Slide 1

Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria Sistemelor Biotehnice Ingineria Produselor Alimentare PROIECT ANALIZA PIETEI UNUI PRODUS IAURTUL DANONE CREMOSSO NATUR

Studente:Parausanu Ramona Parausanu Georgiana Stanciu Iuliana-AlexandraGrupa:745Prof.coord:Manea Natalia AN UNIVERSITAR 2014-2015

cUPRINS1.Produsul: a. Scurt istoric al produsului/serviciului la nivel mondial i naional; b. Gama sortimentala existenta pe piata produsului respectiv.2. Analiza ofertei: a. prezentarea principalilor ofertani (productori, importatori) prin prisma produselor oferite; b. volumul produciei, vnzrilor; c. evaluarea repartiiei vnzrilor pe ofertani, precum i a cotelor de piata; d. stabilirea elementelor care individualizeaz mrcile.3. Analiza cererii: a. definirea unitii de consum; b. identificarea principalelor segmente de pia; c. stabilirea elementelor de natur cantitativ legate de consum/cumprare; d. Capacitatea pietei; e. Dezvoltarea pietei extensiva, intensiva, mixta.4. Distribuie: a. determinati tipurile de uniti comerciale prin care se realizeaz vnzarea ctre consumatori; b. evaluarea modului de distribuie pe diferite mrci.5. Pret: a. Determinarea segmentelor de pre cu identificarea principalelor marci incluse in fiecare segment; b. Determinarea variatiei pretului in ultimii 5 ani cu prezentarea motivelor ce au stat la baza acestei variatii.6. Promovarea produsului: a. identificarea modalitilor prin care se face in prezent promovarea ; b. identificarea principalelor campanii publicitare;7.Bibliografie.

DATE DESPRE PRODUSScurt istoric: Iaurtulsi are originea nAsiasau n Europa de est si a aparut ca raspuns la nevoia de a conserva laptele peste cele cteva ore care urmau mulsului.Astfel a nceput aventura descoperirii nenumaratelor avantaje nutritionale si medicale pe care le detine. Laptele i produsele lactate reprezint o parte important din alimentaia ntregii populaii. Acestea sunt alimente extrem de populare n ntreaga lume att datorit caracteristicilor senzoriale plcute, ct i datorit potenialului pe care l au n meninerea sau chiar mbuntirea sntii consumatorilor. Iaurtul este un produs lactat acid care se fabric n numeroase ri, n principal din lapte de vac. Se mai pot folosi laptele de bivoli, de oaie, de capr sau n amestec cu lapte de vac.

Iaurtul Danone Cremosso de 125 de grame, produs de S.C. DANONE PRODUCIE I DISTRIBUIE PRODUSE ALIMENTARE S.R.L. Iaurtul Danone Cremosso este descris pe siteul oficial al Danone Romnia astfel:Iaurtul Danone Cremosso a fost creat special pentru a te rsfa i a-i surprinde simurile cu un gust irezistibil de iaurt.Cremosso este mai mult dect un iaurt. Gustul su unic, fin i cremos te cucerete.O gam de iaurt Danone, care i ofer senzaii rafinate, momente de rsf i clipe de plcere a gustului la intensitate maxim. Iaurtul Cremosso cu fructe, ciocolat cu ment, tiramisu, cocos, migdale se altur iaurtului natur Danone Cremosso completnd gama iaurturilor cremoase de la Danone. Cu ele i poi i prepara deserturi delicioase, sau un dressing de salat perfect i uor.

Gama sortimentala Acest produs este comercializat n ambalaje individuale a cte 125 g. Se prezint ntr-o gam variat de sortimente: 1. Cremosso Natur 125 grIngrediente: lapte pasteurizat, smntn, proteine din lapte, fermeni selecionai de iaurt. 2.Cremosso cu fructe 125 gr Cremosso Zmeur cu fulgi de migdale 125g Ingrediente: Lapte pasteurizat, smntn, zmeur 7,2%, migdale 0,9% (cu adaos de colorant: suc concentrat de sfecl roie, morcov, aronia i struguri; arome), zahr, proteine din lapte, fermeni selecionai de iaurt. Poate conine urme de nuc de cocos. Cremosso Fulgi de cocos i migdale 125g Ingrediente:Lapte pasteurizat, smntn, zahr, cocos 1,3%, migdale 1,1% (cu adaos de: sirop de glucoz-fructoz, arome), proteine din lapte, fermeni selecionai de iaurt. Cremosso Mure i zmeur 125 gr Ingrediente:Lapte pasteurizat, smntn, mure i zmeur 9% (cu adaos de: sirop de glucoz-fructoz din gru i porumb; arome), zahr, proteine din lapte, fermeni selecionai de iaurt. Cremosso Cpuni 125 gr Ingrediente:Lapte pasteurizat, smntn, cpuni 10% (cu adaos de: sirop de glucoz-fructoz, colorani naturali: suc de sfecl roie i morcov negru; arom), zahr, proteine din lapte, fermeni selecionai de iaurt.

