Povestiri depsihoterapie

,\ \,romaneasca

Coordonarea volumuluiVasile Dem. Zamfirescu

ATRCI

Editori:SILVIU DRAGOMIRVASILE DEM. ZAMFIRESCU

Director editorial:MAGDALENA MANCUIESCU

Coperta:FABER STUDIO

Director ProduclieCRIST]AN CLAUDIU COBAN

Redactor:crPRrAN STULEA

Dtp:VICIORTA GARLAN

Corecturd:SINZANA DOMAN, RODICA PETCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiPovestiri de psihoterapie romineascl : 19 cazuri inedite / coord. vol.:

Vasile Dem Zamfirescu. - Ed. a 2-a. - Bucure;ti : Editura Trei, 2017ISBN 978-606-40-0288-4

I. Zamfirescu, Vasile Dem. (coord.)

615

Copyight @ Editura Trei, 2OI7pentru prezenta edifie.

O.P.16, Ghi;eul l, C.P. 0490, BucuregtiTel.: +4 O2l3OO 60 9O; Fax: +40372252020e-mail: comenzi@edituratrei.rowww.edituratrei. ro

ISBN 978-606 - 40 - 0288- 4

Cu prins

7 Cuv6ntinainte

AUGUSTIN CAMBOSIE13 Ioana sau narcisismul unei depresii

ION DAFINOIU31 Corpul tdu ;tie

DANIEL DAVID45 Cazul Chucky - pdpu;a agresive

- LIANA DON73 Toba feminind de tinichea

ALFRED DUMITRESCU95 Vu lcan u I

NICOLETA GHEORGHE113 A;chia din picior

VLAD MIHAI GRIGORESCU

131 Pot fi

IRINA HOLDEVICI155 De la 96nduri negre la speranld

195

GABRIELA HUMCind un inceput poate fi o continuare

MIHAELA MINULESCU

Puterea Anei

IOLANDA MITROFAN

Prin fereastra intredeschisi -flash - u ri di ntr- u n pa rcu rs tera peutic u nificator

BRiNDUSA ORASANU

NeindemSnarea

FLORENTINA PALADA

4 ore

MARA PRICEPUTU

Drumul de la calvar la eliberare

SIMONA REGHINTOVSCHI

Dumnezeu mi-a dat-oin locul mameil

IRENATALABANMicul prin! asiatic

DIANA VASILE

Ce g5se;ti atunci cdnd pierzi

RADU VULCU

Maria

VASILE DEM. ZAMFIRESCU

Sunteli evreu?

219

257

279

295

313

333

357

379

399

Cuv6 nt inainte

Dinamismul pi amploarea dezvoltdrilor din domeniul psiho-logiei gi mai ales din cel al psihoterapiei, greu de anticipat ina-inte de 1989, au luat prin surprindere domeniul editorial. intimp ce nurneroasele facultdfi de psihologie din Bucuregti pi dinfard produc anual cAteva mii de absolvenfi, editurile care publi-cd sistematic psihologie sunt incd prea puline gi necorespurtzd-tor calibrate.

Tot astfel, in timp ce asociafiile profesionale ale psihoterape-ulilor se inmul;esc pi-gi imbogdlesc activitatea - astdziprinci-palele orientdri din psihoterapia contemporand (psihanalizd,psihoterapie cognitiv-comportamentald, jungiand, adleriand, re-ogersiand, tranzacfionald, umanistd, pozitivd, integrativi etc.)sunt reprezentate in RomAnia de una sau mai multe asocialii re-cunoscute de Colegiul Psihologilor -, publicafiile de specialita-te, atdt traducerile, cAt gi cele autohtone, nu reflectd corespunzd-tor aceastd realitate.

Publicarea pentru prima datd in cultura romAnd a unui vo-lum cu prezentdri de cazuri inedite scrise de reprezentanfi aiunor orientdri diferite exprimd preocuparea Editurii Trei de asusfine continuu gi energic dezvoltarea psihoterapiei autohtone.

Cuvant inainte

AUGUSTIN CAMBOSIE

r Membru al societdfii Psihanalitice RomAne (199G-2000),

mernbru fondator alAsocialiei Rom6ne de Psihoterapie Psihana-

litrcd (1999), psihoterapeut formator gi supervizor in ARPP(2000-prezent), membru trbordul EFPP (European Federation ofPsyhoanalitic Psychotherapies), pregedinte al Federaliei RomAne

de Psihoterapie (1999-2008), vicepregedinte al FRP (2008-prezent)o Practicd privatd in psihanalizd gi psihoterapie analiticd

1973-2000.

