ANULUI PovESTltnR rERtuLWALDSRF iNERADINITEIE

TUIRU DE MATERIAL VOR PARINTI PENTRLIPEDAEOEI, SITOI EIIARE 5ASTIE

Poveqtipentru copii, spuse in grddinilele Waldorf, culese,traduse qiprelucrate chiar de citre educatoare.

Mariana a Aceastaculegere apdrut prin gdja Doamneieducatoare Elena Voiculescu, ajutatd de educatoareleFilofteia Avramescugi Mirela Andrei

Autorului ii revine respuodre legah asupra odginattelii co4linutului ce4ii (partea asupra opiniilor personaleexprimatein cuprinsul ei, asupra scdse cat si desenata), lolosite. traducerilordin bibliografiaconsultate,si asupraterminoiogiei

ARfrA/U{Nf. Ritmul anului ti unepte pe copii cu fiinla spiituala a pamdntului. Prin poueptile spuse de-a tungLl anului capiii istoriapamdntului de Ia prima lui zi de naqtere pdnd" uieluiesc gi in prezentsau chiar'tn uiitor. Copiii se unesc an lumea uegetald", animald gi spiifuata prezente tn basme 9i pouegt| le simt foarte aproape Si pot cu comunica ele intr-un limbaj lnlelesnumai de ei. A spune basme Si pouegti copiilor de la cea mai frageda udrsta(o lund) le trezegteuiefiiiri care le sunt familiare 5i care ii hrdnesctntr-un mod uiu. Misiuneonoastrd., educatoarelor o este aceeade a aduce tn fiinla copiilorcontinufuribogate5i itmice gi ale b'asmelor pouegtilor formdnd gi intdrind tn acest lumea fel gi de reprezentdri de imaginiale uiitoruluiadult. Recomanddm aceastdanlegere, pe o trebuin{dzilnicdd.or ca ea poate gi trebuie completatd. basmelegi pouegtilemarilar ca sciitoi cum sunt : Fra{ii Gnmm,A.C. Andersen,Petre Ispirescu, Ion Creangd,M. Eminesa4 L. Tolstoi,etc.

sFARSlTriL DE VnRA

SINITA SIPESTEl.Ede Christiane Kutik Addncde tot, pe fundul unei miri, trdia cdndvao scoicd. Carapacea ei era inchisi la culoare,ca qi fundul mdrii. Trebuia sd te uili foarte atent, cu ca sd nu treci scoica vederea. Scoicanu fdceadproapenimic. Se mulfumea sd.zacd. acolo qi s5. priveasci uimitS.in juruJ ei. Erau multe de adn:irat: plante acvaticede un verde inchis, un numdr mare de pietre qi diverqi peqti: mari qi mici, rotunzi qi colfuroqi. Cel mai mult ii pldceascoicii cAndera Lune plini. Cdci atunci Luna stitea rotundA deasupra apei, iar lumina ei b15nd5,rdzbdtea pAnd pe fundul mdrii, la scoicanoastre. Ahrci ea stetea foarte liniqtiti, privea gi lua lumina aceeain lduntrul ei, in interior, in inima sa, Intr-o zi veniun peqteinot la scoicd. - Ia te uita, o scoice! - a zis peqtele. Aproapeca nu te-am vdzut, mdi scoiculild ! Peqtelevorbea a$a pentru cd era un pe$te foa-rtemdndru qi inchipuit. Apoi el- inspird puternic qi incepu sa inoate in fafa scoicii, In incolo gi incoace. felul acestael putea fi privit din toate pdrlile gi i se putea admira hdinula sclipitoarede'solzi. oCefrumos este peqtele", se g6ndi scoica.Se poatesuci gi inv6rti. Este foarte mobil qi sprinten. Dar pe nu-i trecu pril gdnd scoicii,sd{ invidieze- pegte.Cdci ea era pur qi simplu o scoicdqi stateape fundul mdrii. Inajnte de toate,ii plicea insd lumina bldndd a Lunii. Scoicaera mulfumiti cu ea insiqi. Peqtele nosbu dansdin cerc in fala scoicii.El straluceaqi sclipea, iqi arata intreagaartd. Cici voia sd fie admirat.Cu aceasta observi cd nu periculos. Cdci se apropiaseun peste uriaq, cu botul larg devenea fldmAnd, deschis, dupdpradd. - Fii atent I Fii atent ! - strigdmicula scoicd. Speriat,peqtelefugi. Cu o bitaie puternicAa aripioarei sale codaiese salvdintr-o despicituri de stdncd.Acolostdteaqi inima ii bdteatare, dar numai pentru scwtd. vreme. CAci in curald uiti orice pericol. $i incepu din nou s5.se arate, Da, acuma sdreachiar pdni la suprafala apei, pdnd afari in aer. Cdci voia sd se vadd in oglindaapei. Voia sA qtie cit e de frumos. Insd pentru cd scoicanu il admira, se ldudi singur qi inotd multumit de sine,de acolo. intr-o noapte, c6nd cerul era plin de stele, iar Luna strdJuceaplind $i rotundd, peqteleveni din nou inot la scoici. Scoicanoasfri stAtea acolo,foarteliniqtitd gi ficea ceeace-ipld.cea de mult sd faci: asculta atatql pnvea. Ce faci aici? - o intreba pe$tele. - Sunt liniqtitd, rdspunsi scoica. CAnd eqti liniqtit lucrurile incep sd.-ii vorbeascd. Toate vorbesc: auzi apa, plantele, pi"tt"l". C.rtd .gii

Luna? Vezi liniqtit toateincep si strdluceascS, cerul, stelele, nimicnu Pegtele inlelegea in - Llcrurile nu po'tvorbi, ziseel. Nu e nimic deosebit ceeace vezi tu. E plictisitor se fli'liniatit. De fapt, eqti o scoici plictisitoare'Trebuiesa te miqti, s6 te migti, a;a cum fac eu. disprefuitorSiplecede acolo. Seintoa-rse in noapteaaceeatrecu.un pescar cu barca sa pe ma{e. El iqi aruncA ndvodul. Apoi aqtepti in barcd pdnd dimineala. CAnd risdri Soarele, -greu. il Pescarul tiase in barcd.Multe ieqirdla ivea15.: ndvodulera plin qi peqti, lucruri utile qi inutile. Printre cei pringi se plante de ap6, scoiii, qi nostru. a-flau scoicagi peqtele In veneala peqte-. Pescarulincepu sd-qi goleascinivodul. Pestele ianga.altul: curdnd jumdtate d6 barcd se umplu cu pe$ti. Unul stdtea Unul se asemdna cu ceilalli. Chiar in zl.ua aceeafuri duqi la piafe--qi v6ndu!i. Pescarul trbia numai cu pescuitul. Apoi pescarul scoase din ndvod ce se mai a{la acolo. CAnd lui in mAni scoica cu carapacea intunecatd, simli cn in ea trebuie sd se alle teinuita o cornoari. O deschisecu grjjd, Si ramase u1uit. incd nu mai vdzuse niciodatd aqa o minundlie. Cdci partea interioard a carapacelorstrSluceaca argintul, iar qi in scoici se alia o perlA,valoroasd frumoasi. gi privise scoica,in pace Si liniqte, in Cici tot ceea ce ascultase o ad6rtculm6rii, tot ceeace preluasein inima sa, devenise comoara,oariewnreti nerli

de Traducere DeliaPoPescu

PESTARUIUI POVEsTA AIJR DE 5lAPEsTlSoRULUlde A. S. Pusktn A fost odati un moq gi o babi, aveau o cocioabi Chiar pe malu1m5rii a-lbastre Scundd, veche,de oameni sdrmani, in care au treit taman treizeci qi trei de ani, Moqul prindea cu ndvodul peqti mititei. Baba torcea din fuior cu furca er. Zv6rlindu-qi moqul intr-o zi n6vodul intr-al apelor ocol, il scoaseplin doar cu ndmol' L-a aruncat dil nou in apa cea mare $i 1-a scos cu iarbi de mare. A treia oarAzveAemoqul nAvodul,de zor, Si-1 scoatedoa-rcu un Peqtlqor. Dar nu era un peqtiqorobiqnuit Ci unul numai in solzi de aur ghintuit $i peqtiqorulde aur pe moqul nostru il roage Spun6ndu-i cu grai omenesc: - Te rog, sd md scapi, moqule drag6, $i dA-mi drumul in apa inddrdt, dumneata, Ci qi eu mare rdsplatd !i-oi da, Pfecum lio fi voia ta ! Grozav unchiaqul s-a minunat C5,de treizeci gi trei de ani cu pescuitul era invdlat $i nu pomenisenicicAnd Sd audi vreun peqtecu glas omenescstrigAnd' Dete drumul pegteluiin mare urare: FdcAdu-igi aceastA - Du-te-n plata Domnului, pistrugd minunatd ! Cd n-am eu nevoie de a ta r6sPlatd ! lntoarce-te-n albastra mare $i-n unda ei liber pornegtela plimbare ! II Moqul, acasi, babei ii spune De-a fir a pdr asti minune: - Doar un peqtiqorazi am Pescuit, Dar nu fu pegteobiqnuit, Ci cu totul $i cu totul de aur era

.

vorbea. $i-n grai omenesc de Totjelindu-sesi-1 las iar in apd., unde 1-anrpescuit, mareo sa-mideanegreqit. Cd-n schimbrdsplatA md Plocon, rog. dupd gtutdulqi voiamea sd-midea. S-alegatpegtiqorul Cerisplatd era sd aqteptde la un peqtemititel?... sdraculde el... I-am dat drumul in apd-nddrdt, Babaincepu sd-1 certepe unchiag: - Ndrodmai eqti,bati-te sfAntulqi poznag ! Cum n-ai qtiut sA-icei Micar o copaiede tei, C-a noastrede tot s-a crdpat $i-mi curgeaapa din ea c6nd am spdlat! Porni atunci moqulpe albastramare (Cenria ca valul prins de tulburare) Striga prin ap6 pdstruga, spreel da fuga Iar pegtiqorul il $in grai omenesc intreabi: - Ce,mogule,ai cu mine vreotreabS"? ruglminte ii face: Iai mo$u1 aceaste - Indurd-te,sHvit peqti$or, ca sa am pace: faMd toacd baba la cap gi nici la bitrAnefe, de gura ei nu scap, Cd la ce-s bun dacd nici o albie noud sd.-iaduc nu pot. C-a noastrd-i plesniti de tot ! lar peqtiqorul de aur, cum il aude, - N-ai grijd, mogule ! - ii rdspunde, Du-te cu Domul, in pace, Ci o aibie noui eu va voi face !

nCand se intoarse noqul 1ab6bu!a, Vdzo cd.arc-nograddo albie noud-nou!5.; Dar ea crrm il vede, Cu gura ia el se repede: - NSrodmai egtitu, qi mai ndtangca o oaie Prost5-nac eqli, te-aipricopsitc-o copaie, ce Parcdcine qtie ce ispravd mare ca E-o copailade 1emn, oricare! qi-i Du-te inddrdt la pegtiqor spune

$i-l roagdin genunchisd ne deagi noud o casdpe lume. Iar porni unchiaqulspremaleaceamare (Ceera prinsi de o tulburare) $i-ncepesd chemepdstruga, fuga d6du spree1 Iar peqtigorul il $i-n grai omenesc intreabd: - Ce-imoqule,iar ai cu mine vreotreaba? Iar moqulsfiosil roagdfrumos: - induri-te peqligorule sl6vit, Ci qi mai amarnic baba m-a suduit $i nici acum 1abdtrdnele, tihnit nu md lasi sd-i fac alti casdI $i mi piseazd de Iar peqtiqorul aur ii spune: - Hai nu-1i mai face ateta amAJeciune ! Grija ta in solzii mei o iau $i precum{ie voia,o casi ili dau?" IV .PorneEte, dard,moEulsprecolibalui micd, insd din ea nu mai rimdsesenimica! o Undefusese,sein5.1!a casA Noud,cu iatac,frumoasd. 6cut de zidar, Cu un cuptor de cdrdmidd, Cu zdplazqi poartade scdnduride stejar, qi dinlii Iar baba-nfereasbaqedea, i se vedeau Cum fl injura pe unchiaqul ei de toli sfinlii: - Da' n6rod mai eqti qi tu, m6i tSadali ! NAtAng eqti,parcdo casi-i marescofali ! ce tiu Du-te inddrdt la peqtiqorul fermecat spune-ice m-am sAturat $i-1roag6in genunchi, Tot lSrancdde neamprost si fiu, de Vreau sd fiu boieroaic6 neamcilibiu ! Porni moqulsprealbastramareindatA (A cdrei undd era tulbu-ratA) $i incepesd chemepeshugaDc errr nare rla fitoa

Inotdnd spreel, 9i-1intreabd: - Ce-imoqule,tot rnai ai cu minevreotreab6? . Mogu-irispunde sfios: - indurd-te, slivit peqtiqor, rogu-tefrumos,

Babamea e-ntr.o uieche, Ydz,Doamle, a apucat-ovreo streche CAnu vrea sd mai fie idrancS de rAnd ca oricate, Ci-mi ceres-o fac cucoanede neatnmare' Iar cel pegtigorde aur ii spune; - Du-te cu Domnul,nu-!i faceam5rAciune.

