Pr Ioan Horia Ranga Pilde Crestine

152

description

Cuprinde pilde din viata monahala, cuvinte de invatatura, sfaturi, istorioare cu sens moral crestinesc.

Transcript of Pr Ioan Horia Ranga Pilde Crestine

Pilde creştin-ortodoxe

8

Sfatul avvei Aminna

A întrebat odată ucenicul pe avva Aminna:

- Avva, dă-mi sfat pentru mântuire.

Atunci avva Aminna i-a răspuns:

- Precum melcul, după ce a trecut pe o frunză,

lasă o urmă strălucitoare în urma lui, aşa şi

creştinul - faptele bune şi de sfinţenie a vieţii lui să

rămână după el.

Gânduri spre trezirea sufletului

Adeseori avva Isidor era îngândurat. Cugeta

mereu la cele sfinte, rugându-se la Dumnezeu

pentru toţi oamenii. Un grup de tineri l-a rugat pe

avva Isidor să le vorbească despre mântuirea

sufletului.

Atunci avva Isidor le-a zis acest cuvânt:

- Noi, oamenii, ne temem de moarte, dar nu ne

temem de păcate şi de patimi.

Pilde creştin-ortodoxe

10

Treptele urcuşului spiritual

A fost întrebat avva Arsenie de un tânăr:

- Avva, care trebuie să fie calea înaintării

noastre spre Dumnezeu?

Atunci avva Arsenie i-a răspuns:

- Un creştin adevărat trebuie să urce anumite

trepte duhovniceşti, pentru a fi plăcut lui

Demnezeu. Aceste trepte să le păstrezi şi tu şi să

le urmezi:

- cercetarea conştiinţei

- smerenia şi asceza

- rugăciunea şi postul

Înţelepciune şi har

La avva Moise Înţeleptul a venit o femeie

temătoare de Dumnezeu şi-i spune:

- Avva, cum să-mi aleg oameni credincioşi în

jurul meu?

Atunci avva Moise a zis:

- Omul credincios cu adevărat este cel care din

teamă sau din iubire Îl ascultă pe Dumnezeu.

Valoarea unui om este dată de cât a înţeles şi cât

respectă el poruncile dumnezeieşti.

Pilde creştin-ortodoxe

12

Sfat pentru binecuvântare

Se spune despre avva Arsenie că era cel mai

înţelept şi mai liniştit monah din mănăstire.

A fost vizitat de-o femeie care deseori se certa

cu toată lumea din jur:

- Avva, ce să fac pentru a ajunge la

înţelepciune şi linişte cu cei din jurul meu?

Atunci avva Arsenie a zis:

- Gândeşte-te mereu la ce a spus Domnul

Hristos „Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui

Dumnezeu se vor chema”, dar să te gândeşti şi la

ce spunea avva Atanasie:

„Binecuvântat este cel ce aduce pace şi iubire

în sufletele oamenilor”.

Sfinţenie sau păcate

A fost întrebat avva Moise de un ucenic:

- Avva Moise, cum pot ajunge la sfinţenie?

Atunci avva i-a zis:

- Felul în care omul luptă pentru calea pe care

vrea să meargă este respectat de Dumnezeu.

Calea sfinţeniei este calea renunţării la plăceri

păcătoase şi toate gândurile, cuvintele şi faptele

trebuie modelate după învăţătura Domnului

Hristos.

Pilde creştin-ortodoxe

14

Sfat pentru viaţă

L-a întrebat odată o femeie pe avva Aminna:

- Avva Aminna, de fiecare dată când ajut pe

cineva care nu se teme de Dumnezeu, mi se

răspunde la binefacerea mea cu răutate şi dispreţ.

Eu îmi doresc să-mi deschid sufletul spre toţi

oamenii, dar ei mi se pare că nu înţeleg dorinţa din

sufletul meu. Ce pot face ca cei din jurul meu să

înţeleagă dragostea mea?

Atunci avva Aminna i-a zis:

- Să fii cu bunătate faţă de oameni, dar şi cu

înţelepciune. Acestea sunt două aripi ale

creştinului în lumea în care trăieşe.

Gândul răstignirii

Deseori avva Paisie era îngândurat, vărsând

lacrimi de durere. Văzându-l, ucenicii l-au întrebat:

- Avva, de ce porţi în sufletul tău atâta suferinţă

şi tristeţe?

Atunci avva Paisie a zis:

- Omenirea nu se mai gândeşte la răstignirea

Domnului Iisus. Ne aducem aminte în Postul Mare,

în Vinerea Patimilor, dar apoi uităm. Ar fi mai multă

pace şi iubire în lume şi în sufletul oamenilor, dacă

gândul la răstignirea Domnului, la patimile Sale de

bunăvoie pentru noi, le-am purta fiecare în minte

şi-n inimă.

De accea, vă îndemn la gândul răstignirii, gând

care să rodească în noi pacea sufletelor şi bucuria

inimii.

Pilde creştin-ortodoxe

16

Despre desăvârşire

L-a întrebat pe avva Isaac Sirul un ucenic:

- Avva, ce este desăvârşirea?

Atunci avva Isaac Sirul a răspuns:

- Desăvârşirea este un adânc de smerenie.

Sfântul Serafim de Sarov şi generalul

A venit la Sfânta mănăstire de la Sarov un

general-locotenet, mai mult să privească

mănăstirea, să vadă felul de construcţie. Avea

multe decoraţii pe piept şi era plin de mândrie în

sufletul lui.

La plecare, un moşier (pe nume Predkin) l-a

îndemnat să se întoarcă şi să stea de vorbă cu

părintele sihastru Serafim.

Fiind de mai multe ori rugat, generalul s-a învoit

şi a mers la chilia părintelui Serafim. Când a intrat,

părintele Serafim s-a plecat cu smerenie în faţa lui,

apoi l-a îmbrăţişat. Au rămas de vorbă cam o

jumătate de oră. În timpul discuţiilor, de pe pieptul

generalului au căzut câteva decoraţii. Părintele

Serafim i-a zis:

- Aceste decoraţii le-aţi luat pe nedrept.

Pilde creştin-ortodoxe

18

Atunci generalul a zis:

- Aşa este.

Ieşind apoi din chilie, generalul plângea ca un

copil, lăsând în chilia sărăcăcioasă a sihastrului

mândria şi decoraţiile.

Părintele Serafim i-a zis:

- Fiecare lacrimă să-ţi fie un gând şi un îndemn

la pocăinţă în faţa lui Dumnezeu.

Despre umilinţă

I-au cerut ucenicii sfat lui avva Macarie despre

viaţa duhovnicească.

Atunci avva Macarie le-a răspuns:

- Viaţa duhovnicească începe cu smerenia.

Vârful tuturor virtuţilor îl reprezintă umilinţa în harul

lui Dumnezeu.

Pilde creştin-ortodoxe

20

Despre păcat

La avva Arsenie a venit o femeie temătoare de

Dumnezeu şi l-a întrebat:

- Avva, ce este păcatul?

Atunci avva Arsenie i-a zis:

- Păcatul este o conspiraţie a minţii omului cu

diavolul împotriva Legii Sfinte a lui Dumnezeu.

Sfatul lui avva Macarie

A întrebat o femeie credincioasă pe avva

Macarie:

- Ce să fac, avva, ca să fiu plăcută lui

Dumnezeu şi oamenilor?

Atunci avva Macarie i-a răspuns:

- Dacă vrei să fii plăcută lui Dumnezeu şi să te

respecte oamenii ca pe o femeie credincioasă,

atunci să-ţi fie gândul ca şi fapta, fapta ca şi chipul,

chipul ca şi viaţa.

Pilde creştin-ortodoxe

22

Despre mântuire

Se spune despre avva Ioan că era mereu trist şi

îngândurat.

Odată ucenicii i-au spus:

- Avva, de ce eşti mereu trist şi îngândurat? Eşti

bolnav sau ai păţit un necaz?

Atunci avva Ioan le-a zis:

- Mă gândesc la cuvintele Domnului Iisus

Hristos şi văd că nici un om nu respectă porunca

iubirii: „Iubeşte-l pe aproapele tău ca pe tine

însuţi”.

Smerenia călugărului

Se povesteşte că în Muntele Sfânt a venit odată

diavolul la avva Ioachim şi i-a zis:

- Eu sunt Satana şi îmi plac oamenii mândri şi

ei sunt ai mei. Tu eşti mândru şi aşa te voi lua cu

mine.

Atunci avva Ioachim i-a răspuns:

- Bine ai venit, căci eu sunt cel mai rău dintre

toţi.

Atunci, auzind diavolul aceste cuvinte, s-a făcut

nevăzut, datorită smereniei călugărului.

Pilde creştin-ortodoxe

24

Pocăinţa şi iertarea

O femeie cu frică de Dumnezeu şi credinţă în

mila şi iertarea Lui, a fost la preotul duhovnic din

satul ei pentru a se spovedi şi a se împărtăşi. Din

cauza unor greşeli din tinereţea ei, preotul, după

Sfânta Taină a Spovedaniei, i-a dat doar sfânta

Aghiasmă (apă sfinţită). Femeia s-a tulburat în

sufletul şi-n inima ei, dar s-a rugat din nou la

Dumnezeu şi Maica Domnului. Peste câteva zile, a

murit. Ajungând sufletul ei în faţa porţii raiului, un

înger a întrebat-o:

- Te-ai spovedit, te-ai împărtăşit? Aici nu poţi

intra fără Sfânta Spovedanie şi fără Sfânta

Împărtăşanie.

Atunci femeia credincioasă a zis:

- Da, m-am spovedit în frica lui Dumnezeu, dar

am fost oprită de la Sfânta Împărtăşanie şi mă

găsesc sub canonul preotului duhovnic.

- Bine, atunci intră în rai, deoarece tot cel ce

moare sub canonul lui Dumnezeu dat prin preot,

moare în ascultare faţă de El şi este mântuit.

Pilde creştin-ortodoxe

26

Despre mântuire şi rugăciune

A întrebat un ucenic pe avva Macarie:

- Ce să fac, avva, pentru a mă mântui?

Atunci avva Macarie i-a zis:

- Respectă poruncile lui Dumnezeu şi spune

mereu “Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui

Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, pîăcătosul!” şi

“Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-

mă pe mine, păcătosul!” şi aşa te vei mântui.

Trei ceasuri în iad

Un om era de mulţi ani bolnav şi stătea în pat

fără să se poată mişca. Se ruga la Dumnezeu să-i

uşureze suferinţa, căci nu mai rezista.

