Portofoliu Dirigentie Cls. Viiviii

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

1

ŞCOALA ............................................................

Localitatea .........................................

PORTOFOLIU

MUNCĂ EDUCATIVĂ LA CLASĂ

CONSILIERE SI ORIENTARE

-ORELE DE DIRIGENłIE-

PENTRU

CLASELE A VII-A ŞI A VIII-A

Profesor diriginte .................................................. Clasa ......................


2

CUPRINS

PROGRAMĂ ORE DIRIGENłIE Pg. 3

MODULUL 1. COMUNICAREA EFICIENTĂ Pg. 7

MODULUL 2. NEGOCIEREA CONFLICTELOR Pg. 15

MODULUL 3. ÎNVĂłARE EFICIENTĂ Pg. 32

MODULUL 4. CREATIVITATE Pg. 41

MODULUL 5. CUNOAŞTEREA DE SNINE ŞI DESVOLTARE PERSONALĂ Pg. 52

MODULUL 6. STIL DE VIAłĂ SĂNĂTOASĂ Pg. 66

ANEXE

HARTA PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVILOR CLASEI

PLANIFICARE ORE DE DIRIGENTIE


3

PROGRAMĂ

Obiective cadru

1. Dezvoltarea capacitatii de autocunoastere si a atitudinii pozitive fata de sine 2. Dezvoltarea abilitatilor de interrelationare în contexte variate 3. Dezvoltarea abilitatilor de utilizare a informatiilor în procesul de învatare 4. Dobândirea abilitatilor de explorare si planificare a carierei 5. Exersarea abilitatilor de management al unui stil de viata de calitate

Clasa a VII-a Obiective de referinta si exemple de activitati de învatare

1. Dezvoltarea capacitatii de autocunoastere si a atitudinii pozitive fata de sine Obiective de referinta

La sfârsitul clasei a VII-a elevii vor fi

capabili:

Exemple de activitati de învatare

Pe parcursul clasei a VII-a se recomanda urmatoarele

activitati:

1.1 sa dovedeasca încredere în sine, în diferite situatii

- compuneri pe tema încrederii în sine si a reusitei; - analiza unor personaje celebre, din diferite domenii, prin prisma încrederii în sine; - interviuri, desene, fotografii cu tema: „Povestea unei reusite”.

2. Dezvoltarea abilitatilor de interrelationare în contexte variate La sfârsitul clasei a VII-a elevii vor fi

capabili:


activitati:

2.1 sa analizeze caracteristicile comportamentului de lider, în cadrul grupurilor de apartenenta

- scenarii aplicate în clasa/ în afara clasei, pentru exersarea rolurilor de conducere, în cadrul grupului; - jocuri de rol, cu asumarea formala/ informala a rolului de lider;

2.2 sa exerseze tehnici de comunicare eficienta, în contexte variate din punct de vedere social si cultural

- tehnici de ascultare activa, a oferirii de feedback, de adresare a întrebarilor aplicate în perechi/ grup; - promovarea prin materiale informative (poster, pliant etc.) a relatiilor pozitive între copii si parinti; - realizarea unor postere, pliante despre diversitate si diferentele culturale.

3. Dezvoltarea abilitatilor de utilizare a informatiilor în procesul de învatare Obiective de referinta


capabili:



activitati:

3.1. sa foloseasca eficient timpul, ca resursa, pentru a obtine succes în învatare

- fise de lucru individual sau pe echipe, realizarea planului individual de lucru si al clasei, elaborarea orarului zilei, saptamânal sau semestrial, pentru toate tipurile de activitati;

3.2. sa aplice tehnici de stimulare a creativitatii în propria activitate de

- exercitii de stimulare a creativitatii.


4

învatare 4. Dobândirea abilitatilor de explorare si planificare a carierei

Obiective de referinta


capabili:



activitati:

4.1. sa analizeze diferite meserii si ocupatii din perspectiva cerintelor educationale

- vizite în institutii de învatamânt si în alte institutii/ companii pentru familiarizarea cu diferite trasee educationale si cu locuri de munca/ ocupatii – alternative de insertie pe piata muncii;

4.2. sa îsi analizeze propriile optiuni privind diferite meserii/ ocupatii, utilizând diferite criterii

- studii de caz, pentru identificarea criteriilor de alegere a unei meserii; - discutii cu membrii comunitatii, cu privire la criterii de alegere a traseului educational, a meseriei/ ocupatiei.

5. Exersarea abilitatilor de management al unui stil de viata de calitate Obiective de referinta


capabili:



activitati:

5.1. sa evalueze impactul factorilor sociali, culturali, economici si de mediu asupra propriilor optiuni profesionale si asupra evolutiei în cariera

- dezbateri, problematizari, studii de caz pe tema influentelor factorilor sociali, culturali, economici si de mediu asupra evolutiei în cariera; - discutii de grup, pe tema problematicii de gen în dezvoltarea carierei.

Continuturile învatarii

1. Autocunoastere si dezvoltare personala 1.1 Autocunoastere:

� Încredere în sine, reusita personala. 2. Comunicare si abilitati sociale 2.1 Abilitati sociale:

� Cum recunoastem un lider? 2.2 Comunicarea:

� Ce înseamna comunicare eficienta? Abilitati de comunicare: ascultare, feedback pozitiv, � adresarea întrebarilor � Grija si sprijin în familie � Diversitatea culturala si etnica. Interculturalitate

3. Managementul informatiilor si al învatarii 3.1 Elemente de management al timpului 3.2 Învatare eficienta – Tehnici de stimulare a creativitatii 4. Planificarea carierei 4.1 Explorarea carierei:

� Pregatirea educationala necesara unei ocupatii/ angajarii � Criterii de analiza si de alegere a unei meserii. Decizie personala, informata si responsabila cu � privire la alegerea meseriei.

5. Calitatea stilului de viata 5.1 Calitatea relatiilor sociale si a mediului de munca:

� Factorii sociali, culturali, economici în formularea unor optiuni profesionale si în dezvoltarea � carierei � Stereotipurile de gen si planificarea carierei


5

Clasa a VIII-a Obiective de referinta si exemple de activitati de învatare

1. Dezvoltarea capacitatii de autocunoastere si a atitudinii pozitive fata de sine Obiective de referinta

La sfârsitul clasei a VIII-a elevii vor fi capabili:


Pe parcursul clasei a VIII-a se recomanda urmatoarele

activitati:

1.1. sa îsi autoevalueze punctele tari si pe cele slabe, în raport cu propriile interese privind evolutia personala

- chestionare si fise de autoevaluare pentru identificarea punctelor tari, a celor slabe si a intereselor; - portofoliul resurselor personale.

2. Dezvoltarea abilitatilor de interrelationare în contexte variate La sfârsitul clasei a VIII-a elevii vor fi

capabili:


activitati:

2.1. sa explice importanta responsabilitatii individuale si sociale, în diferite contexte

- exercitii de identificare a situatiilor în care este necesara asumarea responsabilitatii individuale si sociale;

2.2. sa analizeze influenta stereotipurilor si a prejudecatilor asupra comunicarii interpersonale

- exercitii de exprimare a opiniilor pro-/ contra, în contexte marcate de prejudecati/ stereotipuri; - monitorizarea unor stereotipuri/ prejudecati, în diferite tipuri de discurs.

3. Dezvoltarea abilitatilor de utilizare a informatiilor în procesul de învatare Obiective de referinta

La sfârsitul clasei a VIII-a elevii vor fi capabili: Exemple de activitati de învatare


activitati:

3.1. sa se documenteze în privinta optiunilor pentru clasa a IX-a, utilizând TIC (tehnologii informatice si de comunicare)

- selectarea informatiilor utile pentru decizia privind traseul educational, accesând portalurile www.edu.ro, www.admitere.edu.ro; - discutii de grup privind avantajele si limitele utilizarii TIC, pentru informarea cu privire la optiunile pentru clasa a IX-a;

3.2. sa analizeze informatiile cu privire la ofertele educationale dupa finalizarea clasei a VIII-a

- discutii de grup despre utilitatea informatiilor cu privire la ofertele educationale care pot fi alese dupa finalizarea clasei a VIII-a; - vizite de documentare, în vederea completarii informatiilor despre ofertele educationale dobândite din diverse surse.

4. Dobândirea abilitatilor de explorare si planificare a carierei Obiective de referinta

La sfârsitul clasei a VIII-a elevii vor fi capabili:


Pe parcursul clasei a VIII-a se recomanda urmatoarele activitati:

4.1. sa elaboreze portofoliul personal, pentru conturarea unui traseu educational si profesional

- portofoliul personal pentru clasele a V-a – a VIII-a; - discutii de grup privind traseele educationale posibile dupa terminarea clasei a VIII-a; - simulare: completarea formularelor cu optiunile posibile pentru clasa a IX-a.

5. Exersarea abilitatilor de management al unui stil de viata de calitate Obiective de referinta La sfârsitul clasei a VIII-a elevii vor fi capabili:

Exemple de activitati de învatare Pe parcursul clasei a VIII-a se recomanda urmatoarele

activitati:

5.1. sa îsi autoevalueze convingerile, atitudinile si comportamentele definitorii pentru dezvoltarea

- dezbateri, studii de caz, problematizari, pe tema optiunilor educationale si de viata; - proiecte individuale de dezvoltare, cu identificarea


6

personala. optiunilor educationale si profesionale; 5.2. sa analizeze mecanismele eficiente de adaptare în situatii de stres sau de criza.

- discutii de grup cu tema: „Cum facem fata stresului?” - exercitii de identificare a modalitatilor de adaptare în diverse situatii potential stresante - proiect de grup de promovare a sprijinului social, în situatii de criza (catastrofe naturale, violenta, accidente etc.).

Continuturile învatarii 1. Autocunoastere si dezvoltare personala 1.1 Autocunoastere:

� autoevaluare: interese, puncte tari, puncte slabe, caracteristici personale 2. Comunicare si abilitati sociale 2.1 Abilitati sociale:

� responsabilitate individuala si sociala în scoala, în familie si în comunitate 2.2 Comunicarea:

� prejudecati si stereotipuri: impact asupra comunicarii 3. Managementul informatiilor si al învatarii 3.1 Managementul informatiilor:

� surse de informare cu privire la filierele, profilurile si specializarile de actualitate din � învatamântul liceal/ scoala de arte si meserii (publicatii, site-uri web, baze de date, târguri de � oferte educationale); avantaje si limite ale utilizarii TIC pentru informarea cu privire la optiunile � pentru clasa a IX-a � criterii de analiza a informatiilor referitoare la ofertele educationale: relevanta, actualitatea, � completitudinea, corectitudinea etc.

4. Planificarea carierei 4.1 Planificarea carierei:

� • Portofoliul personal pentru clasele V-VIII: desene, rezultate ale aplicarii chestionarelor si a fiselor

� de autoevaluare a intereselor si abilitatilor, diplome si certificate obtinute, rezultatele diferitelor � concursuri si ale activitatilor de voluntariat, sugestii, recomandari � • Formularele cu optiuni pentru clasa a IX-a – modalitati de completare

5. Calitatea stilului de viata 5.1 Calitatea vietii personale:

� factori determinanti ai dezvoltarii personale � adaptarea eficienta la stres; surse de sprijin în situatii de stres; managementul stresului în situatii � de examinare � situatii de criza; reactii emotionale si comportamentale în situatii de criza (catastrofe naturale, � violenta, accidente etc.) si modalitati de reactie; traficul de fiinte umane.