?IOana sauna rcisism u I u nei depresii

"i:;[ff l':ilJ*Tiil:ill:,',".,?'ft ?"[i?x",ffi :'iH:m e nte di sti n cte, u ni ce, * " i,Hi:,n3,:1:i^Tg:3'iff

Ioana este o femeie de 40 de ani. Mai degrabd plinuld, nu are,din punctul meu de vedere, foarte multd feminitate. O figurd ro-tundd, ochii mari pi cam inexpresivi, sprAncene sfufoase pi opieptdndturd-coafurd care este puncful ei ,,forte":bogatd, tapatdgi buclatd (ceva stil MoliEre).

Cam dupd gase luni de analizd m-am irtrebat tmeori dacd, in-tdlnind-o pe stradd, as recunoagte-o. $i asta cred cd spune multdespre prima parte a relafiei analitice.

La primul telefon mi-a spus culn se numegte gi de la cine arenumdrul meu... gi a tdcut. Dintr-o oarecare strategie sau obip-nuinfd, mi-am refinut utoara iritare pi am tdcut gi eu. CAtevazecide secunde nu s-a intAmplat nimic, apoi mi-a spus cu o voceegald cd ar'dori o furtrevedere. I-am fixat o intAlrrire gi mi-a soli-citat multe explicalii despre adresd, pe motiv cd nu cunoagtebine Bucuregtiul. La ora stabilitd sosise deja de 60 de minute. Nu

Ioana sau narcisismul unei depresii. Augustin Cambosie

mai gtiu fir ce era imbrdcati, insd mi-a fdcut impresia unei per-soane sterse, bdtrAnicioase. A intrat in cabinet gi timp de aproa-pe 20 de minute ,,gi-a cdutat locul": a firtors fotoliul la45 de gra-de (dupd ce a fircercat mai multe variante), a tras draperia, a

stins lumina gi a aprins o veiozd, intr-un cuvdnt a pus furcet, itr-cet stdpAnire pe cabinet... pi a tdcut. Comportamentul ei vorbeadespre o anxietate (sau cel pufin o emofie puternicd), dar cevamd fdcea sd fiu sceptic. Ceva imi pdrea teatral, artificial, iar ca

amplitudine, inedit pentru mine. Poate asta m-a fdcut sd fiu cu-rios gi sd merg mai departe. Crriozitatea mea era atunci de tipul,,s6.vddpAnd unde poate sd ajungd".

in primele intAlrriri scenariul s-a repetat aidoma: venea cumult inainte de pedin;d, aptepta, intra, reconfigura cabinetul, di-minua la maximum lumina... gi tdcea. intai amuzat, apoidin ce

in ce mai agasat, fircercam sd fiu cAt de cAt ,,eficient": puneam fir-trebdri de ,,rutind" (familie, profesie, istoric, motivalii etc.). Deobicei nu imi rdspundea; in schimb plAngea. Thcut, fdrd convul-sii, sobru, serios, dar... p16ngea. Cel pufin jumdtate din timpulpedin;ei. Cend eram pe cale sd-mi pierd rdbdarea mai venea cAte

un rdspuns la o intrebare anterioard (de obicei, mult anterioard).imi trebuia ceva timp si inleleg la care dintre firtrebdri imi rds-

punsese. Devenise clar pentru mine cd funclionam in unitnfi detimp diferite pi cd dacd avea sd se intdmple ceva/ va fi de lungdduratd. Am decis sd am rdbdare sau poate sd md testez dacd potsuporta o astfel de relafie.

incet, incet, am aflat o poveste gocantd, poveste care s-a itrse-riat, cAt de cAt cronologic, foarte greu pi care pi acum are desfu-le lacune. S-a dovedit insd cd nu povestea este elementul cel maiimportant al analizei.

