L.N. TOLSTOI

F\

FILIPOK

qIF3rEr.dr'. fa ooata

zi vdzu copiiicdciula qi vruil inrebd:

un bdietel pe care il cbema Filip. lntr-oindreptindu-se spre qcoald.. Filip iqi luisA se ducd i i e l cu ei . Dar mricd-sa

' Incotro te duci. Filipok?- La scoald.

- - Psti inci mic gi nu poti sd te duci ! Si mama

rr oprl acasa.Toti copiii erau duqi la qcoald. Tata a plecat incd

de dimineald la pddure, iar mama s-a dus sd lucrezecu ziua. Au rdmas acasd numai Filiook si bunica suspe cuptor. Lui Filip i s-a urit sd stda singur. $i cindbunica a adormit, el s-a apucat sd-qi caute cdciula.Pe-a lui n-:. 4dsit-o 9i a luat una veche de-a luitaicd-sdu; pe rirmd a plecat la Scoald.

$coala era la capetul celdlalt al satului. lingd bise-ricd. Cit a mers Filipok pe ulila lui. ciinii i-au dat

pace, il cuno$teau. Dar cum a ajuns prin dreptulcur,tilor strdine, a sdrit Jucika Qi a inceput sd latre;dupd Jucika a sdrit $i Volciok, un ciine mare de tot.Filipok a luat-o la fugd, ciinii dupd el. Filipok ainc€put sd tipe, s-a impiedicat iii a cdzut. Dintr-ocurte a ieqit un rnujic, a alungat ciinii 9i s-a rdstit lacoDl l :

- incotro alergi aqa singur, neastimpdratule ?Filipok n-a rdspuns nimic; ;i-a sumes poalele hainel

Ei a ineeput sd fugd din rdsputeri. A ajuns lingd

I

*

I

{,rr4r

t'',1,* i

$coale. ln cerdac nu era nimeni. dar dinduntru rdz-bea larma copi i lor . Pe Fi l ipok l -a cupr ins l i ica:,,Dacd inveldtorul mi alunga?" Se tot gindeite cesi facd. Sd se inloarcd, vor sdri ciinii iar la el; sdintre in $coale. ii e frici de invaletor. Tocmai atuncit rc. .e pe l ing; lcoal i o femeie cu doni la in mind sr- lintreabd:

Tu de ce stai aici, cind toli invata? ̂Filipok n-a mai avut ce lace qi a intrat. In pridvor

5i-a scos cdciula qi a deschis uqa. $coala era plind decopii. Fiecare spunea ceva cu glas tare. iar invafdtorul.care purta un tuLar rosu la gi t , se pl lmba pr inmijlocul lor.

Tu ce vrei? l -a intrebat el pc Fi l ipokFr l ipok 5i-a str ins cu putere cdciula la piept s i nu

a raspuns [lrotcCine cqt i l

F i l ipok t r icea mai departc.

Nu cumva esti mut?Filipok s-a speriat asa de tare, cd n-a mai putut

scoate o vofbd.- Ei, dacd nu vrei sd vorbegii. pleacd acasd.Tare ar fi vrut Filipok sd rdspunda, dar spaima ii

incleQtase gura, S-a uitat la invdtetor qi a inceput sdplingd. Atunci invdldtorului i s-a fdcut mild de el.L-a mingiiat pe cap Ei a intrebat pe copii cine-ibdietelul aceia.

- E Filipok, fratele lui Kostiugka. De mult vrea sd

rI4

I

\

t.\

meatgd la gcoald, dar mama lui nu-l lasd, $i atunci avenit la qcoald pe furi$.

- Hai, aqazi-te in bancd lingd fratele tdu; Ei ams-o rog pe maicd-ta sd te lase la $coale.

Apoi, invildtorul a inceput sd-i arate literele, darFilipok le $tia de mai inainte, ba putea sd $i citeascdPuIrn.

- Ia sd vdd cum i1i silabise5ti numele?$i Filip incepu:- Pfe-i-pfi. le-i-li. pe-oc-poc.Copiii riserd.

Bravo! a spus invdldtorul. Cine te-a invdtat sdciteiti?

Filipok a prins curaj qi a rdspuns:- Kostiuqka. Eu sint destept Si dintr-o datd am

priceput tot! Sint grozav de deqtept!Invdtetorul l-a intrerupt gi a spus:- Nu te gr:ibi cu lauda; mai intii inva;d..De atunci Filipok a inceput se meargd. gi el cu

copiir la gcoald.ln rmomtc ae P.of i ra s idorearu

SIMBURELE

ama a cumpdral pnrne ca si le dea copiilor dupd,

IIII

I

jI

il{Fmasa de prinz $i le-a aFzat pe o farfurie.

Vania, care nu mai mincase pini atunci prune, letot mirosea de zor. Tare-i mai pldcea cum miros Eitare-ar mai fi vrut sd le gustel Tot dindu-le agatircoale, bdieplul pindi clipa cind nu era nimeni inodaie

^si, -nemaiputindu-se stdpini, inhdte o prund

!l o mlnca.

Cind s-a apropiatprunele si vdzind ca

Stdteau cu totii la

ora prinzului,lipseite una,masa Qi tatel

mama a numarai a spus tatdlui .a intrebat:

f. \t

I

D

Ia s6-mi spuneti, copii. Nu cumva a mincatcineva din voi o orund?

