Portofoliu Zeppelin

portofoliu

>>

Despre echipă

Iniţiată în 2000 de către arhitecţii Cosmina Goagea, Constantin Goagea și Ștefan Ghenciulescu, echipa Zeppelin editează o revistă lunară, organizează conferinţe, ateliere, expoziţii, concursuri dedicate arhitecturii și urbanismului, derulează proiecte de publishing, cercetare în arhitectură, urbanism și alte industrii creative.

De mai bine de 10 ani de când lucrează împreună, misiunile acestei echipe au gravitat în jurul poblematicilor urbane românești de tranziţie. În munca lor au fost importante deopotrivă promovarea exemplelor de practică profesională de cea mai bună calitate, implicarea în proiecte de dezvoltare coerentă a orașului, stimularea

și a învăţării continue, precum și crearea de reţele profesionale internaţionale.-

carea profesioniștilor din varii domenii, precum și a comunităţii locale, într-o serie de acţiuni de recuperare, conștientizare a resurselor patrimoniului cultural, a valorii unor situaţii urbane și creare a unor veritabile spaţii publice în oraș. Un alt tip de proiecte iniţiate de Asociaţia Zeppelin constă în studii și analize ale feno-menului urban românesc în context regional, și de promovare internaţională a potenţialului de dezvoltare a orașelor din România.

Revista internaţională de arhitectură, design şi cultură urbană este o publicaţie independentă din punct de vedere editorial şi financiar, editată de către Asociaţia Zeppelin. Apar 10 numere pe an, cu materiale din România şi din afară (cu texte bilingve – română / engleză). Se pune un accent puternic pe regiune (centrul şi sud‑estul Europei), pe inovaţii de ultimă oră, arhitecţi tineri, arhitectură socială şi sustenabilă, atitudini critice şi pe folosirea creativă a unor bugete reduse.

20122010

Revista Zeppelin

2012Serile Zeppelin

OrganizatOr: echipa Zeppelin

Parteneri: Kludi, Siemens, Final Distribution, Dulux, Knauf Insulation, Brikston, Velux, Roca, Rockwool, Gealan, Resido, Fakro, Lafarge, Qbiss by Trimo, Saint Gobain Glass, Semmelrock Stein + Design, Holcim, Reynaers, Eclisse, Geberit, Legrand, Bel Profile, Alukonigstahl, Piscine Laghetto, Grohe, Geplast, FSB, Hulsta studio, Egger, Sika, Unilem, Berndorf, Arabesque, Glass Expert, Rigips, Kasta, Trends & Ideas, Kult!, Sensio, Whirlpool, AGC, Radox

Cu sPrijinul: Asia – Europe Foundation, Institutul Cultural Român prin Programul / Programul Cantemir, ERSTE Stiftung, Uniunea Arhitecţilor din România, Forumul Cultural Austriac, Rehau, Baumax, Wienerberger şi Porotherm, Banca Comercială Română, Pavilion UNICREDIT, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Ambasada Regatului Ţărilor de Jos în România, Institutul Francez, Biblioteca Centrala Universitară „Carol I”, Intro

Serile Zeppelin sunt o serie de conferinţe dedicate arhitecturii, designului şi culturii urbane, proiect de educaţie şi comunicare lansat la începutul anului 2008. Din 2011, evenimenul se desfăşoară lunar în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. Această platformă deschisă a cumulat, în 39 de ediţii (aprilie 2012) peste 10.000 de participanţi şi a propus regulat întâlniri cu arhitecţi, designeri şi artişti din întreaga lume.

Proiectul Serilor Zeppelin înseamnă o scena deschisă pentru interacţiune artis‑tică şi intelectuală. Tematica acestei interacţiuni o reprezintă întotdeauna oraşul, arhitectura, urbanitatea, dar într‑o perspectivă transculturală, rezultând mixaje de idei şi de conţinut fertile şi originale. Obiectivul serilor este acela de a sprijini practici culturale bazate pe dialog, cooperare şi interdisciplinaritate.

s‑au întâlnit Până aCum:Miklos Pétterfy, Lazlo Benczur (Budapesta), Eugen Pănescu, Michael Buck,

Pero Pulij (Amsterdam), Juan Trias de Bes (Barcelona), Angelo Roventa (Viena), Mihaela Kavdanska, Şerban Sturdza, Riychi Miyake, Yasushiro Yamashita, (Tokyo), Kim Attila, Ada Diaconu, Tiberiu Bucşa, Mihai Ţucă, Radu Comşa, Justin Baroncea, Raymond Bobar, Dorin Ştefan, Alex Axinte, Cristi Borcan, Andrei Şerbescu, Cosmin Pavel, Adriana Mereuţă, Kai Voekler (Berlin), Michael Obrist (Viena), Ivan Kucina (Belgrad), Marko Sancanin (Croaţia), Wilfried Hackenbroich (Germania), Iulia şi Florian Stenciu, Cristina Sabău, Nanne de Ru (Olanda), Lukasz Zagala (Polonia), Oana Bogdan (Belgia), Irina Băncescu, Teodor Octavian Gheorghiu, Şerban Ţigănaş, Cristian Corvin, Dragoş Oprea, Johannes Bertleff, Eike Roswag (Berlin), Remus Hârşan, Karoly Nemeş, Crina Popescu, Dragoş Perju, Mario Kuibuş, Matthew Hilton (Londra), Adrian Soare, Eliza Yokina, Petruţ Călinescu, Roger Pop, Alex Adam, Masahiro Harada, Ryuichi Ashizawa, Yoshihide Kobanawa (Japonia) şi Robert Marin.

www.zeppelin‑magazine.net/zeppelin.php

OrganizatOr: Asociaţia ZeppelinParteneri: Ordinul Arhitecţilor din România, Administraţia Fondului Cultural National, ERSTE Stiftung, Archis Interventions SEE, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Lafarge

Proiectul a propus un studiu al iniţiativelor independente recente din România şi o selecţie de 14 proiecte ce pot fi considerate modele eficiente de acţiune şi recu‑perare – a unor spaţii abandonate, a identităţii unui loc, a unor tehnici şi obiceiuri bune, a relaţiilor cu lumea, promovând astfel o cultură a activismului civic urban. Au fost puse în lumină intervenţii în spaţii publice cu implicarea comunităţii locale, conversii şi recuperări de locuri sau construcţii ieşite din uz, re‑activări culturale urbane prin mijloace arhitecturale, artistice sau design urban. Totodată, au fost relevate strategii personale şi metode viabile privind integrarea socială şi responsabilizarea unor grupuri, crearea de comunităţi sau formule de parteneriat. Proiectul a adus împreună energiile, experienţele, trăirile, întrebările şi perspec‑tivele unor oameni care au înţeles că de ei depinde soarta locului în care trăiesc. Expoziţia a avut peste 2500 de vizitatori, dintre care 400 prezenţi la deschidere.

Expoziţie / 2.11.2011–10.01.2012, Muzeul Naţional de Artă Contemporană

2011Activări Urbane în România

2011

eChiPa urban rePOrt: Ivan Kucina, Todor Atanasov, Peter Torniov, Miklós Péterffy, Samu Szemerey, Ştefan Ghenciulescu, Cosmina Goagea, Constantin Goagea / BINA, SAW, ZEPPELIN, KEK, Transformatori

PrOieCt este finanţat de: Institutul Cultural Român prin programul Cantemir, Administraţia Fondului Cultural Naţional, Ordinul Arhitecţilor din Romînia prin Timbrul arhitecturii

Platformă

Urbanreport.ro este un proiect de cercetare dedicat fenomenului urban contem‑poran în 4 ţări care trec prin tipuri de tranziţie diferite, dar la fel de imposibil de previzionat: România, Bulgaria, Serbia şi Ungaria. Ce condiţii şi fantasme au permis dezvoltarea haotică din ultimii 10 ani, ce emoţii şi nostalgii ne activează, în ce măsură suntem tributari unui imaginar simbolic comunist sau capitalist şi alte clişee în proiectul Urban Report.

www.urbanreport.ro

Urban Report

Poetica tranziţiei în derulare

Modernitate/antimodernitate

Surfarea prin poetica tranziţiei în acest prim volum Urban Report pune în prim plan conflictul generat de o lume a modernităţii venite brutal peste noi. Aşa cum rezultă din acest prim studiu, forţele care aduc modernitatea în oraşele noastre sunt ingenue cultural, sunt violente dar determinate, motiv pentru care provoacă în aceeaşi măsură lucruri bune, dar şi haos, urâţenie sau corupţie. Ce condiţii şi fantasme au permis dezvoltarea haotică din ultimii 20 de ani, adesea prea asemă‑nănătoare în cele 4 ţări? Ce emoţii şi nostalgii ne mişcă deopotrivă pe ei şi pe noi? În ce măsură suntem tributari unui imaginar simbolic comunist sau, dimpotrivă, celui capitalist, plus alte teme şi clişee, veţi găsi pe larg în acest proiect de coope‑rare dezvoltat de echipa Zeppelin.

Urban Report #1 2011

2011

Comunitate și individualitate

Una dintre cele mai sensibile probleme ale postsocialismului a fost abandonarea oricărui management urban orientat către comunitate. În mod spontan, se nasc reacţii nevrotice de evadare din orice formă de reglementare urbană, un protest împotriva ideii unicului destin pe care un oraş îl poate crea în mod egal pentru toţi locuitorii săi. Acest fenomen este însoţit de o explozie a individualităţii ca formă de expresie a libertăţii; energii uriaşe sunt forţate să‑şi găsească propria dina‑mică. Prin înţelegerea acestui proces viu, influenţat în permanenţă de o mulţime de factori, volumul 2 Urban Report încearcă să imagineze viitorul oraşelor din Est dincolo de stereotipuri, dintr‑o perspectivă pozitivă, şi anume: transformarea lipsurilor în oportunităţi.

Condiţiile urbanităţii auto‑reglementate

Urban Report #2

URBAN REPORT IS A CROSS CULTURE RESEARCH, GATHERING THEORIES AND CRITICAL DISCOURSES ABOUT THE CONTEMPORARY URBAN PHENOMENA AND ARCHITECTURE IN 4 COUNTRIES: ROMANIA,

HUNGARY, SERBIA, BULGARIA.

2011Pionierii practicilor emergente

Reprezentare și identitate, globalizarea producţiei și a resurselor de creativi‑tate, costuri și modele migratoare

Cum ne‑am lămurit între timp că tranziţia nu există şi că această parte de Europă nu va fi probabil comparabilă cu cea vestică niciodată, vă invităm la acest al treilea volum Urban Report, dedicat pionierilor unor practici arhitecturale desprinse din aceste vremuri şi locuri. Pionieri într‑ale unor practici care sunt necertificate şi nebrevetate. Totuşi, ceva eroic şi frumos, plin de demnitate se arată de fiecare dată când un astfel de proiect reuşeşte să transforme lumea din jur. Sunt proiecte mici, temporare, fragile, dar multiplicarea lor şi energia pe care o degajă construiesc speranţa schimbării în bine. Este un număr dedicat unor idei rebele, unor oameni care nu au încotro şi trebuie să fie exploratori, inovatori, pionieri în necunoscut.

Urban Report #3

URBAN REPORT IS A CROSS CULTURE RESEARCH, GATHERING THEORIES AND CRITICAL DISCOURSES ABOUT THE CONTEMPORARY URBAN PHENOMENA AND ARCHITECTURE IN 4 COUNTRIES: ROMANIA,

HUNGARY, SERBIA, BULGARIA.

Conferinţe / 05–12.2011, Belgrad, Budapesta, Sofia

2011

Prima conferinţă, prilejuită de lansarea volumului #1 Urban Report în cadrul Belgrade International Architecture Week, a avut loc pe 11 mai 2011. Evenimentul, găzduit de Belgrade City Museum, a cuprins o prezentare a plat‑formei şi programului susţinută de Constantin Goagea, o conferinţă pe tema contribuţiei sârbe şi a relevanţei sale în cadrul proiectului susţinută de Ivan Kucina, şi două proiecţii de film (Looking for Oktober şi Balkanized Deutsche Bank).

Următoarea manifestare, desfăşurată pe 5 noiembrie 2011 în cadrul Sofia Architecture Week, a avut loc la Perform Bussiness Center: prezentarea proiectului (teme, reţea, corespondenţi) şi a volumului #2 Urban Report, susţinută de Ştefan Ghenciulescu, şi masa rotundă cu titlul „The Limits of the Balkans”.

Al treilea eveniment a avut loc la Ludwig Museum of Contemporary Art din Budapesta pe 2 decembrie 2011, şi a cuprins următoarele prezentări: Miklos Peterffy despre proiectul, tematicile şi reţeaua Urban Report, Constantin Goagea despre volumul #3 („Pionierii practicilor emergente”; exemple de practică şi activare urbană din cele 4 ţări implicate‑n proiect), Janos Vagi – Go Vorosto, proiect de construire a comunităţii, Samu Szemerey – despre expoziţia Yona Friedman deschisă la Ludwig Museum, în conexiune cu temele Urban Report, şi o discuţie liberă, moderată de Samu Szemerey, despre starea de tranziţie şi semnificaţia ei în Balcani.

Urban Report

2011

OrganizatOri: Asociaţia Zeppelin, Asociaţia pentru Arhitectură Industrială din România

Cu sPrijinul: Ordinul Arhitecţilor din România, Administraţia Fondului Cultural Naţional, ERSTE Stiftung, Archis Interventions SEE, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Lafarge

Segment al programului Patrimoniul ca resursă, proiectul a propus – ca acţiune pilot dedicată, în special, arhitecţilor, reprezentanţilor instituţiilor şi societăţii civile – vizitarea a şapte ansambluri industriale din capitală: Uzina Filaret, fabrica Wolff – Hesper, Fabrica de Chibrituri, Observatorul astronomic, Fabrica de Timbre, Palatul şi Fabrica Bragadiru, Vama Antrepozite – The Ark. În două zile dense au fost organizate două tururi ghidate, având suportul informativ asigurat de membrii Asociaţiei pentru Arheologie Industrială. Participanţii au avut privilegiul să exploreze un Bucureşti spectaculos şi greu (sau deloc) accesibil. În cadrul vizitelor, agrementate cu sandviciuri şi ceaiuri calde, au fost puse în discuţie problemele şi potenţialul patrimoniului industrial, posibile strategii şi acţiuni de regenerare, exemple de identităţi urbane create pe trecutul recent industrial şi perspective pentru un rebranding cultural al capitalei.

25–26.11.2011, Bucureşti, zona de sud–vest

Tururi ghidate prin arhitectura industrială

2011

OrganizatOri: Asociaţia Zeppelin, DISC (Dutch Initiative for Sustainable Cities), NAi (Netherland Architecture Institute, Rotterdam) şi Archis Interventions

Partener: Ordinul Arhitecţilor din România

Cu sPrijinul: Administraţia Fondului Cultural Naţional, ERSTE Stiftung, Ambasada Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, NAi – Netherlands Architecture Institute, Archis Interventions SEE, DISC – Dutch Initiative for Sustainable Cities, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Ministerul de Dezvoltare Regională şi Turism, Lafarge, Sensio, Geplast, Armstrong

Un eveniment maraton, de aproape 6 ore, structurat în două sesiuni de conferinţe urmate de câte o dezbatere. Dezbaterea a adus împreună arhitecţi, urbanişti şi experţi economici din România, Olanda şi Germania, care au explorat studii de caz, scenarii de eşec sau succes în dezvoltare urbană, formule de creştere a atractivi‑tăţii oraşelor pentru locuitori şi investitori, posibilităţi şi soluţii pentru noi proiecte urbane. Cum pot fi oraşele noastre mai atractive pentru locuitorii lor, dar şi pentru investiţii? Cine şi în ce fel ar putea să implementeze proiecte noi, cum se pot crea parteneriate de lucru, în ce condiţii şi cum pot fi atrase fonduri pentru toate acestea? Discuţia s‑a axat pe stabilirea unor principii şi strategii de acţiune pentru găsirea de resurse de dezvoltare a oraşelor şi a arhitecturii româneşti. Programul a fost astfel structurat încât să faciliteze interacţiunea participanţilor şi să constru‑iască punţi de colaborare între varii parteneri. Totodată s‑a pus accent pe îmbună‑tăţirea dialogului cu administraţia publică.

La prima sesiune au participat Gheorghe Pătraşcu – arhitect şef al Primăriei Bucureşti, Şerban Ţigănaş – preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Anca Ginavar – director general Dezvoltare Teritorială – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Piet Van Ruler – senior partner pentru dezvoltare urbană Twynstra Gudde, Olanda şi Liviu Ianăşi – lector la catedra de planificare urbană şi dezvoltare teritorială a Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”.