POVESTIRI DE PSIHOTEMPIE ROMAN EASCA Ioana sau narcisismul unei depresii. Augustin Cambosie

Ioana este copilul mijlociu intr-o familie cu trei copii: un bd-iat mai mate cu patru ani pi o fatd cu doi ani mai micd decAt Ioa-na. Fratele, Andrei, nu face parte din lumea ei; a fost amintit decel mult trei orl iar c6nd am furcercat sd insist mi s-a rdspuns cdnu meritd sd piardd timpul pedingei vorbind despre el.

De altfel, teama de a nu pierde timpul in pedinld este un mo-tiv constant de supdrare. Mereu se invinovdfegte ca a ratat pe-dinla nevorbind sau spunAnd lucruri neinteresante, sau, uneori,rdspunz6nd intrebdrilor mele. Discursul ei nu avea continuitate;la urmdtoarea pediryd nu continua girul istoriei, introducea uncu totul alt subiect, iar dupd cAtva timp revenea la primul su-biect de unde il lasase. Greu de inteles gi de urmdrit.

La ceva timp dupd inceperea terapiei a apirut alt aspect ine-dit pentru mine: mesajele de pe telefonul mobil. De obicei, ime-diat dupd gedinfd (sau a douazl);toate erau autocritice (cum ammai pufut ,,sttlca" o gedingd, curn se agteaptd de la mine sd nu omai las sd procedeze a1a, cam despre ce subiecte ar fi trebuit sdvorbeascd). Lrifial am fost deranjat de aceastd ,,inovafie" in tera-pie. Ulterior m-am gAndit cd, de fapt, este o dovadd a faptuluic5, firtr-un fel ciudat pentru mine, relafia asta chiar funcfionea-26' cd,Ioana chiar se simte in relafie gi cd analiza are un spafiu alei intre cele doud htalniri sdptdmAnale.

in rest, era un client destul de congtiincios; nu intArzia gi nulipsea la gedinfe (depi locuiepte intr-un ordgel din sudul Oltenieipi face cam doud ore pe drum pAnd in Bucuregti). Rarele absen-

fe erau legate mai ales de imposibilitatea de moment a transpor-tului.

Mesajele (mai ales) au introdus fircet, trcet c6teva personajecruciale in istoria ei de viafi: miuna gi fiica.

Probabil cd mama constituie modelul depresiei, dar in modsigur este un imens motiv de culpabilitate. Mama nu s-a itrfeles

niciodatd cu tatdl (alt personaj cvasiabsent din orice relatare).

Ioana nu inlelege cum au reugit sd rdm6nd impreund pdnd lamoartea acestuia (survenitd itr urma unei boli incurabile, cAnd

Ioana avea L3 ani):... nu s-au inleles niciodatd. Tatdl era diferit. Mama tpi dorea me-

reu mai mult,ln specinl pentru copii, iar el se compldcea tn mediocri-

tate pi suficienfd. Mama a determinat familia sd se mute de la lard la

orap, sd cumpere o casd, sd facd copiii facultate. Nu existau de fapt cer-

turi tntre ei; numai reproguri mute gi o permanentd stare de nemullu-

mire. kdiam tot timpul tntr-o presiune insuportabild pentru mine'

CAnd Ioana avea noud ani, mama a avut o tentativd de sui-cid, prin ingestie de medicamente. $i din acel moment totul s-a

schimbat, a devenit gi mai cenugiu. Tot timpul Ioana a fost con-

vinsi cd mama a incercat sd se sinucidd din cauza ei, pentru cd

nu a mulpmit-o suficient, nu a fost cuminte, n-a luat note sufi-cient de mari, de fapt cd nu a izbutit ,,sd o bucure" suficient, sd

ii compenseze tragedia vielii Pe care o trdia. Din acel momentintre ele nu a mai fost decAt tdcere, tot ce venea de la mama ei fi-ind interpretat de Ioana ca un rePro9. Nimic din ce a fircercat sd

facd pentru a-gi convinge mama cd ea o iubepte nu a ajuns la lot-td. Apoi s-a instalat o renunlare la luptd, o lipsd de scopuri, o

platitudine afectivd, clar depresivd, pe care psihiatrul la care a

ajuns la un moment dat (pe la 30 de ani) a tratat-o ca pe o depre-

sie anxioasd. Numai cd medicamentele (sau poate statutul de

bobrav psihic) o ,,ajlttau" sd nu se mai poatd da jos din pat, sd

nu mai poatd face nimic, sd nu mai aibd chef de nimic' A coche-

tat de cAteva ori gi cu ideea suicidului, dar nu a avut nicio ten-tativd reald.