Cremosso Viine 125 gr Ingrediente:Lapte pasteurizat, smntn, viine 10,8% (cu adaos de: sirop de glucoz-fructoz, colorani naturali: suc de oc i aronia, arom), zahr, proteine din lapte, fermeni selecionai de iaurt. Cremosso Piersici 125 gr Ingrediente:Lapte pasteurizat, smntn, piersici 10% (cu adaos de: sirop de glucoz-fructoz, arom, colorant natural : betacaroten), zahr, proteine din lapte, fermeni selecionai de iaurt.

3.Cremosso Straciatella 125 gr Ingrediente: Lapte pasteurizat, ciocolat 1,1% (cu adaos de: sirop de glucoz-fructoz din gru i porumb, aroma de vanilie), zahr, amidon, proteine din lapte, fermeni selecionai de iaurt. 4.Cremosso Srut de caramel 125 g Ingrediente: Lapte pasteurizat, smntn, sirop de caramel 4,2% (zahr, ap, lapte praf, unt, emulsifiant: lecitina din rapi; cu adaos de: zahr caramelizat, arom), zahr, proteine din lapte, fermeni selecionai de iaurt. ANALIZA PIETEI Principalii ofertanti:Albalact-iaurtul Zuzu Natur,Friesland Romania-iaurtul Milli. Albalact, unul dintre principalii jucatori locali de pe piata lactatelor intra agresiv pe piata iaurturilor natur dar si cremoase cu fructe lansnd sub brandul Zuzu Max sapte sortimente de iaurturi cremoase cu fructe . Albalact aduce astazi pe piata romaneasca peste 140 de sortimente de lapte si produse lactate sub cele sapte brand-uri ale sale Zuzu, Zuzu Max,Fulga, Fruzu, De Albalact, Raraul, Poiana Florilor. Albalact are un portofoliu bogat de produse din lapte, de la lapte proaspat pasteurizat si UHT, iaurturi proaspete albe, iaurturi proaspete cu fructe, la smantana, unt, sana, lapte batut, kefir, lapte cu arome pentru copii, branza telemea, branza dulce de vaca, branza de burduf, cascaval, branza topita.MisiuneaAlbalacteste sa ofere tot ce-i mai bun din lapte produse proaspete si sanatoase, la nivelul standardelor europene de calitate. Albalactinseamna grija pentru calitatea produselor, natura, prospetime, traditie romaneasca, imbinate cu tehnologia avansata, viziuni europene si cele mai bune surse de lapte din Alba si Bucovina.

Cu o istorie de peste 125 ani, Friesland Foods se afl pe lista celor mai importante 10 companii de lactate din lume, avnd filiale n Europa, Asia, Africa i America de Sud. Compania este specializat n producia lactatelor i buturilor din fructe i lapte.

Firma MILLI acioneaz nc din anul 1997 pe piaa romneasc a produselorlactate, ns cu toate acestea pentru a ajunge i pentrua reui s se menin printre cei mai buni de pe pia, firma trebuie s fie n permanent preocupat de modul n care ii satisface clienii dar mai ales de imaginea pe care i-o face n rndul acestora i trebuie s aduc n permanen pe pia produse noi de o calitate superioar.

VOLUMUL VANZARILOR SI AL PRODUCTIEILocul 1-Danone:cifra de afaceri de 506 milioane de lei Primul loc in topul companiilor din domeniul lactatelor este Danone. Compania a raportat un profit de 9,8 milioane de lei (2,2 milioane de euro), raportat la o cifra de afaceri de 506 milioane de lei (115 milioane de euro). Danone Romania produce zilnic peste 1,5 milioane de produse lactate proaspete in fabrica sa din Bucuresti, atat pentru piata romaneasca, cat si pentru export. Compania colecteaza, in medie, zilnic, peste 200 de tone de lapte proaspat de la fermele din Romania.