- Nu, au rdspuns copiii in cor.Vania, roqu ca un rac, a spus pi el:- Nu. n-am mincat-o eu !

Ci unul din voi a mincat De ascuns o Drun6.a mai spus tata. nu-i frumos deloc. dar nu despreasta-i vorba. Nenorocirea-i alta. Fiecare nrun6 areindunrru un simbure. $i dacd cineva nu qtie cum sdle mdnince qi inghite simburele, a doua zi moare.De asta mi-e fricd.

Atunci Vania. galben la fa1d, a zis repede:Ba nu, cd simburele l-am aruncat pe fereastrd.

Toli au izbucnit in ris, iar Vania a inceput siplingd.

ln Mdneta. d. xenir Stro.

FETITA

SI CIUPERCILE

l r f3 t t FJ I I L

3tE:.! '-F-f oud fetite se intorceau cu ciuperci acasd.

In drum, ele au trebuit sd treacd peste o caleleratd. Crezind cd trenul e deparre. s-au urcat pelerasament. ca sd treacd peste Sine.

Deodatd a $uierat locomotiva. Fetila mai mare afugrt_ inapoi, iar cea micd a trecut in fugfl liniaIerata,

Sora cea mare i-a strisat celei mici:

- Nu veni inddrlt !insd locomotiva era atit de aproape

de tare. inci t fet i la cea micd n-a auzi t :strigd sd se intoarcd inddrdt, A alergatqine, s-a impiedicat. a scipat ciupercileapucat sd le adune.

qi pufdia atita crezut cd-iinapoi peste

pe Jos ll s-a

fr--

Locomotiva era aproape. Ma$inistul luiera din ri-sputen.

Fetita cea mare stliga intruna:- Lasd ciupercile ICea micd insd inlelese cd-i cere sd le stringd si se

tira p€ jos dupd ele.Maqinistul n-a putut opri locomotiva. $uierind din

toate puterile, a trecut peste fetili.Fetifa c€a mare tipa qi plingea. Cdlitorii priveau

ingrozili de la ferestrele vagoanelor, iar conductorulalerga la celdlah capit al trenului sd vadd ce s-a intim-plat cu fetifa.

Dupa ce irenul a trecut, toli vdzurd cd fetilastitea intinsd intre $ine cu fata la pd.mint qi nu semr$ca.

De abia cind trenul s-a depertat de tot. fetita aridlicat capul, s-a sculat in genurrchi, a adunat ciuper-cile gi a alergat la sora ei.

l . .MdrBt. de valer i r Sadore. iu

FOCUL

(,; :,i

J " . .3qEx.*.-E ra in loiul secerigului. Bdrbagii qi femeile din satse duseserd cu to!! la cimp. Acasd rdmdseserd doarbdtrinii 9i copiii. Intr-una din cisule era o bunicdcu trei nepofei. Bunica aprinsese cuptorul qi se cul-case sd se mai odihneasca. Pentru cd o tot suDaraumultele. bdtrina ri-a tras pe fale un itergar $i de lao vreme a furat-o somnul.

UnLa din nepoatele ei. Maqa (care n-avea decittrei aniEori), a deschis uqa cuptorului, a umplut unhirb cu t6ciuni apringi;i s-a dus in tindd. Acolo eraurinduite mdnunchiuri de paie anume pregdtite de femeipentru legatul griului in snopi. Maqa a a$ezat frumuqeltdciunii sub paie qi a inceput sA sufle in ei. Cindpaiele au luat fr'rc, . fetila s-a bucurat tare mult.

,t!j

A intrat in casd, Ei-a luat de mina fratiorul pe numeKiriuqka (un bdietel de un an qi jumdtate, careabia incepuse sd umble) qi i-a spus:

Pliveste qi tu, Kiliuska, te mai cuptol am fdcut!Paiele ardeau acum cu vilvd.taie mare Si trosneau.

Dar cind linda s-a umplut de fum, Maga s-a speriatqi s-a dus fuga inapoi in casd. Kiriuqka s-a impiedi-cat de prag, a cizut in nas gi s-a pornit pe plins.Maqa l-a tras Si pe el, cum a putut, in odaiegi amindoi s-au ascuns sub lavi1d.. Iar bunicula dormealinistitd inainte si nu auzea nimrc.

Cel mai mare dinlre copii, Vania, un bdietel deopt ani, se juca pe uli1d. Dar cind a v6zut cA dintinda lor iese un fum gros, a intrat fuga pe uqd, a

. -r\

l ;-

I l \ . ll . ;

ti\'1.

trecut cu chiu, cu vai prin fumul indbuqitor, s-andpustit in odnifn qi a inceput s-o zgilli ie pe bunica.Bdtrinica. toropiti de somn cum cra. a uitat de copl-lasi si a zbughit-o pe uid alari ducindu-se fuga pela ̂ curtilc oamenilor dupa ajutor.

In vremca asta Ntasa Sedea pititai sub lavitd si

t , !

(

tdcea milc. Numai frdfiorul cel mic lipa cit il l ineagura. pentru cd- l durea nisucul .