7

MODULUL 1

COMUNICAREA EFICIENTĂ

Activitatea 1 Tema ( numele activitatii )

Asculta ceea ce spun

Obiectiv Exersarea deprinderilor necesare unei comunicari eficiente Durata 70 min Materiale Articole din ziare Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Reclama personală

Li se cere participanţilor să creeze în 3-5 minute o reclamă a propriei persoane prin

care să încerce să se vândă cât mai bine. Fiecare jucător va prezenta această reclamă

în faţa grupului.

Desfasurare Se aleg doua articole scurte din ziar pentru a fi citite in clasa. Elevii vor fi anuntati ca li se vor citi doua articole din ziar si apoi, fara nicio introducere, se va incepe citirea primului articol. Dupa citirea primului articol li se vor adresa elevilor intrebari specifice referitoare la continutul acestuia. (probabil putini elevi vor putea raspunde corect si cu amanunte). Se vor anunta din nou elevii ca li se va citi si cel de-al doilea articol, iar la sfarsit se vor pune intrebari specifice referitoare la continutul acestuia. Se va desemna impreuna cu elevii cel care a fost castigator (cel care a raspuns cel mai bine) iar apoi se vor purta discutiipe sugestiile din fisa de lucru. Elevii vor trebui sa identifice care sunt comportamentele implicate in transmiterea si ascultarea unui mesaj si ce inseamna o comunicare eficienta.


8


Comunicare asertiva, pasiva, agresiva

Obiectiv Intelegerea caracteristicilor si a consecintelor comunicarii asertive, pasive sau agresive Durata 70 min Materiale Fisa de lucru „Comunicare asertiva, pasiva, agresiva” Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Animalul

Elevilor li se cere să se prezinte ca şi animal, alegând animalul care are cele mai multe

caracteristici cu ale lui. Ex: Eu sunt Mia şi sunt o căprioară pentru că sunt dinamică şi

graţioasă.

Desfasurare Li se va explica elevilor ca vor face un exercitiu in cadrul caruia vor invata sa diferentieze comunicarea pasiva, agresiva si asertiva precum si relatia dintre ele. Fiecare elev isi va imagina urmatoarea situatie:”Un prieten apropiat iti inseala increderea spunand lucruri neadevarate despre tine intr-un cerc de cunoscuti”. Elevii vor detalia care ar fi reactiile lor intr-o astfel de situatie, iar aceste reactii vor fi trecute pe tabla. Se vor prezenta succint in fata clasei caracteristicile comportamentelor pasiv, agresiv si asertiv. Elevii vor trebui sa clasifice reactiile notate anterior in cele trei categorii, folosind fisa de lucru. Elevii pot lucra in perechi. Dupa terminarea sarcinii elevii vor prezenta in fata clasei clasificarile realizate, justificand includerea fiecarei reactii in una din cele trei categorii.

Fisa de lucru Comunicare asertiva, pasiva, agresiva

Numele............................................................................................................................. Reactii posibile la situatia negativa:

Comunicare pasiva Comunicare asertiva Comunicare agresiva

Consecinte ale comunicarii pasive Consecinte ale comunicarii asertive Consecinte ale comunicarii agresive


9


Reguli de comunicare

Obiectiv Constientizarea rolului pe care il au regulile de comunicare in relatiile interumane Durata 70 min Materiale Cate un joc de societatea pentru fiecare grupa de cate 4 elevi Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Maşina oarbă

Elevii sunt împărţiţi în perechi A – B. A este şoferul maşinii B. B stă cu spatele la A, cu

ochii închişi. B se mişcă după următoarele comenzi pe care i le dă A: merge înainte

când este atins pe mijlocul spatelui; merge la dreapta când este atins pe umărul

drept; merge la stânga când este atins pe umărul stâng; se opreşte când este atins pe

ambii umeri simultan.

Desfasurare

Elevii vor fi impartiti in grupe de cate 4. Fiecarei grupe i se pune la dispozitie un joc de societate (Nu te supara frate, Cine stie castiga, 50 de jocuri intr-unul singur, Tom si Jery etc.). Inainte de a incepe jocul elevii sunt rugati sa stabileasca anumite reguli de comunicare: Nu tipam la partener, nu il jignim, multumim de fiecare data cand ne ajuta, cerem politicos ajutorul etc. Li se permite apoi elevilor sa joace timp de 20-25 min. jocul pus la dispozitie. Discutii In ce masura ati reusit sa recurgeti la regulile de comunicare stabilite la inceput? Ce efect a avut punerea in aplicare a acestor reguli? Cum putem utiliza timpul de joc pentru a dezvolta relatii de prietenie cu ceilalti? Ce dificultati ati intampinat in punerea in aplicare a acestor reguli?

Activitatea 4

Tema ( numele activitatii )

Limbajul trupului

Obiectiv Descrierea si exemplificarea rolului limbajului corporal in comunicarea eficienta Durata 70 min Materiale Fisa de lucru. Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Atinge punctele

Elevii stau în cerc. Instructorul numeşte câteva repere care vor trebui atinse: perete,

genunchiul unui coleg, umărul unui coleg, întrerupător, tricou roşu, nasul unui

partener. La semnal, elevii pornesc şi trebuie să stingă toate reperele în ordinea dată.

La începutul jocului este recomandat să dăm doar 3 repere ca apoi numărul acestora

să crească.

Desfasurare Se va purta o discutie cu elevii despre importanta limbajului corporal pozitv, apoi elevii vor trebui sa completeze fisa de lucru, dand exemplu de limbaj corporal pozitiv si negativ. Elevii vor fi impartiti in perechi. In cadrul fiecarei perechi, unul dintre elevi – vorbitorul – urmeaza sa vorbeasca despre un conflict pe care l-a avut recent. Celalalt


10

elev – ascultatorul – face apel la elementele de limbaj corporal negtiv. Dupa cateva minute ascultatorul va trebui sa faca uz de elemente de limbaj cororal pozitiv. Se vor purta discutii referitoare la modul in care s-au simtit atunci cand s-au folosit elemente de limbaj pozitiv si elemente de limbaj negativ. Ulterior se vor inversa rolurile intre cei doi

Fisa de lucru Limbajul trupului

Numele.............................................................................................................................

Limbajul corporal pozitiv Limbajul corporal negativ Faceti o lista cu cateva modalitati prin care le puteti

arata celorlalti ca ii ascultati

Faceti o lista cu cateva modalitati prin care le puteti arata celorlalti ca nu ii ascultati


Reporter pentru o zi

Obiectiv Identificarea comportamentelor specifice unei ascultari eficiente/deficitare si a consecintelor acestora asupra comunicarii

Durata 70 min Materiale Hartie, pixuri, creioane dupa caz Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Atinge spatele partenerului

Elevii merg prin încăpere în ritm normal şi în direcţii aleatorii. Când coordonatorul

jocului dă semnalul STOP, elevii trebuie să atingă cu mâna spatele unui partener.

Exerciţiul va fi reluat de mai multe ori. Alta varianta: elevii merg prin încăpere şi la

semnalul STOP fiecare trebuie să atingă cu palma dreaptă spatele unui partener şi cu

palma stângă spatele altui partener.

Desfasurare Se discuta cu elevii la inceputul activitatii ce presupune un comportament verbal si ce presupune un comportament nonverbal. Se aleg impreuna cu elevii, sau in mod voluntar 2 elevi care vor juca rolul de reporter si intervievat, pe o tema alesa de ei. Ulterior rolurile se pot schimba. Restul clasei, va trebui sa observe comportamentele celor doi si sa-si noteze observatiile pe o coala, intr-o coloana cele nonverbale iar pe o alta coloana


11

comportamentele verbale. Discutii Care sunt comportamentele care dau impresia de ascultare? Dar cele care dau impresia ca nu esti ascultat? Cum pot fi imbunatatite aceste comportamente? etc.

MODULUL 2

NEGOCIEREA CONFLICTELOR

ACTIVITATEA 6

Activitatea 6


Obiectiv Suresele de sprijin care mă pot ajuta Durata 70 minute Descriere Activitatea are la bază următoarele exerciŃii: exerciŃiul de spargere a gheŃii „De ce m-

am prins?”, exerciŃiul „Autoeducarea”, exerciŃiul „Sprijinul personal”, exerciŃiul „Alte surse de sprijin”

Exercitiul de spergerea ghetii


De ce m-am prins?

Durata 3-5 minute Descriere Desfăşurarea jocului: se aşează grupul în formă de cerc. Instructorul va porni jocul.

Acesta se va prinde de o parte a corpului şi va spune alta (Ex: te prinzi de ureche şi spui genunchi). La rândul său cel chemat va trebui să se prindă de acea parte a corpului şi să zică o alta (Ex: se prinde de genunchi şi zice nas). Jocul va continua din ce în ce mai repede. În momentul când se greşeşte, cel care a greşit va iesi din joc.

ExerciŃiul 1


Autoeducarea

Obiectiv Identificarea căilor de autoeducare. Durata 15 minute Materiale Hârtie de scris, pix/creion, cretă de scris pe tablă. Descriere Introducere: autoeducarea este un mod de a dovedi o înaltă autoapreciere. Ea

presupune să avem grijă de respectarea regulilor zilnice ale vieŃii noastre. Desfăşurarea activităŃii • se distribuie foaia de -Activitate intitulată "autoeducarea".


12

• ParticipanŃii identifică moduri de autoeducare. • În final, se discută pe marginea următoarelor întrebări: cum v-aŃi autoeducat în

copilărie? Ce părere aveŃi despre autoeducare? Cum s-ar schimba viaŃa dvs. dacă v-aŃi autoeduca potrivit unor reguli bine stabilite? Ce angajament puteŃi face privind autoeducarea dvs. viitoare?

Fişă de activitate Autoeducarea

În prezent mă autoeduc în următoarele moduri: ………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

în viitor vreau să mă autoeduc în următoarele privinŃe: ………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………


13

ExerciŃiul 2 Tema ( numele activitatii )

Sprijinul personal

Obiectiv ParticipanŃii vor identifica posibilităŃile de a primi sprijin. Durata 30 minute Materiale Hârtie de scris, pix/creion, cretă de scris pe tablă. Descriere • Se distribuie foaia de informaŃii intitulată "Sprijinul personal".

• Se distribuie foaia de -Activitate intitulată "Sprijinul personal". Li se solicită să identifice alte surse de sprijin. Dacă întâmpină dificultăŃi, formatorul le va acorda ajutor sugerându-le alte surse.