POVESTIRI DE PSIHOTERAPIE NOUAICNSCA Ioana sau narcisismul unei depresii. Augustin Cambosie

in urmd cu cinci ani, mama s-a hotdrAt sd mai ,,noard" o

datd. S-a retras intr-o mdndstire, suficient de izolatd cAt sd facdvizitele aproape imposibile. Ioana a simfit atunci o revoltd ne-putincioasi, suficient de puternicd pentru a o determina sd se

ridice din pat pi sd facd ceva pentru ea. A incercat atunci o psi-hoterapie pe plan local (nu gtiu de ce orientare), la care a re-nunfat dupd cAtva timp pentru cd nu se simfea inleleasd, auzi-td.,La sugestia acelui terapeut a venit in Bucurepti, la o colegdde-a mea, care i-a sugerat si discute cu mine. Apa ne-am intal-nit.

Dupd ceva timp am aflat ,,motivul" intrdrii ilr terapie:... trebuie sd fac ceaa cu mine. Nu affit pentru mine, ckt mai ales

pentru Maria (fiica loanei). Nu pot sd o las ftrd mnmd, nu pot sd ti facpi ei ce mi s-a inthmplat mie in aiafd. Tot ce fac acum fac numai pen-

tru ea. Ea meritd tot, Mdriuca mea.

Discurs foarte mobilizator, dar greu acoperit de fapte (sau

mdcar ir atitudine) la inceputul analizei. Sau poate eu am fostprea nerdbddtor gi acesta era de fapt ritmul ei (?!).

Acum, ckte ceaa despre Maria.Lal9 ari,Ioana a intrat la Facul-tatea de Filologie din Bucuregti. Complet debusolatd, incapabi-ld sd relalioneze cu profesorii sau colegii, sd ajungd la timp laore, sd gdseascd sdlile de curs, sd vorbeascd la seminarii etc. Adi-cd un fiasco total. in acea perioadd de bulversare maximd, intal-nepte un coleg mai tr vArstd (genul de student ,,intArziat") cucare are o aventurd, la insistenfele lui (?!?), in urma cdreia IoanardmAne trsdrcinatd.Paralizatd. de fricd, nu ptie ce sd facd. Bine-infeles cd nu face nimic ai o aduce pe lume pe Maria. Dupd ce

nagte, renunld la facultate, la Bucuregti gi impreund cu Maria se

intoarce acasd ,,Ia rrrari:ra"/ care nu gtia nimic nici de facultate...gi nici de Maria. Nu are loc nicio discufie, nicio ceartd, niciun

A

reprop pi viafa continud ca pi cum nimic nu s-ar fi intAmplat. Ipigdsepte un post de suplinitor in invdfdmAnt, iar acasd mama seocupd de Maria. Ocazional mai apare cAte o relalie pasagerd (ta-tdl Mariei a dispdrut definitiv cAnd Ioana i-a spus cd a rdmas ir:r-sdrcinatd). Parcd una dintre aceste relalii a ldsat urme mai mari,ca un regret, dar nimic nu se leagd, nu capdtd sens, continuitatepi nu o poate desprinde de ,,acasd", de relalia cu mama. Relafiefdrd cuvinte, fdrd intimitate, dar cu un permanent reprop mut inpriviri, in gesturi, in atitudine.

Maria cregte mare (a ajuns acum Ia1.Aanl), dar ruptd de Ioana,pulin sdlbaticd, fdrd comunicare in relafia ei cu mama, fdrd int'-mitate, apar conflicte frecvente intre ea gi Ioana, accese de ,,insu-bordonare", crize de personalitate, unele comportamente ,,matr-ginale" (ocazional aicool, pseudofugi de acasd etc.). Cert este cdnu ascultd, nu se ,,subordoneazd" Ioan'ei,ii refind autoritatea pistafutul de mamd. Ioana este debusolatd, are o atitudine contra-dictorie; de la acceptare gi blAndele exageratd la crize de orgoliupi opacitate totald. Toate pe fondul exagerdrii culpabilitdfii. incdun epec ir viafd pi poate chiar cel mai important de p6nd acum.