Dumnezeu i-a ascultat rugăciunea şi i-a trimis

un înger care i-a spus:

- Dumnezeu ţi-a ascultat rugăciunea şi, a zis:

Pilde creştin-ortodoxe

28

-Te mai las zece ani pe pământ în această

suferinţă pentru a-ţi spăla păcatele tale sau trei

ceasuri în iad?

Omul se gândeşte: Zece ani pe pământ este

foarte mult. Mai bine trei ceasuri în iad.

Îi răspunde îngerului:

- Vreau mai bine trei ceasuri în iad.

Atunci îngerul îl ia şi îl duce în iad. Omul se

chinuia în iad şi i se părea că trece o veşnicie şi

este uitat acolo.

Deodată, apare îngerul. Atunci omul, supărat,

spune:

- Nu ştiam că şi îngerii lui Dumnezeu pot minţi.

Mi-ai spus trei ore şi m-ai lăsat zeci de ani.

Îngerul i-a răspuns:

- Nu am minţit, ai stat doar o oră, mai ai două

ore.

Atunci omul îi spune:

- Te rog, mai bine stau pe pământ zeci de ani,

numai să ies de aici.

Despre pocăinţă

A fost întrebat avva Arsenie de un ucenic:

Avva, ce reprezintă pocăinţa adevărată pentru un

creştin?

Atunci avva Arsenie a zis:

- Adevărata pocăinţă reprezintă calea spre

Împărăţia lui Dumnezeu, calea spre înviere. Doar

Pilde creştin-ortodoxe

30

pocăinţa ne rupe din ghearele morţii şi face să

coboare mila lui Dumnezeu în sufletele noastre.

Sfat pentru căsătorie

A fost întrebat avva Ioan despre căsătorie de

un creştin

- Avva, mă ispiteşte gândul desfânării şi mereu

diavolul îmi aduce în faţă multe femei frumoase.

Ce pot face, cum să resping ispita?

Atunci avva Ioan i-a zis:

- Trebuie să te gândeşti la patru lucruri:

1) să te gândeşti că femeia ta este mai frumoasă;

2) să te gândeşti că femeia ta este cea mai curată;

3) să te gândeşti că femeia ta este cea mai

credincioasă;

4) să te gândeşti că femeia ta este calea lăsată de

Dumnezeu ca să te mântuieşti.

Întoarcerea la Biserică

Se spune despre avva Isidor că zicea mereu:

- Aştept să mă întorc la Biserică.

Odată ucenicii i-au zis:

Pilde creştin-ortodoxe

32

- De ce tot spui avva că aştepţi să te întorci la

Biserică? Mereu eşti în rugăciune şi mergi la cele 7

Laude din Sfânta Biserică.

Atunci avva le-a zis:

- Întoacerea la Biserică reprezintă primirea

Harului Sfântului Duh prin lepădare de păcate,

smerenie şi rugăciune făcută de omul care are o

inimă curată dăruită lui Dumnezeu şi Maicii

Domnului.

Smerenia pustnicilor

Se spune despre pustnici că au avut o

smerenie foarte mare în faţa lui Dumnezeu şi a

oamenilor. Ei se considerau cei mai păcătoşi şi cei

mai nevrednici.

Mulţi au fost cunoscuţi ca sfinţi încă în timpul

vieţii lor, săvârşind fapte minunate prin puterea şi

voinţa lui Dumnezeu. Se spune că în momentul în

care un om descoperă într-un pustnic o virtute, de

atunci pustnicul îşi ascunde şi mai mult fapta sa

considerând-o ca un păcat, deoarece prin laudele

oamenilor era posibil să cadă în păcatul mândriei.

Nerecunoştinţa

Pilde creştin-ortodoxe

34

Deseori avva Macarie era îngândurat şi abătut.

Se ruga la Dumnezeu pentru toţi oamenii, totuşi

sufletul lui era neliniştit.

Odată un creştin l-a întrebat:

- Avva Macarie, de ce eşti mereu îngândurat şi

neliniştit? Aş vrea să te pot ajuta.

Avva Macarie i-a spus:

- Mă gândesc mereu la noi, oamenii, la

necazurile şi întristările vieţii. Noi cerem cu ochii în

lacrimi ajutorul lui Dumnezeu într-o situaţie dificilă

a vieţii, iar după ce am trecut cu bine de aceasta,

nu mai spunem nici “Mulţumesc, Doamne!”, nu

facem o rugăciune sau o sfântă cruce.

Gânduri de teamă

Multe gânduri şi frământări erau în avva

Arsenie. Cugeta la sfârşitul lui şi la sfârşitul lumii.

Deşi avea o viaţă de sfinţenie, în post şi rugăciune,

era adeseori străbătut de războiul gândurilor. Fiind

întrebat de un creştin despre sfâşitul lumii şi

despre viaţa veşnică, avva Arsenie a zis:

- Teama fundamentală care ne chinuie este

conştiinţa unui risc, acela al absenţei lui

Dumnezeu, acela al iadului. Căci Dumnezeu S-a

întrupat ca să ne caute până şi în iad, în iubirea

Lui faţă de noi, dorind salvarea „Coroanei creaţiei”

Sale cu orice preţ.

Despre iubire, despre ură

Pilde creştin-ortodoxe

36

A zis o femeie lui avva Antonie:

- Avva, spune-mi cuvânt de învăţătură despre

iubire şi despre ură.

Atunci avva Antonie i-a răspuns:

- Ţine minte: iubirea şi ura merg mână-n mână,

le desparte doar un pas.

Să nu uiţi

A venit la avva Aminna un tânăr şi i-a zis:

- Avva, dă-mi sfat despre viaţă.

Atunci avva Aminna i-a răspuns:

a) Să nu uiţi niciodată să zici DA chemării

dragostei lui Dumnezeu;

b) Să nu uiţi niciodată să spui NU la războiul cel

cu patimile şi cu păcatele;

c) Să nu uiţi niciodată să rosteşti PREZENT

chemării la răstignire cu Domnul Iisus Hristos.

d) Să nu uiţi niciodată să mărturiseşti

ADEVĂRUL cinstirii Sfintei Treimi, a Maicii

Domnului, a Crucii şi a sfinţilor.

Pilde creştin-ortodoxe

38

Timpul mântuirii

A fost întrebat avva Macarie de o femeie

credincioasă:

- Avva, care este timpul mântuirii pentru un om?

Atunci avva i-a zis:

- Timpul mântuirii unui om reprezintă timpul

păzirii poruncilor divine.

Rolul cuvintelor pentru mântuire

Doi creştini s-au certat şi, supăraţi unul pe

celălalt, au plecat acasă. Unul dintre ei a început

să spună despre celălalt tot felul de lucruri urâte.

S-au întâlnit după aceea la o răscruce de drum. Şi-

au dat seama că au greşit certându-se, apoi s-au

iertat şi s-au împăcat. Cel ce vorbise de rău s-a

rugat fie iertat.

Atunci creştinul i-a raspuns:

- Te iert şi te-am iertat de atunci, dar vorba rea

este ca şi cum ai lua o pernă cu fulgi şi ai risipi

fulgi în bătaia vântului.

Aşa şi cu clevetirea ta faţă de mine. Cuvintele

tale nu vor mai putea fi oprite. Deci, vezi, cuvintele

au un rol foarte mare pentru mântuirea sau osânda

noastră.

Cuvintele şi rolul lor

Pilde creştin-ortodoxe

40

A fost întrebat avva Arsenie de un tânăr:

- Avva, ce rol au cuvintele?

Atunci avva Arsenie i-a răspuns:

- Cuvintele spuse de noi reprezintă:

a) parte din gândurile şi din dorinţele noastre

b) parte din inima noastră

c) parte din sufletul nostru

d) parte esenţială din viaţa noastră, care te poate

mântui (salva) sau osândi (pierde).

Despre viaţa veşnică

Odată, într-un cimitir, un tânăr s-a oprit în faţa

unei cruci de la un mormânt citind ce era scris pe

cruce: „Călătorule, stai şi te gândeşte la viaţă.

Ceea ce eu am fost ieri eşti tu azi, ceea ce sunt eu

azi, tu vei fi mâine, deci lucrează-ţi mânturiea în

fiecare clipă a vieţii pământeşti”.

Pilde creştin-ortodoxe

42

Despre blândeţe şi stăpânire de sine

La avva David a venit un grup de credincioşi şi

i-a zis:

- Avva, prin ce poate fi învins diavolul?

Atunci avva David a răspuns:

- De nimic nu se întristează mai mult diavolul

decât când îl văd pe om cu blândeţe şi cu

stăpânire de sine. Blândeţea ucide diavoli şi

coboară harul lui Dumnezeu asupra celui smerit.

Despre judecata lui Dumnezeu

Multe gânduri ne frământă pe noi, oamenii,

când gândim la judecata lui Dumnezeu. Odată, la

avva Teofil a ajuns o femeie credincioasă şi i-a zis:

- Avva, Dumnezeu ne-a creat pe noi, oamenii,

din iubire, după cum mărturiseşte şi Sfântul Ioan

Evanghelistul (“Dumnezeu este iubire”), de ce

trebuie să ne judece la sfârşitul vieţii, nu ne poate

mântui fără judecată?

Atunci avva Teofil i-a răspuns:

- Aici este marea taină a lui Dumnezeu. Ne-a

creat din iubire şi cu siguranţă iubeşte pe toţi

oamenii, dar ne-a lăsat şi libertatea voinţei, gândirii

şi a raţiunii. Fără libertate, omul nu ar fi putea fi

judecat, dar, prin libertate, Dumnezeu ne arată că

ne respectă ca persoane.

Să ai încredere că Dumnezeu este un Tată bun

şi iubitor, Care vrea fericirea tuturor fiilor Săi, dar

contează ca şi omul să conlucreze cu El pentru

mântuirea lui.

Pilde creştin-ortodoxe

44

Speranţa şi nădejdea noastră, a creştinilor, în

iertarea lui Dumnezeu devine calea spre înviere.

Adevăratele lacrimi

S-au spus multe despre lacrimi, despre

străpungerea inimii, pentru greşelile săvârşite.

Sfântul Ioan Gură de Aur îi învăţa pe oameni:

- Lacrimile izvorâte dintr-o patimă seacă foarte

repede, dar atunci când lacrimile se nasc din frica

de Dumnezeu, ele nu se usucă niciodată.