La babaacasdunchiaqu-aplecat, palat Undece-ivdd ochii ? Un m5-ndru in a-lcdrui cerdac sta baba r5zimati Cu scumpcojocelde samurimbrdcata, in cap cu broboada iir impletitd, de La gdt cu girag de m6rg5ritare, Pedegetenumai de aw inele, In picioarecu cizmulilede rogiepiele; gi da porunci La harnice slugi Pecarele bate de le staiceqte, Iar pe deasfpra le mai gi pdruiegte. Uimit, mogulbabeisale-ispune; - Buna ziua, sl6vit6 stipAnd, pleciciune ! ! Nndajdniescca acum ti-e impecat suflele1u1 Dard baba qi sudui qi mai rdu bitrAnelul ! $i-i deteporunci Sd se duci-n grajdr.rila muncd. Nici luna se-mplineqte, Cd gi mai riu baba se burzuluieqte $i-1 trimite iar pe unchiaq - Du-te la peqtiqorul drag5-laq. eu Cd nu mai pot sAJiu doar boieroaicd qi Ci impdrhteasd de capul meu ! ingrozitmoqulo roag6: - Ce-aibdbuld, ori eqtiintr-o doagi ? Nici sa te porli, nici sd vorbeqtinu qtii. 0 sd-!i faci de ris printre impdrelii ! Dar baba qi mai rdu s-a maniat, Ii cdrpi o palmi unchiaqului neb6rbat: - Cum indrdzneEti, moEule, te sfddeEti sd tu, ? Cu mine, cd mi trag din neamuriboiereqti

" .i:r,i'

,,..:

l.rr..,.'i

10

Du-tela peqtigor, cu binelegi-amspus, cAt C6 de nu, eu dau poruncicu de-asila si fii dus I Pornijar unchiaqulla marealui cealargd (Caredin albastri se ficuse neagrd) Pdstruga aur o chemedegrabe, de Ea-notAnd spreel, vine qi-1intreabd: - Cemai wei ? - Fie-li mil6, peqtiqorule, anii mei I de Cu babamea si trdiescnu mai pot Acum i se ndzare ci SAnu mai fie ciocoaicd, imp6riteasdmare! Iar pegtiqorul aur ie$inddin unde de Cu b5rb6lie ii r6spunde; - Du-tecu Domnul, te mai amdri,lasd! nu Precum!i-e voia, baba ta va fi crdiasa ! VI Unchiaguls-a intors la babdacasd, CAndcolo,ce-Lvdd ochii ? Un palat de crdiasA st5. in carebabalui domnegte, la masd $i o slujescpe ddnsanumai boieride frunte, vinuri din ulcioareromnde, Turndndu-iscumpe Pec6nd ea gustadintr-o placintdde soi gi-n jurul ei soldaliiroi ii fac de stuajdcatedoi/-^ u *^-^,.x ^ L4 uz4v45r 64u4,

-^-ax

Purtdnd la um6r cAte-olungd bardi. Mogui, cAnd vdzu asta, s-a cutremurat gi la picioarelebabei a-ngenuncheat. Spundndu-i: - Ziua-bund, sldviti-mpdrdteasd I Inima ta dcum de vreo rAvna-fi mai e roas5.? Dar nici mdcar cu o privire baba nu-1 invrednici, Ci numa-is5.-1ia din faqaei porunci. Cei boieri de teapa mare au sSrit pe dat6 Tot in ghionli a-fari si mi-l scoati, Iar c6nd era-n ugd, siri straia domneascd.. Cu cele baltagemai s5.-1cds5.peasc5. IarA tot poporul iqi bdteajoc de el: - Aqa se cuvine, caraghiosbitrAnel I

.

It

asta sa-!i fie $coala Peviitor, neghiobule, Ca sd nu-{i mai bagi nasul unde nu-!i fierbe oala VII nu Dar nici douAsiLptdmAni s-au incheiat Cd babaqi mai rdu a cdpiat, gi, dupd voiaei nAucd, Trimisecirrtenii pe mogsd-l aduc6 $i-i dedu aste porunca.

Ldcagulsd-mifie intre albastrevaluri peqtigorul aur de $i sd md slujeascd Care,dupi poftainimii mele, Sd-mifaci unele trebi mirunlele I Mogulnu indrdzni sAspundnimica impotrivaei (murea,bietuJ,de fricd !) de Mogulincepu sd strigepegtigorul aur Careirrotdndspreel il intreabd: - Iar mai ai moqule,cu mine vreotreabd. ? Mogulii rdspundecu plecd.ciune Ql gL,tvorbaplinA (ls ir{rauauluue: $i cu VOrUa P[r]a de amdrdciune;

- Du-tela peqtiqor, genunchi arunci. in te pentruminenu-i slqjbi i?i rrn,a!e,, Spune-i imp6ratease, ca ' ' --' :'..1i Ci vreausefiu qi a merilorstapanitoare, .r::rr 'l': ': . ":r:",' ''':i'' ;": :i'

- lnoura-te oe mtne, sravlrpeEreoe TreaoaI Ce sa ma fac eu cu blestematamea de babd.

CAi s-a urAt meseriade impdr6teasd fre $i vrea s5. qtimd,pesteapecrd,ias6, Sd trdiascd-nmdri ca-n poveqti, $i tu insuli si o slujeqti, ' Cici, precumvezi,trulia nu qi-oascunde, ' Cicd sd-i faci chiar tu trebile mai mdrunte !nh:ic de asti d .., Pegtigo:-ul mai rd.spunse nu . Ci lovi numai peste ape din coada ca o lopat6 $i pieri in marea ad6ncd....

Zadatnicagteptdmogulrdspunspe-a!fumul Cd nu prirni nici unul. Sprebaba1uiporni... Cdndcoloia6-n fale cotba lor ceavechese ln prag cu 0a0atur saracaoe arEoara, Ia Uitdndu-se necdjitS. albia cripatd.

12

sARBNTffiNRTft RItilLTII

SABIA TUMINA DEDe Klaus Graske(Dupi rnotive din vechi legendemichaelice)

Arhanghelul Michaei vegheazd1apoarta cen;lui. Cu balanla sa el Binele qi Rdu1. sabia sa impinge Rdul inapoi. Cu cAntdregte vremeir urme, un balaur inspdimantetor voi se se ridice Cu mu1t5. impotriva ingerilor gi si tulbure liniqtea din Cer. Avea un trup plin de se negi,o coaddlungd solzoasA, un bot lat. SullSndzgomotos, apropie 9i de poarta Cerului, scuipdnd foc inspre ingerul de pazd. Atunci tuhanghelui Michael iqi ridici sabia sa de lumini qi impinse cu putere monstruljos pe Pdm6rrt.Balaurul nu era nrort, dar ii trebui mult p6nA sA se poate miqca din nou. tuipi1eqi Ie pierdusein lupta cu SfAnhrlMichael. El putea sd se mai miqte doar tir-6ndu-se. Cu multi trudd se tdri sus pe un munte de unde seuiti in jos, De acolo ziri mu1!i oameni, ce munceau bucuroqi, qi cdntau in timp ce munceau, qi r6deau, qi-qi spuse,pufdind mulfumit: - Dacd n-am putut face nici un riu ingerilor, il voi face oanenilor ! Aburi otravili ieseau Se ascunsein apropieremtj-o pe$teldstencoasa. din din botui sdu qi otrdveau aeruJ jur. De atunci, viafa oamenilor de acolo incepu se se schimbe. Tot mai ral puteau ft atzi\i riz,dnd sau c6ntAnd. Se certau gi se ocdrau din cele mai mici motive. Munca qi-o indeplineau fdrA bucurie. Invidia creqteain inimile lor, ca un $arpeEi-ifdceardi. Tntr-ozi, sosi un cavalerin linutul in care bAntuia balaurul. Era un om evlavios, bund" de credin!6qi carestribituse nrulti lume. Multe vdzuse, dar fefe atdt de nemullumite qi de posomorAtenu mai intAlnise nicdieri. Incuiau uqile in fata lui, cdnd ll, z\rean de departe, venind. Nimeni nu voia s6-i rispundd 1asalutul prietenos.Nici chiar copii nu sejucau cu bucurie, aqacum vdzusepretutindeni. Str5inului i se strdnse inima. EI cdldri mai departe qi vazu cdmpuri cultivate, cAmpii m6noase,pe ca.rese a{lau vite 1apdqune,copaci plini de roade. Era limpede c6 oameniinu erau sdraci. Aqadar,ce sa fie ceeace le amdrdse atdt de tare inimile? In amurg, cava.lerul ajunse la un sat. Cobod de pe ca.l,ca si ceard adipost pestenoapte.Ciocdnila o ugd, gi aqtepti. Ciocini inci o dati. uqa. $i la celelaltecase Auzi qoapteomenegti, dar nimeni nu deschise usilerdmaserd inchise.

15

* incat nu mai era bund de nimic. Acea sabie de pe p ce lumina incdperea, stralucea ca aurul. pusi

oameniiau devenitrdi. De atunci fiecare nu se sine. Mulli cava-leri puternici qi curajogiau i dar nici unul nu s-a intors din luptd. Iar ba_laurul Cavalerul ascultase, qi in timp ce asculta, priv De unde sd fie sabia ce era alarnatd.acolo?Cdt de propria-i sabie,care din ultima bitdlie era atAt de

Cu rS.suflarea de pucioasd a otrevit aeml. De sa

pustni Cavaleruldeveniatent $i intreba din ce cauzd.. - Avem un necazmare. Un balaur se afld intr:

Erabucuros revade om. sa un - Mai inainteveneauadesea str6ini aici. dar de

_ intre timp se intunecasede tot. FdrA sd-gi fr gdsit vreun adepost, cavalerulpirisi satul. El ajunseiretr-opddureunde voia s6.,eaute loc un ferit pentru a ihnopta. Obsewd o luminile printre copaci. Strdinul se apropieSizdri o colibi modestd. Oarel-ar primi cinevaaici? . Ciocdni la ugd. Uga se deschise.Un pustnic privi afard qi se minuni, - Cine egti gi ce cauli ir: regiunea aceastapdresiti de D..uqnezeu? - Sunt cavaler$i caut un adepostpestenoapte,r runr cavaJer adapostpestenoapte,ragB-U.ESe $r b6rbatu1. - Cu dragAinimd, poftim ir:rduntru I spusebitr6nu1.

strdinului qi-i spuse: - Un cava_ler lesat ca.ndva,aici, aceasti a a voit sd ucidd balaurui, dar curajul l-a pdrAsit.N la lupt6. BitrAnul se ridicd, pentru a intocmi un pat apoi se dusela culcare. Strdinul se tot gandi la toate cele pe care le zlaa aceea. fi vrut sd-i ajute pe oarneni,chiar Ar Cand, tn sf6rgit, adormi, alrr un vis. fu str5lucindin fala sa, qi-i spuse. invingi balaurul. Dar fii atent, cici monstrul e doar din materiilepdmAnfuluinu au putereasa-l de lumini te voi ajuta in lupta, dacdmd chemiI CAnd cavalerul se trezi, se simli odihnit $i pustnicului pentru ospitalitatesi-l rugd sa-i arate penku arate., Si-l ruga baleiurului.inspre apusul Soaretuiajunse acolo. irzgomot asurzitor qi aburi de pucioasi umpluri balaurul, cavalerul fu cAt pe-aici sd.se descurajeze, - Egti un om cinstit qi fSrd teamd. poti sd-i

unapEru aminti

l6 t

* , ,

Carrd balaurul zdceamort la pimdnt, oamenii din regiune furd Invidia qi riutatea c6zurdca niqtem6qtide eliberatide forta sa nefastd. din pe sufletele Oameniise grabireinsprepegtera st6nci- Ei vruri 1or, si-i mulfumeasc5.eroului pentru fapta sa curajoasd, dar cavalerul spuse: - Eu singur n-ag li putut invinge monstrul. Sfantul Michael sabia sa de luminA mi-a ajutat.

de din Traducere lirnbagermane DeliaPopescu

t7

lN TETATEA roPttAREEELUI5lca Se poveste$te se alla odinioari, intr-ufl sat, nu se $tie pe unde, un om sdrman ca.reavea atdfia copii, cd aproiilie toli locuitorii din sat ii erau cumetrii, IiindcS.rar se mai a{1acineva edfe sd nu-i fi ndgitvreunul. Cdnd iatn ii vine pe lume incd un bnielel. li trebuia in grabd un pr!ru1 trecetor gdseasci? Iesepe uli{5 9i aqteaptS.'rPe naq.Undesd-1 'i1 rog sd-mi ndqeascS. feciarul.' A$tepte. care se va ivi', se gAndeae1, $i, deodatd, se iveqte un bdtr6n, imbricat intr-o 44ntie .]Ungd, r.q. de care mergeape drum mdndndde la spate cenuqie, vileluqul ei. Omul ii ieseinainte qi-l roagdpe bitraqlt Batranul primeste, Si, ta despSrlire,ii ddruieq s1 doar de Vileluqul se nescuse, fapt, in aceeagi vifeluqul. - ili dau vaca 1ie, ii spuse bitrinul, iar viJ Omul ii mullumi qi bitrSnul pleci. Vremeaincepi fdcu taur voinic qi bAielelul un flAcdu in lege.Int'5 la pdqune,cu taurul, cdnd il auzi pe acestasp- A venit vremea s6-mi caut pigunea de cu c6.tevaceasr.ui mai devreme gi avea i:: frunte o

teu.se

duse

tu pot facecAtele am de ficut. De aceea, I 1a eu voi da o raitd p6n5. cer. B5-iatulbdnuia ci taurul este ndzdrdvan. se culci in iarbd. lar taurul a luat-o la goan6, apoi v5zduhul,ca un fulger.Aju:rsepe pa$unea qi, de acolo,incepu sd pasci florile de aur alesoarele apuse qi abia atunci porni inapoi, ilc aie

i

!

i I

acasd, culcatir iarbi qi se intoarserS. adormise in acelaqi fe1 se petrecu lucrurile incl ocAld bdiatul implini 20 de ani. in aceiaqizi, la regelef5rii.

'::

i!

t:;

I

- Cind vom ajungela e1s6-i ceri, cu curaj, qi sd-i f6gnduieqti vei scdpacopila! c5.-i iatul si- qi It cu"11 C1jl

t:

intre cornele ta Fldciul ascult5.. Se aqez5. se inf6.liqdregelui qii spus pentru ce a venit.