Tocmai pe el il auzi Vania. Fratele mai mare seuitd nurnaidecit sub lavi!6. o vizu pe Masa qi-istr igd:

Fuei !Maqa se napusti in tindd. dar nu mai putu sI

treaci din pricina focului Qi a fumului $i se intoarseiar in odaie. Atunci Vania deschise fercastra 5i-i porun-ci fet i te i sd sard alard. Duoa ce ea se strecur j cugreu prin ochiul strimt, Vania iL apucd pe cel nicca sd-l aducd si pe el spre geam. Dar micuful eragreu qi se opintea, plingea qi-l imbrincea cum puteape Vania. Abia dupd ce cdzu de doud ori. Vania il trasela f'ereastrd. Chia: atunci uia odAii lud Ei ea foc.Dar cind izbuti in cele din urmd s6-i scoatii capulpe geam pi se pregitea si-l impingd afard. copilaqul.acum foarte speriat, se agitd cu minugele de el sinu voia crr nici un chip si-i dea drumul.

Atunci Vania ii strigd. Ma;ci:Trage-l de cap! $i in acela$i timp il impinse

binigor din spate.A$a au izbutit sd-qi scoati

ulild si au scdpat cu totii.f rd l iorul pe fcrea\t re in

In mmtncnc dr \cnir Slror

' i /'t '

..4#

PISOIULIl r

; t t EJI 'L

t l I.;:,e'o-fasea qi Katia erau fra;i 1r aveau o pisic6. Pri-mivara, pisica s-a pierdut. Copiii au ciutat-o pestetot. dar n-au putut-o giisi. Odatd se jucau lingd ham-bar Si au auzit, de undeva de sus, un mieunat subtire.Vasea s-a urcat pe scard. in podul hambarului. iarKatia sta jos ii intreba mereu:

c})t>

- ll--<

/!n .'

i\ ,ii ' \ , ,

i ,G , ,n/ /!'

t ,

t , ;\r-f t "i ,

o#i, ,

Ai gis i t o? Ai g is i t -o?O bucatd de vreme Vasea nu i-a raspuns.

sit i-a strigat:Am gdsi t -o! E pis ica noastrd. . . $ i are

Sint a5a de frumopi! Vino incoace repedelKatia a alergat in casd. a fdcut rost de

i-a dus pis ic i i .Erau cinci pisoi. Dupd ce au mai crescut

in sfir-

$ i p isoi .

lapte !i

puun 5r

i:LLr inccput sii se miqte din coltul lor. copiii gi.lu alesun pisoi cenufiu. cu libule albe, 5i l-au luat incasd. Pe ccilalgi pisoi mama i-a diruit. iar pe acestal-a lisat copiiior. Copiii i l hrdneau, se jucau cu elqi-l cuicau in pat cu dinlii.

Intr-un rind au ie;it sd se joace in drun:L pi auiuat piso iul cu ei.

Vintul spuibera paiele de pe drum qi pisoirrl se

:--ii '/*--=

, l r. I r I' i i l

I

i9l

juca cu firele de paie. rar copiii ficeau haz privindu-1.Mai apoi . e i au gasi t pe marginea drumului mdcr ig,s-alr apucat sd-l culeagi ii au uitat de pisoi.

Deodatd, au auzit pc cineva strigind tare: ,,lnapoi,inapoi l " 5 i au vdzut un vindtor venind in goanacaluLui . lnajntea lu i , doi c i in i a lergau sd apuce pisoiul .Prostut cum era, p isoiul . in loc sd fugd, s-a l isat1a primint. 9i-a incovoiat spinarea si privea tintd cat-re ei .

Katia s-a speriat de ciini, a inceput sd !ipe si afugit. Vasea s-a repezit intr-un suflet spre plsoi si aajuns lingd el odatd cu ciinii. Cind ciinii erau cit pece sd in5face pisoiul, Vasea s-a trintit cu burta p€steel q i l -a acoper i t .

Tocmai atunci s-a apropiat si vinetorul Si a alungatci in i i , iar Vasea a dus pisoiul acasa gi de atunci nul-a mal luat la c imp.

ln romrin6re d. Pror ' f r S.doreanu

:

A)r

CIINELELUI IACOV

j*:

i f fE;UII'a-'7F. n paznlc avea OSi o ietitd. Bdietelulcinci. Aveau un ciine

nevastd qi doi copii: rln bdietelera de qapte ani 9i t'etile. deldlos cu botul alb $i niste Ochi

mari.Odatd, paznicul a plecat in pidure $i i-a poruncit

neveste-si si nu lase copiii sA plece de-acasi fiindcitoatd noaptea au umblat lupii in jurul casei qi s-audat la ciine.

.----1

t i

1.?I

;1

s.**

g

'gll

l'"'-\.:;

lF___*bl t /t4t t l

i l , .s ti l I IjnF' ;. .----'E;:=

- Copii. si nu vi ducefi cumva iu pddure ! a spusfemeia. apoi s-a apucal sd coasd.

Indatd ce mama s-a aiezat la lucru, bdiatul aindemnat-o pe surioara lui:

Hai in pddure, ieri am vdzut un mdr plin de merecoapte.