Această sesiune a adus prezentări care aveau ca punct de plecare definirea rolului arhitecturii în dezvoltarea urbană, sau introducerea unor tematici actuale: ce face ca oraşele româneşti să mai fie (încă) frumoase, ce zone şi tipuri de proiecte merită a fi prioritizate pentru ca oraşele româneşti să fie mai accesibile şi mai competitive, ce tipuri de parteneriate ar putea genera programe noi de natură să îmbunătăţească real proiectele de arhiectură, zone sau chiar oraşul.

La sesiunea a doua au performat Damo Holt – director consultanţă imobiliară ECORYS Research & Consulting, Olanda, Ellen van der Lei – expert urban deve‑lopment fund European Investment Bank, Luxembourg, Sorina Racoviceanu – director Institute for Housing and Urban Development Studies, România şi Eugen Pănescu – arhitect partener Planwerk. La dezbateri, intervenţii consis‑tente din partea publicului au avut Nicuşor Dan – preşedintele organizaţiei Salvaţi Bucureştiul, şi arhitecţii Teodor Frolu şi Cătălin Berescu. Evenimentul a fost moderat de Kai Voeckler – director de program Archis Interventions şi Joep de Roo – director Eurodite.

Partea a doua a generat mai multe întrebări şi răspunsuri în jurul unor subiecte anvergură: cum şi de ce se fac investiţii în România, care sunt condiţiile de atra‑gere şi absorbţie a fondurilor (de la cele europene, la cele private), cum se pot atrage mai mulţi parteneri şi investitori într‑un proiect urban, agenţiile de inves‑tiţii şi planul director au dat rezultate bune în foarte multe ţări şi oraşe, dar în România această formulă e aproape necunoscută.

Filmele conferinţei se pot vedea online la adresa: http://vimeo.com/search?q=city+money+architecture

Conferinţă / dezbatere / 16.12.2011, Muzeul Naţional de Artă Contemporană

City. Money. Architecture.

CITY. MONEY. ARCHITECTURE [1] / FESTIVAL ZEPPELIN

CUM A FOST LATHE WAY IT HAPPENED:

On 16th of December, the National Contemporary Art Museum was the host of a final gala, to the most expected moment of Zeppelin Festival: the conference and inter-national debate “City. Money. Architecture” moderated by Kai Vöckler, Programme Director at Archis Interventions and Joep de Roo, Director Eurodite Bucharest. We now have the pleasure to present the key ideas discussed in the first session, with Gheorghe Pătrașcu, Head Architect of the capital, Şerban Ţigănaș, President of the Romanian Order of Architects, Anca Ginavar, Director in the Ministry of Regional Development and Tourism, Piet van Ruler, Senior Partner Twynstra Gudde, the Netherlands, and Liviu Ianăși, Lecturer at the “Ion Mincu” University for Architecture and Urban Planning Bucharest.

CONFERENCEGheorghe Pătrașcu announced in the

opening that the Strategic Concept Bucharest 2035 is almost complete, and presented a short diagnostic: the dynamics of the city was incoherent, with no long term vision, producing social imbalance and neglecting the quality of life. The capital should be intelligently and sensitively reinvented via four strategic directions: setting a Metropolitan Bucharest Zone, reviving the territorial markers, developing infrastructure and valorising the heritage. Out of the former major project failing, he insisted on the Esplanada operation, a 1 billion euro investment meant to provide the capital with a new economic and cultural marker, but which was blocked by governmental indecision.

Architecture is to the city what words are to poetry, and to separate them is a serious mistake, Şerban Ţigănaș declared. Mentioning the events leading to the set

up of Planwerk office, 9 years ago, the worst referred to the observation that there are millions of neglected public space square metres. Things have not changed substantially since then. Among causes “backing” the failure of major initiatives for difficult areas in Cluj, Brașov, Sibiu and Bucharest, he cited passiveness, the incli-nation to illegal business and the lack of institutional cooperation.

Anca Ginavar stated that the Government aims to restart Esplanada project, but the so-called governmental indecision is connected to the inexistence of a legal issue: a commercial project cannot be supported through a governmental decision. In addi-tion, 60% of the area is the property of people who ask for their rights. The most consistent part of her presentation was devoted to showing a governmental regen-eration project for the former military sites, ECO Antiaeriana City, for which there are opportunities of European funding.

Piet van Ruler talked about the wide Dutch experience in the area of planning and the public-private partnership projects. As the models we have are rather outdated, the new requirements are at the other extreme, the offer exceeds the demand, and the plan-ning initiative is now in the hands of users in coalition with investors. New models of urban development emerge, and the economic value is higher than the real estate one. The key is to find those with similar interests and values as you. The study case referred to Bloomin’ Holland, a genuine economic and community success.

În 16 decembrie, Muzeul Naţional de Artă Contemporană a găzduit, ca finală de gală, cel mai viu și mai așteptat moment al Festivalui Zeppelin: conferinţa și super-dezbaterea internaţională „City. Money. Architecture“, moderată de Kai Vöckler, director de program Archis Interventions și Joep de Roo, director Eurodite București. Vă prezentăm acum cele mai importante idei reliefate în prima sesiune, la care-au participat Gheorghe Pătrașcu, arhitect-șef al capitalei, Şerban Ţigănaș, președinte OAR, Anca Ginavar, director în Ministerul Dezvoltarii Regionale și Turismului, Piet van Ruler, senior partner Twynstra Gudde - Olanda, și Liviu Ianăși, lector universitar la UAUIM București.

CONFERINŢA În deschidere, Gheorghe Pătrașcu a anunţat că e în curs de fina-

lizare Conceptul Strategic București 2035 și a prezentat un scurt diagnostic: dinamica orașului a fost incoerentă, fără viziune pe termen lung, generând dezechilibre sociale și neglijând calitatea vieţii. Capitala ar trebui reinventată inteligent și sensibil prin patru direcţii strategice: instituirea Zonei Metropolitane București, revi-talizarea sistemului de poli teritoriali, dezvoltarea infrastructurii și valorificarea patrimoniului. Dintre proiectele majore anterioare care au eșuat, a insistat asupra operaţiunii Esplanada, investiţie de 1 miliard de euro ce urma să asigure capitalei un nou pol economic și cultural dar care a fost blocată de indecizia guvernamentală.

Arhitectura este pentru oraș ce sunt cuvintele pentru poezie, a le separa e o gravă eroare, a apreciat Şerban Ţigănaș. Evocând împrejurările care-au stat la fondarea grupului Planwerk acum 9 ani, cea mai gravă ţinea de constatarea că-n România sunt mili-oane de metri pătraţi de spaţiu public neîngrijit. Lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Printre cauzele care-au „asigurat” eșecul unor iniţiative majore pentru zone problematice din Cluj, Brașov, Sibiu și București a amintit pasivitatea, predilecţia pentru speculă și lipsa colaborării instituţionale.

Anca Ginavar a amintit că Guvernul dorește un restart pentru proiectul Esplanada, dar așa-numita indecizie guvernamentală e legată de inexistenţa unui suport legal: un proiect comercial nu poate fi sprijinit prin ordonanţă guvernamentală. În plus, 60% din acel teren e în proprietatea unor locuitori care-și cer drepturile. Cea mai consistentă parte a fost dedicată prezentării unui proiect guverna-mental de regenerare a fostelor situri militare, ECO City Antiaeriană, pentru care există și perspective de finanţare europeană.

Piet van Ruler a vorbit despre ampla experienţă a Olandei în domeniul planificării și proiectelor de parteneriat public-privat. Dar toate modelele pe care le avem acum sunt vechi, noile cerinţe sunt exact la polul opus, oferta întrece cererea, iniţiativa de plani-ficare aparţine acum utilizatorilor în coaliţie cu investitorii. Apar noi modele de dezvoltare urbană, iar valoarea economică este mai mare decât valoarea imobiliară. Punctul cheie e să-i găsești pe cei care au aceleași interese și valori ca și tine. Ca studiu de caz a prezentat proiectul Bloomin'Holland, un veritabil succes economic și comunitar.

Liviu Ianăși a apreciat că în povestea de dragoste dintre bani și oraș, arhitectura este afrodisiacul: în contextul globalizării, compe-tiţiei urbane și-al erei imaginii, atât investitorii cât și locuitorii trebuie seduși - cu spaţii urbane, calitate și peisaje. Un exemplu foarte bun ar fi Copehnaga, de unde și termenul de „copenhage-nizare” pentru o anumită politică privind calitatea vieţii, imaginea orașului, peisajul etc. Arhitectura bună nu poate fi făcută de arhitecţi slabi, însă de multe ori, din nefericire, arhitecţii buni fac arhitectură urbană proastă.

DEZBATEREAKai Voeckler a deschis prima sesiune a dezbaterilor enunţând două

întrebări importante: cum poate fi organizat procesul de dezvoltare a orașului astfel încât interesele publice și cele private să fie într-un bun echilibru? Şi care mai este rolul arhitectului în acest proces, devine el un mediator?

GhEORGhE PătRAșCU

Riscăm ca resursele urbane încă existente să se consume ineficient, deteriorând calitatea vieţii locuitorilor.

The still remaining urban resources risk to be consumed ineffectively and by damaging the quality of life.

ŞERbAn ŢIGănAș

Există o anumită teamă de complexitate din partea sectorului public, care încearcă să simplifice totul: proiect și construcţie la pachet.

There’s in the public sector a certain fear of complexity; they try to simplify everything – therefore all these design-and-build contracts.

KAI VöCKlER

Arhitectul devine tot mai mult un mediator.

The architect increasingly becomes a mediator.

KAI VöCKlER

Proiectele cheie pot atrage investitori și pot da identitate globală.

Key-projects can attract investors and give a global identity.

PIEt VAn RUlER

Uitaţi-vă în jur și vedeţi dacă puteţi afla nevoi cărora vreţi să le răspundeţi prin dezvoltarea acelui loc. Treceţi de la specificaţii interne la cele externe.

Look around and see if you can find out needs to whom you may respond by developing a place. Swich from internal to external specs.

ŞERbAn ŢIGănAș

Nu poţi separa arhitectura de planificare, asta a fost una dintre cele mai mari erori din acești ani.

Separating architecture from planning was one of the biggest mistakes from these years.

Echipa zeppelin

Nicolae Ivan

110 111

2011

Sinteza dezbaterii și filmul evenimentului

O conferinţă‑dezbatere internaţională pe tema arhitecturii ca act politic într‑o economie bazată pe valori culturale, la care au fost invitaţi: arhitecţi, urbanişti experţi în dezvoltare urbană, practicieni cu experienţă în intervenţii în contexte dificile, city‑manageri şi reprezentanţi ai administraţiei publice, diverşi specialişti în politici urbane, economişti, sectorul ONG activ în domeniu.

DVD City. Money. Architecture.

CUM A FOST LATHE WAY IT HAPPENED

In our previous number we presented the key ideas discussed during the first session of the international conference and debate “City. Money. Architecture”, an event hosted by the National Museum of Contemporary Art and moderated by Kai Vöckler – Programme Director at Archis Interventions and Joep de Roo – Director of Eurodite Bucuresti. We now present a synthesis of the second session, which enjoyed the partici-pation of Damo Holt (Director of the Real Estate Consultancy Department of ECORYS, the Netherlands), Ellen van der Lei (expert working for the European Investment Bank), Sorina Racoviceanu (Director of IHS – Institute for Housing and Urban Development Studies Romania) and Eugen Panescu (Architect Partner Planwerk).

THE CONFERENCEDamo Holt opened the session with an

important message: “how to get things done”. The secret of successful projects consists in what he called the art of combining: that is the art of combining public and private financing, as well as the positions, responsibilities, costs and interests of the interested parties. This requires skills and partnerships. “The new Eindhoven” is a case study in point, as this is one of the most innovative regions, which 20 years ago was in a state similar to that of many Romanian towns. After two big corporations relocated their headquarters in the competitor city, a regional development agency was established through which the public sector started to collaborate with the private one: partnerships were concluded and organized and a new economic hub was thus created.

Ellen van der Lei presented the European Programme Jessica for sustainable urban investments. She has been recently involved in the preparation of a study

for the programme implementation in Brasov, which was eventually rejected by the Ministry of Development. The formula proposed by this programme presupposes the replacement of the system of available funds with an investment system, which is a handy opportunity for public-private part-nerships for infrastructure projects, urban public transportation, cultural buildings etc. In many European countries the programme has already been successfully implemented, including Bulgaria or Poland where it supports the development of several cities in the Wielkopolska region. She hopes that Romania will do better in the future, too.

Sorina Racoviceanu talked about the competition of the cities and about city marketing, concepts which have also been considered when she collaborated with the authorities for the preparation of a strategy for the capital. Competition is involved when it comes to people’s choices about the place where they want to spend their holi-days or to retire, as well as the place where they will locate their business. At the global level, 2,259 cities compete for a limited number of companies: 9,423 of them ensure over 50% of the global gross internal product. In order to be more competitive, a city has to be more productive, to attract people and companies and to meet their expectations; to have a good understanding of the global and local demand, to accu-rately evaluate its supply and strong points (in the framework of a competition based system with other cities) and to prepare a branding and promotion strategy.

Eugen Panescu continued this topic by asking how cities can become more competitive based on their urban plans. He gave as an example the city of Cluj for which Palnwerk has been working for a decade. Initially they performed pioneering work – they started to offer and subject to public debates a series of ideas which continue to be valid even today. On the other hand, the official urban plan had been designed based on the idea that the city was to develop in a relatively small area, a scenario which in time proved to be wrong: after a decade of chaotic development, half of the city needs new planning and restructuring. It is time for a call to action. The partnership formulae have to the tested because we only just started and we do not have best practice examples yet.

În ediţia anterioară, v-am prezentat cele mai importante idei reli-efate în prima sesiune a conferinţei și dezbaterii internaţionale „City. Money. Architecture“, eveniment găzduit de Muzeul Naţional de Artă Contemporană și moderat de Kai Vöckler, director de program Archis Interventions, și de Joep de Roo, director Eurodite București. Iată acum sinteza celei de-a doua sesiuni, la care au parti-cipat: Damo Holt (director departament de consultanţă imobiliară ECORYS, Olanda), Ellen van der Lei (expert European Investment Bank), Sorina Racoviceanu (director IHS - Institute for Housing and Urban Development Studies Romania) și Eugen Pănescu (arhitect partener Planwerk).

CONFERINŢADamo Holt a deschis sesiunea cu un mesaj-cheie: „cum să duci

lucrurile la bun sfârșit”. Secretul proiectelor de succes ţine de ceea ce el a numit arta combinării: a finanţărilor publice cu cele private, a funcţiilor, responsabilităţilor, costurilor și intereselor părţilor impli-cate. Pentru asta e nevoie de parteneriate și de îndemânare. Studiu de caz selectat este „noul Eindhoven”, acum aflat în topul celor mai inovative regiuni, dar care cu 20 de ani în urmă era într-o situaţie comparabilă cu multe orașe românești. După ce două mari corporaţii și-au relocat sediile în orașul competitor, a fost creată o agenţie de dezvoltare regională prin care sectorul public a început să colaboreze cu cel privat: s-au creat parteneriate, s-au organizat și au reușit să creeze un nou pol economic.

Ellen van der Lei a prezentat programul european Jessica pentru investiţii urbane durabile. Recent, a fost implicată în elaborarea unui studiu pentru implementarea programului în regiunea Brașov, care însă a fost declinat, în cele din urmă, de Ministerul Dezvoltării. Formula propusă prin acest program este înlocuirea sistemului de fonduri disponibile cu un sistem de investiţii, un bun vehicul pentru parteneriate public-privat în proiecte de infrastructură sau transport public urban, clădiri culturale etc. În multe ţări europene, programul e deja implementat foarte bine, inclusiv în Bulgaria sau Polonia unde e susţinută astfel dezvoltarea unor orașe din regiunea Wielkopolska. Speră ca în viitor și România să se descurce mai bine.

Sorina Racoviceanu a vorbit despre competiţia orașelor și city marketing, concepte pe care le-a avut în vedere și când a colaborat la elaborarea strategiei Capitalei. Competiţia ţine atât de alegerile oamenilor privind locul unde-și vor petrece vacanţele sau unde se vor retrage după pensionare, cât și de locul unde-și vor localiza afacerile. La nivel global, 2.259 de orașe se luptă pentru un număr restrâns de companii: 9.423 dintre acestea asigură peste 50% din produsul intern brut global. Pentru a fi mai competitiv, un oraș trebuie să fie mai productiv, să atragă oameni și companii, și să fie pe măsura așteptărilor lor; să fie înţeleasă cererea globală și locală, să fie evaluate corect oferta și atuurile orașului (într-un sistem compe-tiţional cu alte orașe) și să se elaboreze o strategie de branding și promovare.

