul suspendă plata depozitelor

persoanelor fizice cărora li s-a intentat acţiune în instanţa privind legalitatea depunerilor, iar

hotărîrea judecătorească nu a devenit definitivă;

j) Toate instrumentele care intra în noţiunea de capital reglementat al băncii.

Depozitele persoanelor fizice care desfăşoara activitate de întreprinzător nu cad sub incidenţa

Legii.

3. Nivelul plafonului de garantare

http://www.docs.md/javascript:

http://www.docs.md/javascript:

11

Plafonul de garantare a depozitelor (suma maximă plătibilă unui deponent) este 6000 lei

moldoveneşti, indiferent de numărul şi mărimea depozitelor sau valuta în care s-au constituit la

bancă.

4. Modul de calculare a sumei garantate

Mărimea obligaţiei băncii faţă de deponent se calculează prin insumarea tuturor depozitelor

acestuia, inclusiv a dobînzilor datorate şi neplătite la data constatării indisponibilităţii

depozitelor.

Daca banca deţine o creanţă asupra deponentului, mărimea obligaţiei băncii faţă de acesta se

reduce cu mărimea obligaţiei lui, expirate şi neplătite, faţă de bancă. Fondul va efectua plata

depozitului garantat în cazul în care administratorul insolvabilităţii consideră inoportună

compensarea depozitului garantat cu datoria faţă de bancă, avînd în vedere avantajele care pot fi

obţinute prin vînzarea acestei datorii la preţul de piaţă.

În cazul unui depozit comun, partea fiecărui deţinător, stipulată în contract, se ia în considerare la

calcularea mărimii obligaţiei băncii în funcţie de plafonul de garantare prevăzut la pct. 3 din

prezentele informaţii. În absenţa unei astfel de prevederi în contractul de depozit, depozitul

comun se imparte egal între deponenţi.

Echivalentul în lei al depozitelor în valuta străină se determină reieşind din cursul oficial al leului

moldovenesc faţă de valuta străină respectivă la data constatării indisponibilităţii depozitelor.

Nota:

1. Administratorul insolvabilităţii – persoana desemnată de către instanţa judecătorească pentru

supravegherea şi/sau administrarea patrimoniului debitorului în cadrul procesului de

insolvabilitate.

2. Depozit comun – depozit constituit de două sau de mai multe persoane fizice sau depozit

asupra căruia doua sau mai multe persoane au dreptul de operare contra semnăturii uneia sau a

mai multor persoane care au constituit depozitul.

5. Plata compensaţiilor

Fondul poate mandata (împuternici) una sau mai multe bănci să plătească depozitele garantate.

Plata compensaţiilor către deponenţii garantaţi se va efectua în termen de cel mult 3 luni de la

data primirii informaţiei privind depozitele garantate, intocmită de către administratorul

insolvabilităţii în termen de 5 zile de după validarea creanţelor conform Legii insolvabilităţii nr.

12

632-XV din 14.11.2001. În circumstanţe excepţionale şi în cazuri speciale, cu acordul

Guvernului, Fondul poate prelungi cu cel mult 3 luni termenul de plată a depozitelor garantate

menţionat. Guvernul poate acorda, la solicitarea Fondului, maximum două prelungiri, nici una

dintre care nu va depăşi 3 luni.Fondul nu poate invoca limitele de timp menţionate pentru a nu

garanta depozitul unui deponent care nu a fost capabil să solicite la timp garanţia.

Nota:Validarea creanţelor – procedura judecătorească de confirmare a veridicităţii datoriilor

băncii aflate în proces de insolvabilitate.

6. Incasarea compensaţiilor

Incasarea compensaţiei se face de către titularii de depozite. Compensarea plăţii depozitelor

deschise în favoarea unei persoane minore se efectuează către parinţii, adoptatorii sau

tutorii/curatorii acestuia.Plata depozitelor garantate poate fi efectuata şi altor persoane în

conformitate cu legislatia Republicii Moldova (în baza procurii, certificatului de moştenitor,

etc.).În situaţia în care mărimea obligaţiei băncii faţă de deponent este mai mică decît nivelul

plafonului garantat, Fondul va acorda deponentului o compensaţie egală cu mărimea obligaţiei

băncii. În cazul în care mărimea obligaţiei este mai mare decît nivelul plafonului garantat,

Fondul va acorda deponentului o compensaţie egală cu nivelul plafonului de garantare.

C O N D I Ţ I I L E

de acceptare, perfectare şi eliberare a

depozitului “OPTIMAL” în valuta naţională

1. Operaţiunile aferente contului de depozit menţionat, sunt efectuate în cadrul tuturor

subdiviziunilor băncii, în ordinea stabilită prin “Regulamentul cu privire la depozite”,

“Regulamentul cu privire la evidenţa contabilă a operaţiunilor de depozit în valuta

naţională”.

2. Termenul de păstrare al depozitului este de 3, 6, 12, 18, 24 şi 36 luni.

3. Rata dobănzii este flotantă pe tot termenul de păstrare al “OPTIMAL”, fiind stabilită şi

aprobată de către Consiliul BC „BANCA SOCIALĂ” S.A şi este revizuită lunar, trimestrial

sau pe măsura necesităţii.

Depunătorilor li se acordă posibilitatea de a face cunoştinţă cu ratele dobânzilor de bază

pentru depozitele de tipul „OPTIMAL” în orice filială a Băncii, la telefoanele de contact,

pe pagina web a băncii (www.socbank.md) sau în presă («Независимая Молдова»).

4. Suma minimă a depunerii iniţiale constituie - 1000 lei.

http://www.socbank.md/

13

5. Depunătorilor li se acordă dreptul de a depune mijloace suplimentare nelimitat.

Depunătorilor li se acordă dreptul de a efectua operaţiuni de retragere din cont în limita ce

nu depăşeşte 10000 lei lunar, totodată soldul minim la depozit va constitui 1000 lei.

6. Operaţiunile de depunere a mijloacelor la cont şi de restituire a sumei depozitului la

închiderea contului pot fi efectuate atât în numerar, cât şi fără numerar.

7. La deschiderea contului, deponentul este în drept de a alege unul din cele două tipuri de

depozit: cu plata dobânzii lunar sau cu capitalizarea lunară.

8. Dobânzile aferente depozitului sunt calculate pentru perioada efectivă de păstrare şi sînt

achitate: lunar sau se capitalizează cu plata la închiderea contului, reieşind din calculul ratei

dobânzii în vigoare pentru acest tip de depozit.

Dobânzile aferente depozitului, calculate, dar neachitate de către bancă (în legătură cu

neprezentarea depunătorului) sunt transferate pe un cont separat de acumulare neaferent

dobânzii („dobînda sporită”) şi sunt achitate depunătorului la solicitarea imediată a acestuia

(în cazul, dacă depunătorul s-a dezis de card).

Dacă au fost îndeplinite criteriile p.9. al prezentelor Condiţii şi depunătorului i s-a eliberat

cardul CIRRUS MAESTRO, fără plată, la solicitarea depunătorului suma dobânzilor

calculate este trecută în contul de card şi venitul este calculat în mărimea stabilită de către

Consiliul BC "BANCA SOCIALĂ" S.A.

9. După perfectarea “OPTIMAL” depunătorul va primi, în mod gratuit, concomitent cu

carnetul de depozit (la dorinţa clientului) cardul CIRRUS MAESTRO, în baza căruia acesta

va putea ridica lunar dobânda calculată.

Totodată, toţi deţinătorii de carduri BC "BANCA SOCIALĂ" S.A. vor beneficia de

serviciul gratuit care va permite obţinerea informatiei prin Internet pe site-ul băncii

(www.socbank.md), privind mişcările şi soldul contului de card, fără a apela la automatul

bancar.

10. La suspendarea termenului de păstrare a depozitului „OPTIMAL”, se va efectua

recalcularea dobânzii conform timpului efectiv al depunerii reieşind din rata dobânzii „la

vedere”. Totodată, în cazul dacă suma dobânzii achitate va depăşi suma dobânzii calculate

pentru timpul efectiv de păstrare, deficitul de mijloace va fi reţinut din soldul depozitului.

11. La expirarea termenului de păstrare, depozitul poate fi prolongat, cu acordul depunătorului,

pe un termen nou cu aceleaşi condiţii, reieşind din rata anuală a dobînzii în vigoare la

momentul prolongării termenului de păstrare.

http://www.socbank.md/

14

12. În cazul ridicării depozitului pînă la expirarea termenului de păstrare, depunătorul va

notifica banca în scris cu 5 zile bancare în prealabil.

13. Eliberarea depozitului în sumă mai mare de 100,0 mii lei va fi asigurată în baza cererii

beneficiarului depuse până la ora 12 a zilei din ajun.

b.Persoane juridice

Pentru gestionarea eficientă a mijloacelor băneşti, BC ,,Banca Socială” S.A. vine în

întâmplinarea clienţilor săi, oferindu-le posibilitatea plasării depozitelor la termen în lei

moldoveneşti şi în valută străină ( conform condiţiilor stipulate în Politica dobânzii Băncii

pentru anul respectiv).

Pentru deschiderea contului de depozit, persoanele juridice prezintă la Bancă documentele

solicitate (vezi compartimentul ,,Documentele necesare pentru deschiderea conturilor curente’’).

În dependenţă de suma plasată şi termenul scadenţei, BC ,,Banca Socială” S.A. propune

următoarele rate ale dobânzii pentru depozitele la termen ale persoanelor juridice:

Moneda Naţională

Termenul

contractului

Dobânda,

anual

Suma

minimală

Rata

dobânzii

Suplinirea

contului

Retragerea din

cont

Plata

dobânzii

6 luni 3,50- 5,50 % 500 mii lei flotantă se permite nu se permite Lunar

12 luni 8,00- 9,00 % 1 milion lei flotantă se permite nu se permite Lunar

25 luni 9,00- 10,0 % 1 milion lei flotantă se permite nu se permite Lunar

http://bancasociala.md/files/Depozite%20Persoane%20Juridice_0.docx

15

Valuta Străină(dolari SUA, Euro )

Termenul

contractul

ui

Dobânda,

anual

Suma minimală Rata dobânzii Suplinire

a contului

Retragere

a contului

Plata

dobân

zii

6 luni 3,00- 3,50

%

2 000 dolari SUA/

Euro

Flotantă se

permite

nu se

permite

Lunar

12 luni 3,50- 4,50

%

2 000 dolari SUA/

Euro

Flotantă se

permite

nu se

permite

Lunar

25 luni 5,00% 2 000 dolari SUA/

Euro

Flotantă se

permite

nu se

permite

Lunar

Dobânda lunară se determină folosind următoarea formulă:

Dobânda lunară = Suma depozitului* rata dobânzii %* zile (30 zile) /360 zile ale anului.

Pentru a afla care este suma lunară a dobânzii calculate, BC ,,Banca Socială” S.A. Vă pune

la dispoziţie un caz exemplu.

Caz exemplu:

Depunătorul persoana juridică plasează la Bancă un depozit la termen în lei moldoveneşti,

în sumă de 500 000 mii lei pentru perioada de 12 luni.

Dobânda lunară = 500 000* 8,0 %* 30 zile /360 zile ale anului= 3 333,33 lei.

Dobânda anuală = 3 333,33 lei /lună * 12 luni= 39 999,96 lei.Banca este în drept să

reexamineze în mod unilateral rata dobânzii ( să o diminueze / majoreze ), informînd Deponentul

prin afişarea anunţului respectiv în sediul Băncii, pe pagina web a Băncii sau prin intermediul

mijloacelor mass-media cu 15 zile înainte de operarea modificare.Ratele dobânzii şi condiţiile

suplimentare sunt negociabile în dependenţă de suma depusă.La fel ca și creditele, depozitele se

deschid în baza unor acte, pe care le putem cerceta mai detaliat în Anexa Nr.5 .

16

2.Particularitățile evidenței contabile în bănci

2.1 Obiectul contabilității bancare

Obiectul contabilităţii a fost determinat pe măsura dezvoltării ştiinţei despre contabilitate în

ansamblu. O dată cu editarea în anul 1975, în Franţa, a lucrării lui Edmond de Granjeu “La teme

des livres rendue facile” acesta a fost stabilit definitiv ca fiind patrimoniul întreprinderii.

Concepţia economică constă în faptul că obiectul contabilităţii este determinat ca mişcarea

capitalului examinat din punct de vedere al utilizării acestuia (pe termen lung sau scurt) şi al

modului de procurare al acestuia (propriu sau atras).

Creşterea rolului şi a gradului de independenţă al instituţiilor financiare în condiţiile

economiei de piaţă, orientarea lor la utilizarea experienţei, acumulate în practica internaţională,

au determinat trecerea la sistemul de evidenţă şi analiză ale operaţiunilor efectuate în baza

standardelor internaţionale ale evidenţei.

În scopul reorganizării sistemului evidenţei a fost elaborat Planul de conturi al evidenţei

contabile în bănci şi alte instituţii financiare din Republica Moldova (ulterior – Planul de conturi)

şi au fost descrise conturile .

Drept obiect al contabilităţii bancare servesc:

Activele;

Obligaţiunile;(pasive)

Capital şi Rezerve; ;(pasive)

Veniturile;

Cheltuielile.

În definirea activului şi pasivului se creează în plan metodologic posibilitatea de a pune în

evidenţă modul de valorificare al patrimoniului. Altfel spus, activul prin elementele sale

componente formează baza materială, iar pasivul caracterizează în expresie valorică felul

relaţiilor economice privind gestiunea bazei materiale.

Activele grupeaza mijloacele băncii dupa componenţa lor.

La activele băncii se referă:

- Mijloacele băneşti (în casierie, în casele de schimb valutar şi în drum);

- Contul „Nostro” la BNM şi la alte bănci;

- Credite bancare;

- Valori mobiliare investiţionale;

- Plasamente în bănci;

- Active pe temen lung;

17

- Materiale şi OMVSD;

- Dobânda sporită ce urmează să fie primită;

- Decontări cu personalul (creanţa);

- Decontări cu debitorii;

-Alte active.

Activele societăţilor bancare pot fi grupate în:

1) Active interne:

a) numerar în casieriile bancilor;

b) credite interne, care pot fi credite neguvernamentale pe termen scurt, mediu si lung şi

credite guvernamentale;

c) sume în tranzit între sediile băncii;

d) active interbancare;

e) alte active (credite preluate de bănci, profit repartizat, diferenţe nete nefavorabile din

reevaluarea activelor şi pasivelor externe).

2) Active externe:

Activele externe reflectă, pe de o parte, activele exprimate în valute convertibile, iar pe

de altă parte, active externe exprimate în valute neconvertibile.

Obligaţiunile băncii includ:

- Conturi Loro (conturile altori bănci deschise la bancă);

- Împrumuturi primite;

- Titluri de valoare emise;

- Certificate de depozit;

- Depozitele clienţilor;

- Conturi curente ale clienţilor;

- Dobânda sporită ce urmează să fie plătită;

- Decontări privind leasingul (datorii);

- Decontări cu personalul (datorii);

- Decontări cu bugetul;

-Carduri de debit (depozit);

-Alte obligaţiuni.

La Capital şi rezerve se referă:

- Capitalul social (acţiuni simple şi preferenţiale);

18

- Surplus de capital (diferenţa dintre valoarea nominală şi cea de piaţă a acţiunilor emise şi

plasate);

- Capitalul de rezervă;

- Profitul net;

- Capitalul secundar (diferenţa din reevaluarea activelor pe termen lung);

Pasivele societăţilor bancare deasemenea pot fi grupate:

1) Pasive interne:

a) depozite ale clienţilor nebancari care cuprind disponibilităţi la vedere ale agenţilor economici

şi ale populaţiei,economiile populaţiei la vedere sau la termen,depozite în lei,în valuta

convertibită şi neconvertibilă;

b) sume în tranzit între sediile băncii;

c) pasive interbancare;

d)depozite publice, care cuprind disponibilităţi pentru investiţii de la bugetul de stat,

disponibilităţi ale bugetelor locale, fondul pentru sănătate, disponibilităţi ale asigurărilor

sociale de stat, disponibilităţi ale Trezoreriei statului ş.a.;

d)fonduri proprii care cuprind capitalul social, fondul de rezervă, profitul net, acţiuni,

fondul de risc, alte fonduri;

i) alte pasive.

2) Pasive externe, care cuprind în principal:

a) pasive pe termen scurt, respectiv împrumuturi de la bănci străine, depozite

ale băncilor străine, depozite ale altor nerezidenţi, angajamente şi acorduri

bilaterale de plăţi ş.a.;

b)pasive pe termen mijlociu şi lung exprimate atît în valute convertibile, cît

şi în valute neconvertibile.

Veniturile bancare cuprind :

Veniturile aferente dobânzilor Veniturile neaferente dobânzilor

Veniturile aferente la contul nostru Venituri din comisioane

Veniturile la plasările în bancă Venituri din amenzi, penalităţi primite

Veniturile la valorile mobiliare investiţionale Venituri din ieşirea activelor pe termen lung

Veniturile la creditele acordate Venituri din operaţiuni cu cardurile

Veniturile la leasingul financiar Venituri excepţionale

Alte venituri

19

Cheltuielile băncii includ:

1.Cheltuieli aferente dobânzilor;

2. Cheltuieli neaferente dobânzilor

2.2 Planul de conturi contabile la bancă

Planul de conturi are drept menire organizarea ţinerii evidenţei contabile, asigurarea

utilizatorilor cu informaţia economico-administrativă necesară, precum şi întocmirea dărilor de

seamă financiare şi a altor rapoarte stabilite.

Planul de conturi este elaborat în baza standardelor internaţionale, normativelor mondiale,

regulamentelor şi experienţei evidenţei contabile.

Planul de conturi are următoarea structură:

Conturile sunt grupate în clase:

-clasa 1 - Active;

-clasa 2 - Obligaţiuni;

-clasa 3 - Capital acţionar;

-clasa 4 - Venituri;

-clasa 5 - Cheltuieli;

-clasa 6 - Conturi condiţionale;

-clasa 7 - Conturi memorandum.

Conturile claselor “Active ” şi “Cheltuieli” sunt active, conturile claselor “Obligaţiuni” , “Capital

acţionar”, “Venituri” sunt pasive.

Cheltuieli aferente dobânzilor Cheltuieli neaferente dobânzilor

Conturi Loro Întreţinerea personalului băncii

Împrumuturile primite Cheltuieli privind imobilul

Certificat de depozit Alte cheltuieli operaţionale ale băncii

Depozitele clienţilor Amenzi, penalităţi plătite

Conturile curente Ieşirea activelor nemateriale

Valorile mobiliare emise Cheltuieli extraordinare

La leasingul financiar şi alte dobânzi Cheltuieli privind impozitul pe venit

20

În limita fiecărei clase conturile sunt unite în grupe după destinaţia lor economică.

În clasa “Active” conturile sunt repartizate în ordinea descreşterii lichidităţii.

Pentru evidenţierea în clase a grupelor de conturi, în grupe – a conturilor aparte, este folosit

principiul ierarhic.Ierarhia claselor, grupelor, conturilor este reflectată cu ajutorul sistemului de

notaţii numerice.

Pentru notarea conturilor concrete se foloseşte numărul din 4 cifre.

Prima cifră a numărului contului reprezintă clasa contului, indicînd apartenenţa la active,

obligaţiuni, capital acţionar, venituri, cheltuieli, conturi condiţionale sau conturi memorandum.

A doua şi a treia cifră reprezintă grupa contului, care grupează conturi cu apartenenţă

economică omogenă.

A patra cifră reprezintă obiectul concret al evidenţei.

În cadrul acestei structuri fiecare grupă poate include pînă la 9 conturi. Cu toate acestea, pentru a

evita divizarea conturilor, avînd conţinut general economic, unele grupe includ un număr mai mare

de conturi. În acelaşi timp, într-o grupă se include conturile care (după cifra a doua şi a treia) ar fi

trebuit raportate la diferite grupe.

Conturile sunt multivalutare.

Folosirea Planului de conturi se simplifică prin aplicarea principiului sincronizării ultimelor 3 cifre

din numerele conturilor claselor “Venituri” – “Active” şi “Cheltuieli” - “Obligaţiuni”.

Soldurile conturilor claselor “Active” , “Obligaţiuni”, “Capital acţionar” se folosesc la întocmirea

“Dării de seamă privind starea financiară (bilanţul contabil)”, iar soldurile conturilor claselor

“Venituri” şi “Cheltuieli” se folosesc pentru întocmirea “Dării de seamă cu privire la venituri şi

cheltuieli” Evidenţa pe conturile primelor cinci clase se efectuează după metoda dublei înscrieri.

Evidenţa pe conturile condiţionale se divizează în conturi debitoare şi creditoare după destinaţia

operaţiunilor efectuate. Evidenţa se ţine prin înscrierea operaţiunea la debitul/ creditul contului şi

trecerea la scăderi prin contabilizarea inversă. Metoda dublei înscrieri nu se aplică.

Pentru evidenţa valorilor şi documentelor importante în activitatea băncii sau consemnate la

aceasta sunt destinate conturile memorandum. Evidenţa pe conturile memorandum se ţine după

schema: intrare, ieşire, sold.

În afara de Plan fde conturi şi descrierile conturilor, în aactivitatea sa practică băncile se vor

conduce şi de alte active normative ale BNM reglementînd ţinerea evidenţei contabile, precum şi

de Standardele naţionale ale evidenţei contabile

21

3. Bilanțul Bancar

Bilanţul contabil, aşa cum prevede Legea Contabilităţii, reprezintă documentul oficial de

gestiune al unităţilor patrimoniale, asigurînd formarea unei imagini fidele, clare si complete în

ceea ce priveşte patrimoniul, situaţia financiară şi rezultatele obţinute. Prin conţinutul şi funcţiile

pe care le îndeplineşte, bilanţul constituie un instrument deosebit de important în procesul de

fundamentare a deciziilor privind dirijarea activităţii curente şi îndeosebi a celei de perspectivă.

Bilanţul bancar reprezintă, ca în orice ramură economică, o expresie esenţială a activităţii

societăţii bancare, punînd în lumină resursele utilizate, plasamentele angajate, şi rezultatele

activităţii din domeniul bancar, și pentru a mă familiariza cu bilanțul bancar am cercetat

informația oferită de BC „Banca Socială”, și anume bilanțul contabil și raportul financiar pe

trimestrul I 2015, Anexa 6, anexa 7 .

Bilanţul contabil poate să-şi îndeplinească rolul important ce-i revine în procesul conducerii

numai în măsura în care îndeplineşte anumite condiţii sau cerinţe:

1) Reflectarea realităţii privind elementele de activ şi de pasiv existente la dispoziţia societăţii

bancare constituie condiţia fundamentală pe care trebuie să o îndeplinească bilanţul. În acest

scop, este necesar ca operaţiile economice să fie înregistrate integral, corect şi la timp, pe baza

documentelor justificative în care au fost consemnate.

2) Bilanţul contabil trebuie să prezinte datele după un sistem unitar, după aceleaşi norme

metodologice în vederea aprecierii corecte şi comparative a activităţii şi pentru centralizarea

datelor la nivelul direcţiilor din cadrul băncilor centrale.

3) Respectarea metodologiei de detertminare a indicatorilor, în vederea redării corecte, atît a

aspectelor pozitive, cît şi a celor negative din activitatea desfăşurată de unităţile bancare, ceea ce

permite luarea deciziilor corespunzătoare care să înlăture deficienţele constatate.

4) Întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite constituie o altă condiţie pentru bilanţ, prin

intermediul căreia se asigură conducerea, controlul şi analiza activităţii desfăşurate, în mod

operativ şi eficient, precum şi o centralizare a datelor la termenele prevăzute.

Întocmirea bilanţului contabil bancar presupune, în primul rînd, lucrări pregătitoare, cum ar fi:

înregistrarea în conturi a tuturor operaţiilor, verificarea exactităţii înregistrărilor în conturile

analitice şi sintetice, în al doilea rînd, întocmirea propriu-zisă a bilanţului prin completarea

formularelor, anexelor şi a raportului explicativ ce se prezintă Consiliului de Administraţie.

Caracteristicile esenţiale ale activităţii bancare sunt evidenţiate clar cu ajutorul bilanţului

bancar.

22

Oglindind mijloacele şi resursele băncii, bilanţul contabil reflectă, cu ajutorul conturilor,

respectiv al indicatorilor pe care îi conţine, funcţiile îndeplinite de bănci în cadrul economiei

naţionale.

Funcţiile bilanţului contabil:

1.De generalizare - sistematizează şi grupează informaţiile contabile după o structură bine

determinată, care este unică şi obligatorie pentru toate unităţile şi are un rol esenţial de informare

pentru demonstrarea rolului Băncilor Comerciale în sistemul informaţional contabil. Ea rezultă

din analiza datelor prezentate la Banca Comercială care astfel e transformată într-un instrument

de gestionare eficientă şi de conducere a întreprinderii.

Prin bilanţ se prezintă situaţia elementelor patrimoniale şi rezultatul perioadei de gestiune, se

cunoaşte starea bunurilor economice la un moment dat, a creantelor,

datoriilor şi a surselor proprii.

2.De analiză - o continuare şi o desfăşurare a funcţiei de informare. În baza bilanţului se

analizează situaţia patrimonială şi financiară a băncii, capacitatea de plată a acesteia, starea

decontărilor cudebitorii şi creditorii.

Bilanţul contabil bancar are formă verticală şi constă din trei părţi:

Active, Obligaţiuni şi Capital şi Rezerve.

Posturile de activ sunt grupate în bilanţ în sensul micşorării lichidităţii, adică începînd cu cele

mai lichide şi terminînd cu cele mai puţin lichide.