Fetita s-a invoit:- Hail $i au fugit amindoi in pddure.Dupd ce mama gi-a sfir$it lucrul, a chemat copiii,

:*

; t

t...r'' ltlHn

liiY

{

dar ei n-au rispuns- Mama a ie5it pe prispa 9i ainceput sii-i strige. Copiii. nicdieri. Blrbatul a venitacasd si a intrebat:

Unde-s copiii ' l\e\rsta-.a a rd.pun\ cd nu.t ie.

, iY

't€'/::1, -

. \ .

tI

A

Atunci paznicul s-a supdrat pe nevasti li a aler-gat sd-$i caute copiii,

Deodatd a auzit ciinele sche|ildind. S-a repezitintr-acolo si i-a vdzut pe copii stind sub un tufig;iplingind: iar lupul se incle;tase cu ciinele qa-l sfigie.Paznicul a inqficat toporul gi a omorit lupul. Apoi aIuat copi i i in brale s i a fugi t cu el acasa.

Dupd ce au ajuns acasd, mama a inchis uqa gi s-auasezat cu tolii la mas5. Deodatd au auzil cum scheau-nd ciinele la uqd. Au iesit in curte qi au vrut si-idea drumul in casd. insd ciinele era insingerat $i nuputea umbla. Copiii i-au adus api 9i piine. Dar eln-a vrut nici sd mlnince, nici sd bea, ci numai lelingea miinile. Pe urmd s-a intins pe-o parte qi n-amai scheunat. Copiii au crezut cd a adormit. darciinele murise.

I t r roddn.Se de Prof i rs Ssdortuiu

{,

!.

lb i

V/'tt.

I

PASARICA

3rH1i lF3rt. '**f e ziua lui, Serioia a primit tot felul de daruri :titirezi. cai. poze... lnsd cei mai de prel dintre toaredarurile a lost capcana de prins pdsdri. pe care i-addruit-o unchiul sdu. Capcana era ficutd dintr-o ramiin care era prinsd o plasa, cu o scinduricd deasupra.Pe scinduricd se presdrau seminle qi capcana se puneaafari. Cind vreo pasdre se aleza pe scinduricd, scin-dura se intorcea qi pasirea se prindea in capcand.S-a bucurat mult Serioja si a alergat s-o arate mamei.

- Nu-mi place jucdria asta, i-a spus mama. Ce-!itrebuie lie pdsdrele? De ce si le chinui?

- Am sd le pun in colivii. Ele au sd cinte. iareu am sd le dau de mincare.

Apoi, Serioja a fdcut rost de seminte, le-a presdrat

;tv

]

I

tI' l

'cJn

tiJ

pe scindurici ii a asezat plasa in grddini. Aici astat mult !i a tot asteprat sd vind pirsdrclele. Insripirsiriior )e era fricl de dinsul gi nu sc apropiau deplasd. Atr.rnci. Scrioja s-a dlrs la masa $i a lasat capcanain grirdina. Dupd mlsi. cind s-a uitat. capciina cririnchisi. iar in plasa sc zbdteir o pisarrica. Serio.ln s-ahlrL.ur i i t . ,1 pr in. J ' . r . j rc:r . r a dir . .o r cr ' r ' i

'?-

\

1

lt(\

,l;tlsi-;z'-.

a

/ , :IIL

, i

It ;Ti{

lftir{r\

]

..*j:.

. / ,

,4- ' .4- ; \

-4tlt -l *

4+

- Mamd. I Uire ! Am prins o pisdrici. Nu-i atracd-i o privighetoare? Vai, cum ii bate inimal

- E un scatiu, a spus mama. Bagi de seamd. nu-lchinui. Ai face mai bine s?i-i dai drumul.

- Ba nu. am sl- i dau apd 5i mincarc.Serioja a pus scatiul in colivie qi doud zile la rind

i-a presirat seminte. i-a schimbat apa $i i-a curitat

colivia. A treia zi a uitat de scatiu ii nu i-a maischinrbat apa. Mama l-a dojenit:

- Vezi. ai si uitat de scatiu ! Mai bine dd-i drumull- Ba nu, de-acum inainte n-am si mai uit: chiar

acum ii pun apd 5i ii curdtr cohvra.Serioja a virit mina in colivie $i a inceput sd o

curete; scatiul, speriat, se zbdtea, lovindu-se de gratii.

I

I, l

' , /

t l) i !tb t t

Dupd cc a isprdvi t t reaba. bdiatul s-a dus dupA apr i .Mama bagd de seamd cd el a ui tat sa inchidd usi tacoliviei si a strigat dupd el:

Serioja, inchide colivia, cd zboara. !i daci seizbe5te se prdpddeste pdsdrica ta.

Dar n-apucase mama sd-gi slirqeascd vorhr. ca scari-ul gdsise ugila. Bucuros. igi desf;i.cu aripioarele $i zburdprin odaie, spre fereastri. N-a vizut insa geamul. s-;rizbit in sticli !i a cazut pe pervaz.

Ser io ja a luat in erabi pdsSrica 1i a pus' , ' i r rcolivie. Scatiul nu murise incd, dar zdcea cu fafa injos, cu aripile desfdcute gi risutla greu. Seriojr-r l-rprivit multa vreme, apoi a inceput sd plingd.