Eugen Pănescu a continuat, întrebând cum pot deveni orașele mai competitive cu ajutorul planurilor urbanistice. A oferit ca exemplu orașul Cluj, pentru care Palnwerk lucrează de un deceniu. Iniţial, o muncă de pionierat – au început prin a oferi și dezbate public diverse idei, care se dovedesc a fi valabile și astăzi. Pe de altă parte, planul urbanistic oficial urmase ideea că orașul trebuie dezvoltat într-o zonă relativ restrânsă, scenariu care s-a dovedit între timp eronat: după un deceniu de dezvoltare haotică, jumătate din oraș are nevoie de o nouă planificare și restructurare. Este momentul pentru o chemare la acţiune. Formulele de parteneriat trebuie testate, pentru că suntem la început și nu avem încă un exemplu de bună practică.

DamO HOlt

Întrebarea-cheie: la ce se uită investitorii, de ce ar investi ei în orașele din România și ce caută de fapt?

A key question: What would investors look at? Why should anyone invest in Romanian cities and what will they search for?

EllEn van DER lEi

Investitorii instituţionali, companiile instituţionale și agenţiile devin din ce în ce mai interesate de sistemul de finanţare urbană.

Institutional investors and companies as well as agencies become more and more interested in urban financing.

EllEn van DER lEi

Când un proiect este relevant, cresc șansele ca investitorii să se implice.

There are more chances for investors to get involved in relevant projects.

SORina RaCOviCEanu

Orașele devin tot mai importante în dezbaterile și conferinţele internaţionale. S-ar spune că sunt chiar mai importante decât ţările, dacă ne gândim la oamenii de afaceri care își caută noi sedii pentru afacerile lor.

Cities become increasingly important in international conferences and debates. One could say that they get to be more important than countries, if we think about business people looking for new headquarters.

DamO HOlt

Nu trebuie să ai în vedere doar dezvoltarea economică, ci și spaţiul public, programele sociale și educative etc. Deci e vorba despre hardware, software, orgware și mindware.

One should not consider just economic development, but also public space, social and education programs etc. So, it’s about hardware, orgware, and mindware.

Echipa zeppelin

Nicolae Ivan

96

97

2011

exPOziţie realizată de: Institutul pentru relaţii culturale internaţionale – Stuttgart, în colaborare cu Camera federală a arhitecţilor germani – Berlin

OrganizatOri în rOmânia: Goethe Institut în parteneriat cu Asociaţia Zeppelin

Cu sPrijinul: Ordinul Arhitecţilor din România, Administraţia Fondului Cultural Naţional, ERSTE Stiftung, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Archis Interventions, Lafarge

Expoziţia a prezentat 14 proiecte realizate de tineri arhitecţi din Germania şi care au fost încheiate în străinătate, majoritatea după 2004. Exemplele selectate de arhitectură, design interior, urbanism şi peisagistică evidenţiau modul în care aceştia abordează un mediu nou şi străin, modifică şi redefinesc clădirile deja existente şi construiesc altele noi în condiţii ieşite din comun: soluţii sensibile la provocările actuale, având mereu în vedere viitorul, durabilitatea şi noile tehno‑logii. Contrar interesului mediatic global pentru spectaculos şi cultura celebrităţii, expoziţia a prezentat proiecte inovatoare care oferă o abordare pragmatică încre‑zătoare şi discretă, concentrându‑se asupra locului pentru care au fost gândite.

Expoziţie itinerantă / 10.11–12.12.2011, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Bucureşti

Relaţii internaţionale. Tineri arhitecţi din Germania

2010

O exPOziţie realizată de: Powerhouse Company (Olanda)

OrganizatOri la buCurești: asociaţia Zeppelin şi Pavilion Unicredit, Uniunea Arhitecţilor din România

Cu sPrijinul: Ambasada Olandei, Pavilion Unicredit, Administraţia Fondului Cultural Naţional

Partener: Roca

sPOnsOr: Hansen

Expoziţia înfăţişează impactul crizei economice, ecologice şi generaţionale asupra arhitecturii şi modul de abordare a compexităţii acestor probleme pentru a crea o schiţă de viitor. „Rien ne va Plus” a început ca un proiect de cercetare având ca punct de plecare afirmaţia că suntem martorii unei triple crize: una economică, legată de specula imobiliară, una de mediu, legată de schimbări climatice fără precedent şi, în fine, una a generaţiilor. În cadrul expoziţiei au fost compilate texte, imagini şi date despre acestea, fără a face o distincţie clară – care texte aparţin fiecărei crize. Termenul „Rien ne va Plus” provine de la ruleta de joc. Se referă la momentul în care toate pariurile s‑au făcut, momentul de suspans înaintea rezultatului. Literal, „Rien ne va Plus” e momentul în care totul stagnează.

16.09–21.11.2010, Pavilion Unicredit – centru pentru artă şi cultură contemporană, Bucureşti

Rien ne va plus/ Faites vos jeux

20102004

bab 2004OrganizatOri: echipa Zeppelin, Uniunea Arhitecţilor din România, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”Sponsori principali: Carpatcement, Graphisoft, Delta DistributionsPOnsOri: Knauf, Titan Mar, Stage Expert, Franke, Hewlett Packard, Wienerberger, Cotnari, Cărtureşti, Agenţia Naţională a Locuinţelor, Compania Naţională de Investiţii, Ruukki Româniabab 2006OrganizatOri: echipa Zeppelin, Uniunea Arhitecţilor din RomâniasPOnsOri PrinCiPali: Henkel Bautechnik, Dupont RomâniasPOnsOri: Knauf, Velux, Bramac, MonsMedius, Delta Design, Hunter Douglas, Steelcase România, Isover, Lafarge, Xerox, FakroCu sPrijinul: Bicau, Primăria sectorului 1 Bucureşti, Ministerul Culturii şi Cultelor, Administraţia Fondului Cultural Naţional, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Compania Naţională de Investiţii, Ambasada Japoniei la Bucureşti, Japan Foundation, Stage Expertbab 2008OrganizatOri: echipa Zeppelin, Uniunea Arhitecţilor din RomâniaCu sPrijinul: Muzeului Ţăranului Român, Muzeului National de Arta Contemporană, Muzeului Municipiului Bucureşti, Administraţia Fondului Cultural Naţional, Centrului CehPartener: CembritsPOnsOri PrinCiPali: Final Distribution, Velux, Comisia Naţională pentru InvestiţiiSponsori: Rheinzink, Apla, Alukonigstahl, Kludi, Steelcase România, Energobit Schreder, Bramac, Rigips, Bicau, Romstal, Cărtureştibab 2010OrganizatOri: Asociaţia Zeppelin, Uniunea Arhitecţilor din RomâniaCu sPrijinul: Ambasada Olandei, Institutul Polonez, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Administraţia Fondului Cultural Naţional, Fundaţia ERSTE, Swiss Architecture Museum din Basel,Asirom, Forumul Cultural Austriac, Quehenberger, Institutul Goethe, Centrul de Instrospecţie VizualăPartener: RocasPOnsOri: Rockwool, Velux, Lafarge, FSB, Hafele, Knauf Insulation, Energobit Schreder, Egger, Fastius, Bang & Olufsen, BMW – maşina oficială a BAB 2010, Geze, Sika, Bel Profile, Tassullo

Echipa Zeppelin a organizat ediţiile 2004–2010 ale Bienalei de Arhitectură de la Bucureşti, pe care le‑a itinerat ulterior în 10 oraşe din ţară, expoziţiile‑concurs ale celor mai valoroase lucrări de arhitectură românească. De‑a lungul celor 7 ani (2004–2011) în care echipa Zeppelin a construit identitatea şi programul Bienalei, numărul de participări la concurs, vizitatorii expoziţiilor şi vizibilitatea internaţio‑nală a producţiei româneşti de arhitectură au fost într‑o continuă creştere.

Viziunea echipei Zeppelin a fost aceea de a deschide discursul de arhitectură şi problematicile producţiei actuale către un spaţiu de dialog intercultural, multi‑disciplinar, cu o anumită accesibilitate către un public cultivat. În acest context, pentru echipa Zeppelin a fost important să creeze un amplu program cultural conex, expoziţii şi conferinţe ce au pus producţia locală pe fundalul unor fenomene culturale mai ample, deschizând astfel posibilitatea înţelegerii unor direcţii euro‑pene/internaţionale în arhitectură. Importanţa Bienalei de Arhitectură a crescut de la o ediţie la alta, amploarea evenimentului şi relevanţa lui profesională fiind din ce în ce mai mare, iar astăzi putem vorbi de o generaţie nouă a arhitecturii româ‑neşti şi setarea unor standarde ridicate în organizarea festivalurilor şi evenimen‑telor de arhitectură.

2004, 2006, 2008, 2010

Bienala de Arhitectură de la București

ktonbuilder of illusionsarhitEgraditelj iluzija

magazine

prin partener arboreverde

autOrii PrOieCtului: Asociaţia Zeppelin, Point4, Archis Interventions, Hackenbroich Architekten, în cooperare cu ATU, Space Syntax România, StudioBASAR, Platforma 9.1

Cu sPrijinul: Erste Stiftung, Administraţia Fondului Cultural Naţional, Uniunea Arhitecţilor din România, Goethe – Institut

Partener: Roca

În continuarea proiectului iniţiat în 2009, echipa şi‑a concentrat activităţile de cercetare asupra marilor bulevarde cu blocuri din perioada socialismului şi a maidanelor din spatele acestora, pentru identificarea unor soluţii şi elaborarea unei strategii de transformare a acestor locuri ale nimănui în spaţii publice veri‑tabile şi folosirea lor ca elemente de activare a oraşului istoric din spatele cortinei de beton. A fost ales, ca studiu de caz, istoricul bulevard Calea Moşilor, care s‑a dezvoltat puternic în anii ’80. Strategia propusă dezvoltă principiile unei zone de intervenţie (un nou spaţiu public), o deschidere a cortinei de beton printr‑o serie de funcţii publice şi un sistem de reglementare care va favoriza investiţiile şi îmbunătăţirea vieţii din zonă. Proiectul defineşte trei tipuri de zone: una de inter‑venţie, care să acopere spaţiul rămas liber din spatele şirurilor de blocuri şi care poate fi transformată într‑un sistem de spaţii publice printr‑o serie de acţiuni de modernizare conduse de organele administrative; o zonă de protecţie, care coin‑cide în mare cu zona istorică protejată; între acestea, o zonă tampon, constituită din străzile vechi, loturile de teren şi clădirile private, a căror dezvoltare trebuie să se realizeze conform unor reglementări urbanistice. Acestea vor contribui la salvarea zonei de protecţie prin atragerea celor interesaţi să construiască spre zona‑tampon, iar investiţiile (private şi publice) în spaţii comerciale, servicii comunitare, garaje etc vor contribui la îmbunătăţirea calităţii spaţiului public şi vieţii locuitorilor.

Proiectul Magic Blocks a fost finalist la cea de‑a VII‑a ediţie a Premiilor Europene pentru Spaţii Publice, organizată de Centrul de Cultură Contemporană din Barcelona, la care au participat 347 de proiecte din 36 de ţări europene.

Cercetare şi proiect urbanistic în Bucureşti

Magic Blocks 2010 – În spatele cortinei de beton


Cu sPrijinul: Erste Stiftung, Administraţia Fondului Cultural Naţional, Goethe – Institut, Uniunea Arhitecţilor din România, Centrul de Introspecţie Vizuală

Partener: Roca

Calea Moşilor 2010: o cortină agresivă şi gri de beton, specifică anilor ’80, care taie un ţesut istoric şi rupe oraşul în două: în faţa bulevardului un oraş dens şi bine echipat, dar urât şi agresiv, iar în spate oraşul istoric, ascuns şi izolat. Echipa proiectului a propus o serie de intervenţii menite să activeze zona din spatele cortinelor de blocuri, ca spaţii ale comunităţii şi locuri publice în cadrul ţesutului istoric. Aceste locuri abandonate în urma operaţiilor totalitare au un potenţial enorm pentru amplasarea unor spaţii publice veritabile, articularea celor două tipuri de oraş şi reintegrarea în memoria colectivă, în structura urbană şi în circuitul turistic general al unui patrimoniu izolat. Proiectul a vizat porţiuni foarte mici de teren, neocupate şi nerevendicate de nimeni, unde‑au fost realizate, cu mijloace simbolice, diverse tipuri de intervenţii cu implicarea locuitorilor, care să răspundă nevoilor lor imediate, dar şi să respecte şi să exprime scenariul de dezvoltare al locului respectiv. Intervenţiile – în număr de patru: un gang, un loc de joacă, o bancă sub formă de scară şi o fundătură transformată într‑un salon în aer liber – au fost menite să testeze ideile din proiect, să impulsioneze demararea unor operaţii concrete şi să‑i stimuleze pe locuitori să‑şi exprime părerile şi să se implice mai mult în transformarea propriului spaţiu de viaţă.

Magic Blocks 2010Intervenţii urbane


Cu sPrijinul: Erste Stiftung, Administraţia Fondului Cultural Naţional, Goethe – Institut, Uniunea Arhitecţilor din România, Centrul de Introspecţie Vizuală

Partener: Roca

Expoziţia a prezentat publicului rezultatele proiectului Magic Blocks 2010 – ideile esenţiale ale studiului şi strategiei de activare urbană, intervenţiile în spaţiul public din spatele blocurilor de pe Calea Moşilor şi‑un film documentar.

Magic Blocks 2010 – În spatele cortinei de betonExpoziţie / 14.10–5.11.2010, Centrul de Introspectie Vizuală, Bucureşti

Publicaţie

Întreg centrul Bucureştiului este străbătut de cortine de beton: zeci de kilometri de bulevarde cu şiruri neîntrerupte de blocuri construite în anii ’70 şi ’80. În spatele lor se ascunde oraşul vechi, cu străduţe şi case, biserici şi arbori. Între blocuri şi oraşul vechi se întind spaţiile libere rămase în urma demolărilor. Proiectul Magic Blocks 2010 propune o strategie urbană pentru acest tip de spaţii din Bucureşti, iar Calea Moşilor a fost aleasă ca studiu de caz. Sunt prezentate 4 intervenţii în spaţiul public, cu implicarea comunităţii locale, ca punct de plecare pentru viitoarele operaţii de mai mare anvergură.

Magic Blocks 2010 – În spatele cortinei de beton

MagicBlocks—20106

← Situaţia existentă

O cortină de beton, zona haotică din spatele acesteia, mar-ginile zonei istorice centrale. Aceasta din urmă este practic invi-zibilă în cadrul imagi-nii generale a oraşului şi este distrusă în mod accelerat printr-o serie de proiecte individuale speculative.

← Strategie de intervenţie

Strategia dezvoltă principiile unei zone de intervenţie (un nou spaţiu public), o deschidere a cortinei printr-o serie de func-ţii publice la parterele blocurilor şi un sistem de reglementare în zona tampon, care va favoriza investiţiile şi îmbunătăţirea calităţii vieţii din zonă.

Non-spaţiuîn spatele cortinei de beton

Zonă tampon Zonă protejată

Zona de intervenţie

Noul spaţiu public

Zonă tampon Zonă protejată

MagicBlocks—20108

P€

P€

€

€

@

i

↙ Exemplul prezentat aici este porţiunea de teren dintre Calea Mo-şilor şi străzile Marcel Iancu, Episcopul Radu şi Ardeleni.

Spaţiul verde îngrădit spre Calea Moşilor ar deveni o adevărată piaţă urbană inacce-sibilă maşinilor, aleea continuă din spate s-ar transforma în două fundături cu parcajele aferente, iar porţiunile dintre blo-curi şi străzi sau dintre blocuri şi case ar deveni grădini folosite de către locatari.

MagicBlocks—201016

➋ Despre ce fel de teritorii vorbimCredem că amenajarea spaţiului din spatele

blocurilor nu poate fi concepută fără o strate-gie pentru proiectele de construcţii noi din veci-nătatea acestora. E nevoie nu doar de proiecte pentru parcări și spaţii verzi, ci și de o viziune urbană.

Am definit trei tipuri de zone:➀ O zonă de intervenţie, care să acopere spa-ţiul rămas liber din spatele șirurilor de blocuri. Făcând parte din domeniul public, ea poate fi transformată într-un sistem de spaţii publice printr-o serie de acţiuni de modernizare conduse de organele administrative.

➁ O zonă de protecţie, care coincide în mare cu zona istorică protejată.➂ Între acestea două, o zonă tampon consti-tuită din străzile vechi, loturile de teren și clă-diri private, a căror dezvoltare trebuie să se realizeze conform regulamentelor urbanistice. Reglementările ar contribui la salvarea zonei de protecţie, prin atragerea investitorilor care azi vor să construiască acolo spre zona-tampon. Aceste investiţii private (dar și publice) în spa-ţii comerciale, servicii, comunitare, garaje, vor aduce bani și vor contribui la crearea unui spaţiu public activ și la creșterea standardului zonei.

← O strategie care cuprinde 3 zone

Zonă de intervenţieZonă tampon

Idei, principii, instrumenteTeritoriile care compun Calea Moșilor ar tre-

bui să facă obiectul unor proiecte de amenajare urbană (în zona de intervenţie) și al unor regle-mentări privind zona tampon.