Foaia de informaŃii - Sprijinul personal Când au loc schimbări în viaŃa noastră, este bine să fim înconjuraŃi de oameni care să ne încurajeze. Când oamenii cred în ceea ce facem, avem sprijinul lor. Acesta ne motivează să continuăm. Eşti pe cale să faci o mare schimbare în viaŃa ta, care va afecta cursul ei şi pe oamenii apropiaŃi de aceea ai nevoie de sprijinul lor. Cum poŃi primi sprijin de la oamenii apropiaŃi? • Spune-le despre planurile tale şi de ce ai ales să faci asta • Spune-le cum îi va afecta pe ei şi ce schimbări vor avea loc • Implică-I în planurile tale încă de la început • Cere-le sfatul • Întreabă-I ce îi preocupă şi discută despre asta • Lasă-I să înŃeleagă că timpul pe care ăl vei petrece cu ei va fi mai scurt ca până acum • łine-I la curent cu evoluŃia evenimentelor • Cere-le sprijinul: nu te aştepta să Ńi-l acorde singuri. Mai există cineva de la care poŃi primi sprijin? Dacă nu ai persoane apropiate care să te ajute, cine ar mai putea să o facă? Ia în considerare alte persoane cu care vii în contact: colegi de muncă, colegi de cursuri, profesori, alte rude, medicul, consilierul, preotul. Dar agenŃii sau alte grupuri? Câteva idei: înscrie-te într-un grup de studiu la şcoală, într-o echipă sportivă sau de alt gen; înscrie-te în cluburi sau organizaŃii a căror tematică te preocupă.


14

Foaia de Activitate Sprijinul personal

GândiŃi-vă acum la sursele dvs. de unde aŃi putea primi sprijin. Mai întâi faceŃi o listă cu toŃi oamenii apropiaŃi care v-ar putea ajuta (rude sau prieteni apropiaŃi). ………………………………………………………………………………………………………………

…………….……………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………

….………………………………………………………………………………….……………………….

………………………………………………………………………………………………………………

…….…………………………………………………………………………………..…………………….

………………………………………………………………………………………………………………

….………………………………………………………………………………………………………….

vă rugăm să faceŃi o listă cu persoanele care v-ar putea ajuta dacă cei de pe prima listă nu sunt disponibili (colegi, profesori, consilieri). ………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………….………………………….

………………………………………………………………………………………………………………

….………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………

…….……………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………

….………………………………………………………………………………………………………….

acum completaŃi o listă cu organizaŃiile care v-ar putea ajuta. ………………………………………………………………………………………………………………

…………….…………………………………………………………………………..…………………….

………………………………………………………………………………………………………………

….………………………………………………………………………………………..………………….

………………………………………………………………………………………………………………

…….…………………………………………………………………………………….………………….

………………………………………………………………………………………………………………

….…………………………………………………………………………………….…………………….

Vă rugăm să mai citiŃi o dată lista. În ce fel v-ar putea ajuta aceste persoane sau organizaŃii ? v-aŃi simŃi mai bine dacă v-aŃi adresa lor? Nu intraŃi în panică dacă aveŃi o singură persoană pe listă. Decât 20 de persoane care să nu facă nimic, mai bine una de încredere. Dacă aveŃi nevoie de sprijin suplimentar în identificarea resurselor, cereŃi sfatul formatorului.


15

ExerciŃiul 3


Alte surse de sprijin

Obiectiv ParticipanŃii vor conştientiza tipurile şi sursele de sprijin de care pot beneficia. Durata 15 minute Materiale Hârtie de scris, pix/creion, cretă de scris pe tablă. Descriere • Se distribuie foaia de informaŃii intitulată "Alte surse de sprijin". Se citesc

informaŃiile şi se solicită grupului alte idei. • Formatorul îi întreabă pe participanŃi dacă au nevoie şi de alt gen de sprijin , de

exemplu, transport. Ce fac dacă nu au bani să cumpere abonament de autobuz? Activitatea 7


Ce ştim despre stres ?

Obiectiv Elevii vor învăŃa ce este stresul, efectele acestuia, şi crae sunt factorii de stres

Durata 70 minute Descriere Activitatea are la bază următoarele exerciŃii: exerciŃiul de spargere a gheŃii „Una spun

şi alta fac”, exerciŃiul „Crea sunt cauzele apariŃiei stresului?”, exerciŃiul „Identificarea factorilor de stres”



Una spun şi alta fac

Durata 3-5 minute Descriere Desfăşurarea jocului: elevii stau în cerc. Un participant stă în interiorul cercului şi

mimează o acŃiune. Următorul participant îl întreabă: Ce faci ? Primul participant va răspunde, numind o altă acŃiune decât cea mimată (Ex: mimează tăiatul lemnelor şi spune că scrie). Participantul care a intrebat „Ce faci ?” rămâne în cerc şi va mima ce a spus celălalt că face ( va mima că scrie).

Foaie cu informaŃii Sprijinul personal

Uneori sprijinul altora poate să nu fie de ajuns. Pot fi situaŃii în care aceştia nu au cum să ne ajute. Deci, la cine apelăm? • Catalogul "Pagini aurii" • Consilier în probleme de carieră • AsistenŃă juridică (jurist, avocat, notar) • Consilier pe probleme personale


16

ExerciŃiul 1


Care sunt cauzele apariŃiei stresului?

Obiectiv participanŃii vor identifica factorii de stres din viaŃa personală precum şi metode de a reduce stresul.

Durata 30 minute Materiale Hârtie de scris, pix/creion, cretă de scris pe tablă. Descriere Introducere: stresul face parte din viaŃa noastră. Stresul poate fi un factor pozitiv sau

negativ depinde cum ştim să-l stăpânim. Avem de ales între a face stresul să lucreze pentru noi sau împotriva noastră. Factorii care cauzează stresul pot fi plăcuŃi sau neplăcuŃi. Lumea înconjurătoare este plină de factori stresanŃi. Există două mari categorii de factori stresanŃi: externi, care nu sunt sub controlul nostru direct (de ex., un accident de maşină) şi interni, adică sentimentele valorile şi obişnuinŃele individuale (de ex., sentimentul de vinovăŃie că nu Ńi-ai sunt părinŃii). • Se enumeră cu grupul factorii generatori de stres (brainstorming). Se înregistrează

răspunsurile pe o listă. Li se reaminteşte că ceea ce este stresant pentru o persoană poate să nu fie pentru o alta.

• Se distribuie foaia de # #Activitate intitulată „Ce cauzează stresul?” . participanŃii o vor completa cu proprii lor factori stresanŃi pe care vor trebui să-I identifice ca fiind interni sau externi.

• Cu grupul se discută ce urmări ar putea avea stresul atunci când nu poate fi controlat . Cum se comportă oameni în condiŃii extrem de stresante?

• Se discută pornind de la modul specific al fiecăruia de a face faŃă stresului. ParticipanŃii sunt invitaŃi să reflecteze asupra modului în care sunt afectaŃi de stres. Odată ce aŃi identificat ce vă stresează, puteŃi să vă gândiŃi cum aŃi putea înlătura aceste efecte.

Fişă cu informaŃii Simptoamele specifice stresului

Simptom specifice stresului de lungă durată: cefalee, tensiune nervoasă, oboseală, îngrijorare, nesiguranŃă, insomnii, supraalimentaŃie, constipaŃie, tendinŃa de a uita uşor, dureri de spate, alergii, depresie, hipertensiune, gura uscată, greaŃă, migrene, atitudine critică faŃă de alŃii, diaree, senzaŃia că eşti depăşit de evenimente, accidente minore, plânsul fără motive seriase, ticuri, folosirea excesivă a medicamentelor, picioare şi mâini reci, preocupare permanentă, dureri ale muşchilor gâtului şi spatelui, dificultăŃi de respiraŃie, palpitaŃii, îmbolnăviri frecvente, nerăbdare, igienă precară, izolare, pierderea prietenilor, consum excesiv de alcool, consum de droguri, senzaŃia de căldură în jurul inimii, spasme musculare, probleme sexuale, sentimentul de singurătate. Simptomele stresului de scurtă durată: bătăi rapide ale inimii (tahicardie)., respiraŃie rapidă, supraîncărcare energetică, tensiune, mâini şi picioare reci, nevoia de a fuma şi de amesteca gumă, Frisoane şi tremurători, ameŃeli, crampe la stomac, vorbire excesiv de rapidă, ticuri.


17

Fişă de activitate Care sunt cauzele stresului?

Factori care mă stresează ……………………………………………………………………………………………………..………

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………..………

…………………………………………………………………………………………………..…………

……………………………………………………………………………………………………..………

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………..………

…………………………………………………………………………………………………..…………

……………………………………………………………………………………………………..………

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………..………

…………………………………………………………………………………………………..…………

Modul meu de a reacŃiona la stres: ……………………………………………………………………………………………………..………

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………..………

…………………………………………………………………………………………………..…………

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………..………

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………..………

…………………………………………………………………………………………………..…………

……………………………………………………………………………………………………..………

…………………………………………………………………………………………………..…………


18

ExerciŃiul 2


Identificarea factorilor de stres

Obiectiv ParticipanŃii vor examina factorii de stres şi strategiile de a le face faŃă. Durata 35 minute Materiale Hârtie de scris, pix/creion, cretă de scris pe tablă. Descriere • Se distribuie fişa de activitate intitulată „Factorii de stres care acŃionează asupra mea”

pe care participanŃii o vor completa. • Se distribuie fişa de informaŃii intitulată „Factori de stres şi managementul stresului”. • Se discută cu grupul: dacă vreŃi să schimbaŃi situaŃia stresantă, va trebui să faceŃi faŃă

factorilor de stres atât prin reducerea lor cât şi prin elaborarea unor strategii de a le face faŃă. Dacă nu poate fi redus stresul, atunci vor trezi exersate câteva tehnici de management al stresului

• ParticipanŃii vor identifica din listata completată anterior ce factori de stres pot controla sau nu pot controla şi vor enumera modalităŃile de control de care dispun (le pot scrie în partea dreaptă a listei).

• ParticipanŃii vor Ńine această listă la îndemână astfel încât, atunci când formatorul va prezenta tehnicile de management al stresului, să decidă care li se potrivesc cel mai bine.


19

Fişă de activitate Factorii de stres ca re acŃionează asupra mea

EnumeraŃi toate situaŃiile care vă stresează: ……………………………………………………………………………………………………..……

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………..……

…………………………………………………………………………………………………..………

……………………………………………………………………………………………………..……

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………..……

…………………………………………………………………………………………………..………

Le puteŃi controla? Cum le faceŃi faŃă? ……………………………………………………………………………………………………..……

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………..……

…………………………………………………………………………………………………..………

……………………………………………………………………………………………………..……

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………..……

…………………………………………………………………………………………………..………

……………………………………………………………………………………………………..……

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………..……

…………………………………………………………………………………………………..………


20

Activitatea 8


FURIA !!!!!

Obiectiv Elevii vor învăŃa ce înseamnă furia şi cum o putem controla Durata 70 minute Descriere Activitatea are la bază următoarele exerciŃii: exerciŃiul de spargere a gheŃii „Maşina

oarbă”, exerciŃiul „Cum reacŃionă,m la furie”, exerciŃiul „Controlul furiei”



Maşina oarbă

Durata 3-5 minute Descriere Desfăşurarea jocului: elevii sunt împărŃiŃi în perechi A – B. A este şoferul maşinii B. B

stă cu spatele la A, cu ochii închişi. B se mişcă după următoarele comenzi pe care i le dă A: merge înainte când este atins pe mijlocul spatelui; merge la dreapta când este atins pe umărul drept; merge la stânga când este atins pe umărul stâng; se opreşte când este atins pe ambii umeri simultan.