...Nu ptiu ce sd fac, cum sd procedez. Instinctul de mamd nu mdajutd... de fapt nici nu ted cd existd un instinct matern; cred cd este

ceaa tnadtat, inr eu nu aln aaut de la cine sd lnod! asta. Mama nu nn-a

ajutat, nu a fost niciodatd lhngd mine... nici acurn pi nici cilnd erameu rnicd. Eu nu am aflat ce inseamnd MAMA.

$i totupi, paradoxal parc6,, Maria crepte oarecum singurd. Lapcoald se descurcd chiar bine; are note mari, dar multe absenfe,Se i:rdrdgostepte repede gi intens (de obicei ,,via internet"), dxrenunfd tot atAt de repede pi se desparte dramatic pi intens, tristpi irevocabil,Idrd. regrete... gi o ia de la inceput. Dar grija ei fun-damentald este sd ipi trdiasci viafa, cum se pricepe ea, tr absenfa

POL/Fs-TJRI DE PSIIIOTFRAPIE ROMANEASCA Ioana sau narcisisnnul unei depresii. Augustin Cambosie

rnamei, pe care o line constant pi eficient la distanfd de tot ce i se

intAmpld gi simte.Revenind la loana, un alt fapt semnificativ ar fi cd in urmd cu

;ase ani se cdsdtoregte, fdrd pasiune, fdrd dragoste, mai degrabd

,,ergezat", din calcul:... nu mai puteam sd md descurc singurd, iar Mihai (so!ul) pdrea

un bdrbat sigur. Credeam cd o sd pot sd-l respect Tndcar, dacd nu sd-l

itfuesc; pi sd fie bine, tn primul rhnd pentrw Maria... sd simtd pi ea o

siguranfd, un aiitor, un tatd.

infelege insd repede cd Mihai este un mare timid, un retras,

un introvertit ,,fdrd sentimente". $i relafia ia o tumurd mai de-

grabd proastd: nu se injetreg, urrneazd discufii gi Ioana hotdrdptesd nu mai facd nimic. Nimic in forma cea mai clard a termenu-lui: nu activitdfi casnice, nu sex, nu serviciu; nimic pur pi sim-plu. Zile intregi nu se dd jos din pat, nu se spald, nu vorbepte cunimeni, ii este sild de propriul corp, se detestd. Depresie adevd-ratd, clinicd gi invalidantd. Numai cd existd aici pi un mesajpen-tru ceilalgi: ,,IJItayi unde m-afi adus!". fli mesajul este adminis-trat furios; apar pi crrze de nervi, irascibilitate, obiecte sparte,haine aruncate pe geam... dupd care, epuizatd, se retrage in patpentru incd cAteva zile. Medicamentele pe care le ia nu o afiftd'

(antidepresive luate ocazional, ca algocalminul), mai mult o iri-td., o fac sd se simtd dependentd,, fdr6. control, handicapati. Arenevoie de cineva sd o infeleagd,, sd o ajute sd se irrfeleagd, are ne-

voie de cuvinte, de relafie, adicd de psihoterapie. fli apa, intr-unmod destul de intortocheat, ajunge la mine.

Retrospectiv, relafia noastrd a avut mai multe faze distincte,in mdsura in care acest lucru este posibil.

inceputul a fost dezastruos. Nu exista, cu exceplia ritmici-tdfii intAlnirilor pi a duratei lor, mai nimic care sd pledeze

!

&

pentru o ,plianfd. terapeuticd". Apdrea la gedinli cu atitudineumil5 gi continua cu o mare agresivitate. Sau cel pufin asta amsimlit eu la inceput. Md simfeam agresat de incercarea ei de amodifica cabinetul, de tdcerea pe care o simleam ostentativd,de ,,critica" fdcutd gedinfei, ca de obicei, prin mesajul telefonicce urma pedinfei. Am ,,rdbdat" din curiozitate. Si cred cd a maifost ceva: simfeam cd avea mare nevoie de mine, cd imi testa in-congtient limitele, poate rugAndu-se sd rezist, sd nu pot fi dis-trus, respectiv sd nu o mai primesc. intr-un fel ce nu imi erafoarte clar, Ioana era in relafie. Altfel decAt mi-ag fi dorit eu,altfel decAt era ,,convenfional", dar pentru ea era o relalie decare avea nevoie gi pe care ircerca sd o conducd aga cum gtia eamai bine: oarecum fdrd mine ,,ca realitate", o relafie fantasmati-cd in care rr.d, agezape tabla ei de pah, ca pe mama,Maria,Mihai.$i avea grijd sd imi impiedice orice migcare, sd md blocheze com-plet ca psihoterapeut, pentru cd in mintea ei ag fi putut sd o ju-dec, sd o critic, sd nu o iubesc. Or, Ioana avea nevoie sd fie iu-bitd ca atare, necondipionat, fdrd rezerve. Cu o iubire totald,dincolo de erotism, iubire u;or de distrus de orice element alreahtetii. La toate incercdrile mele de a interpreta ceva legat derelafia noastrd, rdspunsul imediat era inchiderea in sine, o re-tragere undeva in afara relafiei, intr-o anxietate severd pi bene-ficd pentru ea, mult mai acceptabild (prin obignuinfd) decAt oschimbare.