Pasivele sunt grupate în sensul descreşterii exigibilităţii obligaţiunilor.

23

4.Caracteristica și clasificarea documentelor.Circuitul documentar.

4.1.Notiunea, conţinutul, si clasificarea documentelor

Documentaţia reprezintă actul scris în care se reflectă executarea operaţiunilor economice sau

modul în care vor fi reflectate aceastea.

În funcţie de conţinutul şi destinaţia lor, rolul documentelor se manifestă pe multiple

planuri.

Documentele îndeplinesc următoarele funcţii:

1. funcţia de consemnare, letrica si cifrica, cantitativă şi valorică a operaţiunilor

economice efectuate în cadrul întreprinderii;

2. funcţia de acte justificative;

3. funcţia informativă;

4. funcţia de asigurare;

5. funcţia de calculaţie;

Cu ajutorul documentelor se poate urmări activitatea economico-financiară a unităţilor

economice şi financiare în cele mai mici detalii.

După natura operaţiilor la care se referă documentele se împart în:

a. documente privind activitatea financiar – contabilă: (activele pe termen

lung, activele curente, salariile, pasivele, rapoartele financiare)

b. documente privind alte activităţii: (documente privind activitatea de cercetare,

activitatea de control).

După caracterul şi funcţia pe care o îndeplinesc, documentele se împart în:

a. documente de dispoziţie:(ordin de plată, ordin de plată incasso, ordin de

încasare);

b. documente justificative:( factura, chitanţa);

c. documente mixte:(cererea de plată, cerere de acreditiv);

După locul întocmirii şi circulaţiei, documentele pot fi:

a. documente interne:( ordin de plată de casă);

b. documente externe:(ordin de plată, cerere de plată, cec de numerar).

În raport cu modul de întocmire, conţinut şi rolul lor în cadrul procesului informaţional –

economic distingem;

a. documente primare:(cec de numerar,ordin de încasare, nota de contabilitate);

b. documente centralizatoare(balanţa de verificare);

24

După forma de prezentare, se deosebesc:

a. documente tipizate- se întocmesc pe formulare tip strict determinate;

b. documente netipizate- se întocmesc pe formulare specifice.

După regimul de tipărire şi utilizarea formularelor folosite la intocmirea documentelor se

disting:

a. documente întocmite pe formulare cu regim special – au un regim deosebit de tipărire,

numerotare, gestionare, evidenţă, folosire şi păstrare;

b. documente fără regim special.

După suportul care depozitează informaţia, se disting:

a. documente pe suport de hîrtie;

b. documente pe suporturi magnetice:(benzi, dischete).

După numărul operaţiilor economice pe care le cuprind, documentele se împart:

a. documente singulare;

b. documente cu multiple operatii.

După tehnica întocmirii, se deosebesc:

a. documente care se întocmesc manual;

b. documente care se întocmesc cu mijloace tehnice (calculatoare).

Conţinutul documentelor se concretizează în anumite elemente obligatorii.

Dintre aceste elemente unele au un caracter comun, adică se refera la toate categoriile de

documente, iar altele au un caracter specific.

Caracterul operaţiilor bancare şi diferenţa lor de alte operaţii efectuate în ramurile

economiei naţionale necesită utilizarea unei documentaţii specifice. Documentaţia bancară este

elaborată şi certificată de BNM şi este obligatorie pentru toate unităţile bancare, persoanele

fizice şi juridice care efectuează diferite operaţiuni prin intermediul instituţiilor financiare.

Bancile comerciale efectuează zilnic un volum mare de operaţiuni. Aceste operaţiuni necesită o

organizare raţională a lucrului cu documentele. În acest scop documentele bancare sunt

standardizate şi unificate.

Standardizarea este utilizarea documentelor unice la efectuarea operaţiunilor similare în

toate băncile comerciale. Unificarea prezintă micşorarea numarului de tipuri de documente

pentru operatiunile bancare.

După caracterul operaţiunilor efectuate documentele se împart în :

documente de casă;

documente memoriale;

25

documente de memorandum sau extrabilanţiere.

Destinaţia documentelor de casă constă în perfectarea dreptului de încasare şi eliberare a

numerarului în valută natională sau străină. La ele se referă:

Ordinul de încasare

Borderoul însoţitor;

Ordinul de plată;

Cecul de numerar.

Documentele memoriale prezintă documentele utilizate pentru efectuarea operaţiunilor de

decontari prin virament. La ele se referă:

Ordinul de plată;

Ordinul de plată incasso;

Cererea de plată;

Cererea de acreditiv

Borderou de utilizare a acreditivului.

Documentele extrabilanţiere sunt utilizate la bancă pentru reflectarea operaţiunilor la

conturile extrabilanţiere. La ele se referă: dispoziţii extrabilanţiere pe venit şi dispoziţii

extrabilanţiere pe cheltueli.Documentul în care sunt corectate: suma, denumirea clientului,

numărul contului de decontare nu sunt primate spre execuţie. Documentele primite la bancă, atît

în timpul operativ cît şi după expirarea lui, sunt semnate de executorul responsabil şi de un

lucrător al băncii care a verificat operaţiunea. Contabilul - şef semnează numai documentele ce

reflectă operaţiunile de casare incontestabilă de la conturile clientilor.

4.2.Circuitul documentar, graficul lui.

Circuitul documentar reprezintă mişcarea succesivă a documentelor bancare de la momentul

întocmirii lor pînă la transmiterea lor în arhivă. De la organizaţia reuşită a circuitului documentar

depinde reflectarea la timp a operaţiunilor bancare în bilanţul băncii. Pentru aceasta în bancă

este întocmit graficul circuitului documentar.În graficul circuitului documentar se prevede

mişcarea documentului de la o diviziune la alta. Acest grafic este aprobat de conducatorul băncii.

Circuitul bancar intern are loc în baza unor principii bine determinate:

La efectuarea operaţiilor de casă cu numerarul sunt respectate două condiţii:

La încasarea numerarului operaţia efectuată se reflectă în evidenţa contabilă numai

după ce numerarul este încasat în casierie;

La eliberarea numerarului operaţiunea se efectuează numai după ce a fost reflectată

în documentul evidenţei contabile .

26

La efectuarea decontărilor fără numerar, cînd clienţii sunt deserviţi de aceeaşi

instituţie bancară, documentele memoriale se reflectă în primul rînd în Debitul

contului plătitorului şi după aceea în Creditul contului beneficiarului.

27

5.Contabilitatea resurselor atrase ale băncii.

5.1 Tipurile și particularitățile conturilor bancare

Resursele atrase de bancă constituie aproximativ 80-90% din resursele totale ale băncii.

Aceste resurse băneşti sunt necesare pentru realizarea operaţiunilor active. Mobilizarea pe un

termen anumit a mijloacelor băneşti temporar disponibile de la persoanele fizice şi juridice îi

permite băncii să folosească aceste mijloace pentru creditarea agenţilor economici,la acest

capitol se anexează tarifele BC „Banca Socială” SA privind prestarea serviciilor persoanelor

fizice și persoanelor juridice, Anexa Nr.42 și 43.

În funcţie de caracteristicile resurselor atrase, ele pot fi grupate în:

Resurse depozit, pe care banca le poate avea în portofoliul ei. Dintre acestea fac

parte: conturile de disponibilităţi ale agenţilor economici, ale persoanelor fizice, ale

instituţiilor financiare şi publice, ale băncilor şi Trezoreriei statului; Depozitele la

vedere şi la termen ale persoanelor fizice şi juridice; certificatele de depozit;

depozitele instituţiilor financiare internaţionale; depozitele corespondente ale altor

bănci; sumele în tranzit între unităţile băncii.

Resurse nondepozit, pe care banca le poate procura în situaţii dificile, cum ar fi lipsa

de lichidităţi. Dintre acestea fac parte: împrumuturi de la Banca Naţională a

Moldovei; împrumuturile de pe piaţa interbancară de la alte bănci; vînzarea temporară

a bonurilor de trezorerie şi altor titluri de stat sau valorilor mobiliare corporative pe

care le are în portofoliul ei; emiterea obligaţiunilor, cambiilor bancare.

Contul bancar este un cont analitic deschis de bancă pe numele titularului de cont, prin care se

efectuează operaţiuni de încasări şi/sau plăţi ale mijloacelor băneşti.

Contul curent bancar este contul deschis de bancă pentru titularul de cont, care serveşte la

înregistrarea în ordine cronologică a operaţiunilor în numerar şi/sau fără numerar efectuate în/din

acest cont în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Cont de depozit este un cont deschis de bancă pentru titularul de cont, destinat evidenţei

operaţiunilor de depunere şi plasare a mijloacelor băneşti temporar libere la termen (cont de

depozit la termen - cont deschis de bancă, în care sînt depuse mijloace băneşti cu dobîndă, pentru

o perioadă fixă de timp) sau la vedere (cont de depozit la vedere - cont deschis de bancă, în care

sînt depuse mijloace băneşti cu sau fără dobîndă fără fixarea termenului de plasare) în

conformitate cu legislaţia în vigoare.

28

Contul de credit este contul bancar deschis pentru înregistrarea creditelor acordate persoanelor

fizice şi juridice.

Contul Loro este contul bancar deschis de către o altă bancă la banca dată.

Cont provizoriu este contul bancar deschis pentru persoanele fizice şi juridice pe o perioadă de

timp limitată, destinat acumulării de mijloace băneşti suficiente pentru formarea capitalului

social.

Sistemul de codificare a conturilor este conceput astfel încît conţine o cantitate de

informaţii referitoare atît la client, cît şi la bancă.

Numărul de cont este construit pe două niveluri:

nivel sintetic;

nivel analitic.

Nivel sintetic al contului este format din patru caractere şi reprezintă clasa, grupa, subgrupa

şi tipul contului. Nivelul sintetic al conturilor utilizat de băncile comerciale trebuie să fie aprobat

de BNM.

Nivel analitic al unui cont include un număr de caractere ce poate varia de la cîteva

caractere la douăsprezece. Aceste poziţii sunt folosite la identificarea mai multor tipuri de date

pentru a facilita operaţiunile în cont sau ca informaţii de gestionare solicitate de bancă.

Caracterele la nivelul analitic redau următoarele: cifra-cheie a băncii, codul băncii, al filialei,

numărul clientului, tipul clientului, indicatorul de valută, alte informaţii.

5.2 Contabilitatea operațiunilor de depozit

Ponderea cea mai marea a resurselor atrase o constituie mijloacele acumulate la conturile de

depozit.În majoritatea ţărilor conturile de depozit sunt clasificate după următoarele modalităţi:

a) În funcţie de modul de retragere şi scopul plasării mijloacelor depozitate;

b) În funcţie de categoria de depunători:

c) În funcţie de modul de calcul şi de achitare a dobînzii.

Conform modului de retragere şi scopului plasării mijloacelor depozitate deosebim:

Depozite la vedere-mijloacele depuse în contul de depozit de către persoana fizică sau juridică

fără a specifica termenul de retragere a acestora. Ele au un înalt grad de lichiditate pentru

deţinătorii lor şi deaceea banca bonifică dobînzi mici sau nu bonifică deloc (în cazul depozitelor

la vedere în valută). Aceste surse sînt utilizate de către bancă în scopul creditării, deoarece acest

tip de depozit constituie o resursă ieftină pentru bănci.

29

Depozite la termen-mijloacele depuse de către persoanele fizice sau juridice pe o perioadă

fixată în scopul economisirii. Depunătorul are dreptul să-şi retragă mijloacele depuse în cont

numai la termenul indicat în contract. Depozitele la termen se clasifică în categoriile:

Depozite pe termen scurt (scadenţa pînă la 1 an)

Depozite pe termen mediu (scadenţa de la 1 an pînă la 5 ani)

Depozite pe termen lung (scadenţa de la 5 ani şi mai mult)

Aceste depozite sînt bonificate de bancă la dobînda pieţei, dar, spre deosebire de cele

la vedere, sunt mai mari.

În funcţie de categoria de depunători:

Depozitele persoanelor fizice, care se mai numesc depozite personale. Resursele plasate

de populaţie fără stabilirea scopului de economisire sunt depozite obişnuite, iar

depozitele de economii sunt mijloacele depuse în scopul păstrării şi economisirii ca

ulterior să fie utilizate de depunător conform unor necesităţi concrete.

Depozitele persoanelor juridice, adică ale agenţilor economici şi a organizaţiilor de stat.

Ponderea cea mai mare a depozitelor agenţilor economici o reprezintă depozitele la

vedere şi disponibilităţile băneşti aflate în conturile curente.

Depozite ale băncilor şi ale altor instituţii financiare sunt resursele pe termen scurt care

variază, de regulă între o zi şi un an şi apar ca efect al reciprocităţii în relaţiile de

decontare pe piaţa interbancară. Depozitele atrase de la bănci reprezintă principala

modalitate de completare a resurselor unei bănci pe termen scurt. De regulă depozitele

băncilor sunt numite plasamente bancare.

În funcţie de unitatea monetară în care se depune depozitul deosebim:

o Depozite în monedă naţională;

o Depozite în valută. În Republica Moldova băncile practică atragerea resurselor

depozitare în dolari SUA şi în euro.

Conform modului de calcul şi achitare a dobînzii, depozitele se clasifică în:

Depozite la vedere şi conturi curente fără dobînzi;

Depozite cu dobînzi.

Conturile curente deschise clienţilor destinate operaţiunilor curente de încasări şi plăţi

sunt conturi bifuncţionale putînd avea fie solduri creditoare cînd sumele respective pot fi retrase

de către titularii de cont în orice moment fără preaviz, fie solduri debitoare în condiţii

accidentale, neautorizate. Conturile curente se creditează de client cu sumele de la diverşi

30

debitori sau prin acordări de credite şi se debitează cu plăţile făcute către creditori sau cu

rambursările de credite.

Conturile de depozit sunt conturi pasive

În Ct –deschiderea sau completarea contului de depozit;

În Dt –achitarea parţială sau închiderea contului de depozit

Soldul iniţial şi final -creditor.

Darea de seamă privind depozitele este o parte componentă a raportului financar al

băncii, care se efectuează lunar, trimestrial și anul. Anume din acest motiv am cercetat Cererea

de deschidere a contului de depozit Anexa 8, Informația privind depozitele a BC„Banca

Socială”SA pentru I trimestru,Anexa 9

Pentru a înțelege mai bine conținutul teoretic, am cercetat și rezolvat următoare

problemă:

Problema 1

La bancă comercială este deschis un depozit la termen persoanei fizice în sumă

de 18000 lei pe un termen de 4 luni în următoarea ordine,

- 50%-în numerar,

- 50% prin închiderea unui cont curent a persoanelor fizice.

Rata anuală a dobînzii- 9 %, dobînda achitată în numerar.

- La expirarea termenului depozitul este închis în următoarea ordine:

- 25% în numerar,

- 25% la un card ,

- 25% la un depozit de economii,

-25 % sînt transferate în altă bancă,

S-au achitat mijloace băneşti din bancomat din contul cardului de debit persoanei fizice -

1000 lei

Rezolvare :

1)Deschiderea depozitului pe termen scurt în numerar

Debit contul 1000 „Numerar în casă şi alte valori monetare”

Subcontul 1001 „Numerar în caserie” -9000 lei

Credit contul 2370 „Credite pe termen ale clienților”

31

subcontul 2374 „Depozite pe termen scurt ale persoanelor fizice ” -9000 lei

2) Trecerea contului curent a persoanei fizice la depozit pe termen scurt a persoanelor

fizice

Debit contul 2250 „Depozite la vedere cu dobîndă a clienților”

subcontul 2252 ”Conturi curente ale persoanelor fizice ” -9000lei

Credit contul 2370 „Credite pe termen ale clienților”

subcontul 2374 „Depozite pe termen scurt ale persoanelor fizice ” -9000 lei

3) Calculul dobînzii la depozite pentru I lună

Debit contul 5370 ”Cheltuieli cu dobînzi la depozite pe termen ale clienților” -135 lei

subcontul 5371 „Cheltuieli cu dobînzi la depozite pe termen scurt ale

persoanelor juridice (1 an şi mai puţin)”

Credit contul 2700 „Dobînda calculată ce urmează să fie plătită”

subcontul 2728 ”Dobînda calculată la depozitele la termen ale clienților”-135 lei

4) Calculul dobînzii la depozite pentru II lună






5) Calculul dobînzii la depozite pentru III lună






6) Calculul dobînzii la depozite pentru IV lună


32





7) Achitarea dobînzii pentru I lună, din caserie

Debit contul 2700 „Dobînda calculată ce urmează să fie plătită”

subcontul 2728 ”Dobînda calculată la depozitele la termen ale clienților”-135lei

Credit contul 1000 „Numerar în casă și alte valori monetare”

subcontul 1001 ”Numerar în caserie” -135 lei

8) Achitarea dobînzii pentru II lună, din caserie





9 ) Achitarea dobînzii pentru III lună, din caserie





10) Achitarea dobînzii pentru I lună, din caserie





11) Închiderea depozitului în numerar

33

Debit contul 2370 „depozite la vedere ale clienților”

subcontul2374 ”Depozite pe termen scurt ale persoanelor fizice” -4500 lei



12)Închiderea depozitului pe termen scurt, și deschiderea unui depozit de economii

Debit contul 2370 „depozite la veder ale clienților”


Credit contul 2310 „Depozite de economii”

subcontul 2311 ”Depozite de economii al persoanelor fizice” - 4500 lei

13) Închiderea depozitului pe termen scurt, pentru a fi transferat la altă bancă



Credit contul 1030 „Conturi Nostro”

subcontul 1031 Contul ”NOSTRO” în BNM -4500lei

14) Închiderea depozitului, și trecerea sumei la card



Credit contul 2250 „Depozite la vedere cu dobîndă a clienților”

subcontul 2258 ”Conturi curente ale persoanelor juridice pentru operațiuni cu

carduri bancare” -4500 lei

15) Achitarea mijloacelor bănești din bancomat

Debit contul 2250 „Depozite la vedere cu dobîndă ale clienților”

subcontu ”2259 Conturi curente ale persoanelor fizice pentru operațiuni cu

carduri bancare ” -1000 lei


subcontul 1005 ”Numerar în bancomate și alte dispozitive” - 1000 lei

34

5.3 Credite interbancare

O sursă importantă utilizată de banca comercială pentru menţinerea lichidării şi completarea

resurselor financiare necesare, reprezintă creditele interbancare.

Creditele interbancare sunt centralizate atunci când Banca Naţională a Moldovei acordă

credite băncilor comerciale, iar creditul interbancar descentralizate sunt în cazul când o bancă

comercială sau altă instituţie financiară acordă credit băncilor comerciale următoarele tipuri de

credite interbancare:

Credite directe

Credite overnight

Credite de lombard

Facilitate sub formă acordurilor REPO

Creditele directe sunt acordate de Banca Naţională a Moldovei băncilor comerciale pentru ca

acestea ulterior să le acorde cooperativelor de construcţie a locuinţelor pentru complexul agro-

industrial şi în alte scopuri în economie. Aceste credite sunt acordate băncilor la o rată de bază a

dobânzii stabilită de Banca Naţională a Moldovei, echivalentă cu rata de bază la creditele pe

termen lung în vigoare la data acordării ca sursă de asigurarea a creditelor acordate băncilor

comerciale servesc mijloacele din contul corespondent LORO, rezervele obligatorii şi valorile

mobiliare de stat disponibile din portofoliile proprii ale băncilor.

Creditele overnight se acordă de Banca Naţională a Moldovei peste noapte băncilor

comerciale în scopul efectuării plăţilor acestora, precum şi în scopul menţinerii rezervelor

obligatorii. Banca Naţională a Moldovei acordă aceste credite, în lei MD cu termen de

rambursare în prima sesiune de decontare a următoarelor zile operaţionale şi astfel acest credit se

consideră credit cu termen de o zi. Volumul garanţiei (volumul valorilor mobiliare de stat la

valoarea nominală) trebuie să depăşească cu 3 % valoarea totală a creditului (suma creditului,

dobânzi şi comisioane oferite).

Rata dobânzii pentru acest credit se stabileşte de consiliul de administraţie al Banca Naţională

a Moldovei. Dobânda la creditul respectiv se achită concomitent cu creditul ce se calculează

pentru fiecare zi după formula:

D = S * Rd * N / 100 * 365

unde

D- suma dobânzii pentru utilizarea creditului overnight

S- suma creditului overnight

35

Rd- rata dobânzii

N- numărul zilelor de utilizare a creditului overnight care poate fi mai mare sau egal cu 1.

Formula respectivă se aplică pentru calcularea dobânzii la creditele cu termenul de o zi şi

pentru creditele la termen ce se prelungesc în zilele de odihnă sau de sărbători.

Creditele de lombard (facilitatea de lombard) reprezintă cumpărarea de către Banca Naţională

a Moldovei a activelor eligibile vândute de către o bancă comercială la un preţ determinat urmată

de recumpărarea aceloraşi active de către băncile comerciale de la Banca Naţională a Moldovei

la un preţ determinat de recumpărarea în timp de maxim 5 zile. În alţi termeni Banca Naţională a

Moldovei în scopul administrării lichidităţii băncile comerciale acordă un credit pe un termen de

maxim 5 zile, asigurat cu active eligibile.

Active eligibile reprezintă valori mobiliare de stat, dematerializate emise de Ministerul

Finanţelor în monedă naţională. Activele se consideră eligibile numai dacă prevăd data scadenţei

după data recumpărării de banca comercială şi au termen de circulaţie de până la 91 zile din data

cumpărării lor.

Preţul de cumpărare este suma preţurilor de cumpărare (Pi) ale tuturor valorilor mobiliare

eligibile individuale, oferite pentru vânzare Banca Naţională a Moldovei. Preţul de cumpărare al

unei valori mobiliare individuale este stabilit în modul următor:

Pi = VNi / 1 + Rd * T i / 100 * 365

unde

Pi – preţ de cumpărare a unei valori mobiliare individuale de stat

VNi – valoarea nominală a unei valori mobiliare individuale

Rd – data dobânzii cu care au fost procurate valorile mobiliare

Ti – numărul actual de zile dintre data cumpărării de Banca Naţională a Moldovei şi data

scadenţei valorilor mobiliare.

Preţul de recumpărare este suma preţului de cumpărare (PRi) al tuturor valorilor mobiliare

eligibile, oferite spre vânzarea de Banca Naţională a Moldovei. Preţul de recumpărare al unei

valori mobiliare individuale este calculat astfel:

36

PRi = Pi * (1 + Rl * T / 100 * 365)

unde:

Pri – preţul de recumpărare al valorilor mobiliare individuale

Pi – preţul de cumpărare al valorilor mobiliare individuale

RL – rata de lombard

T – numărul actual de zile dintre data cumpărării şi data recumpărării

Contul creditului interbancar se gestionează în clasa a doua la conturile 2060 – 2090, sunt

conturi pasive în

Credit contului– primirea şi înregistrarea creditelor interbancare

Debit contului – rambursarea creditelor primite.

Înregistrarea creditelor interbancare

Debit contul 1031 –„Contul „Nostro” în BNM”

Debit contul 1032 –„Conturi „Nostro” în bănci”

Credit contul 2060 –„Împrumuturi overnight”

Pentru creditul interbancar este calculată dobânda

Debit contul 5060 - „Cheltuieli aferente dobînzilor la împrumuturi overnight”

Credit contul 2700 –„ Dobînda sporita, ce urmează să fie plătită”

Achitarea dobânzii

Debit contul 2700 –„ Dobînda sporita, ce urmează să fie plătită”

Credit contul 1031 –„Contul „ Nostro” în BNM „

Credit contul 1032 –„ Conturi „Nostro” în bănci”

Credit contul 2032 –„ Conturi „Loro” ale băncilor”

Rambursarea creditelor

Debit contul 2060 –„Împrumuturi overnight”

Credit contul 1031 –„Contul „ Nostro” în BNM „

Credit contul 1032 –„ Conturi „Nostro” în bănci”

Credit contul 2032 –„ Conturi „Loro” ale băncilor”

37

6.Contabilitatea operațiunilor cu numerar și prin virament. Perfecționarea documentelor

primare la operațiunile cu numerar.

6.1Explicarea esenței și rolului operațiunilor de casă

Numerarul reprezintă expresia materială a banilor pe care autorităţile monetare din

fiecare ţară îi emit în conformitate cu propriile reglementări, fiind cunoscute generic ca bancnote

în cazul celor de hîrtie, sau ca monedă în cazul celor de metal.

Bancnotele sunt titluri de credit emise de băncile centrale, care se obligă să restituie la

prezentare (la vedere) valoarea nominală a acestora.

Monedele metalice sunt piese de metal de formă circulară, mai exact discuri plate

ştanţate cu modele specifice în relief, ce se utilizează din cele mai vechi timpuri ca echivalent al

valorii. Astăzi, monedele sunt confecţionate din aliaje simple, de regulă feroase, şi servesc în

majoritatea cazurilor ca monedă divizionară, asigurînd expresia monedei pentru valorile

fracţionare ale unităţilor monetare sau ca reprezentante ale speţelor monetare de valori mici.

Casieria bancară are următoarele funcţii principale: primirea, verificarea, păstrarea şi

eliberarea numerarului şi a altor valori ale băncii sau ale clienţilor ei. În cadrul fiecărei bănci sunt

organizate casierii bancare.