Locul 2-Albalact: 343 de milioane de lei (78 de milioane de euro) A doua pozitie in clasamentul celor mai mari companii din acest domeniu este ocupat de Albalact, o firma cu 661 de angajati si profit de 7,3 milioane de lei (1,66 milioane de euro), raportat la o cifra de afaceri de 78 de milioane de euro. Compania incheie jumatatea anului cu cresteri importante: 23% la cifra de afaceri fata de 2012 adica 204 milioane de lei (46 milioane de euro ), profit in crestere cu 24% fata de aceeasi perioada din 2011.

Locul 3-Napolact:224 milioane de lei (51 milioane de euro) Compania Napolact din Cluj Napoca a reusit sa faca profit aproape la acelasi nivel cu ocupanta locului intai, insa raportat la cifra de afaceri de doua ori mai mica. Napolact a anuntat, in 2012, un profit de 9 milioane de lei In ciuda rezultatelor financiare foarte bune raportate anul trecut, in 2013 compania a anuntat inchiderea fabricii de la Taga din judetul Cluj.

EVALUAREA REPARTITIEI VANZARILOR SI A COTEI DE PIATA Cifra de afaceri a Danone Romnia a crescut anul trecut cu 5,7% fa de 2010,atingnd nivelul de 503 milioane lei, a anuntat la o conferin de pres, Dieter Schulz, noul director general Danone pentru Europa Central i de Sud.Tot in 2011, compania a investit peste 16 milioane lei pentru 'modernizare tehnologic i mbuntire a condiiilor de munc pentru angajai'. n prezent Danone a atins ocot de 55% din piaa valoric a lactatelor proaspete.

Compania Albalact este astzi pe locul 3 n topul productorilor de lactate din Romnia, avnd o tradiie de peste 40 de ani pe piaa romneasc. n prezent, Zuzu este lider pe segmentul laptelui pasteurizat, cu o cot de pia de 23.1% n valoare, dar este lider i n total pia de lapte (lapte UHT i lapte pasteurizat), cu o cot de pia de 16.8% n valoare, n Februarie 2013. Albalact este lider de pia i pe segmentul untului de mas cu brandul omonim De Albalact, cu 23.5% cot de pia n valoare, n perioada Decembrie 2012 Ianuarie 2013. Pe segmentul smntn, Albalact se menine de asemenea lider cu brand-ul De Albalact, avnd o cot de pia de 14.6% n valoare, n Februarie 2013. Pe categoria brnz de vaci, Albalact a urcat pe locul 2 cu brand-ul Rarul, avnd 9%. Vanzarile de produse Milli, au ajuns in anul 2006 la 40 de milioane deeuro. Estimarile pentru 2007 sunt foarte optimiste, mai exact vor ajunge la 60milioane de euro pentru vanzarile acestui brand. Friesland a realizat in 2006 ocifra de afaceri de 105 milioane euro, cu 15% mai mult decat in 2005 siestimeaza ca va metine aceasta crestere si in 2007, afirma directorul general Friesland Food Romania, Gerbrant de Boer. Cota de piata generala se situeaza undeva la 20-58%.

Elemente ce individualizeaza fiecare marcaCteva mesaje care individualizeaz marca Danone sunt:Danone Natural Poria ta zilnic de sntateDanone de but Ia-l cu tine oriunde i oricndDanone delicios Delicios pentru toat familiaDanone Frutissimo O nebunie de fructeActivia Natur Activ n interior i te simi bineCremoso E crema iaurturilor.

Elementele vizuale care compun noua imagine a brandului Zuzu potenteaza spiritual creativ si o stare de euforie pe care nici un alt brand nu o mai are in piata. Zuzu este o exuberanta a naturii care te desteapta de dimineata. Zuzuare o nou reclam. Un spot care schimb total strategia de comunicare. Marca nebunatic este acum Laptele care te deteapt de diminea. Pn acum Zuzu i trezea latura jucu (Eti Zuzu?). Prin noua reclam, uor misogin, ca pentru bere, capt valene de cafea. SCRIPT: Ea se trezete de diminea. Bea puinZuzu. Ia i el o gur. El vrea s ias n ora cu prietenii. Ea se revolt (e ziua ei!). Ies n ora s-i cumpr un cadou!, gsete el explicaia pentru femeia nc adormit. LanseazZuzui o bere? Ei bine, nu. Dar ce? Te deteapt de diminea!, spune sloganul. Deci cafea. Nici pe departe.Zuzueste acelai lapte (nebunatic pe vremuri) dar are acum miros de cafea i o reclam care aduce a bere.