Pilde creştin-ortodoxe

46

Dorinţă sfântă

Deseori avva Ioan citea din Pateric şi alte cărţi

sfinte, faptele minunate de credinţă ale înaintaşilor

săi. Se gândea la curajul, răbdarea şi perseverenţa

lor în lupta duhovnicească. În sufletul său apăruse

o dorinţă pe care o mărturisea mereu lui

Dumnezeu:

- O, Doamne, dă-mi răbdarea şi curajul

înnaintaşilor mei ca să pot răbda focul ispitelor. De

am greşit, iartă-mă, de sunt nepăsător, trezeşte-

mă şi să-mi aduci aminte mereu de chinurile

iadului, pentru ca să nu Te mai pierd din sufletul

meu şi din inima mea niciodată.

Despre judecată

Se spune în Vieţile Sfinţilor că avva Ioan

mereu spunea următoarele cuvinte:

- Şi ce va fi atunci, vai mie, şi ce va fi atunci?

S-a oprit odată un ucenic şi i-a zis:

- La ce te gândeşti, avva?

Atunci el a răspuns:

- La ziua în care Dumnezeu mă va judeca şi mă

va întreba de cele săvârşite de mine în această

viaţă.

Pilde creştin-ortodoxe

48

Despre monahii din Sfântul Munte Athos

Se spune că în pustia Sfântului Munte Athos

trăia monahul Antonie. El a fost întrebat odată de

un ucenic:

- Cum erau părinţii din trecut?

Atunci monahul Antonie a zis:

- Ei nu erau ipocriţi, prefăcuţi la vorbă, la mers,

la înfăţişare, erau smeriţi şi respectuoşi. Ei nu

vorbeau prea mult, nici nu râdeau tare. Nu erau

batjocoritori, nici nu doreau să fie observaţi. Supuşi

şi tăcuţi, cu discernământ, sinceri şi simpli, smeriţi,

tăcuţi, iubitori. Aveau un mod de a fi binecuvântat,

echilibrat şi ordonat. Nu judecau pe nimeni, erau

plini de rugăciune interioară, bucurie şi fericire

chiar şi în somn îl vedeau pe Dumnezeu şi Maica

Domnului.

În fiecare din ei se vedea o transparenţă a

harului Duhului Sfânt.

Rolul dragostei duhovniceşti

O femeie credincioasă l-a întrebat pe avva

Ilarion:

- Care este importanţa dragostei duhovniceşti.

Atunci avva Ilarion i-a răspuns:

- Noi suferim pentru că nu avem dragoste

curată şi sinceră faţă de Hristos Domnul, de Maica

Preacurată, de sfinţi şi de oameni. Cel care nu

iubeşte cu adevărat rugăciunea, tăcerea şi

smerenia întru Hristos Domnul nu are pace, chiar

dacă îl aşezi în Rai.

Pilde creştin-ortodoxe

50

Sfatul Sfântului Siluan Athonitul

A zis Sfântul Siluan din Muntele Sfânt Athos: „A

te ruga pentru lume este ca şi când ţi-ai vărsa

sângele pentru aproapele tău. De aceea fratele

nostru este viaţa noastră”.

Două aripi ale creştinului adevărat

A fost întrebat avva Arsenie de un creştin:

- Avva Arsenie, care sunt virtuţile plăcute lui

Dumnezeu, prin care ne putem salva şi îl biruim pe

diavol?

Atunci avva Arsenie a zis:

- Creştinul adevărat se poate înălţa la cer prin

cele două aripi duhovniceşti, care sunt şi virtuţile

plăcute lui Dumnezeu, ce înving pe orice diavol:

a) dorinţa sinceră şi curată de a ne întoarce de la

păcat la Dumnezeu;

b) smerenia, prin care noi recunoaştem că fără

Dumnezeu nu putem face şi nu putem dobândi

nimic.

Pilde creştin-ortodoxe

52

Lupta duhovnicească

Se spune despre avva Ioan că era mereu

îngândurat şi tăcut. Medita ore întregi la cele sfinte

şi se ruga la Dumnezeu, să dăruiască vreme de

pocăinţă pentru toţi creştinii. Cei care îi cereau

sfatul despre lupta duhovnicească din această

viaţă el le spunea:

- În zile de acum, noi încercăm să obţinem

sfinţirea cu foarte puţin efort, uitând că pe măsură

ce trudim mai mult şi mai greu, primim harul

Duhului Sfânt.

Ceea ce obţinem uşor, uşor vom şi pierde, uşor

şi risipim, dar ceea ce obţinem prin eforturi

ascetice îndelungate (priveghere; rugăciune;

smerenie; post; abţinere de la păcate), acelea vor

însoţi sufletul spre Împărăţia Cerurilor şi vor

rămâne îbn veşnicie.

Sfat pentru faptele noastre

Un creştin i-a zis lui avva Teofil:

- Avva, cum trebuie să fie faptele mele?

Atunci avva i-a răspuns:

- Dacă faptele tale sunt bune numai pentru tine,

atunci nu ai rezolvat nimic, dacă nu poţi să ieşi din

egoismul tău şi să te dăruieşti prin Dumnezeu

celoralţi oameni, atunci eşti mai de plâns decât

păgânii (deoarece tu ai legea lui Hristos şi trebuie

să lucrezi după ea).

Pilde creştin-ortodoxe

54

Gândurile

La avva Macarie a venit o femeie credincioasă

şi l-a rugat:

- Avva, vorbeşte-mi despre gânduri.

Atunci avva Macarie i-a spus:

- Rădăcina gândurilor îşi trage seva din viaţa

noastră de zi cu zi, de ceas cu ceas. Gândurile

bune vin la cei care luptă pe calea duhovnicească,

cei care au ochii şi inima curată. Gândurile rele

stăpânesc pe cei pătimaşi, pe cei cu privirea

întunecată de păcate.

Aşadar războiul gândurilor este în legătură

strânsă cu viaţa duhovniceacă sau viaţa păcătoasă

a omului.

Rugăciunea smerită a unui pustnic

Despre avva Damaschin se spune că

rugăciunile sale erau de-o căldură sufletească

rară, dragoste şi simpatie pentru lumea întreagă,

iar dragostea lui ardea ca o lumânare.

El se ruga astfel:

- Dumnezeule, te rog fă ca toţi ateii, idolatri,

necredincioşii şi ereticii să se pocăiască, să înveţe

adevărul şi să creadă în Tine, să devină „o turmă

şi-un păstor” şi să Te slăvească pe Tine,

Adevăratul Dumnezeu Cel în Treime – Tatăl, Fiul şi

Duhul Sfânt –, astfel ca niciunul să nu fie lăsat

afară din Rai, Dumnezeul meu”.

Deseori el ajungea la extaz şi avea descoperiri

mari de la Dumnezeu pentru dragostea lui faţă de

toţi oamenii.

Pilde creştin-ortodoxe

56

Cele trei gânduri

A fost întrebat avva Antonie de un tânăr:

- Avva, cu ce să încep Postul Răstignirii?

Atunci avva Antonie i-a spus:

- Postul să-l începi cu cele trei gânduri:

a) gândul simplităţii (îţi aduce aminte de

smerenia Domnului).

b) gândul iertării (îţi aduce aminte că şi tu

greşeşti).

c) gândul iubirii (îţi aduce aminte că, dacă iubeşti

pe cel de lângă tine, iubeşti pe Dumnezeu).

Gândurile acestea transformate în fapte, te duc

la calea mântuirii.

Despre răstignire

O femeie temătoare de Dumnezeu l-a rugat pe

avva Antonie să-i vorbească despre răstignirea

omului.

Atunci avva Antonie i-a spus:

- Există mulţi creştini adevăraţi care şi-au

asumat crucea răstignirii lor pentru această viaţă,

lepădându-se de toată întinăciunea sufletească şi

trupească, dar există şi oameni care răstignesc pe

alţi oameni, pentru plăcerile lor materiale şi binele

lor personal.

Pilde creştin-ortodoxe

58

Despre mântuire

Mulţi călugări din Sfântul Munte Athos au spus:

„Nu locul te mântuieşte, ci felul de vieţuire al

omului”.

Despre păcate

Un creştin a venit la avva Teofil şi i-a spus:

- Avva, mă tem foarte tare de pedeapsa lui

Dumnezeu, deoarece mă văd plin de tot felul de

păcate.

Atunci avva Teofil i-a spus:

- Ia o piatră şi o aruncă în mare.

Creştinul a luat piatra şi a aruncat-o.

- Unde este piatra? O mai vezi? zise avva

Teofil.

Creştinul a spus:

- Nu.

Avva Teofil i-a răspuns:

- Piatra reprezintă păcatele omului, marea

reprezintă dragostea nemăsurată a lui Dumnezeu

Pilde creştin-ortodoxe

60

faţă de noi. În momentul în care omul face

pocăinţă faţă de păcatele sale, Dumnezeu îl iartă

şi-i acoperă păcatele precum marea a acoperit

piatra aruncată de tine.

Creştinul adevărat trebuie să trăiască în

pocăinţă. Pocăinţa deschide porţile iubirii lui

Dumnezeu.

Cel mai bogat, cel mai sărac

Deseori era văzut avva Ioan că citea din Vieţile

Sfinţilor şi apoi cugeta la cele citite cu multă luare-

aminte.

Odată i-a zis un frate:

- Avva, să-mi spui un cuvânt din Vieţile

Sfinţilor.

Atunci avva Ioan i-a răspuns:

- Mă gândesc la cel mai sărac şi la cel mai

bogat.

- Cum adică, avva? a spus fratele.

Avva i-a zis:

- Cel mai sărac este diavolul, deoarece nu

poate iubi, iar cel mai bogat este Dumnezeu, Care

este un ocean de iubire. Noi, oamenii, ne putem

Pilde creştin-ortodoxe

62

asemăna sau cu unul sau cu altul, depinde, în

libertatea noastră, ce cale alegem.

Sfatul lui avva Teofil

Mulţi oameni alergau la sfânta mănăstire cu

hramul Adormirea Maicii Domnului, pentru a-l

asculta şi a-i cere sfaturi părintelui Teofil.

Odată un tânăr, întristat şi îngândurat din cauza

ispitelor şi greutăţilor din viaţă i-a cerut lui avva

Teofil sfat pentru a învinge (prin puterea lui

Dumnezeu şi a Maicii Domnului) ispitele.

Atunci avva Teofil i-a spus:

- Nu este bine pentru un creştin să se întristeze

din cauza ispitelor vieţii. Te-ai gândit, măcar o dată

în viaţă, că Dumnezeu ne zâmbeşte nouă,

creştinilor, că doreşte ca omul (coroana creaţiei

Sale) să fie cu chipul senin şi blând.