4t 1

Regele, nespusde bucuros,ii dddu pe da i-o cerea.Desi,in addnculsufletului s6u, se in mai revadi vreodatdcopila,care-ifuseserdpiti.cdt gi alfi voinici se skAduisere sa o scoata din

i ' in 12 capete, putereacdruiaajunsese. gi nu izbutiseri s-o scape, mai intAi, petltru ca gd]aqul balaurului era foarte departe,iar in drum trebuia sd treacapesteun munte inalt pdnd la cer. ln a1doileardnd, fiindcdacelacarear Ii reuqit

I j

!

se treaca peste munte avea de infruntat qi valurile unei md_ri furtunoase, neinchipuit de adAnci.'$i, in al treiled rdnd, frindci balaurullocuiaintr-o cetatede fldcdri. Cine ar fi putut, pe urm6, dupi atAt de greleincercdri, se se mai lupte cu balaurul care era de o cruzime cum nu se mai vdzusesi nu se mai auzise? Bdiatul insi, deqi aflase cAte avea de intdmpinat, 1u6. mri,ini in sabia ddruitd de rege. Se aqez6. intre coarnele taur.ului. Acesta iar porni in goan6.$i, inb-o clipd ajunserd in fala munlilor acelorauriagi. - Nu qtiam ce muntii sunt chiai atdt de inalfi, se minuni fldciul, mdsurA.ndu-i privirea.Credci vom fi nevoili sd ne inapoiem cu acasd! l\r ^: -i^. ^ --::x .: -x w dr!d, * rd.spunse taurul. Coboard._te numai putin dinke coarnele mele, BAiatul se cobori qi taurul fdcdndu-givdat, igi repezicu atAta putere coarnele in zidul de munfi, incAt il didu la o parte ca pe un bugteanputred.Drumul era deschis. Taurul il indemndpe fldcdusd se salte la loc, intre coarnelesale. Pornird.mai departe qi in cur6rrd, sosiri la ldrmul mdrii. - Nu qtiam cAmareaesteatat de adAlci qi fi.utunoasi,exclam6. bdiatul.Credcd vom fr nevoilisa ne intoarcemacasd.. - N-ai nici o gdjn ! fi. r6.spunse taurul. Jine-te insd bine de coarnelemele. $i iqi aplecdfruntea. Iar botul lui incepu sd.soarbd. Bdu... bdu... b?u... pand inghili toatd.apa mdrii. Iar, mai departe, alergard pe fundul mdrii, fdra se se ude, ca Si cum ar fi trecut pe o cAmpie.Pestepulin ajunseraaproapede cetateade fldcd_ri. cat Cu inaintau,dogoarea creqtea. Bdiatulabia mai puteasArespire. - Opre$te-te, strigd el taurului. Opreqte-te Mai bine sd ne ii I intoarcem,altrninteri vom fi arqi. Dar taurul continue s6.goneascd, pdnd ce ajunse chiat in fala cetdlii qi acoloincepu si imprdqtietoati. apa pe care o sorbisedin mare.Pem6swd ce apa stingeafld.cdrile, se ridicaun fum gros,carecuprindea cerul ca niqte nori imenqi.insd, tot tot atunci, din fumegarea'acea grozav5., ldqni afari, plin de manie, pi balaurulcu 12 capete. - PAn5. acum am ficut eu ce-a fost nevoie,rosti tauul cetue fldciu. Din clipa aceasta, venit rAndul tdu. li ieqi inainte balaurului a qi izbeqte-l sabia,ins6, in aqafel, ca sd-i tai toate capetele cu dintr-o singurd loviLurd. FldcAul prinse inimd. iqi incordi toate puterile. Ridicd sabia aceea ma-re, voiniceqte, am6ldoui m6ini1e. i.naintea cu Ieqi balaumlui qi ii dddu o lovituri atAt de cumplitd, incat toate capetelezburatd dintr-o datd, Balaurul cEzu dar se ridicd din nou gi incepu qi sd.se zbatd $i se se rostogoleascd atat e sdlbatic, incAt pdmAntul se cutremure. Dar taurul ii prinse trunchiul intre coarnelesale 9i i1azv6rli tocmai sus int e nori. Iar cr6.nd prd.buqi inapoi, dintre nori, se se

I9

pie-qr. tqate A fdcu fdr6:ni!e. Un v6rt incepu sd sufle Si fdre4lifg1S. laolaltA cu praful. Dupe aceeataurul ii grdi bdiatului: - Inre in cetate. fata gi du-o acas5,la pdrinlii ei. Cum termini Ia undeva, de spus acestecuvinte taurul se intoaJsegi porni in grab4rq wq yrq!{.

Iar bdiahrl intud.in cetate. Acolo o aJIdpe copila

eareil

imbrilign, fericiti cd a scepatde balaurul cel infi regelui.Vi inchipuili desigur,ce nunta a urmat ! Cejgc,.c9 veselie! ... cd. nunta, se povesteqte, nu s-a mai vEzllt n'iciodatepe O asemenea lume ! Traducere din

20

PRTNIESA 5rgAI.AURUl.A fo-"t odat5. rege, ca_re un domneapeste o !ar6 puternici. El - . Iocuia cu frumoasa sa hicd intr-un castelaIlat pe o lndllime de unde se putea privi pAni in ceamai indepdttatd,zarc, in fala casteluluiera o piJla mareunde se sdrbdtoreau celemai frumoase serbdri, cu cdntece qi dansuri qi fiica regelui era cea mai fericitd. c6nd puteaprivi de la balcoanele in piala iorfotind de lume. ei, In fiecarean, cdrld.var-aera pe teminate qi recolta era stranse ir hambare,veneau de mai departe qi de mai aprbape lEranii qi familiile lot cu cununi A1spice, cu mere, pere gi alte frricte, cu conopiddqi qi sfeclS morcoviqi alte legumepe care le diruiau regelui prlnlesei, 9i sprebucuria1or. Tdranii purtau haine colorate, bentile vesele le fluturau la pdl5rie,cdntau cantece qi vesele dansauhorelerecoltei.in fiecarean, cAndse apropiawemea s5rb6toriirecoltei,prinlesa stdteala balcon, plini de nerdbdare,la gdndul primului cantic gi al primelor cuiori vii ce aveas5. audd qi s6 le vad6.ApoicAtse mai bucura I le Odat5.insd, nu veni nimeni; tot privi qi-qi incordi privirea, aQtepte agtept6. zadatnic.in sfAr.qit, vdzu pi tdrani venind. Dar d.ar Si ii oarece era asta ? Nu se vedeau bentilete vesele, se auzeaucantece nu sdltdrefe, veneau incet linAndu-se mAini,fdrd nici un dar al recoltei de cu capetele aplecate tristefein pimAnt. Ce se ir:tAmplase Regele cu $i ? iqi trimi.ce soliileqi lSranii spuserd: - In anul acestanu am putut sd recolt5m, cd.ci baiaur a venit un in tara noastra,careesteatat de sdlbatic,cri mdnAncd striveqte gi totul sub tdlpilelui qi, ceeace nu esteastfeldistrus,ardein iocul ce iesedin botul sdu cumplit. Aga c6 nu putem azi serba nici o sdjbatoa_re a recoltei qi, dac6.nu a1n avea provizii de anul trecut, at trebui sd. suferim de foame Regele, caredori indatd si fie de ajutor, iqi trimise cavaleriisd se lupte cu.balaurul,_ cdndajunserdla peqtera sdbiileqi ldncilelor dar lui, de metai se-strdmbard vdpaiafocului ce-l scuipaacestaqi cavalerii sub nu-i puture face nimic. Acum, regeie iqi trimise soliile ia balaur; trebuia,si-i oJere 9i bogdlii5i tot cevoianumai si. pdrdseascd aur fara. Aur qi bogdlii nu vru acesta,ci doar o fecioarA frumoasddacAar fi putut avea,atunci ar pleca, Tofi se inspiimantardqi nimeni nu vru sd_gi frumoasele dea sale fiice balaurului. Atunci prinlesa ii spusetatdJui sdu: - Lasd.-md. mi duc la balaur, nu mi-e teamd,poatepot si salva lara. Totuqiregelespuse: - Nu, iubita mea fiicd, nu te pot da balaumlui tocmai pe tine. cirregtiece vei pali !*:

i::-

ffi:.

21

Nimeninu vru s-o lasepe prinlesdsd plece,dar ea spusgt - Lasd-mdsd md duc. Dumnezeri va apdr4 cici daddnu mi mi duc, balaunrlva distrugetotui qi vom muri de foame! spuseatunci: Regele - Atunci du-te cu Dumnezeu,copilul meu ! Printesa iei imbrdci hainele albe 9i v51u1 r!4pl$e sPre i .la'dreapta, muntele unde balaurul igi avea pegtera sa. Nu F i Ci9rul era nici la st6nga, numai drept inainte qi spre cei, i2Jeriio Q-.4f complet intunecat de nori qi b5tea un vant I loj in -e.le nu o insolird dar ramaserd. josul muntelui, cAciqtiaputeau ajuta. Balaurul de foc veni din pegtera sa, dar c sus, norii se indep6rtari unii de a-llii $i ea put' cerului. Acolo era mai luminos decAt soareleqi dina1rl

veni SfAntulArhanghelMihail qi stelelede pe cet. razd.dsn lumina lor, in mirnd. Cu ele iEi fo metalul cen:lui qi pe care balaurul nu o pri luminoasi. Cum igi indreptd Sfanful Mihail balaur, acestanu se mai miqcA.Puterealui e gi venirAalergAnd o aduseri pe prinlesd inapoi' lor grdbirdspre casele qi aduserdcelemai lor. spicedin cdmdrile recolteil Acum putem serbas5-rbdtoa-rea cinstea SfAnfului Mihail, Nu mai avemde ce ne qi sprecastelgi AgavorbirS. se indreptarA1n numele ljomnullu no1 venlm.

FPre

ti,.,.

Multumire SfAntului Mihail vrem si-i ,l Noi venim,noi venim,noi venim Spre Sfdntul Mihail cu bucu-r-ie Sprea Domnuluimdrire.

Traduceredin

22

PTJVESTEA PAINIIPoveste romdneasci Ralucaesteo prieteni tare grijulie cu pdpugile,Din oricefel de mdncareea il serveqte ini pe Costicd, r5loiul galbende plug, ii bagd chiar cu si.la cioc qi tot ce cadede la Costica, in clap I inghiteLabu$. Ce s-a int6.mpLat dimineala? Ca de obicei,matnaa uns cu ieri miere, pentru Raluca, o felie mare de p6ine. $i cand fetila a inceput sd facdmofturi, mama i-a spus : - Ra-luca, dac6 ai qti cum se face pdinea, sunt siguri cd n-ai mai risipi-o. - Ba eu $tiu ! Pdineacreqtela brutdrie, a respuns foarte sigurd. fetifa, Cd prietenii ei s-au prlpidit de rAs la un asemenea rd.spuns, vedeligi voi. Dar feliade pdinerddeacu lacrimidc miere. Iata cam cum i$i inchipuia fetila cd se facepdinea. Atunci Cdtdlin,frateleei, care qtie foartemultd carte, a inceput se-i spunepovestea adevdratia pdinii. Vreli s-oascultali qi voi ? Totul incepede la bobul de griu. Cat este de mic, at6.tare o mare importan!6. In sacii de grau penku semd-nat, m6inile harnice au ales celemai ma.riqi mai frumoaseboabe.C6nd ghioceiiau vestit primdvara, tractoarele au ieqit la arat, pregdtind un- culcuq ad6nc, moale6i bine aerisitin careapoibobul de grdu sd fie semenat. Au venit apoi alte maqini,semdndtoarele, au ldsat sA cadein gi brazde, niqtecopiipe tobogan, ca boabele grAu, de $i liecare bob s-a aqternut pe dormit in aceaste cemdJule aerisitd gi bogatd, cu tot feluI de m6lc6-ruri a-lese pentru ei lcare se numesci:rgrigaminte). Soarele incdlzeqte, norii vin cu ulcioarele qi dau grdunlelorsd lor bea apa. Bobul de grau a incollit, qi ca un Jhicelde iarbd qi-a scos capul din pdm6nt,afarh.Incet, i:rcet,grdul a crescutinalt, s-a copt, din verdes-a fecut galbenqi dintr-un bob s-a ficut o'familieintreaga. A venit combinaqi a secerat, str6:rgdnd toateboabele sact. fu1 Sacii cu faina a-1bd ajuns la brutArie. au PAinile,cornurile,covrigiistau gi se rumenescin cuptor, parce ar faceplaja, intorcandu-se c6rrdpe o parte,c6.rrd a1ta, pe La sfdrgitul acestei cdi6.torii,piinile coapte a$teapte in rafturi, doar sa fie cump6.rate. Aga a allat Raluca povesteapriinii, Iar felia de pAine unsa cu miere,ce sd. mai spun,nu-qi mai incipea in coajdde m6ldrie, vd

23

URIASA RTDTIHEApopulari PovesteBunicul a pus in grddini o ridiche; gi-a crescut ridichea aceea cat mare,ma-re capul omului, chiar qi mai mare. int-o zi, bunicul a fircercat se smulgd ridic'l.rea.:d,in. pilqant; qi de apuc6nd-o frunzetrageqi trage..... Moqul a chemat qi pe babe. moqneagului, moqneagui de frunzele ridicheanu s-a smuls. A chematbabaqi pe nepoatd. Nepolicas-a prins cu amAndoud m6inile de moqqi moqulde ridiche.Trag,trag,...darNepolica a chemat c6!e1uqu1.Ci

nepolelei, nepolicade mijlocul babei,babaridiche gi trag, bag... dar ridjchea nu s-a sr

ajute qi ea la scosridichea.Pisicas-a agdlat de poala nepolelei,nepolica de mijlocul - Stali ca mai aduc eu ur tovardgin ajr .$i a chematpe Soarece. $i goarecelese prinde de coada cdfeluqului,c6!e1u9ul poala nepolelei, dede moq, mogul de ridiche qi trag, trag,... ridi mogneagul ridiche Ei trag, tag,... dar rir de

LANRPINANELOR SARBATOAREA

i.: ".