Ambalajul iaurtului Millii se prezinta incombinatii de culori monocome de alb cu albastru ,alb cu galben,alb cu verdeceea ce comunica sentimentul de siguranta,placere,frumos ,dar in acceasi timp siveseliesi convivialitate.Deasemenea pe ambalaj maiidentificam personaje care induc placerea de a consuma produsul.

Noile Milli Ispite cu fructe lansate de Friesland Foods la sfrsitul lunii iunie sunt promovate printr-un nou spot TV semnat de agentia Ogilvy&Mather, anunta oficialii agentiei din cadrul Ogilvy Group, condus de Manuela Necula. Campania a nceput pe 24 iulie si se desfasoara inclusiv n luna septembrie. Spotul este difuzat pe Pro TV, Antena 1, Prima TV, Acasa TV, B1 TV, Pro Cinema, Discovery Channel si TVR 2, serviciile de cumparare de media (media buying) fiind asigurate de agentia Starcom.

Analiza cereriia)Definirea unitii de consum Principala unitate de consum este individul. Astfel, majoritatea consumatorilor romni prefer un iaurt bogat in calorii, tendina diferit de cea nregistrat pe pieele rilor din UE. La iaurtul natural cei mai mari consumatoari sunt gospodriile cu vrsta capului familiei intre 30 si 49 de ani, cu o cota de pia de 43%, care au o pondere de 36%, iar la cel cu fructe, gospodriile mai tinere, cu vrsta capului familiei intre 30 si 39 ani (32% invaloare), care reprezint 14% din totalul gospodriilor din Romania. In urma unui chestionar realizat pe 150 persoane au rezultat urmtoarele: -Copii cu vrsta intre(212ani) consum 2 iaurturi Danone Delicios cu pulp de fructe zilnic i 4 iaurturi Danonino pe sptmn. -Consumul de iaurt la adoleceni (13 23 ani) este similar aceluia la copii. - Aduli (24 50 ani)consum iaurtul cu cereale i cel dietetic. Femeile chestionate au spus c Vitalinea Iaurt, cu 0% grsimi este nelipsit din frigider. Acestea consum zilnic 3 iaurturi din acestea.Totodat acestea au menionat c consum n mod regulat iaurturi Zuzu. Iaurturile Zuzu la pahar se adreseaza consumatorilor tineri, intre 25-40ani, din mediul urban,casatoriti si necasatoriti, femei si barbati in egala masura,moderni, ocupati, dinamici, cu viata activa, cu venit mediu si mediu ridicat. Brbaii sunt mai puin interesai de iaurturi.90%din persoanele chestionate consider c singurele iaurturi pe care le-ar consuma sunt iaurtul cu cereale Danone Natural i Zuzu. Persoanele de vrsta a treia consum 5 iaurturi Danone Natural i 85% afirm c ar consuma 3 iaurturi Milli Extra sptmnal.

b)Segmentarea pieei Duploculdecumprare: magazinele cu raion de lactate magazinele de lactate piee rneti Infunciedevrsta: copii intre(212ani), adoleceni (13 23 ani), aduli (24 50 ani) vrsta a treia peste 50 ani Dup sex: feminin masculin Dup criteriul demografic: mediu rural mediul urban

Dup venitul consumatorilor: persoane cu venituri medii persoane cu venituri ridicate Dup criterii socio-culturale: persoane cu un stil de via sntos; persoane active cu un stil de via aglomerat; Dup comportamentul consumatorului: persoane care i dorescun produs decalitate persoane care nu i dorescun produs decalitate Dup gospodrie: persoanelor singure, necstorite persoanelor cstorite cu o familie numeroas.Dezvoltarea pietei extensiva, intensiva, mixta

