BIBI,TOGRA.F'TH $fiOt,ANA RF{1fiI![.A'N,TITIr&

\

Redactare: Iuliana Voicu

Ilustra{ii: $fefan FilottiDTP: Irina Geambaqu

Corecturi: Eugenia Oprea

ISBN 978-606-706-548-0

Coplright @ 2017 Aramis Print s.r.l. toate drepturile rczervate

Aramis Print s.r.l. . Redac{ia gi sediul social:

B-dul Metalurgiei nr. 46-56, cod 041833,

sector 4, Bucureqti, O.P. 82-C.P. 38

tel.: 02 1.46 1.08. L0 I I4l 15; fax 02 1.461.08.09/ 1 9;

e-mail: offi ce@edituraaramis.ro; ofice@megapress.ro

Departamentul desfacere: tel.:021.461.08.081 121 l3l 16

fa* 021.461.08.09/ 19; e-mail desfacere@edituraaramis.ro

w$$megaPress.ro

Tipdrit la MEGApress holdings s.a.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RominieiPovegti din viitor / texte adaptate de Dan-Sorin Manea ;

il. de $tefan Filotti. - Bucuregti: Aramis Print,2017

ISBN 978-606-706-548-0

I. Manea, Dan-Sorin (text)

ll. Filotti. $tefan (il.) d

821.1 35. t

q "-

CupnrNS

Gulliver in lara lilliputanilor

dupi ]onathan Swift

Micul prin!

dup[ Antoine de Saint-Exupdry

O lume dispirutidupd Arthur Conan Doyle

Peter Pan qi Wendy

dupn J.M. Barrie.......

Pinocchio

dupi Carlo Collodi

Rdzboiul lumilor

dupi H.G. Wells .... 82

T6

28

50

66

GurrtvnnTARA LILLIPUTANILOR

dupd lonathan Swift

m fost al treilea dintre cei cinci fii ai

plrinlilor mei gi mi-am petrecut copildria

la mica mogie a familiei din comitatul

Nottingham. La vArsta de 14 ani, tata m-a trimis la

colegiul din Cambridge, unde am stat gi am inviJat

cu multl rivni vreme de trei ani. Urmltorii patru

ani am slujit ca ucenic la un vestit chirurg din

Londra. Pe lingl ceea ce am invilat de la acesta,

am studiat navigalia gi alte qtiinfe, ca matematica

gi geografia, pentru c[ visam si cildtoresc pe mare.

Am urmat apoi inci doi ani gi jumdtate cursuri

de medicinl, iar dupl incheierea studiilor m-am

angajatca medic pe o corabie. Mi-am petrecut apoi

ani de zile cllitorind pe mare, pe mai multe corlbii,

IN

dkspre mai toate colprile lumii. in tot acqst timp, am

-vdzltqi am invllat foarte multe lucruri.\ VAZTfI SI AIII IIIVATAL IUAI tg IIIUILS IULI UI T."'W F.,' {-\A;,'' .F* 4 ( .f ,:f6\ j'l

..., & "".1 . ;* & i*.'{\\"r \f= t " - ,dfri ! .l u/ '.,'^' .;ssg

Aga am pornit spre Mirile-Sudului, pe o corabie

nrxnitdAnttlapa.intr-o^,s-apornitofrrtunicumplitl

gi valurile au impins nava pe care mi aflam citre

o stdnc[, sfbrdmAnd-o. Nu am reugit s[ sclp[m

decdt $ase oameni. Valurile ne-au lovit cu putere qi

barca in care ne aflam s-a rdsturnat. Nu gtiu ce s-a

intdmplat cu ceila\i tovardgi ai mei, dar eu am inotat

cdt am putut. Din fericire, atunci cdnd nici nu mai

speram, am ajuns pe ![rmul unei insule pustii unde

nu se zdreanici picior de om. Eram atit de obosit,

incdt m-am intins pe o pajigte gi am adormit.

Cindm-am trezit,am incercat slm[ridic, insi

nu am putut. Ceva m[ linea la plmdnt. Priveam

spre cer, iar soarele ardea cu putere. Md simfeam

de parcl aveam corpul legat cu nigte fire subliri.

PAni gi p[rul imi era prins de nigte ldrugi bdtuli in

pdmAnt. in jurul meu era un zgomot nedeslugit qi

mi se pLreacl pe corp mi se plimbau nigte gdnginii.

La un moment dat, de blrbia mea s-a apropiat ceva.

Am cobordt privirea gi am zirit un omule!. Nu era

mai mare de o palmi gi finea in mdini un arc cu o

*sigeat6, gata s[ trag6. in spate avea o toJbe phni cu

Is6ge1i. Nu era singur. Era inso{it de alte cdteva sute\ ; Sage\l /'1/ #v-r\ l/---F--'r f:\{\*'# -q

de omuleli aseminltori. La vederea lor am lipatcit am putut de tare. Speriali, miculii au luat-o la

fugir, cinind de-a valma de pe mine. M-am zbittut

gi am reugit si rup o parte dintre firele care m[

lineau la pimdnt.