De fapt, dincolo de caracteristicile generale, situaţiile din spatele blocurilor sunt foarte dife-rite (spaţii mai mult sau mai puţin largi, accesi-bile, închise faţă de bulevard etc.). În schimb, ele se repetă în alte locuri din oraș. Din acest motiv, am preferat să aplicăm soluţii adaptate aces-tor locuri reale, însă în același timp capabile să reprezinte modele mai generale.

În cadrul studiului nostru, nu am încercat să mimăm proiecte detaliate (care ar trebui elabo-rate ca o etapă a unei operaţii pe termen lung), ci doar să indicăm un set de principii, și pe baza

acestora, să elaborăm scenarii pentru diferitele tipuri de zone.

Instrumentele pentru regenerarea zonei fac parte din două categorii esenţiale:➀ o regândire a spaţiului public: în locul haosu-lui actual de străduţe, alei, maidane, propunem o limitare a accesului auto (inclusiv a parcări-lor) și crearea a două tipuri de zone pietonale: una cu un caracter foarte public și deschis, cea-laltă, cu un caracter mai degrabă semi-public, folosită mai ales de către locuitorii din imediata vecinătate.➁ activităţi ce ar putea avea loc în cadrul spa-ţiului public, precum și modificări funcţionale la parterul blocurilor sau reglementări în zona tampon (restructurare de parcele, orientarea construcţiilor noi către spaţiul public etc.).

un loc al comunităţii

Din pasajul descris mai devreme, un șir de cer-curi colorate te conduce, asemenea firimiturilor lui Hänsel și Gretel, către un al doilea loc, o plat-formă înconjurată de clădiri tehnice și o rampă către subsol. Copiii din blocuri o foloseau deja drept loc de joacă, iar, în cadrul studiului nos-tru, acest loc ar deveni o zonă de sport, joacă și întâlniri. Nu am avut decât să întărim ceea ce se întâmpla deja și să adăugăm doar acele lucruri care să facă locul mai sigur și mai prietenos.O plasă închide balustrada periculoasă către rampă. Banca creată anul trecut de colegii de la StudioBASAR și care a trebuit să plece de la locul

său din cartierul Aviaţiei este reamplasată și devine în același timp loc de stat și pălăvrăgit, cât și tribună pentru jocuri.

Câteva pete și dungi de vopsea desenează marcaje pentru jocuri: fotbal la o poartă, pereţica și pătraţica.

A fost intervenţia la care locuitorii au reacţio-nat cel mai bine. Ne-au ajutat și stat alături (mai ales copiii) iar locul a început să fie folosit intens chiar înainte de a fi terminat.

Un embrion de spaţiu public, între mașini și spaţii tehnice, și poate începutul unei acţiuni de transformare a zonei.



€

@

€

€

P€

P€

P€

P

P€

€

P

P€

€

P

P€

P€

P P€

P€

P€

€

€

P€

P€

P€

P€

P

P

€

€

P

P

P€

P€

€

P

€

€

€

€

P

@

€

P€

P€

P€

P€

P€

i@

€

€

P€

P€

P

€

P€

P€

€

P€

@

P

PP€

@

€

P

P€

P€

P€

P

carpet cleaner

→ programul magic blocks se desfăşoară din 2010 şi este dedicat elaborării de strategii, idei, scenarii alternative şi acţiuni cu privire la reabilitarea ansamblurilor de locuinţe din perioada socialistă din românia.→ magic blocks 2010 este un proiect din cadrul acestui program şi a fost iniţiat de

către asociaţia zeppelin, point4, archis interventions şi hackenbroich architekten.→ prima etapă a proiectului s-a concretizat în două publicaţii, un film şi o expoziţie la centrul de introspecţie vizuală bucureşti.

Proiectul este susţinut de:

www. e-zeppelin.ro/magic-blocks

un salon urban

Nu toate zonele din spatele blocurilor sunt apte de a deveni spaţii publice vii. Uneori găsim locuri la fel de haotic folosite ca toate celelalte, însă mai degrabă ascunse și liniștite. Credem că ar ajunge să fie limitat accesul auto, rearanjate parcările, plantaţi mai mulţi copaci pentru a se ajunge la un ansamblu de grădini aparţinând mai degrabă locuitorilor din blocuri și unde stră-inii ar fi mai puţin tentaţi să intre.

Într-un astfel de loc, între Calea Moșilor și stră-zile Popa Petre, Spătarului și Corbeni se află un mic spaţiu abandonat, mărginit de calcane, un gard nou din beton și un spate de bloc. Mijlocul său este ocupat de un parapet din beton care împiedică parcarea. Scaune și cuiere recuperate, prinse de parapet și un covor din pietriș mărgi-nit de o ramă din lemn compun un salon liniștit în aer liber.

autori şi colaboratori

Workshop martie 2010:Asociaţia Zeppelin: Cosmina Goagea, Ștefan GhenciulescuPoint 4: Justin BaronceaArchis Interventions: Kai VöcklerHackenbroich Architekten: Wilfried HackenbroichColaboratori: Teodora Răducă, Andra Stan, Radu Leșevschi, Gagyi Zsofi, Ioana Păvălucă, Tudor Elian

Dezvoltarea proiectului:Zeppelin: Ștefan GhenciulescuPoint 4: Carmen PopescuArchis Interventions: Kai VöcklerHackenbroich Architekten: Wilfried Hackenbroich

Colaboratori: Radu Leșevschi, Andra Stan.Autorii intervenţiilor în spaţiul public: Justin Baroncea, Ștefan Ghenciulescu, Cosmina Goagea, Radu Leșevschi, Teodora Răducă, Andra Stan, Cristian NiculiciAutorii băncii din lemn pentru intervenţia 2 (locul de joacă): studioBASAR (Alexandru Axinte, Cristian Borcan)Producţia elementelor din lemn, recondiţionări: Ucin Company Designul grafic al expoziţiei și al acestei publicaţii: Radu Manelici Fotografii: Echipa proiectului, Dragoș Lumpan, Daniel ConstantinescuAutori film: Daniel Constantinescu, Victor Velculescu

OrganizatOri: Asociaţia Zeppelin, Point4 şi Archis Interventions, în cooperare cu ATU, Space Syntax România, Hackenbroich Architekten, Platforma 9.1

PrOieCt finanţat de: Institutul Cultural Român prin Programul CANTEMIR

Cu sPrijinul: Muzeul Ţăranului Român, Uniunea Arhitecţilor din România, Fundaţia ERSTE, Forumul Cultural Austriac Bucureşti, Ambasada Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, Rehau Art, Baumax, Wienerberger‑Porotherm, BCR

Parteneri: Velux, Roca

sPOnsOri: Rockwool, Gealan, Resido, Fakro, Dulux

Proiectul de cercetare oferă o analiză sintetică, scenarii, principii şi studii de caz pentru strategii coerente de intervenţie şi modele de proiecte de reabilitare a ansamblurilor din epoca socialistă din Bucureşti. Peste 70% dintre bucureşteni locuiesc în blocuri construite în perioada socialistă, care s‑au degradat în timp şi anunţă probleme economice şi sociale considerabile. În plus, slaba aderenţă la urbanitate a unor locuitori şi concentrarea pe spaţiul privat propriu au dus la transformarea fostelor structuri uniforme într‑un fel de sate pe verticală. Orice bloc a ajuns o colecţie de locuri private, asupra cărora se concentrează acţiunile de îmbunătăţire. Ideea esenţială a proiectului e că reabilitarea acestor cartiere nu se rezumă la reparaţii tehnice, ci trebuie gândită ca un program complex de regene‑rare urbană, ce acoperă şi aspectele spaţiale, sociale şi economice. Operaţiile de reabilitare vor funcţiona doar dacă se reuşeşte activarea unei acţiuni comune. O strategie realistă presupune crearea unui mecanism de participare, consiliere şi comunicare între diferiţi parteneri (asociaţii de proprietari, autorităţi, finanţatori, autori de proiecte, constructori etc) pentru identificarea problemelor, definirea, acceptarea prin negociere şi comunicarea unui proiect economic şi tehnic şi reali‑zarea acestuia sub forma unor acţiuni coordonate.

Cercetare

Magic Blocks 2009

iniţiativă și COOrdOnare: Archis Interventions, Zeppelin, Point 4

Parteneri: ATU, Space Syntax România, Hackenbroich Architekten, Platforma 9,81

PrOieCt finanţat de: Institutul Cultural Român prin Programul Cantemir

PrOieCtul susţinut de: ERSTE Foundation, Uniunea Arhitecţilor din România (prin intermediul fondurilor din taxa pe timbrul de arhitectură), Forumul Cultural Austriac, Wienerberger, BCR, Ambasada Regatului Ţărilor de Jos

Rezultatele primei etape a programului Magic Blocks (studii de caz, idei, principii şi soluţii posibile pentru o strategie de regenerare complexă a cartierelor de locuinţe din perioada socialistă) au făcut obiectul a trei expoziţii internaţionale: în Berlin, la AedesLand, Savignyplatz (08.09–29.10.2009), apoi în Bucureşti (9–26.11.2009) la Muzeul Ţăranului Român, sala Acvariu, şi la Moscova (26–30.05.2010), în cadrul Bienalei internaţionale de arhitectură şi design ARCH Moscow.

Expoziţii / Berlin, Bucureşti şi Moscova

Magic Blocks 2009

editată de: ZeppelineditOri: Ştefan Ghenciulescu, Constantin Goagea, Kai Vockler

ISBN 978‑973‑0‑06942‑6

Scenarii pentru blocurile din perioada socialistă în București

O carte despre probleme sociale şi culturale, despre arhitectură şi spaţiu public, despre economie şi comunitate, despre identitate şi, mai ales, despre energia şi potenţialul acestor ansambluri. După o privire de ansamblu asupra Bucureştiului ca studiu de caz, sunt propuse idei şi principii pentru o strategie de regenerare precum şi soluţii posibile pentru câteva locuri reprezentative.

Carte

Magic Blocks 2009

Scenarii pentru blocurile din perioada

socialistă în București

Scenarios for socialist collective

housing estates in Bucharest

20 | MAGIC BLOCKS

OV

ERV

IEW

Dincolo de identitatea globală, o suprapunere de diferenţe

Și totuși, așa cum știm cu toţii când trecem de la discursul general despre blocuri la unul particularizat despre blocul fiecăruia, ele nu sunt deloc la fel. Dincolo de cele enunţate mai sus, locuirea din perioada socialistă nu a fost uniformă. O suprapunere de diferenţe determină caracteristice extrem de diferite. Există mai multe tipuri de rezolvări arhitecturale și urbane, date de perioada în care au fost construite, de regimul de înălţime, de sis-temul constructiv, de densitate. Localiza-rea – în centru (vom reveni asupra acestei specificităţi românești) sau la periferie, într-o zonă foarte accesibilă sau, dimpo-trivă, izolată – determină diferenţe uriașe de valoare efectivă și percepţie între ansambluri altfel identice ca rezolvare. Vârsta lor declanșează discrepanţe enor-me ale valorii economice (acum că ele se află de 20 de ani pe piaţa liberă): gradul de uzură al construcţiei și al echipamentelor, gradul de rezistenţă la cutremure (din ce în ce mai bun pe măsură ce sunt mai noi), suprafaţa apartamentelor etc.

O privire oricât de sumară asupra hărţii orașului ne dă imediat câteva categorii. Avem de exemplu (puţine) locuinţe din perioada stalinistă sau plombe în centru, a căror scară, situaţie urbană și sisteme constructive le apropie mai degrabă de exemplele antebelice. Asemănător majorităţii orașelor din estul Europei, avem mari cartiere funcţiona-liste, uneori de 200.000 - 400.000 de

Beyond global identity - a superposition of diffe-rences

And yet as we all know, when the general discourse moves from the generic level of ‚blocks’ to that of the block in which we live, no two blocks are quite the same. The above discussion apart, dwelling during the socialist era was far from uniform. A superposition of differences results in features that vary greatly. Architectural and urban solutions vary according to the period when they were put into practice, to height regulations, building systems, density. On the other hand, despite sometimes identical architectural ensemble solutions, location – be it central (massi-ve operations in the center are typical for totalitarian planning in Romania) or suburban, readily accessible or rather isolated - yields huge differences in value as well as in per-ception. How old a building is constitutes another major differentiating factor when it comes to market value, now that such blocks have been on the market for nearly twenty years; the wear and tear of buildings and their equipment is under scrutiny as is earthquake resistance (the newer the building the better), the size of apartments, etc.

A brief look at a city map will instantly reveal a number of block categories. For instance there are few housing ensembles that date back to the Stalinist period; similarly there are only a few central inserts whose scale, urban context and building solutions are closer to those dating from the interwar period. Like most other European cities, Bucharest has its fair share of immense functionalist neighbourhoods which can count as many as

Tipologii de cartiere de blocuri din perioada socialistă (exemple). Examples of socialist neighborhood typologies in the city.

32 | MAGIC BLOCKS

OV

ERV

IEW

MAGIC BLOCKS | 33

Reabilitarea ca proiect comunitar

Rehabilitation as a community project

O orgie a modificărilor individuale. Balcoanele devin verande închise, extinderi ale spaţiilor interioare, curţi individuale suprapuse, depozitări etc. Preferinţele personale și (mai ales) statutul social sunt vizibile în materialele și tehnicile cu care se realizează intervenţiile. Aceste schimbări sunt de obicei ilegale și au un rezultat architectural deplorabil însă exprimă o nevoi evidente și omniprezente și care ar trebui luate în seamă de orice strategie de reabilitare.

An orgy of individual changes. Balconies become glazed loggias, extensions of rooms, superposed courtyards, storage spaces, etc. Personal taste and (particularly) social status are expressed by the materials and techniques used. These changes are usually illegal and their architectural outcome is deplorable, but they express obvious and general needs and should therefore be taken into account by any rehabilitation strategy.

54 | MAgic BLocKS

act

iva

re A

ctiv

Atin

g

MAgic BLocKS | 55

FUN

CTIO

NS

DU

RATI

ON

ACTO

RS

SPORTCULTURE

NATURERECREATION

WEEKLYDAILY

PERMANENT

RESIDENTS

CITIZENS

NEIGHBOURS

HOUSEHOLDS

HOME OWNER ASSOCIATIONS

ASSOCIATIONS OF H.O.A.

YEARLYMONTHLY

EDUCATIONCOMMERCIAL

KIDS - SPACEENTERTAINMENT

FUN

CȚIU

NI

DU

RATI

ĂAC

TORI

SPORTCULTURĂ

NATURĂRECREERE

SĂPTĂMÂNALZILNIC

PERMANENT

REZIDENȚI

CETĂȚENI AI ORAȘULUI VECINIGOSPODĂRII

ASOCIAȚII DE PROPIETARI

ASOCIERI ALE ASOCIAȚIILOR DE PROPIETARI

ANUALLUNAR

EDUCAȚIECOMERȚ

LOCURI DE JOACĂSPECTACOL

O secvenţă de spaţii publice active Sequence / Continous Public Spaces

PIETONI PEDESTRIAN

SPAȚIU PUBLICPUBLIC SPACES

MAȘINI /

TRAMVAI / AUTOBUZ CARS / TRAM / BUS

Activarea spaţiului public Urban Activation Of Public Space

REZIDENȚIRESIDENTS

NEIGHBOURS

VECINI

CITIZENS

CETĂȚENI

Activation of open spaceA matrix with different functions and actors shows in principle the possibilities for short- or long-term activation of open space.

Activarea spaţiului publicO matrice cu diferite funcţiuni și actori indică posibilităţile de principiu de a activa spaţiul liber pe durată temporară sau permanentă. Un spaţiu public continuu în spatele „cortinei de beton”

Spaţiul liber de pe Calea Moșilor poate fi privit drept un potenţial spaţiu public nu doar pentru locuitorii blocurilor, ci și pentru vecinii din centrul istoric și pentru cetăţenii orașului, în general. Inserând funcţiuni și activând aceste zone moarte, s-ar obţine în anumite porţiuni secvenţe ale unui spaţiu public continuu și dinamic.

A continuous urban public space behind the »Concrete Curtains«The open space on Moșilor boulevard can be seen as a potential urban public space for local residents as well as for neighbours from the historical center and for citizens in general. By lending spaces different functions and by activating them a sequence of differentiated and dynamic public spaces will appear.