Dumnezeu zâmbeşte tuturor celor care Îl caută

pe El, care fac Voia Lui. În Vieţile Sfinţilor o

sfântă pe nume Tereza este numită „Zâmbetul lui

Dumnezeu”.

De aceea, dragul meu, alungă tristeţea din

inima şi sufletul tău, gândindu-te să-I zâmbeşti şi

tu lui Dumnezeu, deoarece El doreşte să-i

mântuiască pe toţi, adică toţi să fim fericiţi.

Pilde creştin-ortodoxe

64

Paza sufletului

Mulţi oameni îl căutau pe avva Paisie pentru a

cere sfat de la el.

Odată a ajuns la sfânta mănăstire, un grup de

tineri care l-au rugat să le vorbească despre

liniştea sufletească şi paza simţurilor şi a inimii.

Atunci avva Paisie a zis:

- Pentru a ajunge la o pace a sufletului şi o

pază a lui atunci să respecţi aceste cinci sfaturi:

a) să nu asculţi tot ce ţi se spune

b) să nu dai tot ce ai

c) să nu spui tot ce ştii

d) să nu faci tot ce poţi

e) să nu fii nepăsător faţă de mântuirea ta şi a

celor din jur

Despre dreapta socotinţă

Au venit fraţii duhovniceşti la avva Antonie şi

i-au zis:

- Avva Antonie, să ne spui cuvânt de

înţelepciune.

Atunci avva Antonie a răspuns:

- Sunt unii care şi-au topit trupurile lor cu

nevoinţa şi pentru că nu au avut ei dreapta

socotinţă, smerenie şi ascultarea de duhovnic,

departe de Dumnezeu s-au făcut ei.

Pilde creştin-ortodoxe

66

Sfatul lui avva Pimen

Ucenicul l-a întrebat pe avva Pimen:

- Care este, avva Pimen, lucrarea cea mai

mare, pe care o poate face omul în lume?

Atunci avva Pimen a zis:

- Aceasta este lucrarea cea mai mare a omului

- ca greşeala sa să o pună asupra lui înaintea

Domnului şi să aştepte ispita până la răsuflarea

cea mai de pe urmă.

Ispitele din viaţa omului

A fost întrebat avva Antonie de un ucenic.

- Avva cum pot învinge ispitele vieţii?

Atunci avva Antonie i-a răspuns:

- Ispitele vin asupra omului precum vântul.

Omul care rabdă necazurile cu inimă bună şi cu

mulţumită va lua cununa nestricăciunii, virtutea şi

mântuirea. Iar stăpânirea mâniei, limbii, pântecelui

şi a plăcerilor pătimaşe este de cel mai mare ajutor

sufletului.

Pilde creştin-ortodoxe

68

Avva Antonie şi filosofii

Au venit la avva Antonie mai mulţi filosofi,

gândindu-se că-l iau în râs, că nu învăţase carte.

Avva Antonie a zis către ei:

- Ce credeţi, ce a fost mai întâi, mintea sau

cartea? Şi care dintre ele este pricina celeilalte,

mintea pentru carte sau cartea pentru minte?

Atunci filosofii au răspuns:

- Întâi este mintea, deoarece mintea a născocit

cartea.

Atunci avva Antonie a zis:

- Deci cel cu mintea sănătoasă n-are nevoie de

carte.

Urma creştinului în viaţă

A întrebat odată ucenicul pe avva Ioan.

- Avva, cum ar trebui să fie creştinul în viaţa

aceasta?

Atunci avva Ioan i-a zis:

- Creştinul trebuie să se predea cu totul lui

Dumnezeu, să răstignească în el gândurile,

cuvintele şi faptele pătimaşe.

Precum melcul după ce a trecut pe o frunză sau

pe o piatră lasă o urmă argintie, tot aşa şi creştinul

să lase în urma sa:

Pilde creştin-ortodoxe

70

Smerenia, modestia şi bunătatea, care duc la

mântuirea sufletului.

Gândul la mântuire

Un ucenic i-a spus lui avva Arsenie:

- Avva ce să fac pentru a avea mereu gândul la

mântuire?

Atunci avva Arsenie i-a răspuns:

- Să faci fiecare faptă a ta ca şi cum ar fi făcută

în faţa lui Dumnezeu, ca şi cum, după această

faptă, te aşteaptă judecata lui Dumnezeu.

Gândul pentru paza sufletului şi pentru

curăţarea conştiinţei izvorăşte doar dintr-o

rugăciune smerită şi sinceră, care are puterea să

coboare mila lui Dumnezeu peste noi.

Despre blândeţe, despre mânie

A zis un ucenic lui avva Pimen:

- Avva, care este vitutea de care se teme

diavolul cel mai mult?

Atunci avva Pimen i-a răspuns:

- De nici o virtute nu se teme mai mult diavolul

decât de blândeţe, dar cu nimic nu poţi să-i produci

mai mare bucurie decât dacă te vede plin de

mânie şi de răutate.

Pilde creştin-ortodoxe

72

Credinţa şi păcatele

O femeie i-a spus lui avva Teofil:

- Avva, te rog să-mi vorbeşti despre credinţă şi

păcate.

Atunci avva Teofil i-a zis:

- Tot cel ce se naşte este mic dar hrănit creşte.

La fel credinţa sau păcatele. Ele se nasc în

sufletele noastre: cedinţa se dezvoltă în sufletul

nostru prin smerenie, ascultare şi dragoste curată,

pe când păcatele pun stăpânire pe suflet prin

lăcomie, mândrie şi ură faţă de semeni.

Despre pocăinţă şi înviere

A zis odată ucenicul lui avva Siluan:

- Avva, te rog vorbeşte-mi despre pocăinţă şi

despre înviere.

Atunci avva Siloan a răspuns:

- Precum un metal preţios este acoperit de un

strat de rugină şi până nu este curăţat nu i se vede

strălucirea, aşa şi cu omul până nu se curăţă de

Pilde creştin-ortodoxe

74

păcatele vieţii sale şi nu pune început de pocăinţă

în sufletul său, nu poate ajunge să se bucure

deplin de înviere.

Fără starea noastră de jertfă, nu putem striga

din tot sufletul şi din toată inima „Hristos a înviat!”.

Despre iubirea lui Dumnezeu

A zis odată avva Pimen către ucenici:

- În Duh, Dumnezeu devine suflarea noastră, în

Hristos Domnul El se face fratele nostru,

revelându-ne astfel tandreţea lui paternă. În Duhul,

prin Fiul către Tatăl, suntem conduşi spre

Împărăţia Cerurilor. Dar această mişcare de iubire

nu ne absoarbe, ea ne redă apropierea, ne permite

să vieţuim (într-o oarecare măsură) în dragostea

lui Dumnezeu.

Rugăciunea – paza şi puterea creştinilor

A spus avva Efrem Sirul:

- Rugăciunea este păstrarea întregii înţelegeri,

a mâniei pedepsire, a îngâmfării oprire, a pomenirii

de rău curăţire, a invidiei surpare, a păgânătăţii

îndreptare. Rugăciunea este virtutea trupurilor,

cârmuirea casei, biruinţă în războaie şi

Pilde creştin-ortodoxe

76

întemeierea păcii. Rugăciunea este pecetea

fecioriei, credinţă a nunţii, armă a călătorului,

păzitoare a celor ce dorm, a celor ce priveghează,

a lucrătorilor şi celor din necazuri izbăvire.

Rugăciunea este mângâierea celor ce plâng,

bucurie celor întristaţi, iubire celor părăsiţi. Aşadar

fraţilor: Nu este altă avere mai cinstită decât

rugăciunea pentru viaţa creştinului.

Sfat înţelept

O femeie credincioasă a zis lui avva Isidor:

- Avva, cum pot să îmblânzesc mânia lui

Dumnezeu, ce roade ale pocăinţei să aduc jertfă

pentru păcatele mele cele multe şi grele?

Atunci avva Isidor i-a răspuns:

- De nimic nu se bucură mai mult Dumnezeu

decât când vede în sufletul omului o pocăinţă

sinceră şi curată, blândeţe în cuvinte şi în fapte,

înţelepciune în purtare, milostenie şi iertare faţă de

toţi oamenii.

Despre desăvârşire

A fost întrebat avva Marcu de un tânăr:

- Avva, ce reprezuntă desăvârşirea şi cum

ajung la ea?

Atunci avva Marcu i-a răspuns:

Pilde creştin-ortodoxe

78

- Desăvârşirea este treapta ce mai înaltă de

sfinţenie spre care tind creştinii. Desăvârşirea este

o pregustare a bunurilor viitoare. Desăvârşirea

este ascunsă în crucea răstignirii. Nu se poate

niciodată desăvârşire fără crucea Domnului

nostrum Iisus Hristos.

Să gândim frumos

La preotul din sat a venit o femeie şi i-a spus:

- Părinte, mereu sunt tulburată şi ispitită de tot

felul de gânduri. Mereu mă influenţează gândurile

negative şi produc în sufletul şi-n inima mea atâta

nelinişte…

Gândurile acestea negative parcă persistă tot

mai mult în viaţa mea şi nu pot scăpa de ele. Te

rog să-mi dai un sfat duhovnicesc ca să scap de

ele.

Atunci preotul i-a răspuns:

- Gândurile rele vin de la ispititorul dar cu

îngăduinţa lui Dumnezeu. Dumnezeu nu vrea să

ne îndepărteze de dragostea Lui prin ele, ci vrea

să ne întoarcă în ascultarea faţă de El.

Transformă gândurile rele în gânduri senine.

Încearcă în orice moment al vieţii să gândeşti

frumos, spre slava lui Dumnezeu şi a oamenilor.

Gândurile rele aduc în tine tulburare, dar

gândurile senine dăruiesc sufletului tău pace şi

linişte.

Deci ţine minte: Să gândim frumos.

Pilde creştin-ortodoxe

80

Sfânta Ecaterina de Genua şi

învăţătura despre iubire.

Vorbind despre iubirea lui Dumnezeu faţă de

oameni şi despre iubirea noastră faţă de Creator,

Sfânta Ecaterina a spus:

- Iubirea are puterea să schimbe pe cei mai

păcătoşi oameni în oameni cu frică de Dumnezeu,

pe oameni poate să-i schimbe în îngeri, pe îngeri

în dumnezei.