Mama. ce si fac acuma?A{um nu mui polr lace nimic.

Toatd ziua Serioja nu s-a miEcat de lingd colivic.mereu cu ochii la scatiu; iar scatiul zdcea tot asa cufap in jos, rdsuflind greu gi repede. Cind Serioja s-adus la culcare, scatiul mai trdia incd. insd mulidvreme copilul n-a putut adormi. Ct.rm inchidea ochii.ii apdrea in gind scatiul. intins Jos, abia suflind. Dinr-nea1a, cind s-a apropiat de colivie. a gdsit scatiLrl cufula in "us. cu l ibulele chirc iLe. 1e.rpan.

De atunci, Serioja n-a mai prins niciodatd pisarcle.

ln lonnn€vt. de Proi i r r Sudorcrn!

LEULSI CATELU$A

qr F3t:ir- =':oef a Londra se deschisese orea ei se cereau bani ori ciini

menajerie. Pentru vizita-ii pisici, spre a se hrdni

sdlbdticiunile aduse.Cineva a vrut sd vad6 animalele; a prins pe stradd

o cdleluEi $i a adus-o la menajeria. I s-a dat drumulinduntru, sd, viziteze menajeria, iar pe cdlelugd auluat-o gi au aruncat-o in cusca unui leu, s-o rndnince.

Cdtelu$a $i-a adunat coada $i s-a ghemuit intr-uncolf al,cuqtii. Leul s-a apropiat de ea qi a prins s-omlroasa.

\

\

Cileluqa s-a intins cu labele in sus 5i a inceputsd dea din codile.

Leul a intors-o cu laba oe Dartea cealaltd.Citeluqa a sdrit 5i s-a -aEezat in fata leului pe

ldbulele de dinapoi.Leul a pr iv i t -o. a scutural d in cap 5i n.a at ins-o.Cind stipinul i-a aruncat in cuscd porlia dc carne,

Ieul a rupl o bucatd 9i i-a dat cdtelu$ei.Seara, cind leul s-a culcat. cdfelula s-a intins lingri

dinsul, punindu-5i capul pe laba lui.

T

4

t - '

IIl \

t \ i' I .+- '

De atunci ceteluga a trdit Ia un loc cu leul. inaceea$i cuice. El minca ce i se dddea ii nu se atingeade cdtelu$d, uneori se juca cu ea Qi dormeau impreund.

Odatd un domn a vizitat menajeria Si !i-a recunoscutcdteluia: el l-a rugat pe proprietarul menajeriei sdi-o dea. Stdpinul s-a invoit ii a chemat ci{eluqa s-o

i l

scoata djn cusci. Dar leul qi-a zbirlit coama $i ariicnit.

A5a au triit leul $i cdteluia un an intreg in ace-ea5i cu5cd. ^Dupd un an in: i . cdlelu5a .-a. i rnbolnA\ i ts i a muri t . In z iua aceea leLl l nu s-a atrns de mlncare,mereu mirosea cdtelu$a $i-o pipiia cu labele.

Cind a in;eles ca a murit, a sdrit in sus ca ars,s-a zbirlit, a inceput sd-$i biciuiascd coapsele cu coada-s-a ndpustit in peretele cuitii si a prins sd roaddzdvoarele ;i podeaua.

Toatd ziua s-a frdmintat, s-a zbdtut in cu5ci gi a ur-lat; apoi s-a intins lingi cifeluga moartd si p6rea cds-a lini;tit. Dar cind stdpinul menajeriei a vrut sd scoa-td cdlelusa rnoartd din cuqcd, leul n-a ingeduit nimd-nul sa se aprople qe ea.

Inchipuindu-Ei cd leul iqi va uita durerea dacd vacdpdta o altd cdteluid, stipinul i-a virit in cu$cduna vie. Leul ins6 a sfiliat-o imediat. Dupd aceea acup{ins intre labe cifelu$a moarta gi a zacut a;a ci{rciztIe.

A sasea zi a murit si leul.

i i romen€$. de Prof im Sado,eanu

CIINIIPOMPIERI

3rE] t r3lEJ-*',*f n orase. in timpul incendiilor. se intimpl6 adeseasd rdmind in case copii care nu pot fi scoqi, fiindcd,de fricd., ei se ascund si tac, iar din cauza fumuluinu pot fi vdzufi,

Pentru asemenea intimpldti, la Londra se dreseaziciini anume. Aceqti ciini igi duc viafa laolaltd cupompierii $i, cind arde vreo casd, pompierii ii trimit

t : r , ! i

Frt .tL\L\

l rt l' l i

i . ( |' - i

fte_.r ! 'V

sd scoete copiii. Un astfei de ciine a salvat,ra. doisprezdce copii. il chema Bob.