ExerciŃiul 1


Cum reacŃionăm la furie

Obiectiv ParticipanŃii vor recunoaşte cum reacŃionează la furie. Durata 30 minute Materiale Hârtie de scris, pix/creion, cretă de scris pe tablă. Descriere Introducere: furia este o emoŃie puternică normală. Ea este un răspuns emoŃional la

situaŃii pe care le percepem ca fiind ameninŃătoare, frustrante, periculoase. De asemenea, ne poate ajuta să muncim mai mult pentru atingerea unui scop. În situaŃii de urgenŃă, furia ne dă energia necesară de a acŃiona rapid. Agresivitatea poate fi însă o problemă atunci când se manifestă necontrolat şi ne afectează relaŃiile cu ceilalŃi. Desfăşurarea activităŃii: • Grupul face o listă cu modurile în care reacŃionează oamenii la furie. Ce se

întâmplă cu omul atunci? • Se împarte foaia de Activitate numită "cum reacŃionează corpul tău la furie". • Fiecare se va gândi la modul în care reacŃionează la furie.

Fişa cu informaŃii Cum reacŃionezi la furie?

• Se eliberează mai multă glucoză şi adrenalină în sânge • Inima bate mai repede • Creşte presiunea sângelui • Creşte fluxul sanguin • Creşte tensiunea musculară


21

Fişă de lucru Fratele tău este gate de acŃiune! Exprimarea furiei într-un mod pozitiv este un lucru bun pentru sănătatea ta. Furia intensă poate fi un lucru negativ şi pentru tine şi pentru ceilalŃi. Este important să înveŃi cum să-Ńi eliberezi furia fără să-i afectezi pe ceilalŃi sau pe tine însuŃi. Dacă nu îŃi controlezi furia, acest fapt ar putea avea următoarele consecinŃe: • Probleme de sănătate: tensiune, probleme cardiace, ulcer, obezitate, dureri de cap • Probleme psihice, ca depresia • Accidente • Probleme de relaŃionare cu ceilalŃi • DelicvenŃă Cum reacŃionezi la furie? ……………………………………………………………………………………………………..……

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………..……

…………………………………………………………………………………………………..………

……………………………………………………………………………………………………..……

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………..……

…………………………………………………………………………………………………..………

……………………………………………………………………………………………………..……

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………..……

…………………………………………………………………………………………………..………

……………………………………………………………………………………………………..……

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………..……

…………………………………………………………………………………………………..………


22

ExerciŃiul 2


Controlul furiei

Obiectiv ParticipanŃii vor afla cât de bine pot să-şi controleze furia Durata 30 minute Materiale Hârtie de scris, pix/creion, cretă de scris pe tablă. Descriere • Se distribuie foaia de # #Activitate intitulată "Controlul furiei".

• Fiecare va stabili din perspectivă proprie adevărul sau falsitatea expresiilor de pe foaie. Trebuie să se răspundă sincer.

• La sfârşit, se face suma punctelor şi se discută fiecare punctaj cu întregul grup şi se solicită fiecăruia să spună ce părere are despre punctajul acumulat.

Foaie de Activitate controlul furiei

Instructaj: pentru fiecare frază de mai jos răspundeŃi cu A pentru adevărat şi cu F pentru fals. 1. nu recunosc că sunt furios atunci când sunt întrebat. A / F 2. de obicei, îmi vărs furia pe altă persoană decât pe cea care m-a înfuriat. A / F 3. de obicei, Ńin probleme ascunse până când explodez. . A / F 4. îi lovesc pe ceilalŃi când mă înfurii. A / F 5. mă înfurii când cineva nu e de acord cu mine. A / F 6. sunt foarte critic cu ceilalŃi. A / F 7. mă deprim foarte repede. A / F 8. am dificultăŃi să discut o problemă fără să-mi pierd controlul emoŃional. A / F 9. se pare că tot timpul mă contrazic cu ceilalŃi. A / F 10. de regulă, nu mă confrunt cu persoana pe ca m-am înfuriat. A / F 11. câteodată nici nu sunt conştient că sunt furios. A / F 12. furia nu e o emoŃie normală. A / F Interpretare: număraŃi răspunsurile notate cu A. cu cât numărul este mai mic, cu atât vă controlaŃi mai bine furia. RevedeŃi răspunsurile la fiecare frază pentru da descoperi dacă există vreun tipar-model.


23

Activitatea 9



Stai sobru/Nu râde

Durata 3-5 minute Descriere Desfăşurarea jocului: elevii formeaza 2 echipe, fiecare stând cu faŃa

la celălalt. Elevii din prima echipa au la dispoziŃie un minut pentru a face

oricare din membrii echipei opuse sa râdă. Elevii din prima echipa au voie sa

se strâmbe, să facă gesturi caraghioase, să spună glume, însă nu au voie să-i

atinga pe elevii echipei adverse. Echipele schimbă rolurile. Orice jucător care

râde trebuie să iasă din rând. Echipa cu cei mai multi jucători rămaşi în joc va

câstiga.

ExerciŃiul 1


Controlul furiei

Obiectiv ParticipanŃii învaŃă să-şi controleze furia. Durata 60 minute Materiale Hârtie de scris, pix/creion, cretă de scris pe tablă. Descriere • Se distribuie fişa cu informaŃii intitulată "ce să faci şi ce să nu faci la furie".

• Se citesc informaŃiile. • CâŃiva voluntari vor interpreta rolurile descrise pe foaia "Jocuri de rezolvare a

conflictelor" • Jucătorii vor primi feedback după fiecare interpretare.


24

Fişa cu informaŃii „ce să faci şi ce să nu faci la furie"

NU Nu da vina pe alŃii pentru ceea ce simŃi Nu face din ŃânŃar armăsar. Nu folosi fraze la persoana a doua Nu te imagina gata să te înfurii. Nu-Ńi exprima resentimentele. Nu ameninŃa. Nu folosi cuvinte care rănesc. Nu nega că eşti furios. Nu spumega de furie, Nu-vărsa furia aspra altora.

DA Aminteşte-Ńi că tu decizi dacă te înfurii sau nu. Evită situaŃiile care te înfurie. Foloseşte fraze la persoana I. Concentrează-te pe comportamentul persoanei şi nu pe persoană. Fii cinstit şi direct. Fii specific şi nu schimba subiectul. Priveşte-l pe celălalt direct în ochi. Ascultă-i şi pe ceilalŃi. Fişa de Activitate Jocuri de rezolvare a conflictelor 1. De câteva săptămâni încerci să contactezi o persoană. Nu Ńi-a răspuns până acum. 2. Joci tenis cu un prieten şi îŃi spune tot timpul cum ar trebui să joci. 3. Ai găsit băutură ascunsă în camera fratelui tău mai mic. 4. Un profesor parcă ar avea ceva cu tine şi te cicăleşte tot timpul. 5. Un amic face mereu remarci răutăcioase pe seama prietenei/prietenului tale. 6. Un coleg de joacă nu vrea să-Ńi înapoeze mingea de fotbal care este a ta. 7. Bunicii tăi te aşteaptă să vii în fiecare seară să iei masa cu ei. 8. łi sa cerut să părăseşti magazinul deoarece fraŃiorul tău plânge. 9. Un prieten Ńi-a cerut nişte bani până la sfârşitul lunii şi acum îŃi spune că nu are de unde să-Ńi

dea înapoi.

Acasa, fraŃiorul mai mic, nu vrea să te lase la calculator, deşii timpul de joacă cu calculatorul alocat lui a fost depăsit.


25

Fişa de Activitate Jocuri de rezolvare a conflictelor

1. De câteva săptămâni încerci să contactezi o persoană. Nu Ńi-a răspuns până acum. 2. Joci tenis cu un prieten şi îŃi spune tot timpul cum ar trebui să joci. 3. Ai găsit băutură ascunsă în camera fratelui tău mai mic. 4. Un profesor parcă ar avea ceva cu tine şi te cicăleşte tot timpul. 5. Un amic face mereu remarci răutăcioase pe seama prietenei/prietenului tale. 6. Un coleg de joacă nu vrea să-Ńi înapoeze mingea de fotbal care este a ta. 7. Bunicii tăi te aşteaptă să vii în fiecare seară să iei masa cu ei. 8. łi sa cerut să părăseşti magazinul deoarece fraŃiorul tău plânge. 9. Un prieten Ńi-a cerut nişte bani până la sfârşitul lunii şi acum îŃi spune că nu are de unde să-Ńi dea înapoi.

Acasa, fraŃiorul mai mic, nu vrea să te lase la calculator, deşii timpul de joacă cu calculatorul alocat lui a fost depăsit.


26

Activitatea 10

Exercitiul de spergerea ghetii Tema ( numele activitatii )

Lucrurile nu sunt ceea ce par a fi

Durata 3-5 minute Descriere Desfăşurarea jocului: fiecare elev trebuie să aleagă un obiect pe care să-l

studieze şi să inventeze o poveste despre el. Povestea nu trebuie să fie tipică, ea

trebuie să scoată în evidenŃă o nouă folosinŃă pentru respectivul obiect.

Ex: cu toate că acesta pare că este un pieptăn, de fapt este o perie de

dinŃi pentru un uriaş. Deoarece nu mai există uriaşi în lume şi nici nu au mai

fost în ultimul timp, mai există doar câteva perii de dinŃi din acest fel.

ExerciŃiul 1


Controlul furiei

Obiectiv Însuşirea metodelor d controlare a furiei. Durata 60 minute Materiale Hârtie de scris, pix/creion, cretă de scris pe tablă. Descriere • Se distribuie foaia de informaŃii intitulată "Controlul furiei" şi se citeşte.

• ParticipanŃilor să dea şi alte soluŃii de control al furiei. • Se concluzionează cu o discuŃie.: Furia poate fi necontrolabilă dar este o parte din ceea ce suntem. Decât să ne simŃim vinovaŃi de furia noastră, mai bine să ne concentrăm asupra modului de a ne exprima eficient acest sentiment. Este important să recunoaştem că efectul pozitv sau negativ al furiei depinde de modul în care alegem să o folosim. Furia nu trebuie să ne ia în stăpânire.


27

Fişa de informaŃii Controlul furiei

1. ÎnvaŃă să recunoşti când te înfurii Ńinând un mic jurnal lîn care îŃi notezi "momentele

fierbinŃi." Când te simŃi tensionat, fă o activitate plăcută.

2. Îndepărtează-te de situaŃie. După ce a trecut explozia, întoarce-te şi rezolvă situaŃia.

3. Vorbeşte-Ńi cu voce joasă.

4. Gândeşte-te dacă ceea ce simŃi este furie sau o dezamăgire, tristeŃe sau durere.

5. ScrieŃi gândurile iraŃionale şi încercă să le transformi în gânduri raŃionale.

6. Odată ce eşti conştient de situaŃiile care te enervează, planificaŃi modul în care le vei "ataca"

în viitor.