Piaa iaurtului cunoate o dezvoltare si oexpansiune foarte interesant. ncet , ncet tot mai multe firme ncepsa ii dezvolte politici naionale. De la consumatori de mrci regionale , romnii s-au transformat in consumatori de mrci naionale si internaionale. Marii juctori au investit in promovare, ambalaje, reete, mrcisi distribuie. Piaa este n cretere, dar este situat nc laun nivel destul de redus. Romnianu este o ar n care sa se consumn mod tradiional iaurt, si din aceasta cauzeste mai greu sa creezi obiceiuri de consum noi. Un altmotiv al creterii lente a pieei de iaurturi este faptul cn Romnia iaurturile nu sunt consumate n modfrecvent, n timp ce n Frana sunt consumate la fiecare mas. Piata autohton a iaurturilor a crescut valoric, in primele ase luni ale anului 2013, cu circa 14% fat de perioadasimilar anului 2012, potrivit companiei de cercetri depia.Nielsen(Danone),iaurtul fiind unul din produsele lactate cucea mai solid evoluie a vnzrilor. Potrivit principalilor juctori din industrie, piata de lactate crete datorit dezvoltrii sectorului intern, cretere care se va menine i nperioada urmtoare."Consumatorul mai bine informat devine din ce n ce mai ncntat de politica de branduri din industria laptelui", spune Steriu. Acest fapt este si un atuctre creterea pieei de produse procesate industrial in detrimentul autoconsumului sau al vnzrilor dinpieele agroalimentare. "Gheorghe Petrisor, directorde achiziii al companiei Danone, spune c pn in2015peste 70%din lapte ar trebui procesat in sistem industrializat pentru a fi competitivi pepiaa europeana.

DISTRIBUTIA PRODUSELOR

Tipurile de uniti comerciale prin care se realizeaz vnzarea ctre consumatori:Att Danone ,Milli ct i Zuzu i comercializeaz produsele n: magazine de cartier magazine alimentare supermarketuri hypermarketuri b)Evaluarea modului de distribuie pe diferite mrci:Danone a realizat n Romnia investiii de peste 30 milioane de euro n capaciti deproducie i distribuie moderne.Strategiile de distribuie utilizate sunt:Comercializarea produselor prin fore proprii: vnzare direct, utilizarea forelor devnzare proprii,promoteri la locul de vnzare care au rolul de a ndruma consumatorii spreprodusul care li se potrivete, dar mai ales utilizarea intermediarilor.2. Se ine cont de lungimea canalului de distribuie. Produsele Danone se nscriu n categoriabunurilor de larg consum i prin urmare canalele de distribuie specifice sunt canele cu intermediari: - canale scurte de tip: Productor Intermediar (Detailist) Consumator Final(ex: cazul hipermarketurilor Carrefour, Real etc.)- canale lungi: Productor Intermediar (En-Grosist) Intermediar(Detailist) Consumator Final

Segmentul de pretPreurilepracticatedeatt de Danone,Miliict i de Zuzu seformeazlundu-senconsiderareurmtoarele aspecte: -costuriledeproducie, -preurilepracticatedeconcuren, -acceptareaanumitorniveluridepredectreconsumator(deoareceambele sunt firme mari,globale,cunoscute,consumatorii sunt dispui s plteasc corespunztor calitii garantate de renumele firmei),influene pe care un anumit nivel de pre l are asupra imaginii produsului i asupra vnzriialtor produse din gama realizat de firm. (legtura pre produs). Legtura preului cu distribuia se realizeaz prin faptul c ambele contribuie la formarea imaginii produsului. Existena unui canal mai lung, conduce la practicarea unui pre mai mare. Dup o scdere important a preurilor i a veniturilor productorilor n 2008-2009,nregistrat dup explozia preurilor din 2007, situaia pieei iaurturilor s-a redresat n a doua jumtate a anului 2009 i a continuat s se amelioreze n prima jumtate aanului 2010.Evoluia pieei pn n prezentLivrrile de lapte de vac s-au meninut la un nivel relativ constant n UE pe parcursul ultimilor 3 ani, nregistrnd variaii procentuale mici de la un an la altul (+ 1% n 2008, - 0,6%n 2009, + 0,03% n primele 7 luni ale anului 2014).