Omulelii n-au fugit departe. La comanda unuia,

s-au strdns gi au trimis citre mine o salv[ de s[ge!i,

urmatl de o alta. Erau ca nigte ace care m[ inlepau.

Mi-am acoperit fala gi am incercat s[ stau linigtit, sd

nu-i sperii din nou gi s[ nu-i provoc.

Vlzdnd asta, omulefii au incercat si-mi vor-

beasci. Le-am spus prin semne cd mi-e foame gi sete,

iar ei mi-au adus mai multe coguri ln care se giseau

mdncare gi biutur[ din belqug: pulpe de oaie sau de

porc, dar foarte mititele; numeroase pAim, nu mai

mari decdt boabele de piper; butoiage cu vin, si-mipotolesc setea.

Dupl ce m-am siturat, in fala mea a venit un

dregitor de seaml, care mi-a spus c[ impiratul

acelei ![ri poruncise si fiu dus in capital[. Am cerut

si mi elibereze, s[ merg pe propriile-mi picioare,

. insl dorinlgconducltorului lirii era s[ fiu dus legatl,rn t- -

$Kf o3e o clrufi rirare trasl de o mie cinci sute de caiilKrffi

o car:rla rrare rrasa se o mre crncr sure .:,_:ft \r

fY. t-) *',

# s :- .s. j& *u*, -Ar

,\\*#,,^'r-J-Y i* n ]i&b- *jfnrry f#:

mititei, pe mlsura omulelilor. Pentru a se asigura

cd acest lucru avea si se intAmple, in vinul pe care

il biusem a fost amestecat un somnifer, aqa ci am

dormit cAt timp a durat cllitoria.

in apropierea oragului cltre care ne indreptam

se afla un templu plrlsit, suficient de mare incAt sd

pot inclpea in el. Am fost ghzdutt acolo, iar mii de

omuleli, in frunte cu implratul, auvenit si mlvadi.

Fierarul oragului mi-a indepilrtat firele care

m[ imobilizau gi le-a inlocuit cu nigte lanluri cam

de dirnensiunea ceior pe care le poartl oamenii

obignuili la gAt. Lanlurile imi dldeau posibilitatea

de a m[ migca, ba chiar puteam face gi cdliva paqi.

Cind m-am ridicat in picioare, am putut vedea ciintregul linut era ca o grldin[ nesfArgitl. Oragul

care se zirea in apropierc arilta ca in poveqti. Am

fbcut cunogtinli cu implratul, care era ceva mai

inalt decdt supugii s[i. S-a dovedit curajos venind

foarte aproape de mine. A poruncit si mi se aduci

mAncare qi biuturd, iar la plecare a l[sat soldalii din

gard[ si mi pdzeaschde mullimea curioasl. Chiar

* gi aga, cAliva omulefi obraznici s-au igcumetat s[

P. v r . n , I --eY --t,1 -v---::

\ ,*.llugi cu arcul in mine. Drept pedeap$'b, Eeful glrzii *., Yn r' '

---r- -r------'r- 't "u

a {A

)V;: .** 8 jdc : | ,.2tll-l .s. $- .P *' e ';i-i\t%\r^l** 6#\i , ".1 /;-,;,-js,

#*..-?.*, ,//*);h."

r .l e "t

i-a prins gi mi i-a dat s[-i pedepsesc. M-am prefbcutlvcl-i mdndnc, dupd care i-am eliberat, iar soldalilor

gi celorla\i curiogi le-a pl[cut gestul rneu. in zllele

ce au urmat mi s-au adus profesori care sl m[ invele

limba omulefilor.

implratul a ciryifiat gi mai multi incredere ln

mine dupd ce i-am predat armele gi i-am ldsat pe

ofilerii lui si-mi controleze buzunarele, oferindu-le

toate obiectele pe care le aveam qi care pireau a fi

primejdioase.

Apoi m-am imprietenit cu cAliva dintre minig-

trii impiratului. Am aflat c|lara se numea Lilliput

gi am admirat cu surprindere felul in care era con-

struitd lumea lor. $tiinfele ocupau un loc de cinste,

iar locuitorii erau nigte oameni harnici gi foarte

ingeniogi. $i armata lor era foarte bine organizatl.

intr-o zi, impdratului i-a venit ideea ndstrugnicd

(ra\.t\'

de a-qi pune trupele sd defileze,iar pe mine sd stau

drept, cu picioarele depirtate, astfel incdt girurile

de soldali s[ mirglluiasci printre ele ca pe sub un

arc de triumf.

insi np,totul era perfect in Lilliput. Unii nu

riveau cu ochi buni faptul c[ impiratul m[ plicea

1*

:t.\,. 1+ati.*" I 1p

gi c[ pentruglzduirea mea se consuma mdncarea gi

blutura carc ar fi ajuns pentru I 700 de lilliputani.

