Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

download Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

of 185

Transcript of Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    1/185

    http://www02.us.archive.org/stream/NicolaeD.Necula-BisericaSiCultPeIntelesulTuturor/nicolaeD.NeculaBisericaSiCultPeIntelesulTuturor!"vu.t#t

    $!itor: &ariana I'oveanuCoperta !e: ()*$NTIN T+N)S$

    Preot pro,. !r. NIC*)$ D. N$C*)

    $!itura $P)TN$BC$TI

    iSBN 13-145-5-4

    6n anul 41127 un !istins 8iarist 'i om !e cultur9 6mi solicita o colaorare launul !in 8iarele ,oarte c9utate 'i citite la vremea aceea7 cu o ruric9religioas97 6n care s9 pre8int 'i s9 e#plic7 su ,orm9 !e articole pe 6n;elesultuturor7 o serie !e termeni7 no;iuni7 acte 'i ceremonii !in via;a religioas9orto!o#97 mai pu;in sau aproape !eloc 'tiute !e marele pulic7 !ornic !e oini;iere 6n prolemele !e or!in religios.

    )m acceptat ini;iativa cu mare pl9cere 'i mi-am intitulat rurica n! c9 cele ce urmau s9 ,ie pre8entate su acest titlu

    treuiau s9 se re,ere la l9ca'ul !e cult 'i la cele ce se !es,9'oar9 6n el7lucrurile s,inte7 care 6mpo!oesc iserica 'i lucr9rile s,in;itoare care ses9v>r'esc aici pentru s,in;irea 'i 6mun9t9;irea vie;ii religios-morale acre!incio'ilor7 'tiin! ine? c9 l9ca'ul !e cult este7? pentru cre'tinii orto!oc'i7locul cel mai scump inimilor lor7 acela 6n care se tr9ie'te7 se cultiv9 'i sea!>nce'te leg9tura lor cu Dumne8eu cel 6n Treime l9u!at7 cu &aica Domnului'i cu s,in;ii7 !e la leag9n p>n9 la morm>nt.

    )'a au ap9rut la rurica

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    2/185

    Pulicarea articolelor 6n 8iars-a ,9cut 6n ,unc;ie !e momentul !in an 6n carene a,lam7 a'a c9 or!inea 6n care ele au ap9rut ini;ial nu mai poate ,iurmat97 ,iin! nevoie !e o alt9 grupare a lor.

    6n prima parte a c9r;ii sunt pre8entate prolemele legate !e iseric97privit9 ca l9ca' !e cult7 cu scurte no;iuni !espre arhitectura 'i pictura

    isericeasc97 ve'mintele liturgice7 o!oarele 'i c9r;ile !e cult7 materiile6ntreuin;ate 6n cultul cre'tin.

    6n partea a !oua sunt pre8entate aspecte legate !e timpurile liturgicecalen!ar7 s9r9tori iserice'ti mai importante7 8ilele 'i soroacele !e pomenirea celor r9posa;i. Partea a treia este re8ervat9 acelei categorii !e slu"e caresunt cuprinse su !enumirea !e Taine7 6n,9;i'>n! aspecte privitoare las9v>r'irea 'i 6nsemn9tatea lor 6n via;a cre'tin9: Bote8ul7 &irungerea7

    6mp9rt9'ania7 C9in;a7 Cununia7 &aslul 'i Airotonia.

    ltima parte a lucr9rii este consacrat9 acelei categorii !e slu"e7 cunoscutesu numele !e ierurgii7 a!ic9 servicii !ivine !e inecuv>ntare a vie;ii omului 'ia lucrurilor 6ncon"ur9toare. 6ntre acestea molit,ele7 inecuv>nt9rile7 aghiasma7parastasul 'i altele "oac9 un rol cu totul aparte.

    Se 6n;elege !e la sine c9 mai sunt 'i alte aspecte7 teme sau prolemecare se cer l9murite pentru cre!incio'i7 !ar7 pentru momentul !e ,a;97 lepre8ent9m !oar pe acestea. nou9 e!i;ie va a!uce completarea 'i a!>n-

    cirea lor.*a alc9tuirea acestor articole am ,olosit literatura !e specialitate7 pecare7 !in motive lesne !e 6n;eles7 nu am putut-o pulica sau in!ica 6ntr-un8iar !e mare circula;ie7 6n care spa;iul 'i caracterul speci,ic al materialuluipulicat nu 6ng9!uia pre8entarea unui aparat critic cu note susi!iare. Dar7

    6n ,orma 6n care apare acum acest material7 am socotit necesar 'i oliga-toriu s9 pre8int 'i o list97 ,ie ea chiar sumar97 !e iliogra,ie ,olosit9 6nalc9tuirea articolelor.

    Cartea7 prin articolele pe care le 6nsumea897 este7 a'a cumi s-a spus la6nceput7 o c9l9u89 liturgic97 a!ic9 un ghi! 6n!rumar sau uneori !ic;ionar alprincipalelor no;iuni 'i acte 6ntreuin;ate 6n via;a liturgic9 a Bisericii. Cum7!up9 perioa!a lung9 !e aproape 50 !e ani7 6n care e!uca;ia religioas9 alipsit !in preocup9rile tineretului7 aceste lucruri nu se mai 'tiau7 eranecesar ca ele s9 ,ie e#plicate !in nou pe 6n;elesul tuturor. De aceeacartea nu se a!resea89 speciali'tilor 6n proleme teologice7 ci mai alesmarelui pulic !oritor !e cunoa'tere 'i !e participare c>t mai vie 'i mairo!nic9 la via;a liturgic9 a Bisericii.

    Pentru cei care nu au apucat s9 stu!ie8e religie 6n 'coal97 pentru eleviicare acum urmea89 cursuri !e religie7 pentru pro,esorii lor7 pentru elevii 'istu!en;ii teologi aceste l9muriri 'i preci89ri socotim c9 sunt ,olositoare. Cu

    2 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    3/185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    4/185

    Biserica - l9ca' !e 6nchinare*9ca'ul !e cult 6n via;a cre!incio'ilor

    ) n lima"ul teologic7 no;iunea !e ntuirea 'i s,in;irea lor 'i se con!uc !up9

    normele !ate !e &>ntuitorul Aristos care este 6n-temeietorul 'i capul acestui trup. $ste ceea cenumim 6n general Biserica institu;ie sau organ !em>ntuire.

    )l !oilea 6n;eles al no;iunii !e ntun!e cre!incio'ii se a!un9 pentru s9v>r'irea cultului

    !ivin pulic. 6n cele ce urmea89 noi ne vom ocupa !er'ite !e slu"itorii s,in;i;i special

    6n acest sens. Sunt toate acele categorii !e slu"ecunoscute su numele !e Taine7 ierurgii 'i lau!eiserice'ti7 prin care se s,in;e'te via;a cre!incio'ilor7mai presus !e toate ,iin! S,>nta *iturghie7 centrul 'isoarele cultului !ivin pulic orto!o#.

    6n iseric97 cre'tinii se m>ntuiesc 'i 6n ea se !es-,9'oar9 toate evenimentele cu semni,ica;ie ma"or9

    !in via;a lor religioas97 !e la leag9n p>n9 la mor-m>nt. )ici primesc Bote8ul7 prin care se 6ncorpo-rea89 6n Biserica lui Aristos7 !evenin! memri aiacesteia7 &irungerea sau Con,irmarea 'i S,>nta

    4 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    5/185

    6mp9rt9'anie7 aici simt ,iorul primelor rug9ciuni7 6nl9ca'ul !e cult primesc iertarea p9catelor 'i ine-cuv>ntarea ,amiliei7 !e aici pleac9 pe ultimul lor !rum'i tot !e aici ascult9 rug9ciunile !e mi"locire pentruei. (ia;a religioas9 orto!o#97 cu cultul ei at>t !e,rumos7 variat 'i ogat 6n i!ei7 nu se poate concepe

    6n a,ar9 !e iseric9.

    lat9 !e ce7 6n spiritualitatea orto!o#9 ,orma !econstruc;ie a s,>ntului l9ca' n-a ,ost nicio!at9 l9sat9la voia 'i capriciul arhitec;ilor 'i me'terilor con-structori ori al ctitorilor. Ba7 !impotriv97 putem spunec9 planul 'i ,ormele l9ca'ului !e cult au ,ost 'i suntsuor!onate unor principii ,unc;ionale7 a!ic9 scopuluic9ruia 6i este !estinat l9ca'ul? !e cult 6n via;a reli-

    gioas9 a Bisericii7 precum 'i unor i!ei simolicec9rora el este chemat s9 le !ea ,orm9 v98ut9. )t>tprin ,ormele 'i arhitectura sa7 c>t 'i prin 8ugr9vealasau pictura care acoper9 supra,a;a pere;ilor7 isericatreuie s9 ne ,ac9 s9 ne sim;im c>t mai aproape !eDumne8eu c9ruia ne rug9m7 ca 'i !e Biserica ne-v98ut97 numit9

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    6/185

    J KK ,i-

    :,

    . t L7 6l. 47 l l

    Cum au ap9rut l9ca'urile !e cult cre'tine M

    'a cum 6n toate religiile au e#istat 'i e#ist9!iverse locuri !e cult7 6ncep>n! cu simple=r9me8i !e piatr9 'i s,>r'in! cu temple

    monumentale7 ia ,el 'i 6n cre'tinism au e#istatl9ca'uri !e cult 6nc9 !e la 6nceputurile lui. Practicaeste mo'tenit9 !e la iu!ei7 iserica cre'tin9 lu>n!locul templului sau sinagogii iu!aice. aptul c9

    &>ntuitorul Aristos intr9 'i se roag9 sau pre!ic9 6ntemplele 'i sinagogile iu!eilor constituie !ova!a c9 'i6n cre'tinism asemenea l9ca'uri erau necesarepentru pream9rirea lui Dumne8eu.

    Dup9 pil!a &>ntuitorului7 S,in;ii )postoli 'i primiicre'tini ,recventau 'i ei templele 'i sinagogileiu!aice7 merg>n! la orele 6n!9tinate !e rug9ciunepentru a pream9ri pe Dumne8eu. C>n! au 6nceputpropov9!uirea $vangheliei 6n a,ara Ierusalimului

    6n!atoririle legate !e cult le s9v>r'eau at>t 6nsinagogi7 c>t 'i 6n case particulare 6n care ,9ceaurug9ciuni '" ,r>ngeau p>inea7 a!ic9 s9v>r'eau S,>nta*iturghie. 6n aceste case particulare e#ista un locspecial7 ,oi'orul sau camera !e sus7 anume !estinat42pentru oliga;iile cultului. Dac9 6n primele !ou9secole aceste camere ,olosite pentru cult erau 6ntre-uin;ate !up9 aceea ca locuin;e7 6ncep>n! !in se-

    colul ai lll-lea7 camera special amena"at9 ca loc !ecult a r9mas numai cu aceast9 6ntreuin;are cucaracter s,>nt.

    6 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    7/185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    8/185

    stailise un stil arhitectonic !e construc;ie7isericile put>n! avea ,orme !i,erite7 !eacum 6nainte se !e,inesc mo!uri !e construc;ie saustiluri a"hitectonice proprii 9s9ritului 'i )pusuluicre'tin. 6n 9s9rit s-a ,olosit stilul a8ilical !in secolulal I(-lea7 apoi stilul i8antin7 care a r9mas p>n9

    ast98i stilul o,icial al isericilor orto!o#e7 a!aptat la,ormele na;ionale sau locale. Con,orm acestui stil7l9ca'ul s,>nt este construit 6n ,orm9 !e cruce7 orien-tat cu altarul spre r9s9rit. Biserica este 6mp9r;it9transversal 6n trei p9r;i principale: altar7 naos 'ipronaos. Pe naos se 6nal;9 cupola. Qi!urile interioareale isericii sunt 6mpo!oite cu picturi7 e#ecutate !epre,erin;9 6n tehnicile mo8aic 'i ,resc9. &onumentulrepre8entativ al stilului i8antin este Biserica S,>nta

    So,ia !in Constantinopol7 8i!it9 !e lustinian7 trans,or-mat9 !e turci 6n moschee7 !up9 4R537 'i p9strat9apoi ca monument istoric.

    6n )pus s-auO ,olosit urm9toarele stiluri arhitec-tonice: a8ilical7 romanic7 gotic7 rena'tere7 aroc7rococo 'i neoclasicist.45Bisericile construite pe teritoriul patriei noastre7 !in

    secolul al I(-lea p>n9 ast98i7 repre8int9 aproapetoate stilurile arhitectonice7 6ncep>n! cu cel a8ilical'i termin>n! cu !iverse ,orme ale celui i8antina!aptat la speci,icul nostru. Cele mai importantestiluri ,olosite 6n arhitectura rom>neasc9 sunt celr>ncovenesc 'i cel mol!ovenesc7 suprem9 ,orm9!e reali8are a spiritului rom>nesc 6n arta construc;ieiiserice'ti. Stilul r>ncovenesc s-a !e8voltat su!omniile iui eran Cantacu8ino 'i mai ales Con-stantin Br>ncoveanu 'i se caracteri8ea89 prin armonia'i elegan;a propor;iilor cum 'i printr-o ogat9 po-!oa9 sculptural9. Cele mai !e seam9 monumentereali8ate 6n acest stil sunt isericile Col;ea7 ilipe'tii!e P9!ure 'i un!enii Doamnei7 8i!ite su Canta-cu8ini7 iserica Palatului Domnesc !e la &ogo'oaia7S,. heorghe Nou !in Bucure'ti7 m9n9stirea Aure8i7?iserica m9n9stirii ovora7 m9n9stirea )ntim7 Sta-vropoleos 'i altele.

    Stilul mol!ovenesc a 6n,lorit su !omniile lui te,ancel &are 'i Petru are'. 6ntre acestea men;ion9m:Putna7 (orone;7 S,. heorghe !in A>rl9u7 isericaprincipal9 a m9n9stirii Neam;7 Aumor7 &ol!ovi;a7 Su-

    8 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    9/185

    cevi;a'.a.

    Denumirile l9ca'ului !e cult

    /O n literatura teologic9 !e specialitate7 ca 'i 6nlima"ul oi'nuit7 6nt>lnim !i,erite !enumiri

    !ate l9ca'ului !e cult. )st,el7 ,oarte ,recventeste numele !e t 6n (echiul7 c>t 'i 6n Noul Testament7 6ncep>n! !ela &oise 'i !e la construirea cortului m9rturiei7 a!ic9

    a primului l9ca' !e cult sau cas9 a lui Dumne8eu7 'ip>n9 6n 8ilele noastre.