Dup nivelul maxim excepional nregistrat n 2007, preurile laptelui la productor au cunoscut aceeai tendin descendent ca i preurile iaurturilor. Dup o uoar redresare n iulie-septembrie 2008, preurile au atins un nivel redus n mai 2009, situat n medie cu puin peste nivelul plasei de siguran. Preurile laptelui au fost n cretere n perioada mai 2009 - noiembrie 2014 i s-au meninut aproximativ la acelai nivel n primul trimestru al anului 2014, fr s nregistreze fluctuaiile sezoniere care prezint de obicei o tendin descresctoare n timpul iernii i al primverii. ncepnd cu primvara anului 2014, preurile laptelui sunt n cretere, atingnd n august o medie ponderat pentru UE 27 de aproximativ 31,5 ceni/kg. n 2009, stocurile din Romania au crescut foarte repede ca urmare a scderii cererii. Deteriorarea pieei n 2009 a determinat sectorul lactatelor s i schimbe orientarea de la produsele lactate cu valoare adugat mare (precum brnza, produsele proaspete, iaurtul etc.) ctre produsele de intervenie (lapte praf degresat i unt). Redresarea preurilor produselor lactate de baz a fost determinat n mare msur de reducerea aprovizionrilor din emisfera sudic i de redresarea peste ateptri a cererii mondiale pentru produse lactate. Condiiile mai bune de pia au determinat sectorul lactatelor s se reorienteze ctre produsele lactate cu valoare adugat mare.

Promovarea produsuluiTeleviziunea, canalul principal de promovareAproximativ 98% din publicitatea pentru iaurturi s-a efectuat exclusiv la televizor. Principalii beneficiari au fost, in ordine: Pro TV, Acasa TV, Antena 1, Realitatea TV si Canal D. Clasamentul publicitatii pe print este urmatorul: Magazinul Progresiv, Pro TV Magazin, Cosmopolitan. In general, mesajul publicitar a alunecat spre zona beneficiului de sanatate adus de iaurt, unele spoturi fiind asemanatoare produselor farmaceutice. Totodata, companiile au procedat la campanii integrate. Apelul la promotii Dar, promovarea produselor se poate face si prin promotii: 20% mai mult, la acelasi pret, 4 portii la pret de 3 etc. Tot ca parte a promovarii si promotiilor pot fi gandite si premiile date consumatorilor, in fapt, castigatori ai unor concursuri publicitare, turnee de promovare a produsului, concursuri la nivel zonal cu premiere nationala etc. Oricum, producatorii, dar si comerciantii, trebuie sa ganeasca fiecare campanie promotionala in functie de caracteristicile consumatorilor si asteptarilor lor. Foarte mult conteaza si rapiditatea cu care se pot face cumparaturile, distanta fata de casa, preturile mici. Producatorii de lactate au realizat ca promotiile au ramas un element important dar si-au pierdut din elemental de diferentiere. Pentru consumator nu mai este atat de important daca si-a cumparat iaurt de la Carrefour, Cora, Auchan, Kaufland, Real . ntruct majoritatea produselor se vnd ambalate este evident c ambalajul are i un dublu rol de promotor al vnzrii i de purttor al informaiei ctre consumator. Ambalajul reprezint o interfa cu care consumatorul vine n contact direct, de aceea ambalajul trebuie gndit pentru a atrage cumprtorii i pentru a declana actul de cumprare. De altfel, ambalajul a fost denumit i "vnztor mut" al produsului, pornind de la urmtoarele considerente: identific i prezint produsul i productorul/distribuitorul; stimuleaz i atrage atenia cumprtorului; informeaz consumatorul asupra nivelului caracteristicilor de baz ale produsului; comunic date legate de modul de utilizare al produsului i a naturii ambalajului etc. Elementele care contribuie la realizarea funciei ambalajului de promovare a vnzrilor trebuie armonizate pentru a capta atenia cumprtorului, trebuie s sugereze destinaia produsului i s scoat n eviden denumirea produsului, marca, recomandrile privind Ambalajul este o component esenial a activitii comerciale, fiind subordonat mrfii i deservind consumatorul. Sortimentele de produse nou aprute pe pia, modernizarea concepiei i a tehnicilor comerciale aduc n discuie diversificarea ambalajelor n paralel cu creterea exigenelor fa de acestea. Fiecare agent economic implicat n activitatea comercial (productor, comerciant i consumator) are cerine specifice n ceea ce privete ambalajele i calitatea lor.