Casieriile bancare sunt gestionate de conducătorul departamentului respectiv,

contabilul-şef şi şeful de casierie din bancă, în funcţiile cărora intră organizarea, asigurarea

funcţionării şi controlul activităţilor de casierie în conformitate cu prevederile normelor în

vigoare. Totodată, ei sunt obligaţi să asigure efectuarea corectă şi la zi a evidenţelor operativ-

contabile şi statistice, în scopul reflectării în orice moment şi cu exactitate a existenţei şi a

mişcării numerarului şi a celorlalte valori gestionate de către personalul casieriei. De asemenea,

asigură respectarea tuturor dispoziţiilor cu privire la păstrarea şi paza numerarului şi a celorlalte

valori, pentru asigurarea integrităţii acestora.

Ca personal operativ în casieriile bancare pot fi angajaţi controlori-operatori şi casieri.

Personalul casieriei cu funcţie de gestionar încheie contracte privind răspunderea materială şi

contracte privind răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor materiale, precum şi orice alte

documente referitoare la aceste probleme. Necunoaşterea legilor şi a normelor de casă nu poate fi

invocată în apărare de cei ce urmează să răspundă material pentru gestionarea incorectă a banilor

şi a celorlalte valori.

38

Personalului i se interzice:

să încredinţeze altor persoane sarcinile primite privind operaţiunile cu valori;

să execute direct dispoziţiile altor bănci sau ale clienţilor băncii privind eliberarea sau

primirea de numerar ori de alte valori în contul lor, primirea documentelor de vărsămînt sau de

plată fără efectuarea prealabilă a controlului contabilităţii.

în cazurile de părăsire a locului de muncă să lase banii şi celelalte valori pe mese sau să

le lase deschise, ori cu cheia în broască, casetele de fier şi dulapurile metalice în care se

păstrează valorile.

Fiecare casier de ghişeu are locul său de muncă într-o cabină separată. Cabinele sunt

dotate cu casete de fier sau cu dulapuri metalice cu încuietori pentru păstrarea valorilor în timpul

programului de lucru, la acest compartiment anexez Semnele platibilității monedei naționale

Anexa Nr.22, Normele generale privind stabilirea platibilității bancnotelor în valută

străină.Anexa nr.23, la fel și Procesul verbal pentru semnele bănești suspecte de a fi false

AnexaNr.24, și Lista valorilor remise spre efectuarea expertizei platibilității monedei naționale

Anexa Nr.25

Controlorii-verificatori de bani vor avea casete de fier sau dulapuri metalice cu

încuietori pentru păstrarea valorilor în timpul programului de lucru; mese de verificat numerarul,

compartimentate cu geamuri transparente. La părăsirea temporară a locului de muncă

verificatorul de bani va introduce numerarul în dulapul metalic prevăzut cu încuietori, ale căror

chei vor fi ţinute de persoanele care depozitează numerar în acestea. Pentru maşinile de numărat

monede metalice se vor amenaja locuri speciale, care să permită atît asigurarea securităţii

numerarului, cît şi atenuarea zgomotului. Pentru verificarea banilor de către clienţi se vor

amenaja încăperi separate sau spaţii speciale, dotate cu mese şi geamuri transparente. Aceste

încăperi vor fi amplasate cît mai aproape de ghişeul de plăţi.

Accesul în incinta casieriei a altor persoane în afara personalului acesteia, a

conducătorului, gestionarilor de valori, organelor de control ale băncii delegate se realizează

doar cu aprobarea conducătorului băncii respective.

Pentru asigurarea securităţii valorilor care se manipulează şi se păstrează în timpul

programului de lucru de către personalul casieriei se vor instala mijloace tehnice de pază şi

alarmă. Aceste mijloace vor avea capacitatea de a fi declanşate cu uşurinţă de către şeful

39

casieriei, casierii de ghişeu, controlorii-verificatori, persoanele care supraveghează numărarea

banilor de către clienţi şi în caz de necesitate ei vor avea posibilitate să alarmeze uşor posturile

de pază. Şeful casieriei este obligat să verifice zilnic, înainte de începerea programului, modul de

funcţionare a sistemelor de alarmă sonoră instalate în casierie.

Numerarul şi celelalte valori aflate în bancă se păstrează în mod obligatoriu în tezaur,

iar în lipsa acestuia, în seifuri de fier refractate, prevăzute cu cel puţin 2 chei, Anexa Nr. 11

registrul predării cheilor și sigiliilor . Persoanele care au dreptul de a intra în tezaur deasemenia

semnează într-un registru special ora intrării și ieșirii din tezaur, Anexa Nr.16 Tezaurul este

construit în conformitate cu cerinţele tehnice. El este dotat cu rafturi pentru depozitarea

numerarului şi cu instalaţie de aerisire în vederea prevenirii producerii umidităţii şi a altor factori

cu repercusiuni asupra bunei păstrări a bancnotelor şi monedelor metalice şi a altor hîrtii şi

obiecte de valoare. Pentru asigurarea securităţii valorilor (inclusiv cel pentru casete), tezaurul

trebuie să fie prevăzut cu mijloace tehnice automate de alarmă,în Anexa Nr.12 se anexează

Registrul de primire-predare a tezaurului sub pază (caselor de fier).

Tipuri de case bancare

Compartimentul casierie funcţionează în încăperi special amenajate, separate de locul

de muncă al celorlalte departamente şi corespunde cerinţelor tehnice de proiectare şi organizare a

compartimentelor de casă şi tezaur.

În cadrul casieriei se pot organiza mai multe tipuri de case:

- case operative de încasări primesc depunerile de numerar de la clienţii săi pentru diverse

operaţiuni în timpul programului de ghişeu sau programului prelungit. Operaţiunile de primire a

numerarului se efectuează în baza următoarelor documente de casă: ordin de încasare a

numerarului ,borderou însoţitor

- case operative de plăţi – se efectuează eliberarea de numerar la cererea

clienţilor în timpul programului de lucru stabilit. Operaţiunile de eliberare a numerarului se

efectuează pe baza următoarelor documente de casă: cec de numerar (Anexă 10); ordin de

eliberare a numerarului

- case pentru primirea diverselor valori depuse spre păstrare de deponenţi (persoane fizice

sau juridice) – în principal se ocupă de operaţiunile legate de expertizarea şi depozitarea

acestora. Valorile depuse la bancă spre păstrare se depozitează în tezaurul cu casete;

- case cu program prelungit (special) - funcţionează, de obicei, cîteva ore (de la 2 la 5 ore)

după programul obişnuit de lucru al casei operative;

- case de încasări serale - funcţionează pe toată perioada de noapte;

40

- case de verificare a numerarului – numerarul încasat de bănci cu borderou însoţitor sau

ordin de încasare se verifică, se triază şi se împachetează de către grupele de verificare

organizate în cadrul casieriei. Verificarea se face după îndepărtarea banderolelor, numărîndu-se

bancnotă cu bancnotă de la 1 la 100 fiecare pacheţel;

- case de încasări în lei, amplasate în afara sediului băncii;

- case pentru operaţiuni valutare: încasări şi plăţi în conturile curente valutare

ale persoanelor fizice şi juridice; încasări de cecuri de călătorie şi nominale; alte operaţiuni

valutare cu valute efective. Casele valutare vor fi dotate cu tehnică de calcul adecvată, precum

şi cu aparatura necesară pentru depistarea falsurilor (lămpi cu lumină ultravioletă şi detectoare

de cerneală magnetică, albume cu specimene de bancnote, buletine informative de falsuri şi

emisiuni de valută (Anexa 10 Cerințele minimale la dotarea încăperilor caselor de schimb

valutar în care se efectuează nemijlocit operațiuni de schimb valutar persoanelor fizice)etc. Pe

parcursul unei zile de lucru se perfectează un șir de documente primare necesare activității casei

de schimb valutar, începînd cu programul zilei de lucru pînă la întregi rapoarte, care pot fi

vazute în anexe.

- case de schimb şi de vînzare a formularelor de strictă evidenţă, a certificatelor de

depozit, a acţiunilor şi a altor hîtrii de valoare: se ocupă cu schimbul de bancnote uzate

prezentate de către clienţi cu bancnote bune. În băncile unde nu se pot organiza astfel de case,

aceste operaţiuni se vor efectua de către unul din casierii de ghişeu, stabilit pentru efectuarea

acestor operaţiuni.

Fiecare bancă, în funcţie de volumul operaţiunilor efectuate, tipurile de clienţi, poate deschide

diverse tipuri de case în compartimentul casieriei bancare a centralei, filialei, agenţiei. Băncile

care efectuează un volum mai mic de operaţiuni pot comasa aceste activităţi. Un singur

funcţionar bancar poate efectua cîteva oparaţiuni a caselor comasate.

6.2.Perfectarea documentară şi contabilitatea operaţiilor de încasare și plată a

numerarului.

Casele de încasări ale băncilor primesc depunerile de numerar de la clienţii lor pentru

diverse operaţiuni în timpul programului de ghişeu sau al programului prelungit. Operaţiunile de

primire a numerarului prin casele de încasări se efectuează în baza următoarelor documente de

casă: ordin de încasare, borderou însoţitor.

Primirea numerarului se face numai după înregistrarea sumei în Jurnalul de casă Anexa

Nr 13,26, iar operaţiunea de înregistrare în contul clienţilor respectivi se efectuează în aceeaşi zi,

după verificarea numerarului de către casieri. În cazul depunerii numerarului după încheierea

41

programului operativ de lucru prin genţi sigilate sau cu foaie de vărsămînt, înregistrarea în contul

clienţilor se va face cu data următoarei zile lucrătoare.

Pentru depunerea numerarului la bancă se utilizează şi documente de casă perfectate la

calculatorul electronic cu respectarea normelor tehnice ale acestora. Acestea se ştampilează şi se

semnează de persoanele autorizate şi au acelaşi mod de control, înregistrare şi circuit ca şi foaia

de vărsămînt şi celelalte documente tipizate.

Depunerea cu ordin de încasare

Ordinul de încasare se întocmeşte pentru depunerile de numerar în operaţiile interne

ale băncii, cum ar fi restituiri de avansuri spre decontare neutilizate, salarii neplătite, depunerea

numerarului rezultat din vînzarea formularelor cu regim special, încasările zilei precedente în

timpul programului prelungit de lucru, încasarea numerarului de la persoanele fizice pentru

alimentarea conturilor de depozit, pentru restituirea creditelor şi în alte cazuri.

Ordinul de încasare, Anexa Nr.14 se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul pentru

contabilitate, unul pentru casierie, altul pentru client. Pentru înregistrarea numerarului primit de

la BNM în evidenţele casieriei şi ale contabilităţii şi pentru alimentarea cu numerar a casei de

operaţiuni se foloseşte ordinul de încasare întocmit în 2 exemplare, dintre care unul pentru

contabilitate, altul pentru casierie. Acesta se perfectează de contabil şi se înregistrează în jurnalul

de casă.

Depunerea numerarului cu borderou însoţitor

Băncile pot organiza depunerea numerarului prin genţi sigilate de către clienţii cu un

volum mare de încasări. Programul de depunere a genţilor sigilate se stabileşte de bancă de

comun acord cu clienţii. Pentru depunerea numerarului prin genţi sigilate banca încheie un

contract cu clienţii respectivi. Ca document de depunere în toate cazurile se foloseşte borderoul

însoţitor întocmit în 3 exemplare, dactilografiat sau completat manual, asa tip de document este

anexat la raport ca Anexa Nr 15 .

Depunerea încasărilor la bancă prin genţi sigilate se poate face:

prin colectarea de către seviciul de încasare a valorilor din cadrul băncii;

la ghişeele băncii în timpul programului operativ de ghişeu la ghişeele băncii

în afara programului operativ de ghişeu, dar pînă la finele programului de lucru;

la ghişeele băncii, la casa de încasări serale .

Programul de ridicare de la clienţi a genţilor sigilate cu numerar se stabileşte de bancă, de comun acord

cu clienţii, în baza unui contract, exemple de contract se anexează la anexa Nr17 și 18.

42

Pentru a efectua un șir de operațiuni cu clienții mari,cum ar fi supermarketurile, e recurge la

fel la serviciile încasatorilor, activitatea cărora este reglementată de unele documente cum ar

fi fișa de reprezentare Anexa Nr.19, Delegație pentru ridicarea genților cu numerar Anexa

Nr.20, și Registrul de predare- primire a genților cu numerar și goale Anexa Nr.21.

Prin casele de plăţi se efectuează plăţi în numerar în timpul programului de lucru.

Sumele plătite trebuie înregistrate în evidenţele casieriei şi ale contabilităţii. Operaţiunile de

eliberare a numerarului prin casele de plăţi se efectuează în baza următoarelor documente de

casă: cecul de numerar; ordin de eliberare a numerarului Anexa Nr 27.

Casierul plătitor primeşte un avans în numerar din casa de operaţiuni de la casierul-şef

la începutul fiecărei zile operative sau pe parcurs în baza semnăturii depuse în registrul acestuia.

Suma avansului eliberat casierul plătitor va fi stabilită de casierul-şef, respectîndu-se plăţile

programate pentru ziua respectivă, astfel încît la închiderea casei să nu rămînă numerar

neutilizat.

Eliberarea numerarului în baza cecului de numerar

Cecul din carnetul de cecuri de numerar este un instrument de plată prin care emitentul

de cec dă ordin băncii de a-i elibera la prezentare o anumită sumă în numerar mandatarului

indicat în cec sau însuşi emitentului. Cecul de numerar este utilizat în retragerile de numerar din

conturile curente de către agenţii economici. Cecul se completează pe formular tipizat de

document primar cu regim special de evidenţă, păstrare şi utilizare, care reprezintă o filă din

carnetul de cecuri de numerar. Cecul se decupează din carnetul de cecuri de numerar numai după

emitere pentru a fi prezentat la bancă. Termenul de valabilitate a cecului pentru a fi prezentat la

bancă este de 10 zile lucrătoare. Ziua emiterii nu se ia în calcul.

Întreprinderile, de regulă, primesc de la instituţiile financiare ale Republicii bani în

numerar prin cec pentru retribuirea muncii, plata pensiilor şi indemnizaţiilor, achiziţionarea

producţiei agricole, procurarea ambalajului şi obiectelor de la populaţie, acoperirea cheltuielilor

de deplasare, cît şi pentru alte scopuri prevăzute de legislaţie.

Cecul de numerar se prezintă de către client executorului contabil. După ce executorul

contabil şi controlorul verifică cecul de numerar conform prevederilor Regulamentului privind

utilizarea carnetului de cecuri de numerar în vigoare, îl semnează şi îl transmite la casierie pe

cale internă.

Casierul plătitor, primind cecul de la contabilitate, este obligat să verifice

corectitudinea îndeplinirii cecului de numerar. Îi este interzis să elibereze numerarul altor

persoane decît clientului (împuternicitului acestuia) numele căruia este înscris în cec şi care a

43

semnat de primirea numerarului cecul de numerar. De asemenea, este interzis să se revină asupra

structurii numerarului eliberat după ce s-a efectuat plata.

După eliberarea numerarului casierul plătitor semnează pe versoul cecului, iar pe faţa

cecului pune ştampila cu menţiunea "Plătit".

Eliberarea numerarului în baza ordinului de eliberare a numerarului

Ordinul de eliberare a numerarului se utilizează la eliberarea din contul curent în valută

a echivalentului în numerar în lei moldoveneşti la cursul de schimb stabilit de bancă; eliberarea

din contul curent în lei moldoveneşti a echivalentului în numerar în valută la cursul de schimb

stabilit de bancă; eliberarea din contul curent în valută a echivalentului în numerar în altă valută

la cursul de schimb stabilit de bancă; eliberarea numerarului aferent cheltuielilor proprii ale

băncii, pentru răscumpărarea certificatelor de depozit, cumpărarea de valută şi efectuarea plăţilor

la casa cu program prelungit, pentru înregistrarea în evidenţa contabilă a depunerii excedentului

de numerar la BNM, la eliberarea numerarului între bănci (filiale) ş.a.

Ordinul de eliberare a numerarului se perfectează în trei exemplare la calculator de

către executorul contabil, care ulterior verifică corectitudinea completării formularului,

corespunderea sumei în cifre cu cea în litere şi aplică semnătura pe ordin. După

aceasta executorul contabil înregistrează suma din ordin în jurnalul de casă, pe care ulterior îl

transmite pentru verificare controlorului împuternicit cu drept de semnătură. Acesta este obligat

să verifice ordinul de eliberare a numerarului din punctul de vedere al întocmirii

corecte, precum şi înregistrarea în Jurnalul de casă, după care semnează ordinul şi îl transmite

la casierie pe cale internă.

Eliberarea numerarului prin bancomat

Deţinătorii de carduri bancare au posibilitatea de a-şi transforma banii de cont în

numerar prin intermediul bancomatului.

Bancomatul (distribuitorul automat de numerar) este un dispozitiv electromagnetic ce

permite utilizatorului autorizat să retragă numerar sub formă de bancnote şi monedă metalică.

Pentru alimentarea bancomatului şi scoaterea din acesta a numerarului, printr-un ordin

al conducătorului băncii se desemnează responsabili ai băncii, unul dintre care este casier sau

încasator. Cheile de la bancomat sunt deţinute de aceşti angajaţi. Alimentarea bancomatului cu

numerar se efectuează pe măsura necesităţii, în baza Cererii scrise a casierului responsabil de

deservirea bancomatului.

44

În baza informaţiei tipărite de bancomat, contabilul băncii emite ordinul de încasare

pentru numerarul predat în casă şi ordinul de plată pentru reflectarea pe conturile de card ale

clienţilor, care se întocmesc în 2 exemplare, unul pentru contabilitate, altul pentru casierie.

Existența și mișcarea numerarului din caseriile băncii se evidențiază prin următoarele

exeple:

Problema 2

De întocmit formulele contabile:

1. Este încasată suma de la contul clientului fără dobândă pentru a fi transferată în

altă bancă – 15 000 lei

2. Este eliberat salariu personalului din casierie – 30 000 lei

3. Este deschis un card de debit persoanelor juridice în numerar – 40 000 lei

4. Este alimentată cu lei casa de shcimb valutar – 32 000 lei

5. Este achitat din contul „Nostro” datoriile către furnizor – 35 000 lei

6. Este deschis un depozit de economii persoanelor fizice în numerar – 5 000 lei

Rezolvare:

1. Dt contul 2220 „ Depozite la vedere fără dobîndă ale clienţilor”

subcontul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice” 15000 lei

Ct contul 1030 „Conturi Nostro”

subcontul1031 „Contul Nostro la BNM” 15000 lei

2. Dt contul 2800 „Alte obligaţiuni”

subcontul 2804 „Decontări cu salariaţii băncii” 30000 lei

Ct contul 1000 „Numerar în casă și alte valori monetare”

subcontul 1001 „Numerar în caserie” 30000 lei

3. Debit contul 1000 „Numerar în casă și alte valori monetare”

Subcontul 1001 Numerar în caserie -40000 lei

Credit contul 2220 „Depozite la vedere fără dobîndă ale clienţilor”

subcontul 2258 „Conturi curente ale persoanelor juridice pentru operațiuni

cu carduri bancare” 40000lei


subcontul 1003 Numerar în punctul de schimb valutar al băncii licențiate 32000 lei


45

subcontul 1001 Numerar în caserie 32000lei

5. Debit contul1030 „Conturi Nostro”

subcontul 1031 Contul ”NOSTRO” în BNM 35000lei

Credit contul 2800 „Alte obligaţiuni ”

subcontul 2805 Decontări cu alte persoane fizice și juridice 35000lei


subcontul 1001 Numerar în caserie 5000 lei


subcontul 2311 „Depozite de economii ale persoanelor fizice” 5000lei

Problema 3:

De întocmit formulele contabile și de determinat soldul final al casei de încasări. Sold inițial –

20 000 lei.

1. Este înregistrat în casierie suma comisionului pentru întreținearea contului – 5 000 lei

2. Este rambursat în casierie creditul de consum – 35 000 lei

3. Este achitată în casierie o amendă – 500 lei

4. Este deschis un card de debit persoanelor fizice în numerar – 5 000 lei

5. Este deschis un depozit de economii în numerar – 4 000 lei

6. Este înregistrat în casierie avansul acordat antrerior titularului de avans – 160 lei

7. S-a achitat în casierie dobânzile la operațiunile de leasing – 50 000 lei

8. Este înregistrat în casierie supralimită din casele de schimb valutar – 9 000 lei

9. Este deschis un cont curent persoanelor juridice în numerar -14 000 lei

Rezolvare:


subcontul1001 „Numerar în caserie” 5000lei

Ct contul 4670 „Venituri aferente comisioanelor”

subcontul 4677 „Comisioanele băncii pentru ținerea conturilor clienților” 5000lei

46



Ct contul 1290 „Credite de consum”

subcontul 1291 Credite de consum pe termin scurt 35000lei


subcontul1001 „Numerar în caserie” 500 lei

Ct contul 4950 „ Amenzi, penalităţi şi alte sancţiuni”

Subcontul 4951 „Amenzi, penalități și alte sancțiuni” 500 lei



Ct contul 2250 „Depozite la vedere cu dobîndă ale clienţilor”

subcontul 2259 Conturi curente ale persoanelor fizice pentru operațiuni cu carduri

bancare 500 lei


subcontul1001 „Numerar în caserie 4000 lei

Ct contul 2310 „Depozite de economii”

subcontul 2312 ”Depozite de economii ale persoanelor juridice” 4000lei



Ct contul 1800 „Alte obligațiuni”

subcontul1804 „Decontări cu salariații băncii” 16000lei


subcontul 1001 „Numerar în caserie” 50000

Ct 4532 Venituri din dobînzi privind leasingul financiar clienților


subcontul 1001 „Numerar în caserie” 900

Ct Debit contul 1000 „Numerar în casă și alte valori monetare”

subcontul 1003„ Numerar în punctul de schimb valutar al băncii licențiate” 900lei

47


subcontul 1001 „Numerar în caserie ” 14000 lei

Ct contul 2220 „Depozite la vedere fără dobîndă ale clienților”

subcontul 2224 Conturi curente ale persoanelor juridice 14000 lei

Problema 4:

Înregistrați formulele contabile:

1. Alimentarea casei de schimb calutar – 75240 lei.

2. Expedierea numeralului din casa de schimb valutar – 10000 $.

3. Cumpărarea de către casa de schimb valutar a numeralului în valută de la persoana fizică:

6950 EU la cursul băncii 18,79 și cursul BNM 18,8367 (Abexa: Buletin de schimb

valutar)

4. Cumpărarea de către CSV a bancnotelor uzate în valută străină de la persoană fizică în

sumă de 500 $, cursul BC 13,81, cursul BNM 13,8297

5. Vânzarea de către CSV a numeralului în valută străină persoanei fizice cu reținerea

comisionului ce va fi transferat de către bancă în Fondul Republican și fondurile locale

de susținere socială a populației, în sumă de 8500 RON, cursul BC 4,300, cursul BNM

4,2840 la data de 29.05,2015

48

Rezolvare:


subcontul 1003 Numerar în punctul de schimb valutar al băncii licențiate 75240 lei

Credit contul 1000 „Numerar în caserie și alte valori monetare” 75240lei

subcontul1001 „Numerar în caserie”

2. Debit contul 1000 „Numerar în caserie și alte valori monetare”

subcontul1001 „Numerar în caserie -10000lei


subcontul 1003 „Numerar în punctul de schimb valutar al băncii licențiate” 10000lei


subcontul 1003 „Numerar în punctul de schimb valutar al băncii licențiate” 130868,5lei

Credit contul 1000 „Numerar în caserie și alte valori monetare”

subcontul 1001 „Numerar în caserie” 130590,5 lei

Credit contul 4650 „Venituri/pierderi din operațiunile de comercializare”

subcontul 4654 „Venituri/pierderi din comercializarea valute străine” 278 lei


subcontul 1003 „Numerar în punctul de schimb valutar al băncii licențiate” 6914,85lei

Credit contul 1000 „Numerar în caserie și alte valori monetare”

subcontul1001 „Numerar în caserie 6214,5lei

Credit contul 4650 „Venituri/pierderi din operațiunile de comercializare”

subcontul 4654 „Venituri/pierderi din comercializarea valute străine” 9,85 lei

Credit Credit contul 4670 „Venituri aferente comisioanelor”

subcontul 4674 „Comisioanle băncii pentru operațiunile de vînzare/cumpărare a

valutei străine 690,5lei

49


subcontul1001 „Numerar în caserie” 36732,75 lei

Credit contul 4650 „Venituri/piereri dinoperațiunile de comercializare”

subcontul4654 Venituri/pierderi din comercializarea valutei străine ” 136 lei

Credit contul 4670 „Venituri aferente comisioanelor”

subcontul 4674 „Comisioanle băncii pentru operațiunile de vînzare/cumpărare a

valutei străine 182,75 lei

Credit contul 1000„Numerar în casă și alte valori monetare”

subcontul 1003 „Numerar în punctul de schimb valutar al băncii licențiate” 36414lei

Problema 5

De contabilizat operaţiile economice :

1.Este deschis un depozit de economii în numerar personelor fizice 3000 lei

2. Este transferat de la contul NOSTRO datoria faţă de buget -5000 lei

3. O parte a rezervelor sunt utilizate pentru majorarea valorii nominale a acţiunilor ordinare

20.000 lei

4. Este înregistrat la contul curent fără dobîndă al clientului un credit acordat agriculturii -

30.000 lei

5. Este înregistat la contul NOSTRO un împrumut de la bănci -100.000 lei

6. În rezultatul inventarierii au fost depistate plusuri de mijloace băneşti în casierie 350 lei

7. Se reflectă în numerar venitul din operaţiuni cu carduri 3233 lei

8. S-a încasat comision în numerar pentru ţinerea contului 520 lei

9. Este calculată dobînda la contul curent a persoanelor juridice 1323 lei

10. Se achită dobînda prin transfer dîn contul Nostro

50

Rezolvare:

1. Debit contul 1000 ”Numerar în casă şi alte valori monetare”,

subcontul 1001”Numerar în casierie” 3000lei

Credit contul 2310 ”Depozite de economii”,

subcontul 2311 ”Depozite de economii ale persoanelor fizice ” 3000lei

2. Debit contul 2800 ” Alte obligaţiuni”,

subcontul 2802 ”Alte decontări cu bugetul” 5000lei

Credit contul 1030 ”Conturi "Nostro"”,

subcontul 1031 ”Contul "Nostro" în BNM 5000lei

3. Debit contul 3500 ”Rezerve”, subcontul 3501 ”Surplus de capital” 20000lei

Credit contul 3000 ”Capital social al băncii”, subcontul 3001 ”Acţiuni ordinare

plasate” 20000lei

4. Debit contul 1230 ”Credite acordate agriculturii/industriei

alimentare/pisciculturii/silviculturii”,

subcontul 1231 ”Credite pe termen scurt acordate agriculturii/industriei

alimentare/pisciculturii/silviculturii 3233lei

Credit contul 2220 ”Depozite la vedere fără dobîndă ale clienţilor”, subcontul 2224

”Conturi curente ale persoanelor juridice” 3233 lei

5. Debit contul 1030 ” Conturi "Nostro"”, subcontul 1031 ”Contul "Nostro" în BNM”

100000 lei

Credit contul 2090 ” Împrumuturi de la bănci”,subcontul 2091”Împrumuturi pe

termen scurt de la BNM (1 lună şi mai puţin)” 100000 lei

6. Debit contul 1000 ”Numerar în casă şi alte valori monetare”, subcontul

1001”Numerar în casierie” 350 lei

Credit contul 4940 ”Alte venituri”,subcontul 4941 ”Alte venituri” 350 lei

51

7. Debit contul 1000 ”Numerar în casă şi alte valori monetare”,subcontul 1001

”Numerar în casierie” 3233 lei

Credit contul 4940” Alte venituri”, subcontul 4941” Alte venituri” 3233 lei

8. Debit contul 1000 ”Numerar în casă şi alte valori monetare”,subcontul 1001”Numerar

în casierie” 520 lei

Credit contul 4670 ” Venituri aferente comisioanelor”, subcontul 4677 ”Comisioanele

băncii pentru ţinerea conturilor clienţilor” 520 lei

9. Debit contul 5250 ”Cheltuieli cu dobînzi la depozite la vedere ale clienţilor”, subcontul

5252 ”Cheltuieli cu dobînzi la conturi curente ale persoanelor fizice” 1323lei

Credit contul 2700 ”Dobînda calculată ce urmează să fie plătită” ,subcontul 2719

”Dobînda calculată la depozitele la vedere ale clienţilor” 1323lei

10. Debit contul 2700 ”Dobînda calculată ce urmează să fie plătită” ,subcontul 2719


Credit contul 1030 ” Conturi "Nostro" ”,

subcontul 1031 ”Contul "Nostro" în BNM” 1323lei

6.3 Caracteristica contabilității și perfectarea documnetară a operațiunilor prin virament

Decontarea fără numerar reprezintă orice plată efectuată prin intermediul documentelor

de decontare fără a întrebuinţa moneda în forma sa concretă (bilete de bancă şi monedă

metalică). Prin urmare, raportul juridic de decontare constituie relaţia în care o persoană

juridică sau fizică numită plătitor plăteşte documentul de decontare din contul propriu sau

din contul creditului bancar unei alte persoane numite beneficiar (persoană fizică sau

juridică desemnată prin documentul de decontare în vederea primirii unei anumite sume

de bani ).