7. Pune-te în pielea altuia.

8. Găseşte o rezolvare de compromis evită situaŃiile "câştigă sau pierzi".

9. Fă activitate fizică. Eliberează tensiunea din muşchi.

10. Mănâncă corect. Evită cafeaua, ceaiul, ciocolata.


28

MODULUL 3

ÎNVĂłAREA EFICIENTĂ

Activitatea 11 Tema (numele activitatii )

Ce stil de invatare am?

Obiectiv Identificarea de catre elevi a stilului de invatare dominant Durata 70 min Materiale Fisa de lucru „Inventarul stilurilor de invatare” Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Salata de fructe

Participantilor li se dau denumiri de fructe (para, pruna, pepene). Participantul din

mijloc numeste un fruct si participantii care sunt acel fruct trebuie sa-si schimbe locul

intre ei. La semnalul "salata de fructe", toti participantii trebuie sa-si schimbe locul,

ramanand mereu un participant fara loc, spre hazul tuturor.

Desfasurare Li se cere elevilor sa descrie aspecte ale stilului propriu de a invata. Se imparte fisa de lucru si li se cre sa noteze cu „X” in casuta corespunzatoare dupa care fiecare elev va trebui sa-si caluleze scorul pentru fiecare domeniu astfel: Intrebari care corepund stilurilor de invatare Vizual: 3,4,6,7,9,13,16,20,22,32,39,43,44,48,49,51,52,54 Auditiv: 1,2,8,10,11,12,14,24,26,28,34,35,36,40,41,45,47,50 Kinestezic: 5,15,17,18,19,21,23,25,27,29,30,31,33,37,38,42,46,53. Se identifica stilul de invatare astfl: -punctajul cel mai ridicat indica stilul de invatare preferat -pnctajul cel mai scazut indica stilul de invatare cel mai putin dezvoltat Scorurile de 10 sau mai mari indica faptul ca stilul respectiv este frecvent utilizat. Se analizeaza impreuna cu elevii rezultatele obtinute si se discuta in ce masura stilul de invatare le influenteaza performanta si importanta cunoasterii stilului propriu de invatare.

Fisa de lucru Inventarul stilurilor de invatare

Numele.............................................................................................................................

Afirmatii Da Nu 1. Imi place sa discut materialul de invata cu un coleg 2. Invat auzindu-mi propria voce pe caseta 3. Prefer sa invat ceva nou citind despre acel subiect 4. Adesea notez observatiile pe care mi le face cineva pentru a nu le uita 5. Prefer exercitiile fizice si sportul 6. Invat mai bine cand vad noua informative sub forma de imagine 7. Sunt capabil sa vizualizez usor 8. Invat mai bine cand cineva imi explica materialul 9. De obicei imi scriu anumite informatii pentru a putea reveni asupra lor 10. Cand cineva spune un cuvant lung pot numara silabele pe care le aud 11. Am o memorie buna pentru cantece si muzica


29

12. Imi plac discutiile in grupuri mici 13. Imi amintesc usor marimea,forma si culoarea obiectelor 14. Repet adesea instructiunile pe care cineva mi le-a dat 15. Imi place sa lucrez cu mainile 16. Imi amintesc usor fetele actorilor,locurile,alte detalii vizuale ale unui film pe care l-am

vazut

17. Utilizez mainile si miscarile corporale cand explic ceva 18. Prefer sa redesenez diagrame pe tabla,nu pe foaie 19. Invat mai bine daca ma ridic si ma misc in timpul studilui 20. Daca vreau sa asamblez o bicicleta,am nevoie de imagini sau diagrame care sa ma

ghideze la fiecare pas

21. Imi amintesc obiectele mai bine cand le ating sau le manevrez 22. Invat mai bine privind la altcineva 23. Bat mult din degete sau maini cand sunt asezat 24. Imi place sa construiesc lucruri 25. Vorbesc cu usurinta o limba straina 26. Pot urmari subiectul unei povesti ascultata la radio 27. Imi place sa repar lucruri acasa 28. Pot intelege o povestire cand o aud inregistrata pe caseta 29. Utilizez cu usurinta uneltele si aparatura 30. Gasesc ca este foarte dificil sa stai mult timp linistit 31. Imi place sa joc sau sa fac pantonima 32. Observ usor caracteristicile unor modele prezentate 33. Am nevoie de pause dese in timpul studiului pentru a ma misca 34. Imi place sa recit si sa scriu poezii 35. De obicei inteleg oamenii cu un accent deosebit 36. Diferentiez linii melodic asemanatoare 37. Imi place sa dansez sis a creez noi miscari sau pasi de dans 38. Imi plac activitatile care necesita coordonare motrica 39. Urmaresc mai usor indicatiile scrise decat pe cele orale 40. Recunosc usor diferentele dintre sunetele asemanatoare 41. Imi place sa creez sau sa utilizez rime pentru a invata anumite material 42. As dori sa particip la ore in care sa se realizeze experimente 43. Pot spune repede daca doua forme geometrice sunt identice 44. Continuturile pe care mi le amintesc cel mai usor sunt cele prezentate in imagini 45. Urmaresc mai usor instructiunile orale decat pe cele scrise 46. Invat mult mai usor numele instrumentelor musicale daca le ating sau le examinez 47. Trebuie sa spun cu voce tare unele continuturi pentru a le tine minte 48. Pot sa redau cu usurinta pe hartie o forma pe care am vazut-o 49. Pot urmari cu usurinta o harta 50. Pot sa-mi reamintesc cu exactitate cuvintele unei personae si tonul vocii ei cateva zile

dupa discutie

51. Imi amintesc mai repede directia daca cineva imi ofera indicia specific(anumite

cladiri,copaci)

52. Observ usor culorile si combinatiile de culori 53. Imi place sa pictez,sa desenez,sa sculptez 54. Cand ma gandesc la ceva ce am facut in trecut,imi pot reactualiza usor experientele

traite


30


Strategiile mele de invatare

Obiectiv Identificarea strategiilor utilizate in cadrul stilurilor de comunicare Durata 70 min Materiale Fisa de lucru „Strategiile mele de invatare” Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Numele si animalul rostit !

Elevii se aseaza in cerc. Pe rand, fiecare isi spune numele insotit de un nume de

animal care incepe cu aceeasi litera ca si numele sau. (ex: Petronela-pescarus, Viorel-

vaca, Cornelia-cal...etc).

Atentie! Al doilea elev din joc va spune mai intai numele si animalul primului, apoi pe

ale sale. Al treilea, va spune numele si animalul primului, apoi ale celui de-al doilea,

apoi pe ale sale.... si tot asa pana la ultimul care va trebui sa spuna numele si

animalele tuturor celor din grup.

Succes!

Desfasurare Se vor grupa elevii in functie de stilul de invatare dominant (identificat la activitatea trecuta) si li se va cere sa sa descrie strategiile concrete pe care le folosesc in invatare. Elevii vor trebui sa realizeze o lista cat mai cuprinzatoare cu strategii si sa le noteze in fisa de lucru. Fiecare elev va prezenta strategiile utilizate in cadrul stilului lor de invatare cu oferirea de exemple. Se vor compara strategiile utilizate in cadrul stilurilor de invatare dominante (vizual, auditiv, kinestezic) si se va discuta eficienta lor.

Fisa de lucru Strategiile mele de invatare Numele............................................................................................................................. Stil de invatare Vizual Auditiv kinestezic

Strategii de invatare utilizate


31


Cum imi valorific stilul de invatare?

Obiectiv Identificarea strategiilor utilizate pentru valorificarea stilului de invatare dominant? Durata 70 min Materiale Fisa de lucru „Stilul meu de invatare” Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Atinge ceva!

Rugati toti elevii sa se ridice in picioare. Explicati-le ca trebuie sa caute un obiect

albastru in jurul lor si cand il gasesc trebuie sa il atinga. Obiectul albastru poate fi o

bluza, o esarfa sau un pantof al unui participant. Se continua cautarea cu alte culori.

Timp de un minut cel care a atins cat mai multe obiecte de diferite culori, va fi declarat

castigator.

Desfasurare Se imparte elevilor fisa de lucru cu urmatoarea instructiune: „Listele primite contin activitati si strategii care pot fi utilizate pentru valorificarea stilului vostru de invatare dominant. Bifati strategiile pe care le utilizati. Se grupeaza elevii in functie de stiul de invatare dominant si li se cere sa discute asemanari si deosebiri in ceea ce priveste utilizarea strategiilor in cadrul aceluiasi stil de invatare. Elevii vor prezenta cateva cateva din concluziile discutiilor de grup si vor da exemple de situatii in care strategiile au fost eficiente sau ineficiente. Se identifica impreuna cu elevii modalitati de adaptare a stilului de invatare la situatii specifice de invatare.


32

Fisa de lucru Stilul meu de invatare . Numele.............................................................................................................................

Stil de invatare Stilul meu

A. Stil de invatare vizual 1. Caut imagini relevante pentru informatiile pe care trebuie sa le retin 2. Realizez desene sau pictograme si utilizez informatiile pentru a le retine mai

bine

3. Subiliniez datele importante si informatiile esentiale pe care doresc sa le

invat

4. Utilizez culori pentru ideile importante ale materialului 5. Imi realizez propriile benzi desenate 6. Creez postere pentru a retine mai usorinformatiile 7. Vizionez filme si reportaje tv pentru subiscte care ma intereseaza 8. Proiectez harti mentale pentru informatiile care trebuie retinute 9. Scriu informatia esentiala pe cartonase pe care le pun in locuri vizibile

B. Stil de invatare auditiv

1. Citesc cu voce tare materialul de invata 2. Cand citesc materialul de invata in minte, ma asud vorbind 3. Inregistrez anumte texte, dialoguri, liste de cuvinte si ascult inregistrarile de

mai multe ori

4. Vorbesc cu cineva despre materialul pe care trebuie sa il invat 5. Rog pe cineva sa imi puna intrebari despre materialul invatat 6. Adresez celorlalti intrebari despre materialul pe care l-am invata 7. Repet informatiile invatate batand ritmul 8. Creez rime si ritmuri pentru a invata mai repede anumirte informatii 9. Invat in timpce ascult muzica 10. Elimin zgomotele care mi-ar putea distrage atentia de la invatat 11. Ascult la radio abordarea unor teme care constituie subiectul meu de studiu

C. Stil de invatare kinestezic

1. Scriu cuvintele sau regulile ce trebuie invatate cu degetele in aer 2. Ma plimb prin camera in timp ce invat 3. Ascult si privesc la modul in care ceilalti utiizeaza gesturi pentru a semnala

reactiile lor

4. Ma misc in jurul unor obiecte in mod regulat sau continu 5. Imi reorganizez locul de munca 6. In timp ce citesc, evit poziti tipica de citit 7. Reactionez la ceea ce citesc: indic cuvinte cheie, dau din cap cand sut de

acord, ma incrunt, zambesc, fac comentarii pe marginea textului etc.


33


Invat pentru mine?