    De timpuriu 6nt>lnim !enumirea !e ecclesia sauecclUsia7 care a !esemnat mai 6nt>i a!unarea cre-!incio'ilor7 iar !in secolul al (l-lea 'i l9ca'ul !e cult7a!ic9 locul un!e avea loc a!unarea. Termenulacesta se pare c9 este cel mai vechi pentru a !e-semna at>t comunitatea cre!incio'ilor7 c>t 'i l9ca'ul

    !e cult. $l s-a p9strat mai ales la popoarele neolatineapusene7 a'a cum sunt ,rance8ii7 care ,olosesc cu-4v>ntul eglise7 italienii care au chiesa7 spaniolii cuiglesia '.a. De asemenea7 se mai 6ntreuin;ea89!enumirea !e cas9 a lui Dumne8eu sau cas9 !erug9ciune7 nu 6n sensul pe care 6l 6ntreuin;ea89ast98i cultele neoprotestante pentru casele lor !ea!unare7 ci a'a cum l-a ,olosit &>ntuitorul Aristos

    6nsu'i7 care a spus ntul nostru rom>nesc !e

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    10/185

    sau mucenicilor7 ,ie pe mormintele lor7 ,ie pe cripte cumoa'te sau oseminte !e-ale lor. )cestea se pare7 !ealt,el7 c9 sunt cele mai vechi iserici cre'tine auten-tice. Baptisteriile sunt tot l9ca'uri !e cult !estinates9v>r'irii ote8ului cre'tin7 mai ales 6ncep>n! !insecolul al I(-lea7 c>n! avea loc ote8ul 6n mas9 a

    catehumenilor. Paraclisele sau capelele sunt !easemenea l9ca'uri !e cult sau iserici mai mici careau servit 'i servesc pentru nevoile religioase ale unorpersoane sau grupuri restr>nse !e cre!incio'i. *e

    6nt>lnim !e oicei la cur;ile episcopale7 m9n9stiri7palate !omne'ti7 institu;ii !e cultur9 teologic9. *aacestea s-ar mai a!9uga olni;a7 care a servit !reptiseric9 pentru olnavi 6n m9n9stiri sau 6n comple#elesociai-caritative7 spitale7 a8ile7 case !e 9tr>ni 'i or,ani.

    4@Ce simoli8ea89 ,ormele!e construc;ie ale isericilor M

    r orma !e construc;ie a isericilor cre'tine7 'ir mai ales a celor orto!o#e7 ca 'i 6mp9r;ireaVr interiorului7 a ,ost str>ns legat9 !e nevoilecultului !ivin. Dup9 cum este cunoscut7 Biserica areo ,unc;ionalitate precis97 'i anume aceea !e a servi

    !rept loc 'i ca!ru pentru s9v>r'irea cultului !ivincare7 prin p9r;ile lui componente7 prin totalitatea ritu-rilor 'i ceremoniilor7 cu ogata lor semni,ica;ie teo-logic9 'i simolic97 urm9re'te s9 re!ea istoria m>n-tuirii noastre7 via;a 'i activitatea &>ntuitorului Aristos7a &aicii Domnului 'i a s,in;ilor.

    orma cea mai !e timpuriu 6ntreuin;at9 6n arhi-tectura isericeasc9 a ,ost cea alungit9 sau !reptun-ghiular97 recoman!at9 'i !e Constitu;iile )postolice

    6nc9 !in secolul al I(-lea. )ceast9 ,orm9 care apre!ominat 6n arhitectura isericeasc97 la 6ncepu-turile ei7 aminte'te !e coraia lui Noe. )'a cumaceast9 coraie a salvat !e la moarte pe cei careorau 6n ea7 la ,el 6n iseric97 cre'tinii g9sesc sc9pare'i i89vire !in valurile acestei lumi7 ca 'i 6ntr-o nav9care plute'te pe valurile 6nvolurate ale e#isten;ei.41

    )ceast9 nav9 este con!us9 !e 6nsu'i lisus Aristos

    spre limanul m>ntuirii 'i al ve'niciei. De asemenea7,orma alungit9 ne poart9 cu g>n!ul la cortul m9r-turiei7 a!ic9 primul l9ca' !e cult !in (echiul Testa-ment !e la Templul lui Soiomon7 simoli8>n! 6n

    10 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    11/185

    acela'i timp 6ntreaga lume pe care avea s9 o cu-prin!9 Biserica 'i 6n care urma s9 se r9sp>n!easc9

    6nv9;9tura ei.

    ) !oua 'i cea mai r9sp>n!it9 ,orm9 6n care sunt8i!ite isericile cre'tine este cea !e cruce7 ,ie 6n

    interior7 ,ie 6n e#terior7 simoli8>n! a!ev9rul c9 6nv9-;9tura cre'tin97 ca 'i cultul !ivin pulic7 care are 6ncentruL s9u S,>nta *iturghie7 este 6ntemeiat9 pe "ert,a&>ntuitorului lisus Aristos7 pe cruce. ie c9 e vora!e cruce greac97 cu ra;ele egale7 sau !e crucelatin97 cu ra;ul vertical mai lung7 cele patru ra;e alecrucii simoli8ea89 universul sau lumea 6ntreag97cele patru unghiuri sau laturi ale lumii7 cele patrupuncte car!inale ale P9m>ntului7 Biserica cre'tin9

    ,iin! r9sp>n!it9 6n toate p9r;ile lumii 'i cuprin8>n! 6nac;iunea m>ntuitoare a "ert,ei lui Aristos pe cruce

    6ntreaga omenire.

    Cei mai pu;in r9sp>n!it9 'i 6ntreuin;at9 6n arhi-tectura isericeasc9 a ,ost ,orma rotun!9. De'i ,ormaaceasta sugera per,ec;iunea7 Biserica ,iin! lpul 'itemelia a!ev9rului=7 cum spune Scriptura7 totu'i ea

    s-a ,olosit pu;in7 mai ales pentru gri"a ca isericilecre'tine s9 nu se asemene cu teatrele 'i templelep9g>ne construite 6n aceast9 ,orm97 c>t 'i pentru,aptul c9 asemenea ,orm9 nu permitea 6mp9r;ireatra!i;ional9 a isericii 6n altar7 naos 'i pronaos.

    6n cre'tin9tatea r9s9ritean97 tipul arhitectonic alisericii !e pian cruci,orm sau triasi!al FtriconcG cucupol97 a !evenit clasic 'i normativ 6n construirea20isericilor. $l a ,ost reali8at 6n !imensiuni7 variante 'i,orme !iverse7 !up9 regiuni 'i epoci7 !up9 !estina;iaisericilor respective 'i !up9 posiilit9;ile 'i gusturilectitorilor 'i constructorilor.

    orma alungit9 'i mai ales cea !e cruce7 iar uneori'i cea rotun!9 au ,ost 6ntreuin;ate 'i 6n Bisericarto!o#9 om>n97 !in toate 8onele p9m>ntuluirom>nesc7 chiar !e la ,ormarea poporului rom>n 'i

    6nainte !e organi8area isericeasc9 !in secolul alWl(-lea7 p9str>n!u-se p>n9 ast98i.

    11 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    12/185

    De ce se construiesc isericile pe locuri 6nalte 'i cu altarul spre r9s9rit M

    /X> 'a cum m9rturisesc scrierile 'i !ocumen-U*i tele iserice'ti cele mai vechi7 'i a'a cum. OS lV s-a oi'nuit !e la 6nceputurile cre'tinis-mului7 isericile cre'tine care treuiau s9 sugere8e

    pre8en;a lui Dumne8eu ca 'i apropierea !e $l 'ileg9tura cu $l 6n timpul serviciului !ivin7 se con-struiesc7 !e regul97 pe locuri mai 6nalte 'i cu altarulspre r9s9rit. )'e8area acestora la 6n9l;ime estesimol al Bisericii spirituale7 al ntuitorul Aristos

    6nsu'i.

    6n acela'i timp7 aceast9 a'e8are este simol 'iicoan9 a ns22In,".ii,i !e ,iin;a cre'tinismului 'i !e rostul lui 6n lume7ni c9rui 6ntemeietor este Aristos r'ite 6n s,>ntul l9ca'.

    )'a cum este statornicit 6n cre!in;a cre'tin9 orto-!o#97 la a !oua venire7 &>ntuitorul Aristos se vaiimta tot !e la r9s9rit7 lat9 !e ce orice rug9ciune7 ,ieparticular97 ,ie pulic9 'i cu at>t mai mult serviciul!ivin !es,9'urat 6n iseric9 nu pot ,i concepute!ec>t 6ntr-un l9ca' orientat cu altarul spre r9s9rit.Cre'tinii orto!oc'i nu-'i a'a89 icoanele 6n cas9!ec>t spre r9s9rit 'i numai spre punct car!inal se

    6n!reapt9 c>n! 6'i pleac9 genunchii 6naintea luiDumne8eu. De aceea 'i l9ca'ul !e cult nu-l potimagina !ec>t tot orientat cu altarul spre r9s9rit. )no ruga 6ntr-un l9ca' !e cult orientat alt,el !ec>t

    Jore tra!i;ia orto!o#97 este ca 'i cum ne-am 6nchinaicoanelor7 !ar am sta cu spatele la ele7 negli">n!simolismul acestei orient9ri.

    12 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    13/185

    6n arhitectura isericeasc9 g9sim totu'i 'i unele

    iserici orientate spre alte puncte car!inale !ec>tr9s9ritul7 !ar aceasta nu constituie !ec>t o e#cep;iecare 6nt9re'te o regul9 stailit9 !e scrieri care !a-tea89 chiar !in primele secole cre'tine7 a'a cum sunt

    Di!ahia celor 42 )postoli 'i Constitu;iile )pos-tolice care statornicesc aceast9 r>n!uial9. Dac9 6ncelelalte con,esiuni cre'tine7 catolic9 'i protestant9 'icu at>t mai mult la cultele neoprotestante 6nt>lnimiserici orientate spre toate punctele car!inale7aceasta se !atorea89 ,aptului c9 aceste Biserici s-au

    6n!ep9rtat !e la regula stailit9 la 6nceputurile cre'ti-nismului.23

    Biserica orto!o#9 ;ine cu str9'nicie la orientareal9ca'urilor !e cult spre r9s9rit7 ,9r9 ca prin aceastas9 ,ie o iseric9 6nvechit97 ci !oar o p9str9toare aa!ev9rului. In consecin;97 nu amplasarea anterioar9a e!i,iciilor !in "ur treuie s9 !etermine orientareaisericii7 ci regula statornicit9 !e la 6nceput. Bisericatreuie s9 ,ie un mi"loc !e orientare pentru oameni 'ih punct !e ve!ere al a'e89rii ei.

    )ltarul isericii orto!o#eUV 9ca'ul !e cult orto!o# cuprin!e trei p9r;i/ principale: altar7 naos 'i pronaos. )ceast9

    *mX 6mp9r;ire7 cerut9 !e necesit9;ile cultului!ivin7 este simol al S,intei Treimi7 asem9n>n!u-secortului m9rturiei lui &oise7 !in (echiul Testament7care era alc9tuit tot !in trei p9r;i.

    Partea cea mai important9 'i locul cel mai s,>nt!in Biseric9 este s,>ntul altar. Denumirea !e altarvine !in latine'te 'i 6nseamn9 loc 6nalt !e "ert,97pentru c9 aici se a!uce "ert,a cea ,9r9 !e s>ngeinstituit9 !e &>ntuitorul Aristos7 a!ic9 aici are loctrans,ormarea !arurilor !e p>ine 'i vin7 a!use !ecre!incio'i7 6n Trupul 'i S>ngele lui Aristos7 sau7alt,el spus7 6n S,>nta 6mp9rt9'anie.

    )ltarul este situat 6n partea !e r9s9rit a l9ca'ului!e cult7 ,iin! 8i!it 6n ,orm9 !e asi!97 mai sus !ec>trestul isericii 'i !esp9r;it !e naos prin catapeteasm9Ft>mpl9 sau iconostasG. $l este re8ervat clericilor

    13 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    14/185

    care slu"esc. preve!ere canonic9 inter8ice ,emeilors9 intre 6n altar7 6n timp ce 9ra;ii sunt a!mi'i numaicu 6ncuviin;area clericilor. 6n ca8uri !e e#cep;ie 'i cu25inecuv>ntarea organelor iserice'ti superioare potp9trun!e 6n altar c9lug9ri;ele. 6n altar se s9v>r'esc

    S,>nta *iturghie7 slu"a cea mai important9 a cultului!ivin pulic orto!o#7 Taina Airotoniei7 a!ic9 a s,in;iriican!i!a;ilor la preo;ie 6n cele trei trepte !e: !iacon7preot 'i episcop7 ca 'i slu"a s,in;irii S,>ntului 'i&arelui &ir7 a!ic9 a materiei prin care se a!minis-trea89 Taina &irungerii sau a Con,irm9rii.

    Destina;ia !eoseit9 a altarului este atestat9 'i !eoiectele s,inte care se g9sesc 6n el. )st,el7 6n mi"-

    locul s9u se a,l9 S,>nta &as9 sau Prestolul7 pe carese s9v>r'e'te S,>nta *iturghie. $a simoli8ea89morm>ntul &>ntuitorului Aristos7 tainul lui Dumne8eu'i masa pe care &>ntuitorul a instituit "ert,a nes>n-geroas9 a Noului Testament. S,>nta &as9 are ,ormap9trat9 'i uneori !reptunghiular97 este 8i!it9 !inpiatr9 sau marmur97 a'e8at9 pe un picior rotun! saup9trat7 6n care se p9strea897 !e la s,in;ire sau chiar8i!ire7 moa'te sau relicve !e s,in;i. Pe S,>nta &as97

    acoperit9 cu 6mr9caturi speciale7 se g9se'teS,>ntul )ntimis7 a!ic9 o ucat9 !e p>n89 !e in7 pecare este imprimat9 scena punerii 6n morm>nt aDomnului 'i simoli8ea89 marama !e pe capul &>n-tuitorului7 !in timpul 'e!erii 6n morm>nt. S,>ntul )nti-mis are cusute pe spate p9rticele !e s,inte moa'tesau relicve. $l este s,in;it 'i !9ruit isericilor !e c9treepiscopul locului7 ,iin! un semn al autorit9;ii 'ipre8en;ei lui. 9r9 antimis nu se poate s9v>r'i S,>nta*iturghie.