A venit irrsd un moment de genul ,,totul sau nimic" din par-tea mea, moment in care i-am spus ce simfeam fafd de ea; toatescenariile cu care fircercam sd umplu lipsa informa,tiilor venitede la ea, toate stdrile pi afectele pe care mi le provoca pi prin carem-a fdcut sd trec. Actul meu a fost resimfit ca fiind foarte agre-siv, depi modalitatea in care am fdcut-o a fost mai degrabd neu-

povEsrlRr DE psIHorERApIE RoMAN EAscAIoana sau narcisismul unei depresii. Augustin Cambosie

trd, fdrd pasiune gi fdrd tentd de reprot. Pe moment reaclia a fostcea obignuitd: plAns tdcut, pe infundate, mut. Dupd gedinfd a ve-nit gi mesajul obignuit pe telefonul mobil. Numai cd aici, surpri-zd: ceva se schimbase. Cred cd a fost cel mai lung SMS pe carel-am primit. Vizibil scris ,,cu rrew", cu multe prescurtdri ciuda-te, cu omisiuni de litere sau chiar de cuvinte intregi. Pentru pri-ma datd de cAnd o cunogteam pe Ioana, am auzlt o durere au-tentic5, aproape de disperare. Un strigdt de ajutor formulat fdrdrezewe. $i o rugdminte imperativd: nu md pdrdsi!

Urmdtoarea pedinfd am apteptat-o altfel. Fdrd apdrarea depAnd acum. N-a mai trebuit sd md montez ca sd suport 45 de mi-nute de disconfort gi tensiune. De inutilitate gi deprofesionaliza-re. Aveam totugi doud motive de anxietate: oare disperarea ei nucra prea eroticd? Nu urma ceva de tipul unui pantaj afectiv?Asta pe de o parte. Pe de altd parte, imi era oarecum fricd de ofurtund intr-un pahar cu apd. Exista riscul ca, dupd descdrcareamea gi mesajul ei telefonic, lucrurile sd revind ,,la normal". Adi-cd sd nu se schimbe nimic.

Dar lucrurile chiar s-au schimbat.A venit cu totul altfel la pedinfe. Parcd aveam in fald altd per-

soand. HotdrAtd, decisd sd facd ceva, cu un discurs mult mai co-crent gi mai ales... cu participare afectivd. De alt np fald de cea

cu care md obignuise; mult mai nuanlatd, mai bogatd gi mai au-tentic5. Am aflat cd Ioana poate sd pi zAmbeascd; nu zAmbetulacela ,,oboslt', ,,irr sild" gi cu tentd ironicd, ci unul autentic. Amaflat cd Ioana poate fi spirituald, cd poate avea pi urnor gi maiales cd poate fi pi autenticd. Cred cd cea mai importantdschimbare a constat ir:r faptul cd a dispdrut impresia mea de ne-autencitate din discursul gi atitudinea Ioanei. $i am simfit cd

avem o relalie pi cd funcfionam ca o echipd.