Obiectiv Constientizarea factorilor care motiveaza studiul Durata 70 min Materiale * Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Sa ne cunoastem mai bine

Elevii trebuie sa se grupeze doi cate doi (preferabil cu persoane pe care nu le cunosc prea bine) si sa discute unul cu altul despre ei timp de 5 minute. La final, se reunesc in cercul mare si fiecare elev va lua cuvantul pentru a vorbi despre celalalt cu care a stat de vorba mai devreme. Ex: "Eu am discutat mai devreme cu Maria. Are 12 ani, e in zodia gemeni, ii plac calatoriile, etc." Desfasurare

Se identifica impreuna cu elevii motivele care ii determina sa invete si se noteaza pe tabla. Exemplu:

- vreau sa stiu cat mai multe lucruri

- imi doresc sa fiu cel mai bun in clasa

- pentru a obtine numai note mari

- pentru a-i face fericiti pe parinti

- pentru a primi recompense (bani, dulciuri)

- pentru a fi pe placul profesorului

Li se explica elevilor ca motivatia pentru invatare este detreminata de mai multi factori, nu doar de unul singur, iar actiunea lor este conjugata (sociali, contextuali si personali care determina motivatia). Se cere elevilor sa evaluaze importanta pentru ei a motivelor notate pe tabla. Se realizeaza impreuna cu elevii o ierarhie proprie a motivelor. Se impart in perechi si au ca sarcina sa discute aceasta ierarhie cu colegul de banca. Se analizeaza impreuna cu elevii ierarhiile de motive incurajandu-i sa impartaseasca cu colegii ideile discutate in perechi. Discutii Care sunt cele mai importante motive pentru care invata elevii? De ce este importanta identificarea motivelor care determina elevii sa invate? De ce difera motivele de la un elev la altul?


34


De ce sa invat? De ce sa invat cum sa invat?

Obiectiv Constientizarea importantei invatarii si a invatarii cum sa invete Durata 70 min Materiale Flip-chart sau tablă

Markere sau cretă Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) -"Eu ma mandresc" ŞI "mi-e rusine"

Elevii trebuie să scrie pe o foaie pe care nu o semnează cel puţin 3 calităţi care le trezesc

sentimentul de mândrie pentru apartenenţa lor naţională şi 3 motive pentru care se simt

jenaţi de apartenenţa lor naţională. Instructorul notează pe o coală mare calităţile şi

motivele apărute pe hârtiile individuale şi elevii le comentează (aparţin ele neamului

respectiv sau unor persoane care fac parte din acel popor/acea etnie; sunt ele pozitive

respectiv negative indiferent de circumstanţe.

Desfasurare IncepeŃi prin a spune participanŃilor că veŃi discuta într-un mod foarte deschis despre învăŃare. Punctul de vedere al fiecăruia este bine venit şi încurajat, participanŃii sunt liberi să îşi exprime satisfacŃia sau lipsa de satisfacŃie faŃă de învăŃare sau educaŃie în general. ImpărŃiŃi tabla în două coloane ÎntrebaŃi participanŃii de ce cred că există şcoala în societate. Care este folosul ei? RugaŃi-i să îşi împărtăşească punctele de vedere şi notaŃi-le în prima coloană. Printre răspunsuri ar fi bine să apară indici ai relaŃiei dintre şcoală şi viaŃa adultă – de ex. şcoala ca pregătire pentru viaŃă. Dacă nu apar astfel de menŃiuni, asiguraŃi-vă că le includeŃi pe listă. OpŃional – RugaŃi participanŃii să îşi imagineze cum ar arăta o societate fără şcoală/ educaŃie. Ar fi foarte diferită de cea actuală? Mai bună? Mai rea? RugaŃi participanŃii să se gândească la motivele lor personale pentru care frecventează şcoala şi pentru care învaŃă şi notaŃi-le în a doua coloană. Este foarte probabil să apară un amestec de motive – unele provenind din exterior (ex. pentru a face pe plac părinŃilor), altele din interior (ex. pentru că vreau să am succes în viaŃă, pentru că îmi place să învăŃ). EvidenŃiaŃi faptul că motivele care îŃi dau mai multă putere şi perseverenŃă în învăŃare sunt cele care vin din interior. IntrebaŃi participanŃii dacă cunosc conceptul de “a învăŃa să înveŃi”. InvitaŃi-i să descrie ce înseamnă acesta. EvidenŃiaŃi că a învăŃa să înveŃi se referă la două mari categorii: a dori să înveŃi (a fi motivat) şi a şti cum să înveŃi (strategii de învăŃare). InsistaŃi pe faptul că se poate învăŃa cum să înveŃi, deci dacă nu eşti foarte bun la şcoală acum, poŃi să îŃi îmbunătăŃeşti performanŃele depunând efort şi folosind strategii adecvate. InvitaŃi participanŃii să reflecteze asupra strategiilor lor de învăŃare. În ce mod învaŃă? Au anumite metode preferate? Studiază în mod diferit la materii diferite (ex. la limba română faŃă de matematică)? Folosesc strategii de învăŃare în mod conştient sau pur şi simplu le folosesc fără a-şi da seama de ele? Această parte a activităŃii vă va oferi indicii asupra activităŃilor pe care să le alegeŃi pentru sesiunile următoare, în funcŃie de ceea ce ştiu deja participanŃii şi de ceea ce au nevoie să ştie.


35

MODULUL 4

CREATIVITATEA


Acomodează-te

Obiectiv Elevii vor învîŃa să se acomodeze diferitelor situaŃii prin creativitate şi să-şi dezvolte capacităŃile de înŃelegere şi comunicare.

Durata 70 minute Descriere Activitatea este formată din exerciŃiile: exercuŃiul de spargerea gheŃii

„Ghiceşte în ce lună m-am născut …”, exerciŃiul „Trei lumi într-una singură” şi exerciŃiul „Un extraterestru pe pământ”



Ghiceste in ce luna m-am nascut ……..

Durata 3-5 minute Descriere Desfăşurarea jocului: elevii formează un cerc. Pe rand, fiecare, timp de 1

minut folosindu-se de propria imaginatie va incerca sa exprime – prin semne luna in care s-au nascut. Cel care va reusi sa o ghiceasca primul, va fi urmatorul care isi va mina luna in care s-a nascut.

ExerciŃiul 1


Acomodarea: ,,Trei lumi într-una singura”

Obiectiv Elevii îşi vor exersa abilităŃile de acomodare la diverse situaŃii. Durata 25 minute Materiale Făşă de lucru, creion / pix, Descriere Desfasurare: li se vor spune copiilor trei cuvinte, între care se poate face mai

greu legatura. Cu cât aceasta legatura este mai dificil de facut, cu atât mai interesante sunt asocierile facute de copii. Ei vor avea de alcatuit un text scurt, din minim trei enunturi, prin care sa realizeze o situatie care sa cuprinda cele trei notiuni/acceptii ale cuvintelor date. Exemplu: albina, tren, medic. Posibil raspuns: ,,Un tren se opri într-o gara mica. O albina intra, din greseala, în tren, pe o fereastra deschisa. Un medic, ce calatorea cu trenul, a prins-o cu grija si i-a dat drumul afara din tren.” Se prezintă şi se analizează toate situaŃiile create de elvi. Cuvintele de lucru: stilou, cocoş, rachetă


36

Fişă de lucru Acomodarea: ,,Trei lumi într-una singura” AlcătuiŃi un text scurt, din minim trei enunŃuri, prin care s realizaŃi o situaŃie care să cuptindă cele trei noŃinui/accepŃiuni ale cuvintelor : stilou, cocoş şi rachetă. …………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………….

……………………………………………………..…………………………………

………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………..……………………

………………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………..…………………

………………………………………………………………………………..……….

………………………………………………………………………..………………

……………………………………………………………………………………..…

……………………………………………………………………….…………………

…………………………………………………………………..…………………….

……………………………………………………………………………………..…

………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………….…………….

…………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………..…………….

…………………………………………………………………………………….……

…………………………………………………………………………………..…….

……………………………………………………………………………………..…

…………………………………………………………………………….………….

…………………………………………………………………………………………


37

ExerciŃiul 2


,,Un extraterestru pe Pamânt”

Obiectiv Elevii işi vor exersa abilităŃile de cunoaşter, înŃelegere şi comunicare, Durata 25 minute Materiale Descriere Desfasurare: li se explica elevilor ce se presupune a fi un extraterestru (daca

este nevoie), dupa care se organizeaza un joc de rol bazat pe întrebari si raspunsuri. Jocul se reduce la rolul unui extraterestru care a ajuns pe Pamânt, unde toate lucrurile îi sunt necunoscute si ciudate. El se întâlneste cu un grup de copii pamânteni ( ceilalti copii), pe care îi întreba diverse lucruri despre viata de pe pamânt, de exemplu. - De ce ploua? De ce manânca oamenii? De ce citesc în carti copiii? De ce danseaza etc. ,,Pamântenii” îi raspund extraterestrului si imediat îi pun ei o întrebare de tipul: ,,dar pe planeta ta de unde vine apa? …cum traiti fara sa mâncati?”. Pe rând, în rolul ,,extraterestrului” intra si ceilalti copii.


A visa si a lucra în grup

Obiectiv Elevii vor învăŃa importanŃa viselor şi a lucrului în echipă, activităŃi de creaŃie importante în viaŃa noastră.

Durata 70 minute Descriere Activitatea este formată din exerciŃiile: exercuŃiul de spargerea gheŃii

„Cele trei schimbări din jurul meu …”, exerciŃiul „Visul Meu” şi exerciŃiul „PoeŃii veseli”



Cele trei schimbari din jurul meu………

Durata 3- 5 minute Descriere Desfăşurarea jocului se aşează toŃi copii pe scaune, în formă

de cerc. Fiecare elev va primi cate un biletel pe care este scris

numele unuia din colegii sai precum si urmatoarea intrebare: Care

sunt cele trei schmbari pe care le-ai face la mine? De ce? Timp de 2

minute, fiecare elev se gandeste la raspuns in functie de biletelul pe

care l-a primit. Parerile vor fi prezentate, ulterior grupului care va

spune daca este de acord cu afirmatiile prezentate de catre colegul

lor.


38

ExerciŃiul 1


Visul meu

Obiectiv Elevii işi vor constientiza importanta visului de reverie in proiectarea si planificarea pregatirii profesionala de timpuriu.

Durata 25 minute Materiale Făşă de lucru, creion / pix, Descriere Elevii vor primii o fisă de lucru. Profesorul le explica folosind un

exemplu sarcinile ce le au de facut. La final se prezinta, se discuta si se analizeaza raspunsurile date de fiecare elev din grupa.

Fisa de lucru „Visul meu” ÎnchipuiŃi-vă că aŃi putea lua autobuzul visului. a) Unde aŃi merge? De ce? ……………………………………………………………………………..………………

……………………………………………………………………………………..…….

……………………………………………………………………………….……………

………………………………………………………………………………………….….

……………………………………………………………………………………….……

………………………………………………………………………………………….….

…………………………………………………………………………….………………

…………………………………………………………………………………….……….

……………………………………………………………………………….……………

………………………………………………………………………………………..….