    Deasupra lui st9 S,>nta $vanghelie7 care sim-oli8ea89 pe 6nsu'i &>ntuitorul. Pe S,>nta &as97 ca'i 6n spatele ei7 g9sim S,>nta Cruce7 semnul m>n-tuirii oamenilor. De asemenea7 pe S,>nta &as9 semai a,l9 chivotul7 Fun mic vas !e metal 6n ,orm9 !e

    i-.nrlc9G7 6n care se p9strea89 S,>nta 6mp9rt9'aniepnntru cei olnavi. S,e'nicul7 can!ela 'i lum>-

    n9rile7 ,olosite 6n iseric9 ,oarte !e timpuriu7 suntimholul cur9;iei su,lete'ti7 al "ert,ei 'i smerenieiH in!incio'ilor. *aicii7 care cu !iverse oca8ii sunti uimi'i 6n altar7 nu au voie s9 treac9 prin ,a;a S,intei

    14 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    15/185

    &ese.

    In partea !e r9s9rit a asi!ei altarului se a,l9

    scaunul re8ervat arhiereului7 care simoli8ea89 tronul

    cel ceresc al &>ntuitorului Aristos. 6n partea !e nor!a s,>ntului altar7 !e oicei 6ntr-o ni'97 se a,l9 pros-comi!iarul7 a!ic9 locul un!e se s9v>r'e'te prosco-mi!6a7 slu"a prin care se preg9tesc !arurile !ep.-?iine 'i !e vin pentru S,>nta 6mp9rt9'anie. $l are o!ul9 semni,ica;ie. $l pre6nchipuie at>t staulul saupo'tera 6n care s-a n9scut &>ntuitorul7 c>t 'i mor-m>ntul 6n care a ,ost a'e8at. 6n proscomi!iar se a,l9s,intele vase 'i acoper9mintele lor7 a c9ror semni-

    ,ica;ie este pus9 6n leg9tur9 cu na'terea !ar 'i cumoartea lui Aristos. 6n partea !e su! a altarului sea,l9 !iaconiconul sau ve'm>ntarul7 6n care sep9strea89 ve'mintele liturgice7 vasele s,inte7 c9r;ile!e cult 'i alte unuri iserice'ti.2Y

    ritual liturgic se s9v>r'e'te 6n naos M

    valurileartea cea mai mare a isericii este naosulcare 6nseamn9 nav9. )ceast9 !enumirevine !e la ,9ptui c9 iserica simoli8ea89coraia 6n care cre!incio'ii plutesc peispitirilor vie;ii 'i se m>ntuiesc !e prime"!ii7precum pe Noe coraia i-a m>ntuit !e 6necul potopu-lui. Naosul 6nchipuie'te coraia care !uce 6n patriacereasc9 pe cre'tinii care sunt c9l9tori pe acestp9m>nt.

    )ceast9 parte a isericii a ,ost re8ervat9 !intru6nceput cre!incio'ilor care iau parte activ9 la s,>ntaslu"9. Primul loc !in acest spa;iu ecle8ial 6i con-stituie so,eea7 a!ic9 o parte mai 6n9l;at97 a,lat9 6nain-tea catapetesmeL7 !esp9r;it9 prin trepte !e cealalt9parte a naosului7 Soleea serve'te ca loc !e un!e serostesc !e c9tre !iaconi 'i uneori 'i !e c9tre preot7ecteniile7 a!ic9 acele cereri sau rug9ciuni comune

    ale Bisericii7 care cuprin! toate nevoile cre!incio'ilorla care ace'tia r9spun! sau se asocia89 prin r9s-punsurile liturgice. Tot pe soiee stau slu"itorii iseri-ce'ti 6n timpul s9v>r'irii 6nmorm>nt9rii. De pe solee

    15 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    16/185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    17/185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    18/185

    6n pronaosul isericii se s9v>r'esc !ou9 !in S,in-tele Taine ale Bisericii !eoseit !e portante:Bote8ul 'i Poc9in;a F&9rturisireaG. De a eea \ aic ^g9sim vasul pentru s9v>r'irea Tainei BoteQ u7ul numitcolimvitr97 cristelni;9 sau aptisteriu.

    C>t prive'te Poc9in;a sau &9rturisirea p9cateloraceasta treuie ,9cut9 6naintea icoanei &>nuitoruluiAristos7 a'a cum cer c9r;ile !e cult: !e aceea7 inisericile orto!o#e nu e#ist9 con,esionale? propriiBisericii catolice.

    $#ist9 oiceiul ca7 acolo un!e prona osu _ este!esp9r;it !e naos prin 8i!7 6n acest spa;i sa stea,emeile. iceiul se mai p9strea89 !oar ?= X.`

    p9r;i !in ;ar97 mai ales 6n me!iul rural7 r>n! uiala ,lin!34stailita !e Biseric97 pentru ca ,emeile7 prin pre8enta'Z cochet9ria lor7 s9 nu tre8easc9 g>n!uri ispititoare9ra;ilor care stau la slu"9. De aici 'i necesitateaunei ;inute c>t mai !ecente a celor care intr9 6niseric9.

    C>t prive'te nartica e#terioar9 sau curtea !e alt9-

    !at97 un!e st9teau p9c9to'ii 6nvetera;i care nu erauprimi;i 6n iseric97 ea a !isp9rut7 ,iin! 6nlocuit9 !ecurtea 6mpo!oit9 a isericii. 6n amintirea ,>nt>niicare era aici 'i servea pentru sp9lare7 a mai r9masa8i7 in isericile apusene7 mai ales catolice7 vasul cuapa !e la intrare.

    7 catapeteasma sau t>mpl9 M

    F,-O ampla7 catapeteasma sau iconostasul este

    H / acel perete ca un paravan7 acoperit !e

    -Q- icoane7 care separ9 altarul !e restul isericii.

    Termenul !e iconostas !atea89 !in sec. al WII &ea 'i

    oste 6ntreuin;at mai ales !e c9tre teologii 'i istoricii

    ipuseni !e art97 ca 'i !e cei ru'i. $l mai !esemnea89

    'l pupitrul sau analogul ,i#7 a'e8at !e oicei 6n ,a;a

    18 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    19/185

    soleii7 pe care st9 a'e8at9 icoana hramului isericii7 a

    6nvierii sau a s9r9torii pr98nuite7 6n ,a;a c9reia se

    6nchin9 cre!incio'ii c>n! intr9 6n iseric9.

    Cuv>ntul !e catapeteasm9 este !e origine greac9'i vine !e la un ver care 6nseamn9 mpla este o apari;ie!estul !e t>r8ie 6n evolu;ia tipului arhitectonic i8an-tin al isericilor orto!o#e. Bisericile cre'tine vechi7at>t 6n 9s9rit7 c>t 'i 6n )pus7 nu aveau t>mpl9 saucatapeteasm9. P>n9 prin secolele (II l-IW7 pretutin-!eni altarul era separat !e naos printr-un grila"7 ,9cut

    !in lemn7 piatr97 marmur9 sau ,ier7 !e 6n9l;imi !i,erite.Cu vremea7 6n 9s9rit acest grila" s-a 6n9l;at7 iar pe els-au a'e8at icoane7 la 6nceput a &>ntuitorului 'i&aicii Domnului7 apoi ale s9r9torilor mari ale s,in-;ilor apostoli 'i pro,e;i7 av>n! 6n v>r, crucea. Cata-peteasma s-a !e8voltat pe 6ncetul 'i !e la sine. *a!e8voltarea ei a contriuit 6n,lorirea cultului icoanelor7!up9 6n,r>ngerea iconoclasmului7 a!ic9 acea perioa!9!e lupt9 6mpotriva lor F25-@R2G7 ca 'i nevoia !e a ,eri!e privirile cre!incio'ilor laici7 tainele s9v>r'ite 6n altar.Catapeteasma este socotit9 ca ,oarte necesar9 pentrus9v>r'irea "ert,ei euharistice Fa S,intei *iturghiiG !e'ie#ist9 'i 6n 9s9rit7 6n mo! e#cep;ional7 iserici ,9r9catapeteasm97 la acestea a!9ug>n!u-se 'i cele vechi7anterioare secolelor (I l-WI(.

    Iconostasul i8antin care nu avea la 6nceput !ec>t!ou9 sau trei r>n!uri !e icoane7 s-a 6mog9;it maiales 6n usia7 un!e i s-au a!9ugat o serie !e? mo!i-

    ,ic9ri7 6nmul;in!u-se r>n!urile !e icoane 'i !istri-uirea lor. *a 6nceputul secolului al Wl(-lea ia na'-tere catapeteasma !e 8i!. 6n secolul al W(I-leacatapeteasma !eplin ,ormat9 este r9sp>n!it9 6n toat9

    19 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    20/185

    lumea orto!o#9.

    Comunica;ia 6ntre altar 'i naos se ,ace prin !ou9,eluri !e u'i:

    - 'ile centrale7 numite 6mp9r9te'ti7 c9ci prin ele

    intr9 'i a se 6mp9rt9'i. )st98i7 arhiereii intr9 'i ies !inilim in timpul serviciului !ivin numai prin u'ile 6m-iun.iiJ'ti. *aicii7 care sunt primi;i 6n altar 6n mo! cu&ul e#cep;ional7 nu au voie s9 circule prin u'ile

    6mp9r9te'tiJ !e asemenea7 nici preo;ii7 !ac9 nu seiil.i in timpul s9v>r'irii actului liturgic. 6n spateleu'ilor 6mp9r9te'ti se a,l9 per!eaua sau !vera F!in

    ?i*ivonul !veri - u'9G.- 'ile laterale7 numite !iacone'ti7 prin care intr9vi ies !iaconii. Prin u'ile !iacone'ti7 cre!incio'ii co-munic9 cu preotul7 a!uc>n!u-i la altar !arurile !e

    "orila Fpomelnice7 prescuri7 lum>n9riG.

    1 4 .3R

    De ce sunt pictate isericile M

    ) n contrast cu aspectul soru 'i oi'nuit ale#teriorului7 interiorul unei iserici orto!o#e seremarc9 prin po!oaa pictural9. )ceasta !e-oarece una !intre caracteristicile !e seam9 ale ise-ricilor !e stil i8antin o constituie pictura7 at>t ceamural97 a!ic9 e#ecutat9 pe pere;ii interiori sau e#te-riori ai l9ca'urilor !e cult7 c>t 'i cea pre8entat9 peicoane.

    Dac9 ne re,erim ia pictura mural97 aceasta estee#ecutat9 6n mai multe tehnici: ,resc97 ulei7 tempera 'iencaustic97 ,resca r9m>n>n! aceea care a ,ost 'ieste cultivat9 'i practicat9 6n mo! !eoseit 6nisericile orto!o#e7 chiar !e la 6nceputurile ,orm9riistilului i8antin. Pictura mural9 6n ulei este !ein,luen;9 apusean9 'i a 6nceput s9 ,ie practicat9 la

    noi aia !in secolul al WlW-6ea7 !atorit9 unor pictorirom>ni !e renume7 care au stu!iat 6n )pus 'i care aua!us cu ei aceast9 tehnic9 nou9. )st98i e#ist9orientarea !e a practica7 cel pu;in pentru isericile

    20 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    21/185

    noi7 numai pictura 6n ,resc97 mult mai re8istent9 'imai proprie orto!o#iei.3Y - i ce treuie preci8at 6n leg9tur9 cu picturahi&uicoasc97 'i mai ales cu pictura 6n ,resc97 este

    ipiul c9 ea nu este o simpl9 copie7 imitare7 ,oto-

    imIim[L ori repro!ucere a naturii. rice art97 !e alt,el7

    nu H . re!uce sau nu inten;ionea89 s9 copie8e natura

    wiii nulitatea 6ncon"ur9toareJ cu at>t mai muA c>n!

    iZ vora7 !e pictura religioasa sau isericea!97

    i -Zsta ,iin! o art9 sacr9 6n care se e#prim9 i!ei 'i

    oncepte religioase 'i nu imagini ale lumii 6ncon-"ur9toare. Pictura isericeasc9 este pus9 6n slu"ahinoricii 'i mai ales a cultului !ivin7 ,iin! socotit9 caun au#iliar 6nsemnat al acesteia.

    )rta isericeasc9 F'i7 !eci7 'i picturaG s-a ,ormat 'i

    i !e8voltat su 6n!rumarea Bisericii 't nu 'i-a

    pi opus cu prioritate s9 satis,ac9 gustul sau sim;ul

    ntetic al cre!incio'ilor. &ai mult !ec>t at>t7 ea a.Zviii 6n primul r>n! caracter 'i scop e!ucativ7 !i!actic7i catehetic7 a!ic9 !e instruire a cre!incio'ilor 6n.?iilov9rurile !e cre!in;9. Pictura a ,ost conceput9 'i

    - 4 4 4 i vat9 6n Biserica rto!o#9 ca un au#iliar sau6ntregitor al catehe8ei7 ,iin! o pre!ic9 prin imagini7 la6n!em>na oricui7 un material intuitiv !e mare valoare.De aceea7 chiar !ac9 prin pictur9 s-a cultivat 'i

    6ormat 'i sim;ul estetic7 e!uca;ia sau instruc;ia reli-gioas9 'i catehetic9 au r9mas pe primul ioc.

    Pictura religioas9 nu a urm9rit 6n,rumuse;area sau6mpo!oirea l9ca'urilor !e cult7 ci transpunerea 6n ,or-

    mele 'i culorile artei7 a i!eilor religioase7 a istoriei vie;iicre'tine7 a con;inutului c9r;ilor S,intei Scripturi7 a 6nv9-_9turii !e cre!in;97 a ceremoniilor cultului !ivin. De

    21 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    22/185

    ceea7 isericile nu au ,ost 'i nu vor ,i nicio!at97 prin

    ctura ior7 galerii !e art97 chiar !ac9 marii mae'tri7precum &ichelangelo sau rigorescu7 au reu'it oasemenea sulim9 reali8are7 ci casa lui Dumne8eu.3

    )v>n! in ve!ere cele !e mai sus7 putem spune c9pictura isericeasc9 6n general7 'i cea orto!o#9 6nchip special7 este o pictur9 simolic97 care7 pentrua ,i 6n;eleas97 apreciat9 'i 6n!r9git97 presupune cu-no'tin;e sau ini;iere 6n prolemele !e a89 aleteologiei 'i istoriei Bisericii cre'tine. )lt,el7 aceast9minunat9 art97 6n special a vechilor noastre iserici7r9m>ne o carte 6nchis97 cu taine greu !e p9truns?care are nevoie !e e#plica;ii.

