Romania in cel de al doilea război mondial

România după 23 august 1944• În dimineața zilei de 23 august 1944, politicianul Gheorghe Brătianu a

făcut un nou demers pe lângă mareșal, în vederea încheierii neîntârziate a armistițiului.

• La orele amiezii, mareșalul Ion Antonescu a fost în audiență la regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), declarând că este dispus să semneze armistițiul după stabilizarea frontului și obținerea acordului lui Hitler.

• În aceste condiții, la ora 16.30, regele Mihai I a ordonat demiterea și arestarea mareșalului Ion Antonescu, conducătorul statului, și a principalului său colaborator, Mihai Antonescu, viceprim-ministru.

Regele Mihai I (stânga) şi mareşalul Ion Antonescu (dreapta) pe frontul din Basarabia în anul 1944 (foto arhivă Agerpres

• La ora 22.30, prin Proclamația către țară, difuzată de posturile de radio, regele anunța "ieșirea noastră din alianța cu puterile Axei și imediata încetare a războiului cu Națiunile Unite".

“Români, în ceasul cel mai greu al istoriei noastre, am socotit că nu este decât o singură cale pentru salvarea țării de la o catastrofă totală: ieșirea noastră din alianța cu puterile Axei”

(Așa îşi începea proclamaţia către ţară Regele Mihai I, în seara zilei de 23 august 1944.)

• În același timp, s-a anunțat formarea unui guvern de uniune națională (PNȚ,PNL, PSD și PCR), care a fost însărcinat cu încheierea păcii cu Națiunile Unite: "din acest moment încetează lupta și orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum și starea de război cu Marea Britanie și Statele Unite".

• În Declarația guvernului condus de generalul Constantin Sănătescu, se specifica: "în domeniul politicii externe, prima măsură luată de guvern a fost acceptarea armistițiului cu Națiunile Unite.

• Prin reprezentanții lor, guvernul Uniunii Sovietice și guvernele din Marea Britanie și Statele Unite au garantat independența României în cadrul suveranității respectate, neamestecul lor în viața noastră de stat.''

Trupe rusești pe străzile Bucureștiului

Nord-Estul Transilvaniei ocupat în septembrie 1940, a fost eliberat în întregime la 25 octombrie 1944; în imagine sunt Convoaie de armament și alimente care mergeau spre front sub deviza 'Totul pentru front, totul pentru victorie

• Începând din aceeași seară, Armata Română a trecut la lupta antifascistă. În perioada 23-28 august, lupte grele s-au dat pe Valea Prahovei, în porturile dunărene, în Dobrogea, Muntenia și Oltenia. Capitala a fost teatrul unor puternice lupte între forțele germane și trupele române.

• Lupte grele s-au dat la Școala superioară de Război, Prefectura din Ilfov, bariera Rahova, pădurile Băneasa și Otopeni. În urma operațiunilor militare au fost capturați 6.700 de militari germani, dintre care șapte generali și 358 de ofițeri. La 28 august, Bucureștii erau eliberați prin forțe proprii

• Semnarea Convenției de armistițiu a avut loc, la Moscova, la 12 septembrie 1944, care declară România o țară înfrântă în război, consacră anexiunile sovietice din 28 iunie 1940 și impune plata unor despăgubiri de război către URSS, în valoare de 300 milioane de dolari, urmând a fi achitate în decurs de șase ani, în produse petrolifere, lemnoase etc. A fost declarat nul Arbitrajul de la Viena ''Transilvania sau cea mai mare parte a ei'' revenind României.

• Acțiunile militare duse de Armata Română pentru eliberarea Ungariei au demarat la începutul lunii octombrie 1944, când primele unități au depășit frontiera româno-ungară, la vest de Salonta. Una dintre principalele operațiuni a fost ''Operațiunea Budapesta''. Zona Budapesta avea o importanță deosebită în sistemul defensiv din Ungaria.