Odatd s-a aprins o casi qi. cind au alunsla fa(a locului, le-a icsit inainte o femeie.

la Lond-

pompieriiPlingea si

fl,,1,, t ''

t t

' f ,

spunea cd a rdmas induntru feti!a ei de doi aniPompierii l-au t mis pe Bob. Bob a alergat pe scdrisi a dispdrut ln viltoarea fumului. Dupd cinci minules-a intors in fugd cu o fetiti pe care o tinea cu dinlii decdmdsute. Mama a luat-o degrabd in brate $i a inc€putsi plingd de bucurie cd fetita ei trdie$te. Pompieriiau mingiiat ciinele si l-au cercetat cu bdgare de seamddacl nu s-a ars cumva. dar Bob se smucea sd intre iarin casd. Pompierii au crezut ca mai este incd cinevainduntru si i-au dat drumul. Ciinele a alcrgat $i s-aintors repede. purtind ceva in dintj. Cind 1u vdzutce a adus, toli au izbucnit in ris: ciinele linea indinli o pdpuld mare.

tn rominegre d( I r ier i / 5ador. ! ru

\ \SARITURA

; iE3UI.n*-*i corabie se intorcea acrsr. dupi ce ldcuse incon-jurul Pemintului. Era o vreme linistitd. Toat6 lumeaie$ise pe punte. Printre oameni se invirtea o maimutdmare, stirnind hazul tuturor. Se strimba, sdrea, ldceatot felul de lucruri comice, maimu(drea pe oameni9i, vdzind ci lumea se distreazd pe socoteala ei,ficea Ei mai multe ghiduqii.

Deodatd, maimu[a siiri la biiatul cdpitanului coribiei,un copil de doisprezece ani, ii smulse pdldria, Ei-opuse pe cap si se citirA iute pe catarg. To[i incepurdsi ridd, beiatul insd, rdmas cu capul gol, nu Qtiace sd facS: sd ridd Ei dinsul ori sd. se supere?

7.-

Maimufa se aEezd pe prima vergd a catargului,lud de pe cap pdliria qi incepu s-o rupi cu colliiqi cu unghiile. ldrea cd i9i bate joc de biiat. sestrimba la el $i areta cu degetul. Bdiatul striga laea; i o ameninla. dar maimula cont inua sd sf i$ iesi mai rdu odliria. Marinarii rideau in hohote. Bdiatulse inrogi. ii i lepddd hiiinuta Qi se avintd pe catarg.dupi maimula. Cdlirindu-se pe fringhie, ajunse intr-o

' \ - - -" : . -

t,;A

*\'.

{'ll\

clipd Ia prima vergd. Cind sd apuce insa pdldria,maimula se caldrd mai sus. cu mai muitd indeminaresi mai reuede decit el.

Nu-mi scapi tu I st f lg; bdraiul . urc inr ju-se dup, i ea.Maimula il intdritd din nou, surndu-se ii mai sus;

pe copil insd il cuprinsese furia qi nu se lasd biruit.In citeva clipe, arnindoi ajunseri in virfui catargului.Acolo, sus, rnaimula se intinse cit putu de tare $i.finindu-se de fringhie cu piciorul de dinapoi, atirndpildria la capdtul ultimei vergi. dupd care se celirdchiar in virful catargului. strimbindu-se 9i rinjind debucurie. De la biiat si pind la capdtul vergii, undeatirna pi.ldria, erau vreo doi cogi, afa ci nu puteaajunge la ea decit dacd ar fi ldsat din miini frin-ghia $i catargul.

Copilul insd se inciudase pestede catarg 9i pigi pe vergd.

mdsurd. Se despr inse

Pe punte, toti priveau gi rideau de ispravile maimu-lei si ale biiatului. insi cind au vizut ce el a lbsatdin mind fringhia 9i a trecut pe vergi linindu-5icumpdna cu bra1ele, au inmdrmurit cu totii de spaim,i.

Era de ajuns sA dea gres cu un singur pas qi bdiatular fi cazut- zdrobindu-se de punte. Dar chiar daciln-ar fi fdclt nici o miEcare greEitd ti ar fi njuns lamarginca vergii sd-Ei ia prildria, i-ar fi losl foartegreu sd se intoarcd qi sd ajungd din nou la catarg.

Toli priveau in ticere. afteptind sd vadd ce aresa se intinple.

Din mullime, cineva nu-$i putu stepini un strigitde groazd.

. La acel tipit.,bdiatul se dezmetici, se uitd in jos$l lncepu sa Qovalc.

In vremea asta iegi din cabind cipitanul, tatdlcopilului. Avea cu el arma ca sd irnpu$t€ pesciru$i.Cind pi-a vezut bdiatul pe vergd, a indreptat pu$caspre el 9i a inceput sd strige:

thl

- - In apd! Sd sar i imediat in apdl De nu, ie

lmpugc !Biiatul se cldtind. dar nu intelese.

Ori sar i or i te imputrc! . . . Un, doi . . .

,Dar n-apucd tatal sa strige ,,trei" cd bdiatul Sisafl, avlntlnou-se cu capul ln Jos.

Copilui cdzu in mare, ca o ghiulea de tun; 9i pindsd-l fi acoperit valurile, doudzeci de marinari au qisdrit de pe corabie in apd. Peste vreo patruzeci desecunde care pirurd tuturor nesfirgit de lungibdiatul ieti la suprafa!'i. Fu dus pe corabie.

Peste citeva clipe, dupd ce dddu afard apa, pegurd Sr pe nas. ape inghilitd. incepu sd respire.