104 | MaGiC blOCKS MaGiC blOCKS | 105

REA

BIL

ITA

RE R

eHab

ilit

atiO

N

construirea și activarea unui mecanism financiar 1. Înfiinţarea unei agenţii (independente sau din cadrul primăriei) 2. montarea proiectului împreună cu asociaţia de proprietari 3. obţinerea de fonduri de la un partener privat 4. lansarea proiectului constructing and activating a financial mechanism 1. Founding of an agency (independent or integrated into the city hall office) 2. building up a project with the home owner Association 3. Fund raising from a private partner 4. launching of the project

mansarda cu apartamente pentru locuitorii de la parter 1. proiectarea și construirea unui nivel de mansardă 2. locuitorii de la parter iși cedează aparta-mentele și se mută la mansardă 3. spaţiul eliberat la parter intră în adminis-trarea agenţiei The mansarde – apartments for the ground floor inhabitants 1. design and construction of an attic level 2. The inhabitants from the ground floor apartments move into the attic dwellings 3. The free ground floor space gets into the administration of the agency

parterul devine activ (și productiv) definirea structurii funcţionale și proiecte pentru conversia parterului Amenajare: spaţii comerciale și servicii publice spaţiile de la parter încep să devină rentabile și apte de a finanţa alte operaţii pentru imobil. The ground floor becomes active (and pproductive)Functional structure and design for the ground floor conversion construction: commercial spaces and public servicesThe ground floor spaces start to bring in money and to be able to finance other operations for the building

reabilitare integrată finanţată prin închirie-rea spaţiilor de la parter 1. Înlocuirea instalaţiilor existente (termice/electrice/sanitare) 2. Îmbunătăţirea condiţiilor bioclimatice și a impactului ecologic (izolare termică, obloane) 3. tratarea faţadei, reabilitarea și întreţinerea spaţiilor comune overall rehabiliation financed by the ground flooor rental1. replacement of the existing installa-tions: thermical / electrical / sanitary 2. dwelling and ecologic improvement: ther-mal insulation, shading panels 3. Façade insulation, rehabilitation and maintaining of common spaces.

Type 1 – high buildings along the boulevard. Rehabilitation mechanism

Tipul 1 - clădiri înalte lângă boulevard. Mecanism de reabilitare

108 | MAGIC BLOCKS MAGIC BLOCKS | 109

con

clu

zie

CO

nCL

uSI

On

În primul rând, ar trebui să vorbim despre regenerare urbană și de-abia în al doilea plan, despre probleme tehnice. Tehnicile există, pot fi importate și adaptate din alte ţări care se ocupă de multă vreme deja de reabilitarea fondului din anii ‘60 –’70; montajul urbanistic, economic și financiar trebuie însă să răspundă unei situaţii foarte specifice, caracterizată prin structura pro-prietăţii, diversitatea de situaţii și localizări, lipsa unei culturi comunitare.

Urgenţa unei acţiuni coerente este ma-ximă. Degradarea construcţiilor și echi-pamentelor (deloc influenţată de micile îmbunătăţiri individuale) și, independent de aceasta, scăderea accelerată a valorii din cauza amplasamentului și a apariţiei noilor ansambluri va duce la probleme econo-mice (dispariţia unor valori, sărăcire, lipsa posibilităţilor de reabilitare) și, evident, sociale (ghetoizare și apariţia “cartierelor-problemă” cu toate consecinţele ce decurg din aceasta).

Strategii diferite pentrU SitUaţii dife-rite dat fiind faptul că masa de blocuri gri se compune de fapt dintr-o suprapunere de diferenţe spaţiale și sociale. De fapt, nici nu știm destul despre aceste cartiere. Este esenţială constituirea unei baze de date (structură socială pe cartiere, ana-liză economică, decupaje arhitecturale și

Concluzii (1). Principii pentru o strategie de reabilitare

urbane, situaţii juridice) care să permită acţiuni ţintite.

activarea prin SpaţiUl pUblic din care avem o rezervă uriașă. Acesta ar trebui să devină un element al locuirii, de importan-ţă aproape egală cu cea a construcţiilor. În orice tip de societate urbană, calitatea spaţiului public este un factor esenţial pentru valorizarea (inclusiv economică) a unui loc și, totodată, una dintre cele mai eficiente componente ale reabilitării: investiţii minime cu un efect considerabil și care, odată realizate, declanșează operaţi-uni individuale.

proiectUl Urban ar trebui să integreze acţiunile disparate: locuitorii care aduc îmbunătăţiri individuale și acaparează bucăţi de spaţiu public, autorităţile care propun programe de reabilitare termi-că, administraţia domeniului public care amenajează spaţiul liber etc. Proiect urban înseamnă atât planifi-care (prin PUD-uri și PUZ-uri) aplicată unor arii bine definite, cât și proiecte de amenajare a spaţiului public; de fapt, de o gândire arhitecturală și urbană a întregu-lui proces.

e nevoie de cineva care Să aSambleze pieSele, adică de o organizaţie – să o nu-mim agenţie – care ar trebui să coordo-neze operaţiile; fie că este vorba despre o agenţie în cadrul administraţiei locale sau a ministerului de resort, fie despre un ONG specializat, această organizaţie ar avea o componenţă multidisciplinară și ar acţiona exact în punctul cel mai slab: relaţia dintre asociaţiile de proprietari și autorităţi sau instituţii de credit. Este

Conclusions (1). Princi-ples for a Rehabilitation Strategy

First, let’s talk about urban regenerationand leave the technical problems for later. Rehabilitation techniques can be imported and adapted from countries that have long been busy rehabilitating their 1960s and 70s stock; we mostly need a fit-for-purpose urban, economic, and financial frame. This frame needs to address specific conditions here, such as property structure, various in-dividual circumstances and locations, as well as a non-existent community culture.

Urgent coherent action is required. We are faced with a dilapidated building stock whose facilities are in very bad shape; small individual refurbishments cannot improve their state in any way; bedsides price drop caused by changing perceptions about locations and the availability of new housing developments will lead to major problems, economic (loss of certain values, poverty increase, lack of rehabilitation means) as well as social (the emergence of ghettos and “problem-causing neighbourhoods” with everything they entail).

different contextS call for diffe-rent StrategieS given the superposition of spatial as much as social differences. Indeed we know very little about these neigbourhoods. The setting of a database is essential. This should comprise infor-mation about the neigbourhoods’ social structure, an economic and legal analysis,

architectural and urban contexts, all of whi-ch would enable well-tailored action plans.

activate pUblic Space of which we have a yet untapped reservoire. It should become an integral element of dwelling, almost as important as buildings. In any urban soci-ety, the quality of public space contributes to the status of a place as much as to its economic value and is one of the most efficient components of the rehabilitation process. The small investments it requires yield considerable impact and once in place, trigger individual actions.

the Urban project should integrate the otherwise disparate actions: inhabitants who make individual refurbishments and appropriate chunks of public space, autho-rities who embark on thermo-rehabilitation programmes, the department of public domain which landscapes the vacant public space, a.s.o. An urban project includes both planning regulating strictly defined city areas (detail and zone development plans), and public space projects – indeed a process struc-tured in architectural and in urban planning terms.

Someone haS to pUt all the pieceS together namely an organization – let’s say an agency – tasked to coordinate all operations. It could be a local administra-tion or ministry department or it could be just as well a specialised NGO. Whatever its subordination, this body should consist of a multi-disciplinary team whose role is to mediate the relation between owners’ associations and authorities or lending in-stitutions, that is to say act where support is

OrganizatOri: Asociaţia Zeppelin, Point4 şi Archis Interventions, în cooperare cu ATU, Space Syntax România, Hackenbroich Architekten, Platforma 9.1

PrOieCt finanţat de: Institutul Cultural Român prin Programul CANTEMIR

Cu sPrijinul: Muzeul Ţăranului Român, Uniunea Arhitecţilor din România, Fundaţia ERSTE, Forumul Cultural Austriac Bucureşti, Ambasada Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, Rehau Art, Baumax, Wienerberger‑Porotherm, BCR Parteneri: Velux, Roca

sPOnsOri: Rockwool, Gealan, Resido, Fakro, Dulux

Rezultatele primei etape a proiectului Magic Blocks au fost comunicate într‑o serie de 5 conferinţe internaţionale centrate asupra principiilor, strategiilor şi exem‑plelor concrete de revitalizare a spaţiului public şi de realizare a unor proiecte comunitare: 1. La Bucureşti (16.11.2009) – Muzeul Ţăranului Român – cu parti‑ciparea lui Michale Obrist (Austria), Kai Vöckler (Germania), Ivan Kucina (Serbia), Marko Sancanin (Croaţia), Justin Baroncea (România). 2. La Viena (20.11.2009) – Architekturzentrum, în cadrul 17.Wiener Architektur Kongress – conferenţiar Ştefan Ghenciulescu; la Cluj (14.05.2010) – Cinema Victoria, în cadrul Zilelor Arhitecturii la Cluj – conf. Constantin Goagea; 4. La Istanbul (21.05.2010) – Bahcesehir University, în cadrul International Policy Forum of Urban Growth and Conservation in Euro‑Asian Coridor, conf. Cosmina Goagea. 5. La Moscova (29.05.2010) – House of the Artist, în cadrul Bienalei Internaţionale de Arhitectură 2010 – conf. Constantin Goagea.

O versiune condensată a proiectului Magic Blocks 2009 a fost integrată, ca secţiune dedicată României, în expoziţia internaţională „Balkanology. New Architecture and Urban Phenomena in South Eastern Europe”, itinerată în 5 ţări (2009: AzW / Architecture Center Vienna. 2010: Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Bucharest. 2011: Belgrade Heritage House, Belgrade International Architecture Week; Art Pavilion, Podgorica; Vivacom Art Hall, Sofia Architecture Week.)

Conferinţe internaţionale şi expoziţia Balkanology / 2009–2010, Bucureşti, Viena, Cluj, Istanbul, Moscova (conferinţe); Viena, Bucureşti, Belgrad, Sofia, Podgorica (expo)

Magic Blocks 2009

Invitaţie la vernisajul expoziţieiBalkanology. Arhitectura nouă și fenomenul urban în Sud-Estul Europei

Vineri, 15 10 2010; Conferință de presă: ora 11:00, Tur ghidat: ora 11:45, Vernisaj: ora 18:30

Expoziție realizată de S AM Swiss Architecture Museum – Basel, în colaborare cu Az W Architekturzentrum Wien

curator Kai Vöckler / expoziţie finanţată de Fundaţia ERSTE

Căderea sistemului economic socialist în Iugoslavia, Albania, România și Bul-garia a provocat un val extensiv de construcţii improvizate în toată zona bal-canică, luând astfel naștere o nouă formă de urbanizare. Având exemple din Belgrad, București, Kotor, Pula, Prishtina, Sofia, Tirana și Zagreb, expoziţia Balkanology. Arhitectura nouă și fenomenul urban în Sud-Estul Europei ilustrează modul în care abordează arhitecţii, urbaniștii și activiștii aceste procese de rapidă transformare.

Iniţiativa deschide o nouă zonă de discurs arhitectural în România – arhitec-tura cvasi-necunoscută a perioadei post-socialiste și rezultatul planificării nereglementate și necontrolate din ţările vecine din sud-estul Europei.

Vă invităm la vernisajul expoziţiei vineri, 15 octombrie 2010, la ora 18:30, la MNAC. Etajul 2, Strada Izvor 2-4, București / Palatul Parlamentului, aripa E4, intrarea prin Calea 13 Septembrie. Intrare liberă.

Cei trei membri ai colegiului redacţional zeppelin (Constantin Goagea, Cosmina Goagea şi Ştefan Ghenciulescu) au participat la crearea mai multor publicaţii româneşti de arhitectură: revista online de filosofie a spaţiului Virtualia (www.virtualia.virtualia.ong.ro), ediţia românească a revistei Octogon şi reinventarea, în anul 1999, a revistei Arhitectura (fondată în 1906) şi editarea sa regulată până în anul 2010 (90 de ediţii).

Începând cu anul 2011, echipa şi‑a continuat activitatea de publicare a unei reviste sub numele Zeppelin (Arhitectură. Spaţii. Idei). Dată fiind continuitatea – echipă, program şi format – prima apariţie Zeppelin (ianuarie–februarie 2011) a primit numărul 91.

Revista Arhitectura20101999

editată de: Zeppelin & Editura Universitară „Ion Mincu”, Bucureşti

text si fOtO: Cosmin Caciuc

editOri: Ştefan Ghenciulescu, Cosmina Goagea, Constantin Goagea

număr de Pagini: 372

dimensiune: 24 x 22 cm

ISBN 978‑973‑1884‑60‑8

50 de ani de arhitectură: de la modernism la minimalism

Modernism, late‑modernism, postmodernism, deconstrucţie, minimalism. 13 oraşe americane – din New York şi până în Los Angeles. 50 de ani de arhitectură modernă. 60 de arhitecţi faimoşi – de la Louis Kahn şi Mies van der Rohe, la Frank Gehry şi David Adjaye.

2010Carte

Avangarda Americană

editată de: Zeppelin

ISBN: 978‑973‑0‑08875‑5

25 de ore de discuţii, 11 arhitecţi + 1 designer, 20 de proiecte

O selecţie a materialului rezultat în urma primilor doi ani de întâlniri Zeppelin: arhitectură socială şi comunitară, locuinţe minuscule, intervenţii în spaţii publice, acţionism şi nonconstrucţie, logică şi raţiune.

Carte

2010Laborator Zeppelin

10

intro

zeppelin 03 – 2008: Constantin & Cosmina Goagea 018 Câteva lucruri aleatorii despre Tokyo / Random facts about Tokyo zeppelin 04 – 2008: Juan Trias de Bes /TDB Arquitectura/ 068 Forma-peisaj / Form-landscape 072 Lectura topografi că / Topographic reading 078 Spiritul locului / Genius loci 084 Modelare topografi că / Topographic model zeppelin 05 – 2008: Yasuhiro Yamashita /Tekuto studio/ 106 Experimentul constructiv radical / Radical constructive experiment 110 Anvelopanta structurală reinventată / Reinvented structural envelope 118 Spațiul imploziv / Implosive space 122 Destabilizarea percepției / Shaking the perception zeppelin 07 – 2008: Șerban Sturdza 148 Regionalism critic / Critical regionalism 154 Recuperarea tipologică / Typological retrieval 158 Intervenția discretă / Discreet intervention 160 Arhitectura completă / Complete architecture zeppelin 09 – 2008: Angelo Rovența 180 Bricolaj inteligent / Intelligent bricolage 188 Socio-arhitectura / Social architecture 208 Integrare / Integration

172

144

100

064

012

005

12

12

zeppelin 03 – 2008

Cosmina & ConstantinGoagea

104

104

1818NUCLEU

Random facts

about Tokyo

Câteva lucruri

aleatorii

despre Tokyo

106106NUCLEU

Radical constructive

experiment

Experimentul

constructiv

radical

xplorarea arhitecturii pornind de la structură și de la regândirea actu-lui constructiv de bază (asamblare și montaj concret); respingerea problemelor formale disjuncte față de construcție

Exploiting architecture starting from structure and rethinking of the basic constructive gesture (actual assemblage and fi tting); rejection of disjunctive for-mal issues connected to the building itself

E

20

128

64

64


Juan Trias de Bes/TDB Arquitectura/

Barcelona, Spain

9292

ațadele exprimă onest princi-piul planului liber; prelungi-rea planșeelor în afara planurilor vitrate răspunde condițiilor clima-tice, oferind protecția necesară față de însorire

Th e facades honestly expresses the free plan; the extension of the ceiling out-side the glazed planes meet the climate requirements off ering the necessary pro-tection against sunshine

F

11

zeppelin 11 – 2009: Radu Comșa 222 Hiperbolism / Hyperbolism 226 Modelarea concretă noneuclidiană / Non-Euclidian real shaping 232 Pseudosfera / Pseudosphere 238 Conul hiperbolic / Hyperbolic cone zeppelin 14 – 2009: Dorin Ștefan – DSBA 252 Cosmopolit radical / Radical cosmopolitanism 256 Împachetare / Packing 270 Grefa urbană / Urban grafting zeppelin 15 – 2009: studioBASAR 284 Post-situaționism / Post-situationism 290 Improvizație memorabilă / A memorable improvisation 296 Condensare socială / Social condensation zeppelin 16 – 2009: Adriana Mereuță 312 Radicalism artistic / Artistic radicalism 316 Critica prin arhitectură / Criticism through architecture 320 Poverism / Pauperism zeppelin 18 – 2009: Michael Obrist / Magic Blocks 334 Interacțiune publică / Public interaction 338 Intervenție în zonă istorică / Action-space in the historic area 350 Intervenție pe autostradă / Action-space on the motorway

330

308

280

246

216

3

architectureabout of talks 25 hoursarhitecturădespre de discuții 25 de ore

Laborator 01

zepp

elin

Labora

tor 0

1

zeppelin

'0803

13

'0805

105

105

'0803

19'08

0319

eși mă așteptam și aveam de mult o fantasmă a metropolei japoneze, am avut un șoc cultural la Tokyo.