Sfântul Antonie cel Mare

Odată i-a spus un ucenic lui avva Antonie.

Avva, dă-mi sfat pentru mântuire.

Atunci avva Antonie cel Mare a răspuns:

Pilde creştin-ortodoxe

82

- Începutul şi sfârşitul mântuirii este dragostea

faţă de Dumnezeu şi de toată creaţia Sa.

Măsura iubirii

A zis un ucenic către avva Macarie:

- Avva, care este măsura iubirii?

Atunci avva Macarie i-a răspuns:

- Există o singură măsură a iubirii - aceea de a

iubi fără măsură.

Sfântul Nil Ascetul – despre lupta

duhovnicească

Pilde creştin-ortodoxe

84

Sfântul Nil Ascetul îi învăţa pe creştini despre

lupta duhovnicească, pe care fiecare om o are de

dus cu diavolul.

- Creştinul în viaţă trebuie să fie asemenea unui

gladiator în arenă. Gladiatorul trebuie să-şi ungă

tot trupul cu ulei ca să alunece când îl prinde

duşmanul. La fel, şi creştinul trebuie să se ungă cu

untdelemnul faptelor bune, al smereniei, al

dragostei şi al ascultării pentru a scăpa din cursele

întinse de diavoli.

Mântuirea omului

A fost întrebat avva Arsenie de o credincioasă:

- Avva Arsenie, mă tem pentru mântuirea mea

când văd câte ispite îmi trimite diavolul. Mă simt

aşa de înspăimântată pentru sufletul meu.

Atunci avva Arsenie i-a spus:

- Dumnezeu se îngrijeşte mai mult de

mântuirea noastră decât diavolul de pierzarea

noastră, pentru că Dumnezeu cu mult mai tare ne

iubeşte decât ne urăşte diavolul.Deci nut e teme,

căci „cu noi este Dumnezeu”.

Sfântul Ieronim şi înţelepciunea sa

Pilde creştin-ortodoxe

86

Se spune despre sfântul Ieronim că era foarte

înţelept.

Odată un om temător de Dumnezeu i-a spus:

- Te rog să-mi vorbeşti despre judecata lui

Dumnezeu.

Atunci Sfântul Ieronim i-a răspuns:

- Sunt două părţi mari după care vom fi

judecaţi:

a) prima parte → Evanghelia sau Sfânta

Scriptură

b) a doua parte → conştiinţa omului.

Filosofii şi creştinii

Într-o discuţie la care luau parte mai mulţi

oameni, s-a pus întrebarea despre viaţă şi despre

moarte.

Un filosof a zis:

- Noi, filosofii, nu ne temem de moarte, ci de

veşnicia ei. Este ceva care nu se sfârşeşte şi

stăpâneşte pe toţi oamenii.

Un creştin a spus:

- Pentru creştini, moartea a fost învinsă de

Înviere. Hristos a înviat, cu moartea pe moarte

călcând şi tuturor celor care cred în El viaţă

veşnică le-a dăruit.

Pilde creştin-ortodoxe

88

Rugăciunea

Sfântul Ioan Scărarul a spus:

- Rugăciunea este unirea omului cu Dumnezeu,

întărirea păcii, mama lacrimilor, pod care trece

peste ispite, scăpare de întristare, ruperea

războaielor, lucrarea îngerilor, veselia viitoare,

izvorul virtuţilor, cauza darurilor, propăşire tainică,

dovada nădejdii, luminarea minţii, secere pentru

deznădejde, comoara celor ce iubesc tăcerea,

slăbirea furiei, hrana sufletului, pecetea slavei.

Sfântul Ioan Iacob Hozevitul (Românul) şi

păsările

Sfântul Ioan Iacob Hozevitul (Românul) a fost

călugăr şi preot în mănăstirea Neamţ şi în Ţara

Sfântă. A fost sihastru în pustia Hozeva. A fost un

mare râvnitor pentru cele sfinte. Avea o mare

dragoster faţă de păsări, pe care le hrănea din

bucăţelele de pâine uscată (pesmeţi), care erau şi

hrana lui.

La trecerea sfântului la cele veşnice, în

împărăţia lui Dumnezeu, la slujba prohodului şi a

înmormântării, nenumărate păsărele au venit la

Sfântul ocrotitor al lor. Păsărelele băteau din aripi

deasupra trupului sfântului părinte Ioan Iacob, se

aşezau şi pe el, pe cap, pe piept, pe picioare, pe

binefăcătorul lor pe care îl pierduseră. Numai după

ce Sfântul Ioan Iacob Hozevitul a fost coborât în

mormânt, păsările s-au împrăştiat.

Pilde creştin-ortodoxe

90

După 20 de ani de la înmormântarea sa, după

ce se arată în vis ucenicului său a fost dezgropat.

Trupul Sfântului părinte Ioan Iacob Hozevitul şi

hainele erau întregi şi nevătămate şi răspândeau o

mireasmă cerească de sfinţenie.

Rugăciunea curată

Ucenicii lui avva Siluan Athonitul aveau mare

evlavie la duhovnicul şi stareţul lor.

Discutând despre folosul rugăciunii curate, un

ucenic îi spune:

- Avva Siluan, cum ajungem la rugăciunea

curată?

Atunci avva Siluan i-a răspuns:

- Rugăciunea curată este atunci cea făcută în

duh de străpungere, adică atunci când inima şi

mintea trăiesc împreună cuvintele rugăciunii şi

aceasta nu este întreruptă nici de atenţia

îndreptată spre lucrurile exterioare, nici de orice alt

lucru străin de rugăciune. Rugăciunea curată îl

învăluie pe om, îl străbate cu o iubire de nedescris,

încât nu-şi mai aduce aminte de nimeni şi de nimic.

Pilde creştin-ortodoxe

92

Avva Antonie şi ucenicii

A fost întrebat avva Antonie de ucenici:

- Avva, care este cea mai mare dintre vituţi prin

care îl învingem pe diavol?

Avva Antonie le-a spus:

- Voi ce credeţi, care ar fi acea virtute?

Ucenicii au spus:

- Să fie oare postul unit cu privegherea care îl

fac pe monah pregătit de lupta cu ispitele…?

Alţii au spus:

- Să fie sărăcia şi lepădarea de bunuri, căci prin

acestea scăpăm de lăcomie şi trufie…?

Alţii au spus:

- Virtutea milosteniei este cea mai mare,

deoarece şi Domnul Iisus Hristos a spus: „Fericiţi

cei milostivi, că aceia se vor milui”.

Avva Antonie le-a spus:

- Toate acestea sunt de folos sufletului şi-i ajută

în lupta cu ispitele diavolului, dar au fost mulţi

monahi care deoarece nu au avut dreapta

socotinţă, au căzut în mari păcate.

Aşadar cea mai importantă este:

Dreapta socotinţă şi discernământul îl fac pe

omul credincios să meargă pe o cale de mijloc,

care este calea mântuirii.

Pilde creştin-ortodoxe

94

Sfatul lui avva Arsenie

L-au întrebat ucenicii pe avva Arsenie:

- Ce să facem, avva, pentru a ne mântui?

Atunci avva Arsenie le-a spus:

- De vreţi să ă mântuiţi să aveţi în mintea

voastră aceste trei gânduri:

1) gândul la smerenia Domnului Iisus Hristos care

să ne conducă la smerenia noastră în orice

moment al vieţii noastre.

2) gândul la moartea pe Cruce să ne aducă

aminte că şi noi suntem muritori şi că ne

aşteaptă judecata lui Dumnezeu.

3) gândul la Învierea Domnului, care să aducă în

sufletele noastre speranţă, încredere, bucurie

că şi noi, cei puţin credincioşi, vom învia spre o

viaţă veşnică.

Grija de sine

A zis avva Antonie:

- Iubirea de sine este un mare păcat, dar grija

de sine este o mare virtute. Poţi să mântuieşti o

lume întreagă, dar dacă sufletul tău îl vei pierde

nimic nu ai rezolvat.

Aşadar grija de sine este foarte importantă

pentru un creştin.

Pilde creştin-ortodoxe

96

Despre postul sufletesc şi trupesc

O femeie credincioasă i-a spus lui avva

Arsenie:

- Avva Arsenie, te rog să-mi vorbeşti despre

post.

Atunci avva Arsenie i-a răspuns:

- Noi oamenii ne-am îmbolnăvit prin păcat, să

ne vindecăm dar prin pocăinţă. Iar pocăinţa fără

post este neputincioasă.

Postul cel adevărat este înstrăinarea de păcat,

înfrânarea limbii, oprirea mâniei, îndepărtarea de

pofte, de bârfeli, de minciună, de jurământul

strâmb. Lipsa acestora este post adevărat. În ele

stă postul cel bun.

Despre ispite

A zis avva Antonie despre ispite:

- Suntem ispitiţi în două chipuri:

1. prin necazurile care încearcă inimile noastre ca

pe aur în cuptor, vădind, prin răbdarea în

suferinţe, tăria inimilor noastre;

2. sau, adeseori, prin bunăstarea materială, care

pentru mulţi este o astfel de încercare a tăriei

inimilor lor.

Pilde creştin-ortodoxe

98

Înţelepciunea, cale spre desăvârşire

Era recunoscut de mulţi avva Moise ca fiind

foarte înţelept şi cu o viaţă de sfinţenie.

Odată, un ucenic l-a rugat să-i vorbească

despre înţelepciune.

Atunci avva l-a sfătuit:

- Înţelepciunea trebuie să fie în fruntea tuturor

faptelor, pentru că, dacă se face la timp nepotrivit

şi fără măsură,fără înţelepciune, orice, chiar şi

ceea ce pare bun, se schimbă în răutate.

Inima – locaş al sfinţeniei sau al plăcerii

A zis o femeie credincioasă lui avva Arsenie:

- Avva Arsenie, te rog să-mi vorbeşti despre

inimă, despre rolul ei în timpul rugăciunii.

Atunci avva Arsenie i-a spus:

- Inima omului credincios în timpul rugăciunii se

face ca o poartă deschisă pentru a pătrunde în ea

puterea Sfântului Duh. Simţim în timpul rugăciunii

în inimă o vibraţie, o înălţare spre cele cereşti. În

inima iubitoare de plăceri, în vremea ieşirii i se face

sufletului închisoare şi laţ, iar inima iubitoare de

osteneală este cale de urcuş al sufletului spre

Împărăţia Cerurilor.