Pentru toate persoanele juridice şi fizice care utilizează transferuri de credit la Bancă

sînt obligatorii următoarele noţiuni:

Beneficiar – persoana în favoarea căreia se transferă mijloacele băneşti.

Banca plătitoare – banca care în baza ordinului de plată efectuiază transferul de credit.

52

Banca beneficiară – banca care finalizează transferul de credit efectuînd operaţiunile

relevante.

Emitent – persoana care emite un ordin de plată.

Ordinul de plată – document de plată în baza căruia se efectuiază transferul de credit.

Plătitor – persoana din mijloacele / contul căreia se efectuiază transferul de credit.

Titular de cont bancar – persoana pe numele căreia este deschis cont bancar.

Transferul de credit reprezintă o serie de operaţiuni care începe prin emiterea de către

emitent a ordinului de plată şi executarea de către banca plătitoare a acestuia în scopul

punerii la dispoziţia beneficiarului a unei sume de mijloace băneşti şi se finalizează prin

înregistrarea de către banca beneficiară a sumei respective în contul beneficiarului.

Transferul de credit poate fi efectuat atît în lei moldoveneşti cît şi în valută străină ,

conform prevederilor actelor normative în vigoare. specificul utilizării , transferul de credit

se clasifică în transfer ordinar şi transfer bugetar.Transferul de credit la Banca se

efectuiază în baza ordinului de plată întocmit de către emitentul acestuia.

La efectuarea transferului de credit în lei moldoveneşti , emitentul ordinului de plată , în

funcţie de mijloacele tehnice disponibile , utilizează formularul ordinului de plată

La efectuarea transferului de credit în valută străină , emitentul ordinului de plată

utilizează formularul stabilit de sine stătător de către banca plătitoare. Banca plătitoare

poate stabili formularul ordinului de plată conform modelului stabilitrdinul de plată

utilizat la efectuarea transferului de credit în lei moldoveneşti se întocmeşte în

conformitate cu modul de completare a ordinului de plată.

La întocmirea ordinului de plată utilizat la efectuarea transferului de credit în valută

străină se indică elementele menţionate.

Ordinul de plată se emite :

a) într-un singur exemplar în cazul emiterii de către banca plătitoare la efectuarea

transferului de credit în nume şi pe cont propriu;

b) în 2 exemplare în cazul emiterii de către titularul de cont bancar , precum şi de

către banca plătitoare la efectuarea transferului în numele titularului de cont

bancar ;

c) în 3 exemplare în cazul emiterii de către titularul de cont bancar la efectuarea

transferului de credit în adresa Întreprinderii de Stat ”Poşta moldovei”, la care se

anexează la necesitate şi 3 exemplare ale listei destinatarilor mijloacelor băneşti.

53

Ordinul de plată se prezintă spre executare la banca plătitoare de către emitent sau de

către persoana împuternicită a acestuia în ziua în care a fost emis , iar în cazul emiterii

ordinului de plată de către unitatea Trezoreriei de Stat , acesta se prezintă spre executare

la banca plătitoare cu data emiterii în decursul anului bugetar curent.

În cazul cînd Banca este bancă plătitoare se acceptă spre executare ordinul de plată

dacă sînt respectate următoarele condiţii:

- plătitorul are deschis cont bancar la banca plătitoare în conformitate cu

prevederile actelor normative în vigoare;

- mijloacele băneşti din contul plătitorului sînt suficiente pentru efectuarea

transferului;

- asupra mijloacelor băneşti din contul plătitorului nu sînt aplicate restricţii

privind utilizarea acestora din partea organelor abilitate prin lege;

- la ordinul de plată este anexat documentul justificativ , în cazul în care

acest fapt este prevăzut de actele normative în vigoare.

Ordinul de plată neacceptat spre executare se restituie de către Bancă emitentului cu

indicarea motivului refuzului.

Decontările prin ordinul de plată pot avea loc între clienţii care sunt deserviţi de

aceeaşi instituţie bancară, cît şi între clienţii deserviţi de instituţii bancare diferite.

La Bancă clienţii trebuie să aibă deschise conturi curente (la dorinţă: cu dobîndă sau

fără dobîndă, prin care vor fi efectuate operaţiuni de decontare. Conform legislaţiei în

vigoare, fiecare persoană fizică sau juridică poate deschide mai multe conturi curente în

valută naţională în diferite bănci, indiferent de amplasarea teritorial-administrativă a

acestuia.:

Contabilitatea operaţiunilor de decontări la băncile comerciale se ţine în conformitate cu

„Planul de conturi Nr.55/11-01 al evidenţei contabile în bănci şi alte instituţii financiare din

RM”, precum şi cu prevederile actelor normative în vigoare ale BNM în domeniul contabilităţii.

Decontările prin virament sunt gestionate la următorele conturi:

1)Contul 2224„Conturi curente ale persoanelor juridice:

La creditul conturilor se reflectă mijloacele băneşti înregistrate la cont.

La debitul conturilor se reflectă trecerea la scăderi a mijloacelor băneşti.

Soldul creditor -reflectă suma mijloacelor băneşti disponibile la cont la un moment dat.

2)Contul 2250„Conturi curente ale persoanelor fizice

La creditul conturilor se reflectă mijloacele băneşti primite.

54

La debitul conturilor se reflectă trecerea la scăderea mijloacelor băneşti.

Soldul creditor - reflectă suma mijloacelor băneşti disponibile la cont la un moment dat.

Debitarea directă este o modalitate de plată care constă în debitarea de către banca

plătitoare a contului bancar al plătitorului cu suma plăţii indicată în cererea de plată

emisă de beneficiar şi creditarea corespunzătoare de către banca beneficiară a contului

bancar al beneficiarului .

Debitarea contului bancar al plătitorului de către banca plătitoare se efectuiază în

conformitate cu mandatul de debitare directă , iar creditarea corespunzătoare de către

banca beneficiară a contului bancar al beneficiarului în conformitate cu angajamentul

privind debitarea directă.

Mandatul de debitare directă este un act juridic prin care plătitorul acordă o

împuternicire unui anumit beneficiar pentru a emite cereri de plată , precum şi băncii

plătitoare pentru a-i debita contul cu sumele indicate în cererile de plată.

Mandatul de debitare directă se întocmeşte în 3 exempare în conformitate cu cerinţele

din, se legalizează cu semnăturile persoanelor împuternicite ale plătitorului şi

beneficiarului şi se prezintă de către plătitor la banca plătitoare.

La Banca de Economii debitarea directă se efectuează în baza cererii de plată emise de

către beneficiar, care în funcţie de mijloacele tehnice disponibile poate utiliza formularul

cererii de plată .

Cererea de plată se întocmeşte în limba de stat, în conformitate cu Modul de

completare a cererii de plată. În cererea de plată nu se admit corectări şi/sau ştersături.

Cererea de plată se prezintă de către beneficiar sau de către persoana împuternicită a

acestuia la banca beneficiară în două exemplare. Primul exemplar al cererii de plată se

legalizează cu semnăturile persoanelor cu drept de semnătură şi ştampila beneficiarului

Cererea de plată urmează a fi prezentată la banca beneficiară cu 3 zile lucrătoare

înainte de data finalizării plăţii . Data finalizării plăţii se indică de către beneficiar în

cererea de plată şi reprezintă data în care banca beneficiară urmează să crediteze contul

beneficiarului .

Banca beneficiară primeşte spre executare cererea de plată, dacă sînt respectate

următoarele condiţii :

a) beneficiarul are deschis cont bancar în conformitate cu prevederile actelor

normative în vigoare ;

b) cererea de plată este întocmită în conformitate;

55

c) banca dispune de angajamentul privind debitarea directă al beneficiarului.

În cazul în care banca beneficiară nu primeşte cererea de plată spre executare, aceasta

se restituie beneficiarului cu indicarea motivului refuzului.

Pe primul şi al doilea exemplare ale cererii de plată primite spre executare se aplică

menţiunule.

Decontările prin cerere de plată la Banca de Economii pot avea loc între clienţii care

sunt deserviţi de aceeaşi instituţie bancară, cît şi între clienţii deserviţi de instituţii

bancare diferite.

La bancă clienţii trebuie să aibă deschise conturi curente (la dorinţă: cu dobîndă sau

fără dobîndă) la băncile comerciale, prin care vor fi efectuate operaţiuni de decontare.

Fiecare persoană fizică sau juridică poate deschide mai multe conturi curente în valută

naţională în diferite bănci, indiferent de amplasarea teritorial-administrativă a acestuia.:

Decontările prin virament sunt gestionate la conturile :

1) Contul 2224 :

La creditul conturilor se reflectă mijloacele băneşti primite.

La debitul conturilor se reflectă trecerea la scăderi a mijloacelor băneşti.


2)Contul 2250-La creditul conturilor se reflectă mijloacele băneşti primite.

La debitul conturilor se reflectă trecerea la scăderea mijloacelor băneşti.


Acreditivul reprezintă angajamentul unei bănci de a plăti o sumă determinată

beneficiarului pentru marfa livrată sau serviciile prestate contra remiterii într-un termen

fixat, la prezentarea documentelor ce dovedesc că marfa a fost expediată sau serviciile

prestate.

Forma decontărilor în baza acreditivelor se aplică în cazurile, în care această formă de

decontare este stabilită în contract de către plătitor şi beneficiar.

Pe teritoriul Republicii Moldova se aplică numai acreditivul acoperit şi irevocabil.

Acreditivul acoperit se numeşte acreditivul, la deschiderea căruia Banca plătitoare

transferă Băncii beneficiare mijloace băneşti în contul de bilanţ separat „Creditori privind

decontări documentare”.

Acreditivul irevocabil nu poate fi modificat sau anulat fără consimţămîntul ambelor

părţi contractante.

56

Deschiderea acreditivului se realizează din contul mijloacelor personale ale

plătitorului sau din contul creditului băncii. Acreditivul este destinat pentru decontări cu

un singur beneficiar şi poate fi transferat numai dacă este destinat de către banca

emitentă ca fiind transferabil. Acreditivul se achită prin virament integral sau parţial. Nu

se admite achitarea acreditivului în numerar.

Deschiderea acreditivului are loc din contul mijloacelor personale ale plătitorului sau

din contul creditului Băncii.Termenul de valabilitate al acreditivului se stabileşte pînă la

25 de zile. Termenul închiderii acreditivului, deschis din contul mijloacelor bugetare, nu

poate depăşi limita anului bugetar, adică 31 decembrie.Pentru a deschide un acreditiv

clientul -plătitor prezintă Băncii de Economii cererea de acreditiv în 4 exemplare. Toate

exemplarele cererii de acreditiv se legalizează cu semnăturile persoanelor împuternicite şi

cu amprenta ştampilei rozunde a ordonatorului conform fişei cu specimene de semnături

şi cu amprenta ştampilei, care se păstrează la banca emitentă. (figura 1, mişcarea

1).Primul exemplar serveşte ca bază de trecere la scăderi a mijloacelor din contul

plătitorului şi se coase în mapa Băncii plătitoare cu documentele zilei.Exemplarele al 2-

lea şi al 3-lea se remit prin intermediul Băncii Naţionale Băncii beneficiare, (mişcarea 2 ).

Exemplarul al patrulea, marcat cu ştampila băncii plătitoare şi cu extrasul din cont

anexat, se remite clientului plătitor drept confirmare a operaţiunii executate (mişcarea 3

).Mijloacele băneşti primite de la banca emitentă privind acreditivul deschis se

înregistrează de către banca beneficiară în baza cererii de acreditiv în contul de bilanţ

“Creditori privind decontări documentare”, destinat pentru evidenţa acreditivului. Banca

beneficiară avizează beneficiarul privind deschiderea şi condiţiile acreditivului în ziua

înregistrării de către acestea a sumei acreditivului în contul “Creditori privind decontări

documentare”, înmînîndu-i un exemplar al cererii de acreditiv cu menţiunile băncii

(mişcarea 4 ).

57

Figura 1Mecanizmul de derulare a decontării în baza acreditivului.

5

1 3 9

8 4 6

7

2 2

Notă : Cu săgeată neîntreruptă este indicată circulaţia cererii de acreditiv, cu săgeată

întreruptă circulaţia borderoului cererii.

Pentru a primi mijloacele pe acreditiv beneficiarul, expediind marfa sau prestînd

serviciile, (mişcarea 5 ), prezintă Băncii beneficiare borderoul de utilizare a acreditivului

în patru exemplare, alăturînd documentele de expediere şi alte documente prevăzute în

cererea de acreditiv, (mişcarea 6 ).

Evidența operațiunilor prin virament se ține în baza următoarelor formule :

Problema 6

De întocmit formulele contabile şi de determinat soldul final al contului 225140003456 în

baza operaţiilor efectuate: Sold iniţial 10000 lei.

1. Este înregistrată la cont suma primită în numerar 8000

lei

2. Este transferat de la contul de depozit la card de debit a persoanei juridice

1500lei

3.Este eliberată în numerar suma de la cont 400

lei.

4.Este înregistrat la cont credit pe termen scurt acordat pentru procurarea imobilului 2500

lei

5.Este transferată suma de la cont în altă bancă pentru deschiderea unui acreditiv 1000

lei

6.Este casat de la cont comisionul pentru ţinerea contului 100

lei

Plătitor Beneficiar

Banca plătitoare

BNM

Banca

beneficiară

58

7.Este transferat de la cont beneficiarului deservit de aceeaşi bancă la contul 222500078

2000 lei

8. Este înregistrată la cont suma primită prin transfer din altă bancă

15000lei

9.Este achitată de la cont dobînda pentru creditul acordat pentru procurarea imobilului primit

350 lei

Rezolvare:



Credit contul 2250 „Depozite la veder cu dobîndă ale clienților”


2. Debit contul 2250 „Depozite la veder cu dobîndă ale clienților”

subcontul 225140003456 „Conturi curente ale persoanelor juridice” 1500lei


subcontul 2258 Conturi curente ale persoanelor juridice pentru operațiuni cu carduri bancare

1500lei




subcontul 1001 „Numerar în caserie” 400lei

4. Debit contul 1440 „Credite acordate pentru procurarea/construcția imobilui”

subcontul 1441 Credite pe termen scurt acordate pentru procurarea/construcția

imobilului - 2500 lei





Credit contul 1030 „conturi Nostro”


59



Credit contul 4670 „ Venituri aferente comisioanelor”

subcontul 4677 „Comisioanele băncii pentru ținerea conturilor clienților” 100lei

7. Debit contul 2250 „Depozite la vedere cu dobîndă ale clienților”


Credit contul 2220 „Depozite la vedere fără dobîndă ale clienților”

subcontul 222500078 „Conturi curente ale persoanelor fizice” 2000lei

8. Debit contul 1030 „Conturi Nostro”



subcontul 225140003456 „Conturi curente ale persoanelor juridice”15000lei

9.Debit contul 2250 „Depozite la veder cu dobîndă ale clienților”


Credit contul 1700 „Dobînda calculată și alte venituri care urmează să fie primite”

subcontul 1737 „Dobînda calculată la creditele acordate pentru procurarea,construcți

imobilului” 350 lei

60

Problema 7

În cursul zilei au avut loc următoarele operaţiuni economice:

1. S-a încasat numerar pentru deschiderea unui cont curent persoanelor fizice

3000 lei.

2.S-a încasat plata de comision pentru ţinerea conturilor prin transfer de la cardul personaei

fizice 150 lei

3. S-au procurat mobilă şi utilaj de la furnizori. Contul nu este achitat 10000 lei.

4. S-a deschis depozit la termen scurt prin transfer de la contul curent a persoanei fizice 2000

lei.

5. S-a achitat factura furnizorului din contul “Nostro” 10000 lei.

6. Salariatul băncii (titularul de avans) restituie în casă suma neutilizată a avansului 50 lei.

7. S-a eliberat în numerar suma depozitului de economii a persoanei juridice 5000 lei.

8. S-a deschis un depozit la vedere fără dobândă persoanei fizice în numerar 500 lei.

9. De la contul “Nostro” este transferată suma datoriei faţă de buget privind impozitul pe venit

2500 lei.

10. S-au consumat valori materiale:

a) pentru reparaţia mijloacelor de transport 700 lei;

b) pentru reparaţia utilajului

Rezolvare:

1. Debit contul 1000 ” Numerar în casă şi alte valori monetare”, subcontul 1001 ”Numerar

în casierie” 3 000 lei

Credit contul 2220 ” Depozite la vedere fără dobîndă ale clienţilor”, subcontul 2225 ”Conturi

curente ale persoanelor fizice” 3 000 lei

2. Debit contul 2220 ” Depozite la vedere fără dobîndă ale clienţilor”, subcontul 2225

”Conturi curente ale persoanelor fizice” 150 lei

Credit contul 4670 ” Venituri aferente comisioanelor”, subcontul 4677 ”Comisioanele băncii

pentru ţinerea conturilor clienţilor” 150 lei

3. Debit contul 1600 ” Active materiale pe termen lung”, subcontul 1604 ”Mobilă şi utilaj”

10 000 lei

61

Credit contul 2800 ” Alte obligaţiuni”, subcontul 2805 ”Decontări cu alte persoane fizice şi

juridice” 10 000 lei

4. Debit contul 2220 ” Depozite la vedere fără dobîndă ale clienţilor”, subcontul 2225

”Conturi curente ale persoanelor fizice” 2 000 lei

Credit 2380 ” Depozite-garanţii pe termen ale clienţilor”, subcontul 2381 Depozite-garanţii pe

termen scurt ale persoanelor juridice (pînă la 1 an) 2 000 lei

5. Debit contul 2800 ” Alte obligaţiuni”, subcontul 2805 ”Decontări cu alte persoane fizice

şi juridice” 10 000 lei

Credit contul 1030 ” Conturi "Nostro"”, subcontul 1031 ”Contul "Nostro" în BNM” 10 000

lei



Credit 1800 ” Alte active”, subcontul 1804 ”Decontări cu salariaţii băncii” 50 lei


în casierie” 5 000 lei

Credit contul 2310 ” Depozite de economii”, subcontul 2311 ”Depozite de economii ale

persoanelor fizice” 5 000 lei



Credit contul 2220 ” Depozite la vedere fără dobîndă ale clienţilor”, subcontul 2225 ”Conturi

curente ale persoanelor fizice” 500 lei

9. Debit contul 2800 ” Alte obligaţiuni”, subcontul 2813 ”Datorii amînate privind impozitul

pe venit” 2 500 lei

Credit contul contul 1030 ” Conturi "Nostro"”, subcontul 1031 ”Contul "Nostro" în BNM”

2 500 lei

10. Debit contul 5900 ” Alte cheltuieli operaţionale”, subcontul 5911 ”Reparaţia şi

întreţinerea mobilei şi utilajului” 700 lei

Credit contul 1660 ” Stocuri de mărfuri şi materiale”, subcontul 1663 ”Alte stocuri de mărfuri

şi material” 700 lei

11. Debit contul 5900 ” Alte cheltuieli operaţionale”, subcontul 5912 ”Reparaţia şi

întreţinerea mijloacelor de transport” 700 lei

Credit contul 1660 ” Stocuri de mărfuri şi materiale”, subcontul 1663 ”Alte stocuri de mărfuri

şi material” 700 lei

62

Problema 8

Problema 10:

De contabilizat operaţiile economice :

1.Este deschis un depozit de economii în numerar personelor fizice

- 3000 lei

2. Este transferat de la contul NOSTRO datoria faţă de buget -

5000 lei

3. O parte a rezervelor sunt utilizate pentru majorarea valorii nominale a acţiunilor ordinare -

20.000 lei

4. Este înregistrat la contul curent fără dobîndă al clientului un credit acordat agriculturii -

30.000 lei

5. Este înregistat la contul NOSTRO un împrumut de la bănci -

100.000 lei

6. În rezultatul inventarierii au fost depistate plusuri de mijloace băneşti în casierie

-350 lei

7. Se reflectă în numerar venitul din operaţiuni cu carduri -

3233 lei

8. S-a încasat comision în numerar pentru ţinerea contului

-520 lei

9. Este calculată dobînda la contul curent a persoanelor juridice -

1323 lei

10. Se achită dobînda prin transfer dîn contul Nostro

Rezolvare:

1. Debit contul 1000 ”Numerar în casă şi alte valori monetare”,subcontul 1001”Numerar în

casierie” 3000lei

63

Credit contul 2310 ”Depozite de economii”,subcontul 2311 ”Depozite de economii ale

persoanelor fizice ” 3000lei

2. Debit contul 2800 ” Alte obligaţiuni”,

subcontul 2802 ”Alte decontări cu bugetul” 5000lei

Credit contul 1030 ”Conturi "Nostro"”, subcontul 1031 ”Contul "Nostro" în BNM”

5000lei

3. Debit contul 3500 ”Rezerve”, subcontul 3501 ”Surplus de capital” 20000lei

Credit contul 3000 ”Capital social al băncii”, subcontul 3001 ”Acţiuni ordinare

plasate” 20000lei

4. Debit contul 1230 ”Credite acordate agriculturii/industriei

alimentare/pisciculturii/silviculturii”,subcontul 1231 ”Credite pe termen scurt acordate

agriculturii/industriei alimentare/pisciculturii/silviculturii 3233lei

Credit contul 2220 ”Depozite la vedere fără dobîndă ale clienţilor”, subcontul

2224 ”Conturi curente ale persoanelor juridice” 3233lei

5. Debit contul 1030 ” Conturi "Nostro"”, subcontul 1031 ”Contul "Nostro" în

BNM” 100000lei

Credit contul 2090 ” Împrumuturi de la bănci”,subcontul 2091”Împrumuturi pe

termen scurt de la BNM (1 lună şi mai puţin)” 100000lei

6. Debit contul 1000 ”Numerar în casă şi alte valori monetare”, subcontul

1001”Numerar în casierie” 350lei

Credit contul 4940 ”Alte venituri”,subcontul 4941 ”Alte venituri” 350lei

7. Debit contul 1000 ”Numerar în casă şi alte valori monetare”,subcontul 1001

”Numerar în casierie” 3233lei

Credit contul 4940” Alte venituri”, subcontul 4941” Alte venituri” 3233lei

8. Debit contul 1000 ”Numerar în casă şi alte valori monetare”,subcontul

1001”Numerar în casierie” 520lei

Credit contul 4670 ” Venituri aferente comisioanelor”, subcontul 4677

”Comisioanele băncii pentru ţinerea conturilor clienţilor” 520 lei

9. Debit contul 5250 ”Cheltuieli cu dobînzi la depozite la vedere ale clienţilor”,

subcontul 5252 ”Cheltuieli cu dobînzi la conturi curente ale persoanelor fizice” 1323lei

64

Credit contul 2700 ”Dobînda calculată ce urmează să fie plătită” ,subcontul 2719


10. Debit contul 2700 ”Dobînda calculată ce urmează să fie plătită” ,subcontul 2719

”Dobînda calculată la depozitele la vedere ale clienţilor” -1323lei

Credit contul 1030 ” Conturi "Nostro" ”,subcontul 1031 ”Contul "Nostro" în BNM”

1323 lei

Problema 9

De contabilizat operaţiunile economice:

1. Se înregistrează la contul NOSTRO depozitul la termen al SRL “Viitorul”

10000 lei

2. S-au procurat mijloace de transport de la furnizori cu achitare ulterioară

30.000 lei.