Ce am înțeles imediat despre Tokyo este că e un oraș profund uman, cu toate că de multe ori arată ca în Războiul Stelelor. De vină sunt probabil și cei 5 600 de oameni de pe 1 km pătrat. Pentru a înțelege arhitectura aici, este esențial să ții cont de densitatea urbană incredibilă și de ideea obsesivă de fragilitate în fața unei catastrofe. Pentru că orașul Tokyo a fost anulat de două ori numai în ultimul secol, o dată în cutremurul din 1923 când a rămas pe drumuri ⅔ din populație, și în primăvara anului 1945, bombardat de americani. Atunci imaginați-vă un oraș în întregime nou, construit după '45, la început ieftin și repede, cu mijloace limitate, care au avut puțin de-a face cu rațiuni estetice. Astfel, valul de arhitectură de slabă calitate apărută imediat după război este considerat cel de-al doilea dezastru făcut de mâna omului în secolul XX.Și aici m-am gândit că noi acum ar trebui să fi m foarte atenți, să nu pățim asta în București. Au urmat apoi excesele din bubble years, anii '80 cu

D

'0805

107'08

05107

R ezolvări tehnice + sisteme noi pen-tru forme convenționale în locul generării simpliste de forme noi prin tehnici convenționale; respin-gerea folosirii necritice a sisteme-lor și tehnicilor disponibile

Technical solutions + new systems for conventional forms instead of simple-ton generations of new forms by way of conventional techniques; rejection of uncritical use of available systems and techniques

C ontinuarea reformei profunde a discursului arhitectural, lan-sată odată cu modernismul, care privește clădirile din punctul de vedere al capacității industriei materialelor de construcții

Continuity of thorough reform of archi-tectural discourse as it had been opened by modernism that considered buildings from the industrial capacity or build-ing materials

'0803

21

'0805

129

'0804

65

65

Peisajul urban ca genezăa proiectului

Urban landscape as project birth

➊ proiecte urbane și arhitec-tură topografi că: Casa Calls și Birourile Provasa în San Cugat, ambele în BarcelonaTopographic urban and architecture projects: Calls House and Provasa Offi ces in San Cugat, both in Barcelona

➋ logica procesului constructiv,

'0804

65

'0804

93

210210

lexibilitatea extremă poate genera un inconfort psihologic față de transformarea continuă a spațiu-lui de viață; sistemul este potri-vit mai mult persoanelor singure, cuplurilor fără copii sau familiilor monoparentale

Extreme fl exilibility may generate a psy-chological discomfort for the constant transformation of the living space; the system is rather suitable for singles, cou-ples with no children or single parents

Flastic_LIVINGUNIT este un ansam-blu de design care generează spațiu în diferite ipostaze, variind supra-fața utilă de la 46 m² la 190 m²

Elastic_LIVINGUNIT is a design compound generating space in various ways, and varying the used surface from 46 m² to 190 m²

E

218

218

➋ un concept ciudat care pune cap la cap forme senzuale cu mate-matici rococoA bizarre concept connecting sensual shapes with rococo math

➌ despre geometria neeuclidiană ca mijloc de locomoție spre vii-torul arhitecturii și designuluiOn the non Euclidian geometry as a means of locomotion to the future of architecture and design

➍ lucrări premiate și expuse

228228

Questioning our clichés over a spherical universe, starting from a critique of the very superfi cial way in which the the-ories of complexity are interpreted in modern architecture (blob-architec-ture, promoted by Greg Lynn in mid-90s, for instance, sees the non-Eucli-dian exclusively through a spherical area (blob), forgetting the hyperbolic and depending exclusively on a software able to generate shapes)

hestionarea prejudecăților noastre asupra universului sferic, pornind de la o critică a modului foarte superfi cial în care teoriile comple-xității sunt interpretate în arhitec-tura contemporană (blob-archi-tecture, promovată de Greg Lynn la mijlocul anilor '90, de exem-plu, clasifi că noneuclidianul exclu-siv prin spațiul sferic (blob) uitând hiperbolicul și depinde exclusiv de un software generator de forme)

C

'0911

219

219

în târguri prestigioase internaționaleAwarded works, exhibited in prestigious international fairs

'0911

229

246

246

zeppelin 14 – 2009 Dorin Ștefan – DSBA

280

280


studioBASAR

294

334334NUCLEU

Interacțiune

publică

Public interaction

ichael Obrist face parte din colec-tivul internațional FELD 72 care abordează proiectarea prin expe-rimente punctuale, focalizate pe situații sociale specifi ce

Michael Obrist belongs to an interna-tional team, the FELD 72 that approaches design through specifi c experiments focused on specifi c social situations

M

308

308


Adriana Mereuță

Selectată de noi din grupul celor trei birouri tinere de arhitectură invitate cu această ocazie, Adriana Mereuță este autoarea amenajării centrului Pavilion Unicredit din București.

Selected by us from the three young architectural studios invited with this occasion, Adriana Mereuță is the author of Unicredit Pavilion design.

'0914

247

247

Proiecte recenteRecent projects

➊ problema spațiului urban ori-zontal și vertical: propune-rea de refațadare a Bibliotecii Naționale (2008)Th e issue of the horizontal and vertical urban space: the propo-sal for a new façade of the National Library (2008)

➋ dezvoltarea urbană densă, cu regimuri mari de înălțime:

'0914

275

'0915

281

281

SAR /search-and-rescue/

➊ mai multe chei de lectură pentru înțelegerea spațiului alambicat, dar normal pentru noi, de BucureștiSeveral kinds of readings for understanding a sophisticated space, normal to use, in Bucharest

➋ despre metafora bazarului oriental, cu o „fantomă” și un „pom cu vrăbii”

'0915

295

'0918

335'09

18335

roiectele sunt legate în mod spe-cial de spațiul public și de un mod de a găsi alternative inteligente cu bugete minimale

Th e projects have a particular relation-ship with the public space and seek intelligent alternatives on minimal budgets

PELD 72 pornește de la strategii pen-tru contexte urbane, căutând locuri difi cile, experimentează prin insta-lații la jumătatea distanței dintre arhitectură și instalație artistică, sau prin proiecte alternative, pen-tru a ajunge la soluții arhitecturale neobișnuite, dar foarte amuzante

FELD 72 assumes strategies for urban contexts, looking for diffi cult places; it also experiments installations halfway between architecture and artistic instal-lation, or alternative projects to come to unusual architectural solutions, some-times very funny

F

'0916

309

309

3x25'

Andrei Șerbescu /ADN/, Cosmin Pavel /Abruptarhitectura/ & Adriana Mereuță

➊ povești despre arhitectură de calitate, ca să uităm de mega-programe, megabirouri și megacomplexe de inferioritate

'0916

325

2009

editat de: Zeppelin, Editura Universitară „Ion Mincu” Bucureşti, 2009

Cu sPrijinul: Administraţia Fondului Cultural Naţional

autOr: Ştefan Ghenciulescu

ISBN978‑973‑1884‑19‑6

O lectură proprie a culturii locuirii în Bucureştiul din perioada modernizării libe‑rale. Întrepătrundere, limite care devin locuri, adâncime şi stratifiere ca elemente ale unei culturi urbane particulare. Astfel, creşterea haotică poate fi privită drept o suprapunere de proiecte neterminate, „satul mai mare” drept un oraş transparent, iar dezvoltările din urma vreme stau sub semnul dislocării spaţiului public şi al opacităţii locurilor private.

Carte

Orașul transparent – limite și locuire în București

6 Această lucrare nu este încă una dintre evocările

nostalgice ale unui Bucureşti pierdut. Însă porneşte

de la pasiunea pentru un oraş foarte particular, în

care m-am născut şi pe care tot încerc să îl înţeleg.

Nu sunt sigur că am reuşit, fi indcă acest oraş, în

general insuportabil şi pe alocuri (încă) fermecător,

are această calitate de a-ţi scăpa permanent prin-

tre degete.

Puţine oraşe îţi permit ca, pe spaţiul unei sin-

gure străzi din centru, să treci de la intensitate

metropolitană la impresia de cartier tihnit sau

chiar sat şi să traversezi vreo cinci stiluri şi epoci de

construcţii diferite. În câte centre vechi ale oraşelor

mai trebuie să întri în majoritatea clădirilor (unele

de zece etaje) tot deschizând o poartă de curte?

De unde vine de fapt această imagine? E doar

reminescenţa unei urbanităţi impure, sau este

totuşi o expresie a unui alt fel de cultură urbană?

This book is not one among many nostalgic evo-

cations of a lost Bucharest. Of course, it has started

from my passion for a very special city. It’s the one

of my birth but I’m not sure I really understand it.

Bucharest seems ungraspable: such an unbear-

able city, yet hiding so many strangely charming

places.

There are but few cities where, on the same street

you can meet with metropolitan intensity and,

next to it, you fi nd yourself in a peaceful or even

village-like neighborhood. Walking a few steps,

one fi nds buildings of about fi ve diff erent styles

and ages. In how many city centers can you ac-

cess most buildings (even ten-story high ones) by

opening a gate to a courtyard? I have always been

wondering where this image comes from. Is it only

the leftover of some impure urbanity or the ex-

pression of an altogether diff erent urban culture?

INTRODUCERE

INTRODUCTION

90

26 calitatea de oraş unei aşezări tradiţionale, ele

devenind aproape la fel de importante ca şi

autonomia politică şi juridică1.

Importanţa fortifi caţiilor pentru securitate, dar

şi ca simbol al unui decupaj social şi politic

a determinat un model de creştere pe care îl

regăsim permanent în Evul Mediu şi în unele

cazuri (cum ar fi cel al oraşelor elveţiene), până

departe în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea: o

creştere intensivă, cu construcţii din ce în ce

mai dense în interiorul fortifi caţiilor, apariţia

unor construcţii şi apoi a unor cartiere în afara

acestora, urmată de construirea unei noi centuri

(eventual înglobând şi foste aşezări distincte), o

1 Max Weber, Die Stadt. Max Weber Gesamtausgabe. Abt. I Schriften und Reden: Wirtschaft und Gesellschaft. Band 22/5: Die Wirtschaft und die gesellschaftlichen Ordnungen und Mächte. Nachlass. Teilband 5 (Tübingen: Mohr Siebeck Verlag, 1999).

settlement be a real town, being as important as

the political and judicial self-government.1

The importance of fortifi cations for security and as

symbol of a social and political cutout triggered

a growth model easily identifi able in the Middle

Ages and, in some cases (the Swiss cities) well into

the 18th and 19th centuries; it showed an intensive

growth, denser buildings inside the fortifi cations,

the emergence of new constructions and residen-

tial areas beyond them, new belts (possibly com-

prising the former settlements), a new intra muros

densifi cation and the whole process was repeated

once more. That is also the case of some towns in

Transylvania (Sibiu, is a telling example), that fol-

1 Max Weber, Die Stadt. Max Weber Gesamtausgabe. Abt. I Schriften und Reden: Wirtschaft und Gesellschaft. Band 22/5: Die Wirtschaft und die gesellschaftlichen Ordnungen und Mächte. Nachlass. Teilband 5 (Tübingen: Mohr Siebeck Verlag, 1999).

San Gimignano. Un exemplu

ideal de oraş medieval mic: aşezarea

autonomă, compactă, clar decupată

de teritoriul înconjurător.

San Gimignano as the

ideal small medieval town: an

autonomous, compact settlement,

clearly cut out from the surrounding

territory.

102

Blocul «cubist» de la numărul 21

– o reinterpretare a casei-vagon.

The “Cubist” apartment building

at nr. 21 – a reinterpretation of the

thoroughfare-room house

84 Porţiunea selectată aici pentru analiză este cea

dintre străzile Arthur Verona şi C.A. Rosetti. Întreg

bulevardul (astăzi Gheorghe Magheru – Nicoale

Bălcescu, înainte de război Ion Brătianu – Take Io-

nescu) face parte din marele proiect modern de

străpungere a celor două axe cardinale. Practic

este vorba despre o axă complet nouă, realizată

aproape integral în anii ’30, epocă a unei dezvoltări

urbane fără precedent şi a unui entuziasm gene-

ralizat pentru modernitate. Într-o manieră similară

cu cea pariziană, noua axă generează construcţii

aliniate la ea, însă care ocupă parcelarul vechi (une-

ori comasat) şi se articulează cu parcelele vecine şi

cu celelalte străzi.

Nu găsim nici un element stilistic sau tipolo-

gic „tradiţional românesc” aici: axul aparţine

marii tradiţii franceze a secolului al XIX-lea, pla-

nurile urmăresc de obicei tipologii moderni-

I have chosen to analyze the part between Arthur

Verona and C.A. Rosetti Streets. The whole boulevard

(Gheorghe Magheru – Nicolae Balcescu, Ion Bratianu

– Take Ionescu before the war) belongs in the big

modern project meant to cut the two cardinal axes.

In fact, this axis was a totally new one, mostly built

in the 1930s, an unparalleled development period

marked by an almost unanimous commitment to

modernity. As much as the Parisian one, the new axis

generated aligned buildings, yet standing on the old

parcels (joined sometimes), and articulated with the

neighboring plot structure and streets.

Here, we cannot fi nd a single stylistic or typologi-

cal element belonging to the “Romanian tradition”:

8. BULEVARDUL MAGHERU:

MODERNISM, SUPERDENSITATE

ŞI NEGOCIEREA TRANSPARENŢEI 8. MAGHERU BOULEVARD: MODERNISM,

OVERDENSITY AND NEGOTIATION

OF TRANSPARENCY

Fotografie de epocă.

Period photograph.

110 net publicul de privat. Pe de altă parte, în cele trei

studii de caz din Bucureşti, nu avem de-a face cu

aceleaşi grupuri sociale. Locuitorii bulevardului

Magheru – o burghezie foarte urbană – erau diferiţi

de mica burghezie de pe strada Popa Nan, cu un

mod de viaţă mai patriarhal, deci cu o altă relaţie

cu oraşul. Astăzi, compoziţia socială din aceste

locuri este complet diferită. De asemenea, la scara

generală a oraşului, trebuie diferenţiată acţiunea

autorităţilor asupra spaţiului – care determină direct

forma clădirilor sau a spaţiilor publice sau, prin

regulamente, anumite aspecte ale construcţiilor

private de locuirea în sine.

O analiză care ar lua în considerare toate aceste

determinări îmi pare imposibilă, altfel decât în

mari echipe pluridisciplinare. În aceste condiţii, nu

pot decât să încerc să dau câteva direcţii de abor-

dare şi ipoteze. Ele ar trebui verifi cate, inclusiv prin

quite diff erent. Likewise, one should see distin-

guish between the authorities operating at the

bigger city scale and directly imposing the build-

ing or public space shapes by regulations from

the dwelling itself.

I think that we need multi-disciplinary teams to

deal with all such relations. Therefore, I am only

trying to fi nd some approaches here and of-

fer some hypotheses. However, they have to be

checked, by research studies on the same spaces,

with instruments specifi c to humanities.

Vila (Radu Teacă, Artline – 2008)

Villa (Radu Teacă, Artline – 2008)

7Am pornit de la aprecierile şi clişeele obişnuite –

oraşul verde, îngrămădirea de sate, satul mai mare,

oraşul contrastelor şi altele de acelaşi gen – pentru

a vedea ce se ascunde de fapt în spatele lor. Am în-

cercat să construiesc o metodă mai riguroasă de a

defi ni prin ce e Bucureştiul altfel (măcar în parte) şi

nişte calităţi esenţiale ce ar merita păstrate şi con-

tinuate. Studiul se bazează pe intuiţii exprimate

pentru prima oară în timpul studenţiei, dezvoltate

în cadrul doctoratului la Universitatea „Ion Mincu“

şi în mai multe articole şi proiecte de cercetare. În-

tre timp, lecturii oraşului i s-a grefat şi propunerea

unei metode de cercetare, având ca elemente cen-

trale limitele şi transparenţa. De la cercetarea for-

mei oraşului am ajuns la o interogaţie asupra unei

culturi a locuirii. Poate că această metodă, care

porneşte de la formă pentru a descrie apoi şi soci-

etatea va putea servi şi altor obiecte de cercetare

decât Bucureştiul.

I started my research from the usual clichés: the

green city, the loose assembly of villages, the big-

ger village, a city of contrasts and the like – and

tried to fi nd what lies beyond them. Thus, I tried to

make up a more precise method, able to help me

defi ne what makes Bucharest diff erent (partially

at least) and some essential qualities that deserve

to be kept. My study comes from some insights I

fi rst had during my studenthood and developed

in my doctoral thesis at “Ion Mincu” University and

in several articles and research projects. The search

for an instrument to describe this city developed

into proposing a research method based on the

concepts of limits and transparency. In the end,

the aim of the research became to describe not

only the shape of the city, but a culture of dwelling.

Maybe this method, starting from urban form to

talk about society itself could help some research

objects, others than Bucharest.