Budapesta 1945-1946 distrugeri de război'. În imagine: Podul cu lanțuri din Budapesta

• Ca peste tot acolo unde au luptat, soldații români au manifestat o deosebită grijă față de populația civilă, de monumentele de artă, de clădirile publice și de instituții:

''Populația civilă care nu ia parte la rezistență va fi luată sub protecție, asigurându-i-se viața, liniștea, avutul...''.

• Luptele din interiorul orașului s-au caracterizat printr-o înverșunare a inamicului cu totul deosebită: s-a agățat cu disperare de fiecare casă, a format din mai multe clădiri apropiate centre de rezistență independente. S-a folosit artileria și aviația.

• Militarii români, cu un eroism extraordinar, au pătruns aproximativ zece km în interiorul capitalei maghiare și au luptat în zonele: Poșta Centrală, cazarma Franz Ioseph, fabrica de cauciuc, Gara de Est, hipodrom etc.

• În Cehoslovacia, Armata Română, acționând în continuare alături de Armata Sovietică, a desfășurat acțiuni în perioada 18 decembrie 1944 — 12 mai 1945. La operațiune au participat 248.450 de militari români din rândurile cărora au căzut 67.495 de eroi.

• De asemenea, aproximativ 2.000 de militari români din Regimentul 2 Care de Luptă și-au adus contribuția la eliberarea părții de nord-est a Austriei. Ei au înfruntat inamicul în lupte grele la Mistelbach, Zistersdorf și Poysdorf.

Distrugeri cauzate de razboi (Viena)

Domul Sfântul Ștefan, catedrala Arhiepiscopiei Romano-Catolice de la Viena. Strada din Viena

• La 9 mai 1945, când războiul s-a încheiat cu victoria Națiunilor Unite, Armata Română se găsea în apropiere de Praga și în estul Austriei.

• Prin Convenția de Armistițiu din septembrie 1944 și, mai târziu, prin Tratatul de Pace de la Paris din anii 1946-1947, României i s-au impus condiții grele de natură politică, economică și militară din partea marilor puteri ale Națiunilor Unite. Prin aceste acte internaționale, se consfințeau pierderile suferite de către țara noastră în est și sud-est, dar i se accepta, cu unele rezerve exprimate din partea puterilor anglo-saxone, revenirea nord-estului Transilvaniei în cadrul granițelor sale, fapt realizat în martie 1945.

Întoarcerea soldaților Români acasă

Parada militară și defilarea muncitorilor, dedicate zilei de 9 Mai 1945 — Ziua Victoriei. La paradă au luat parte: dr. Petru Groza, Președintele Consiliului de Miniștri, Ivan Zaharovici Susaikov, general-colonel al armatei sovietice, Majestatea Sa, Regele Mihai I, Gheorghe Gheorghiu Dej, ministrul Comunicațiilor și Lucrărilor Publice, membrii ai guvernului, precum și reprezentanți ai Națiunilor Unite.   

Alte aspecte ale celui de al doilea război mondial

Hartă înainte de pierderea Basarabiei si N. Bucovinei

Pierderea Basarabiei si nordului Bucovinei• Pe 28 iunie 1940, România a primit un ultimatum din

partea Uniunii Sovietice, prin care se cerea evacuarea administrației civile și a armatei române de pe teritoriul dintre Prut și Nistru cunoscut ca Basarabia și din partea nordică a regiunii Bucovina

• Din cauza presiunilor conjugate ruso-germane venite de la Moscova și de la Berlin, administrația și armata române s-au retras pentru a evita războiul. Aceste evenimente s-au petrecut în context geopolitic mai larg, în care prin pactul expansionist Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică își împărțiseră în mod imperialist , sfere de influență teritorială în Europa Răsăriteană

• În cea mai mare parte a teritoriului ocupat, sovieticii au proclamat RSS Moldovenească, iar partea sudică a Basarabiei,Bugeacul, și nordul Bucovinei au fost alipite la RSS Ucraineană.