STEtEIOR AURUTSus,Ia marginea pddurii, chiar sub frumoasarid6cin6.de copac, locuia odatd o farniliede pitici, Acum, toamna,acoloestedeosebit de fiumos ! Copacii inalli au presirat, de jur imprejur, frunze aurii gi atunci, cAnd soarelesh'dJuceqte, intinde in faia casei piticilor un se covorstrdlucitor,luminos. Acum, familia piticilor are multe de lecut: pregetirile pentru iarnA, pe care piticii Ie fac temeinic. De fapt, pe timpul iernii piticii rdmAn sub pdn6nt 9i au griji ca rdddcinile copacilor gi pomilor sd nu inghele. Piticul N.{ilio zbughi afard gi adund multe frunze aurii. "Uite cAtefarfurioare aurii str6ngeel !" Tatil piticilor cioplegtecastronaqegi oale noi din castane,ghinde qi coji de nuci. Mama piticilor este ocupata cu aprovizionarea pentru iernat. Erau adunate acolo, in cdmarapiticilor, seminle de conuri de brad, fruch:l fagului fiir), nuci qi multe fructeuscate. Albinele din pidwe au adus prietenilor 1or, piticilor, in dar pulind miere. Intr-o bund dimineala, mult inainte de risdritul soareiui, micutul Mili era dejatreaz$i stateain fala casei, intr-o poienildmoale de muqchi verde. Deodati, el vdzu o z4nd. rnete, a1b5, care fermeca poiana lesandu-i un voal fin qi a1b.Aga ceva nu mai vdzusepiticulul in viala Iui. Oarece puteasd fie? Miii fugi la pdrinli qi le povesti ce vdzuse. Ei, pdrinlii, o cunosteau pe Zdna-Zdpezii,ca.rein noplile de toamni tdrzie fermeca poiana in alb: este vestitoarea Reginei-Iarna, aduce bruma... in ea curAndva veni prima zi de inghe!. - trste tipuJ ca noi s5.rdm6.nem pimdnt, hotdri piticul. sub Tatil gi astupd bine intrarea caseipiticilor cu muqchi moaleqi verde. Dar, vai I Deodatdse fdcu aga de intuneric incat nu se mai vedea nimic... - Avemnevoie, totugi,de luminri. I - Ba, avemnevoie foc - el ne va incd-lzi ne va lumina. qi de - Te rog, tatd, am voie sd aduc focul?- stdgeM i. gi se strecurd deja afarddin cdsufade sub riddcina copacului. Afard, intre timp, se intunecd de tot gi Mili simli aerul rece qi clar al noplii. Piticulul fugi spre poiald qi de acolo vdzu cum bolta cerului era presdratd cu nenumS.rate stele strdlucitoare qi lumrnoase de Ia care se intindeau spre pdm6lt tot atetea iire de mitase, aurii. De un astfel de lir auriu vroia s6.se prindd piticuful, el fugea cu gdletuqa lui sd prindd un fr auriu, dar nu reuEi.27

ioage; pe Atunci, ffist, se aqezd o pietrjcici qi incepusarse - Lumineazd,lantern5.mic6, ia o stefule ftica. Dragi stelufe, fili steluja mic6. bune cu mine qi diruifi-mi un pic din ar.rul vostnr !

mild de el qi trimise, I6si sd-i cadd in gdletuqdqt fir lring; metisos $i luminild. awiu qi-i aprinselui MiIi o adevdratd Acum piticul avea o adevdrati lanternd, uh trainpion,Ocrotind lurrlinifa cu multi griji, piticulul s-a intors in pddure 9i a impdrlit, a ddruit tuturor piticilor tumind din lumina dfur auir:I stelelor qi toli piticii se bucurau de lumina primitd..

Atunci o stelula auzi glasul trist $i fuav al piticului gi i se facu

.Traducere din

j

i,

jli

28

POVE5TEPITITI IUA fost odatdun pitic ce se numea Sispozis gi Sispocu pdlaria cea Mare. Casa lui se a_fla undeva departe,h pddurea-Celor_$apte-era marginea unui mic luminiq. Ca toate casele de pitici, ,Coline,ta fdcuti din lemn qi acoperiti de sus qi pAndjos cu crengi gi rhmurele uscate. Trecuseiqrd5i o vard, copacii se ingdlbeniseri,recolta fusese sban-sdiar piticii din Pddurea-Ce1or-$apte-Co1ine,preocupafi erau sd adune,provizii pentru iarnd. Iernile erau lungi 9i grele in pddureaCelor-$apte,Co1ine. Cine nu vroia se ind.u-re foanreaqi frigul in casalui de pilic, trebuiasd seingrijeascd timp, s6 nu duca tp-s; de nimic. din Sispo muncise mult b. aceste ziie. El uscase ciunerci si $i plante, pusese la sdrat vdrfuri de rdddcini, doui butoaie piir,". in pivnild aveasticlecu suc de arfar, mesteacd!,zmeurAgi mure, ln pod ayaSapte saci.cuseminlede mei de pddure,din carepiticii iqi maiina fdina. Se apropia timpul acum sd se g6.ndeasc5. marmeladade aline Ia roqii. Piticli pregitise deja totul.^Chiar astdzi, imediat dupd micul dejun, vroia si inceapds-o liarbd. iqi lud. qorfr:I, apoi se duse afard.sAEiia lemnepentru sobd.Oalaplind cu afineasteptape plitd. Cdnd deschise uga casei, lumina soarelui si strecurd printre crengl. Pe toatefirele de iarbd strdlucea roua. ',Ce frumoasd" gandi zi !,,, 'De fapt, mult prea Sispo. frumoasdca sd stau in casA,,, Ldsi oala cu afinepe cuptor si aqtepte sepregdtide plecare. gi Se gAndiSispoce vor spunevecinii lui, piticii, cd iqi p6rdseqte munca Si asta tocmaj la mijlocui siptimAnii. insi afari era prea frumoscasi se mai poaterdzgendiqi plecdvoios,cAntAnd. poaiear $i fi cdutat el mai mult dacd din pidure n-ar fi rdsunat o vocl morocenoasi care.il mustra, - Ce cauli tu aco1o, Sispo? arde de c6r:tatcdnd e atdta treabd l1i de ficut. Era SeffCicrilitorulcare bodogdnea cduta pricind oricui, mai qi ales vecinilor qi, mai ales, lui Maxell cel Mic, croitorul piticilor, cu care locuia in aceiaqicas6.. Seff era de profesiecizmar.Astdziera rn pidure ca sd.adune lemne,el Ie aduna, iar Maxell trebuia sEle taie. Sispoil ld.sd SeffCicditorulsd cicijeasci qi iqi vdzu de d.rum pe pe potecd,Tntrilniin drum locuinla lui Zwetel-Ridicind qi Keil cel pe $chiop,Diminealafrumoasdii ademenise amdndoisi iasd la aer. Zwetel-Rdddcind,ca-rese pricepea la rdddcini qi buruieni ca nimeni aitul, puse flori uscate de sund.toare intr-o piulil6 de piatrd. Iar Keil, aer gi dddeamiezde aluneprintr-o rdzd.toare.70

care avea un picior gchiop, era dulgher de meserie gi astdzi ieqise la

incotroai pornit? Zwetel-Rddicind. Hei,Sispo? strigd - Zhta e atdtde frumoasdincdt am plecati:: drumeFe" - in &ume!ie? $i de cAndse pleacdla plimbarein zi de lucru' $i unde anumevrei si mergi? gi nu De colo-colo mii departe, $tiu bine nici eu. Vine - Ascultd-mi qi pe mitie veciue,spuseZwetel-R6ddcind' clipa cAnd ne apuc6.pe fiecare dorul de ducd. Irrs6, ca pitic, nu ar pleci singurIa drum' trebui s5. lucru?

: ': , :

1i).

- Atunci, veniti cu mine? - T\: nu vezi cdtd treabdavem,nu cumvaai uitat ci e zi de

x: : !

aminte $i de Sispose imbufnd 9i aduc6.ndu-9i Auzindacestea, porni Labi-Mare,r;rsul carebAntuieprin PAdurea-Celor-$apte-Colilren pe casd, sd"pund totuqi la foc marmelAdir'.de,;6fin9'rroqii ;;;t ";;" dimineala careo pdrdsise

t

1 t

Traducere din limba germand de co invitdmdnful Alternativ Waldorf, din Gr

din

30

TAMPTErE SFANIUTUI /tAARTIN, In apropierea unui mie setuc se putea vedea od.atd ceva neobi$nuit,in zasea indepdrtatd,pestecdmp ." inaoE""r, unui gatpe, un convoi strilucitor. Daci te uitai insi bine,"aa-aaau se putea observac5.{iptura qerpuitoare}strelucitoare era formatd.de nenumarate luminile deosebiteca qi c6nd un ldnfuc de stele luminoase s-a-r ll mlScat acurnpe pdmdnt. De {iecare datd, c6nd venea vAntul, aducea cu el din coloana miqcitoare a luminilor din depertarctonurile estompateale c6ntecelor, care pe masure ce convoiul se apropia de sat, deveneautot mai clare, pene ce se puteau auzi pe deplin. Erau c6ntece,cantatede voci de vesteaufaptele bune ale unui cavalernobil gi cucernic. Era "9pfi,-91. ziua Slhntului Martin ! _$i acum se putea vedeamai bine: frecatedin luminile era ul lamplon_,care era putat de un copil. $erpuind 9i incoldcindu-se, qarpeleluminilor se migcadeasupracAmpului. La capi.tul coloaneimergeao fedla, ca_re cu toht adancite fu1 era lampionul sdu micuf. $i acestfapt aveaun bun temei, ceci lumEnerica acestuiaera cdt pe ce sd se stingi. Copilul mergeaincetigor gi cu ca s5.nu se stinge cumva miia fldcdruie gi de aceea,fdr6 1Uf .frja si-qi dea sea..:la, rdmAneatot mai mult in spatelecelorlalii copii. in sferqit, cend micul sdu lampion mai er. doar un mic' punctiqor sce-ntejetor, observdgi ea ca remesese completsingurd.Ceilalli copii erau deja in sat in caseleprotectoa-re p6r-in!i1oi Doar cateva ale lor. vocl.semai puteau cu greu percepe, din luminile nu se mai vedea dar nlmrc. Fer.ilei se 15cu fricd grozavA. i o Ce sd facd acum a$q singurd pe cdmp. inspdimdatatd . fipd dupi ajutor, d-arnimeni nu o auzi, 9i lumen6rica s" itiose acum iomplit. Disperatd, iqi lui inima in dinfi; Vroia sd incerce si_gi geseasce singur6 drumul spre case_ prudenti, pipdia cu v6rfli1 picioarelor drumul de-a lungul sdu. Cunoqteacerarea 9i sigur ci ar fi'p.rrr, urmezeqi pe intuneric. "_o Cu indrdznea.ld pdqi fata tot inainte, fricAndu_qi timpr:I curaj; tot _ dar mereu q1'ungea o rdscruce sau la un cetnp la $bduros qi -"r"l, o .- efort imens se geseasce nou iLrumuiinapoi.Dar micula din "g:,lu curaJoasa razoea mardepal.te. Dar ce ciudat devenitotul deodatd...9i drumul, pe care credea si{ fi regdsit din nou, incepeasd uice ! Era ud.uarut aqa ? in apropierea satului nu era nici un deai qi totuqi ea era convrnsa ce "r, mergea direc,tia i:: bun6. Nu-i rdmdnea ales.Nu se puteaintoaJce de sa mearga in cealalti direclie I A$a ce urcd, mai departe, pipaind $1 qi

micula se lovi de o piatri. se sperie il#;;;;;";rj""^t, abiaatunci igi simfi epu2area$i izbucniin phnset cuindelungat6 Ia marginea drumului, ea insdqi nu cAnd,in sfdr$it,terminAde pldns qi-qi deschise fep ra se aIla in fata ei. Pe intuneric abia o putu P6rea ea aveapdr blond gi purta haineluminoase. cu mult mai mare ca ea. - n e n e n l A n o i a c a ?- intrebdmiculul, cu voce - Dar lampionultau ardetotuEi,prive$te I ""q? ceva Fetita privi lampionul 9i cu adevdratv1zu- FiindcS. m-am rdtS.citqi lumina mea s-a bine ca-gi putu ldsa lacrimile se curga [bere 9i

vsi

Toate temerile finute deoparterdbufnird in

et. l1 mcu

:hii. o micd ite $i totu$i

micd stea scdteinddse aJldinduntrul acesfuia'

- Cum se poatea$aceva? - intrebe ea lua steauadin iampadarulcel micu!. - Cum a ajuns stelula aici ? - Aqa o steluld se a{14 in lamPionul

micut-ul,care pereasa Stiemai multe despre nu o vid. {iindci nu s-auretecit in intuneric cu

Ce lucruri minunate Si nemaipomenitee se incurajd, cu totul uimiti qi, pe buna dr trebuit sa spune. - Cinemi'a pus stelula aici ?- intrebi in - Cu sute de ani in urmi a fost aprinsi de explicdmiculul. - Cineera cerqetorui sdrman? - Era Cerqetorul care Sfa tul Mal'tin cu Acestlucru fetila nuJ inlelese. - Cum s-a iltimPlat ? - O sd-!i povestesc, spusebdiatul cu aqao {i fost qi el acolo. - Venise toamna rece qi intunericul lumea, cdnd SfAntuI Martin purcese la cSingur.rl veqmSr:tpe impdrlise tot ce a!'u.sese.

arh

gxultca ai

seu era mantaua sa. Si acum intAlni lacer$etor, care aproape nu mal avea nlcl o

goliciunea trupului qi carecereade pomali. M un binut, cdci nu mai avea nici unu1, dar nu s iqi lud spada qi-qi imp5rli mantaua cu cerse lucru ii se lumini pe datd inima gi strSlucirea prin noaptea intunecatea toamnei. rdzbS.tu - Cum a ajuns lumina in inima lui Martin ? "32

'l-' ..-J. . .,:,.