3. Ca rezultat al inventarierii s-au depistat plusuri de OMVSD

1000 lei

4. S-au utilizat materiale pentru reparaţia clădirii

53400 lei

5. Calculul dividendelor din profit

3262 lei

6. Se achită dividendele prin plasarea acţiunilor ordinare

3262 lei.

7. Se acordă credit de consum pe termen scurt în numerar

4200 lei

8. Este calculată dobînda la creditul acordat industriei productive

10320 lei.

9. Amortizarea primei la activele financiare păstrate pîna la scadenţă

2500 lei

10. Se calculează salariul personalului băncii

2500lei

65

Rezolvare:

1. Debit contul 1030 ”Conturi "Nostro"”, subcontul 1031 ”Contul "Nostro" în BNM ”

10 000 lei

Credit contul 2370 ” Depozite pe termen ale clienţilor”, subcontul 2373 ”Depozite pe termen

lung ale persoanelor juridice (mai mult de 5 ani)” 10 000 lei

2. Debit contul 1600 ” Active materiale pe termen lung”, subcontul 1605 ”Mijloace de

transport” 30 000 lei

Credit contul 2800 ” Alte obligaţiuni”, subcontul 2805 ”Decontări cu alte persoane fizice şi


3. Debit contul 1660” Stocuri de mărfuri şi materiale”, subcontul 1661 ”Active de mică

valoare şi scurtă durată predate în exploatare” 1 000 lei

Credit contul 4990 ” Alte venituri”, subcontul 4941 ”Alte venituri” 1 000 lei

4. Debit contul 5730 ”Cheltuieli pentru întreţinerea imobilulu”, subcontul 5732 ”Cheltuieli

privind reparaţia şi întreţinerea clădirilor” 53 400 lei

Credit contul 1660” Stocuri de mărfuri şi materiale”, subcontul 1663 ”Alte stocuri de mărfuri

şi material” 53 400 lei

5. Debit contul 3500 ” Rezerve”, subcontul 3504 ”Profitul nedistribuit (pierdere

neacoperită) - anul current” 3 262 lei

Credit contul 2800 ” Alte obligaţiuni”, subcontul 2808 ”Dividende către plată” 3 262 lei

6. Debit contul 2800 ” Alte obligaţiuni”, subcontul 2808 ”Dividende către plată” 3 262 lei

Credit contul 3000 ” Capital social al băncii”, subcontul 3001 ”Acţiuni ordinare plasate”

3 262 lei

7. Debit contul 1290 ” Credite de consum”, subcontul 1291 ”Credite de consum pe termen

scurt” 4 200 lei

Credit contul 1000 ” Numerar în casă şi alte valori monetare”, subcontul 1001 ”Numerar în

casierie” 4 200 lei

8. Debit contul 1700 ” Dobîndă calculată şi alte venituri ce urmează să fie primite”,

subcontul 1734 ”Dobîndă calculată la creditele acordate industriei/comerţului” 10 320 lei

66

Credit contul 4410 ” Venituri din dobînzi la creditele acordate industriei/comerţului”,

subcontul 4411 ”Venituri din dobînzi la creditele pe termen scurt acordate industriei/comerţului”

10 320 lei

9. Debit contul 5200 ” Amortizarea primelor şi calcularea sconturilor la valori mobiliare”,

subcontul 5201 ”Amortizarea primelor la valori mobiliare investiţionale” 2 500 lei

Credit contul 1180 ” Valori mobiliare investiţionale”, subcontul 1191 ”Prime la valori

mobiliare investiţionale” 2 500 lei

10. Debit contul 5710 ” Cheltuieli aferente remunerării muncii şi defalcărilor obligatorii”,

subcontul 5711 ”Cheltuieli pentru remunerarea muncii” 1 225 lei

Credit contul 2800 ” Alte obligaţiuni”, subcontul 2804 ”Decontări cu salariaţii băncii” 1 225

lei

Problema 10

Sînt înregistrate următoarele operaţiuni la contul curent 222400003456:

Sold iniţial – 35400 lei

1. Este înregistrată la cont suma primită în numerar -6000

lei

2. Este transferat de la cont la depozitul de economii persoanelor fizice -

1000 lei

3. Este înregistrat la cont un credit acordat comerţului -7000

lei

4. Este transferat de la cont în altă bancă -100

lei

5. Este eliberată în numerar suma de la cont -5000 lei

6. Este casat de la cont comisionul pentru ţinerea contului -90

lei

7. Este transferat de la cont beneficiarului deservit de aceeaşi bancă la contul 2225000789-

5000lei .

8. Este înregistrată la cont suma primită în numerar -3000

lei

9.Este achitată de la cont dobînda pentru creditul acordat comerţului primit -250 lei

67

Rezolvare:

1. Debit contul 1000 „Numerar în casă și alte valori mobiliare”

subcontul 1001 „Numerar în casierie” 6000 lei

Credit contul 2220 „Depozite la vedere fără dobîndă a clienților”

subcontul 222400003456 „ Conturi curente ale persoanelor juridice” 6000 lei

2. Debit contul 2220 „Depozite la vedere fără dobîndă a clienților”

subcontul 222400003456 „ Conturi curente ale persoanelor juridice” 1 000lei


subcontul 2311 „Depozite de economii ale persoanelor fizice” 1000lei

3. Debit contul 1420 „Credie acordate comerțului”

subcontul1421 „Credite pe termen curt acordate comerțului” 7000lei

- 7 000

Credit contul 2220 „Depozite la vedere fără dobîndă a clienților”

subcontul 222400003456 „ Conturi curente ale persoanelor juridice” 7000lei




subcontul 1031 „Contul Nostro la BNM” 100 lei




subcontul 1001 „Numerar în casierie” 5000 lei



Credit contul 4510 „Venituri din dobînzi la alte credite acordate persoanelor fizice”

subcontul 4517 „Comisioane de la prestarea serviciilor cu utilizarea cardurilor de credit”

90 lei




subcontul 2225000789 „Conturi curente ale persoanelor fizice” 5000lei

68

8. Debit contul 1000 „Numerar în casă și alte valori

monetare”

subcontul 1001 „Numerar în casierie”

3000lei

Credit contul 2220 „Depozite la vedere fără dobîndă a

clienților”

subcontul 222400003456 „ Conturi curente ale

persoanelor juridice”



Credit contul 1700 „Dobînda calculată și alte venituri ce urmează să fi primite”

Subcontul 1736 „ Dobînda calculată la creditele acordate comrțului” 250lei

Problema 11

De întocmit formulele contabile și de determinat soldul final al contului 22511995566 în baza

operațiunilor efectuate. Sold inițial – 20 000 lei.

1. Este achitată de la cont dobânda pentru credutul acordat. În vederea procurării unui

imobil – 350 lei

2. Este înregistrat la cont suma primită prin transfer de la altă bancă – 25 000 lei

3. Este transferat de la cont beneficiarului deservit de aceiași bancă la cotul 222500078 –

5 000 lei

4. Este casat de la cont comisionul pentru întreținerea contului – 35 lei

5. Este transferată suma de la cont în altă bancă pentru deschiderea unui acreditiv –

1 750 lei

6. Este înregistrat la cont credit pe termens scurt acordat pentru procurarea imobilului -

3 450 lei

7. Este eliberat în numerar suma de la cont – 1 400 lei

8. Este transferat de la contul de depozit la cardul de debit mijloace bănești a persoanei

juridice – 7 500 lei

9. Este înregistrat la cont suma primită în numerar – 8 720 lei

69

Rezolvare:

1. Debit contul 2250 „Depozite la vedere cu dobîndă a clienților”

Subcontul 2251995566 „Conturi curente ale persoanelor juridice” 350 lei

Credit 4440 „Venituri din dobînzi la credite acordate pentru procurarea/construcția

imobilului”

Subcontul 4441 „Venituri din dobînzi la credite pe termen scurt acordate pentru

procurarea/construcția imobilului” 350 lei

2. Debit contul 1030 „Conturi Nostro”

Subcontul 1031 „Contul Nostro la BNM” 25000 lei


Subcontul 2251995566 „Conturi curente ale persoanelor juridice” 25000lei



- 5 000





Credit contul 4670 „Venituri aferente comisioanelor”

Subcontul 4677 „Comisianele băncii pentru ținerea conturilor clienților” 25000lei




Subcontul 1031 „Contul Nostro a BNM” 1750 lei

6. Debit contul 1440 „Credite acordate pentru procurarea/construcția imobilului”

Subcontul 1441 „Credite acordate pe termen scurt pentru procurarea/construcția

imobilului” 3450 lei



70



Credit contul 1000 „Numerar în casă și alte valori materiale”

Subcontul 1001 „Numerar în casierie” 1400 lei




Subcontul 2258 „Conturi curente ale persoanelor juridice pentru operațiuni cu

carduri” 7500 lei

9. Debit contul 1000 „Numerar în casă și alte valori materiale”

Subcontul 1001 „Numerar în casierie” 8720 lei



Problema 12

De contabilizat operaţiunile de mai jos:

1.De la contul curent al clientului este transferat prin contul NOSTRO furnizorului deservit de altă

bancă -45000 lei

2.Sînt înregistrate la contul NOSTRO sumele de salariu transferate la carduri de debit -80000 lei

3.Este încasată în casierie suma creditului de consum achitat - 25000 lei

4.Este inchis un depozit la termen persoanei fizice cu tranferarea sumei la depozitul de economii

-12000 lei

71

5.Surplusul de capital al bancii este transferat la majorarea valorilor nominale a actiunilor

preferentiale -55000lei

6.Sunt calculate dividendele din profit – 60000 lei

7.Este calculat salariul personalului bancii -90000 lei

8.Salariul calculat este transferat la card de debit -90000 lei

9.Sunt procurate mijloace fixe de la furnizori - 45000

lei

10.Este calculată amortizarea mijloacelor fixe (mobilă şi utilaj) -11000

lei

Rezolvare:

1. Debit contul 2250 ” Depozite la vedere cu dobîndă ale clienţilor”, subcontul 2251 ” Conturi

curente ale persoanelor juridice” 45 000 lei

Credit contul 1030 ” Conturi "Nostro"” , subcontul 1031 ” Contul "Nostro" în BNM” 45 000 lei

2. Debit contul 2250 ” Depozite la vedere cu dobîndă ale clienţilor”, subcontul 2258 ”Conturi

curente ale persoanelor juridice pentru operaţiuni cu carduri bancare” 80 000 lei

Credit contul 1030 ” Conturi "Nostro"” , subcontul 1031 ” Contul "Nostro" în BNM” 80 000

lei

3. Debit contul 1000 ” Numerar în casă şi alte valori monetare”, subcontul 1001 ” Numerar în

casierie” 25 000 lei

Credit contul 1290 ” Credite de consum”, subcontul 1291 ” Credite de consum pe termen scurt”

25 000 lei

4. Debit contul 2370 ” Depozite pe termen ale clienţilor”, subcontul 2371 ” Depozite pe termen

scurt ale persoanelor juridice (1 an şi mai puţin)” 12 000 lei

Credit contul 2310 ” Depozite de economii”, subcontul 2311 ” Depozite de economii ale

persoanelor fizice” 12 000 lei

5. Debit contul 3000 ” Capital social al băncii”, subcontul 3005 ” Contra-cont Acţiuni ordinare de

tezaur” 55 000 lei

72

Credit contul 3000 ” Capital social al băncii”, subcontul 3003 ”Acţiuni preferenţiale plasate”

55 000 lei

6. Debit contul 3500 ” Rezerve”, subcontul 3504 ”Rezultat al exercițiului net” 60 000 lei

Credit contul 2800 ” Alte obligaţiuni”, subcontul 2808 ” Dividende către plată” 60 000 lei

7. Debit contul 5710 ” Cheltuieli aferente remunerării muncii şi defalcărilor obligatorii”, subcontul

5711 ” Cheltuieli pentru remunerarea muncii” 90 000 lei

Credit contul 2800 ” Alte obligaţiuni”, subcontul 2804 ”decontări cu salariații băncii” 90 000 lei

8. Debit contul 2800 ” Alte obligaţiuni”, subcontul 2804 ”decontări cu salariații băncii” 90 000 lei

Credit contul 2250 ” Depozite la vedere cu dobîndă ale clienţilor”, subcontul 2259 ” Conturi

curente ale persoanelor fizice pentru operaţiuni cu carduri bancare” 90 000 lei

9. Debit contul 1600 ” Active materiale pe termen lung”, subcontul 1604 ” Mobilă şi utilaj”

45 000 lei

Credit contul 2800 ” ” Alte obligaţiuni”, subcontul 2805 ” Decontări cu alte persoane fizice şi


10. Debit contul 5680 ” Cheltuieli aferente uzurii şi amortizării”, subcontul 5684 ” Cheltuieli

aferente uzurii mobilei şi utilajului” 11 000 lei

Credit contul 1680 ” Contra cont Uzura/amortizarea activelor materiale/nemateriale”, subcontul

1684 ” Contra cont Uzura mobilei şi utilajului” 11 000 lei

73

7.Contabilitatea activelor materiale la bancă.

7.1 Evaluarea activelor materiale ale băncii

Activele materiale pe termen lung reprezintă activele care îmbracă o formă fizică naturală cu

durata de funcţionare utilă mai mare de 1 an, care pot fi utilizate în activitatea băncii pentru a

obţine un avantaj economic sau care se află în proces de creare şi nu sunt destinate vînzării.

Activele care corespund acestor cerinţe se contabilizează în conformitate cu S.N.C. 16

”Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”.

Acele active pe termen lung ce nu sunt folosite în activitatea băncii ,ca clădirile ce nu se

folosesc, terenurile se includ în componenţa proprietăţii de investiţie şi îşi ţin evidenţa

conform cerinţelor S.N.C.25 „Contabilitatea investiţiilor”.

După componenţă şi omogenitate activele materiale pe termen lung se divizează în

următoarele grupuri:

Active materiale în curs de execuţie;

Terenuri;

Mijloace fixe.

Activele materiale în curs de execuţie reprezintă cheltuielile privind achiziţionarea şi

crearea activelor la beneficiarul construcţiei în decursul unei perioade îndelungate

(construirea clădirilor, de exemplu).

În componenţa activelor materiale în curs de execuţie pot fi incluse şi investiţiile capitale

ulterioare( modernizarea sau reparaţia ulterioară)

Terenurile prezintă un gen special de imobil, ce are o durată de utilizare nelimitată în

desfăşurarea activităţii băncii sau poate fi destinat închirierii.

În componenţa acestei categorii intră ariile de pămînt de care dispune banca ,ocupate sub

clădirile şi edificiile ei.

Mijloace fixe sunt activele materiale ,al căror preţ unitar depăşeşte plafonul stabilit de

legislaţie(1000 lei),planificate pentru utilizare în activitatea băncii mai mult de 1an,sunt

destinate închirierii sau în scopuri administrative.

Din mijloace fixe fac parte clădirile , mijloacele de transport ,inventarul.

Uzurabile sunt numite activele materiale pe termen lung cu o durată de utilizare limitată , pe

parcursul căreia se calculează uzura. Această grupă o constituie mijloacele fixe.

74

Active materiale pe termen lung neuzurabile numin activele care au o durată de utilizare

nelimitată sau se află în proces de creare.Acestea cuprind terenurile şi activele materiale în curs

de execuţie.

În funcţie de apartenenţă , distingem active materiale pe termen lung proprii (ce intră în

patrimoniul băncii)şi active materiale pe termen lung închiriate(ce aparţin altei persoane fizice

sau juridice).

Exista evaluare initiala si ulterioara a activelor materiale pe termen lung.

Evaluarea initiala. Aceasta evaluare are loc in momentul constatarii obiectului respectiv drept

activ la valoarea de intrare.

Valoarea de intrare a acivelor materiale pe termen lung cuprinde:

o Valoarea de procurare(ce include tote taxele vamale,taxe de import,impozitele

prevazute de legislatia in vigoare)

o Cheltuielile de aducere a obiectului acizitionat in starea de lucru pentru a fi utilizat

dupa destinatie.

Cheltuielile de aducere a obiectului acizitionat in stare de lucru,pracum si cheltuielile le gate de

procurarea lui includ: cheltuieli de pregatire a terenului de constructie; cheltuieli de transport;

montaj;instalare si experimentare;salariile specialistilor.

Modul de reflectare în evidenţa contabilă a intrărilor de mijloace fixe este prevăzut de S.N.C. 16

„Contabilitatea activelor materiale pe termen lung” şi depinde de condiţiile şi modul de

achiziţionare şi creare.

Modul de achiziţionare a mijloacelor fixe la bancă sunt deja foarte cunoscute:în urma

construcţiei, procurării contra plată de la alte persoane fizice sau juridice primirii cu titlu gratuit,

stabilirea plusurilor de mijloace fixe cu ocazia inventarierii, achiziţionării prin schimb.

Documentele primare:

factura de expediţie;

Factura fiscală;

Momentul includerii în componenţa mijloacelor fixe este considerat data punerii ţn funcţiune a

obiectului. Calcularea uzurii mijloacelor fixe se efectuiază începînd cu luna ulterioară lunii

trecerii la intrări,iar pentru obiectele ieşite nu se calculează,şirii acestora. începînd cu luna

ulterioară lunii ie

Documentul de bază a punerii în funcţiune a obiectului este Procesul verbal de primire-predare a

mijloacelor fixe.

75

Pentru evidenţa mijloacelor fixe la bancă este destinat grupul de conturi 1600 „Active materiale

pe termen lung”.

Mijloacele fixe procurate de la alte persoane fizice şi juridice sunt reflectate în contabilitate în

modul următor:

Dacă mijloacele fixe nu necesită montaj şi data punerii în funcţiune coincide cu

momentul procurării, valoarea de cumpărare, precum şi cheltuielile de procurare şi

aprovizionare , sunt incluse nemijlocit în debitul conturilor 1600 „Active materiale pe

termen lung”.

Atunci cînd mijloacele fixe nu necesită montaj, iar data procurării acestora nu coincide cu

momentul punerii în funcţiune( de exemplu, conform condiţiilor tehnice de exploatare, a

mijloacelor de transport auto noi, le pot fi incluse în componenţa mijloacelor fixe numai

după rodaj. Sau alt exemplu, banca a procurat în ianuarie anul curent, un set de mobilă şi

l-a instalat, în luna februarie, atunci cheltuielile acumulate la achiziţionare sunt iniţial

colectate în contul 1602 „Active materiale în curs de execuţie”.

La procurarea mijloacelor fixe ce necesită o perioadă îndelungată pînă la punerea în

funcţiune (construcţia clădirilor, altor obiecte),cheltuielile acumulate iniţial sunt colectate

la contul sintetic 1602 „Active materiale în curs de execuţie” în contrapartidă cu conturile

grupei 1600 „Active materiale pe termen lung”.

7.2 Înregistrarea intrării mijloacelor fixe ce necesită montaj

În cazul intrării mijloacelor fixe ce necesită montaj e necesar de conabilizat valoarea de

cumpărare a obiectului şi cheltuielile la montarea şi instalarea acestuia.

Exemplu:

Să admitem că banca a procurat un bancomat la valoarea de 54 000 mii lei,inclusiv TVA 9 000

lei la următoarele condiţii:

Dacă achitarea este efectuată în timp de 30 zile, cumpărătorul plăteşte toată suma,

Dacă achitarea este efectuată în timp de 30 zile, cumpărătorului i se permite o reducere în

mărime de 2% din valoarea de cumpărare (fără TVA).

Presupunem că banca - cumpărătoare s-a achitat cu furnizorul timp de 10 zile.

Cheltuielile la transportarea bancomatului constituie 480 lei, inclusiv TVA-80 lei;

Cheltuielile de montare şi instalare a bancomatului au constituit 1972 lei, inclusiv:

Retribuirea muncii.........................................................................................1200 lei,

Contribuţii pentru asigurările sociale........................................3..72 lei,( 1 200*0,31)

76

Costul materialelor folosite..............................................................................300 lei,

Alte servicii a lucrătorilor................................................................................100 lei.

La transportare bancomatul a fost parţial deteriorat, fapt ce a necesitat următoarele cheltuieli

suplimentare:

Valoarea pieselor schimbate.............................................................................2500 lei,

Achitarea serviciilor efectuate de specialişti.......................................................200 lei.

În baza operaţiilor exemplului nominalizat, vor fi întocmite următoarele formule contabile:

1) Înregistrarea bancomatului primit (minus reducerile efectuate 2%) 53 000 lei

45 000 +(45 000* 0,2)-(45 000* 0,02)

Dt 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 53100 lei

Ct 2805 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice” 53100 lei

Acceptarea facturii organizaţiei de transport privind serviciile de transport:

Dt 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 480 lei

Ct 2805 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice” 480 lei

2) S-a virat furnizorului pentru bancomatul procurat la valoarea de procurare exclusiv

rabatul acordat, precum şi organizaţiei de transport pentru servicii de transportare

efecuate:

Dt 2805 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice” 53580 lei

Ct 1001 „Numerar în caserie”

Ct 1031 „Contul NOSTRO „ 53580 lei.

3) Reflectarea cheltuielilor de instalare a aparatului:

Dt 1602 „Active materiale în curs de execuţie”

-la suma totală a cheltuielilor 1972 lei

Ct 2804 „Decontări cu salariaţii băncii” 1200 lei

Ct 2802 „Alte decontări cu bugetul de stat”

-La suma contribuţiilor pentru asigurările sociale 372 lei

Ct 1660 „Materiale”

-la valoarea materialelor consumate 300 lei

Ct 2805 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice”

-La suma altor servicii prestate de specialişti 100 lei.

În conformitate cu Legea privind taxa pe valoare adăugată, se determină suma TVA din suma

efectivă a cheltuielilor de montaj. Ea constituie 394,40 lei (1 972*0,2).

77

4) S-a calculat TVA:

Dt 1602”Active materiale în curs de execuţie” 394,40 lei

Ct 2802 „Alte datorii cu bugetul de stat” 394,40 lei.

La punerea în funcţiune după finisarea lucrărilor de montaj, se întocmeşte un proces-verbal de

primire-predare a mijloacelor fixe. În el se indică suma totală a cheltuielilor ce constituie

valoarea de intrare ( valoarea de procurare cheltuielile de montaj, cheltuielile de

încercare).Conform exemplului de mai sus, ele constituie 55 946,40 lei (53 100 + 480 + 1 972 +

394,40 ) .

5) Punerea în funcţiune a bancomatului (înregistrarea lui în componenţa mijloacelor fixe):

Dt 1604 „Mobilă şi utilaj” 55946,40 lei

Ct 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 55946,40 lei

Cheltuielile privind înlăturarea cheltuielilor de deteriorare a mijlocului fix în drum nu sunt

încluse în valoarea lor de intrare. Asemenea cheltuieli se referă la cheltuielile de reparaţii,

ţinîndu-se cont de destinaţia viitoare a mijlocului fix.

Ţinîndu-se cont de aceasta, cheltuielile privind înlăturarea defectelor la deteriorare vor fi

reflectate în contabilitate în felul următor:

6) Reflectarea consumului piesei pentru repararea mijlocului fix:

Dt 5911 „Cheltuieli pentru repararea mobilei sau a utilajului” 2500 lei

Ct 1660 „Stocuri de mărfuri şi materiale” 2500 lei

7) Au fost plătite din casă serviciile specialistului terţ pentru înlăturarea deteriorării

mijlocului fix.

Dt 5911 „Cheltuieli pentru repararea mobilei sau a utilajului” 200 lei

Ct 1001 „Casa” 200 lei.

Valoarea obiectului pus în funcţiune constituie totalitatea de cheltuieli privind procurarea,

instalarea, precum şi punerea în funcţiune, reglarea şi încercarea pînă la momentul întocmirii

documentului privind punerea în exploatare.

7.3. Înregistrarea obiectelor de mijloace fixe ce nu necesită montaj

Atunci cînd obiectele de mijloace fixe nu necesită montaj, iar momentul achiziţionării coincide

cu momentul punerii în funcţiune, acestea se includ în componenţa mijloacelor fixe direct, fără a

fi reflectate ca active materiale în curs de execuţie.

Exemplu:

Să presupunem că banca a procurat mobilă în valoare de 13400 lei (inclusiv TVA în sumă de 2

400 lei)

78

Data procurării inventarului se consideră data punerii în funcţiune.Serviciile transportului

propriu au constituit 200 lei.