• Odată cu proclamarea RSS Moldovenești, RSSA Moldovenească, republică autonomă „moldovenească” de la răsărit de Nistru, a fost împărțită între cele două republici sovietice vecine, Moldova sovietică și Ucraina.

• Ocupația sovietică a fost întreruptă pentru scurtă vreme în 1941, după ce România a declanșat operațiunile militare de eliberare a teritoriilor ocupate de URSS ca parte a Operațiunii Barbarossa), dar teritoriile au fost în cele din urmă recuperate de sovietici în 1944.

• După moartea lui Stalin din 1953 și în special după anul 1956, persecuția etnicilor români din Basarabia și Bucovina de nord a scăzut treptat.

• Primele alegeri libere din RSS Moldovenească s-au ținut în climatul general al perestroicii în februarie 1990, iar controlul sovietic asupra acestei regiuni a încetat în august 1991, după tentiva de lovitură de statde la Moscova și disoluția Uniunii Sovietice.

• În 1991, RSS Moldovenească a devenit noul stat independent Republica Moldova, în vreme ce Bucovina de nord și Bugeacul au rămas în componența Ucrainei

Hartă după de pierderea Basarabiei si N. Bucovinei

cetățeni prosovietici salută intrarea Armatei Roșii în Basarabia

dezarmarea unor soldați români

Ocupația sovietică a Basarabiei

Comunizarea României :

• 23 august 1944 a prins Partidul Comunist din România într-o stare precară. În perioada războiului, Moscova pierduse legătura cu majoritatea membrilor partidului, adică agenţii săi din România. Mulţi dintre ei erau închişi. Aşa se şi explică faptul că atunci când URSS a condiţionat negocierile cu regele Mihai de prezenţa comuniştilor în echipă, singurul disponibil a fost avocatul şi profesorul Lucreţiu Pătrăşcanu, o figură ceva mai agreabilă.

• Ieşirea României din alianţa cu Hitler prin lovitura Regelui Mihai de la 23 august 1944 a stricat planul comunizării imediate a României. Din acest motiv a fost nevoie de o perioadă de tranziţie.

• Astfel, primul guvern pro-comunist al României a fost instalat abia după jumătate de an de la semnarea armistiţiului cu Moscova, dar nu a avut în frunte un comunist, ci pe Petru Groza, burghez devenit şeful formaţiunii marionetă "Frontul Plugarilor":

• Lipsa cronică de cadre a partidului comunist a fost suplinită de cele două divizii sovietizate Tudor Vladimirescu și "Horia, Cloşca şi Crişan".

Executia lui Antonescu

• Pe data de 1 iunie 1946, Ion Antonescu cădea răpus de gloanţele plutonului de execuţie în curtea închisorii Militare Jilava. La ieşirea din celulă, fostul şef al statului a fost împărtăşit de confesorul puşcăriei, preotul Teodor Totolici

• Înainte de a părăsi clădirea închisorii, mareşalul a decupat o bucată din tricolorul de la o carte de religie, şi-a prins-o cu un ac de gămălie în piept, apoi s-a îndreptat însoţit de asistenţă în Valea Piersicilor din curtea unităţii.

Slujba inaintea execuției lui Antonescu

SURSE1. http://www.romanialibera.ro/aldine/history/cum-s-a-schimbat-soarta-romaniei-la-23-aug

ust-1944-389978

2. http://www.romania-actualitati.ro/23_august_1944_ziua_care_a_scurtat_razboiul-32467

3. https://istoriiregasite.wordpress.com/2012/08/22/actul-de-la-23-august-1944/

4. http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/23-august-1944-salvarea-rom-niei-tr-dare-na-ional

5. http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/05/09/documentar-participarea-romaniei-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-10-14-42

6. : http://www.realitatea.net/dezvaluiri-incredibile-despre-executia-maresalului-ion-antonescu_1113390.html

7. http://romania-rusia.info/Romania1944.asp

SFÂRȘIT

• Proiect realizat de:DOROFTEI MIHAI PETRONEL

• Clasa:A XI aF