- Ea venea dintr-un ldmdnarB mare pe care cergetorul o aprinsese acelmomentin cer. in - Dar cum a putut cer$etorui faci asta ? sd - Nu ai auzit weodatd,cine era CergetoruJ. intreb6 bdiatul ?cu u6oar6mirare in vocea limpede. sa - Ba da, rdspunsefata, care-qiaminteao vechelegendi. despre Sfdntul Martin, pe care o auzise mai demult, cergetoml era fiul Domnului, care ciuta inimile oamenilorcarevroiau s6 I se deschidi. ca s5.poate facesd.strSluceascd ele lumina Sa. $i stdteaIa marginea in drumului, ca s6"-1 agtepte Martin...Dars-a intimplat acestluciu in pe realitate? Micutul devenideodatd tAndr.. . - Poveqtile vechi sunt totdeaunaadevdrate, spuse e1.$i marea pe care Cerqetorulo aprinse in ceruri, era lumAnarea lumAnare Sfdntului Martin ! Este pregdtite in ceruri pentru fiecare copil o 1"-tu*9, care este aprinsd, cdnd srllletul s6u se deschideCerqeioruIui. Lumina lui Martin arde incd pAni in zilele noastre, sunt alte lumrindri decit cele pe care le aprind oamenii: ele nu se sting niciodatd! -Decenu? - Cdci ele devin stele sus pe cer; qi cAnd copiii merg cu lampioanelelor de ziua Sfdntului Martin, nu Etiu cd in ii strdluieqte Iltmina de la SfAntul Martin, lumina marii stele pe care a aprini-o Cerqetorul sutede ani in urmd. cu - $i este chiar steaua lui Martin, pe care tu ai luat-o dinlamre.le.r'l *-" t

- Este o scanteie din ea, Steaualui Martin strEluce$te cer; pe mpionul fiecirui copil pi in lumina acesh-lia,care totugi in la skdluceqte in intuneric, rdzbate o scdnteie din Steaua Sfdritului Martin. gi atunci vdzu fetila sc6ateiastelei din lampionul s6u in mAinile biiatului, lumindnd. Lumina sa invdpdia printre degetelesale qi ii inconjwa intreaga fbpturi cu o strdlucire, o auri. diafani. Abia acum observd fetila cat de sub!fteera imbrdcatbdielelulcel sdrmangi cum vdntul ce1 tiios se involburain jurul membrelor salegingaqe, frig se De cutremura din tot corpul dar nu se pldnse. Cum putea trdi aga gi de unde veneael de fapt ? Cu agahaine va g9n desigur de frig. gi totuqi nu avea nimic ce i-ar li putut da bdjatului M6ntilula sa erapreamica pentru el. Cum s6{ ajute oare?... gi fiindcd alte idee nu-i veni, iqi puse mdnulele pe umerii 1ui ca sd-l incSlzeascd. in acelaqimolnent se rispindirE. razele stelei, $i ScAnteile stelei qi palida aure, cel inconjura pe biiat, deveni un veqm6ntde o puternicd strelucire.Pe locurile unde fetita iEi pusese m6inile pe umerii s5i ii crescuseri. aripi imense. strliucitoare din lumind.

33

in fafa sa se alla un inger' - ;;;;" stujitor al

ii; -r '

- cine eqti ?.qopti fetila , -1^-.r,,: .$, mi-ai -datin-14{tr-'{[]oi1ui i;;,,tiiilnul tau cerqetorului' Tu *i_di ..tir ?n,

Martin; 9i ;;-;" lumina Sfd,ntului

-ai"1" ta'" gtl-^i-;iii;iyit si

i:"1: A "#;;;;i;isaleecg-st-e1,s1111.1y1"":::1:g:::i1f t'ui-l1i"T: oameni sepoatd ;l;;;;";*e,"ade ;;.;i.;; bucatdd'u- "a'f,1fr31ifl"!?.,; Fdri muntete. coborau "

p"d*;;i ;;' cereascs *"""i::T*i:il#n,f?.'rea Iiptura b,rr @ :;'* jrilffiltg:TJi$;tffi". o .uu, inrrqrq qiosi-!i'*-"!i luminezdrumul. ;il;tdmpl6'm drumui, dar cu lumina ingeruluidin spatenu se t3i-t gi eraca 9i c6ndfiptura celea,scd.3r lFata in u.ma qi ar ir deveniftot mai tecute' nu indr5zni si-i I vr neliniqte rru urqr @aar o4 r vorbeascd ne[nl$re ilsottt3ll a spre jurulcAnd in cind mai privea in seu...u tot mai

fetila g,nii,S1;Y;su nou Din- trebui sd'qi

' . ,.,.:r:r.

o

t" *i^"*a, ut ! LLYi''La'qi uL fiecaredati el rdmdnea. ::t""'. er de !\v.*v mult de e4- Cum de a a.;uns munrele acesta inalt.aili !

sioar q4ita totugi

""?"T'::i#:?';;J',fr "f; ffljH'":,Y"'ffrupirrd td'cerea: ;il:;;.*risi"*""iili invinse sfiala qi ir:trebd.,auzit lntrebarea' o"pa o pu*a mai lungd, ca qi cAndabia i-ar fi srngur: rdsDunse ^ - Cand oamenii i$i cauta in intunerlc deseori,si. para ca urca din greu un muntc .""Cti."tj de asta.Dar iati arn ajuns la.sAflrcul

sl fala sa gi nu duri mult pAns'. E":gi]i*L*"nr

v6zu prea bine $i intr adevdr, fetifa

nici sau,sa-imuipmeascd, el nu mai eradeC5ndlumina soareluidisPare Luminila lamPionului aPare' o Lumina meanoaptea strabate: qi Straluce$te staj strajepestetoate' disPare C6nd Soarele lamPioane Se-aPrind Lumina mea noaPteastrabate: ! qi StrSluceqte m6 Pdzeqte

ai.pet" 9i muntele qi cand fetifa.se

din Traducere limba

Popa

....:.

'r'l :,'

CIEoRUr.Ut SAU CA'1'IA5A N0notosurulde Christiane Kutik

I.EEENDA BINECUVANIAREA DEsPRg,

Un rege c6rmuia o !are, in caJedomneaupacea gi bundstarea. CAmpurile erau menoase. Orageleinfloreau. Fluvii, pe care tJeceau trdia mu{umit in palatul sdu qi vapoaie, traversau bogatatara, Regele era bogat cici toate d6rile din !ar5.puteau Ii plAtite u$or. Dar iltr-o zi regeles-a imbohravit.$i cdt s-a striduit doctorul vindece. Regele puteam6ncagi nu nu regelui,tot n-a fost in staie sd-1 puteabea;boalal-a obosit,i-a luat somnulqi l-a posomoret, A fost chemat un waci dintr-o altd lari indepdrtatd, dar qi invelatura lui a fost in zadat. Atunci a venit ir: orag aJ treilea doctor, carevindecase deja pe mai mulli gi voia sd-giincerceStiinfa$i pentru rege, pe Doctorull-a observat bolnavcdteva qi apoia spus: zile ' - Cunosc leacul: regeletrebuie s6 imbrace cdmaqaunui om, desprecare se spunecd estefericit Si trebuie s6.munceascS. timp de un an la fel ca acel om, Acestaparea un leac ciudat, dar pentru cd nu exista altd salvare pentru regeT astfel au trebuit si trimiti Etafete,pentru a g5.siur':.om carese puteaspunecd estefericit. despre - Asta nu e greu, au spus solii regelui, ne vom intoarce in cur6nd. La inceput au bdtut la porlile palatelor. Primul a fost i:rtrebat un ministru aI regelui, dacd e1estefericit. - O, nu, a rispuns el, nu sunt fericit. Am atit de lucru gi ddrile pentru popor:trebuie sn gnsili pe altul, care si lie mai socotesc fericit decAtmine $i aqaau ajuns la un consiliercomunal,Dar el a spus: - Nici eu nu srmt fericit. In viala mea am chemat atAlia oameni in judecatd qi le-m oblinut drepturi, iar acum mi judec pentru b pddure,pe careweau sd o am, pnfuuce esteatat de pldcut s6 vdnezi, qi nu am primit nici un drept asupra ei. O sd inlelegeli ca nu sunt fericit. Apoi i-au intrebatpe negustoriidin oraq.Primul a zis: - Ag Ii fost foarte fericit, dar lfugi mine locuieqteun alt negustor qi varzarea lui a intrecut-o pe a mea, aceasta ma chinuie$te zi $i noapteqi astfelnu pot fi fericit. a S-au dus apoila vecin.Acesta spus : - Cum pot Ii fericit ? Trebuie sd.muncescnoapte Si zi ca s5.rdm6n primul negustor. grijd pentru vapoarele Am melede pe mare.Poate ce, de se va intoarcetoatein anul viitor, voi fi fericit.

35

- Atdt de mult nu putem aqtepta,au spus I rnera !v. mai departe.Au intrebat negustori,profesori,doctgri, dat ln zaoar -rlld1 usPo

cecifiecareaveaun motivpentru carenu erafericit.' 6i-A'.curajpe C6ndnu au mai putut gdsipe nimeni Si mer.leau. pe drumulsprecasi, au ajr:nsin fala unei casegi a unui ogor(cAmp)care ara un ld-ran. I, - Pe amdrAtul asta nu e nevoie sd-1intrebini, a1i sp11-9 oamenii regelui,dar unul s-a gendit - D4cd i-am irtrebat pe tofi sd-l incercim Si !e e-qqsta, i-au Ci intrebatpe om, daci estefericit.

a Atunci !6ranu1 r6.sqi a spus: - Asta pot s-o spun intr-adevdr. pdman Am

puterea m6inilor me1e.Am o solie bund gi ul copil Atunci solii reselui s-au bucurat c6 in

care si spund.despreel cd este fericit. Ei i-au bolnavqi despresfatul waciului. - Aqaci di-ne o c6maqi pentru rege,au Dar tdranul intre in mare incurcafura. gldsui: - Treaba e carn iricurcatd. Fericit oi fi eu, cimaqd. Atunci s-au intors solii la rege qi la do a povestittot ce aJlaseri,'Doctorul spus: - Cdma$a putem sd o coasem aici. Lucrul cd ali gdsitomul potlivit. Regelea trebuit se locuiascdin coliba qi c6maqa sd irnpart6. el, timp de un an, cu risufla A fost $eu 1ainceput. Adesea trecut un an, regeleqi-a recipdtat sdlS.tatea iubeascd.munca ldranului qi ar fi rdmas phcere,Dar asta nu se putea.El trebuia sd-qiconduce,

auste

Dupd acestan regelen-a mai fost boL:avi muli mai bine qi cAnd se intdmpla vreodatd s pe rebegeain cameraIui, acoloaveacdmaqa iqi imbrdca aceastac5ma$aqi gdseaimediatneVoie, Cdmasafericitului era comoaralui

Traduceredin limba germand,

36

sARBATOAREA SFANTULUI ruIINLAE

ruMst-A EASr SFANTUI UN MtotAE AIUToREra inceput de decembrie iarna gi-a intins petura. qi $oase de pesteinkeaga !ard. Cdsufacea mici de la margine a pddurii zepade se gaseaac-ummai pierdutd qi mai singuratice decat alt;datd. De ani de zile locuia in aceasti colibd cel mai singuratic tdietor de lemne. El nu a fosl de foarte mult timp in sat qi de asemenea *"rg.u o, i1 pracere lntr acolo ",, qu--"y $u$.ol=u de-spre cocoaga totdeauna cAnd il vedeau, lui , co.p[ radeau $i li se pdrea tare caraghios paltonul 1ui zdrenfuit. 3r. Totugisanialui era din nou plin6 de lemrre, Aqjse facece teietorulde lemnemersein sat. De aceastd._ oameniinu_qigeseau dat6 deloctimp pntru el, flecare se ocupa cu ultimele pregdtiri pentr=u vizita Sfantului Nrcolae. uase.le erau cu.rateqi copiii agteptaucu nerabdarevenirea serii. Tdietorul de lemne uitase de tot: astdzi era ziua S{6ntu1ui Nicolae I El iqi vdnduselemnele insd in drum spre casd se intristA:Ia el Sfdatul N-icolae mai trecusede foarte md[ timp. Aqa stdteain acea nu dup6.-amiazd tdieioml de lemnein coliba lui $i ;ageta, Dar deodatj. auzi dinspre pAdure un clinchet_ frumos de clopo{i. El alergdL spre fereastrS. vdzu pe Sf6ntul Nicolaecu al sau magiuq, i:npreund. qil cu sania.grea gi incdrcati, cum mergea spre sat. Tdietorul de ]emne deschise qi strige: uqa - Te salut Sfinte Nicolae.Nu doresti sd bei Ia mine un ceai fierbinte?SfAntul. Nicolae acceptd pdeteno. ir,"itaii.. Bdu cu pldcereo ceaqcecu ceai gi putu sE se i:ecdlzeascd sobd. Cdnd aproape la cd incepuse se intuneceel spuse: -Pin toati inima ili mulfumesc, omulebun, Trebuieacum sd plec, , ca se pot ajungeIa timp la copii. Tiietorul de lemne iegi afard in zdpaddcdci mai aveanevoie . de cevalemne pentru sobalui. Mergdndpe cdrarea din pddure ce vdzu eI acoio? drumul erapresirat pestetot cu nuci, poriocale, Tot prnjituri qi mici cadouri,Oarele ldsase StrirltulNicolae pentru el acolo? ', 1."q9 timp Srturtu1 Nicolaeplacase;"r, &;;j""se jn sat :^l SfdrrtulNicolaecoboridin saaieqi vrdad se iescarce sa"cul ochii i se intristara. Sacul cel mare era gol golu!. Curand, Sf6atul Nicolae descoperi gaura pe careo avea.aiul.ln ti-p ce el calatorise, aintr_o date toatenucile,portocalele pachelele gi s_aurostogolitin zapade. Ce si. fac6 e1acum ? Era deja prea t6rziu ca sA se mii intoarca inapoi. Zdpadacarc cdzuseintre timp mai mult ca sigur le-a acoperit. Cum s6 meargi cu mdinilegoale copii? la

39

se DezndddjduitSfdntul Nicolae,. a$eze.P "Ti9: ..$ 'eri i1 .rt. se apropia,Ld inceput pdreacevamic, iar apoi .t depdrtare t "hip tot mai mare gi clar. si. stea Cine ar vrea pe timpul aeesta,pe o zdpad6' -abiail un pe drumuri. Era un bdrbat care aveain sp^ate departe i6m. et ." tot agita qi ii faceacu mAna.Sfdntul N aI sAustrigit: - SfinteNicolae, a$teaptd' a$teapte, teietorul de lemne care il invitase in case' Sfen ir: bucwos qi a pus la 1oc sactoatecadourile'EI il in'tul-qcu era tare

Cumpot eu s6-!i mulfumesc'Cumte cheMd numesc Omulelul cel Negru.