……………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………….………….

b) Cât timp aŃi vrea să staŃi acolo? ……………………………………………………………………………..………………

…………………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………….……………

…………………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………….……


39

ExerciŃiul 2


PoeŃii veseli

Obiectiv Elevii vor intelege rolul grupului in creativitate. Durata 25 minute Materiale Coli de scris, creion / pix, Descriere Fiecare jucător scrie pe o foaie de hârtie titlul unei poezii inventate şi primul

ei vers. Foile se trec mai departe la jucătorii următori. Aceştia completează strofa cu al doilea vers, care să rimeze cu primul şi încep o strofă nouă, din care scriu primul vers. AtenŃie ca numărul silabelor din versuri să fie cât mai apropiate. Versurile pot fi hazlii. La sfârşit se citesc poeziile şi se premiază cea mai hazlie sau cea mai frumoasă.

Activitatea 18


Matematica este literatura ??????

Obiectiv Elevii vor învăŃa actul creativ, un act fara frontiere Durata 70 minute Descriere Activitatea este formată din exerciŃiile: exercuŃiul de spargerea gheŃii

„Atinge ceva!”, exerciŃiul „Cum să creăm o problemă haioasă de matematică” şi exerciŃiul „De ce se aprind stelele noaptea”



Atinge ceva!

Durata 3-5 minute Descriere Desfăşurarea jocului: Rugati toti elevii sa se ridice in picioare.

Explicati-le ca trebuie sa caute un obiect albastru in jurul lor si cand il

gasesc trebuie sa il atinga. Obiectul albastru poate fi o bluza, o esarfa

sau un pantof al unui participant. Se continua cautarea cu alte culori.

Timp de un minut cel care a atins cat mai multe obiecte de diferite

culori, va fi declarat castigator.


40

ExerciŃiul 1


Cum să creăm o problema haioasă de matematică

Obiectiv Elevii işi vor forma deprinderea literară efectuând corelaŃie cu raŃionamentul matematic.

Durata 35 minute Materiale Fisa de lucru, creion / pix, Descriere Elevii vor primii fisa de lucru. Profesorul le va explica sarcina de lucru. Se

va arata că este foarte important să Ńină seama de operaŃiile matematice (adunare) dar si corelatiile date de tipurile de paranteze. Fiecare cifra reprezentand unul si acelasi animal.

Fisa de lucru Problema haioasă de matematică

CompuneŃi o problemă după următoarea formulă literală, despre animalele pădurii: a + ( a + b ) + c x [ a + ( a + b ) ] = ? ……………………………………………………..……………………………………

………………………………………………………………………………………….

……………………………………………..……………………………………………

………………………………………………………………………………….……….

…………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………….……….

…………………………………………………..………………………………………

…………………………………………………………………………………………

………………………………………………..…………………………………………

………………………………………………………………………………………….

……………………………………………….…………………………………………

…………………………………………………………………………………………

……………………………………………………..……………………………………

………………………………………………………………………….…………….

……………………………………………..……………………………………………

……………………………………………………………………………..………….

…………………………………………………………………………………………

………………………….


41

ExerciŃiul 2


De ce se aprind stelele noaptea?

Obiectiv Stimularea creativităŃii Durata 10 minute Materiale Coli de scris, creion / pix, Descriere Elevii vor trebui să inventeze un răspuns neobişnuit la întrebarea: De ce se

aprind stelele noaptea?


Să creâm in preună

Obiectiv Stimularea creativităŃii şi a competenŃelor de comunicare Durata 50 minute Descriere Activitatea este formată din exerciŃiile: exercuŃiul de spargerea gheŃii

„Depre cine este vorba ?”, exerciŃiul „Ştafeta Povestirii” şi exerciŃiul „Interviu cu un personaj”



Despre cine este vorba ?

Durata 3-5 minute Descriere Desfăşurarea jocului: Fiecare membru al grupului primeste cate o

bucata de hartie pe care va scrie cateva lucruri despre el: inaltimea, culoarea

ochilor, culoarea parului, varsta, etc. Atentie!!! Nimeni nu trebuie sa-si scrie

numele sau sa dezvaluie un detaliu evident despre sine.

De ce? Pentru ca, dupa ce au scris toti, instructorul grupului va

strange toate foile. Apoi fiecare participant va extrage dintr-o "palarie"

un alt bilet (aveti grija sa nu fie tot persoana sa). Pe rand se vor citi

toate biletele si cu totii vor fi atenti sa ghiceasca despre cine este

vorba. La final, fie ca a fost descoperit, fie ca nu, fiecare isi va spune

numele si alte caracteristici, de data aceasta, despre personalitatea

sa. Succes!


42

ExerciŃiul 1


Ştafeta povestirii

Obiectiv Stimularea creativităŃii, imaginaŃiei şi comunicării Durata 15 minute Materiale Cartonase numerotate Descriere Fiecare copil extrage un cartonaş pe care se află scris un număr. Cel care are

numărul 1 începe să creeze o povestire pe care o întrerupe după câteva fraze, ultimul cuvânt fiind: şi, atunci sau când . Povestea este continuată de copilul care are nr. 2 ş.a.m.d.

ExerciŃiul 2


Interviu cu un personaj

Obiectiv Stimularea creativităŃii şi competenŃelor de comunicare Durata 35 minute Materiale Coli de scris, creion / pix, Descriere Jod de rol. Un elev este reporterul, iar altul este un personaj din povestea

Harap Alb. Se poartă o discuŃie imaginară, în care se îmbină elementele cunoscute din poveste cu elemente din realitate. Se repetă jocul pentru „Povestea porcului” cu alti doi elevi, pentru povestea „Cenusăreasa” cu alti doi elevi. In final se poartă discutii pe seama relatiilor din poveste si realitate.


43

Activitatea 20


Furtuna de idei

Obiectiv Stimularea creativităŃii Durata 50 minute Descriere Activitatea este formată din exerciŃiile: exercuŃiul de spargerea gheŃii „”,

exerciŃiul „” şi exerciŃiul „”



Salata de oameni

Durata 3-5 minute Descriere Desfăşurarea jocului: elevii stau asezati pe scaune in cerc. Instructorul ,

care nu are un loc pe scaun, spune : "Sa-si schimbe locul toate fetele/ baietii / cei cu pantaloni/ cei care s-au spalat pe dinti de dimineata/ cei care s-au rugat aseara. Elevii vizati incep sa-si schimbe locurile, un scaun fiind ocupat in acest timp de animator. Cel ce va ramane in picioare va da tonul unui nou schimb de locuri. Se continua pana ce instructorul ajungand in fata, spune: "Salata de oameni" si toata lumea isi schimba locurile.

ExerciŃiul 1


Da jos pisicuŃa ta din copac.

Obiectiv Stimularea creativităŃii Durata 10 minute Materiale Făşă de lucru, creion / pix, Descriere Elevii vor primii fisa de lucru. Profesorul le explica sarcina.


44

Fisa de lucru Da jos pisicuŃa ta din copac PisicuŃa ta s-a urcat în copac. Ce faci ca s-o dai jos de acolo? Găseşte cât mai multe variante ……………………………………………………….……………………………

………………………………………………………………………….……….

………………………………………………………….…………………………

………………………………………………………………………..…………

……………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………….……….

……………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………..……….

……………………………………………………………….……………………

…………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………….…………………

…………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………….…………………

…………………………………………………………………………………….

……………………………………………………….……………………………

…………………………………………………………………………………….

………………………………………………………….…………………………

……………………………………………………………………………..………

……………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………..………….

……………………………………………………………….……………………

…………………………………………………………………………….……….


45

ExerciŃiul 2


Cel mai haios joc

Obiectiv Stimularea creativităŃii în grup Durata 35 minute Materiale Coli de scris, creion / pix, Descriere Elevii sunt impărŃiti în grupe de cate 5 elevi. Sarcină de lucru: InventaŃi un

joc în care copiii să fie următoarele fructele: caisă, pepene, pruna, măr, strugure. ScrieŃi, în caiete, cel mult 4 reguli ale jocului. PrezentaŃi jocul în faŃa clasei.


46

MODULUL 5

CUNOSTEREA DE SINE SI DEZVOLTARE PERSONALĂ


Acceptarea de sine

Obiectiv Elevii vor învăŃa să se sccepte Durata 70 minute Descriere Activitatea este formată sin următoarele exerciŃii: exerciŃiu de spargerea gheŃii

„Cum te descriuceilalŃi?”, exerciŃiul „Creşterea stimei de sine”, exerciŃiul „Autocunoaştere şi acceptare de sine”.



Cum te descriu ceilalti?

Durata 3-5 minute Descriere Desfăşurarea jocului: se va incepe jocul prin a ruga elevii sa se gandeasca cum i-

ar descrie intr-o propozitie pe restul colegilor sai. Se va rosti un nume de exemplu: Cristina. Timp de 10 secunde toti elevii se gindesc cum sa o descrie pe Cristina. Va fi numit George sa spuna la ce s-a gandit. Mai departe se va cere caracterizare pentru George. Exercitiu se va termina pana vor fi caracterizati toti elevii din grupa.

Exercitiul 1 Tema ( numele activitatii )

Cresterea stimei de sine

Obiectiv Elewvii vor fi capabili să identifice calităŃi ale colegilor si să formuleze complimente celorlalŃi

Durata 30 minute Materiale Creion / pix, foaie de scris Descriere 1. AşezaŃi elevii în cerc. Pentru această activitate şi dvs. faceŃi parte din grup.

SpuneŃi-le elevilor că scopul activităŃii este de a-şi identifica propriile calităŃi şi de a învăŃa să facă şi să accepte complimente.

2. CereŃi elevilor să se gândească la o calitate pe care o apreciază la colegul din stânga. Aceasta trebuie să se refere la caracteristici şi atribute personale, şi nu la trăsături externe ca :zâmbetul, părul, ochii. RugaŃi elevii să transmită colegului din stânga ceea ce apreciază la el. Cel care primeşte complimentul, răspunde simplu „MulŃumesc”.

3. DiscutaŃi cu elevii importanŃa formulării şi acceptării complimentelor. ÎncheiaŃi Exercitiul prin abordarea temelor prezentate la „DiscuŃii”

Discutii: o Ce a fost mai dificil: să identifici o calitate sau să primiŃi un compliment? o Cum vă simŃiŃi atunci când sunteŃi în postura de a face un compliment? o De ce credeŃi că este important să ne identificăm propriile calităŃi?


47

Exercitiul 2 Tema ( numele activitatii )

Autocunoastere si acceptare de sine

Obiectiv Elevii for fgi capabili :-sa identifice aspectele fizice,intelectuale,spirituale,emotionale si sociale ale sinelui -sa inteleaga relatia dintre acceptarea de sine,comportament si sentimente -sa creasca sentimentul puterii interioare a copilului -sa isi dezvolte capacitatea de a utiliza limbajul pozitiv(pentru a face fata autoinvinovatirilor).

Durata 35 minute Materiale Creion / pix, foaie de scris Descriere Se explica elevilor ca Exercitiul va fi centrata pe problema identitatii apoi

Li se cere sa se descrie prin identificarea a trei cuvinte sau fraze pentru fiecare dintre categorii; in ce fel v-ati descrie cuiva …..? Discutie : Cat de dificil a fost sa va descrieti ; exista vreo relatie intre aceste categorii ; in ce fel v-ati descrie cuiva ? Concluzie ; aceste aspecte compun identitatea, iar faptul ca se simt puternici sau slabi intr-un domeniu ,nu inseamna ca sunt la fel in toate.