Pilde creştin-ortodoxe

100

Bândeţea – cale spre sfinţenie

Un creştin l-a întrebat odată pe preotul

duhovnic:

- Părinte, ce rol are blândeţea în viaţă?

Atunci părintele i-a răspuns:

- Omului blând îi foloseşte credincioşia, căci îl

face să nu ispitească îndelunga răbdare a lui

Dumnezeu şi să nu se rănească prin neascultare

deasă.

Blândeţea aduce cu sine mila, mila aduce

iertarea păcatelor, iertarea păcatelor ne conduce

spre sfinţenie şi mântuire.

Judecata lui Dumnezeu

A spus Sfântul Marcu Ascetul:

- Dumnezeu judecă faptele după intenţiile lor.

Căci zice: Să-ţi dea ţie Domnul după inima ta

(Psalm XIX,5).”

Aşadar, să fim foarte atenţi când dorim să

săvârşim o faptă a noastră.

Pilde creştin-ortodoxe

102

Despre curăţia sufletului

A zis lui avva Aminna un ucenic:

- Avva, cum să ajung la curăţia sufletului?

Atunci avva Aminna i-a răspuns:

- Înfrânarea de la iubirea de arginţi călăuzeşte

sufletul spre curăţie şi aceasta înseamnă nu numai

lipsa banilor, ci şi lipsa poftei de a-i avea.

Reţinerea de la mânie, de la întristare, de la

slava deşartă, de la mândrie, de la a judeca

înfăptuieşte curăţia întreagă a sufletului.

Spre o viaţă curată

A zis avva Moise unui grup de tineri:

- Dragii mei, dacă vreţi să aveţi o viaţă curată

plăcută lui Dumnezeu, atunci să păziţi din tot

sufletul următoarele sfaturi:

a) să aveţi ochii nepătaţi (de păcate)

b) să aveţi inima înclinată spre iubire sfântă şi

curată

c) să aveţi gânduri senine şi frumoase

d) să aveţi cuvintele voastre, aducătoare de

balsam şi pace sufletească

e) să aveţi întreaga fiinţă ca un altar al jertfei lui

Hristos Domnul.

Pilde creştin-ortodoxe

104

Înţelepciunea lui avva Ioil

Avva ioil era recunoscut de fraţii din mănăstire

şi de mulţi creştini ca având un mare dar de la

Dumnezeu, şi anume înţelepciunea.

Odată i-au spus fraţii (duhovniceşti):

- Avva, să ne dăruieşti un cuvânt de înţelepciune

şi de mângâiere duhovnicească.

Atunci avva Ioil le-a răspuns:

- Precum pâinea este hrana trupului şi virtutea

hrana sufletului, aşa şi rugăciunea duhovnicească

este hrana minţii.

În rugăciunea ta, închideţi mintea, ochii, buzele

şi toată fiinţa ta pentru lumea aceasta şi predă-te

cu toată simţirea ta lui Dumnezeu.

Postul şi finalitatea lui

A zis avva Ioan despre post:

- Postul aduce omul în starea de a trăi în

propria sa fiinţă, foamea profundă de întreaga

creaţie, foamea pe care numai Duhul Sfânt o poate

potoli. Căci Duhul este cel care dă mereu forţă şi

finalitate postului şi rugăciunii, El Care le

împlineşte cu prisosinţă pe toate, dincolo de orice

nevoie şi de orice dorinţă.

Postul este cel care disciplinează şi restabileşte

armonia relaţiilor noastre cu natura exterioară.

Aşadar, să postim pentru a ne putea împărtăşi

cu Pâinea Vieţii, Hristos Domnul.

Pilde creştin-ortodoxe

106

Frica de Dumnezeu

O femeie i-a spus lui avva Arsenie:

- Avva Arsenie, cum să înaintez spre o viaţă

plăcută lui Dumnezeu?

Atunci avva Arsenie i-a răspuns:

- Să ai frică de Dumnezeu, să nu-L superi prin

păcate, deoarece:

• frica de Domnul este izvor de viaţă.

• frica de Domnul este cetate tare a sufletului.

• frica de Domnul este lumină, strajă şi

ocrotitoare sufletului.

Frica de domnul luminează mintea, topeşte

răutatea, micşorează patimile şi sporeşte virtuţile.

Frica de Domnul creşte dragostea, usucă toată

pofta cea rea, taie dezmierdarea.

Frica de Domnul dăruieşte pacea, linişea şi

bucuria.

Cea mai grea boală spirituală

A fost întrebat avva Antonie de un creştin:

- Avva care este cea mai grea boală spirituală?

Atunci avva Antonie i-a zis:

- Există multe boli generate de păcatele

noastre, boli care duc la despărţirea omului de

harul Divin.

Dar cea mai grea boală spirituală este

ignorarea celor sfinte. Ea poate fi învinsă de

perseverenţa în rugăciune şi de cumpătare faţă de

tot ceea ce ne înconjoară.

Pilde creştin-ortodoxe

108

Despre ispitirea creştinului

Au zis ucenicii lui avva Aminna:

- Cum ispiteşte diavolul pe om?

Atunci avva Aminna le-a răspuns:

- Diavolii care se împotrivesc lucrării noastre

duhovniceşti, aduc în mintea omului credincios

următoarele ispite:

a) tulburarea gândurilor cu imagini necurate,

necuviincioase

b) pofte care să ne îndemne la lăcomia

pântecelui

c) aduc în inima omului dorinţa iubirii de arginţi

d) momesc pe om cu slava deşartă.

Drum spre nepătimire

L-a întrebat o femeie credincioasă pe avva

Macarie:

- Avva Macarie, cum putem ajunge la

nepătimire?

Atunci avva Macarie i-a zis:

- Mâncarea uscată şi vieţuirea aspră,

împreunate cu dragostea, duc pe creştin mai

repede la limanul nepătimirii.

Pilde creştin-ortodoxe

110

Sfaturi pentru desăvârşire

A zis avva Evagrie Ponticul:

- Mintea care hoinăreşte o statorniceşte citirea,

privegherea şi rugăciunea. Pofta aprinsă o stinge

foamea, osteneala şi singurătatea.

Mânia o domoleşte desăvârşit citirea de psalmi,

îndelunga răbdare şi mila. Căci cele fără măsură şi

fără vreme sunt trecătoare şi mai mult strică decât

folosesc.

Mărturisirea unui copil

Mai mulţi oameni au început să discute despre

credinţa în Dumnezeu şi despre înstrăinarea

omului prin păcate de ajutorul lui Dumnezeu.

Unii spuneau că viaţa alături de Dumnezeu dă

sens existenţei, îl face să trăiască cu un ţel, să

lupte pentru mântuirea sufletească. Alţi oameni au

afirmat că mai bine trăieşti o viaţă bucurându-te de

plăcerile lumeşti, căci o singură viaţă ai pe pământ.

Pilde creştin-ortodoxe

112

Apropiindu-se de ei un copil şi auzind discuţia

lor a fost întrebat şi el despre credinţa în

Dumnezeu, iar copilul a zis:

- Eu fără Dumnezeu nu pot trăi, nu pot exista,

nu pot iubi, de aceea îmi doresc ca fiecare

moment al vieţii mele să-l petrec alături de Bunul

Dumnezeu şi de Maica Domnului.

Rugăciunea mântuitoare

A zis un ucenic lui avva Macarie:

- Avva, dă-mi sfat de mântuire.

Atunci avva Macarie i-a spus:

- Rugăciunea este scara omului spre cer.

Foloseşte mai ales rugăciunea minţii şi a inimii

„Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,

miluieşte-mă pe mine, păcătosul!” şi astfel

smerindu-te şi recunoscând atotputernicia lui

Dumnezeu, vei face ca dragostea şi mila

Creatorului faţă de om să se reverse şi asupra ta.

Rugăciunea pustnicului Ioan

Se vorbeşte în Vieţile Sfinţilor de pustnicul Ioan

care mereu era în convorbire cu Dumnezeu.

În rugăciunea lui spunea:

- Doamne trec clipele acestei vieţi şi pe mine

mă văd tot mai păcătos şi mai netrebnic de mila

Ta. Anii zboară ca şi păsările şi eu mă acopăr cu

ticăloşiile mele.

Pilde creştin-ortodoxe

114

Sădeşte-mi Te rog, în minte, în inimă şi-n suflet,

gândul morţii (al plecării din această viaţă), precum

şi al vieţii veşnice, ca prin aceste gânduri

transformându-le în fapte, să fac cu adevărat fapte

de pocăinţă, pocăinţă care să mă facă vrednic de

mila Ta la judecată.

Exemplul tău

A întrebat o femeie credincioasă pe avva Moise

Înţeleptul:

- Avva, ce să fac pentru mântuirea sufletului?

Atunci avva Moise i-a răspuns:

- Să fii ca o flacără vie în credinţa ta. Omul

credincios trebuie să fie un model de urmat pentru

ceilalţi oameni. E bine în viaţă să zideşti o biserică,

să faci o casă, să scrii o carte, să înalţi rugăciuni

pentru cei bolnavi şi necăjiţi, sau dacă nu poţi face

măcar o parte din acestea, atunci să fii blând şi

bun cu Dumnezeu şi cu toţi oamenii.

Eternitatea

O femeie a venit la avva Aminna şi i-a zis:

- Avva Aminna, mă tem de ce va urma după

viaţa aceasta. Va urma o eternitate, în care eu mă

voi despărţi cu totul de cele materiale. Mă simt atât

de neliniştită… te rog spune-mi un cuvânt de

mângâiere.

Pilde creştin-ortodoxe

116

Avva Aminna i-a răspuns:

- Nu te teme, să respecţi poruncile lui

Dumnezeu. Pentru creştini eternitatea a fost

învinsă de Învierea Domnului Iisus Hristos, El

dăruindu-ne şansa de a ajunge în împărăţia

cerurilor.

Ateul, creştinul şi preotul

O femeie credincioasă l-a întrebat pe avva

Ioan:

- Avva, de ce se teme cel mai mult omul fără

Dumnezeu, ateul?

Avva Ioan i-a spus:

- Ateul sau omul fără credinţă în Dumnezeu se

teme de moarte, deoarece ea îl smulge din

plăcerile vieţii.

- Avva, de ce se teme cel mai mult omul

credincios?

Avva Ioan îi zice:

- Omul credincios trebuie să se teamă cel mai

mult de judecata lui Dumnezeu şi de pedeapsa

Lui, dar trebuie să şi nădăjduiască în mila Sa.

Omul credincios trebuie să se străduiască să

lucreze tot mai mult poruncile divine.