    Ce sunt icoanele M

    /). n pietatea 'i spiritualitatea orto!o#97 icoaneleau un rol cu totul !eoseit. Cinstirea lor a ,osto practic9 'i o pre8en;9 vie 6n via;a cre'tin97chiar !e la 6nceputurile ei. Termenul !e icoan9 vinen irece'te FonG 'i 6nseamn9 imagine7 ,igur97 chip7

    mpre8entare gra,ic9.Pre6nchipuite 6n (echiul Testament prin heruvimii un!ui;i s9 str9"uiasc9 chivotul legii 'i oiectele s,inte!in cortul m9rturiei sau !in templul lui Solomon7icoanele au !evenit o realitate numai 6n cre'tinism.$le au 6nso;it pe cre'tini 6n catacome7 apoi 6n toatemani,est9rile legate !e cinstirea persoanelor S,inteiiroimi7 a s,in;ilor 6ngeri a &aicii Domnului 'i ailin;ilor. 6n !ecursul timpului ele au cunoscut o mare!e8voltare7 iar cultul lor o continu9 str9lucire.

    Dup9 perioa!a 6ntunecat9 a iconoclasmului F25-BR2G Biserica 'i-a stailit !e,initiv 6nv9;9tura saFiespre cultul s,intelor icoane. *ucrul acesta l-a ,9cutmai ales la Sino!ul al (ll-lea ecumenic7 ;inut la Nicea

    6n anul @. )cest ,or al Bisericii !e pretutin!eni ahot9r>t ca te ori ni se ,ac v98u;i cei 8ugr9vi;i pe

    22 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    23/185

    icoane7 !e at>tea ori se vor 6n!emna cei ce le privescs9-'i aminteasc9 'i s9 cinsteasc9 pe cei 6nchipui;i peele= * )ceast9 hot9r>re a avut la a897 'i a !e8voltat!up9 aceea o teologie a icoanei orto!o#e7 o teologievi8ual97 c9ci icoanele repre8int9 'i e#prim9 S,>ntaScriptur9 'i 6nv9;9tura cre'tin9 6n graiul ine,ail al

    culorilor.

    )rta icoanelor este simolic97 lumea 6n,9;i'at9 6npictura iconogra,ic9 ,iin! orientat9 c9tre ve'nicie.Prin simplitatea 'i schematismul portretelor7 prinsilueta ,igurilor7 persoanele s,inte 8ugr9vite pe icoane7ca 'i pe pere;ii isericilor7 o,er9 impresia unei seni-n9t9;i !esc9tu'ate !e via;a natural9 si a unei!eta'9ri !e lumea aceasta. De aceea7 6n pictura

    orto!o#97 icoana nu este o copie sau repro!ucere,i!el9 a realit9;ii !in lumea v98ut97 ci simolul uneicreaturi !uhovnice'ti. Icoana tre8e'te sentimentulcomuniunii cu lumea s,in;ilor7 simolul ,iin! o puntecare leag9 !ou9 maluri: vi8iilul !e invi8iil7 p9m>n-tescul !e ceresc7 empiricul !e i!eal. Cre'tinul seroag9 6n ,a;a icoanelor ca 6naintea lui Dumne8eu 'i as,in;ilor7 ,9r9 a le socoti i!oli.

    Icoanele au un net9g9!uit rol instructiv. $le au ,ost'i sunt un ne6ntrecut mi"loc !i!actic 'i cateheticpentru cre!incio'i7 servin! !rept c9r;i puse la 6n-!em>na celor care intr9 6n iseric9. $be constituie o$vanghelie vi8ual9 sau o variant9 pictural9 a $van-gheliei.

    Pentru cre!incio'i7 icoanele sunt mai ales oiecte!e cult cinstite prin 6ngenunchere7 s9rutare7 invocareR0l=i Z&iioi 8ugr9vite. Cinstirea aceasta nu se 6n-H ii?!pi.i spre materia !in care este ,9cut9 icoana7 ci

    im persoana 6n,9;i'at9 !e ea. Cu toate acestea7

    In ?.in ii 'i icoana 6n sine7 c9ci materia7 !evenit9

    r?iiuio.ire a chipului unei persoane s,inte se s,in-

    iZ Zu o slu"9 special9 care o 6n!rept9;e'te la

    H? .i.i.i cinstire. 6n tra!i;ia orto!o#97 o icoan9 seI im &/9 6n iseric9 R0 !e 8ile 6nainte !e s,in;ire7 iar

    23 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    24/185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    25/185

    ii nculat 6n mai multe re!act9ri7 ,iin! cunoscute mainln?i coliJ !e ia &untele )thos7 r9mase 6n ,orm9 !emnnuscris. Cel mai important manuscris !e acest ,elI tosl cel al lui Dionisie !in urna7 cunoscut mait,tr/iu cu numele !e $rminia picturii i8antine a luiDionisie !in urna7 !in secolul al W(III-lea. $a este

    ultima 'i cea mai complet9 !intre toate varianteleI nniniei7 !e'i 6n realitate este tot o oper9 !e com-i\ii7i^io. *ucrarea a ,ost tra!us9 'i 6n rom>ne'te !emai multe ori7 ultima ,iin! 6n 411.?

    Cum o arat9 'i numele7 $rminia este carte !eaplicare 'i interpretare a picturii iserice'ti. $a uprin!e !ou9 p9r;i principale. 6n prima parte se !auFnslruc;iunile tehnice privitoare la materia"ele ,olosite

    i.i pictur9 Fculori7 uleiuri7 verniuri etcG. 6n partea aioua7 se pre8int9 programul sau tipicul iconogra,icZlup9 care se ghi!ea89 pictorii !e iserici 6n re!areaZ&eritelor scene 'i persona"e s,inte !in (echiul Tes-i.iment7 Noul Testament 'i !in istoria Bisericii cre'-tine Fs9r9torile7 vie;ile s,in;ilor etcG.

    6n e#ecutarea picturii isericilor orto!o#e7 respec-i.irea $rminiei este oligatorie pentru c9 ea asigur9

    unitatea !e stil 'i !e i!ei teologice proprii orto!o#iei.$rminiile 6ns9 nu 6n!r9gesc personalitatea 'i talentulpictorului7 care r9m>n liere7 chiar- 6n ca!rul unui

    :Jinon caR3

    Ce se pici6ntr-o iseric9 orto!o#9 M

    on,orm $rminiei picturii i8antine7 ansam-lul pictural al unui l9ca' !e cult orto!o#

    tinnaiaO con M tLtuie u u = tot un ?Oar7 !eterminat !e ,unc-ponalitatea 'i simolismul ,iec9rei p9r;i componentea sericii. In!i,erent !e m9rimea spa;iului pictural

    sunt oligatorii 'i aproape nelipsite urm9toarele scenei cnipun.

    6n altar se repre8int9 &aica Domnului7 ca rua9-oare pentru cre'tini7 'i S,in;ii Ierarhi7 autori ai celor

    6re liturghii orto!o#e. Spa;iul care ne atrage cel ma25 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    26/185

    rX* P c (7r h a eSte - 7conostasu \ sau t>mpla 1 ale carescene 'i chipuri s,inte sunt ,i#ate !e tra!i;ie. Pe acestperete !esp9r;itor 6ntre altar 'i naos sunt 6n,9;i'atema. multe r>n!uri !e icoane. 6ncep>n! !e os ,n suspe primul r>n! suni icoanele numite 6mp9 9te'ti ale

    &antuitoru u. Aristos 'i &aicii Domnului. 6n st>ngaicoane. &>ntuitorului7 6n acela'i r>n!7 este icoanahramului isericii7 a!Jc9 a s,>ntului c9ru,e 7 esteae!.cat l9ca'ul !e cult 'i care este ocrotitorul Iui 6n!reapta .coanei &aicii Domnului se a,l9 icoana unu a

    !en7Ph !intre S,in;ii Care Se ucur9 !e o n cinsT e!eoseita in 8ona respectiv9 sau unul !intre cei maiRR

    in.nmna;i s,in;i orto!oc'i. Pe u'ile !iacone'ti suntm "i7 ivi;i arhanghelii sau s,in;i militari7 iar pe u'ileii. i^. ii. Zie'ti se repre8int97 !e regul97 scena Bunei(iO. mi7 6nca!rat9 !e cei patru evangheli'ti. 6n spa;iul!Z su icoanele 6mp9r9te'ti7 se 8ugr9vesc scene !in(echiul Testament care au leg9tur9 cu slu"irea sa-

    tr!otal9 !e la altar.

    )l !oilea r>n! !e icoane !e pe catapeteasm9 repre-8intJ7 !e regul97 42 !intre cele 4R mari s9r9tori numite6mp9r9te'ti7 6n cinstea &>ntuitorului Aristos 'i a &aiciii &imului7 av>n! 6n centru Cina cea !e Tain9.

    In registrul urm9tor sunt 6n,9;i'a;i cei 42 s,in;iapostoli7 av>n! 6n mi"loc pe &>ntuitorul. &erg>n! 6nin 7 r>n!ul urnr,9t!r !e Icoane este cel re8ervatproorocilor (echiului Testament. Sunt 6n,9;i'a;i 42piooroci7 av>n! 6n centru icoana &aicii Domnului cui mi incul 6n ra;e. Deasupra acestui uitim r>n! !eIcoane se a,l9 s,>nta cruce7 pe care este 6n,9;i'at&>ntuitorul r9stignit. De o parte a crucii este 6n,9;i-H7.7iia icoana &aicii Domnului7 iar !e cealalt9 a S,.io. m $vanghelistul7 !e !imensiuni mai mici.

    6n naos ne atrage aten;ia 6n mo! !eoseit turla. .ne are 6n alta sau calota eK S,eric9 icoana Panto-cratorului7 a!ic9 a &>ntuitorului lisus Aristos 6n

    calitatea sa !e atotputernic7 care inecuv>ntea89 i.l iu;e'te pe cre!incio'i 'i lumea 6ncon"ur9toare. 6nunghiurile care leag9 turla !e naos se 8ugr9vesc ceiatru evangheli'ti. 6n cele !ou9 asi!e laterale ale

    26 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    27/185

    isericii se pictea897 !e regul9 Na'terea Domnului iasu! 'i 6nvierea ia nor!. Pe olta sau tavanul isericiise repre8int9 Bote8ul Domnului7 S,>nta Treime sauun alt pra8nic 6mp9r9tesc. estul7 naosului 6n,9;i-'ea89 scene !in via;a &>ntuitorului7 minunile 'ipil!ele sale7 s,in;ii militari 'i martiri7 s,in;ii rom>ni

    canoni8a;i !e iserica noastr9.R5

    Ce este hramul unei iserici M

    -O- O nce l9ca' !e cult orto!o# poart9 numeleunui pra8nic 6mp9r9tesc7 al unei s9r9tori a&aicii Domnului sau a unui s,>nt. )u8imvorm!u-se sau scriin!u-se7 !e e#emplu7 !espre

    Biserica S,>nta Treime7 Biserica 6n9l;area DomnuluiBiserica )!ormirea &aicii Domnului sau BisericaS,an;ul Nico6ae7 ori iserici ale altor s,in;i. )ceasta

    6nseamn9 c9 respectivele iserici suni a'e8ate supatrona"ul acestor s,in;i7 purt>n!u-le numele )cests,>nt se nume'te cu un termen slavon hram 'iiserica ii prime'te o!at9 cu momentul s,in;irii loculuipe care ea urmea89 s9 ,ie construit9 'i7 mai ales7 6nmomentul s,in;irii ei. )ceast9 lucrare s,>nt9 este

    cunoscuta cu !enumirea !e t>rnosireJ slu"a estere8ervata numai episcopului7 preo;ii neav>n! voie s9o s9v>r'easc9.

    Cum au luat na'tere hramurile !e iseric9? M Chiar!e la 6nceputurile cre'tinismului7 cre!incio'ii au

    6ncon"urat cu !ragoste7 venera;ie 'i respect pe eroiicr `. !l . n ML? a!i 1 9 .. Pe s,in;ii lor. Din istoria vie;ii 'iactivit9;i. Bisericii cre'tine 'tim c97 6n primele veacuri7c>n! cre'tinismul ap9rea ca o religie nou9 6n Imperiulroman7 s-a 6nregistrat cel mai mare num9r !e s,in;i.RYi ^i coi care7 p9trun'i !e a!ev9rurile 6nv9;9turii lui

    &ii ?H?H7 primeau moartea cu convingerea c9 prin

    ii so nasc la via;a cea nou97 via;a 6n Aristos. De

    ai mm 7.i /iua !e pomenire a s,in;ilor nu este aceea 6n

    iZ\ s-au n9scut7 ci 8iua 6n care au trecut la cele

    7 im K 8iua rena'terii lor spirituale.27 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    28/185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    29/185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    30/185

    mare sau la slu"ele ,unere.

    (e'mintele iserice'ti liturgice au o semni,ica;iesimolic9 'i se !eoseesc !up9 cele trei trepte aleclerului: !iacon7 preot7 episcop.R1

    (e'mintele !iaconului sunt: stiharul7 un ,el !ec9ma'9 lung97 m>necu;ele7 care str>ng m>necilestiharului7 'i orarul7 propriu numai !iaconului - o,>'ie !e sto,9 lung9 'i 6ngust9 cu cruci cusute pe ea.*a stihar 'i m>necu;e7 preotul a!aug9: epitrahilul saupatra,irul Fcu !enumirea popular9G7 r>ul 'i ,elonulcare este ca o mantie. $piscopul poart97 pe l>ng9stihar7 epitrahil7 r>u 'i m>necu;e7 e!ernita7 !e,orm9 romic97 sacosul7 un ve'm>nt mai scurt !ec>t

    stiharul7 cu m>neci largi7 omo,orul7 un ve'm>nt purtatpe umeri7 ca un 'al7 mitra7 care este acoper9m>ntulcapului7 toiagul sau c>r"a7 numit 'i pateri;97 'i mantia.