Această operaţie va fi reflectată în contabilitate în felul următor:

1) Înregistrarea mijlocului fix:

Dt 1604 „Mobilă şi utilaj” 13400 lei

Ct 2805 „Decontări cu alte persoane fizice sau juridice” 13400 lei.

2) Serviciile transportului propriu sunt trecute la valoarea mobilei procurate .


Ct 5901 „Cheltuieli de transport” 200 lei.

3) Calcularea bugetului TVA în mărime de 20% din costul serviciilor de transport:


Ct 2802 „Alte decontări cu bugetul de stat” 40 lei.

Prin urmare banca începe calcularea uzurii pe tipurile respective de mijloace fixe, în

conformitate cu metoda aleasă începînd cu luna următoare de la momentul punerii în

funcţiune.

7.4. Intrările de mijloace fixe cu titlu gratuit

În conformitate cu utilizarea normelor matodologice a conturilor contabile, valoarea de intrare a

mijloacelor fixe intrate cu titlu gratuit, precum şi a obiectelor intrate sub formă de subvenţii

guvernamentale se evaluează la valoarea venală.

Astfel, banca şi în acest caz trebuie să contabilizeze obiectul de mijloace fixe la valoarea reală

determinată de piaţă în momentul intrării.

Se presupune că preţurile de piaţă trebuie să fie publicate periodic în buletine speciale. În prezent

de această informaţie dispune Camera de Comerţ şi Industrie şi Ministerul Economiei al

Republicii Moldova.

Dacă preţul de piaţă al unui obiect nu este confirmat, valoarea de intrare a acestuia este

determinată de o expertiză independentă sau conform datelor din actele de primire-predare a

mijloacelor fixe.

Este evident că în baza actelor de primire-predare, în cazul intrării mijloacelor fixe parţial uzate,

valoarea de intrare a acestora o constituie valoarea de bilanţ.

Atunci cînd obiectul de mijloace fixe intrat cu titlu gratuit necesită cheltuieli (reparaţie, montaj,

instalare ) aferente pregătirii acestuia pentru exploatare, în componenţa valorii de intrare a unui

atare obiect se includ şi consumurile apărute.

79

Intrarea de mijloace fixe primite cu titlu gratuit ce nu necesită cheltuieli aferente pregătirii

pentru utilizarea ulterioară

Obiectele primite cu titlu gratuit ce nu necesită cheltuieli de montaj şi instalare se iau la evidenţă

nemijlocit în contul mijloacelor fixe.

Exemplu:

Să presupunem că băncii i s-a donat un autocamion evaluat la valoarea venală în sumă de 45

000 lei, suma uzurii calculate la momentul intrării autocamionului constituind

43 000 lei.

Formula contabilă în acest caz va fi întocmită în felul următor:

Dt 1605 „ Mijloace de transport” 45 000 lei

Ct 4941 „Alte venituri” 45 000 lei

Conform prevederilor S.N.C. 16 ”Contabilitatea activelor pe termen lung” ,suma uzurii calculate

pentru obiectele de mijloace fixe intrate cu titlu gratuit nu trebuie reflectată.

Mijloacele fixe şi alte obiecte intrate cu titlu gratuit ce necesită cheltuieli aferente pregătirii

pentru utilizarea ulterioară se reflectă ca active materiale în curs de execuţie.

Exemplu:

Banca a primit cu titlu gratuit calculator a cărui valoare venală este egală cu 38 000 lei,

cheltuielile de transport sunt achitate în numerar în sumă de 800 lei, prin intermediul unui titular

de avans, fără a-l fi primit în prealabil din caserie. Cheltuielile pentru montajul au constituit:

- Salariul calculat muncitorilor 700 lei

- Contribuţiile pentru asigurările sociale 217 lei

- Valoarea materialelor consumate 600 lei

Formulele contabile vor fi următoarele:

1) Se înregistrează calculatorul primit cu titlu gratuit în componenţa activelor în curs de

execuţie.

Debit contul 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 38 000 lei

Credit contul 4941 „Alte venituri” 38 000 lei

2) Reflectarea cheltuielilor aferente transportării calculatorului:

Debit contul 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 800 lei

Credit contul 2804 „Decontări cu salariaţii băncii” 800 lei

3) Se reflectă cheltuielile pentru montajul obiectului.

Debit contul 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 1 517 lei

Credit contul 2804 „Decontări cu salariaţii băncii” 700 lei

80

Credit contul 2802 „Alte decontări cu bugetul” 217 lei

Credit contul 1660 „Stocuri de mărfuri şi materiale” 600 lei

4) se calculează TVA din suma aferentă cheltuielilor pentru montaj – 303,40 lei

( 1 517*0,2):

Debit contul 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 303,40 lei

Credit 2802 „Alte decontări cu bugetul ” 303,40 lei

5) Punerea obiectului în funcţiune la cost efectiv:

Debit contul 1604 „Mobilă şi utilaj” 40 620,40 lei

Credit contul 1602 „Active materiale în curs de execuţie” 40 620,40 lei

În exemplul examinat mai sus valoarea de intrare a obiectului pus în funcţiune în sumă de

40620,40 lei se compune din valoarea venală a acestuia - 38 000 lei, cu care s-a mărit venitul

băncii, cheltuielile de transport-800 lei, cheltuielile de montaj şi instalare -

1517 lei şi TVA cu 303,40 lei.

În momentul punerii obiectului în funcţiune banca determină: durata de funcţionare utilă,

valoarea rămasă probabilă, valoarea uzurabilă , stabileşte metoda de calculare a uzurii, în baza

căreia se calculează norma anuală şi suma uzurii.

7.5. Contabilitatea plusurilor de mijloace fixe constatate cu ocazia inventarierii

Obiectele de mijloace fixe constatate cu ocazia inventarierii se înregistrează în contabilitate

majorînd concomitent veniturile.

Principalul constă în determinarea corectă a valorii obiectelor necontabilizate.

Conform principiilor standardelor naţionale, plusurile de mijloace fixe constatate cu ocazia

inventarierii trebuie să fie evaluate la valoarea de bilanţ în momentul depistării. Valoarea de

bilanţ e necesar să fie determinată la preţ de piaţă concret pentru fiecare obiect, ţinîndu-se cont

de uzura fizică şi morală.

Exemplu:

Să admitem că în secţia de creditare s-a depistat o imprimantă a cărei valoare de piaţa este egală

cu 2 200 lei. Această sumă se şi consideră valoarea de bilanţ a acesteia.

Pentru această sumă trebuie să se întocmească formula:

Debit 1604 „Mobilă şi utilaj” 2 200 lei

Credit 4941 „Alte venituri” 2 200 lei

81

Suma uzurii nu se reflectă în conturile contabile.Evidenţa analitică a mijloacelor fixe se ţine în

fişe de inventar.Evidenţa sintetică a intrării mijloacelor fixe se ţine în diferite registre,în funcţie

de căile de intrare a acestora.

7.6.Metode de calculare a uzurii. În conformitate cu cerinţele S.N.C. 16 „Contabilitatea

activelor materiale pe termen lung”, banca utilizează următoarele metode de calcul a uzurii:

Liniară;

În raport cu volumul de servicii prestate;

Soldului degresiv.

Ultima metodă făce parte din metodele accelerate. Este de menţionat că în baza calculării uzurii

mijloacelor fixe după primele două metode stă valoarea uzurabilă, iar după a treia - valoarea de

bilanţ a obiectului respectiv. Totuşi valoarea probabilă rămasă este necesară pentru a determina

uzura obiectului din ultimul an al duratei de funcţionare utile.

La calcularea uzurii mijloacelor fixe se va înregistra:

1) Debit contul 5680„Cheltuieli priind uzura acumulată la mijloacele fixe”

Credit contul 1680 „Uzura acumulată”

Trecerea la scăderi a uzurii acumulate:

2) Debit contul 1680 „Uzura acumulată”

Credit contul 1600 „Mijloacele fixe”

7.6.Contabilitatea ieşirii mijloacelor fixe din patrimoniul băncii.

În procesul desfăşurării activităţii băncii mijloacele fixe pot fi scoase din funcţiune din cauza

uzării complete, comercializării, transferului cu titlu gratuit, schimbului, lichidării.

La casarea mijloacelor fixe, din cauza uzurii integre, cît şi a calamităţilor naturale, se întocmeşte

un proces-verbal de lichidare, în cazul transmiterii cu titlu gratuit, schimbului, comercializării, se

întocmeşte un proces-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe.

Astfel, la scoaterea în rezultatul uzurii complete se întocmeşte formula:

Casarea uzurii acumulate:


Credit contul 1600 „Mijloacele fixe”

Casarea valorii de bilanţ:

4) Debit contul 5920 „Scoaterea din uz a activelor necomerciale”

Credit contul 1600 „Mijloace fixe”

Înregistrarea materialelor la intrări:

3) Debit contul 1663 „Alte stocuri de mărfuri şi materiale”

82

Credit contul 1600 „Active materiale pe termen lung”

La predarea cu titlu gratuit a mijloacelor fixe se întocmeşte:

Casarea uzurii acumulate:



Casarea valorii de bilanţ:

2) Debit contul 5920 „Scoaterea din uz a activelor necomerciale”


Înregistrarea TVA din valoarea obiectului donat:

3) Debit contul 5941 „Alte cheltuieli”

Credit contul 2802 „Alte decontări cu bugetul de stat”

Pentru activitatea economică şi administrativă a băncilor se folosesc diferite mijloace, care prin

specificul utilităţii şi a circulaţiei valorii lor nu întrunesc cele două condiţii ce caracterizează

mijloacele fixe, fiind mijloace cu o valoare sub limita pentru mijloacele fixe sau cu o durată de

funcţionare utilă mai mică de un an.

Aceste obiecte, de regulă, nu se consumă într-un singur ciclu de exploatare, ci îşi transferă

valoarea lor în mai multe cicluri, pe măsura utilizării lor, în cheltuielile activităţilor sub formă de

uzură calculată în proporţie de 100 % din valoarea acestora, diminuată cu valoarea probabilă

rămasă. Excepţie fac obiectele de mică valoare şi scurtă durată, a căror valoare unitară este mai

mică de 1/20 din limita stabilită. Ele se trec la cheltuieli pe măsura predării lor în exploatare.

Potrivit regulamentului cu privire la obiectele de mică valoare şi scurtă durată Nr:05/2-30.154

din 3 iunie 1997 şi paragrafului 34 al S.N.C. 2, obiectele de mică valoare şi scurtă durată sunt

active care:

au o valoare unitară mai mică decît limita stabilită de legislaţie, indiferent de

durata de exploatare.

Au o durată de serviciu mai mică de un an, indiferent de valoarea unei unităţi.

Pentru realizarea contabilităţii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se folosesc conturile:

-1661 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, care se debitează cu valoarea obiectelor intrate

şi se creditează cu suma trecută la cheltuieli a valorii uzurabile, precum şi cu valoarea bunurilor

materiale utilizabile obţinute din lichidarea obiectelor.

-1692 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”- pentru obiectele ce nu se consumă la

prima lor utilizare. Creditul acestui cont reflectă valoarea uzurabilă a obiectelor de mică valoare

83

şi scurtă durată inclusă în cheltuieli sau consumuri în momentul dării lor în folosinţă, iar debitul

reflectă casarea uzurii calculate aferentă obiectelor scoase din folosinţă.

Exemplu:

Banca procură obiecte de mică valoare şi scurtă durată de 108000 lei.

Cheltuielile de transport sunt de 8500 lei. TVA constituie 18000 lei. Se transmit în expluatare

obiecte cu valoarea de 85000 lei. La sfîrşitul anului, cînd se desfăşoară inventarierea, nu se mai

constată obiectele respective.

Valoarea rămasă a fost calculată în mărime de 850 lei.

Înregistrări:

1) Aprovizionarea de la furnizori cu plata ulterioară.

Debit contul 1661 „Active de mică valoarea şi scurtă durată” 98500 lei

Debit contul 1802 „ Alte decontări cu bugetul statului” 18000 lei

Credit contul 2805 „ Alte decontări cu persoane fizice şi juridice” 116500 lei

2) Uzura obiectelor date în folosinţă (valoarea uzurabilă se determină ca 85000-850=

84150)

Debit contul 5692 „Cheltuieli privind uzura activelor de mică valoare şi scurtă durată ”

84150 lei

Credit contul 1692 „Uzura activelor de mică valoare şi scurtă durată” 84150 lei

3)Scoaterea din folosinţă a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată

Debit contul 1692 „Uzura activelor de mică valoare şi scurtă durată” 84150 lei

Credit contul 1661 „Active de mică valoare şi scurtă durată” 84150 lei

Dacă valoarea rămasă a activelor de mică valoare şi scurtă durată determinată în prealabil este

mai mare decît valoarea materialelor obţinute la scoaterea din folosinţă a obiectelor, diferenţa în

cauză se înregistrează prin formula:

Debit contul 5941 „Alte cheltuieli”

Cebit contul 1661 „Active de mică valoare şi scurtă durată”

Stocurile de mărfuri şi materiale cuprind categoriile de bunuri econmice aflate la dispoziţia

băncii pentru a fi:

consumate la prima lor utilizare

înregistrate ca producţie în curs de execuţie

vîndute (dacă este necesar)

Activele date sînt gestionate la grupul de conturi 1660 „Stocuri de mărfuri şi materiale” şi

cuprind conturile:

84

-1661 „Active de mică valoare şi scurtă durată”

-1662 „Pietre şi metale nemonetare preţioase”

-1663 „Alte stocuri de mărfuri şi materiale”În debitul conturilor se reflectă intrarea materialelor

în patrimoniul băncii, iar în creditul conturilor ieşirea materialelor din patrimoniul băncii.

Înregistrări:

1.Aprovizionarea de la furnizori cu plata ulterioară

Debit contul 1660 „Stocuri de mărfuri şi materiale” 98500 lei

Debit contul 1802 „ Alte decontări cu bugetul statului” 18000 lei

Credit contul 2805 „ Alte decontări cu persoane fizice şi juridice” 116500 lei

Utilizarea stocurilor la bancă:

Debit contul 5900”Alte cheltuieli operaţionale”

Credit 1663„Alte stocuri de mărfuri şi materiale”

85

8.Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor

8.1 caracteristica, clasificarea și contabilizarea veniturilor

Veniturile bancare reprezintă valorile sau sumele încasate sau care urmează a fi încasate din

dobînzile aferente creditelor acordate şi altor investiţii, livrările de bunuri, executările de lucrări,

prestările de servicii şi din avantajele pe care banca a consimţit să le primească, executarea unei

obligaţii legale sau contractuale din partea tertilor, sumele sub forma veniturilor excepţionale şi a altor

sume, obţinerea cărora reprezintă scopul activităţii băncii.

Procesul de creare a veniturilor băncilor constă din patru etape deosebit de importante şi anume

crearea, facturarea, încasarea şi incorporarea.

Crearea veniturilor este momentul în care se constituie rezultatul ca produs al activităţii

consumative de resurse, cum ar fi: stabilirea dobânzilor de încasat de la debitori sau hotărârea de a

vinde active.

Facturarea constă în transferarea dreptului de proprietate de la unitatea bancară către client, de

exemplu, momentul acordării creditului.

Încasarea constituie o etapă în care rezultatul vândut se transformă în bani, de exemplu,

încasarea efectivă a dobînzii pentru creditul acordat, sau încasarea activului vândut.

Incorporarea este o etapă strict contabilă prin care veniturile sunt înglobate în rezultatele

necesare absorbirii cheltuielilor corespondente.

După natura lor, veniturile bancare se divizează în următoarele categorii de venituri: Venituri

din dobânzi – se acumulează din activitatea de bază a băncii, mai sunt numite şi venituri din activitatea

operaţională sau venituri procentuale. Aceste venituri includ:

veniturile aferente dobînzii de la creditele acordate bancilor, persoanelor fizice şi juridice,

guvernului;

veniturile aferente dobînzii de la contul NOSTRO în BNM;

veniturile de la plasările la termen în alte bănci;

veniturile de la plasările OVERNIGHT;

venituri în urma încasării dobînzilor aferente investiţiilor in valori mobiliare de stat şi

corporative;

veniturile aferente operaţiunilor de factoring, leasing financiar, cambii bancare, etc.

Aceste venituri se reflectă în evidenţa contabilă a băncii conform principiului specializării

exerciţiului, adică în momentul calculării lor, fără a lua în consideraţie momentul achitării efective a

acestora.

86

2. Venituri neaferente dobânzii – sunt veniturile formate în rezultatul desfăşurării activitaţii

neoperationale a băncii, din această cauză mai sunt numite şi venituri neoperaţionale sau venituri

neprocentuale. Aceste venituri includ veniturile formate în urma încasării comisioanelor de la

următoarele tipuri de activităţi şi servicii prestate:

operaţiunile de creditare;

investiţiile în valori mobiliare;

operaţiuni cu valutele străine;etc.

3. Venituri extraordinare – sunt veniturile care apar foarte rar în activitatea bancară, ele includ

veniturile de la creditele care au fost anulate înainte şi la moment achitate. Ele mai incorporează

sumele primite de la organele de stat, companiile de asigurari sub formă de recuperare a pierderilor din

calamităţi, perturbări politice, accidente şi alte evenimente excepţionale.

Evidenţa analitică a veniturilor se ţine pe tipuri de venituri, surse, perioade de obţinere a acestora şi

alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a băncii. Evidenţa sintetică a veniturilor se gestionează

în clasa a IV-a „Venituri”.Conturile din clasă sunt conturi pasive.

În credit este indicată formarea şi majorarea veniturilor, iar în debit- închiderea veniturilor la sfîrşitul

anului de gestiune la contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent”.

8.2 Caracteristica,clasificarea și contabilizarea chltuielilor

Cheltuielile bancare reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru resursele

împrumutate sau atrase, servicii primite şi lucrări prestate de terţi da care beneficiază banca,

materialele consumate, remunerarea salariaţilor, executarea unor obligaţiuni legale sau

contractuale, cheltuieli excepţionale.

În funcţie de sursele de intrare, cheltuielile bancare se clasifică în:

Cheltuieli aferente dobânzilor;

Cheltuieli neaferente dobânzilor.

Conturile de evidenţă a cheltuielilor sunt conturi de activ în care se foloseşte dubla înregistrare. În

conformitate cu Planul de Conturi nr. 55/11 – 01 al Evidenţei Contabile, în bănci şi alte instituţii

financiare din Republica Moldova di 26.03.1997, evidenţa cheltuielilor băncii se ţine în conturi

analitice deschise în cadrul clasei a V-a “Cheltuieli”. Sumele de cheltuieli efectuate în dependenţă

de tipul lor se vor înregistra în conturi analitice conform destinaţiei lor.

Cheltuielile bancare se înregistrează în evidenţa contabilă în baza principiului specializării

exerciţiilor.

87

Principiul specializării exerciţiilor - care presupune faptul că cheltuielile se constată şi se reflectă

în contabilitate şi în rapoartele financiare ale acelei perioade în care a avut loc calcularea lor

indiferent de încasările sau plăţile efective ale mijloacelor băneşti.

Sumele de cheltuieli se înscriu în contabilitate în baza formularelor contabile cu utilizarea atât a

documentelor bancare reglementate de BNM, cât şi a celor pentru uz intern: Ordin de plată, Ordin

incaso, Nota de contabilitate,Cerere de paltă, Cerere de acreditiv.

Cheltuielile se determină ţinîndu-se cont de patru aspecte esenţiale în activitatea băncii:

angajarea, consumul, plata ţi imputarea.

Angajarea are loc în momentul în care se contractează obligaţia bănească generatoare de plăţi sau

consumatoare de resurse. În cazul contractării unui depozit, angajarea cheltuielilor intervine în

momentul în care s-a creat obligaţia bănească de a rambursa depozitul, inclusiv dobînda aferentă.

Consumul este specific utilizării efective sau „sacrificării” resurselor în scopul satisfacerii

cerinţelor activităţii bancare. De exemplu, utilizarea depozitelor primite în scopul plasării sub

formă de credite în economie.

Plata constă în achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul relaţiilor financiare. Achitarea

obligaţiei băncii faţă de creditor reprezintă o plată ca echivalent. În schimb, plata impozitului pe

profit reprezintă un transfer fără echivalent.

Imputarea reprezintă momentul cînd cheltuielile sunt decontate sau repartizate asupra rezultatelor

obţinute.

Contabilitatea cheltuielilor bancare se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor:

Cheltuieli aferente dobînzilor;

Cheltuieli neaferente dobînzilor;

Alte cheltuieli.

La cheltuielile aferente dobînzilor se referă:

sume de bani plătite clienţilor sub formă de dobînzi fixate sau variabile;

plasamentele bancare;

dobînzi achitate la certificatele de depozit etc.

La cheltuielile neaferente dobînzii, se referă:

☺ cheltuieli privind remunerarea muncii;

☺cheltuieli legate de prime;

☺cheltuieli legate de achitarea impozitelor şi taxelor;

☺cheltuieli privind plata serviciilor de consulting şi auditing etc.

Alte cheltuieli:

88

☻amenzi, penalităţi, sancţiuni plătite de bancă;

☻cheltuieli extraordinare;

☻plata impozitelor şi taxelor;

☻pierderi din vînzarea valorilor mobiliare, a activelor fixe şi a altor materiale etc.

Cheltuielile sunt gestionate în clasa a V-a „Cheltuieli” a planului de conturi.

Conturile sunt active, în debit se înregistrează formarea cheltuielilor, iar în credit închiderea lor la

sfîrşitul anului în contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent”.

Conturile de cheltuieli corespondează cu grupul de conturi 2700 „Dobînda sporită, ce urmează să fie

plătită”, la calcularea dobînzilor şi cu conturile de numerar la achitarea nemijlocită a cheltuielilor şi

conturilor de activ, la consumul şi ieşirea lor.

8.3.Modul de constituire,calcularea şi contabilizarea rezultatelor financiare la bancă.

Periodic, lunar, trimenstrial sau anual, în funcţie de convenţia adoptată în contabilitate, se

determină rezultatele financiare bancare. Rezultatele financiare la rîndul lor, la fel ca şi veniturile,

cheltuielile sunt divizate conform unor criterii şi sunt supuse unei clasificări.

În acest sens, conturile de cheltuieli şi conturile de venituri în care se înregistrează, în funcţie de

natura lor, cheltuielile, respectiv veniturile, se închid provizoriu prin rezultatul exerciţiului.

Rezultatul exerciţiului reprezintă profitul sau pirderea, ce se determină ca diferenţă între veniturile şi

cheltuielile exerciţiului, indiferent de data încasării sau plăţii lor.

Rezultatul exerciţiului(profitul sau pierderea) cuprinde:

rezultatul curent;

rezultatul excepţional;

impozitul pe profit;

profitul net;

Rezultatul curent reprezintă diferenţa dintre veniturile din operaţiunile curente pe de o parte,

respectiv veniturile din exploatare şi veniturile din provizioane şi recuperări de creanţe amortizate şi

cheltuieli curente, pe de altă parte, respectiv cheltuielile de exploatare şi cheltuielile cu provizioanele

şi pierderi din creanţe nerecuperabile. Rezultatul curent este dat de formula:

Rc=Vc-Cc=(Ve+Vprc)-(Ce+Cppc),

unde:

Rc=rezultatul curent;

Vc=veniturile din operaţiunile curente;

Cc=cheltuieli din operaţiuni curente;

Ve=venituri din exploatare;

89

Ce=cheltuieli din exploatare;

Vprc=venituri din provizioane şi recuperări de creanţe amortizate;

Cppc=cheltuieli din provizioane şi pierderi de creanţe nerecuperabile;

Rezultatul excepţional reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile excepţionale. Ele

constituie rezultatul unor operaţiuni efectuate de bancă, care nu sunt legate de activita-

tea curentă, normală a acestei bănci. Sintatic, rezultatul excepţional este dat de următoarea formulă:

R exc=V exc-C exc, în care:

R exc=rezultatul excepţional;

V exc=venituri excepţionale;

C exc=cheltuieli excepţionale.

Impozitul pe profit reprezintă suma pe care banca o datorează statului şi care se calculează prin

aplicarea cotei de impozitare, stabilite prin actele normative privind profitul brut, determinat conform

reglementărilor în domeniu. Banca, înregistrînd profitul brut, va achita impozitul pe profit (în

Republica Moldova, începînd cu 01.01.2006, cota stabilită a impozitului pe profit al băncilor

comerciale este de 15%).

Conturile de venit şi cheltuieli se inchid la contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)-

anul curent”.