91

Spaţiul interior propriu-zis. The interior space

Spaţii intermediare în cadrul clădirii. Intermediary spaces within the building

Transparenţa rezultată din aşezarea pe parcelă. Transparency resulting from the placement of the building on the plot.

Diferenţieri ale spaţiului public. Diff erences within public space

Un sistem complex de lărgiri ale spaţiului public, curţi deschise către stradă, retrageri

şi spaţii intermediare.

A complex system of local widening of the boulevard, yards open to the street, retreats

and intermediary spaces.

27

Bucureşti, mijlocul secolului al XIX-lea.

Cultura urbană balcanică şi mai ales absenţa

fortificaţiilor sunt principalele motive pentru

amestecul deconcertant de urban şi rural.

Bucharest at the middle of the 19th century.

The Balkan urban culture and especially the

absence of town walls are the main reasons

for the quite disconcerting mix-up of urban

and rural areas.

103

Castelaşul de la nr. 34 – o compoziţie delirantă al teraselor,

bovindourilor, loggilor care individualizează apartamentele şi

adânceşte limitele între acestea şi exterior.

The castle at nr. 34 – a delirious composition of terraces,

bow-windows, loggias a.s.o., that individualize the apartments

and deepens the limits between the exterior and the interior.

85 111cercetări asupra aceloraşi spaţii, însă cu instrumen-

tele ştiinţelor umane.

În primul rând, aş discuta o concluzie care, la prima

vedere, pare pertinentă: spaţiul public slab al

Bucureştiului ar fi cel care a determinat o aşezare

a nenumărate fi ltre, ca tot atâtea locuri protejate

unde te poţi arăta şi întâlni – locuri de care o

cultură urbană puternică ar avea mai puţină nevoie.

Însă această logică este contrazisă de dezvoltarea

istorică. Am observat mai sus o creştere şi o trans-

formare a transparenţei ce a acompaniat tocmai o

urbanizare progresivă. În schimb, situaţia de după

1989, în care spaţiul public se dezagregă progresiv,

nu a generat fi ltre suplimentare, ci, dimpotrivă, o

închidere din ce în ce mai pronunţată. Cred că se

poate accepta transparenţa mai degrabă drept un

mod de a realiza o deschidere mediată între public

şi privat, o tendinţă niciodată exprimată explicit de

First of all, I would like to linger a little on an appar-

ently relevant conclusion it may seen it is Bucha-

rest’s weak public space that led to the several

fi lters as protected areas where you might expose

yourself and meet, places that a powerful urban

culture would not need any longer. But this logic

is contradicted by historical development. I have

already pointed to the growth and change of

transparency that went along with the progressive

urbanization. On the other hand, after 1989, when

public space is progressively deteriorating, we can

see no additional fi lters; quite the contrary, dwelling

Sediul Uniunii Arhitecţilor din România şi spaţii pentru birouri

(Dan Marin, Zeno Bogdănescu, 2003 - ’04).

Headquarters of the Union of Romanian Architects and office

spaces (Dan Marin, Zeno Bogdănescu, 2003-04).

2008

OrganizatOri: echipa Zeppelin

Cu sPrijinul: Muzeului Ţăranului Român, Administraţia Fondului Cultural Naţional

Partener: Cembrit

sPOnsOri PrinCiPali: Final Distribution, Velux, Comisia Naţională pentru Investiţii

sPOnsOri: Rheinzink, Apla, Alukonigstahl, Kludi, Steelcase România, Energobit Schreder, Bramac, Rigips, Bicau, Romstal, Cărtureşti

Expoziţia a promovat 16 proiecte alternative pentru îmbunătăţirea spaţiilor publice din Bucureşti. Idei mici, în privinţa costurilor, care ar putea ameliora semnificativ calitatea vieţii unor comunităţi şi anumite situaţii urbane. Elaborate de membrii organizaţiei şi tineri arhitecţi invitaţi, propunerile adresate autori‑tăţilor şi publicului larg vizau locuri diverse, de la terenuri abandonate în marile cartiere de blocuri, la spaţii din inima centrului istoric. Cerinţa esenţială a fost refuzul utopiei şi inventarea unor soluţii cu buget foarte redus, care să poată fi puse rapid în practică şi să capete valoare de operaţii‑model: fără risipă, demolări excesive şi construcţii de mare amploare, dar cu o ţintă bine precizată, putem face viaţa oraşelor noastre suportabilă. O parte dintre aceste proiecte au intrat între timp în faze mai avansate. Proiectul şi‑a propus să ofere suport unui sistem administrativ lent, să promoveze profesionişti, modele teoretice şi strategii de lucru rapide.

Expoziţie / conferinţă / 17.10–15.11.2008, Muzeul Ţăranului Român, sala Acvariu

Idei mici pentru un oraș mare

> Irina Băncescu & Olivia

Nicolescu

> Bogdan & Van Broeck

Architects (Oana

Bogdan, Leo Van Broeck,

Sofie Liesenborghs, Joris

Moonen, Philip Stessens,

Aron Sumeghy)

> Radu Comşa

> Atelier Mihai Duţescu

> ISD STUDIO

(Ştefan Davidovici

& Irina Şuteu)

> Horia Marinescu

> Vladimir Obradovici

> Planwerk Cluj

> Point4 & Arhitectura

(Justin Baroncea,

Radu Enescu, Ştefan

Ghenciulescu,

Constantin Goagea, Jean

Craiu, Carmen Popescu,

Ada Demetriu)

> Synthesis Architecture

(Panteli Mourgka)

> Ştefan Tuchilă

bienala d

e arhitectură bucurești

Iat o demonstraie c se poate face ceva cnd vorbim de spaiul public, de blocurile comuniste, de strzi ticsite de maini, de monu-mente sau de grdini, de tot ce ne doare pe noi cel mai tare. Am lansat acest titlu i am primit 16 proiecte care se pot realiza cu bani puini i logistic insignifiant: unele sunt proiecte de design urban, altele efort de recuperare, un mic recycle al locului, iar altele propun o curenie deteapt. Noi suntem gata de treab.

i probabil v ntrebai ce-i cu cioaraCioara e n expoziie fiindc nou ne place adaptarea ei de la cmpul cu grune la forfota din ora. E un martor simpatic al tranziiei de la viaa de sat la cea urban. Ea e o parte din fauna slbatic adaptat acestei convieuiri. i mai sunt i altele, dar e doar un afi nu trebuie s scriem tot.

Un proiect inventat de revista Arhitectura www.bab.ro

organizatori

REVISTAUNIUNIIARHITECTILORDIN ROMANIA

NR. 52FEB 20078 RON

partener

sponsori principali

sponsori


cu sprijinul

parteneri media

ROSU:C: 0M: 100Y: 100K: 0

POLICROMIE:Pantone 73-1 C

CULOARE SPECIALA:Pantone 485 C

MAGENTA:C: 0M: 100Y: 0K: 0

POLICROMIE:Pantone Process Magenta C

CULOARE SPECIALA:Pantone Process Magenta C

PORTOCALIU:C: 0M: 40Y: 100K: 0



17 octombrie 15 noiembrie Muzeul ranului Romn sala Acvariu


Cu sPrijinul: Muzeului Municipiului Bucureşti

Partener: Cembrit

sPOnsOri PrinCiPali: Gerard, Velux, Comisia Naţională pentru Investiţii

sPOnsOri: Rheinzink, Apla, Alukonigstahl, Kludi, Steelcase, Energobit, Bramac, Rigips, Bicau, Romstal, Cărtureşti

O excursie în istoria arhitecturii contemporane, povestind despre condiţia arhi‑tectului modern în calitatea lui de turist / observator al lumii, încercând o privire mai puţin interesată de seducţia suprafeţelor şi mai mult aplecată spre descifrarea aspectelor ascunse ale locurilor şi obiectelor. O viziune fotografică despre realităţi arhitecturale evoluate şi în acelaşi timp povestea unor arhitecţi în căutarea unei viziuni consistente asupra realului.

2008Expoziţie de fotografie de arhitectură contemporană / Fotografii de Cosmin Caciuc şi Ştefan Tuchilă; curator: Constantin Goagea, 17.10–15.11 2008, Galeriile de Artă ale Municipiului Bucureşti

35 de orașe, mulţi pixeli, ceva cafea

w

EXPOZIŢIE DE FOTOGRAFIE DE ARHITECTURĂ CONTEMPORANĂGaleriile de Artă ale Municipiului București (Galeria Nouă) strada Academiei nr.15 17 octombrie – 15 noiembrie 2008 www.bab.ro

Unul în Europa, celălalt în America: planul de călătorie, descărcatul fișierelor, biletele, așteptatul autobu-zului, de încărcat bateria, de verificat spaţiul liber pe disc, cum e vremea, cum e lumina, o cafea, ultimele reglaje, clack. Poate că toată lumea face azi la fel, iar acum vă uitaţi la locurile la care s-au uitat și ei și le-au fotografiat, le știaţi deja, sunt locurile pe care alţii le-au creat din alte imagini, din alte citate, din alte călătorii. Iar cei doi fotografi caută un fel de-a lua un oraș nou în posesie, un fel aparte de a-l jalona cu arhitectură contemporană sau de a-l memora.Sunteţi parte dintr-un tablou, care e parte din alt tablou mai mare, voi, călătoriile voastre, numai că nu sunt oglinzi paralele care ne dau mereu aceeași imagine, ci o lume colţuroasă, inexactă, în schimb bogată.

Este o expoziţie despre un fel de arhiturism, care nu e doar pamplezir, e căutare, descoperire, cunoaștere, index de arhitectură contemporană, poveste personală. Această expoziţie e o viziune fotografică despre realităţi arhitecturale evoluate și în același timp povestea unor arhitecţi în căutarea unei viziuni consistente asupra realului. Bienala de Arhitectură București 2008 vă trimite într-o excursie in istoria arhitecturii contemporane, povestind despre condiţia arhitectului modern în calitatea lui de turist / observator al lumii, încercând o privire mai puţin interesată de seducţia suprafeţelor și mai mult aplecată spre descifrarea aspectelor ascunse ale locurilor și obiectelor. – curator Constantin Goagea

ȘTEFAN TUCHILĂ & COSMIN CACIUC

bienala d

e arhitectură bucurești

organizatori

REVISTAUNIUNIIARHITECTILORDIN ROMANIA

NR. 52FEB 20078 RON

partener

cu sprijinul

sponsori principali

sponsori


parteneri media

ROSU:C: 0M: 100Y: 100K: 0



MAGENTA:C: 0M: 100Y: 0K: 0

POLICROMIE:Pantone Process Magenta C

CULOARE SPECIALA:Pantone Process Magenta C

PORTOCALIU:C: 0M: 40Y: 100K: 0



2008



Partener: Cembrit



Prin instalaţia foto propusă de Ştefan Tuchilă, într‑un demers deliberat provocator, chiar polemic, proiectul a conturat cadrul urban românesc actual redus la esenţă: conflictul dintre oraş şi cei care îl populează. 110 cadre fotografice realizate în Bucureşti pentru a preleva cuvântul cel mai des întâlnit pe străzile lui, ecou al unor raporturi de permanentă ostilitate şi‑al unei agresivităţi surde.

www.archiphotos.com/nu

Instalaţie foto / Autor: Ştefan Tuchilă, 17.10–15.11.2008, Muzeul Ţăranului Român, sala Foaier

nu / spaţiul public la români

2008



Partener: Cembrit



Instalaţia Hyperlocked a fost creată pentru a servi drept suport pentru introdu‑cerea în circulaţie a termenului de Hiperbolism, care ar putea defini o tendinţă arhitecturală apărută la finele secolului XX şi caracterizată de folosirea exhaus‑tivă a succesiunilor de suprafeţe sferice şi hiperbolice. După un modernism mult lungit şi după exagerările postmoderne ornamentale şi istoriciste, reacţia pur geometrică, neeuclidiană, pare să‑şi fi netezit calea pentru succes la public şi critică, deşi miza e doar vizuală, fără funcţionalitate intrinsecă. Succesiunea de suprafeţe sferice şi hiperbolice pe un volum arhitectural este exclusiv rezultatul modelării digitale, astfel de creaţii nu mai au nicio conotaţie organică, denumi‑rile de „biomorfism” sau „noul curent organic” fiind, aşadar, improprii. Instalaţia a prezentat în premieră absolută prototipul material al unor pânze hiperbolice întreţesute, în care liniile asimptotice ale pânzei interioare sunt determinate de poziţionarea în reţeaua discretă a pânzei exterioare. O astfel de imagine nu mai fusese, anterior, creată tridimensional, fiind posibilă până acum doar virtual, pe ecranul monitorului.

Instalaţie / Autor: Radu Comşa, 17.11–15.11.2008, Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti

Hyperlocked

2008

OrganizatOri: Asociaţia Zeppelin pentru ediţia română a proiectului; o co‑producţie a Wiener Städtische Versicherung AG – Vienna Insurance Group şi Arhitekst Zagreb; comisari: Adolph Stiller, Vera Grimmer, Tadej Glažar, Maroje Mrduljaš, Andrija Rusan


Partener: Cembrit



Explozia de arhitectură de bună calitate nu se datorează doar condiţiilor actuale, ci şi unei continuităţi istorice. Expoziţia s‑a concentrat asupra celor mai productive perioade din istoria modernă şi contemporană, prezentând o selecţie de lucrări exemplare. Prima corespunde anilor ’30, de după câştigarea independenţei. Arhitectura anilor ’50 şi ’60 reflectă situaţia specială a Iugoslaviei în lagărul socia‑list. Lipsa stalinismului şi deschiderea accentuată spre Occident, mai ales în cadrul republicilor din vestul federaţiei, au favorizat o arhitectură modernă care a răspuns contextului dalmat şi general mediteranean. Noile orientări de după războaiele balcanice reflectă reintegrarea în spaţiul cultural european şi transformările sociale şi, în acelaşi timp, căutările în sensul unui regionalism critic.

Expoziţie itinerantă adusă în România şi conferinţă de arhitectură contemporană croată / 17.10–15.11.2008, Muzeul Ţăranului Român

Avangardă și continuitate

2008

exPOziţie realizată de: Organizaţia Arhitecţilor din Ungaria; curatori: Reischl Gábor, Csontos Györgyi, Pálóczi Tibor

OrganizatOri la buCurești: echipa Zeppelin


Partener: Cembrit

sPOnsOri PrinCiPali: Final Distribution, Velux, Comisia Naţională pentru InvestiţiiSponsori: Rheinzink, Apla, Alukonigstahl, Kludi, Steelcase, Energobit, Bramac, Rigips, Bicau, Romstal, Cărtureşti

Expoziţia a urmărit idei şi concepte noi în lucrările a 39 de autori din noua gene‑raţie de arhitecţi maghiari (20–40 ani). Selecţia prezentată a fost făcută în urma unui concurs naţional, unul dintre cele mai importante criterii fiind cel legat de abordarea problemelor de mediu, a felului în care proiectele se adaptează la locul în care se inserează, a relevanţei lor pentru acel sit, a modului în care îşi exprimă şi transmit ideile inovatoare.

Expoziţie itinerantă adusă în România / 17.10–15.11.2008, Muzeul Ţăranului Român

FFF08

2008

OrganizatOri: bfstudio‑Architekten din Berlin şi Institutul Goethe din Bucureşti cu echipa Zeppelin

Expoziţia şi‑a propus popularizarea operei unui arhitect excepţional, însă mult prea puţin cunoscut. Rudolf Fränkel s‑a născut şi a lucrat în prima parte a vieţii în Germania. În 1933, după instaurarea nazismului, a emigrat şi s‑a stabilit la Bucureşti, de unde a emigrat iar în 1937 spre Anglia. După război s‑a stabilit definitiv în Statele Unite. Expoziţia a avut trei secţiuni: prima, dedicată în general operei lui Fraenkel, stabilea paralele între activitatea din Germania şi cea din România. Secţiunea centrală conţinea cea mai importantă lucrare din Berlin, cartierul‑grădină Atlantic, precum şi restaurarea sa de către biroul bfstudio‑Archi‑tekten – un model de revitalizare urbană şi de reînviere a unui spirit metropolitan. Model esenţial pentru un oraş ca Bucureştiul, al cărui excepţional patrimoniu modernist, complet ignorat de societate şi de elitele culturale, se află pe cale de deteriorare iremediabilă. A treia secţiune ilustra evoluţia operelor lui Fränkel în ultimii 70 de ani. Lectura fotografică a artistului Iosif Kiralyi depăşeşte scopul documentar, transfigurând măreţia şi declinul visului modernist în Bucureşti.