- Un ajutor ca a-l t6u am aqteptat de mgl insofegtipe 1a copii ? $i bineinlelescd Omulelql sk5-luceaude bucurie. Aga au ciocdnit amandoi la prima uqd. Pdrir Omulelul cel Negru insolitorul sfantului Nicolae,' cum incepusi le povesteascd a pierdut cadowilgNeeru le-a edsit, le-a adunat qi le-a adus inapo

olae

cel

au

qi ,e,ir* ptodrtd impresionaEi le-a pdrut rd'

cum nu trebuia. O doanm6, Omuletulcel.Negru qi cdldurosde iarn6. Negrueste Din aceazi Omuleful ce1

Ei irzapezita. mergdin satin.sat prin pddureaCopiiiii vor aQteptaplini de bucurie.

in fiecate an se intalnesc arndndoi la inc

40

POVESTEA 5FANTUtUI NITOIAEDeparte in Est trdia un bdrbat bdtrAa, SfAntul Nicolae se numee.Intr-o zi el atszice depaJte, depaltein Vest,intr-un orapmare, trebuia sd moari de foameoameni9i copii mici. Atunci el strigd qi,i spuseuceniculuisAu: - Te rog, adu-mi de pe campurilenoastregi din grddinile noastre fructe ca sd-i ajutdm pe oameniisdraci.El adusecoqurimari pline cu meregi nuci din grddindqi sacicu gr6le aurii de pe cAmpii. Mameleau adus prdjituri $i rurta dulce ficutd de ele. StAntul Nicolae.lud. toatedarurileSiplececu vaporuJ. c6ld.torie. un vapor in Era mare qi fmmos. Era albastruprecum ceml iar catargulalb strilucea in soare.V6ntu1bitea in catarg iar SfAntul Nicolae dir, rn ce mai ".i "" obosit.Afunci ucenicul trecu in locul lui la cfumd iar vaporul merse repede intr-acolo. Mult timp a trebuit ei sd meargd. gaptezile 9i qaptenopfi. Cdnd au aJuns oraqulcel mare era noapte.Nici un om nu era de gasit pe in stradS, dar la ferestre erau 1uurinite.Sf6rrtul Nicolae ciocaai la fereastre.Femeiacrezu cd un c6ldtor are nevoie de un addpost qi trimise copilul s6-i deSchidiuqa. Dar nu era nimeni. Copilul aLrg6 la fereastrd nici acolonu a vdzut nici un om. Un cogstdteainsfptin dar cu mereroqii gi galbene, nuci iar deasupra prijituri qi un sac plin cu hnga coF. $ane aurii aQtepta Toate darurile au fost luate in cdsu!6 9i toli au inceput sd mEn6lce din e1e.CurAndcopiii au fost din nou sdnitoqi, veseli qi bucuroqi. AstdziSfAntulNicolae ajuns in ceruri qi in toli anii, de ziua lui a d.g naSJerg. coboardla noi, pe pdmdnt. El ioboard cu pelerina lui atbastrd din stea in stea. Acolo s-a intdlnit cu fecioaraMaria qi impreunS. aduni fu-eaurii qi argintii pentru cdmaqa pruncului, deseoii Maria spundndu-iSfdntuluiNicolae: du-te iar la copii gi diJe darurile tale qi spune{e cd in cur6nd se apropie Sfarrtd Creciun qi curdnd va veni qi pruncul,

ltl

il

ti t1I i r:li

1)

ll

:..]''].'...

sARBATOAREA NASTERTI PRUNTUI.UI 15U5

IAUTAREA REEETUITANNu_demult, era o lara care era cea mai mare de pe pamant, . pentru cd ea a ocupat aproape toate celelalte ldri din iur. Nu era numaro laJa mare,dar era qi nemaiFomenit bogata locuitorii de ei o 9i duceaua$ade.bme,incat aproape nu maj aveauce s6_qi cd doreascd. Intr-o zi, izbucni in aceasta lare o boald ciudad. inAi imbolnAvit "-au u f"!il _o*gp, apoi din ce tul ce mai mulli, p*a devent! adeve_rata O moumd. "urra aceasta,regele incepu a se ingrijora qi chemd la el . .yyTd sretrucu caJorale ceru sl:afulpentru a vedeacum cred ei ci. s-ar putea opri molima. Dar oricdt de mult au i:rcercat, mediciinu au gdsit o solulie,Un singur sfetaic ii spuse regelui cd poate in toatd. lara'se va gd.sicineva caie sa afle leacul bolii. Regele d.ddusfoari. in lari cd.acela care credecd gdsegte leacul, sd se prezmtela curte. gi iata cd dupd cdtvatimp, sositi pul"t lrn pa.to, bdtr6ncareii spuseregelui: -.Trimite-fifiica la Regele Tainic qi acesta va da leaculde care iqi . at nevole. regeleauzi aceasta,nu-i conveni.Cum, singura lui fiice se _ _Cdnd plecela-un regenecunoscut pe deasupra n" qi t"i;" gi sd i' pot se-mitrimit fata ;ingurd in lume qi cu I"l lguse le8ele.nu ^.., alar mat mutt cu cat nici mecarnu qtim unde locuieqte Regele Tainic. trecu inse mult timp $i, iata ca, chiar insu-qiregele se ._.oofravr. lm , ,1". Atunci fata se hotdri s6 plecesd-l cautepe Regeie Tainic; avea un dor lduntric de a-l gdsi, pentru a.qi salvaiatdl !e care il iubea nespusqi pentru a-i ajuta pe cei bolnavi. $.r:, pentru -ffi:a!d, d rpd ce-$ipregdticeletrebuincioase ,_-_orum, rg TI-o ramas bun de la cei dragi qi porni in iume, in tua cautarea RegeluiTainic. Mergeaziua intreage, iar searapenku a nu pierde nici un semn ce i-ar putea veni in ajutor, dormeasub cerrl liie. n" .," va-rfirlmuntelui unde ajunsese,baga de seama ,* .; ;; un alba-stru. "e adanc,se bolteaasupraei. Niciodati nu-i mai"-;"f;$;; aqa. vdzuse II privi indelung, apoi privirea ii deveni tot mai liberd qi mai aaancd.qi simlea ce incepe a inlelege tot mai multe taine ale cerului. Apot, c6zu intr-un somnadanc. CAndse hezi dimineala bigd de seamacu mirare c6.o minunate . m:rtie, de un albastru ad6lc, o acoperea. porni din nou la drum qi in zi1ele ce au urmat intdlni oameni flemanzi cdrora le aarrri ain

mancareaei,intahifemeizdrenfuitecSroraleddfllid.iE}-j+lrecaminalari de ;c" incAt aproapeci nu-i niai rdmisese oiriic iii ;;i,maltia albastrd'

se avea b i-ntr-untarziu observi cd in locul rochieipe ca're carestr[lucea in cel mai frumosroqu purP*iu: . -'--'i" u.o- o ."hi" nou5. incepura si apard din ce in ce mai m-ultepiedici .^f". a 0 pdrisi' "i din Drumul devenea Cein "" -ii gtttt 9i forlele^i4gepyr Nlr*ui uoi"1ude a-qiatingelelul rim6neaq" FF-.9 b""i,'l -iit-:'

il;;r,#;;.";il;i;;;;d;;i;;;

ci-voinfa:a n] slaols: a se odihni. $i cum stdteaea a$ase gAndea ?,1 pa'a'iloDeodatd c91-43re'.s1t! wm't ;#d.l."U;roti.i. -mcepu "-* .el doi a foEni,a se legdnaEi ldsd ;dih".u, ;;;r;

sub -Hb't"ei,tunciseaEeza celmaimare ::li:=ff1^T

qi sffa1uciloa::: nult rrunzie lructe

ii ca oaouciminunali carestraluceau awul cald"PrinltSd:1-t16:S.p'Ueii' il"ar; ;i ;;;d"td simli cum simte o forle pe caie nu o simfise niciodat5. :" ir:tunericul Pemantului.La i::ceput petunsemai deParte. Acum putea sd meargd . in a patra zi, drumul se addnci qiJin ce

apoi se fEcu din ce in ce mai luminos, Lot t diodatd veni o lumini ginga96,de nedescris Er in "camera inimS-"a Pem6ntului' in mijlocul

, sosittpe mai rpe stra

care qedeaun Regetendr ca-restrS'luceaca u imprejurul 1ui stdteau spiritele naturii-- conduc^: -^-,,^i.{ar rr

Ib simli acumc6 ajrmse Prinlesa mariiingerilor. t on priu-ila fecioari gi vdzu ce purta ea:rochie:iAtunci, el ridicd glasul qi ii sPuse: - V6d ca esti. vrednicd s6 Primeqti oamenilor.Apoi ii intinse un vas de aur, plin imbie pe prinlesi sd bea din ea. Apoi ii didu I

duci re $1o

!e-1,Vd

duci oamenilor qi s5.le vesteasc6de RegeleTi

aveavoiesd beaqi va Ii vindecat. Prinlesa lu6. vasui $i se intoarse ac oamenilor, mulli dintre ei nu lnxd sScreadS'dar cei care credeau gi beau din vasul de aurt

A$a au primit unii viala noud 9i incd mul$ alliiTainic existe,careadl inima cd un Rege deschideapa vietii. El locuieqteprintre noi ;i aqteaptaoamenii cg

dupao Poveste Traducere

:'-' ...

tu/1 5l-APRt,'lJltT SETRETUL n AFARUTIosif era un trimplar, Casa qi atelierul i1 avea in Nazaret.Dar acolonu era destulde lucru pentru e1qi trebuiamereusa plecein alte pe4i, unde oameniiaveaunevoiede el. CAndcinevavroia s5-qi inalle o casd., il chema pe losif, tAmplarul, ca sd.-i construiascS.grinzile acoperiqului, uqile,rameleferestrelor sd ciopleascd sau dulapul,masa, scaunulsau pah:l. Nu stdteapreamult pe acas6. Atunci, Maria, care trdia in casalui, kebuia sd-1 aqteptesa se intoarcd, intr-o seari ingenunchesingurd in cdmdrula sa, si se roage, Deodati vdzuun ingerin fala sa careii grdi: - Fii binecuvAntatd,tu cea pldeuti Domnului, Domnul este cu tine. Eqti binecuvintatE de El qi vei primi un pmnc de parte birbdteasci, cdruia o sa-I dai numele Isus. Maria se sperieqi vorbi : - Cum sd se intdmple toate acestea? Nu sunt m5ritat5'cu Iosif qi nu cunoscnici un alt bdrbat. - Domnul i::suqi este tatil copilului t6.u, de aceease va numi Fiul Domnului. $i vei vedea,Elisabeta,prietena ta, poartd qi ea un copilin p6ntecele siu, degie deja bdtrdnagi lumeaa spuscA ea nu ar mai puteaprimi nici un copil.Cici la Dumnezeu totul estecu putinfa. Mariase bucuri mult, 9i spuse: - Sunt roabaDomnului I Sd mi seintAmple precumai spus IAnni ir.rocnrl nlpa;