$i in afara terapiei Ioana a schimbat cAte ceva in relafiile ei. A,,normaIizat", cAt de cAt, relalia cu soful ei. S-a creat un nou tipde relafie, un fel ,,barte{'in care Ioana se ocupa de treburile cas-nice (mai mult decAt firainte suna ca un nonsens din moment cepAnd atunci nu fdcea nimic), redusese la maximum,,crizele de-presive" (gi refugierea ,,Iapat"). Nu au mai existat conflicte ma-jore, certuri aprinse, soldate cu pagube tr obiecte. Acestea aufost inlocuite cu incercdri de discufii, de comunicare (in mareparte puerile, dar totugi incercdri). Intimitatea fizicd nu a fost re-gdsitd, dar mdcar au existat cAteva tentative, de unele fiind res-ponsabild chiar Ioana

A ircercat cAteva relafii amicale (foste colege de liceu) gi aavut chiar iniliativa cAtorva intAlrriri. A inceput sd iasd din casd,nu exagerat, dar totugi iegiri: mai un film, mai o plimbare, mai ocafea la o terasd... (nu trebuie sd ne imagindm cd a fost o schim-bare bruscd, la L80 de grade). Lucrurile au venit treptat uneori,chiar destul de lent ca ritmicitate, dar oricum intrase intr-o pro-gresie lentd, insd certd.

$i au mai existat alte doud relafii importante, cu mama piMaria, ftr care schimbarea s-a repercutat.

A trebuit sd traverseze aproapejumdtate de fard ca sd ajun-gd la mdndstirea unde se retrdsese mama sa. Dar a fdcut-o. Eracu ocazia unui praznic: lume multd, treabd de fdcut. A pusmdna la treabd, a ajutat, s-a comportat ca gi cum ar fi fost ,de-acasei". $i s-a simlit bine. Spre sfArgitul zilei, cAnd agitalia s-amai domolit, s-a retras cu mama ei pi, paralizatd de fricd, a fur*

ceput sd ii vorbeascd. A vorbit cam doud ore fdrd intrerupere gii-a spus mamei cam tot ce nu ii putuse spune pAnd atunci. Apus in cuvinte toatd dragostea gi toatd ura pe care le acumula-se. A golit tot sacul... gi s-a simfit uguratd. Cultura monahald,

PoVESnRI DE PSIHoTERAPIE RoMAN EAscA Ioana sau narcisismul unei depresii'Augustin Cambosie

culpabilitatea sau poate structura mamei au determinat-o pe

aceasta si nu spund nimic; dar absolut nimic. A ticut, cu ochii

irn pimdnt (piogenie sau vinovdfie?), a condus-o pe Ioana pAnd

la poarta mdndstirii, a imbrdlipat-o (trecuserd cAfiva ani de Ia

ultima imbrdligare) gi apa s-au despdrfit. Pe drumul de trtoar-cere, fir tren, Ioana a trceput sd fumeze (se mai ,,ptostise" pulindemult, pe la sfArpitul liceului). A fost un gest sinonim cu a-pi

oferi o bucurie, o bucurie de om matur, eliberat de cordonulombilical. De atunci relafia cu mama a devenit ,,normald": ipi

vorbesc la telefon cam o datd pe sdptdmAnd, se mai 9i vdd (des-

tul de rar din cauza distanfei - pi poate nu numai). A dispdrutdin atifudinea Ioanei acea incrAncenare de a schimba trecutul,

de a-i face pe toli sd acfioneze reparator iIr raport cu propria-iistorie.

Nu am putut sd nu md gAndesc la faptul cd in urmd cu pulintimp avusesem gi eu in terapie acelagi tip de reacfie. Se termina-

se bine. Cred cd a fost un bun model pentru loana. $i ca proces,

pi ca finalitate. Intruzivd pi cam (?) agresivd atitudinea mea/ pro-

babil cd nici foarte ortodoxd analitic, dar beneficd, dupd mine,

mersului terapeutic.Alt plan important al schimbdrii il constituie relalia cu Maria.

$i aici Ioana a diminuat incrAncenarea. A inceput sd o vadd pe

Maria aFa cum era de fapt un copil debusolat, care incearcd sd

atragd, asupra ei privirea goald (de sens) a mamei. Mama care

bascula mereu irtre a se simfi in relalie, ca ea irsd9i pe cAnd era

copil sau ca propria-i mamd. Furtuna de afecte din aceastd con-

tradicfie o impiedica sd vadd, sd audd strigdtul mut (degi nu ftr-

totdeauna mut) al Mariei. Ioana, mult prea preocupatd de

interiorul propriu, nu mai avea contacte reale cu lumea exterioa-

rd. Ainceput sd fie prezentd in lumea Mariei: s-a dus la gcoald 9i