Expoziţie monografică / 29.10–30.11.2008, MNAC – galeria ¾, Teatrul Naţional Bucureşti

Arhitecturile urbane ale lui Rudolf Fränkel

2007

OrganizatOri: echipa Zeppelin, Scalae ED, Fundaţia Met.Room

Partener: Ordinul Arhitecţilor din România

PrOieCt finanţat de: Ministerul Culturii şi Cultelor din România

O expoziţie cu arhitectura Bucureştiului prezentată în Barcelona. Aparent, capitala noastră e un colaj de fragmente, un loc al coliziunilor de arhitecturi şi identităţi; în fapt, un incredibil laborator al modernităţii. Nu există ipostază a evoluţiilor ultimelor două secole care să nu se regăsească aici, unde coabitează un fond originar balcanic, interpretarea originală a modelelor metropolitane de secol XIX, patrimoniu european de arhitectură modernistă interbelică, cea mai mare operaţie totalitară realizată în Europa şi, în fine, dezvoltarea frenetică şi fragmentară ce a urmat prăbuşirii dictaturii. Titlul de Jukebox City preia metafora tonomatului – hituri din diferite epoci aşezate aparent în dezordine, dar cu teme şi genuri ce structurează discret colecţia generală. Expoziţia, structurată în 5 secţiuni, a fost gândită ca un sistem de obiecte şi instalaţii aşezate liber în diferite spaţii, vizi‑tatorul fiind stimulat să descopere şi să interacţioneze cu oraşul şi cu operele de arhitectură. De exemplu, în prima secţiune – Straturile Oraşului, mişcarea unei maşinuţe de jucărie de‑a lungul planului deplasa o proiecţie pe perete – un colaj de poze de pe traseul real: o plimbare virtuală pe un traseu pe care se juxtapun biserici vechi, clădiri de sfârşit de secol, modernism interbelic sau de anii ’60 şi giganticele intervenţii ceauşiste.

Expoziţie / 18.10–18.11.2007, Galeria met‑room, Barcelona

Jukebox City

2007


buCureștiParteneri: Carpatcement, Velux, Robstone, Asociaţia Fondului Cultural Naţional

sPOnsOr: Mons Medius

Cu sPrijinul: Muzeului Naţional de Artă al României

baselParteneri: Festivalul Culturscapes, Institutul Cultural Român

Proiectul interactiv care a reprezentat România la a 10‑a ediţie a Bienalei de la Veneţia din 2006, unde‑a avut 50.000 de vizitatori şi 3500 de participanţi activi, a fost prezentat în 2007 publicului din Basel (în noiembrie, la Muzeul Elveţian de Arhitectură, în cadrul unui amplu festival dedicat României, Culturescapes) şi Bucureşti (iunie 2007, Sala Dalles). În esenţă, un model de studiu sociologic, urbanistic şi de arhitectură sub forma unui joc, menit să modeleze implicarea activă, decizia în privinţa tendinţelor de dezvoltare, un apel la reacţii, păreri şi soluţii, care pune problema coabitării, a confruntării de idei, a soluţionării dorin‑ţelor şi viziunilor personale despre oraş şi urbanitate. Care vorbeşte despre binele şi interesul social.

http://old.culturescapes.ch/en/2007/program‑basel/exihibitions/

Expoziţie la Basel şi Bucureşti

Remix!

2006

CO‑autOri: Constantin Goagea (vice‑comisar), Cosmina Goagea, Ştefan Ghenciulescu, Justin Baroncea, Ana Bleahu, Carmen Popescu (membru în echipa de concurs)

COmisar: Marius Marcu‑Lapadat

OrganizatOr: Uniunea Arhitecţilor din România

CO‑OrganizatOri: Ministerul Culturii şi Cultelor din România, Institutul Cultural Român

sPOnsOr: Carpatcement

Pornind de la caracterul fragmentar al realităţii româneşti, expoziţia prezenta nouă categorii fundamentale: energii şi potenţiale, spaţiul public, modele de locuit (casa de vis), segregarea socială (gentrificarea opusă sărăciei extreme), proble‑mele ecologice, monumentele şi patrimoniul, oraşul, satul şi, în final, planifi‑carea. Erau prezentate şi abordări alternative – urbanism democratic, arhitectură responsabilă, proiecte sociale – ce încearcă să echilibrezele tendinţele globale. Categoriile, transformate în întrebări simbolice, au luat forma unor cuburi mari: pe două feţe opuse era scrisă o întrebare, pe celelalte 4 feţe erau variante de răspuns. Jucătorul amplasa fiecare cub pe o platformă, având partea cu răspunsul preferat orientată în sus. Fiecare faţă conţinea o plăcuţă de identificare ascunsă, citită de un sistem electronic care‑o transmitea unui computer. Acesta interpreta răspunsu‑rile şi le afişa pe un ecran, urmate de o imagine reală din România, reprezentativă pentru alegerea respectivă. Jucătorul afla astfel ce fel de dezvoltare a ales, cât de modernă sau conservatoare, liberală sau ecologistă, individualistă sau comu‑nitară va fi România pe care a remixat‑o. În final, suma acestor jocuri individuale construia imaginea unui proiect comun şi ilustra principalele zone de dezechilibru, care au cel mai mult nevoie de negociere şi de implicarea comunităţii.

Pavilionul României la Bienala de la Veneţia 2006

Remix!

2006

editat de: Q Group Proiect

editOri: Constantin Goagea, Cosmina Goagea, Ştefan Ghenciulescu, Justin Baroncea, Ana Bleahu

ISBN‑10 973‑04537‑2ISBN‑13 978‑973‑0‑04537‑6

Catalogul Pavilionului României la Bienala de arhitectură de la Veneţia; prima analiză multidisciplinară (arhitectural‑urbanistică, sociologică, antropologică şi ecologică) a evoluţiilor teritoriului românesc după 1989.

Carte

Remix. Fragments of a country

2006


CuratOr: Yoshihide Kobabawa

sPOnsOri PrinCiPali: Henkel Bautechnik, Dupont România

sPOnsOri: Knauf, Velux, Bramac, MonsMedius, Delta Design, Hunter Douglas, Steelcase România, Isover, Lafarge, Xerox, Fakro

Cu sPrijinul: Primăria sectorului 1 Bucureşti, Ministerul Culturii şi Cultelor, Administraţia Fondului Cultural Naţional, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Compania Naţională de Investiţii, Ambasada Japoniei la Bucureşti, Japan Foundation, Stage Expert

Expoziţia a prezentat un mod particular de raportare la tradiţie, reflectat de arhitectura japoneză actuală. Continuitatea nu constă în perpetuarea unui „stil japonez”, dar se poate observa că arhitecţii niponi sunt mai degrabă înclinaţi să caute idei, concepte, fundaluri aflate la baza arhitecturii tradiţionale, iar nu tipologii sau modele. Au fost definite categorii comune pentru cei prezentaţi în expoziţie, punând astfel în evidenţă 3 direcţii de selecţie:

1. Arhitectură de primă mărime, rezultând o selecţie bazată mai ales pe comple‑xitatea programelor şi dezvoltarea spaţiului public: Jun Aoki, Tetsuo Furuichi, Waro Kishi, Kazuhiro Kojima, Kengo Kuma, Hiroshi Naito, Sanaa şi Taira Nishizawa.

2. O a doua selecţie se orientează mai degrabă către spaţiul locuirii, al micilor funcţiuni şi al căutărilor de alternative: Ryuichi Ashizawa, Sou Fujimoto, Masahiro & Mao Harada, Jun Igarashi, Kumiko Inui, Kazuyasu Kochi, Hironori Matsubara, Tetsuya Nakazono, Makoto Tanijiri şi Kuniaki Takahashi.

3. Structuri inginereşti – exemple de mutaţii în gândirea construcţiei, transfor‑mări ale unui mod de a gândi, ce trec dincolo de scară şi program: Kenji Nawa şi Jun Sato.

Din punct de vedere pur vizual şi stilistic, arhitectura contemporană şi cea tradi‑ţională par complet separate, dar această expoziţie pune în evidenţă tocmai felul în care spiritului poetic al arhiecturii japoneze se mută în altă perioadă de timp, în altă paradigmă culturală şi tehnologică, cea a prezentului.

Expoziţie de arhitectură japoneză contemporană / 8.11.2006–8.01.2007, Muzeul Naţional de Artă Contemporană

Continuity vs. Mutation

2006

exPOziţie realizată de: Japan Institute of Architects

OrganizatOri la buCurești: echipa Zeppelin

sPOnsOri PrinCiPali: Henkel Bautechnik, Dupont România

sPOnsOri: Knauf, Velux, Bramac, MonsMedius, Delta Design, Hunter Douglas, Steelcase România, Isover, Lafarge, Xerox, Fakro

Cu sPrijinul: Primăria sectorului 1 Bucureşti, Ministerul Culturii şi Cultelor, Administraţia Fondului Cultural Naţional, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Compania Naţională de Investiţii, Ambasada Japoniei la Bucureşti, Japan Foundation, Stage Expert

Sensai, cuvântul care‑a dat titlul expoziţiei, e un concept estetic tipic japonez şi s‑ar putea traduce prin frumuseţe, delicateţe, subtilitate, sofisticare. Înseamnă atingere umană, apropiere delicată, meşteşug, şi e într‑un fel opusul tehnolo‑giei şi elementelor industriale. Perspectiva se concentrează asupra obiectului de arhitectură în detalii, asupra combinării adecvate de materiale, fiecare atent selectat pentru efectul lui, asupra atmosferei şi a emoţiilor. Echilibru total şi adecvare totală. O imagine foarte simplă şi curată, în spatele căreia se ascund tehnici sofisticate, o grijă enormă pentru cel mai insignifiant detaliu şi, desigur, foarte multă proiectare. Caracterul Sensai constă în răspunsuri potrivite, echi‑libru şi poezie, frumuseţea spaţiului gol şi economia limbajului. Despre toate acestea, despre felul în care se poate produce o arhitectură extrem de actuală şi valoroasă pe fundalul unei tradiţii discrete şi esenţializate a fost vorba în proiec‑tele celor 10 arhitecţi expozanţi: Taro Ashihara, Yasushi Horibe, Kazuo Iwamura, Chitoshi Kitara, Hiroshi Naito, Akira Sakamoto, Eizo Shiina, Yoshiji Takehara, Akira Watanabe şi Ken Yokogawa.

Expoziţie de arhitectură contemporană japoneză / 8.11.2006–30.01.2007, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Bucureşti

Sensai

2005


CO‑OrganizatOr: Muzeul Naţional de Artă Contemporană

CuratOri: Cosmina Goagea, Atsuro Osada

Cu sPrijinul: Ambasadei Japoniei la Bucureşti

Partener: Carpatcement

Trei arhitecţi japonezi sub 40 de ani: Kumiko Inui – una dintre cele mai talentate arhitecte nipone în ascensiune, Naoyuki Nagata – care excelează în proiectarea de locuinţe, şi Tomio Mabuchi – un arhitect foarte discret până acum, membru al unei echipe de antreprenoriat cu peste 10.000 de angajaţi. Esenţial pentru modul lor de a face arhitectură e faptul că toţi şi‑au început cariera în artă şi design. Totodată îi uneşte o perspectivă similară asupra arhitecturii, în acelaşi timp implicată şi detaşată. Expoziţia 3j40 prezintă experienţa pe care ei au acumulat‑o în ultimii ani şi situaţia unor intervenţii urbane de foarte bună valoare, realizate ca alternativă la ceea ce s‑a construit într‑o perioadă critică din istoria Japoniei. În contextul aderării la UE, oraşele româneşti suferă schimbări dramatice şi rapide, asemănă‑toare celor la care au fost supuse oraşele japoneze între 1960 şi 1980. Expoziţia a fost şi o invitaţie pentru arhitecţi, investitori în construcţii şi alţi decidenţi români să conştientizeze complexitatea impactului pe care îl au pe termen lung acţiunile lor şi să‑şi asume responsabilitatea pentru orice gest înfăptuit în oraş.

3j40Expoziţie de arhitectură japoneză contemporană / 16.06–7.07.2005, Muzeul Naţional de Artă Contemporană

2005


Parteneri: Ordinul Arhitecţilor din România, British Council

Fotografiile sale, aparent colaje sau trucaje lesne de realizat digital, sunt create cu ajutorul unui aparat foto de 35 mm de unică folosinţă, ieftin, uşor modificat, astfel încât un număr de imagini, de obicei trei, să fie contopite. Disconectând mecanismul automat ce reglează diafragma şi rulajul filmului, Ferrari controlează manual durata de expunere şi poate lega între ele perspective diferite acoperind suprafaţa de film deja expusă.

Fotografiile lui Diego Ferrari investighează în primul rând felul în care investim prin locuire spaţiul. De la instalaţiile timpurii la seriile mai recente de fotografii, el s‑a concentrat pe schimbările subtile de sens date de transformarea luminii, multi‑plele perspective concentrate într‑un singur cadru, jocul dintre interioarele vizibile şi cele invizibile şi pe exagerarea detaliilor formelor arhitecturale şi umane. Pentru el, spaţiul nu e niciodată o scenă neutră pe care oamenii îşi desfăşoară activităţile. Îl înţelege mai degrabă ca pe o forţă activă care transformă şi e transformată de acţiunile noastre.

Expoziţie de fotografie / 1–16.09.2005, casa Mincu – Ordinul Arhitecţilor din România

Expo Diego Ferrari

2005


Parteneri: Ordinul Arhitecţilor din România, British Council

Un film experimental despre oraşul contemporan văzut ca o entitate globală, creaţie a grupului britanic Neutral. Imaginile filmate în două oraşe diferite, Londra şi Bombay, sunt combinate, amestecate sau juxtapuse, locurile comune sunt explorate, puse în contradicţie sau subliniate, ocultând în mod deliberat sursele geografice şi conturând o experienţă stranie a locuirii contemporane. Filmul sondează percepţiile subiective ale unei urbanităţi globale, se joacă cu imaginaţia, aşteptările şi preconcepţiile spectatorilor. Imaginile fluxurilor urbane se combină într‑o coregrafie elaborată şi o atmosferă complexă, folosind muzica drept forţă motrice. Încetinirea spontană a fluxurilor măreşte atenţia şi percepţia selectivă a elementelor urbane. Grupul Neutral realizează creaţii digitale pentru cele mai faimoase nume ale arhitecturii contemporane: Zaha Hadid, Herzog de Meuron, David Chipperfield. Proiecţia filmului a avut loc în Piaţa Revoluţiei, în cadrul Festivalului George Enescu.

Proiecţie film realizat de Neutral (Londra) / 15–16.09.2005, Piaţa Revoluţiei

Seek 02

2004

OrganizatOri: echipa Zeppelin, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”

sPOnsOri PrinCiPali: Carpatcement, Graphisoft, Delta Distribution

sPOnsOri: Knauf, Titan Mar, Stage Expert, Franke, Hewlett Packard, Wienerberger, Cotnari, Cărtureşti, Agenţia Naţională a Locuinţelor, Compania Naţională de Investiţii, Ruukki

Expoziţia s‑a concentrat asupra Cataloniei şi evoluţiilor sale arhitecturale de ultimă oră. N‑a fost urmărită o împărţire pe stiluri, căci nicăieri încadrarea în curente şi maniere nu funcţionează mai puţin decât în Peninsula Iberică). Selecţia a urmat trei categorii:

1. membri ai elitei internaţionale – Carlos Ferrater, în continuarea modernităţii clasice, contrapusă poeziei inclasabile a lui Eric Miralles

2. tineri arhitecţi în plină afirmare – Manel Bailo, Rosa Rull, Jaime Coll, Judith Leclerc, Eric Massip, Angels Negre & Felix Solaguren, Miguel Roldan, Merce Berengue, Juan Trias de Bes – la care am remarcat reuşita integrare a influenţelor externe, bucuria experimentului şi fecunditatea noilor teme – ecologia, explozia urbană, noile tehnologii, fără gratuităţile atât de la modă azi

3. echipe mixte de foarte tineri arhitecţi români şi spanioli: Elena Nedelcu – în tandem cu Lluis Gimenez Mateu şi Justin Baroncea, în echipă cu Jordi Perramon, Victor Centellas şi Horaci Sanchez.

Expoziţie / 16.11–20.12.2004, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti

Arhitectura catalană contemporană

2004


sPOnsOri PrinCiPali: Carpatcement, Graphisoft, Delta Distribution

sPOnsOri: Knauf, Titan Mar, Stage Expert, Franke, Hewlett Packard, Wienerberger, Cotnari, Cărtureşti, Agenţia Naţională a Locuinţelor, Compania Naţională de Investiţii, Ruukki

Aleix Bague este unul dintre cei mai importanţi fotografi spanioli de arhitec‑tură. Expoziţia cu poze originale a fost gândită special pentru un public cât mai larg, de unde şi alegerea spaţiului –ceainăria librăriei Cărtureşti. Fotografiile lui Aleix Bague sunt modul perfect prin care cei din afara profesiei pot fi atraşi spre arhitectură.

Expoziţie de fotografie de arhitectură / 17.11–20.12.2004, Ceainăria Cărtureşti

Aleix Bague

Portofoliu Zeppelin

Documents

Transcript of Portofoliu Zeppelin