    Ce sunt culionul si camila,ca M

    sTO rin natura misiunii lor7 aceea !e slu"itori ai luiH iS Dumne8eu7 clericii se !eoseesc !e ceilal;i-*V oameni 'i prin 6mr9c9minte. rm>n! e#em-

    plul &>ntuitorului7 ai c9rui slu"itori sunt7 ca 'i pe cel alL -,in;ilor )postoli ai c9ror urma'i sunt7 clericii poart97 6nvia;a !e toate 8ilele haina preo;easc9 tipic97 numit9I loveren!97 con,ec;ionat9 !in sto,9 !e culoare 6nchis97m general7 iar pentru se8onul !e var97 !in culoripotrivite. Nu sunt 6ng9!uite culorile stri!ente. Singurulcare poart9 haine !e culoare al9 este7 6n tra!i;ia Bise-ricii rto!o#e om>ne7 patriarhul. Culoarea hainelorpreo;e'ti oi'nuite nu are nici o semni,ica;ie.

    n costum preo;esc complet presupune7 pe l>ng9reveren!9 'i r>u !e culoare neagr97 o hain9 care sepoart9 peste reveren!97 cunoscut9 cu numele !eras9 sau giuea7 croit9 cu m>neci mai largi. 6nvechime7 preo;ii orto!oc'i purtau7 asemenea c9lug9-rilor7 cul6on7 a!ic9 acel acoper9m>nt al capului7 !e,orm9 cilin!ric97 mai lat spre partea !e sus.

    Purtarea costumului preo;esc este o oliga;ie

    canonic9 stailit9 !e S,in;ii P9rin;i ,oarte !e timpuriu. 6nBiserica rto!o#97 spre !eoseire !e cea Protestant954sau Catolic97 costumul preo;esc este tot!eauna numai

    30 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    31/185

    su ,orma unei roe lungi p>n9 la p9m>nt. Costumulpreo;esc este aceia'i 'i oligatoriu pentru toate trepteleclerului: episcopi7 preo;i 'i !iaconi7 ca 'i pentru cei !inlumea monahal9. *a c9lug9ri7 arhierei sau episcopipeste potcap se poart9 un acoper9m>nt negru !e,orma voalului7 care at>rn9 pe spate7 numit camila,c9.

    *a costumul preo;esc oi'nuit7 se a!aug9 uneleornate speciale care sunt semnul !istinc;iilor preo-;e'ti pentru merite !eoseite7 sau al unor trepte a!-ministrative. Distinc;iile preo;e'ti sunt: sachelar7 ico-nom 'i iconom stavro,or. Sachelarul poart9 r>ualastru7 iconomul acela'i r>u7 !ar a!aug9 la slu"9un semn !istinctiv su ,orm9 !e rom7 prins pe 'oX!ul!rept7 numit e!erni;9. Iconomul stavro,or a!aug9 laacestea crucea purtat9 pe piept ca un pan!antiv

    stavro,or 6nsemn>n! purt9tor !e cruce. Cea mai6nalt9 !istinc;ie este crucea patriarhal9.

    Treptele a!ministra;iei iserice'ti sunt: protopopulsau pro6oiereul7 a!ic9 primul 6ntre preo;ii unei cir-cumscrip;ii iserice'ti alc9tuite !in mai multe parohii'i preo;i7 inspectoratul isericesc7 consilierii 'i vicariieparhiali 'i consilierii patriarhali. To;i ace'tia suntpreo;i 'i poart9 ca semn !istinctiv crucea 'i r>ie

    ro'u sau vi'inii. Consilierii patriarhali 'i vicarii potpurta raie mov sau ciclamen.

    Distinc;iile c9lug9re'ti sunt: sincel7 protosincel 'iarhiman!rit sau iegumen. )rhiman!ritul poart9 cruceCon!uc9torul unei m9n9stiri este stare;ul.

    Spre !eoseire !e ace'tia7 episcopul poart9 en-golpion7 a!ic9 o iconi;9 oval9 pe piept7 at>rnat9 !eun lan;7 camila,c9 'i. aston. &itropolitul a!au9cruce ia camila,c9 'i pe piept. Patriarhul poart9 unengolpion !ou9 cruci7 cruce la camila,c9 'i toatehainele ale. C>t prive'te r>ul7 to;i arhiereii 6l potpurta !e culoare ro'ie7 mov sau ciclamen.52

    (asele 'i o!oarele liturgice

    ,TK entru s9v>r'irea cultului !ivin7 pe l>ng9

    H IS l9ca'ul !e cult7 slu"itorii iserice'ti 'i ve'--X* mintele liturgice7 mai este nevoie 'i !eise 'i alte o!oare s,inte. )cestea s-au 6ntreuin;at

    6nc9 !e la 6nceputurile cre'tinismului. *ucrate la 6n-31 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    32/185

    ceput !in materiale mai simple ele s-au ,9urit ulterior7o!at9 cu !e8voltarea cultului 'i 6n,lorirea artei ise-rice'ti7 !in materiale scumpe 'i cu mult gust artistic7,iin! intro!use treptat 6n cultul !ivin 'i !>n!u-li-seapoi semni,ica;ie teologic9 'i simolic9. (asele 'io!oarele s,inte s-au p9strat7 6ncep>n! !in secolul al

    I(-lea7 6ntr-o 6nc9pere special9 ata'at9 altarului7numit9 schevo,ilachion7 iar persoana care r9s-pun!ea !e ele7 se numea schevo,ila# 'i avea un ,el!e consacrare pentru a le putea m>nui. Dup9 tra!i;iaBisericii orto!o#e7 ,emeile 'i persoanele nes,in;ite nuau !reptul s9 se ating9 !e aceste oiecte s,inte.Canoanele iserice'ti prev9! pe!epse aspre pentru

    6ntreuin;area vaselor 'i o!oarelor s,inte 6n altescopuri !ec>t cel liturgic7 ca 'i pentru ,urarea sau

    6nstr9inarea lor.53Principalele vase 'i o!oare s,inte sunt urm9toarele-Discul - este un oiect s,>nt7 lucrat 6n ,orm9 !etaler7 !e regula cu picior7 !in argint sau !in alt mate-rial7 aurit7 argintat sau nichelat ori cromat7 pe care sea'a8a p>inea special preg9tit9 pentru S,>nta 6mp9r-t9'anie7 6ntreuin;area lui 6n cult urc9 p>n9 6n tim-purile apostolice 'i-l g9sim 6n toate riturile liturice

    r9s9ritene 'i apusene.Potirul - este un vas liturgic lucrat 6n ,orm9 !ecupa cu picior cu a8a lat97 6n care se toarn9 vinulamestecat cu ap9 6n ve!erea preg9tirii S,intei 6mp9r-t9'anii. $l a ,ost 6ntreuin;at chiar !e &>ntuitorul lana cea !e Tain9 'i !e atunci a r9mas nelipsit !e las9v>r'irea S,intei *iturghii. Potirul s-a ,9cut !in !i,eritemateriale7 cupa av>n! !i,erite ,orme. )st98i el selucrea89 !in argint sau alt metal7 av>n! cupa !e ,orm9rotun!a aurit97 argintat9 sau nichelat9 pentru a nuo#i!a Potirele cu paharul !e sticl9 nu sunt practiceputan!u-se sparge. )t>t !iscul7 c>t 'i potirul pot ,ilucrate artistic7 multe !in cele vechi ,iin! a!ev9rateopere !e art9 6n ,iligran7 email sau alte tehnici.

    Peste !isc 'i potir se a'a89 acoper9m6ntele sauproeove;ele Ftermen !e origine slav9G7 a!ic9 uc9;i !estota7 lucrate cu galon 'i ro!erie7 cu cruci pe ele care

    acoper9 s,intele vase. )coper9m>ntul !iscului? estep9trat7 cel al potirului 6n ,orm9 !e cruce7 iar peste ele sea'a8a un a treilea7 numit 'i aer7 purtat !e preot sau!iacon la voho!ul mare sau ie'irea cu !arurile

    32 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    33/185

    )ntimisul este ucata !e sto,97 in sau p>n89 careare imprimata pe ea punerea 6n morm>nt 'i carepoarta p9r;i !e moa'te 'i relicve7 s,in;it9 !e episcopp9strata pe S,>nta &as9 'i ,9r9 !e care nu se poates9v>r'i S,>nta *iturghie.

    Tot 6ntre oiectele liturgice intr9 c9!elni;a pentrutamaiat7 vasul cu ap9 s,in;it9 'i vasul !e ote8 Fcris-telni;aG. #5R

    Caro sunt c9r;ile orto!o#e !e ritual M

    Cultul !ivin pulic al Bisericii rto!o#e se

    !es,9'oar9 !up9 c9r;i !e cult sau c9r;iiserice'ti ori !e slu"9. $le au constituit!intru 6nceput o parte important9 a te8aurului Bise-rlcll7 ,iin! p9strate cu s,in;enie7 mai ales 6n perioa!eleZiZ\ persecu;ie 6n!reptate 6mpotriva cre'tinilor 'i carelinleau !istrugerea lor.

    C9r;ile !e ritual 6ntreuin;ate !e Biseric9 sunt !e!ou9 ,eluri7 !up9 con;inutul lor: c9r;i care cuprin!

    le#te e#trase !in S,>nta Scriptur9 'i c9r;i alc9tuite !eI 6iseric97 6n care sunt concentrate pro!use imno-F"ra,ice 'i evhologice ale marilor melo8i cre'tini 'irug9ciunile alc9tuite !e S,in;ii P9rin;i.

    Dintre c9r;ile !in prima categorie ,ac parte:4. $vanghelia sau $vangheliarul7 numit9 uneori'i Tetraevanghelul. Cartea cuprin!e p9r;i !in te#telescrise !e cei patru evangheli'ti &atei7 &arcu7 *uca 'iloan. )ceste p9r;i se numesc pericope. Cel care a

    6nceput opera !e 6mp9r;ire a $vangheliilor pe peri-cope7 pentru a ,i citite la cult7 a ,ost un oarecare$vagrie7 !e la s,>r'itul secolului al I(-lea7 'i !iaconul55$utaliu !in )le#an!ria $giptului7 pe la anul R5@.*ucrarea a ,ost continuat9 !e S,. Sava cel S,in;itFsec. I(G 'i So,ronie al Ierusalimului Fsec. (IIG7 ,iin!!e,initivat9 !e S,. loan Damaschin Fsec. (IIIG 'i S,.Teo!or Stu!itul Fsec. IWG.

    2. )postolul cuprin!e pericopele citite la cult !inaptele )postolilor: cele 4R epistole ale S,. )postolPavel 'i cele epistole soornice'ti. 6mp9r;irea peri-

    33 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    34/185

    copelor s-a ,9cut !e c9tre aceia'i autori. Pentru)postol mai 6nt>lnim 'i !enumirea arhaic9 !e Pra#a-postol sau Pra#iu.

    3. Psaltirea este cartea !e cult care cuprin!e cei450 !e psalmi7 6mp9r;i;i 6n 20 !e catisme7 a!ic9

    grupe !e psalmi. Denumirea !e catism9 vine !e lagrecescul n! a'a!ar 42 &ineeJ Trio!ul7 cartea ,olosit9 6n

    timpul Postului &areJ Penticostarul7 cu c>nt9rile 'islu"ele iserice'ti !in perioa!a !e 50 !e 8ile7 cu-prins9 6ntre Pa'te 'i usalii.

    C9r;ile !e cult au ,ost cele !int>i !ocumente 'imonumente ale limii rom>ne literare 'i ale culturiirom>ne'ti. 6ncep>n! cu !iaconul Coresi7 6n secolul alW(I-lea7 'i continu>n! cu mitropoli;ii Teo,il 'i te,an!in ara om>neasc97 (arlam 'i Doso,tei 6n &ol-

    !ova7 Simion te,an 6n Transilvania 6n secolul alW(II-lea7 'i mai ales )ntim Ivireanul 6n secolul alW(III-lea7 c9r;ile !e cult au ,ost tip9rite 6n limarom>n97 circul>n! 6n toate provinciile rom>ne'ti.Procesul acesta s-a !e,initivat 6n secolele urm9toare

    7.7L.. i&maschin 'i Chesarie la >mnic7 lacoi -u6nnuii 'i (eniamin Costachi 6n &ol!ova7 rigore alI( Iun Dasc9lul7 )n!rei aguna 'i al;ii. Dup9 4@@57 .< i7i. 7 ^. H cult au 6nceput s9 apar9 6n e!i;ii o,iciale alei nilului Sino!. 6n ultimii R0 !e ani ele au ,ostiip7 irite 6n e!i;ii !iortosite7 a!ic9 a!use la 8i inni&n;a limii vorite 'i a r>n!uielilor !e slu"9.

    5Y

    *ima rom>n9 - lim9 liturgic9

    n spiritualitatea orto!o#9 rom>neasc97 cultul

    I !ivin pulic "oac9 un rol cu totul !eoseit Prin

    W ,rumuse;ea ceremoniilor7 og9;ia !octrinar9 'isemni,ica;ia lui mistico-simolic97 cultul !ivin 6ntre;ine

    34 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    35/185

    leg9tura cre!incio'ilor cu Dumne8eu7 contriuin! lap9strarea7 cultivarea 'i 6nt9rirea sentimentului aparte-nen;ei la aceea'i Biseric9 orto!o#9 'i la acela'ineam. )'a au sim;it 'i au tr9it 6ntot!eauna cre!in-cio'ii orto!oc'i rom>ni via;a !e cult.

    Cre!incio'ii s-au sim;it? una cu preotul lor 'i 'i-auunit glasul in rug9ciune cu el7 ,orm>n! o a!ev9rat9o'te rug9toare. Ceea ce a 6nlesnit aceast9 parti-cipare activ97 !irect9 'i e,ectiv9 la cultul !ivin a ,ostal9turi !e convingerile religioase puternice7 ,aptul c9

    6ntot!eauna cre!incio'ii s-au rugat 6mpreun9 cupreo;ii lor in lima pe care au vorit-o 6n viata !etoate 8ilele7 6n;eleg>n! ceea ce se s9v>r'e'te ?'i seroste'te in s,>ntul l9ca'. i

    Cre'tinismul7 propov9!uit 6n p9r;ile noastre 6nc9!in vremea S,. )postol )n!rei 'i !e ucenicii S,

    )postol Pavel7 r9sp>n!it apoi prin coloni'ti romani5@7 iZviini7 'i 6nt9rit !e misionari7 a prins aici r9!9cini.ulit?n!. $l s-a r9sp>n!it 'i propov9!uit 6n limaInima veche7 popular97 vorit9 6n 6ntreg Imperiul

    ian7 !in care s-a ,ormat apoi lima str9rom>n9..... lima rom>n9 veche. Cum era ,iresc7 cultul !ivin7. iu. ir !e la 6nceputul organi89rii Bisericii !in acestep9r;i7 s-a o,iciat 6n lima poporului7 pentru a ,i 6n;elesZlZ- acesta7 lucru !e care au ;inut seama 6ntot!eauna

    misionarii cre'tini.