Cur6nd dupd aceea veni Iosif acasd. Maria ii povestitotul, tot qi ce ii spusese ingerul,Atunci Iosif se speriecdci el gdndea: "Oamenii nu vor crede c5.Dumnezeueste tatSl copilului. Vor rAde de noi qi ne vor batjocori.El era neliniqtit,nu putu dormi in noapteaaceeaqi nu mai putu suportase steain casd. Se sculd,mersein grajd,igi lud mdgdruqulqi pleci intr-ascuns, eelare de-a lunguJ unui &um ingust de pe cdmp DeodatdmdgSruqul se opri qi nu wu sd.meargi mai departe.Degeaba vorbi losif, cdci ii mdgdruqul se incdpifand s6.stea in drum. intr-un tArziu o lud din loc qi dupd ce ficu un ocol zdravdnpeste camp se intoarsedin nou la drum. Iosif gdndea:"Ce se intdmplA cu mdgarul de se incdpdtdneazd agaI E aqablAnd de felul lui ! " Pulin timp dupd aceeadin nou ezitd mdgdrul sd meargd.mai depar[egi apoidin nou a treia oa-re. - Ce se intampH cu animalul ? De ce nu mi urmeazi ? De ce faceatatea ocoluri ? Poatenu-i convineca am lisat-o singuri pe Maria in plind noapte? 0 s5.mi intorc qi o sd md rog la Dumnezeusd-mi spuni ce sd fac. Mdgarul vdzuseun inger stand pe drum in fala sa, care nu voia sd-l lase sd treacd mai departe, De aceear6.m5"sese locului. Dar47

gr"" fiindcd losif atdta il mdnase,fAcuse curbele 49-e,ffi;$.4rjl jg{Ul nu ingetul in drumul sai: Si I,o-$if ingerului. De trei ori se aqezase pe din il CAnd conduse nou in grajd,seaqezd jos qi adormi oblervase.Iiniqtit. Ingerulveniinca o data. - Fiindci m-ai bigat in seamd qi te-ai 1d oentru mine. vei trdi o mare bucurie.in iarna vii de fa!6 cAndva veni pe lume Copilul Doninului. vei aveadreptui sa-I dai din cildura ta. Mdgirugul aveaacum un secret. ingerul ii apiru lui Iosif irr vis qi vorbi : - Ios{ ia-o pe Maria ca ma.lna copilului copilul sub rniqa,l Domnului face sd creascd Spiritr-:J na$te,va trebui sil dafi numele de Isus. El va fi'p oamenilor, Cdnd losif se scula din somn, fdcu totui ingerul, qi gandi in sinea lui: "Ce bine ci incdpilAnat I A1tfel nu m-aq fi intors qi Dumnezeu". El merse in grajd qi ii dddu mdgarului mai rj pe iI mdng6ie blani gi ii mullumi' Asta ii pEcu mult migdruqului care secretul!" Prelucraredu

intAi sedusedin nou in grajd9i ii vorbi md

ta. va or

48

DE SE rE BUTURAU iNPREA]NAA otIEtE TRATIUNUTUIPulin timp dupd ce fusese irgerul la Maria, ea a pornit la prietena ei Elisabeta, s-o viziteze.A tebuit sd. cd.litoreascd peste munfi, multe zile in qir. Odate a venit noaptea qi Maria era incd. departe de urmdtorul sat. Pe nic5ieri nu se vedea r,reo casd. N_umai oilele pdgteaujur imprejurul ei. Maria se aqez5. un copac.ii era frig. ,,Ah!,'gandiea sub "sper cA nu ii voi pricinui nici un riu bietului copilagdacd voi inghela aici toati noaptea",. Atunci venird. deodatd din toate pe4ile oifele cu blana 1or

lAnoasd qi groasd,qi o inconjurari, incdlzind-o.

Era inconjuratede multe oi!e, mari qi mici. Ele simliseri pur qi simplu ch Maria era o mamd sfAntd cici pwta copilul Domnului. De aceea nu aveau nici un fel de teama fala de ea qi se i::ghesuiau aproape ea ca sd-1protejeze copiide frig. de pe In aceanoapteveni ingerul la oile qi le spuse: - Fiindci ali incdJzit-ope mama Maria qi pe copilul DomnuJui, veli fi primelecarevefi primi vestea Ia ingeri,vestea de despre nagterea copiluluidumnezeiesc pe pnmdnt, aici $i acum aveau qi oilele secreful lor, de care se bucurau. Nimdnui nu povestird despre acesta, nici cAinelui ciobdnesc.nici pdstorilor. In umatoa-rea dimineafd, Maria porni mai departe la drum qi incElzitd. inu-ritd gi ajunsecu bine 1aprietenaei, Elisabeta. Rdmase acolotrei luni,

Prelucraredupd Gunhild Sehlin

49

vrTEtusutulo I PRoMIs tunns-A

IE

ii.tu cd C6ndMaria seintorceasprecasd,obsew6. dgj4 qiJ4.1oau qe..,q.d'ihqeascd' Mereutrebuia sd se opreascd tot mai istovitoa.re, 5i,6!,: Obositi se aqezi 1amarginea drumului. Se simlea slSbitd Si insepu si pldngi : - Nu mai pot. Drumu.lesteincd lung qi nu mi ma1.ltnpicioarele.

- Urca-te $i tu in car, te duc acasd..E1 Maria aqteptandu-gi stapdnul, cAnd auzise

cd observase femeiapurta un copildumnezeiegc, Vr Isi spuse:"Estemama lui Dumnezeu. stdpAnulmeu md va bate, de nu-I mai mai mare stepax.PeEl trebuiesd-1slujesc Cdnd Maria vdzu carul qi in fafa sa boui,* -, - Aici esteajutorul Domnului.

Mdngdiebunul arrimal, se urce $i acesta casi, apoi se intoarse1astdp6nulsiu. Acesta "Am ldsat animaiul prea mult si agtepteqi de ]ui."Seara c6ld era irr grajd, veni ingerul la

- Bouraqule, fiindci ai dus azi acasi pe copilaqul ei, !i se va mulfumi cum se cuvine. V, bucurie. in grajdul tdu se va na$te copiiul lui va gedea el, Acum aveaqi bouraqulsecretuisdu.Era cuvdntulingerului' zilnic ca sd se implineascd

Prelucrare d

50

MAEI tEITREI

rErTREI INIEIEPTIdeChristianeKutikEvanghelia la Matei vorbeqte de despreMagi. Steauai-a condus la Bethleem,Ei intrare in casa deasupra cdreia se opdse steaua, ,qi gdsira pruncul cu Maria, mama Lui, gi cdzuri in genunchi qi I se i::chinard gi-qi deschiserd vistieriile 1or,I-au adus Lui daruri: aur, smirnd.gi tdmaie., Darurjle celor trei Sfinii Regi au valoare de simbol: aurul pentru inlelegerea - intuirea spirihra.l-dumnezeiescutui, tdm6ie pentru slujba de jertfire $i virtulile omenesti, smirna pentru unirea sufletului omenesccu veqnicul,cu nepieritoml. Conform unor descrieri qi tablouri vechi, vesmintelecelor trei Magi. aveauliecare o anumitd culoaie. Al lui Melchior, cel care oferise aurul, era ro$u, albastru pentru Balthasar, cel ce aduseseidm6ia qi verde pentru Kaspat,maurul care oferisesmirna. Peicoane, copiluldumaezeiesc cS.ruia trei Magid oferi darurilelor, cei estercprezentatstdnd in picioaresau afezat, pe c6ndin Adoraliile pastorilor el estede obicei reprezentat culcat. Zfua de 6 ianuarieestegi o zi memoriald faptului cd la 30 de ani de a la na$terea Isus a fost botezat Iordan,de cdtreIoanBotezetorul. sa, in Cu mult ioainte de-Naqterea 1ui Isus trdia in Rdsdrit profetul Balaam. El povestea:'Rdsare o stea. Un om se va na$te in Israel, care va domni peste toate neamurile,'

in inilfime toli mun{ii din zonaaceea. Invdlalii se retrasera in singu.retatea muntelui gi observardzi gi noapte mersul stelelor. Agteptard mulli ani, {hrd sd. observe vreun semn deosebit.Cu fiecarezi cregteadorinla de a vedeasteaua Si se rdspAndeau zvonurilei:r acestsens. In noaptea in care s-a ndscut copilul Isus, ap5ru d.easupra muntelui Vaus steauape care o anunlase ProfetulBalaam. Vestea despre acest extraordinar fenomen a fost risp6lditd neintarziat.Ea ajunse prin semnedeosebite frcliile din tumwile de cu veghe de pe mutFi inconjwdtori pdnd. la palatele ;mpdriteqti. C6nd Impdra$i Orienhrlui allard.vesteamult a$teptata,se bucurard ci li s-a ing6duit si vada steauain tirnpul vielii 1or.Mesajr:lsteteierEu.Mergefi degrabd lara lui Israel,acoloveli afla imp5ratul pe iare il ciutafi qi care in astazis-anescut." Melchior, Impdratul Nubiei, Ba-lthasar,lmpdratul Godoliei qi Sabei,9i Kaspar, Regeal Tarsului gi Insulei Egryskulla poruneird fird ezitate s6.se facd pregdtirile de cdl[torie. Cdmile mdre! impodobite,:'

Aceastdprofeliea fost preluata cu multd.bucurie qi emotiela cu4ile imptueteqtiale Orientului. impdrafii Rd.sdritului tocmit 12 au dintre cei mai buni eidtori in stelei:: serviciul1or.Acegtiaurmau sd cerceteze semnele cere$tiaflunlate de pe munteleVaus, care depdqea

dromaderi, cai qi elefalli furd incqtlcali cu daruri gi bagqje de cilitorie. Chiar in acea noapte plecarSla dmm caraianele din trei impSralii, in cdutareacopilului dumnezeiesc. $1 21, Pe vremea aceeaporliie oraqelorerau deschi L2 astfel incAt imp6ralii putu.ra wma steaua fere oprl{e.i llrfelePF nle gi 12 nopli in urma steleicareii aduseasdel pe cei bei TvIa$-

lerusalimului,qi din pdni 1ao rdscruce apropiereaintunericul care se 1d.si deodatd qi o o

r, 1 in c616toriei. diminealaurrgpllparela rd.sdritul imposibili contjnuarea Abia aspu.nca. Soareluicealaserisipi, dar steauaremasemai depri{te Aflare acum se putu vedeaci in locul acela se irrtAlnisera3 e,a$avalxe, 'iqi crt multe ce toate 3 aveau acelaqi !e1. Magii se sa.lutara fu1ilib qi considera$e bucurie. Ei intrarA impreunein lerusalim, crqzeld ca ce CArrdlrod a-fl.e impdiali din leri lmpdratul nou-niscut al ludeilor, deveni ne prietenos qi ii inviti pe str5ini in palatul sdu. - Merge{i de cautali copilul. $i cSrrdil pe mine, sd vin qi eu sAmd inchin lui' De indate ce Magii pdrhsiri lemsaiimulr.. steaua. Ea ii conduse chiar ir ziua aceealadeasupra unui adipost modest,-qi..luminifi skalucfueineat s o Rdspdndea asemenea pruncul Isus qi toate cele ce se allau i lumina sa, de Cei trei impdrali sfinli erau deosebit onali de aceastelumine neobiqnuiti ce umplea

Ei incdpere. cdzurd1apdmart in fala pruncului lor in zApdceala uitari si oferetoate darurileluaser5.cu sine, Melchior ddrui un mic m5r de aur qi o

Dupd ce Magii jurard credinli co1 se de Bethleemul. CopleqiS obosea16, culcari 5i jumatate de noapte.Se trezird dupi acelaqivis, sd.se intoarci i::apoi ia hod qi le spusesh se pe posibilin liriie 1or, alti ca1e. pe Magii se ir:toarserS. cdi necunoscuteir: de zile ajunserd 1aMuntele Vaus, dasupracArt steaua l6gdduinlei. Inainte de aNoapteSfAntS.construirA acolo o bisericS.in onoarea pruncului

iar un intinse vascu temaie aur,Balthasar

)4

11::):. '|::ii:

l'r':: :l

IARNA

',.

:t;J

,;!:

r,rr.'1ri*:iiir,ri.ri

';*

..

FETIIA ZAPADA DEDeparte de ajci, in indepdrtat Rusie, htr_un sat la marginea pddwi.locuia un bitrAn qi o bdtrAnicd.Ei nu aveaucopii, dar aveau cdini qi pjsici gi gdini cdtevreli, dar tot degeaba dacanu aveaucopii. - Ah !, spuse bdtr6nica, ir: toate celelalte case este atat de _ fru4aos,acolor6d qi strigd to!i: Saqa,Maga,.Nataqa, petruqca,numai la noi esteat6ta liniqte. Ah I daci am aveagi noi copil I O{"ji, jT"a, cdnd copiii i$i IeceauOamentde-Zapadd Baba_ 9i Jaga,cei doi igi spuserd: fi a," - Ce-arfi, spusebdtr6nica,ce_ar dac6. ieqi Si noi alard sd ne Feti!5.-de-Zdpadri. Cine qtie, existd Dumnezzu cel Bun qi-i face3r-o va da via{d. Cinepoategti ? Spusqi fdcut. C6nd se inserase,merserdamAndoiin curte qi incepuri sd facd Fetifa-de_Zdpadd.. Grijulii, rostogolird impreuni zapad.a; iu intei iau

piciorueete.'c"ut* aruga l:r:ll ::11.ry,_oygT, manutete-$i :g"i c93 Fetild-de gr Zepade,-. Ah_! spuse bdtrinica, ht e$ti cea mai dragd Iiici. a noastr6., p^orumbelulnosku, totu$i deschideochii, spune cJva t{cr.rfului tdu, razi cetremdicula ta I Dumnezeufiind bun, le indepiini dorinla. F.etttS-de-Zdpadd. deschise.ochii buzele qi incepu sa rade qi - Si rAsuiei rdsuna ca un clopolel; miqcdadu_gi pdrul incepu sa danseze qi sd cdnte: Sunt cel nmi drag copil al Iernii Veseli in ce.rc dansez Pezdpaddqi pe gheala Cu vAahll md-mbrdfiqez. BdtrAnii ziserS: Acum te-avem fetifd MereurdmAila noi. O, atbaporumbile, Te vom dori cu noi ! Fetila-d^e-Zdpad6 zise: le - In cesulavoasta Nu-mi gdsesc rosh:l. eu De cdldurd md feresc gi cu ghealdmd hrdnesc. Fetifa-de Zepadestn_od bdncu{d,la fereastrd,zise: pe - DA-mi, te rog, un pireu cu gheald. I

statea acumin Iiniqtein str6luciria lg.mica Lunii. Ochiqoriiqi gurifa ii erauinchise.

de Asta era foarte uqor de pregdtit, avea nevoiede o buc.dlicd' de ghea!6,un castronaq lemn ql o iucdlicd de lemn ch sApoati sparge era gheala.MAncarea gustoasd. la Apoi trebuia se mearga culcare,dar ea strigd: - Nu, nu, eu sunt o feti{E micd de zdpaddqi nu d9*11 Eu vreau noaptea se dansez in curte iar dimineala sd darrgel qi $i md joc cu copiii. Ducefi-vdla culcare! Eu voi sta mereuafara. intr-adev5r, cei doi bdtr6ni s-au dus la culcare dar iiereu se uitau pe fereastre, afarA, cum fetila lor dragi dAii3eazi la lumina Lunii.a r r n t e p l m a i tdqr6a o v v ln t i l !a l ^ v .c4 r n i i c4 T. 4 4 4

Veseld cercdansez, in Pezdpadi qi pe ghea!5. Cu vdnhrl ma-mbrdliEez, .'. de a intrat in case, a mancat pirer.rJ gJ DiminealaagteptS,afari pe copiii satului. Deja veneau: S

11

qi Petru$ca Miqutcaqi cum i-o mai chema.$i tar! cdnd au vdzut-ope Fetila-de-Zepada. c6,ntau5i $i dddeaucu sania, patinau, dansau. Eu vin din nou la vo1 str6Jucesc. Ca o stelutS. C6nd veseliae in toi Copiiitoli o indi5gesc, Sunt cel mai dragcoPilaI Iernii Veseli in cercdansez,Pe z.Anadasi rne D _ _ sheatS. Y_ '

.