Cind cipi tanul vdzu asta. scoase un suspin. ca.rcum l-ar fi inndbuqit ceva,9i alergi in cabind la elca sd nu- l vadl n imeni pl ingind.

ln mnin.ne d. \ ' r l . r ia sado\ranu

ELEFANTUL

+tI

-*

i l hrdneaintr-o zistdpinul.

; tr EJUE?-*.*! n indian avea odatd un elelant. Stdpinulprost qi-l punea la munci multe Ei grele.elefanLtul s-a infuriat 9i gi-a cilcat in picioare

care a murit. Atunci sotia indianului a izbucnit inpl ins. 5 i -a adunat to l i copi lasi i $ i i -a impins in pic ioa-rele elefantului. zicindu-i :

- Le-ai ucis tatdl, ucide-i 9i pe ei!Elefantul s-a uitat la copii, l-a luat uQurel cu trompa

pe cel mai risdrit dintre ei ii I-a alezat pe grum.u.Din ziua aceea elefantul l-a recunoscut de stinin oe

hdiatul a les de el 5 i a ascul tat de porunca lur . '

fu roninefl. de \eni! Stroe

11?, , |

1

RECHINUL

Era ocoros.zidufaerul

j-*i

; iF4**"r"0,, noastrd ancorase la tdrmul Africii.z i minunatd qi d inspre mare bdtea un vint r : iSpre sear6. insa, vremea s-a schimbat; s-a fdcutpi. ca dintr-un cuptor incins, bdtea spre noifielbinte al pustiului Sahara.

Inainte de apusul soarelui, cdpitanul iegi pe$i strige:

punte

\r-\--_ r--

--_:= -

----,:7,---,/ - l - .-

--

- ' - -'-- -.>t-

m

- Faceti baie !lnu-o ciipa, marinarii sdrird in api, coborird. o

pinzi ti o legard in aqa fel ca sd alcdl.uiascd opiseiui.

Cu noi, pe corabie, erau qi doi bdielandri. Ei ausdrit aei dintii in api, insi locul de scildat era preastrimt si au hoterit sd iasi Qi sA se inrtreaci lainot in larg.

Se strecurau prin unde ca ni$te Sopirle $i inotaudin toate puterile spre geamandura de deasupra anco-rel.

Unul dintre ei a trecut inaintea tovarisului siiu.dar apoi a inceput si rdmini in urmri. Tatdl bdiatului.un bdtrin artilerist. stdtea pe punte 9i se uita cu pldcerela copi i Cind acesld a inceput s i rdmini in urmi.tatil i-a strigat:

-- Nu te ldsa I Tine-te bine IDeodatd cineva pe punte scoase un strigdt:

Rechinul! Si indati vdzurdm Si noi, ceilalli.pe luciul apei . spinarea drhaniei .

Rcc-hinul ingta drepl sprc bdic l i .Inapoi i Inapoi ! Intoarcel i -vdl Rcchinul l inccpu

se ̂strige artileristul.Insd copiii nu-l auzeau. Inotau mai departe. rizind

5i lipind tot mai tare gi cu mai mare pldcere.Artileristul. alb ca varul, se uita neclintit la copii.Marinar i i cobor i rd o barcd, se aruncar i in ca 1i .

vislind din toate puterile. se indreptard spre bdieli;insd erau inci foarte departe. pe cind rechinul ajunsesela doudzeci de paqi departare de copii.

La inceput, bdielii nu vizuserd rechinul. nu inlele-geau strigdtele. Pe urmd, insd, unul din ei privi indi-rdt fi toli auzirim un tipdt asculit qi vdzurdm cdamindoi incep sd inoate in direclii diferite.

Ca qi cum acel tipdt l-ar fi trezit, artileristul s-asmuls din loc qi a alergat Ia tunuri. Rdsuci leavatunului, se lipi de ea, puse fitilul Ei ochi.

Toti citi ne aflam pe corabie incremenisem fi aitep-tam sa vedem ce se va intimpla.

Cind se auzi bubuitura, il vdzurdm pe artilerist

(

pribu$indu-s€le. La inceputrechinu.l $i cu

l ingd tun qi acoperindu-$i fala cu mirnr-n-am putut vedea ce se intimplase cubi iet i i . d in pr ic ina [umului d in jur .

I

{

Dar dupd ce fumul se imprdgtie deasupra apei, seauzi un murmur, la inceput indbulit, apoi din ce ince mai tare.;i, in sfirqit, izbucni din toate pirlile unstriget puternic de bucurie.

Bdtrinul artilerist i5i descoperi fala, se ridicd Eipflvl spre mare.