    Situa;ia aceasta a !urat p>n9 6n secolele WI WIIZ 7=m!7 !up9 cre'tinarea popoarelor !e lim9 slav97 'iZlup9 apari;ia 'i r9sp>n!irea celei !e a treia limiconsi!erate ca s,>nt97 lima paloslav97 aceasta a,ost intro!us9 'i 6n Biserica rom>neasc97 6n a!mi-nistra;ie 'i 6n cult7 ,iin! socotit9 6n acela'i timp ca opav989 6mpotriva ten!in;elor pro8eiitiste str9ine 'imai ales catolice. Cu toate acestea7 lima rom>n97lormat9 !e,initiv7 ca 'i poporul care-i !9!use na'tere7nu a 6ncetat s9 ,ie vorit9 'i ,olosit9 6n cult. Slu"itorii

    Bisericii cu mult9 cultur9 'i pricepere7 e#plicau cultul'i slu"eau p9r;i !in el 6n lima rom>n97 slavona ,iin!?ne6n;eleas9 !e cre!incio'i 'i !e clerici7 care rosteaurug9ciunile ,9r9 s9 le priceap9.

    35 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    36/185

    )l9turi !e slavon9 a ,ost ,olosit97 6n cultul Bisericiinoastre7 pentru scurt9 vreme7 6ncep>n! !in secolul alW(II-lea7 'i lima greac9. )ceast9 situa;ie era totu'iun lucru ne,iresc pentru un popor a c9rui lim9 !eorigine7 latina7 nu avea nimic comun cu aceste !ou9

    limi7 consi!erate s,inte 'i impuse a ,i ,olosite 6nBiseric9. De aceea7 a e#istat !intot!eauna ten!in;a,ireasc9 !e 6nlocuire a lor cu lima vorit9 !e popor7pentru ca slu"a !ivin9 s9 ,ie 6n;eleas9 !e to;i.51

    De ce 'i !e c>n! se 6ntreuin;ea89 lum>n9rile 6n iseric9 M ?

    /O n practica vie;ii religioase a oric9rui cre'tin aprin!erea unei lum>n9ri este

    una !in oliga;iiie sale elementare. )proape c9 nu e#ist9 cre'tin care s9 intre6ntr-un l9ca' !e cult si s9 nu aprin!9 o lum>nare pentru sine7 pentru cei !raisi mai ales7 pentru cei care au r9posat. De c>n! !atea89 aceast9 practic9 aaprin!erii lum>n9rilor si ce semni,ica;ie are M

    Din m9rturiile pe care istoria Bisericii ni le pune la 6n!em>na7 !e!ucem c9lum>narea s-a 6ntreuin;at 6n cultul cre'tin !e la 6nceputurile sale. Practicaaprin!erii lum>n9rilor la cult o 6nt>lnim 'i 6nainte !e &>ntuitorul Aristos7 6n(echiul Testament7 !e un!e a trecut 'i 6n cre'tinism. De alt,el7 nu numai evreii

    au 6ntreuin;at lum>n9rile ia cult7 ci 'i alte popoare cum erau egiptenii7 grecii'i romanii. 6n r>n!uielile !e cult !e la templul iu!aic7 6nt>lnim 6n specialcan!elarul sau s,e'nicul cu 'apte lumini. Primii cre'tini7 proveni;i !intreevrei7 au preluat o parte !intre oiceiurile lor iu!aice. &>ntuitorul Aristos as9v>r'it Cina cea !e Taina7 c>n! a instituit S,>nta $uharistie 6ntr-un ,oi'or7Y0 ?t lumina lum>n9rilor. S,. )postol Pavel a pre!icat 'i 77v7i ii : Ji. 6 iurghie laTro"a7 6n n!it apoi pretutin!eni 'i nu esteLu^h.i !ivin9 la care s9 nu se 6ntreuin;e8e lum>n9rile.

    l .4 statornicirea practicii ar!erii lum>n9rilor la cult anniriuit ,oarte mult 'i situa;ia special9 a cre'tinilor!in primele secole7 care7 !in cau8a persecu;iilor7 seA&"au 6n catacome7 6n case sau camere ascunse7nu!e treuia s9 aprin!9 lum>n9ri sau can!ele pentrua putea s9v>r'i cultul !ivin. Din secolul al lll-lea7 avem'i m9rturii istorice scrise care atest9 6ntreuin;area

    lum>n9rilor 'i la slu"a 6nmorm>nt9rii martirilor. Printreslu"itorii clerului in,erior !in acea vreme este men;ionatacolutul7 care avea 6ntre sarcinile sale 'i pe aceea !ea aprin!e lum>n9rile 6n iseric9.

    36 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    37/185

    olosite Ia 6nceput !in necesitate7 lum>n9rile au ,ostp9strate 6n cult pentru a-i spori m9re;ia sau solemni-tatea7 !ar 'i pentru semni,ica;ia lor7 lumina lor simoli-8>n! pe Aristos7 narea.

    !at9 cu intro!ucerea luminii electrice7 num9rullum>n9rilor 'i can!elelor care ar! 6n iseric9 a sc98ut.$le se p9strea89 mai ales ca "ert,9 a!us9 !e cre!in-cio'i. Pentru p9strarea picturii isericilor7 la multel9ca'uri !e cult7 s-au con,ec;ionat hote specialepentru ar!erea lum>n9rilor. IY4

    ce se 6ntreuin;ea89 t9m>ia la slu"e M

    /=T X nul !in actele liturgice nelipsite !in slu"-

    I I e7e cu7tu7ui !ivin Pulic orto!o# este celvi al t9m>ierii sau c9!irii7 a!ic9 al r9sp>n!irii,umului 'i mirosului !e t9m>ie prin mi"locirea c9!el-ni;ei sau al c9;uiei7 oi'ct liturgic su ,orm9 !e cup9tra,orat97 cu picior 'i toart97 care se poart9 6n m>n97leg9n>n!u-se. )t>t 6n c9!elni;97 c>t 'i 6n c9;ui sepune c9rune 6ncins peste care se a'a89 t9m>iacare r9sp>n!e'te ,umul 'i mirosul speci,ic.

    Ce este 'i !e c>n! se 6ntreuin;ea89 t9m>ia 6ncultul cre'tin M T9m>ia este o sustan;9 mirositoareprovenin! !in sucul unor arori care cresc 6n rientul

    6n!ep9rtat sau 6n ),rica. 6n contact cu aerul7 acestsuc se 6ncheag9. $#ist9 mai multe ,eluri !e t9m>ie7!up9 arorii !in care provine. Smirna7 !e pil!97 esteun pro!us superior7 !e culoare galen97 uneori cu

    puncte ale7 care are un miros !eoseit !e pl9cut.Ca 'i t9m>ia7 ea constituia 6n vechime unul !in!arurile pre;ioase care se puteau ,ace cuiva. )'a7 !ee#emplu7 &>ntuitorului Aristos i s-au a!us ca !aruri

    37 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    38/185

    !e c9tre magi7 aur7 t9m>ie 'i smirn9. &ai e#ist97 !eY2.4:J omenea7 un ,el !e t9m>ie numit9 mira7 care estepro!usul unui arore oriental.

    iceiul 'i practica !e a t9m>ia la cult sunt ,oarte

    vechi 'i le 6nt>lnim 'i 6nainte !e cre'tinism7 6n religiileorientale 'i mai ales 6n religia iu!aic97 !e un!e autrecut 'i 6n cre'tinism. *a evrei e#ista un altar allam>ierii 6n care se ar!ea t9m>ie amestecat9 'i cu.iile materii mirositoare. 6n cre'tinism7 practica t9m>-ierii p9trun!e !estul !e timpuriu. Primele !ove8i!espre aceasta avem !in secolul al I(-lea. &ai t>r8iu7r>n!uielile !e slu"9 'i 6n special cele privitoare laS,>nta *iturghie7 prev9! momentele la care au loc

    aceste t9m>ieri. $le se ,ac !e alt,el7 nu numai laliturghie7 ci 'i la celelalte slu"e s,inte7 6nc>t7 se poatespune c9 nu e#ist9 serviciu !ivin la care s9 nu se

    6ntreuin;e8e t9m>ie.

    T9m>ierea sau c9!irea are 'i un simolism litur-gic. $a este socotit9 ca simol al rug9ciunii caretreuie s9 se 6nal;e ca 'i ,umul !e t9m>ie. C>n!c9!im locuri sau lucruri s,in;ite7 atunci ea are un sens

    !e venerare sau cinstire7 iar c>n! c9!im lucruri caretreuie s,in;ite7 simoli8ea89 harul !ivin care sepogoar9 prin rug9ciune. 6n genere7 ar!erea t9m>iei

    este privit9 ca un act !e "ert,9.

    T9m>ierea se u8itea89 numai la orto!oc'i 'icatolici. Protestan;ii 'i cultele neo protestante nu opractic9. T9m>ia 6ntreuin;at9 6n Biserica noastr9provine 'i !in import !ar 'i !in ,arica;ia proprie7 !inamestec !e ingre!iente mirositoare. 9'ina coni,ere-lor nu poate ,i socotit9 t9m>ie.Y3

    Ce sunt prescura 'i artosul M

    /) n cultul !ivin pulic orto!o#7 al9turi !e vin 'iap97 p>inea este materia principal9 !in carem se preg9te'te S,>nta 6mp9rt9'anie.

    6ntreuin;area p>inii ca materie !e "ert,9 esteveche. Se aminte'te !e aceast9 ,olosire a ei 6n(echiul Testament7 c>n! &elchise!ec7 regele Sale-

    38 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    39/185

    mului7 l-a 6nt>mpinat pe )vraam cu p>ine 'i vin7 su,orm9 !e o,ran!9. Din r>n!uielile !e la Cortulm9rturiei lui &oise reiese c9 !in l9ca'ul !e cult7 nulipseau p>inile punerii 6nainte7 tot ca un ,el !e "ert,9.*a Cina cea !e Tain97 c>n! 6n,iin;ea89 S,>nta$uharistie7 &>ntuitorul ,olose'te p>inea 'i vinul7 ca

    elemente !e a89 ale S,intei 6mp9rt9'anii7 iar 6nrug9ciunea inea se ,olose'tesu !ou9 ,orme: !e prescur9 'i !e artos. Cuv>ntulprescur9 vine !e la grecescul t 'i pe cei mor;i7 sco;>n! !in prescurimici p9rticele. Din prescurile r9mase !e ia preg9tireaS,intei 6mp9rt9'anii se ,ace ana,ura7 care se 6mparte

    la s,>r'itul S,intei *iturghii.

    Prescurile se preg9tesc !e c9tre o persoan9 cuvia;9 curat9.

    39 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    40/185

    )rtosul este p>inea care se ,olose'te la slu"a*itiei s9v>r'it9 6n a"unul marilor s9r9tori7 seara. 6nca8ul acestei slu"e7 p>inile F!e oicei cinciG se ine-cuv>ntea89 !e c9tre preot sau episcop7 6mpreun9 cugr>ul7 vinul 'i unt!elemnul 'i se !au cre!incio'ilor la

    s,>r'itul slu"ei. Cuv>ntul vine !e la ine7 amintin! tot !e cele cincip>ini cu care Aristos a s9turat mul;imile 6n pustie.

    Y5

    I -.Xi

    m ...

    n:/,r.

    De c>n! se 6ntreuin;ea89toaca 6n cultul cre'tin M

    ?OO

    40 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    41/185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    42/185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    43/185

    tele simoli8ea89 vocea sau chemarea lui Dumne-8eu 'i !eci 6n!emnul !e a participa la slu"eles,inte s9v>r'ite 6n iseric9.

    Dup9 tra!i;ie7 inventatorul clopotului este socotit!e Nola !in Campania7 la s,>r'itul secolului al

    -lea7 !e un!e se trage 'i !enumirea apusean9 !enitori7 ceea ce a ,9cutca 6n multe p9r;i7 s9 se revin9 la toac9.

    Y@

    K

    Clopotele se 6ntreuin;ea89 6n toate isericilecre'tine. $le sunt numeroase 6n l9ca'urile !e cult !inliir.orica us97 un!e e#ist9 a!ev9rate game !e cLo-KnGG sunate !up9 o tehnic9 asem9n9toare c>ntatului

    In org9.

    iin! socotit un oiect !e cult ,oarte important7clopotul se s,in;e'te ori se strope'te cu ap9 s,in;it9!up9 o or>n!uial9 special9. Clopotele se at la!iverse momente !in timpul unei 8ile liturgice7 ,ie 6ncomina;ie cu toaca 'i !e regul9 !up9 atereaacnsteia7 ,ie singure. B9tutul clopotelor se ,ace7 ca 'i

    toaca7 la 6nceputul slu"elor importante 'i la unelemomente !e seam9 !in ca!rul acestora7 la slu"a !esear97 la mie8ul nop;ii7 !e !iminea;97 la 6nceputulS,intei *iturghii7 ca 'i la unele ierurgii. Clopotele se

    43 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    44/185

    mai 6ntreuin;ea89 'i pentru a marca anumite eveni-mente sau 6nt>mpl9ri !in via;a cre!incio'ilor sau ao'tii cre'tine: 6ncetarea !in via;9 a unui enoria'Fc>n! ele sun9 prelung7 rar 'i t>nguiosG7 6n ca8 !eIncen!ii7 r98oaie sau revolu;ii ori alte evenimente!eoseite7 calamit9;i7 inun!a;ii7 grin!in9 '.a. Fc>n!

    ele at precipitat 'i alarmantG.

    Clopotele se toarn9 !intr-un alia" special7 6n carepre!omin9 alama7 care-i !etermin9 'i sonoritatea.In Patriarhia om>n9 ele se toarn9 la &9n9stirea

    Plumuita.

    Pentru a!9postirea clopotelor 'i a toacei s-au 8i!it

    clopotni;ele orto!o#e sau campanilele apusene. $lesunt construc;ii 6n ,orm9 !e turn7 ,ie separate !eiseric97 ,ie 6n unul !in turnurile sau turlele isericii.

    *a ma"oritatea isericilor !in ;ara noastr97 clopot-ni;ele sunt separate !e iseric97 !e'i e#ist9 !estulee!i,icii 6n care turla !e pe pronaos sau una !in cele!ou9 turle e#istente aici serve'te !rept clopotni;9.