Identificarea principalelor campanii publicitare desfurate de competitori si analiza adaptrii mesajului la segmentul inta vizat

Principalii competitorii ai firmei Danone sunt: Tnuva Romania, Napolact Romania si Albalact. Tnuva Romania s-a asociat cu Vel Pitar, Rmnicu Vlcea, unul dintre cei mai mari productori de pe piaa locala de morrit si panificaie, pentru a derula o campanie de promovare comuna."Succesul nregistrat de gama noastr de buturi pe baza de lapte este peste ateptrile noastre. Acest lucru este vizibil att in vnzrile companiei cat si in reacia consumatorilor care nu doar au ncercat produsele noastre dar le-au introdus si in meniul lor zilnic.Iaurtul meu fin cu cerealede la TnuvaDragostea e buna dimineaa si seara si la prnz. Te bucuri cnd tii ca undeva acolo te ateapt un strop de dragosteCand eti pe fuga sau cnd tocmai ai terminat ceva greu de fcut, ia-ti un mic rgaz si bucura-te de gustul alb, fin sibracoritor ce nconjoar cerealele crocante. Napolact extinde gama iaurturilor cu dulcea, prin introducerea unui sortiment de iaurt combinat cu dulcea de coacze. Noul sortiment este prezentat publicului prin intermediul spotului TV produs mpreuna cu Propaganda. Spotul,realizat in aceeai linie cu cele dedicate sortimentelor din gama Gusturi de Demult, prezint in aceeai atmosfera clduroasa deliciul gusturilor uitate de odinioar. Intenionm s oferim consumatorilor notri varietate de gusturi si arome care par pierdute in contextul societii alerte in care trim. Am vrut ca aceasta gama de produse sa ii readuc inocenta copilriei si a vacantelor de la tara: alergatul prin pdure, dormitul in fan, mirosurile mncrurilor si dulciurilor pregtite de bunica au declarat reprezentanii FrieslandCampina Romania.

Albalact este singurul producator roman de lactate infiintat in fosta industrie comunista, care in numai cativa ani de la lansarea primului sau brand a ajuns intre primii patru jucatori din piata romaneasca a lactatelor. Fabrica Albalact a fost deschisa in anul 1971, intr-o vreme in care regimul comunist dorea ca fiecare judet din Romania sa dezvolte propria industrie alimentara. De-aici si numele societatii, Albalact. In 1999, cand ajunsese din pacate la limita falimentului, lipsita de investitii si tehnologie, fabrica a fost privatizata de stat si a devenit o societate peactiuni cu capital integral privat. Familia Ciurtin din Alba Iulia a cumparat pachetul majoritar de actiuni. Noul brand corporatist Albalact a fost inspirat, pe de o parte de traditia in piata produselor proaspete, iar pe de alta parte de calitatea produselor care deriva in primul rand din zona cunoscuta ca un urias bazin de lapte de calitate si din tehnologia de preparare a laptelui.Cu aceasta ocazie, compania a oficializat si marca omonima De Albalact, sub care acum comercializeaza pe piata mai multe produse lactate proaspete. Un an mai tarziu, Albalact a lansat si brand-ulZuzu, care a fost conceput pe aceeasi linie jucausa si prietenoasa ca Fulga si i-a cucerit pe consumatori la fel de repede. Zuzu a trecut si el anul acesta printr-un proces de rebranding care i-a adus o imagine vegetala mai proaspata si i-a intarit argumentele rationale. Locul penelor de pe ambalaj a fost luat de petale de flori vii.

BIBLIOGRAFIE-Marketing: Editia a II-a revizuita si adaugita; coord. Balaure Virgil-http://incomemagazine.ro/articles/danone-prospera-in-romania-cifra-de-afaceri-a-crescut

-http://alba24.ro/compania-albalact-a-avut-in-2012-o-crestere-a-profitului-cu-27-fata-de-2011-brandul-zuzu-este-lider-pe-piata-laptelui-din-romania-187451.html

-http://www.slideshare.net/roxanaiancu5/marca-danone

-http://www.paginademedia.ro/2010/09/zuzu-schimba-macazu%E2%80%99-lapte-cafea-sau-lapte-bere-de-ce-nu-mai-e-o-marca-nebunatica-http://ec.europa.eu/agriculture/milk/quota-report/com-2010-727_ro.pdf

-http://www.fabricadelapte.ro/strategii-de-marketing-pe-piata-iaurtului

Va multumim pentru atentia acordata