Pe valuri se legdna pintecele galben al reehinuluimort. Peste citeva minute barca ajunse lingn biielis i - i aduse nevi i temat i la corabir

ln romi i€{e d€ vr ler l r Srdor. .nu

POVESTEA

BAIETELULUI

PE CARE L-A PRINS

FURTUNA

IN PADURE

ciuperci. Dupe ce am ajuns in pidure, am culesciupercile $i am vrut si mI intorc acasd. Deodatds-a ficut intuneric, a inceput sd ploui qi si tune.M-am speriat gi m-am aqezat sub un stejar mare.A scdpdrat un fulger aga de tare, ci m-au durutochii 5i i-am inchis. Deasupra mea u lrosnit ccvaqi a tunat. Pe urmd m-a lovit ceva in cap. Am

cdzut cu lata la pdmint qi am rdmas a$a pinece a stat ploaia. Cind mi-am venit in fire, picuraustropi din copaci, cintau pisdrelele qi strelucea soarele.Stejarul cel mare fusese doborit 5i din trunchirrl luiiesea fum. lmoreiurul meu erau numai aschii destejar. Hainele imi erau ude 1i lipite de trup: in capaveam un cucui 5i md cam durea. Mi-am gdsit sapca,am luat ciupercile gi am alergat acasd. Acasd nu eranimeni. Am luat piine de pe masd gi m-am urcatpe cuptor. Cind m-am trezit, am vdzut de pe cuptorci ciupercile mele erau gata fripte, puse pe masd, $icd ai mei se pregercau sd le minince. Am strigat:

- Da' de ce mincati fi.ri. . rnine ?Cei din casd au rdsDuns:- Pdi. de ce dormi? Vino repede si mdnince.

In .6 i f t$. d. velert . s.do'c lnu

WLTURUL

II

\

j**i

; l l ;:UI. r r f n vul lur s i -a c lddi l cuibul in v i r fu l unui arboreinqlt, departe de mare. Aici gi-a scos puii.

Intr-un rind vulturul se intorcea in zbor, spre cuib,cu un peEle mare ln gneare.

Jos, la rdddcina copacului, lucrau mai mulli oameni.Cum au vdzut peqtele, au inconjurat copacul Ei auprins a striga qi a arunca in vultur cu pietre.

l_.

€'

Vulturul a scdpat peEtele din gheare, iar oameniil-au ridicat de jos qi au plecat.

Pasirea s-a asezat fre marginea cuibului, iar puiqoriiau ridicat capetele qi au inceput sd piuie: ii cereauoe mlncare.

I

Vulturul era ostenit si nu Dutea zbura din noupind la mare; s-a virit in cu1b, qi-a intins aripilepeste vulturaqi, i-a mingiiat si le-a netezit penele,rugindu-i parcd sd mai aEtepte pufin. Insd ou citii mingiia mai mult, cu atit ei lipau mai tare.

Atunci, vulturul a zburat de lingd ei qi s-a aqezatpe creanga cea mai de sus a copacului.. .V.ulturagii au incepur sd !ipe Si sd piuie $i maiJalnlc.

Scolind qi el un strigdt puternic, vulturul lia intinsaripile cu greu gi gi-a luat zborul citre mare.

S-a int^ors tirziu, seara; zbura incet qi aproape depdmint. In gheare linea iar un pelte mare.

Cind a ajuns lingd copac. s-a uitat in jur dacdnu sint iar oameni prin preajmi qi, stringindu-sirepede aripile, s-a alezat pe marginea cuibului.

Vulturaqii au ridicat capetele, qi-au cd.scat ciocurile,iar vulturul a sn$iat peqtele qi i-a hrdnit pe rind.

L r@iE*e de vtleri. Srdov.rh!

-":t-.* -.a.l

LEBEDELE

i rEa t .uj I i .. ',F.-,.-f burau lebedele in srol. drn tinuturile rngherate.spre fdrile calde. Zburau peste mare. O zi qi o noapteau zburat pe deasupra apei gi incd o zi qi o noapte.fdrd si se odihneascd. Pe cer era luna nlind silebedele ledeau apa alb6strure lrcdrind -os. deparle.Toute se istoviserd bdt ind din arrpi . insd nu se oDreau.ci zburau inainre. in frunte zburau cele bdtrine 5ivoinice, in urmd, cele tinere qi mai plipinde. Laurmd zbura cea mai tindrd. Puterile ii sldbiserd.Nu putea sd zboard mai departe, Mai dddu o datddin aripi gi, cu aripile desfdcute. se lSsri in jos. Co-bora toi mai aproape de ap5., tot mai aproape.

,,lt1

iar tovard$ele ej se zareau tot mai depalte, ca niqtefulgi albi in lumina lunii. Stringindu-qi aripile, lebridase ldsa pe apd. Marea unduia sub ea, leginind-o.Stolul de lebede abia se rnai zirea. ca o dungaalhd pe cerr:l timpede, qi abia lti se mai auzea freamdtularipilor in linistea depdrtarii...

Cind nu se mai vdzu nimic, lebdda iEi plecdcapul pe spate qi inchise ochii. Stdtea nemiqiatd;numai marea, sdltind gi coborind valurile mari, o le-gana uqor. Inainte de luminatul zorilor, un vintule!uqor incepu sd miqte fala mdrii. Apa stropi pieptulalb al lebedei ; arunci , ea deschise ochi i . In rdsa-rit se inf'ldcdrau zorile; luna gi stelele piliserS. Le-bdda rdsufld adinc, iqi intinse gitul, desfdcu aripileqi, bdtind cu ele de citeva ori apa, incepu se zboare.Se inilld din ce in ce mai sus si, cind mareardmase departe, in urmd, zburd inainte, inspre !inu-turile calde.

Zbura singurd, peste apele tainice, intr-acolo undezburaserA gi tovardsele ei.

lo .odln.ne d. vlleris s.dor.rtru

)