    Y1

    De ce ,acem semnul crucii M

    ) n via;a cre'tinilor7 semnul crucii Xoac9 un rol cu totul aparte. Crucea este simolul cre'ti-K* nismului7 emlema sau semnul lui !e recu-noa'tere. P>n9 la &>ntuitorul Aristos7 crucea a ,ost

    44 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    45/185

    oiect !e tortur97 pe ea ,iin! r9stigni;i cei mai marir9u,9c9tori7 6n general t>lharii. De la Aristos7 crucea!evine oiect s,>nt pentru c9 ea a ,ost s,in;it9 prins>ngele s9u v9rsat pentru 6mp9carea omului p9c9toscu Dumne8eu. Crucea este simol al iuirii lui Dum-ne8eu-Tat9l7 ,a;9 !e lume 'i al "ert,ei r9scump9-

    r9toare7 a!us9 !e lisus Aristos.

    6nsemn9tate !eoseit9 a c9p9tat crucea !up9ce 6mp9r9teasa $lena7 mama lui Constantin cel&are7 a !escoperit lemnul crucii pe care ,useser9stignit &>ntuitorul 'i !up9 ce 6mp9ratul 6nsu'i aluat-o !rept emlem9 pentru steagurile 'i mone!elecare circulau pe atunci.

    6nv9;9tura !espre mo!ul !e cinstire a crucii a ,ost,i#at9 !e,initiv !e sino!ul al (ll-lea ecumenic7 !e laNiceea7 !in anul @7 la care se preci8ea89 c9 ea secinste'te ca 'i icoanele7 nu 6nchipuin!-o ca pe un

    0

    i!ol7 ci purt>n!u-ne cu g>n!ul la Cel care a ,ost

    r9stignii7 pe ea. Cu acest sens7 o g9sim pre8ent9piolutin!eni7 6n via;a cre'tin9. egula canonic9 pre-vo!e ca orice ,el !e cruce s9 ,ie s,in;it9 6nainte !e a i.o !a !estina;ia respectiv9. )cest act al s,in;irii !9 'iunionalului !in care este con,ec;ionat9 crucea uncaracter !e s,in;enie7 pentru c9 prin ea7 ca 'i 6n ca8ulicoanelor7 materia este scoas9 !e su 6ntreuin;area

    oi'nuit9.

    C>t prive'te ,ormele crucii7 6n istoria cre'tinismului

    se cunosc mai multe !in acestea. )st,el e#ist9 o

    cruce 6n ,orma literei W7 numit9 'i ntului

    )n!rei=7 F,olosit9 a8i ca semn !e circula;ieG pentruc9 pe o ast,el !e cruce a ,ost r9stignit apostolul

    )n!reiJ e#ist9 apoi o cruce cu ra;ele egale7 cunos-cut9 'i su !enumirea !e

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    46/185

    are ra;ul vertical mai lung !ec>t cel ori8ontal7 a'acum este 6ntreuin;at9 'i 6n practica Bisericii noastre7

    se nume'te

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    47/185

    4.J

    TI? 4 ?-

    te

    Cruce7 troi;97 rug9

    rucea este pre8ent9 permanent 6n via;acre!incio'ilor. Pornin! !e la l9ca'ul !e cult7construit 6n ,orm9 !e cruce 'i p>n9 lacrucea pe care o purt9m la pieptul nostru7 ca oiects,>nt 'i ocrotitor7 acest semn ne 6nso;e'te pretu-tin!eni.

    Crucea se ri!ic9 pe turlele isericilor7 ar9t>n! c96n iseric9 se reali8ea89 m>ntuirea a!us9 !e Aristosprin "ert,a pe cruce. neori7 pe turlele l9ca'urilor !ecult crucea este 6n,ipt9 6ntr-o semilun9 sau ,olose'teca postament acest astru. &onumentele care auacest mo! !e pre8entare a crucii sunt ctitorii !omne'tisau oiere'ti7 su aceast9 ,orm9 ascun8>n!u-se 'i osemni,ica;ie simolic9: lupta 6mpotriva st9p>nirii

    otomane7 6n vremea !e !omina;ie a Por;ii7 'i spe-ran;a 6n iruin;a cre'tinismului 6mpotriva? semilunii7

    6nt>lnim apoi crucea 6n cimitire7 ar9t>n! prin aceastac9 cei r9posa;i au a!ormit 6n cre!in;a 6nvierii 'i

    47 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    48/185

    n9!e"!ea vie;ii ve'nice.

    6n a,ar9 !e crucile cimiteriale7 e#ist9 a'a-numitelecruci memoriale sau comemorative7 a'e8ate la

    marginile !rumurilor7 la r9sp>ntii sau 6n anumiteloourl !in ora'e 'i sate un!e s-au 6nt>mplat eve-nimente memoraile. $#ist97 !e asemenea7 crucileFIn hotar 'i cele cu caracter votiv7 ri!icate !evoievo8i7 chiriarhi7 s,etnici !e !ivan7 oierna'i7 ne-gii:. lori7 me'te'ugari7 mo'neni 'i r98e'i pentru a co-nici nora un eveniment sau pentru a cere a"utorul!ivinit9;ii. )st,el !e cruci sunt cunoscute 6n &untenia

    7i ltenia cu !enumirea general9 !e troi;97 iar 6nI ransilvania cu cea !e rug9. 6ntre crucile renumite!e acest ,el amintim cele trei cruci !e l>ng9 cate!ralaPatriarhal9 !in Bucure'ti care ,useser9 a!use !in!i,erite locuri !in ;ar9 'i a'e8ate 6n anul 410Y 6nrarcul

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    49/185

    2

    3

    Semnul s,intei cruci7 6n cultul orto!o#7 se ,ace6mpreun>n! cele trei !egete !e la m>na !reapt9Fmare7 ar9t9tor7 mi"lociuG 'i str>ng>n! pe celelalte!ou9 6n po!ul palmei7 apoi !uc>n! m>na la ,runte7piept7 um9rul !rept apoi st>ng7 cu ,ormula: ntului Duh Fum9rul !rept 'i st>ngG7 )min=.

    S9r9torile 'i posturile

    49 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    50/185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    51/185

    calen!ar. Termenul vine !e la latinescul Calen!ae 'i6nseamn9 primele 8ile ale lunilor 6n care cet9;enilorromani li se a!uceau la cuno'tin;97 6n ,or7 prolemele!e interes pulic.

    6n istoria omenirii au ,ost ,olosite mai multe ,eluri !e

    calen!are: lunare7 solare sau lunaro-solare. Cel !int>icalen!ar a ,ost 6ntocmit !e egipteni. Calen!arul carese 6ntreuin;ea89 ast98i 6n toat9 lumea cre'tin97 ca 'ila unele popoare necre'tine7 a ,ost 6ntocmit !e c9treastronomul egiptean Sosigene7 la anul RY 6.!.A. pevremea 6mp9ratului lulius Ce8ar7 !e un!e s-a numit

    iulian. $l a ,ost preluat 'i !e cre'tini7n el s9r9torile. 6ntruc6t acest calen!ar

    avea o eroare !e calcul7 el r9m>nea 6n urm9 ,a;9 !erealit9;ile astronomice7 cu o 8i la 42@ !e ani. prim9

    \ )

    6ncercare !e 6n!reptare a lui s-a ,9cut 6n a

    @25

    c9tre Sino!ul I ecumenic7 care s-a ocupat mai mult!e mo!alitatea ,i#9rii !atei Pa'telui.

    Cum 6ns9 calen!arul continua s9 r9m>n9 6n urm9

    in secolul al W(I-lea aceast9 6nt>r8iere a"unsese la 408ile. )tunci7 la 45@27 s-a operat prima 6n!reptare acalen!arului !e c9tre astronomul italian *uigi *ilio7 supatrona"ul Papei rigore al Wlll-lea. )ceast9 opera;ie

    51 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    52/185

    nu a 6nsemnat alc9tuirea unui nou calen!ar7 ci a!u-cerea la 8i a celui iulian. De aceea nu e#ist9 un calen-!ar gregorian propriu-8is7 ci o re,orm9 gregorian9a calen!arului iulian7 prin care s-au suspen!at cele40 8ile !e 6nt>r8iere. $l se nume'te stil nou.

    Bisericile rto!o#e nu au acceptat aceast9 6n!rep-tare7 r9m>n>n! la calen!arul iulian stil vechi7 care7 la6nceputul secolului nostru7 r9m9sese 6n urm9 cu 43 8ileDe aceea7 Bisericile rto!o#e au hot9r>t s9-'i 6n!repte'i ele calen!arul. )ceasta s-a 6nt>mplat 6n 41237 c>n!7la Congresul Interorto!o# !e la Constan;i nopol7 s-aoperat 6n!reptarea calen!arului iulian7 printr-un sistem'tiin;i,ic mult mai corect !ec>t cel !in 45@2.

    Cu toate acestea7 nu toate Bisericile rto!o#e'i-au 6n!reptat calen!arul. 6ntre acestea se num9r9-Patriarhia Ierusalimului7 Biserica rto!o#9 us9Biserica rto!o#9 S>r9 'i m>n9stirile !in &untele

    )thos7 cu e#cep;ia (atope!uiui. )ceasta a 6ncura"atapari;ia mi'c9rii 'i grup9rii stiliste Fcare continu9 s9,oloseasc9 vechiul calen!ar iulianG7 6n special la greci'i rom>ni. *a noi stili'tii au se!iul la &9n9stireaSl9tioara 6n &ol!ova.

    C>t prive'te Biserica rto!o#9 om>n97 aceasta,olose'te un !ulu calen!ar: cel iulian7 6n!reptat laConstantinopol7 pentru s9r9torile cu !at9 ,i#97 'i ceivechi ne6n!reptat7 pentru s9r9torile legate !e Pa'tia c9rui !at9 este 6ns9 rotat9 !up9 stilul nou.

    @

    Cum au ap9rut s9r9torile6n via;a cre'tin9 M

    /nstitu;ia s9r9torilor are un rol !eoseit 6nvia;a cre!incio'ilor. $le sunt acele 8ile !incursul unui an isericesc 6n care se evoc9 'i

    H.FH comemorea89 evenimente !e seam9 'i persoane-.linte !in istoria vie;ii cre'tine. Cu aceste prile"uri7 6nl9ca'urile !e cult se s9v>r'e'te slu"a !ivin97 iar.iclivitatea 8ilnic9 oi'nuit9 se 6ntrerupe.

    52 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    53/185

    S9r9torile sunt practicate 'i respectate 6n toateroligiile 'i am putea spune c9 ele apar o!at9 cumani,estarea sentimentului religios. C>t prive'te s9r-9torile religioase cre'tine7 ele apar la 6nceput ca opiolungire a s9r9torilor iu!aice7 !ar serate 6n alt

    spirit 'i cu alt con;inut7 a'a cum era Pastele sauCinci8ecimea. Cu vremea 6ns97 s9r9torile cre'tine6nlocuiesc !e,initiv aceste s9r9tori. Cea !int>i s9r-9toare !e origine cre'tin9 este Duminica7 6n amin-tirea 6nvierii !in mor;i a &>ntuitorului7 eveniment careconstituie piatra !e temelie a 6nv9;9turii cre'tine. *aaceasta s-au a!9ugat7 6n timp7 6ncep>n! cu secolulal lll-lea7 s9r9torile 6n cinstea &>ntuitorului7 careamintesc principalele evenimente !in via;a sa. 6nce-

    1

    6

    p>n! cu secolul al ll-lea7 apar 8ilele !e comemorarea martirilor 'i m9rturisitorilor care 'i-au !at via;apentru Aristos. Din secolul al I(-lea 'i mai ales !insecolul al (-lea7 c>n! Biserica staile'te !e,initiv

    6nv9;9tura !espre &aica Domnului7 se ,i#ea89 s9r-9torile 6nchinate &aicii Domnului. *a acestea sea!aug9 cele 6nchinate S,intei Cruci7 S,in;ilor 6ngeri7persoanelor importante !in (echiul 'i Noul Testa-ment7 marilor pustnici 'i tr9itori ai vie;ii cre'tine pecele mai 6nalte culmi !e s,in;enie.

    *a 6nceput7 s9r9torile au avut un caracter localapoi7 cu vremea7 s-au generali8at 6n 6ntreaga cre'ti-n9tate. Procesul acesta a !urat c>teva secole7 !ar

    oricum 6n secolul al (l-lea putem spune c9 mareama"oritate a s9r9torilor calen!arului cre'tin erau ,i#ate!e,initiv. In ,i#area acestora7 un rol important l-a avutpietatea popular97 autoritatea isericeasc9 ne,9c>n!

    53 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    54/185

    !ec>t s9 cons,in;easc9 practicarea acestor s9r9tori.

    S9r9torile au ,ost ,i#ate !e la 6nceput 6n !ocu-mente care au purtat !iverse nume: calen!are7 mar-tirologii7 minologii sau sina#are care erau colec;ii !evie;i !e personalit9;i 'i !e evenimente 6nsemnate !in

    via;a Bisericii. Contopite7 coroorate 'i prelucrate7ele au !at na'tere Sina#arului sau Calen!aruluiBisericii rto!o#e. In !e,initivarea lui7 un rol impor-tant l-au avut S,. Simeon &eta,rastul Fsec WGNico!im )ghioritul Fsec. W(IIIG 'i Bartolomeu !inCutlumu' Fsec. WIWG. )ce'tia au a!9ugat la s,in;iivechi 'i pe neomartirii greci7 ca 'i pe s,in;ii !in uneleBiserici na;ionale7 canoni8a;i mai t>r8iu.

    S9r9torile sunt 8ile !e a!ucere aminte 'i !ecinstire a persoanelor 'i evenimentelor s,inte !inistoria m>ntuirii7 av>n! rol pe!agogic7 instructiv 'ie!ucativ pentru cre!incio'i. $le sunt notate !i,erit!up9 6nsemn9tatea lor7 6n calen!arul !e perete.

    @0

    De ce 'i cum ser9m Duminica M

    /="> 'a cum ar9tam 6n alt loc7 cea mai veche /) s9r9toare cre'tin9 este Duminica. Denu-

    -/ IV mirea ei vine !e la cuvintele latine'ti !omi-nlca !ies care 6nseamn9

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    55/185

    ir9toare pentru mai multe motive. Cel mai impor-"an; este acela c9 6n 8i !e Duminic9 a avut ioc6nvierea &>ntuitorului lisus Aristos. Tot 6n 8i !eDuminic9 s-a petrecut un alt eveniment !in istoriacre'tinismului7 cu semni,ica;ii ma"ore pentru e#is-

    ten;a Bisericii7 'i anume pogor>rea Duhului S,>ntpeste S,in;ii )postoli. 6nvierea lui lisus Aristos 'ipogor>rea S,>ntului Duh sunt cele mai !e seam9momente !in istoria !e 6nceput a vie;ii cre'tine.