- Avva, dar preotul, slujitorul lui Dumnezeu, are

vreo teamă?

Atunci avva Ioan i-a zis:

- Preotul trebuie să se teamă cel mai mult de

pierderea sufletelor date spre îngrijire, de exemplul

negativ dat oamenilor şi de răspunsul greu de la

judecata Domnului.

Dar, peste toate acestea, milostenia, iubirea

străinilor şi rugăciunea pentru toţi oamenii îl vor

face pe Dumnezeu să reverse asupra noastră

Pilde creştin-ortodoxe

118

dragostea Sa, dacă ele au fost săvârşite cu

sinceritate şi iubire curată.

Înţelepciunea lui avva Ioan

A zis un ucenic lui avva Ioan:

- Avva, te rog să-mi spui un cuvânt de zidire

sufletească.

Atunci avva Ioan i-a zis:

- Nu vom fi acuzaţi la judecata lui Dumnezeu

pentru că n-am făcut minuni, nici pentru că n-am

fost mari teologi, că n-am avut vedenii, sau că n-

am făcut lucruri mai presus de fire, dar va trebui să

dăm socoteală lui Dumnezeu pentru că nu ne-am

plâns păcatele vieţii.

Blândeţea şi smerenia

Ucenicii i-au spus lui avva Arsenie:

- Avva Arsenie, te rog să ne vorbeşti despre

blândeţe.

Pilde creştin-ortodoxe

120

Atunci avva Arsenie a răspuns:

- Nu poate fi despărţită blândeţea de smerenie.

Precum lumina zorilor premerge soarele, aşa

blândeţea este înainte-mergătoare a smereniei.

Blândeţea este atât de importantă pentru un

creştin… Blândeţea este ca o stâncă neclintită în

faţa mării înverşunate a mâniei .

Despre cugetare

A fost întrebat Avva Macarie de o femeie

credincioasă despre folosul cugetării omului la cele

sfinte.

Avva Macarie i-a spus:

- Cugetând la cele sfinte omul se vede în faţa

judecăţii lui Dumnezeu şi astfel devine mai smerit

şi mai blând.

Amintirea de Dumnezeu îndepărtează din

sufletele noastre spaimele morţii.

Cugetarea la cele sfinte este ca un izvor de

apă, care hrăneşte grădina sufletului cu puterea

harului Duhului Sfânt.

Creştinul – vieţuirea în Hristos Domnul

A spus avva Aminna:

Pilde creştin-ortodoxe

122

- Creştinul trebuie să fie precum o torţă vie.

Creştinul este acela care îndrăzneşte să creadă în

iubire şi în atotputernicia ei dumnezeiască.

Iubirea sinceră şi adevărată naşte iertarea,

iertarea conduce la smerenie, smerenia este egală

cu desăvârşirea.

Iubirea lui Dumnezeu ne angajează la iubire.

Pustnicul Onufrie înţeleptul

A trăit, în Sfântul Munte Athos, Onufrie, un

pustnic smerit şi cu multă credinţă şi frică de

Dumnezeu. Acest pustnic era recunoscut pentru

înţelepciunea sa.

El îi învăţa pe oameni zicând:

- Postul, trezvia şi rugăciunea; cel care face

aceste lucruri va reuşi în orice problemă a vieţii.

Oamenii ar trebui să trăiască o viaţă simplă.

Vedeţi, chilia mea este goală. În orice casă sau

gospodărie, ar trebui să fie numai lucrurile

necesare. Prea multe lucruri sunt oprelişte pentru

viaţa duhovnicească.

Pilde creştin-ortodoxe

124

Despre deznădejde

O călugăriţă cuprinsă de deznădejde repeta

mereu în gândul ei:

- Mă tem că n-am să mă mântuiesc niciodată.

Păcatele înnegresc sufletul meu depărtându-mă

de harul lui Dumnezeu.

Mergând la avva Ioan, îi spune aceste gânduri.

Atunci avva Ioan i-a răspuns cu blândeţe:

- Cine ar putea fi salvat, dacă nici monahii nu

se pot mântui? Pentru cine a creat Dumnezeu raiul

?

Vom fi iertaţi de Dumnezeu, vom fi mântuiţi.

Trebuie să ne bucurăm. Trebuie să recunoaştem

că suntem păcătoşi, dar, de asemenea, să

preamărim pe Dumnezeu.

Încrederea în Dumnezeu este ca o rugăciune

continuă. Nu gândi nimic rău. Gândurile de hulă

sunt ca avioanele: zboară deasupra, ne tulbură

liniştea şi apoi se duc. Eu trebuie să spun că

sunt păcătos, nu atunci când diavolul vrea să

gândesc aşa. Aşadar, să nădăjduim în mila lui

Dumnezeu şi, respectând legile divine, ne vom

mântui.

Pilde creştin-ortodoxe

126

Să ne curăţim mintea şi inima

A fost întrebat pustnicul Zosima despre cum

poate omul să-şi cureţe mintea şi inima (de patimi

şi păcate),

Atunci pustnicul Zosima a răspuns:

- Mintea şi inima omului nu pot fi curăţate atâta

timp cât ele sunt îndreptate spre mândrie, slavăd

eşartă, desfrânare şi bogăţie. Ruperea acestora

din mintea şi inima omului face posibilă prezenţa

Duhului Sfânt în om.

Despre sfinţi

A fost întrebat avva Siluan de un ucenic:

- Avva, cum au trăit sfinţii?

Atunci avva Siluan i-a zis:

- Sfinţii au trăit în mare smerenie şi profundă

rugăciune către Dumnezeu. Se considerau cei din

urmă dintre oameni şi nevrednici de mila cea

bogată a lui Dumnezeu. Se ascundeau mereu de

privirile oamenilor, căutând să fie într-o stare

permanentă de meditaţie la cele duhovniceşti.

În încercarea lor de a ascunde virtuţile

împrăştiau razele Duhului Sfânt, Care sălăşluia în

inimile lor.

Pilde creştin-ortodoxe

128

Smerenia lui avva Dorotei

Se spune despre avva Dorotei că mereu cugeta

la moarte şi la judecata lui Dumnezeu.

Mereu spunea:

- Doamne, voi muri: Doamne, te rog să ai milă

de mine păcătosul şi nevrednicul. Doamne,

revarsă-Ţi mila Ta, peste ticălosul meu suflet şi

pătrunde cu pacea ta în toată fiinţa mea”.

Şi, spunând acestea, avva Dorotei vărsa râuri

de lacrimi.

Despre tăcere, despre vorbirea deşartă

A zis un ucenic lui avva Pimen:

- Avva, te rog dă-mi sfat în legătură cu tăcerea.

Atunci avva Pimen i-a zis:

- De vei tăcea, vei avea odihnă în tot locul în

care vei locui, iar de vei vorbi deşărtăciuni,

tulburarea va cuprinde tot sufletul tău.

Pilde creştin-ortodoxe

130

Despre Dumnezeu, despre diavol

A zis avva Isidor:

- Toate lucrurile normale şi toate cele fireşti

sunt născute din Dumnezeu, pe când toate cele

anormale şi care sunt împotriva firii vin de la diavol.

Toată frumuseţea, simplitatea şi bunătatea vin

de la Dumnezeu Creatorul, pe când toată

tulburarea, cearta şi desfrânarea vin de la diavol.

Deci, să ne concentrăm spre cele simple şi

smerite şi vom avea pe Dumnezeu în sufletele

noastre.

Fiecare virtute, fiecare păcat

Au zis ucenicii lui avva Macarie:

- Avva, te rog să ne vorbeşti despre virtute şi

despre păcat:

Atunci avva Macarie a răspuns:

- Orice virtute evanghelică este pentru suflet un

mic rai, pe când orice păcat este un mic iad.

Pilde creştin-ortodoxe

132

Taina lui avva Aminna

Avva Aminna era mereu în cugetare la cele

duhovniceşti. Avea o taină ascunsă în sufletul său,

taină care îi aduce atâta linişte şi pace.

Unul din ucenicii săi a îndrăznit odată să-l

întrebe:

- Avva Aminna, care este această taină a

sufletului tău ?

- Taina cea mare a sufletului meu este tăcerea,

a spus avva Aminna.

Nimic nu aduce mai multă pace sufletului ca

tăcerea.

În tăcere şi singurătate, omul se întâlneşte cu

Dumnezeu, cu Maica Domnului şi cu toţi sfinţii, îşi

limpezeşte sufletul şi îşi hrăneşte mintea cu cele

duhovniceşti.

Despre sfârşitul vieţii

Mulţi creştini erau îngrijoraţi de sfârşitul lumii:

Se gândeau ce va fi în ceasul şi în clipa aceea.

Unii dintre ei au mers la avva Antonie şi i-au

spus:

- Avva Antonie, când va veni sfârşitul lumii?

Atunci avva Antonie le-a răspuns:

- Sfârşitul lumii doar Dumnezeu Tatăl îl ştie. Dar

pe noi oamenii trebuie să ne preocupe viaţa

duhovnicească şi moartea noastră.

Ţine-ţi minte, pentru fiecare om sfârşitul vieţii lui

pământeşti reprezintă sfârşitul lumii.

Pilde creştin-ortodoxe

134

Avva Sisoe

A fost întrebat avva Sisoe:

- Avva, tot aşa ispitea diavolul şi pe părinţii cei

din vechime?

Atunci avva Sisoe a răspuns:

- În zilele noastre diavolul ispiteşte şi mai mult

deoarece îşi simte sfârşitul aproape şi sunt ultimele

lui zvârcoliri.

Mântuirea omului

A zis o femeie lui avva Aminna:

- Avva, te rog să-mi vorbeşti despre mântuire.

Atunci avva Aminna i-a spus:

- Mântuirea omului se lucrează în fiecare clipă.

Precum este o viaţă de om: naştere; tinereţe,

bătrâneţe, aşa şi cu fiecare zi a vieţii noastre care

este formată din: dimineaţă, amiază şi seară.

De aceea, să ne gândim mereu seara înainte

de odihna trupului, că ne aşteaptă sfârşitul vieţii

(adică moartea trupului) şi că avem nevoie de

pocăinţă pentru faptele noastre.

Pilde creştin-ortodoxe

136

Fapta rea şi pocăinţa

A zis un tânăr lui avva Ieremia:

- Avva, chiar dacă omul săvârşeşte o faptă rea

se pocăieşte şi Dumnezeu îl iartă.