Contabilitatea rezultatului financiar bancar se duce în baza următarelor formule:

Problema 13

Contabilizaţi operaţiile şi calculaţi rezultatul financiar al BC”Banca Socială” S.A.:

1.Sînt calculate veniturile din dobînzi la creditele pe termen scurt acordate agriculturii

36000 lei;

2.Este calculat venitul din dobînzi pentru activele financiare de la BNM păstrate pîna la scadenţă

20000 lei;

3.Este amortizat scontul pentru pentru activele financiare păstrate pîna la scadenţă 24500

lei;

4.Este calculată dobînda pentru creditele acordate industriei 56000 lei;

5.Se calculează dobînda la depozitele la vedere 18000 lei;

6.Este calculat salariul personalului băncii 40000 lei;

90

7.Este achitată o amendă de la contul “NOSTRO în BNM 1400 lei;

8.S-au utilizat OMVSD pentru cheltueli de birou 500 lei;

9.Este calculat impozitul pe venit al băncii

Rezolvare:


subcontul 1716 ” Dobîndă calculată la creditele acordate agriculturii/industriei

alimentare/pisciculturii/silviculturii” 36 000 lei

Credit contul 4230 ” Venituri din dobînzi la creditele acordate agriculturii/ industriei

alimentare/ pisciculturii/ silviculturii”, subcontul 4231” Venituri din dobînzi la creditele

pe termen scurt acordate agriculturii/ industriei alimentare/ pisciculturii/ silviculturii”

36 000


subcontul 1713 ” Dobînda calculată la valori mobiliare investiţionale” 20 000 lei

Credit contul 4180 ” Venituri din dobînzi la valori mobiliare investiţionale”, subcontul

4181 ” Venituri din dobînzi la valori mobiliare emise de BNM” 20 000 lei

3. Debit contul 1180 ” Valori mobiliare investiţionale”, subcontul 1192 ” Contra cont

Sconturi la valori mobiliare investiţionale” 24 500 lei

Credit contul 4200 ” Calcularea sconturilor şi amortizarea primelor la valori mobiliare”,

subcontul 4201 ” Calcularea sconturilor la valori mobiliare investiţionale” 24 500 lei


subcontul 1717 ”Dobânda calculată la creditele acordate industriei alimentare” 56 000 lei

Credit contul 4230 ” Venituri din dobînzi la creditele acordate agriculturii/ industriei

alimentare/ pisciculturii/ silviculturii”, subcontul 4231 ” Venituri din dobînzi la creditele

pe termen scurt acordate agriculturii/ industriei alimentare/ pisciculturii/ silviculturii”

56 000 lei

5. Debit contul 5260 ” Cheltuieli cu dobînzi la depozite la vedere ale clienţilor”, subcontul

5251 ” Cheltuieli cu dobînzi la conturi curente ale persoanelor juridice” 18 000 lei

Credit contul 2700 ” Dobînda calculată ce urmează să fie plătită”, subcontul 2705

”Dobânda calculată la depozitele-garanții la vedere ale băncilor” 18 000 lei

6. Debit contul 5710 ” Cheltuieli aferente remunerării muncii şi defalcărilor obligatorii ”,

subcontul 5711 ” Cheltuieli pentru remunerarea muncii” 40 000 lei

91

Credit contul 2800 ” Alte obligaţiuni”, subcontul 2804 ” Decontări cu salariaţii băncii”

40 000 lei

7. Debit contul 5950 ” Amenzi, penalităţi şi alte sancţiuni plătite”, subcontul 5951 ”

Amenzi, penalităţi şi alte sancţiuni plătite” 1 400 lei

Credit contul 1030 ” Conturi "Nostro"”, subcontul 1031 ” Contul "Nostro" în BNM”

1 400 lei

8. Debit contul 5900 ” Alte cheltuieli operaţionale”, subcontul 5907 ” Cheltuieli de birou,

tipografie” 500 lei

Credit contul 1660 ” Stocuri de mărfuri şi materiale”, subcontul 1661 ” Active de mică

valoare şi scurtă durată predate în exploatare” 500 lei

9. Debit contul 5990 ” Impozitul pe venit”, subcontul 5991 ” Impozitul pe venit” 12 336 lei

Credit contul 2800 ” Alte obligaţiuni”, subcontul 2801 ” Datorii curente privind

impozitul pe venit” 12 336 lei

10. Debit contul 3500 ” Rezerve”, subcontul 3504 ” Profitul nedistribuit (pierdere

neacoperită) - anul current” 12 336 lei

Credit contul 5990 ” Impozitul pe venit”, subcontul 5991 ” Impozitul pe venit” 12 336 lei

Vimpoz=136500-59900=76600

Profit net=76600-12336=64264

92

9.Contabilitatea operațiunilor de creditare.

9.1 Caracteristica operaţiunilor de creditere

Creditarea nu este o ştiinţă exactă şi de aceia nu este posibil ca prin utilizarea unei formule

sau utilizarea unei teorii să se garanteze că suma acordată unui client va fi rambursată cu dobînda

aferentă. Există, totuşi, principii generale de creditare, care, dacă sînt aplicate consecvent, permit

reducerea gradului de incerditudine, şi prin urmare, a riscului aplicat în creditare.

Activitatea de creditare a banca are la bază următoarele principii:

Minimizarea riscului de nerambursare a creditului – întregul sistem de administrare a

creditelor, inclusiv etapa de examinare a cererilor credit, eliberarea şi monitorizarea

creditelor, va contribui la atingerea scopului menţionat;

Utilizarea creditului conform destinaţiei - creditul e necesar să fie utilizat strict după

destinaţie, în corespundere cu contractul de credit şi actele prezentate de împrumutător ce ţin

de măsurile de creditare;

Asigurarea creditului – creditul va fi asigurat prin formele de asigurare corespunzătoare,

prevăzute în legislaţia RM;

Caracterul plătibil al creditului – în corespundere cu destinaţia creditului, asigurarea,

termenul de utilizare, gradul, de risc, costul resurselor antrenate şi alţi factori, va fi

determinat “preţul” creditului – rata dobînzii, care să asigure acoperirea cheltuielilor băncii

aferente creditării şi obţinerea unui profit optimal;

Solvabilitatea împrumutătorului - creditele se eliberează de regulă, numai împrumutătorilor

cu indici de solvabilitate în limita stabilită de politica normelor în vigoare, care să asigure

rambursarea la termen a creditelor şi dobînzilor aferente;

Termenul creditării – creditele se acordă în termeni prevăzuţi în contractul de credit.

În vederea familiarizării cu acest compartiment, am cercetat informația privind creditele la

BC „Banca Socială”SA, anexa Nr.41

Acceptul băncii de a acorda un credit reflectă punctul ei de vedere privind capacitatea de

rambursare, prezentă şi viitoare, a clientului. Prin urmare, este esenţial ca banca să obţină cît mai

multe informaţii în legătură cu situaţia financiară a potenţialului client şi să fie sigură că se poate

baza pe toate informaţiile oferite de acesta. În această analiză, banca ia în consideraţie măsura în

care îl cunoaşte pe client; analiza se face diferenţiat pentru un client nou şi pentru un client

tradiţional.

93

Dacă solicitantul este deja client al băncii, banca va lua în considerare evidenţele sale

referitoare la acesta. De exemplu, referitor la creditările anterioare: dacă a fost respectat graficul

de rambursare a ratelor şi dobînzilor. Orice solicitare de reînnoire a unui credit se bazează pe

relaţiile anterioare cu clienţii.

Solicitările noilor clienţi a băncii este tratată diferit. Dacă cel care solicită un credit nu este

clientul băncii, ca un prim pas, trebuie să se obţină referinţe satisfăcătoare despre integritatea şi

situaţia financiară a persoanelor care conduc afacerea. Trebuie să se obţină informaţiile

financiare relevante, de care are nevoie banca, deci să estimeze solvabilitatea împrumutătorului.

Solvabilitatea este capacitatea agentului economic de a rambursa creditul şi dobînda

aferentă în termen şi volum deplin.

Sursele principale de rambursare a împrumutului sînt:

Venituri din realizarea măsurii creditate;

Venituri din altă activitate;

Alte surse (realizarea proprietăţii).

Analiza financiară a stării împrumutătorului începe cu estimarea şi analiza coeficienţilor

financiari. Coeficienţii financiari reprezintă coraportul dintre diferite conturi de bilanţ, rapoarte

cu privire la venituri şi mişcarea mijloacelor băneşti

Coeficienţii financiari se divizează în 4 categorii principale:

1. Lichiditatea

2. Solvabilitatea

3. Leverage

4. Profitabilitatea

Prin lichiditate se subînţelege capacitatea de a transforma rapid activele în bani fără

pierderea postului lor de viaţă. Pentru ca întreprinderea să aibă o lichiditate înaltă, ea trebuie să

menţină coraportul acceptabil dintre transformarea activelor curente (pe termen scurt) şi

termenele oblgaţiunilor curente.

Coeficientul lichidităţii pe termen – preconizează ca pentru rambursarea împrumutului

pe termen scurt este posibil să fie lichidate uşor doar unele active curente. Din activele

curente curente se exclud stocurile şi cheltuielile achitate în avans, deoarece valoarea

acestora în active provoacă dubii în cazul falimentării, sau lichidării şi ele se află la

sfîrşitul listei activelor supuse transformării în bani. În baza formularului 2,3 avem:

94

Coeficientul Mijloace băneşti + Investiţii pe termen scurt + Datoria debitoare

Lichidităţii ═ ——————————————————————————

pe termen Obligaţiuni pe termen scurt

Valoarea admisibilă a acestui coeficient este de la 0,5 pînă la 2.

Coeficientul lichidităţii curente – indică în care măsură prevederile creditelor pe termen pot fi

satisfăcute prin activele lichide. Concomitent, coeficientul lichidităţii curente reprezintă o

estimare aproximativă privitor la faptul cu cît valoarea activelor pe termen scurt poate fi

redusă în rezultatul lichidării silite, ca pînă la sfîrşit să satisfacă cerinţele creditării.

Coeficientul Active curente

Lichidităţii ═ —————————

curente Obligaţiuni curente

Valoarea optimală: mai mare de 1.

Capital Propriu

Solvabilitatea = ————————

Pasiv Total

Pasivul include: obligaţiuni, capital, datorii pe termen scurt şi datorii pe termen lung.

Solvabilitatea este indicatorul ce se apreciază pozitiv dacă valoarea lui este cuprinsă între

0,3 şi 0,5.

Clientul care se adresează la bancă pentru primirea creditului este obligat să prezinte cererea de

acordare a unui credit, care va conţine informaţia iniţială privind împrumutul solicitat: scopul,

mărimea creditului, tipul şi termenul împrumutului, asigurarea probabilă. Cerere va fi semnată

de conducătorul sau adjunctul organizaţiei, care este împuternicit să soluţioneze chestiuni

financiare. În dependenţă de caracterul măsurii pentru care se solicită creditul concomitent cu

cererea , în bancă se prezintă şi următoarele documente:

Bilanţul întreprinderii

Argumentarea tehnico-economică privind eficienţa măsurii creditate cu calculele necesare ce

ţin de cheltuielile prognozate şi veniturile de la realizare

Contractele cu privire la procurarea mărfurilor, materiei prime, utilajului, etc., precum şi

contractul privind realizarea produselor, mărfurilor şi serviciilor;

95

Documentele, care să confirme garantarea obligaţiunilor în una sau cîteve forme ce ţin de

rambursarea creditelor;

Persoanele fizice vor prezenta buletinul de identitate şi certificatul ce confirmă fluxul

veniturilor.

Poate fi solicitat avizul serviciului de audit cu privire la rezultatele analizei activităţii economico-

financiare.

9.2 Contabilitatea acordării şi rambursării creditelor bancare

Creşterea rolului şi a gradului de independenţă al instituţiilor financiare în condiţiile economiei

de piaţă, orientarea lor la utilizarea experienţei acumulate în practica internaţională, au

determinat trecerea la sistemul de evidenţă şi analiza operaţiilor efectuate în baza standardelor

internaţionale ale contabilităţii.

Evidenţa contabilă a creditelor eliberate şi a angajamentelor pe termen primite de la

împrumutător se ţine în conformitate cu “ Planul de conturi Nr.55/11-01 al evidenţei contabile în

bănci şi alte instituţii financiare din RM “, precum şi cu prevederile actelor normative şi altor

documente în vigoare ale BNM în domeniul evidenţei contabile.

Creditele acordate agenţilor economici şi persoanelor fizice se înregistrează în conturile

bilanţiere din grupele 1230-1490- “ Credite acordate clienţilor ”. Aceste conturi fac parte din

clasa I –“ Active ”. În Debitul lor se reflectă sumele creditelor eliberate, iar creditul acestor

conturi reflectă sumele creditelor rambursate sau transferul sumelor creditelor cu termen expirat,

dintr-un cont în altul, în conformitate cu ordinea privind creditele expirate şi creditele fără

dobîndă.

Creditele acordate clienţilor se divizează în următoarele categorii:

Categoria 1: “ Credite la termen acordate clienţilor ”. La categoria dată se referă creditele

de la dat acordării pînă la data expirării termenului de scadenţă şi se reflectă în următoarele

conturi: 1231, 1232, 1233, 1261, 1262, 1263, 1291, 1292, 1293, 1321, 1322, 1323, 1351, 1352,

1353, 1381, 1382, 1383, 1411, 1412, 1413, 1441, 1442, 1443, 1471, 1472, 1473.

Categoria 2: “ Credite fără dobîndă acordate clienţilor ”. La categoria dată se referă

creditele cu statut “ credite fără dobîndă ” pentru care dobînzile nu se calculează şi nu se sporesc.

Ele se reflectă în următoarele conturi: 1235, 1265, 1295,1325, 1359, 1385, 1415, 1445, 1475.

Creditele cu dobîndă (sau în stare de acumulare) sînt credite la care toate plăţile se

efectuează în termenii stabiliţi ale căror dobînzi se reflectă prin aplicarea metodei sporirii.

96

Creditele la care plata nu a fost achitată în termeni de pînă la 60 zile de asemenea se

consideră credite în stare de sporire (acumulare).

La eliberarea creditelor se emit ordinele privind deschiderea conturilor de împrumut ale

beneficiarilor cu sumele creditelor eliberate conform termenului creditelor acordate şi tipuri de

valută.

După întocmirea contractului de credit şi de gaj băncile trec la acordarea propriu-zisă a

creditului. Dacă contractul de credit prevede acoperirea creditului peste o perioadă de timp sau

pe părţi (în tranşe), obligaţiunea băncii de a elibera creditul în viitor se reflectă la creditul

contului condiţional Ct 6601 “ Obligaţiunile de acordare a creditelor în viitor ”.

Intrări: contul 6601 “ Obligaţiunile de acordare a creditelor în viitor ”

Pe măsura acordării creditului în viitor, suma transferată agentului economic se reflectă la

debitul contului 6601 “ Obligaţiunile de acordare a creditelor în viitor”.

Ieşiri: contul 6601 “ Obligaţiunile de acordare a creditelor în viitor ”

După examinarea şi acceptarea de către bancă a documentelor prezentate pentru

eliberarea creditului, se efectuează următoarele înregistrări contabile:

Debitult conturilor “ Credite la termen acordate clienţilor ”, respectiv grupele 1230-1490.

Creditul conturilor “ Conturi curente ale clienţilor ”, respectiv grupele 2220-2250.

Plata se efectuează în baza ordinului de plată a debitorului, vizate de colaboratorul secţiei

credite, responsabil pentru utilizarea creditului de către debitor conform destinaţiei şi de către

directorul filialei (băncii).

Conturile curente ale clienţilor sunt conturile clasei a II - a “ Obligaţiuni ”:

În debit- se înregistrează transferurile de pe cont,

În credit – intrările în cont. Soldul este creditor.

9.3. Caracteristica dobînzii şi reflectarea ei în evidenţa contabilă

Sub aspect comercial dobînda reprezintă preţul capitalului cedat temporar cu obligaţia de

rambursare, un preţ special pentru piaţa capitalului.

În scopul obţinerii rezultatelor preconizate, în cadrul bancii, la determinarea plăţii pentru

credit se iau în considerare următorii factori:

a) Cheltuieli de facto la mobilizarea mijloacelor;

b) Gradul de risc aferent acordării creditului şi riscul aferent dobînzii;

c) Cheltuieli ce ţin de perfectarea creditului şi controlului asupra rambursării lui (analiza

solvabilităţii împrumutatorului, cheltuieli ce ţin de controlul utilizării creditului, etc.);

d) Cotele de refinanţare ale BNM şi cotele propuse pentru aceste scopuri altor bănci din RM;

97

e) Termenul de utilizare a creditului;

f) Caracterul relaţiilor dintre bancă şi debitor;

g) Normativul de profit, care poate fi obţinut în caz de investire a mijloacelor în alte active.

Ratele dobînzii aferente creditelor sunt examinate de către Comitetul pentru Credite în

fiecare caz aparte şi pot fi reduse sau majorate în dependenţă de particularităţile individuale ale

debitorului. Diapazonul ratei dobînzii aferenta creditului se determină de bancă, în dependenţă

de risc.

Spre exemplu:

Pentru persoane fizice şi juridice – de la valoarea coeficientului rentabilităţii nule(CRN)(care

spre exemplu în anul 2005 = 14,5 % anual)+ 3 puncte] pînă la 25% anual;

Pentru angajaţii băncii – conform ratei calculate în dependenţă de CRN, în diapazonul de la

CRN pînă la [CRN+3puncte].

Calcularea dobînzii se efectuează prin următoarea formulă:

dul datoriei la dobînda confrom numărul (lunar, trimestrial, anual)

data calculării * contractului * de zile

360 zile * 100%

Calculul dobînzii se face automat prin intermediul calculatorului , care recunoaşte un oarecare

simbol şi determină perioada pe care se calculează (lunar, trimestrial, la expirarea termenului de

creditare, etc.). De exemplu la calculul lunar al dobînzii se foloseşte simbolul 1.

Grupa conturilor 1700 (1716-1743). Dobînzi sporite la creditele acordate clienţilor este

destinată pentru evidenţa dobînzii calculate, dar încă neprimite (înregistrate în debit). La creditul

conturilor acestea se înregistrează sumele achitate de clienţi.

Evidenţa sintetică a veniturilor la dobînzii se gestionează în clasa IV- “Venituri”, în dependenţă

de ramura la care se referă unitatea economică ce beneficiază de credit.

Indiferent de termenii prevăzuţi în contractele de credit, calculul dobînzilor se efectuează

zilnic pentru toate contractele, indiferent de categoriile sau tipul împrumutătorului. Sursa de

creditare se reflectă zilnic în Borderoul dobînzilor calculate.

Contabilitatea operațiunilor de creditare se tine conform următoarelor exemple:

98

Problema 14

BC acordă credit destinat comerţului la cardul de debit al SRL „Rentmpex” pe un termen de 3

luni. Suma creditului – 250000 lei . Banca reţine comision în mărime de 3 % de la contul curent

fără dobîndă şi calculează rezervele în mărime de 5%. Rata dobânzii de 15% anual. Dobânda

este achitată în numerar, iar rambursarea creditului este eşalonată de la contul curent fără

dobândă al persoanei juridice.

Rezolvare:

1. Debit contul 1420 ” Credite acordate comerțului ”,

subcontul 1421” Credite pe termen scurt acordate comerțului” 250000

Credit contul 2250 ” Depozite la vedere cu dobîndă ale clienţilor”

subcontul 2258 ” Conturi curente ale persoanelor juridice pentru operaţiuni cu carduri

bancare” 250000

2. Debit contul 2250 ” Depozite la vedere cu dobîndă ale clienţilor” 7500

subcontul 2258 ” Conturi curente ale persoanelor juridice pentru operaţiuni cu carduri

bancare”

Credit contul 4420 ” Venituri din dobînzi la creditele acordate comerțului” 7500

subcontul 4425 ”Comisioane de la prestarea serviciilor la creditele acordate comerțului”

3. Debit contul 5860” Cheltuieli pentru deprecierea creditelor și plăților aferente lor”,

subcontul 5873 ” Cheltuieli pentru deprecierea creditelor acordate comerțului și plăților

aferente lor” 12500

Credit contul 1420 ” Credite acordate comerțului ”, 12500

subcontul 1427 ”Contra-cont Reduceri pentru pierderi din deprecierea creditelor acordate

comerțului și plăților aferente lor”

4. Calculul dobînzii pentru prima lună:

Debit contul 1700 ” Dobînda calculată și alte venituri ce urmează să fie primite”,

subcontul 1736 ”Dobînd calculată la creditele acordate comerțului” 3125

Credit contul 4420 ” Venituri din dobînzi la creditele acordate comerțului” 3125

subcontul 4421 ”Venituri din dobînzi la creditele pe termen scurt acordate comerțului”

5. Achitarea dobînzii pentru prima lună :

99

Debit contul 1000 „Numerar în casă și alte valori mobiliare”, 3125

subcontul 1001 „Numerar în casierie

Credit contul 1700 „Dobînda calculată și alte venituri ce urmează să fi primite” 3125

Subcontul 1736 „ Dobînda calculată la creditele acordate comrțului”

6. Achitarea creditului pentru prima lună:

Debit contul 2220 „Depozite la vedere fără dobîndă a clienților” 8333,33

subcontul 2224„ Conturi curente ale persoanelor juridice”

Credit contul 1420 ” Credite acordate comerțului 8333,33

subcontul 1421” Credite pe termen scurt acordate comerțului”

7. Calculul dobînzii pentru a doua lună:

Debit contul 1700 „Dobînda calculată și alte venituri ce urmează să fi primite”

subcontul 1736 „ Dobînda calculată la creditele acordate comrțului” 2083,33

Credit contul 4420 ” Venituri din dobînzi la creditele acordate comerțului” 2083,33


8. Achitarea dobînzii pentru a 2-a lună:

Debit contul 1000 „Numerar în casă și alte valori monetare” 2083,33


Credit contul 1700 „Dobînda calculată și alte venituri ce urmează să fi primite”

Subcontul 1736 „ Dobînda calculată la creditele acordate comrțului” 2083,33

9. Achitarea creditului pentru a 2-a lună:





10. Calculul dobînzii pentru a 3-a lună:

Debit contul 1700 „Dobînda calculată și alte venituri ce urmează să fi primite”

subcontul 1736 „ Dobînda calculată la creditele acordate comrțului” 1041,66

Credit contul 4420 ” Venituri din dobînzi la creditele acordate comerțului” 1041,66


11. Achitarea dobînzii pentru a 3-a lună:

Debit contul 1000 „Numerar în casă și alte valori monetare” 1041,66


100

Credit contul 1700 „Dobînda calculată și alte venituri ce urmează să fi primite” 1041,66

Subcontul 1736 „ Dobînda calculată la creditele acordate comrțului”

12. Achitarea creditului pentru a 3-a lună:





Dob=

=3125

)*30*15/360*100=2083,33

Dob=(250000-166666,6)*30*15/360*100=1041.66

Problema 15

BC acordă un credit pe termen scurt de 4 luni unei întreprinderi comerciale în următoarea ordine:

35 % sunt transferate pe cardul de debit, iar 65 % sunt transferate la contul curent fără dobândă.

Suma creditului – 70000 lei. Banca reţine comision de 3 % şi calculează rezerve în mărime de 10

%. Rata dobânzii de 16 % anual. Dobânda este încasată lunar de la contul curent fără dobândă al

clientului. La expirarea termenului, clientul rambursează 50 % din suma creditului. Restul 50 %

sunt achitate peste 2 luni. Conform contract contulului la nerambursarea creditului dobânda

rămâne aceeaşi.

Rezolvare:

1.Acordarea creditului

Debit contul 1420 „Credite acordate comerţului ”

subcontul 1421 „Credite pe termen scurt acordate comerţului 70000lei

Credit contul 2250 „Depozite la vedere cu dobîndă ale clienților”

subcontul 2258 „Conturi curente ale persoanelor juridice pentru operațiuni cu carduri

bancare” 24500lei



2.Reținerea comisionului

Debit contul 2220 „Depozite la vedere fără dobîndă ale clienților”


Credit contul 4420 „Venituri din dobînzi la creditele acordate comerţului”

101

subcontul 4425 „Comisioane de la prestarea serviciilor la creditele acordate comerţului”

2100lei

3.Formarea rezervei

Debit contul 5860 „Cheltuieli pentru deprecierea creditelor și plăților aferente lor”

subcontul 5873 „Cheltuieli pentru deprecierea creditelor acordate comerțului și plăților

aferente lor” 7000lei

Credit contul 1420 „Credite acordate comerţului ”

subcontul 1427 „Contra-cont Reduceri pentru pierderi din deprecierea creditelor acordate

comerţului şi plăţilor aferente lor” 7000

lei

4.Calcularea dobînzii pentru 1 lună

Debit contul 1700„Dobînda ce urmează sa fie primită”

subcontul 1736„Dobînda calculată la creditele acordate comerţului”

70000*16%*30 /360*100= 933,33lei


subcontul 1421 „Credite pe termen scurt acordate comerţului” 933,33lei

5.Încasăm dobînda


subcontul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”-933,33lei

Credit contul 1700„Dobînda ce urmează sa fie primită”

subcontul 1736„Dobînda calculată la creditele acordate comerţului” 933,33lei



subcontul 1736„Dobînda calculată la creditele acordate comerţului” 70000*16%*30

subcontul 360*100=

933,33lei


subcontul 1421 „Credite pe termen scurt acordate comerţului” 933,33lei



subcontul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”

933,33lei


102





subcontul 360*100=

933,33lei


subcontul 1421 „Credite pe termen scurt acordate comerţului”

933,33lei






933,33lei




subcontul 360*100=

933,33lei



933,33lei






12.Rambursarea 50% din credit


subcontul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”-3500 „Rezerve”0lei



103




/360*100=

933,33lei



933,33lei



subcontul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice

933,33lei



933,33lei




subcontul 360*100= 933,33lei



933,33lei




933,33lei



933,33lei

17.Rambursarea 50% din credit



10500lei

104

Debit contul 2250 „Depozite la vedere cu dobîndă ale clienților”

subcontul 2258 „Conturi curente ale persoanelor juridice pentru operațiuni cu carduri

bancare” 24500lei



10.Contabilitatea operațiunilor cu valori mobiliare

10.1. Contabilitatea titlurilor de valoare investiţionale. Procesul investiţional este un

aspect vital al activităţii bancare şi, totodată, o componentă esenţială în activitatea băncilor. În

acelaşi timp el constituie intermediarul financiar în cadrul unei economii ce se întemeiază şi

activează pe principii sănătoase. Respectarea legalităţii, siguranţa investiţiilor, asigurarea

lichidităţilor şi profitabilitatea sunt principii fundamentale care stau la baza deciziilor băncii

privind investiţiile oferite în scopul realizării obiectivului fundamental.