    Dup9 m9rturiile ilice 'i istorice7 aceast9 8i aconstituit !e la 6nceput s9r9toarea s9pt9m>nal9 acre'tinilor7 6n care ei se a!unau 6n l9ca'urile !e cult'i ngeau p>inea=7 a!ic9 s9v>r'eau S,>nta *itur-

    ghie. C>t au !urat persecu;iile 6mpotriva cre'tinilor7

    @4

    aceast9 8i nu a putut ,i !eclarat9 ca 8i o,icial9 !e

    o!ihn9 'i s9r9toare7 !ar a ,ost respectat9 ca atare.)ia !up9 6ncetarea persecu;iilor 'i !up9 liertateareligioas9 a!us9 !e S,. Constantin? cel &are7 acestaa !eclarat-o ca 8i o,icial9 !e o!ihn9 6n imperiu.

    )ceasta nu 6nseamn97 cum eronat se spune7 c9 el ainstituit Duminica !rept 8i !e o!ihn97 ci c9 !oar ao,iciali8at 'i legali8at o practic9 respectat9 !e pestetrei sute !e ani !e c9tre cre'tini.

    Pe l>ng9 !enumirea !e Duminic97 a!ic9 !e 8i !om-neasc97 pentru aceast9 8i s-a mai ,olosit7 'i se mai,olose'te 'i a8i cea !e n9Jcu timpul7 ea a !o>n!it un sens cre'tin7 prin n!u-se

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    56/185

    aceast9 8i7 respectat mai ales la ;ar97 arat9 carac-terul !e ucurie acor!at s9r9torii.

    Duminica s-a serat mereu cu participarea la slu"a!ivin9. *a 6nceput7 !ac9 cineva lipsea trei !uminiciconsecutiv !e la iseric97 era 6nl9turat !in o'tea

    cre'tin9. De asemenea7 r>n!uielile iserice'ti reco-man!9 6ntreruperea activit9;ilor 8ilnice 'i serarea prino!ihn97 ,iin! 6ng9!uite numai activit9;ile ,ilantropice.

    Intr-un an isericesc sunt 52 !e !uminici !intrecare cele mai importante sunt: Duminica 6nvierii7 ausaliilor numit9 'i Duminica &are7 a loriilor7 !umi-nicile !e !inainte 'i !e !up9 Cr9ciun7 Bootea89 'i

    6n9l;area S,intei Cruci.

    @2

    Cr9ciunul - s9r9toarearena'terii spirituale

    56 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    57/185

    a

    rU X na !intre s9r9torile cele mai importante/ / = mai pline !e sens !uhovnicesc 6n via;a4 * cre!incio'ilor este Na'terea Domnuluinostru lisus Aristos sau Cr9ciunul7 cum este eacunoscut9 cu !enumirea popular9. 6n ceea ce pri-vo'te originea acestui cuv>nt7 p9rerile ,ilologilor sunt

    6mp9r;ite. )'a7 !e e#emplu7 unii 6l !eriv9 !e la cuv>n-lul carnationem7 a!ic9 m>ncare !e carne pentru c9

    s9r9toarea se pra8nuie cu consum mare !e carne7!up9 o perioa!9 lung9 !e post.

    )l;ii cre! c9 vine !e la calationem care 6nseamn9chemare7 convocare7 6ntrunire7 iar al;ii 6l !e!uc !e lalermenul latin creationem care 6nseamn9 crea;ie.

    )ceast9 p9rere !in urm9 este cea mai acceptat97!ac9 avem 6n ve!ere 'i sensul teologic al s9r9torii:'i anume prin na'terea lui lisus Aristos se reali8ea89o nou9 crea;ie a ,9pturii 'i a omului7 a!ic9 rena'terealui spiritual97 care se reali8ea89 !e ,apt7 prin ote8.

    S9r9toarea Cr9ciunului7 la 25 !ecemrie7 s-acelerat 6n )pus7 6ncep>n! !in secolul al lll-lea. 6n9s9rit7 separarea !intre Cr9ciun 'i Bootea897 care

    @3

    X3 .?57 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    58/185

    A

    i:. :et:

    ,er? :ii

    erau serate 6mpreun9 ia Y ianuarie7 su !enumirea!e $pi,ania sau Teo,ania7 a!ic9 ar9tarea lui Dumne-8eu 6n lume s-a ,9cut la anul 357 c>n! Cr9ciunul a

    6nceput s9 se sere8e 'i aici la 25 !ecemrie.

    Pentru 6nsemn9tatea ei !eoseit9 6n istoria m>n-

    tuirii7 Na'terea Domnului a ,ost serat9 !intot!eaunacu mare ,ast 'i solemnitate. $a este preg9tit9 !e operioa!9 !e post !e patru8eci !e 8ile. ltima 8i !epost7 cunoscut9 su !enumirea !e )"unul Cr9ciu-nului este o 8i !e post aspru. 6n aceast9 8i7 cei carepostesc p>n9 spre sear9 oi'nuiesc s9 m9n>ncegr>u ,iert7 amestecat cu ,ructe 'i mie8 !e nuc9 'imiere sau ,oi;e su;iri !e p>ine7 ca pentru pl9cint97coapte7 6n care se 6n,9'oar9 mie8 !e nuc9 amestecatcu 8ah9r sau miere. $le se numesc ntuitorului=. 6n multe p9r;i !in ;ar9 se oi'nuie'tes9 se ,ac9 poman9 cu ast,el !e gr>u sau ,oi;e.

    Tot 6n a"unul s9r9torii sau cu c>teva 8ile 6nainte!e aceasta7 preo;ii uml9 pe la casele cre!incio'ilor7cu icoana Na'terii7 vestin! apropierea s9r9torii Cr9-ciunului7 inecuv>nt>n!u-le ,amiliile 'i lucrurile !ingospo!9rie. mlatul cu icoana este unul !intre celemai vechi oiceiuri cre'tine'ti7 amintit chiar !in pri-

    mele secole7 constituin! una !intre cele mai impor-tante vi8ite pastorale care treuie cultivate 'i p9stratecu s,in;enie. )cest oicei ,ace parte !in og9;ia !e!atini 'i tra!i;ii care au 6nso;it pr98nuirea solemn9 a

    58 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    59/185

    marii s9r9tori a Na'terii Domnului. Prin pre8en;apreotuiui7 a icoanei7 ca simol al pre8en;ei lui Aristos'i prin inecuv>ntarea slu"itorilor7 a!us9 cu acestprile"7 s9r9toarea cap9t9 ,rumuse;e 'i solemnitate.

    @R

    De ce uml9 preotul cuicoana 6naintea Cr9ciunului M

    .

    /O ntre practicile tra!i;ionale cre'tine'ti legate !es9r9toarea Cr9ciunului sau a Na'terii &>n-tuitorului este 'i umlatul cu icoana. )ceastansic !e ,apt o vi8it97 pe cars preotul o ,ace cre!"n-h \'ilor parohiei sale 6n a"unul r96unu6ui sau7 acoloun!e parohia este mai 6ntins9 'i mai numeroas97 cuc>teva 8ile 6nainte !e aceast9 s9r9toare. $,ectu>n!aceast9 vi8it97 preotul 6'i pune !oar epitrahilul 'ipoart9 cu el o icoan9 care 6n,9;i'ea89 scena na'terii&>ntuitorului7 c>nt>n! troparul s9r9torii 'i !>n!cre!incio'ilor icoana pentru a ,i s9rutat9.

    a;9 !e aceast9 practic97 atitu!inea celor vi8a;ieste !i,erit97 ar9t>n! starea lor su,leteasc97 e!uca;iareligioas97 cre!in;a 6n Dumne8eu 'i respectul ,a;9 !e!atinile 'i practicile iserice'ti7 nivelul !e cultur9 'iconcep;ia ,a;9 !e Biseric9 'i slu"itorii ei. 6n ,unc;ie !e

    acestea7 marea ma"oritate a enoria'ilor prime'te cuucurie vi8ita preotului7 v98>n! 6n ea o vestire as9r9torii Na'terii Domnului7 o pre8en;9 a ine-cuv6nt9rii Bisericii prin persoana preotului slu"itor. De

    59 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    60/185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    61/185

    viata !uhovniceasc9.

    @Y

    Ce sunt Deniile M

    n calen!arul orto!o# s9pt9m>na a cincea a Postului Pa'telui - sunt men;ionate7 6n 8ileleX. !e miercuri 'i vineri7 Denii7 a Canonului celui

    &are 'i a )catistului N9sc9toarei !e Dumne8eu.Ce sunt aceste Denii M

    Prin caracterul 'i con;inutul lor7 !eniile sunt uni-cate 6n cultul !ivin orto!o#. Cuv>ntul

    iot slu"9 !e sear97 prin ,aptul c9 se re,er9 numai lautrenia s9v>r'it9 seara.

    Dac9 privegherea se s9v>r'e'te 6n a"unul s9r9-torilor importante7 !eniile se s9v>r'esc numai 6n!ou9 s9pt9m>ni !in timpul unui an isericesc 'ianume: 6n s9pt9m>na a cincea 'i a 'aptea Fsau aPatimilorG !in Postul Pa'telui. Cele !ou9 !enii !ins9pt9m>na a cincea sunt utreniile 8ilelor !e "oi 'is>m9t9 s9v>r'ite seara7 6n a"un. Slu"a este o utrenie!e post care 6ngloea89 6n ea cele !ou9 piese

    @

    61 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    62/185

    44444

    SIS

    $

    p

    :?,el I

    4P\

    m

    imnogra,ice ,oarte importante 'i ,rumoase: Canonulcel &are al S,>ntului )n!rei Critlanul7 imnogra, !insecolul al (lll-lea 'i )catistul Bunei (estiri7 atriuitpatriarhului Serghie al Constantinopolului Fsec. (IIG.Prima pies9 imnogra,ic97 cunoscut9 'i su numele!e Canonul !e poc9in;9 este alc9tuit !in 250 !eimnuri sau stro,e 6n care autorul e#prim9 6n ,orm9

    6ntraripat9 8!roirea inimii celui p9c9tos7 constituin!un imn statornic spre poc9in;9. Cea !e a !oua com-po8i;ie imnogra,ic97 )catistul Bunei (estir

    este unimn !e lau!9 6nchinat &aicii Domnului7 alc9tuit !in

    62 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    63/185

    2R !e stro,e. )ceast9 pies9 imnogra,ic9 !9 e#presiesu ,orm9 poetic97 6nv9;9turii Bisericii !espre &aicaDomnului.

    Deniile !in s9pt9m>na ultim9 a Postului sau S9p-

    t9m>na patimilor sunt slu"ele la care cre!incio'iiparticip97 prin tra!i;ie7 6n num9r ,oarte mare. $le ses9v>r'esc 6n iserici 6ncep>n! cu seara loriilor7 !eci!in Duminica a 'asea a postului7 p>n9 vineri seara7inclusiv. Ca 'i cele !in s9pt9m>na a cincea 'i acesteutrenii au elemente speci,ice care le !au caracter !eunicat. Dintre aceste !enii7 cele mai importante suntcele !e "oi 'i vineri seara7 cunoscute 'i su !enu-mirile !e !enia mic9 'i !enia mare. Cea !e "oi

    seara are ca elemente speci,ice7 citirea celor 42$vanghelii ale patimilor 'i scoaterea solemn9 aS,intei Cruci 6n mi"locul isericii. Cea !e vineri searase !eosee'te !e celelalte !enii prin C>ntareaProho!ului7 6n trei st9ri ca 'i prin ritualul 6ncon"ur9riiisericii cu S,>ntul $pita, Fcus9tur9 sau pictur9 !emare ,rumuse;e care repre8int9 scena punerii 6nmorm>ntG.

    Ce este Duminica loriilor M

    @@

    Cu o s9pt9m>n9 6nainte !e Pa'ti7 6n Bisericarto!o#9 se pr98nuie'te s9r9toarea Intr9rii&>ntuitorului 6n Ierusalim7 care are la a89H vonimentul intr9rii trium,ale a &>ntuitorului 6n leru-alim 6nainte !e Patimile 'i 6nvierea Sa !in mor;i.

    Prin aceast9 intrare7 se 6mplinea una !in p?rooro-clrile mesianice ale (echiului Testament7 si anumeoa a proorocului Qaharia7 ,9cut9 cu 500 !e ani

    6nainte !e na'terea Domnului7 prin care spunea:n8ul asinei=. Cu 'ase 8ile 6nainte !e

    63 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    64/185

    i K i'tele iu!aic lisus venise 6n Batanta un!e era *a89rpe care-l 6nviase !in mor;i7 iar a !oua 8i a intrat 6nIerusalim. &ul;imea7 venit9 aici pentru s9r9toareaPa'telui7 au8in! !e venirea *ui a luat ramuri !e ,inic'i a ie'it 6n 6nt>mpinarea *ui strig>n!: ntat cel ce vine 6ntru numele Domnului=.

    De la acest ,apt a luat na'tere s9r9toarea care semai nume'te 6n popor 'i loriile7 unul !in cele 8ecepra8nice 6mp9r9te'ti 6n cinstea &>ntuitorului.

    S9r9toarea mai este cunoscut9 'i cu alte !enu-miri7 cum ar ,i cea !e lp9rilor= pentru c9

    @1

    =

    istorisirea evanghelic9 ne aminte'te !e ,aptul c9poporul ;inea 6n m>ini st>lp9ri7 a!ic9 ramuri sau cren-gu;e !e ,inic7 palmier sau !e m9slin7 !e un!e 'i!enumirea !e ntea89 cu o rug9-ciune special97 6n timpul slu"ei !e !iminea;a7 6nainteaS,. *iturghii 'i se 6mparte cre!incio'ilor7 care le ;in 6nm>ini tot timpul slu"ei7 ca simol al iruin;ei 6mpotrivamor;ii7 !ove!it9 prin 6nvierea lui *a89r !e c9tre&>ntuitorul7 cu o 8i mai 6nainte. )ceste ramuri suntapoi purtate7 6n unele p9r;i ale ;9rii noastre7 la r>u7 cao cing9toare7 pentru t9m9!uirea !e !ureri !e mi"loc. 6nalte locuri7 !in ele se ,ac cununi;e care se a'a89 laicoane sau can!ele7 p>n9 6n anul urm9tor7 ,iin! a!uc9-toare !e ine.

    S9r9toarea mai este cunoscut9 'i su !enumirea!e ntarea episcopuluipe listele !e can!i!a;i la primirea acestei Taine7 ,iin!

    64 / 185

  • 8/10/2019 Pr Nicolae D Necula Biserica Si Cult Pe Intelesul Tuturor Doc

    65/185

    oliga;i