Am incercat s[ fiu de folos promilindu-i implra-

tului ajutor impotriva oricirui cotropitor.

in Lilliput se confruntau doui partide - unul

suslinea tocurile joase, iar celilalt, tocurile inalte -,iar lupta lor era atAt de inverqunatl, incdt putea slibi

forla militarl a lirii. Rivala Lilliputului, implriliadin insula vecind, Blefuscu, atdt aqtepta

Cu ani in urml, pe cdnd bunicul implratului

de astlzi era copil, se obiqnuia ca ouile fierte sd fie

sparte in capltul de jos, mai turtit. incercAnd si facl

asta, copilul s-a tliat la deget, iar tatll lui, implratul

de atunci, a dat o lege prin care adecis ca oudle sd se

spargi la capitul mai ascufit. in cazul nesupunerii,

pedepsele erau foarte aspre. Poporul s-a risculat de

gase ori de-a lungul timpului lmpotriva acestei legi.

Cei care suslineau spargerea oului fiert la capltul

turtit, cunosculi sub numele de Capete-turtite, au

fost atdt de invergunafi incdt au plecat din !ari,ciutdnd ajutor la impiratul vecin din Blefuscu. De

atunci, rivalitatea dintre Lilliput gi Bfgfuscu nu a

")" ::,!

* | "( {,I \ t "qfl-"I

$F

lmai cunoscut limite.V Tlt,to"otcut

rmrre'

\f;= .u * 10 "i-

tq% \A'jr;,6s1 -:

in rlzboiul indelungat dintre cele doui pegate

gi-au pierdut via{a foarte mulli omuleli, iar locuitorii

din Blefuscu erau pe punctul de a invada pe mare

statul vecin Lilliput.

in aceste condilii, am pus la cale un plan ce uimd-

rea capturarea flotei inamice, pe care i l-am prezentat

impirdului lilliputanilor. inarmat cu frAnghii qi

cdrlige, am agteptat un moment favorabil pentru a

trece canalul ce despirlea cele doul impirilii. Am

ajuns pe {Irmul insulei Blefuscu inot, profitand de

cresterea nivelului mirii. Cdnd m-au virVut ldngi

flotl, blefuscanii s-au speriat atdt de tare, incdt cei

mai mu\i si-au cdutat salvarea sdrind in apl. Alfiiau incercat si lupte trlgind spre mine o mullime

de sdgeli, iar eu mi-am pus ochelarii ca si nu minimereascl vreuna in ochi. Am agl{at coribiile cu

cdte un cArlig aflat la cap[tul unei frdnghii, duplcare am incercat sd le trag. N-am reugit insi pentru

ci erau bine ancorate. Am scos briceagul gi am

tiiat legiturile ancorelor profitdnd ci nivelul apei

scizuse gi puteam merge pe fundul canalului. Am

oornit aoo[,spre ldrmul Lilliputului trigdnd dupdl.^ r I E--------- ----O--------- S,.\'K,.

rr-Sine cele cincizeci de corlbii. Pe mal, lilliputaniiTralil _\ f- e I ' \t

\.!

--A\l1-T\l'":'- "e.v'A/{*' "\ ii ,/

'i\{i\ l;alllrlle ccle sllcrz€gl qe COraDU. re mal, ftllpUlalt '/Ar \\,'N/ \\ ti ! , LI si

\ I 4 'g- *'- - g'. .;" '*\\ -.2_, ,_\ i _', \, l* ' ;'/-d_b " ^ I A;t

.-\

//.4/, /t/'r-r-=-'/ /^\1

mi aclamau, iar impdratul mi-a acordat titlul de

nardac, un titlu glorios.

Din picate , faptamea nu a fbcut decdt si spo-

reascd ambilia impdratului, care voia acum si cuce-

reascd Blefuscu, sI transforme insula intr-o simpld

provincie gi sd-i inldture pe cei din tab[ra Capetelor-

turtite. M-am impotrivit unui asemenea plan si, in

ciuda faptului ci o parte a minigtrilor erau de partea

mea, impiratul nu m-a iertat niciodatd. Dupi doar

cdteva zile, o solie din regatul vecin a venit sd cear[

incheierea picii, care le aducea mai multe avagtajg

celor din Lilliput.

Solii din Blefuscu, recunoscitori ci m-am opus

invadlrii insulei lor, mi-au fbcut invitafia de a-i vizita.

Dup[ cum am mai spus, de cdnd mi impotri-

visem planurilor lui, impdratul din Lilliput nu mimai privea cu ochi buni. Acest lucru a inlesnit intrigile

duqmanilor mei. Curdnd, meritele mele aveau s[ fie

uitate gi puteam fi judecat pentru weo vini inventati..

M-am folosit de invitalia solilor gi am plecat in vizitd

la impiratul din Blifuscu unde am fost bine primit.

La trei zileglupi sosire, plimbdndu-ml pe o coasti. r.. - &

' '/ 'N/ '.:i/./ >/ /// /)

,*/--n--*\- r. _.-\.J

* -:--* ':i *

,..{::

rr-u\\,Nit

'i\tt

\. \7 i\/ !\\ 1,\ lr '.^N,ts l

','N t!\'rY,il'.\\\ r ' rlj.'rl /

,,- a insulei, am zdrit in apl o barcd rlsturnatl, care -_ f-4\ - ""e \r1\ * i : -r/ .:d 13 *tr" -;$(, *r:-. ;'iJ- y"/ - r *

,fde. ^u f ,rr -9Hl