Băncile participă pe piaţa monetară prin acordarea de credite pe termen scurt şi efectuarea

plasamentelor bancare la alte bănci şi investirea în valori mobiliare de pînă la un an de zile (de

obicei, în bonuri de tezaur de stat). Pe piaţa de capital băncile acţionează prin acordarea de

credite pe termene medii şi lungi, investirea mijloacelor băneşti în acţiunile şi obligaţiunile

companiilor economice, dar şi prin investirea mijloacelor în valori mobiliare de stat (obligaţiuni

de stat).

În perioadele de instabilitate economică, cînd cererea de credite este scăzută, băncile pot

dispune de fonduri pe care le plasează în titluri financiare. Ele joacă un rol deosebit în cadrul

activului bancii, deoarece:

Permit să utilizeze toate fondurile de care dispune la momentul dat;

Pot ajuta banca cu resurse lichide, prin achiziţionare de titluri financiare care se

potrivesc nevoilor de lichiditate ale băncii;

Contribuie la diversificarea portofoliului de active;

Protejează împotriva riscurilor financiare.

Operaţiile de investiţie sunt operaţii active ale băncii şi se gestionează în clasa I “Active " la

grupul de conturi 1180 "Hîrtii de valoare investiţionale".

În Debit - se reflectă valoarea nominală a investiţiilor procurate.

În Credit-este reflectată răscumpărarea titlurilor de valoare investiţionale.

105

Titlurile de valoare investiţionale sînt procurate la valoare de piaţă, care poate să difere de cea

nominală. Diferenţa dintre valoarea nominală şi valoarea de piaţă, în cazul cînd ultima este mai

mare poartă denimirea de PRIMĂ.

Primele la valorile mobiliare investiţionale sînt gestionează la contul 1191 "Prime la hîrtii de

valoare investiţionale".

Sconturile la valorile mobiliare investiţionale sunt gestionate la contul 1192"Sconturi la hîrtii

de valoare investiţionale". Titlurile de investiţie sunt titluri cu venit fix, care au fost achiziţionate

cu intenţia de a fi deţinute o perioadă lungă de timp, în principiu pînă la scadenţă.

Multe persoane fizice şi juridice investesc cu scopul de a obţine un profit cît mai mare. Sub

investiţie se subînţelege activele pe care le deţine o unitate economică cu scopul ameliorării

situaţiei financiare în rezultatul repartizării veniturilor de la sumele investite. Deosebim:

investiţii curente, pot fi uşor realizate şi destinate pentru deţinere nu mai mult de un an şi

investiţii pe termen lung ce nu pot fi realizate liber şi destinate pentru o perioadă mai mare de un

an. Titlurile de valoare investiţionale sunt titlurile ce sunt ţinute în portofoliul băncii pînă la

scadenţă: hîrtiile de valoare de stat, certificate de depozit şi de economii, trate, alte titluri de

valoare.

Reflectarea în evidenţă a titlurilor de valoare investiţionale cu scont.

Sconturile la titlurile de valoare investiţionale sunt gestionate la contul de Activ 1192"Sconturi la

hîrtii de valoare investiţionale".

La procurarea titlurilor de valoare investiţionale la valoare nominală cu înregistrare în caserie:

Debit 1182"Hîrtii de valoare investiţionale"

Credit 1001 "Numerar în caserie"

Contul 1001-cont de Activ:

În Debit se reflectă încasarea, depunerea, primirea mijloacelor băneşti, în credit eliberarea sau

transferarea banilor.

Lunar scontul se amortizează (adică se include treptat la contul respectiv de venituri).

Amortizarea scontului se efectueză prin contul de venituri 4201 „ Sporirea sconturilor la hîrtii de

valoare investiţionale", care este un cont de Pasiv.

Debit 1192 "Sconturi la hîrtii de valoare investiţionale"

Credit 4201 " Sporirea sconturilor la hîrtii de valoare investitionale"

La procurarea titlurilor de valoare investiţionale la valoare nominală cu înregistrare la cont:

Debit 1182 "Hîrtii de valoare investiţionale"

Credit 1031 "Contul ,Nostro' în BNM"

106

Exemplu:

În cazul procurării titlurilor de valoare investiţionale cu scont reflectăm înregistrarea:

Banca procură 1000 cambii cu valoarea de piaţă =50 lei,

valoarea nominală=53 lei, rata dobînzii=5%, termenul=3 luni.

În contabilitate se va reflecta în modul următor:

Debit 1182 "Hîrtii de valoare investiţionale"-53.000 lei

Credit 1031 "Contul 'Nostro' în BNM-50.000 lei .

Credit 1192 "Sconturi la hîrtii de valoare investiţionale"-3.000 lei

Amortizarea scontului, care se efectuează prin contul de venituri 4201 "Sporirea sconturilor la

hîrtii de valoare investiţionale", prin înregistrarea:

Debit 1191"Prime la hîrtii de valoare investiţionale"-16.666,7

Credit 4201 "Sporirea sconturilor la hîrtii de valoare investiţionale"

La calculul dobînzii:

Debit 1713 "Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale"

Credit 4182 " Venituri aferente dobînzilor la hîrtii de valoare investiţionale"

La achitarea dobînzii se va înregistra:

Debit 1031 "Contul 'Nostro' în BNM-205,47

Credit 1713 "Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale"

Contul de activ -1713”Dobînda sporită la hîrtii de valoare invetiţionale”

În Debit are loc creşterea sau mărirea dobînzii pentru hîrtiile de valoare investiţionale care

trebuie primită.

În Credit are loc micşorarea sau transferarea dobînzii la hîrtiile de valoare investiţionale.

În cazul procurării tilturilor de valoare investiţionale cu primă vom avea următoarea

înregistrare:

Se procură titluri de valoare investiţionale la valoarea de piaţă=1000 lei,

valoarea nominală=700 lei.

Debit 1180 "Hîrtii de valoare investiţionale"-700 lei

Debit 1191 "Prime la hîrtii de valoare investiţionale"-300 lei

Credit 100l "Numerar în caserie"-1000 lei

Lunar prima se amortizează ( adică se include proporţional la contul respectiv de cheltuieliîn

dependenţă de perioada valorilor mobiliare). Amortizarea primei se efectueză prin contul de

cheltueli 5201 "Amortizarea primelor la hîrtii de valoare investiţionale", care este un cont de

Activ.

107

Debit 5201 "Amortizarea primelor la hîrtii de valoare investitionale"

Credit 1191"Prime la hîrtii de valoare investiţionale"

Pentru titluri de valoare investiţionale banca calculează dobîndă:

Debit 1713"Dobînda sporită la hîrtii de valoare investitionale"

Credit 4180"Venituri aferente dobînzilor la hîrtii de valoare investiţionale"

-Achitarea dobînzii, se reflectă prin formula:

Debit 1031"Contul 'Nostro' în BNM"

Credit 1713 "Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale"

Exemplu:

În cazul procurării titlurilor de valoare investiţionale cu primă vom avea următoare

înregistrare:

Se va reflecta în contabilitate în felul următor:

Exemplu:Banca procură 1000 cambii cu valoarea de piaţă =70 lei, valoarea nominală=50 lei,

rata dobînzii=7%, termenul=6 luni.

Debit 1180"Hîrtii de valoare investitionale"-50.000 lei

Debit 1191"Prime la hîrtii de valoare investiţionale”-20.000 lei

Credit 1001"Numerar în caserie"-70.000 lei

Amortizarea primei, se efectuează prin contul de cheltuieli 5201"Amortizarea primelor la hîrtii

de valoare investiţionale".

Debit 5201" Amortizarea primelor la hîrtii de valoare investitionale"-3333,3 lei

Credit 1191 "Amortizarea primelor la hîrtii de valoare investiţionale"-3333,3 lei

Se calculează dobînda:

Debit 1713"Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale"-2416,43 lei

Credit 4180"Venituri aferente dobînzilor la hîrtii de valoare investiţionale"-2416,43lei

La achitarea dobînzii se va înregistra:

Debit 1031"Contul 'Nostro' în BNM-2416,43 lei

Credit 1713"Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale"-2416,43 lei

Contul de Activ -1713"Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale"

În Debit are loc creşterea sau mărirea dobînzii pentru hîrtiile de valoare investiţionale care

trebuie primită.

În Credit are loc micşorarea sau transferarea dobînzii pentru hîrtiile de valoare investiţionale.

Importanţa dobînzii, oricare ar fi teoria monetară care încearcă să o explice, se manifestă

particular în unele funcţii economice caracteristice economiei de piaţă contemporane. Dobînda

108

stabileşte numai un oarecare echilibru între cererea şi oferta de capitaluri monetare. Fără acest

factor, n-ar fi posibil a se asigura o echilibrare monetară a pieţei. Dobînda este un instrument

fundamental al politicii monetare.Prin intermediul modificării dobînzii, banca centrală

influenţează asupra expansiunii creditului şi monedei scripturale. De asemenea, dobînda este

utilizată în unele limite în influenţarea inflaţiei şi deflaţiei, în mobilizarea economiilor latente şi

determinarea nivelului investiţiilor.

Evoluţia dobînzii, decurgînd din cerinţele spontane ale dezvoltării economice, sau derivată

prin politicele monetare şi de credit, are un rol deosebit în orientarea şi uneori dirijarea

tendinţelor economice în ansamblu şi în diferitele sale sfere. Optimizarea ei în funcţie de

potenţialul ei şi de cerinţele reale ale economiei reprezintă o chestiune majoră în economia de

piaţă contemporană. În continuare vom exemplifica un exemplu cu dobîndă la titluri de valoare

investiţionale. Pentru titluri de valoare investiţionale banca calculează dobînda la contul de activ

-1713”Dobînda sporită la hîrtii de valoare invetiţionale”

În Debit are loc creşterea sau mărirea dobînzii pentru titluri de valoare investiţionale care trebuie

primită.

În Credit are loc micşorarea sau transferarea dobînzii la titluri de valoare investiţionale.

Debit 1713 “Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale”

Credit 4180 “Venituri aferente dobînzilor la hîrtii de valoare investiţionale”

Achitarea dobînzii se reflectă prin următoarea înregistrare contabilă:

Debit 1031 “Contul ‘Nostro’ în BNM

Credit 1713 “Dobînda sporită la hîrtii de valoare investiţionale”

10.2. Contabilitatea titlurilor de valoare plasate. Bancile comerciale, ca formă organizatorico-

juridică, este societate pe acţiuni şi este cunoscut faptul că societăţile pe acţiuni îşi constituie

capitalul prin emisiunea valorilor mobiliare.

Acţiunile/ obligaţiunile băncii pot fi procurate atît de investitorii străini, cît şi de cei

autohtoni, fiind reprezentaţi de persoane fizice, juridice şi de stat.

Emitenţii care efectuiază abonarea deschisă la hărtiile de valoare trebuie să prezinte la

CSPHV prospectul emisiunii şi informaţiile despre emitent şi hîrtiilr lui de valoare. Prospectul

emisiunii trebuie să fie publicat. Lista informaţiilor pe care trebuie să le conţină prospectul

emisiunii se stabileşte de CSPHV.

109

Operaţiile de emitere a titlurilor de valoare sunt operaţii pasive ale băncii şi sunt

gestionate în clasa II "Obligaţiuni ” la grupul de conturi 2180 "Hîrtii de valoare emise".Grupa

este destinată pentru evidenţa tuturor titlurilor de valoare emise de bancă.

În Credit - se reflectă valoarea nominală a titlurilor de valoare emise, plasate.

În Debit - este reflectată răscumpărarea titlurilor de valoare emise.

Titlurile de valoare emise ca şi cele investiţionale pot fi vîndute la valoare de piaţă,care

poate să difere de cea nominală. Dacă se vînd la valoarea de piaţă mai mare ca valoarea

nominală, atunci în acest caz ele se vînd cu primă,şi se gestionează la contul 2185”Prima la hîrtii

de valoare emise”. Grupa este destinată pentru evidenţa sconturilor la hîrtiile de valoare

cumpărate şi primelor la hîrtiile de valoare emise. Dacă titlurile de valoare emise sunt vîndute la

valoarea nominală mai mare ca valoarea de piaţă înseamnă că ele se vînd cu scont, care se

gestionează la grupul de conturi 2186 "Sconturi şi prime la hîrtiile de valoare" cont de pasiv.

Regimul juridic al emiterii titlurilor de valoare de către băncile comerciale, este diferit în funcţie

de tipul titlurilor emise.

Titlurile corporative (acţiunile) sunt emise în conformitate cu principiile stabilite în legea

privind societăţile pe acţiuni şi legea cu privire la instituţiile finanicare. Totodată, particularităţile

emiterii de către băncile comerciale a titlurilor de valoare, sunt stabilite şi de actele normative ale

Băncii Naţionale, principiul dintre care este Instrucţiunea privind particularităţile emisiunilor de

acţiuni ale băncilor şi modul de autorizare a lor de către B.N.M. Plasarea titlurilor de valoare are

loc prin intermediul licitaţiilor desfăşurate de B.N.M conform dispoziţiilor Ministerului de

Finanţe al Republicii Moldova. Se depune preventiv o cerere de participare la licitaţii care apoi

se confirmă printr-un certificat de confirmare. La licitaţii se admit numai băncile comerciale-

dealeri primari, care au încheiat cu B.N.M. Acordul cu privire la îndeplinirea funcţiilor de Dealer

primar pe piaţa Hîrtiilor de Valoare de Stat.

Plasarea titlurilor de valoare emise cu primă

Primele sunt gestionate la contul 2185 "Primele la hîrtii de valoare emise" Grupa este destinată

pentru evidenţa primelor la hîrtiile de valoare emise.

Cont de pasiv.

În credit - se reflectă prime la hîrtii de valoare emise,

În debit - suma amortizării lunare.

La realizarea titlurilor de valoare emise cu primă,adică la valoare de piaţă cu înregistrare în

caserie:

Debit 1001 „Numerar în casierie";

110

Credit 2181 „Hîrtii de valoare emise cu rata dobînzii fixă";

Credit 2185 „Prime la hîrtii de valoare emise";

Contul 2181”Hîrtii de valoare emise cu rata dobînzii fixă” – cont de pasiv.

În credit – se reflectă valoarea nominală a hîrtiilor de valoare emise.

În debit – se reflectă valoarea de piaţă.

Prima se amortizează lunar şi se include în dependenţă de termenul titlului de valoare în

venitul băncii şi atunci vom înregistra următoarea formula contabilă:

Debit 2185 „Prime la hîrtii de valoare emise";

Credit 4202 „Amortizarea primelor";

Contul 4202”Amortizarea primelor” se gestionează la grupul de conturi 4200 "Creşterea

sconturilor şi amortizarea primelor la hîrtii de valoare". Această grupă este destinată pentru

evidenţa părţii cîştigate a primelor aferente hîrtiilor de valoare emise la fel şi pentru evidenţa

părţii cîştigate de sconturi, aferente hîrtiilor de valoare răscumpărate.

Pentru titluri de valoare emise banca calculează dobîndă ,care se reflectă la grupa de conturi

2700 "Dobînda sporită ce urmează să fie plătită". Grupa este destinată pentru evidenţa dobînzii

calculate, dar neachitate.

La calcularea dobînzii se va înregistra:

Debit 5180 „Cheltuieli aferente dobînzilor la hîrtii de valoare emise";

Credit 2716 „Dobînda sporită la hârtii de valoare emise";

Grupul de conturi 5180 "Cheltuieli aferente dobînzilor la hîrtiile de valoare emise şi alte

obligaţiuni" este destinată pentru evidenţa cheltuielilor aferente dobînzilor pe hîrtii de valoare

emise şi alte obligaţiuni.

În debitul contului se reflectă cheltuielile aferente dobînzilor pe hîrtiile de valoare emise cu

rata dobânzii fixe, pe operaţiunile efectuate prin acordul REPO.

Achitarea dobînzii se va reflecta în următoarea formulă contabilă:

Debit 2716 „Dobînda sporită la hîrtii de valoare emise";

Credit 1001 „Numerar în casierie";

Exemplu:

Banca plasează certificate de economii- 100 unităţi , cu valoarea nominală 400 lei, la preţ de 430

lei.Dobînda constituie 13% anual.Dobînda se achită la expirarea termenului.Termenul

obligaţiunii - 3 luni.

a) Înregistrarea titlurilor de valoare emise cu primă în numerar:

Debit 1001 „Numerar în casierie" – 43.000 lei

111

Credit 2180 „Hîrtii de valoare aflate în circulaţie şi alte creanţe" – 40.000 lei;

Credit 2185 „Prime la hîrtiile de valoare emise" - 3000 lei;

b) Înregistrarea titlurilor de valoare emise cu primă la contul „Nostro":

Debit 1031 Contul "Nostro" – 43.000 lei;

Credit 2180 „Hîrtii de valoare aflate în circulaţie şi alte creanţe " – 40.000 lei;

Credit 2185 „Prime la hîrtii de valoare emise" - 3000 lei;

Lunar prima se amortizează (se include treptat la conturile respective de venituri), amortizarea

primelor se efectuează în corespondenţă cu contul 4202”Amortizarea primei la hîrtiile de valoare

emise”.Prima se calculează ca raportînd suma primei la numărul de luni.

Debit 2185 „Prima la hîrtii de valoare emise"-1000 lei;

Credit 4202 „Amortizarea primei la hîrtiile de valoare emise"-1000 lei;

Banca calculează dobînda, care se va reflecta prin formula:

Debit 5180”Cheltuieli aferente dobînzii la hîrtiile de valoare emise”-1378,3 lei;

Credit 2716 „Dobînda sporită la hîrtiile de valoare emise”-1378,3 lei;

Dobînda=43.000 * 13% * 90 zile =1378,3 lei

100% * 365 zile

Dobînda se achită în felul următor:

a)Debit 2716 „Dobînda sporită la hîrtiile de valoare emise"-1378,3 lei;

Credit 1001 „Numerar în casierie"-1378,3 lei;

b)Debit 2716 „Dobînda sporită la hîrtiile de valoare emise"-1378,3 lei;

Credit 1031 Contul „Nostro"-1378,3 lei;

Plasarea titlurilor de valoare emise cu scont

Sconturile la titlurile de valoare emise se gestionează la contul de pasiv 2186”Sconturi la hîrtii

de valoare emise”.Acest cont face parte din grupul de conturi 2180”Prime şi sconturi la hîrtiile

de valoare”. Aceast grup este destinată pentru evidenţa primelor la hîrtiile de valoare emise şi

dobînzii la procurarea hîrtiilorde valoare.

În debitul contului 2186 – se reflectă sconturi la hîrtiile de valoare emise

În creditul lui – suma amortizată lunar.

La realizarea titlurilor de valoare emise cu scont se înregistrează formula:

Debit 1001 „Numerar în casierie";

Debit 2186 „Sconturi la hîrtii de valoare emise";

Credit 2180 „Hîrtii de valoare aflate în circulaţie şi alte creanţe";

112

Scontul se amortizează lunar şi se include în cheltuielile băncii, se calculează raportînd suma

scontului la numărul de luni. În acest caz vom înregistra:

Debit 5202 „Sporirea sconturilor";

Credit 2186 „Sconturi la hîrtiile de valoare emise"

Contul 5202 se gestionează în grupul de conturi 5200 "Amortizarea primelor şi creşterea

sconturilor la hîrtiile de valoare". Grupa este destinată pentru evidenţa sumelor amortizării

primelor la hîrtiile de valoare de investiţii procurate şi creşterea sconturilor la hîrtiile de valoare

emise.

Exemplu:

Banca plasează obligaţiuni cu valoarea nominală - 3000 lei, cea de piaţă - 2800 lei,dobînda

constituie 15% anual, iar termenul este de 6 luni.Dobînda se achită la expirarea termenului.

a)Înregistrarea titlurilor de valoare emise la valoare nominală în numerar:

Debit 1001 „Numerar în casierie" – 2.800 lei;

Credit 2186 „Sconturi la hîrtiile de valoare emise" – 200 lei;

Credit 2180 „Hîrtii de valoare aflate în circulaţie şi alte creanţe " - 3000 lei;

b) Înregistrarea titlurilor de valoare emise la valoare nominală la contul „Nostro":

Debit 1031 Contul "Nostro" – 2.800 lei;

Credit 2186 „Sconturi la hîrtii de valoare emise" - 200 lei;

Credit 2180 „Hîrtii de valoare aflate în circulaţie şi alte creanţe " – 3.000 lei;

Scontul se amortizează lunar şi se include în cheltuielile băncii.

În acest caz vom înregistra:

Debit 5202 „Sporirea sconturilor"-33,33 lei;

Credit 2186 „Sconturi la hîrtiile de valoare emise"-33,33 lei;

Pentru hîrtiile de valoare emise banca calculează dobînda, care pentru bancă este cheltuială:

Debit 5180”Cheltuieli aferente dobînzii la hîrtiile de valoare emise”-193,31 lei;

Credit 2716 „Dobînda sporită la hîrtiile de valoare emise”-193,31 lei;

Dobînda= 2800* 14% * 180 zile =193,31 lei

100% * 365 zile

Dobînda se achită în următor:

a)Debit 2716 „Dobînda sporită la hîrtiile de valoare emise"-193,31 lei;

Credit 1001 „Numerar în casierie"-193,31 lei;

b)Debit 2716 „Dobînda sporită la hîrtiile de valoare emise"-193,31 lei;

Credit 1031 Contul „Nostro"-193,31 lei;

113

Încheiere:

Cel ce crede numai în lucruri posibile, nu mai e poet, ci contabil, anume din acest motiv

am dorit să gust din roadele acestei profesii. În scopul acumulării cunoștințelor și apliccării

deprinderilor teoretice în practică, am trecut prin cursul practicii tehnologice.

Pe parcursul a doua săptămîni am rezolvat probleme,am completat documente primare

aferente operațiunilor economice la bancă așa ca: ordin de încasare și de plată a numerarului,

registrul de casă, documente primare aferente operațiunilor cu valuta străină.

În scopul familiarizării cu domeniul bancar am efectuat o cercetare minuțioasă pe baza

rechizitelor și informației oferita de BC„Banca Socială”SA, imitînd în documente, la maximă

posibilitate funcțiile existente în organigrama băncii.

În cadrul capitolului I am cercetat minuțios banca solicitată,informații generale,tipurile

de servicii,tarife,tot aici am anexat un șir de documente oferite de bancă.

În capitolul II și III am cercetat bazele contabilității bancare, adică specificul evidenței contabile

și bilanțul contabil, la fel și pentru celelalte capitole în ordinea care vin.

Contabilitatea mijloacelor proprii ale băncii.

Contabilitatea mijloacelor atrase ale băncii.

Contabilitatea operaţiunilor de casă cu numerarul.

Contabilitatea activelor materiale la bancă.

Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor băncii.

Contabilitatea operaţiunilor de decontări .

Contabilitatea operaţiunilor de creditare

Contabilitatea operaţiunilor cu valori mobiliare.

În concluzie pot spune că nivelul meu de cunoștințe în domeniul bancar cu adevărat a

crescut, și că cele învățate pe parcursul întregii practice îmi vor dezvolta cu mult gîndirea și

logica economică, iar obiectivele propuse la începutul lucrării au fot efectuate cu brio.

114

Bibliografie:

Ciornîi Revilia ,„Curs Rezumativ la contabilitatea bancară”

Răcilă Emil, Moșteanu Tatiana, Costică Ionela, 60 de ani de la înființarea Facultății de

Finanțe. 1948-2008, Editura ASE, București, 2009, ISBN 978-606-505-285-7

Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori 1948-2013, Editura ASE,

București, 2013, ISBN 978-606-505-755-5

www.Bsoc.md

Viorel Avram, „Contabilitate bancară aprofundată”, Editura Universitaria, Craiova, 2011

Iustina Alina Boitan, „Crize bancare şi sisteme de avertizare timpurie”, Editura ASE,

2011

Victoria Firescu, „Contabilitatea instituţiilor de credit”, Editura Sitech, Craiova, 2010;

Victoria Firescu, „Reflectarea principalelor operaţiuni în contabilitatea instituţiilor de

credit”,Editura Sitech, Craiova,2012

Mureşan M şi colectiv, „Contabilitate bancară aplicată”, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj

Napoca, 2007

„Instrucțiunile BNM cu privire la întocmirea rapoartelor financiare de către băncile

comerciale din RM”

Cornelia Grigoriță „Activitatea bancară” Chișinău 2004

3. http://bnm.md/

4. Codul Fiscal al Republicii Moldova. Nr. 1163 din 24.04.1997. În: Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, 25.03.2005, nr. 46-50.

5. Legea contabilităţii. Nr.113 din 27.04.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, 29.06.2007, nr. 90-93.

6. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Normelor pentru

efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova. Nr. 764 din

25.11.1992. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 30.11.1992, nr. 011.

7. Regulamentul BNM despre tranzacţiile dintre persoanele terţe şi băncile

comerciale, inclusiv acordarea creditelor. Nr. 1/09 din 10.11.1995. În: Monitorul Oficial

al Republicii Moldova, 16.11.1995, nr. 67/27.

8. Regulamentul tranzacţiilor creditare. Nr. 373 din 15.12.2005. În: Monitorul Oficial

al Republicii Moldova, 22.12.2005, nr. 176-181/643.

9. Condor I. Drept fiscal şi financiar. Bucureşti: Economica, 1996. 249 p.

10. Bucur V., Ţurcanu V., Graur A. Contabilitatea impozitelor. Chişinău: ASEM, 2005.

562 p.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9786065052857

http://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi/9786065057555

http://www.bsoc.md/

115

Anexe

Practica 2015 final.pdf

Documents

Transcript of Practica 2015 final.pdf