Atunci avva Ieremia i-a răspuns:

- Nu este chiar aşa de uşor cu pocăinţa. Mai

bine să nu săvârşim fapte rele. Ţine minte: Orice

faptă rea lasă în inimă o întipărire de neşters care

se va arăta în ziua Judecăţii.

Smerenie şi mândrie

Multă lume vorbea despre avva Ioan că este

pentru oameni de un real folos duhovnicesc.

Un tânăr, venind la avva Ioan, i-a zis:

- Avva, te rog să-mi dai un sfat duhovnicesc

pentru mântuire.

Atunci avva Ioan i-a zis:

- De nu vom păzi cele ce vestim oamenilor spre

iad vom merge. Vai de omul acela al cărui nume

este mai mare decât fapta.

Pilde creştin-ortodoxe

138

Nu judeca

S-a zis despre avva Siluan că era de o

smerenie şi blândeţe care impresionau pe mulţi

oameni. El niciodată nu judeca pe nimeni şi, în

momentul în care vedea pe un om săvârşind o

faptă rea, zicea:

- Acesta astăzi, iar eu mâine. Ajută-mă Doamne

să-mi văd păcatele mele şi să nu osândesc pe

nimeni.

Ispitele

Un frate l-a întrebat pe avva Pimen:

- Ce voi face ispitelor acestora care mă tulbură?

Atunci avva Pimen i-a zis:

- Să plângem înaintea bunătăţii lui Dumnezeu

cu toată osteneala noastră, până ce va face cu noi

mila Sa.

Pilde creştin-ortodoxe

140

Sfat pentru trezvia sufletului

A zis un frate lui avva Moise:

- Avva, dă-mi sfat pentru sufletul meu.

Atunci avva i-a zis:

- Adu-ţi aminte totdeauna de ieşirea ta din

această viaţă şi nu uita de judecata cea veşnică şi

nu va fi greşeală în sufletul tău.

Despre folosul citirii psalmilor

A zis avva Arsenie ucenicilor:

- Când suntem apăsaţi de multă întristare şi

sufletul nostru este în mare tristeţe trebuie să

facem cântarea rugăciunii psalmilor cu glas puţin

mai tare, lovind sufletul cu sunete în nădejdea

bucuriei până ce norul acela greu va fi împrăştiat

de valurile melodiei.

Pilde creştin-ortodoxe

142

Părintele Dometie de la mănăstirea Râmeţ

Într-una din predicile Prea Cuvioşiei sale,

părintele Dometie de la sfânta Mănăstire Râmeţ, îi

învăţa pe oameni calea spre desăvârşire spunând:

- Ca să ajungi să trăieşti ca îngerii din cer

trebuie, zi de zi, ceas de ceas şi clipă de clipă să

te lupţi, ca, prin tot felul de nevoinţe şi de renunţări,

să subţiezi acest trup şi să-ţi transfigurezi întreaga

viaţă, încât să simţi pe fiecare zi ce trece că un

nou om a luat fiinţă în tine. Când transfigurarea va

fi desăvârşită, atunci vei putea zice ca Sfântul

Apostol Pavel: „De acum simt că nu mai trăiesc eu,

ci Hristos Domnul este Cel Ce trăieşte în

mine”(Galateni 2, 20). De abia atunci se va

produce comuniunea ta cu cerul şi unirea mistică

cu Mirele Hristos.

Sfatul părintelui Dometie de la Râmeţ

Prea Cuviosul părinte Dometie prin viaţa lui de

asceză, rugăciune şi priveghere către Dumnezeu,

îi învăţa pe oameni calea spre îndumnezeire în

Hristos Domnul, el fiind un exemplu viu de urmat

pentru monahi şi monahii şi pentru orice creştin

dornic să cunoască cele sfinte.

El spunea oamenilor:

- Domnul ne îndeamnă să priveghem şi să ne

rugăm, să nu cădem în ispită, căci cine intră în

ispită e greu să se salveze, iar celui care a

alunecat şi a căzut îi este greu să se ridice.

Pilde creştin-ortodoxe

144

Domnul ne vrea să fim întregi la minte şi la trup.

Aşadar, fiecare dintre noi să luptăm, pentru

transfigurarea întregii noastre vieţi, într-o viaţă

nouă de trăire totală cu Domnul Iisus Hristos.

Părintele Dometie – chip de smerenie şi

blândeţe

Părintele Dometie, prin întreaga lui slujire, a

fost cu adevărat un „atlet a lui Hristos Domnul”,

aducând alinare şi binecuvântare de la Dumnezeu,

asupra tuturor celor care l-au ascultat şi i-au urmat

exemplu.

A fost şi va rămâne ca o torţă vie pentru

Ortodoxie şi mai ales pentru sfânta mănăstire

Râmeţ, dăruind lumină din lumina lui Hristos

Dumnezeu tuturor celor însetaţi de adevărui

dumnezeiesc.

Prin chipul Prea Cuvioşiei sale, blând şi smerit,

vrea să ne adune pe toţi într-o comuniune a

dragostei şi a iertării, comuniune în care noi să ne

putem împărtăşi de darurile Sfântului Duh.

Cuvântul şi fapta

A fost întrebat părintele Dometie de la

Mănăstirea Râmeţ de o maică:

- Părinte Dometie, te rog să-mi dai un îndemn

pentru trezvia sufletului.

Atunci părintele Dometie a zis:

Pilde creştin-ortodoxe

146

- Să ţii minte în viaţă: Procedează astfel încât

fapta să ţie locul cuvântului şi vorbeşte astfel încât

cuvântul să ţină locul faptei.

Făcând aşa, te vei afla cu siguranţă pe calea

mântuirii.

Dragostea faţă de oameni a părintelui Dometie

Maica Lavrentia spune despre părintele

Dometie:

- La uşa părintelui Dometie întotdeauna era

mult popor, poate chiar de ordinul miilor. El îi

spovedea, îi învăţa, le dădea de mâncare. Pe

săraci îi miluia, pe urmă îi odihnea. Multe daruri

primea şi pe toate le împărţea”.

Tot maicii Lavrentia îi spunea părintele

Dometie:

- Maică, am în partea dreaptă: Buzunarul

săracului.

Păcatele omului

A zis un creştin lui avva Onufrie:

- Avva, vorbeşte-mi despre păcatele omului şi

despre ispite.

Atunci avva Onufire a zis:

Pilde creştin-ortodoxe

148

- La toată ispita, nu învinui pe niciun om, doar

pe tine singur, şi să spui: “Pentru păcatele şi

neascultarea mea mi se întâmplă acestea”.

Două iubiri – două cetăţi

Fericitul Augustin a spus:

- Două iubiri au zidit două cetăţi.

Iubirea de sine până la dispreţul de Dumnezeu,

Cetatea pământească.

Iubirea de Dumnezeu până la dispreţul de sine,

Cetatea cerească.

Sfânta Liturghie

A zis avva Teodor:

Pilde creştin-ortodoxe

150

- Sfânta Liturghie este cea mai înălţătoare, cea

mai frumoasă, cea mai desăvârşită slujbă, în care

se revarsă har peste har pentru cei prezenţi la ea.

Sfânta Liturghie este Simfonia glasului

dumnezeirii, prin care noi, oamenii credincioşi,

suntem atraşi irezistibil spre slăvile cereşti.

Dragostea lui Dumnezeu faţă de om

A zis un frate lui avva Teofil:

- Avva, te rog să-mi vorbeşti de dragostea lui

Dumnezeu faţă de noi.

Atunci avva Teofil i-a răspuns:

- Toate le face Dumnezeu din dragoste faţă de

om, omul toate trebuie să le primească şi să le

perceapă pentru marea iubire a lui Dumnezeu şi

toate acestea sunt făcute în dragostea lui

Dumnezeu pentru mântuirea noastră.

Rugăciunea

Pilde creştin-ortodoxe

152

A spus Sfântul Macarie cel Mare despre

rugăciune:

- Rugăciunea este împreunarea minţii cu

Dumnezeu prin îndreptarea ei cu negrăită dragoste

către Dumnezeu. Ea este şi cheia visteriei darurilor

dumnezeieşti şi cununa tuturor virtuţilor.

Puterea rugăciunii

Sfântul Grigorie Sinaitul a spus despre puterea

rugăciunii:

- Rugăciunea este lucrarea credinţei, arătarea

celor nădăjduite, iubire realizată, mişcare

îngerească, puterea celor fără de trupuri,

descoperirea inimii, nădejdea mântuirii, semnul

sfinţeniei, formarea sfinţeniei, cunoaşterea lui

Dumnezeu, logodirea Duhului Sfânt, bucuria

Domnului Iisus Hristos, veselia sufletului, mila lui

Dumnezeu, semnul împăcării, pecetea lui Hristos

Dumnezeu, raza soarelui gândurilor, steaua de

dimineaţă a inimii, înţelepciunea dumnezeiască,

arătarea lui Dumnezeu, izvorul tăcerii, pecetea

locaşului îngeresc.

Roadele iubirii

Pilde creştin-ortodoxe

154

Sfântul Maxim Mărturisitorul spune despre

iubire şi roadele ei.

- Roadele iubirii sunt dărnicia, îndelunga

răbdare, îngăduinţa şi dreapta judecată. Dacă

facem acestea, atunci vom fi asemenea Celui care

ne-a creat. Unde este iubire, acolo este

Dumnezeu, dragostea fiind un urcuş al omului spre

cele veşnice.

Judecata omului

A zis un ucenic lui avva Teofil:

- Cum va fi avva la judecata lui Dumnezeu?

Atunci avva Teofil a răspuns:

- Nu ştiu cum va fi la judecata lui Dumnezeu,

dar cu siguranţă vom da răspuns de cele două

cărţi date de Dumnezeu pentru noi:

1. Evanghelia lui Hristos Dumnezeu

2. Conştiinţa omului.

Pilde creştin-ortodoxe

156

Părintele Dometie – sfat la spovedanie

Părintele Dometie de la sfânta Mănăstire

Râmeţ era cu adevărat chip al blândeţii,

înţelepciunii şi al smereniei, căutând să salveze şi

să încurajeze pe toţi oamenii credincioşi care îi

cereau ajutorul. Întrebat Sfiinţia Sa ce canon ar

trebui omul să primească la spovedanie, părintele

zicea:

- Acesta este canonul care vi-l dau: Să aveţi

dragoste între voi, să faceţi ascultare din dragoste

şi să răbdaţi ispitele vieţii cu gândul la dragostea

lui Dumnezeu faţă de voi.

Pilde creştin-ortodoxe

158