Cu vdntr:l md-mbrdligez. ASa a trecut toati iarna. SearaFetila-de

iar in timpul zilei cu copiii.Dar catresfarqihnieli in de departe sat; pdn6cAndajunserd pddure'li toatdziua, dar deodatd s-a fdcut dq: ascunselea - Vrrro,Fetili-de-Zdpad6., trehl.;jesd mefgem spus $i perinlii noFtri. Dar ea strigi:\hr h,i hlr ^.r -1r rrebuie sd dorm

noaptea. Alergdimediat. o Copiii au a$teptat-o clipA,dupd care au Ei erau copii cuminli. C6ld se intunecd foarte tare afar6, Feti!animeni. prietenii,dar nu-i rdspunse c5.ut5. S-a cocolatintr.un pom,uitardu-se Siincepusd pl5ngd. Prin pidure tocmai trecea un ursrrrrrla nl4noaa fefita

pomul

- Fetila-de-Zapade, ce plangi? - intreb6ursui. de58

acasa.

- Ot of of, plAngpentru mica mea bucurie care s,a terminat I Mi-edor de mdiculaqi de taicululmeu! -Vinojos qi aqeaze-te spinarea pe mea,vreause te duc acasA ! -.Nu,_ nu, strigeFedla-de-Z6padd. fricd pufin Mi-e de tine gi , lu, md pofi strivi I Ursul plecdmai departe rnormdind. Imediatdupe el, apdruun 1up. de -Fetild-de-Zdpadd, ce plangi? intrebetupul. -_Of,of, of eu pl6ngdupd miculii mei prieteniqi mi_etar.e d.orde tdiouful meu gi de mdicula mea ! - Vinojos gi ageazd-te spinarea pe mea.Vreausd te duc a6asi. -.Nr., nu, nu, strigS. Fetifa-de-Zdpade. fricd..pufin tine qi Mi-e de mi poli mdaca.Dar lupul plecdimediat. A.lerg6nd, veneaqi-or.rrlpe careseopri sub copac. - Fetild-de-Zdpadd, ce pl6r:gi? de Eu pi6ng dupd miculii mei prieteai,qi weau la tdicuful meu qi . _.la m;jcula mea,cd mi-e tare dor de ei I qi pe - Coboari ageazri-te spinareamea. Eu sigur te voi duce

cdsu!d. Bekanul gi bitrdrrica erau tare supdiafi gi strigau: - Ah, unde eqtidraganoastrefiice,porumbelul nostru alb, uade .^ egti? - Aici sunt ! strigd Fetila-de-Zipadi,Vulpea m-a adus acasd, numai c6.trebuie acum si-i dim ceva de m6trcare ! Sigur este foarte infometatd ! - Da, da; spuserd bitrAnii. trutemsi-i ddm o coaji de p6ine, - O coajd de pAineesteprea pulin, spuse lr-rlpla. Eu doresco ._. . - i1 gAindgrasd,doarv-amadusfetitaacasd. -_ Bine, bine | - spuserd doi bdtrdni mergdnd spatele cei in casei, . iar acoloau inceputsd Susoteasca. - Avem din nou Fetila-de-Zdpadd. Trebuie sd-i ddm o g6ind, gi $asa. Tocmai cAnd sd desfaci vulpea sacul sd mfurAnce gdina cea burrd gi grasd, apdru un caine negiu ca-reincepu sd o fugdieascape mipe pAni a ajuns in pddure. - Asta am fdcut noi foartebine,spuserd. doi cei b6tr6ni, dar cdnd au intrat in casd. inceput s6 danseze sd cAntela foc. au qi Fetila-de-Zdpadd cdntaqi ea: - Ah, delocnu md iubiti Mai mult o gEina acumprefuili. . Din cer am venitin cerma intorc Singurirdmdneticu saculgo1, tot. cu59

- Da, da ! strigi Feti{a-de-Zdpadd, rine de nu imi estefricd, Tu m5. duci acasi, Foarte atenti, Fetifa-de -Zapade cobori din copac,se a$ezape spinarea vulpii gi aceastaalergd cu ea prin pidure, pAnd la

Bdtranii: - Remai, te rugdm hica noastra drage,la rd-m6Li noi I strigari ei. Dar ea plutea sus de tot in noriEori-

- La tatS-lGerul gi la mama Zdpada,deasuprastelelirr,departe. Acolodansez toata. vara pe marea-nghelatd. - Ce-am fdcut noi nu e bine ! Dacd-ai mai cum se cuvine ! Iar ea a venit qi iarna umatoare qi-a adus cu ea multe fetile-de qi zdpadA impreunddansauqi cdntau: Sunt cel mai dragcopilal Ierrur Veseli in cercdaasez. qi Pe zdpadd. pe ghea!5. Cu vdntul md-mbrdligez. Eu vin din nou la voi Ca o steluld strAucesc, C6rrdveseliae in toi Copiiitoli o indrdgesc.

- Unde-ai zburat?

' ''

' t,,'.

. .., _ r.i.: .,, .: ,ti '" ' i't.il-'

ijili;:ii,!.:r,l l.' .i,li ,-l,:i",::,:ii :"ti

'. ' ,l' ;:llli,l.::,' . '':rr'la:r\l

.:...

--:r .: l.'.r:..ll;, ..:.'.,,

60

POVE5TEA FULEUTUI DE ZAPADATrencaBrenciu Era odatd,demu.lt, tare demult,o fetila carese numeaRoua.Ea se ndscuse in casa unui om bun qi harnic. pririnlii o iubeau ca pe lumina ochilor qi se gdndeaula fericirea ei ziua gi noaptea. Mama fi fesea rochile din culori.l tuturor florilor, iar tata ii ficea coroniledin celemai frumoase pietricele. Roua era tot aLat de bund pe cAt era de frumoasd.,privirile ei b16nde alinau oribe durere, p6rul ei mdtdsosatingeapdm6ntul. M6jnile ei erau aqa de i::demAnaticec6.perechein lume nu aveau. Mama o scoteala plimbarenumai seara,niciodati nu o ld.sasa iasd afari ir: plin soare. in serile cu lund p1in6 igi privea chipul in oglinda apei. Cdnd nu era lunA, licuricii igi aprindeau felinarele gi se in$fuaupe malul apei ca si fac6 lumini in caleafetei, Fiecare floare era socotiti o Iiinld. careia Roua avea si-i spuni ceva. Tuturor le spunea"Noapte buna,',mdagiindu{e. In t-o zi au venit la ea pdetenele au intrebat-ode ce nu iesegi gi eaaIare.Ea a alergatla mama ei s-o intrebe.Mamai_aspus : - in clipa in care te va atinge soarele, te vorn pierde, noi aqa a vrut zdia. Neliniqtitd,mamd se imbolndvi, ea o ingriji iar c6nd s_alhcut bine i-a Ecut o rochie din voal de mdtase,alb 9i silipitor. Cdnd a tabrdcat_o qi s-a uitat in oglindi, toate vietilile au vdzut cd. Roua esre ma1 frumoasdca oricAnd. CAndmamapleca,ea ii spunea: - Ai grijd de casi qi mai alesde tine. Intr-una ^ $in zile dupi ce qi-a terminat toata treaba, s-a imbricat cu rochia. S-a uitat in ogtindi qi gi-a adus aminte de sfatul mamei. . A doua zi, in capul fetei se in{iripd gAndul sd iasd afar6 qi iar se privi in oglindd. A tteia n iar, dar nimic nu-i mai scoteadin cap gandul de a ieqi la soare.Se suci, se mai invArti, privi pe fereastra.igitu-a ini-a in aAii qi iegi:ce incentareI Incepu sd alerge, sd cAnte, si mang6ie florile. pdrul. era numar din,fir*de aur i:: care sclipeaupietre scumpe.Fericireaera nemd.surala. Koua se smtea ugoafdparcdplutea. ' Cefrumos sevediau casele, grAdinile | Cum de n-a iegitpAni acumafard? Rouase simli din ce in ce mai uqoard.. incepu sd. urce, sus, sus, tot mai sus, apgi simli ca-i estefrig. Simteace si ingreuneare, parca ar aveacevaatirnat de picioare.

6i

Vezu un palat numai cu apa, era palatul Jui Nor Cenuqiuunde erau mulli copii;Nor Alb, Nor Pufugor,Nor Cenugiu,Noiule!,Albdstrui. norii se imprdqtiari qi ea rimase in barbalui BateVAnt care-i Deodatd spunea: - Prinde-te bine cd te duc eu la soare. de VijeiieV6nt arzise de la Nor CenuEiu fatd.9i o q{gta:$eo ducd qi la Ger Naprasnic,cdci aveanevoiede cinevacare sd.-iaprin{5...pipa si-i scuturepletelede brumd. ,:,:,,,i..ri .. Vijelie V6nt o ir:qfaci qi plecd cu ea. Ajungi la pel$rl:.de gheatn

bruma, gi El o trimise sd ia pieptenele sd-i scuturebruma din pdr : - Ai grija,. fir de pdr de-miva lipsi, e vai un Ea sld.bea zi in zi qi era qi mai u$oaie. din odatdcu bruma de ghealasari. - A1earg6. dupd fata aceea! iute VijeJie Vdnt ieqi vai vdrtej pe uqa. Rou.q. spateiegi c-o cuprindeun somn odrhniLor. uit Se nu mai erau, pds&ile plecaserd., pustiu, era scut Iocuriledragi. .. - N-am si te las moqule sa ingheli prinse .rochila i::tnzind- o. Fiecare fir de lesetu-rese prefdcu i:: cAte zdpaddqi acoperipimAntul, s6-1 incdlzeascd, carestateause incolteasce. in fiecare fulguqor de zdpadd poli v Roudi,carezimbesccopiilorqi-i imbie la joc.

t l . . : . - . . . .

IEtEDOUASPREZEIE TUNISamuelMarschak lnu-un sat trdia o femeie rea qi zg6rcitd, cu fiica ei qi liica ei vitregd.Fiica ei erapreferata, nimic aii dar ia".ulica ei vitregd sd-i{ie pe plac. Oricear fi fdcut,nu era Uine, ""..". lll11j:: 9i oriundes_arli mdreptatnu eramulfumitd. Fiica ei stdteatoata ziua toUrutain culcuq qr m6nca turti dulce, pe cAndfiica vitregd nu ^n" odihnd, de diminea!6.pdn5.,searq b.;.;;iu.*J*.;; "f:pil. ia cici

luminatot mai putei:ic. oeia mrose'a*a-firiicaa, ." ";;ui;; qi se :::^? vreascuri trosnind auzeau:i infoc.

raoruri. si-;r"H'il,eA"T :fld: Tffi":""T; reup rdsturnati. "Macar nu sestinga ;ffiJ sd. tu_iia"i-f lj."i*,..-r

rashrrnat gi rdmaseacolo.Si inghele ! Dintr-o datS se vdzu o lumina prirt cop.s,"t^1":l ^:-:l "

din mormanete'de ;fia 5;:; #jr";",,r, .i inftmeca maimult.Ceruleran""",,' rv1"l tot ^-",ll,"l"i-i "" ca runsese. Ajunsein pddwe.Era atat de infune;ic,iilaf ,, u"a"u nici m6nadinaintea o&itor.Miculaseageze,";?r,,'""t'=l;:"Ji;:

pddurenu puteai decit sd mori, scufund"r fn t aJrap.aa. tar soraii spuse: "i"""i" - gi chiar dac_ai pieri. cine o sd plAngd. dupd tine ! Marq,du-te qi sd nu te intor-cifdrd.floii. ai arqrun cos. Fetila, pldngand,se invet basma ruptd qi iegr pe zdpad6.in 9i -intrlo _ u"._."'.ir"pi,r_.r,.uqa. ochi ii ITy:.:P c, muua greutate merse mai departe; "-"r"" putea abia sd-ql mai tragi picioarele afard.

pi*l"-;;l;;;"?ffi :.ffi;:.:f3*l:1,:;,"iff :*",::'t

9i Din LceasA cauzi a gi -- *--*putut vedeadeodate toateceledouisprezee" f""i. Era iarnd, in luna ianuarie..g