Activitatea 22 Exercitiul de spergerea ghetii


Din fericire/ din nefericire

Durata 3-5 minute Descriere Desfăşurarea jocului: acest joc poate fi jucat pe perechi sau în cerc. Primul jucător

începe povestirea cu: „din fericire când m-am trezit azi dimineaŃă era frumos...”. Al doilea continuă „din nefericire, liniştea gândurilor mi-a fost tulburată de...”. Al treilea continuă „din fericire...” şi tot aşa procedează şi restul grupului.

Exercitiul 1


Emotii

Obiectiv Elevii vor fi capabili .-sa invete ca ceilalti nu ne controleaza sentimentele sau emotiile si nu sunt responsabili pentru nefericirea noastra -sa invete ca unele emotii ne ajuta ,iar altele nu(utilizarea dialogului cu sine pentru obtinerea controlului emotional) -sa inteleaga faptul ca furia poate fi evitata si controlata(efectul de reactie in lant al emotiilor negative,exprimarea,,sanatoasa »si mai ,,putin sanatoasa »a emotii -sa identifice emotiile celorlalti,sa analizeze consecintele emotionale,

Durata 60 minute Materiale fise individuale de hartie pe care sunt trecute cuvinte care desemneaza


48

emotii. Descriere Treceti pe fisele individuale urmatoarele cuvinte care desemneaza emotii:

iubit, speriat, ingrijorat, trist, rabdator, confuz, nervos,jignit, jenat,gelos, speriat, schimbator, descurajat, frustrat, inspaimantat, fericit, vinovat, rau, confortabil, schimbator, curajos, groaznic, sensibil, teribil, mahnit, neajutorat, diferit, bucuros, plin de ura, deprimat Discutam conceptul de emotie care ne ajuta, ne conduce la lucruri pozitive, ne fac placere sau ne dau energie, dar si emotiile care nu ne ajuta, ne conduc spre relatii negative, spre sentimente negative fata de noi insine, proasta dispozitie, comportamente nepotrivite. Se cere grupului sa sorteze cuvintele in Ajuta si Impiedica. Elevii sunt incurajati sa-si impartaseasca experientele pe masura ce sorteaza cuvintele. Discutii ; Intrebari referitoare la continut; care lista are mai multe cuvinte, ce credeti ca diferentiaza emotiile care ne ajuta de cele care nu ajuta ? Intrebari de personalitate; ce fel de emotii ai de obicei, ce fel de emotii ti-ar placea sa ai, ce poti face sa nu ai emotii care nu te ajuta ? Concluzie- elevii sunt ajutati sa faca deosebirea intre diferitele tipuri de emotii, sa constientizeze ca pot evita emotiile care nu –i ajuta sau nu le pot face fata.

Activitatea 23



Sa ne cunoastem mai bine

Durata 3-5 minute Descriere Desfăşurarea jocului: Elevii trebuie sa se grupeze doi cate doi (preferabil cu

persoane pe care nu le cunosc prea bine) si sa discute unul cu altul despre ei timp de 5

minute. La final, se reunesc in cercul mare si fiecare elev va lua cuvantul pentru a

vorbi despre celalalt cu care a stat de vorba mai devreme.

Ex: "Eu am discutat mai devreme cu Maria. Are 12 ani, e in zodia gemeni, ii

plac calatoriile, etc."

Exercitiul 1


Cunoastere si autocunoastere prin intermediul colegilor

Obiectiv elaborarea profilului personal al elevilor prin identificarea trasaturilor de personalitate specifice


49

Durata 60 min Materiale coli Descriere Desfasurarea activitatii:

Se explica elevilor ca vor sustine o proba de autocunoastere prin intermediul colegilor. Se scrie pe tabla o lista cu mai multe trasaturi personalizate pozitive si negative, care pot caracteriza pe orice tanar. Elevii o vor scrie pe coli:

- prietenos – dusmanos; - inteligent – mediocru; - vesel – trist; - politicos – nepoliticos; - glumet – sobru; - harnic – lenes; - apropiat – retras; - atragator – respingator; - talentat – netalentat; - discret – iscoditor; - celebru – obscur; - distins – grosolan; - bland – aspru; - fericit – nefericit. Fiecare elev trebuie sa-si aleaga trei trasaturi pozitive si negative care

considera ca i se potrivesc. Acestea vor fi subliniate. Instructorul citeste numele elevilor din grupa si ei noteaza pe o foaie de

hartie cate trei trasaturi pozitive si trei negative care considera ca se potrivesc cel mai bine fiecarui coleg. Biletele sunt anonime. Dupa ce au fost stranse toate biletele, se trece la totalizarea atributelor si la ierarhizarea lor, de la cele cu frecventa mare la cele cu frecventa redusa. Parerile care reprezinta totalitatea vor fi considerate semnificative. Apoi se compara cu lista pe care a facut-o fiecare elev despre sine, la inceputul orei. Fiecare elev are posibilitatea sa constate concordanta sau discordanta dintre parerea lui si aprecierile colegilor.

Instructorul va comenta cateva situatii care pot aparea si va spune elevilor ca proba nu s-a incheiat aici, ea conduce spre interpretari si analize mult mai profunde din partea fiecarui elev. Fiecare elev isi va analiza propriile aprecieri si pe cele ale colegilor, iar daca discordanta este prea mare, el trebuie sa-si puna intrebarea: Ma cunosc suficient? Va realiza ca este cazul sa tina cont si de parerile colegilor si sa se autoanalizeze mai mult. Elevul trebuie sa-si analizeze comportamentul pe care l-a avut pana in acel moment si sa-si dea seama cand si unde a gresit.

Daca se obtin prea multe biletele necompletate, elevul in cauza trebuie sa-si puna intrebarea daca nu cumva este o fire prea inchisa, nu s-a lasat cunoscut, inteles suficient de colegi. Trebuie sa ia masurile de rigoare.

In final instructorul le poate cere elevilor, pentru a verifica notabilitatea probei, dar si capacitatea de auto- si inter-cunoastere a elevilor, sa ridice mana cei care au fost in concordanta cu colegii si cei care nu au fost.

Concluzia va fi: elevii se cunosc sau nu se cunosc suficient.


50



Salata de fructe

Durata 3-5 minute Descriere Desfăşurarea jocului: Participantilor li se dau denumiri de fructe (para, pruna,

pepene). Participantul din mijloc numeste un fruct si participantii care sunt acel fruct trebuie sa-si schimbe locul intre ei. La semnalul "salata de fructe", toti participantii trebuie sa-si schimbe locul, ramanand mereu un participant fara loc, spre hazul tuturor.

Exercitiul 1


Harta inimii

Obiectiv

Cunoasterea si discutarea caracteristicilor comune si a diferentelor dintre

indivizi in cadrul grupului.

Durata 60 min. Materiale Fise de lucru "Cunoaste-te pe tine - Harta inimii".

Descriere Exercitiu –joc 1:

Impartiti fiecarui participant cate o copie a formularului "Cunoaste-te pe tine -Harta inimii".

Rugati participantii sa completeze formularele. Cele patru zone trebuie completate astfel: A. trei calitati personale; B. trei lucruri din viata pe care fiecare ar dori sa le schimbe; C. trei lucruri pe care fiecare le face bine; D. trei cuvinte care i-ar placea fiecaruia sa fie rostite despre sine.

Rugati-i sa se grupeze cate cinci pentru a discuta cele scrise. Incurajati-i sa iasa din cercul obisnuit de prieteni si sa stabileasca noi contacte cu alti colegi.

Lasati-le foile la indemana (eventual lipite pe un perete) pentru a avea posibilitatea sa isi impartaseasca parerile in continuare.

La sfarsit intrebati elevii ce au invatat in timpul acestei activitati. De obicei, participantii discuta probleme comune.

Instructorul poate sa sublinieze importanŃa impartasirii ideilor pozitive pentru o buna comunicare dar si a diferentelor care pot aparea intre membrii grupului.


51

lată ce intrebari pot fi puse: - Ce ati invatat despre voi insiva? - V-a surprins vreun raspuns de pe vreun formular? - Ati descoperit ceva nou despre cei din grupul vostru? - Puteti face consideratii generale despre cei de aceeasi varsta cu voi

numai privind formularele celor din grupul vostru?

CUNOASTE-TE PE TINE - HARTA INIMII

NUME

Completeaza spatiile inimii notate de la A la D dupa cum urmeaza:

1. Scrie trei calitati la personale care ti plac cel mai mult.

2. Scrie trei lucruri din viata ta pe care ti-ar placea sa le schimbi.

3. Scrie trei lucruri pe care le faci bine.

Scrie trei cuvinte careti-ar placea sa fie spuse despre tine.


52



Transmite impulsul

Durata 3-5 minute Descriere Desfăşurarea jocului: elevii stau în cerc şi se Ńin de mâini.

Conducătorul jocului va transmite un impuls (1, 2, 3 strâgeri de mână) către partenerul din dreapta. Acesta va trebui să transmită impulsul mai departe, spre dreapta. Jocul se încheie când conducătorul de joc primeşte impulsul pe care l-a transmis la mâna opusă.

Exercitiul 1


CUM MI-AR PLACEA SA FIU

Obiectiv -explorarea unor noi cai de comunicare in legatura cu personalitatea lor

si a celorlalti; -experimentarea unor modalitati noi, creative de autoexprimare; - sa isi clarifice propria imagine si sa isi edifice increderea in sine;

Durata 60 min. Materiale fise individuale de lucru Exercitiu –joc 1:”Daca as fi.....”

Imagineaza-ti ca esti o floare.Ce floare ai vrea sa fii?Povesteste-ne desprea aceasta floare.Spune de ce ai ales-o? Exercitiu –joc 2: Se cere ellevilor sa-si imagineze ca a venit „Zana cea buna” care vrea sa-i ajute indeplinindu-le drei dorinte: Prima dorinta: daca ar fi sa-i ceri zanei sa te inzestreze cu trei calitati pe care nu le ai,ce i-ai cere?(exemplu: Eu as vrea sa fiu mai cuminte.) A doua dorinta: daca ar fi sa-i ceri zanei sa te ajute sa te schimbi in bine ,ce defecte i-ai cere ca printr-o vraja sa le faca sa dispara ?(exemplu :Eu as vrea sa nu mai fiu........) A treia dorinta: pentru cea de-a treia dorinta cere-i zanei ce vrei tu. Se discuta despre: Ce ti-ar placea sa spuna despre tine domni profesori? Ce ti-ar placea sa spuna despre tine parintii tai? Exercitiu –joc 3: Scrie in fiecare balonon dorinte care speri sa se indeplineasca in viitor si numeroteazale in ordinea importantei. Se discuta despre: De cine depinde indeplinirea fiecarei dorinte in parte? Ce crezi ca trebuie sa faci pentru ca dorintele sa devina realitate? Sunt usor sau greu de realizat?


53

Fişă de lucri exerciŃiul 3


54

MODULUL 6

STIL DE VIATA SANATOASA

Activitatea 26


Personalitatea hainelor - formă de exprimare

Obiectiv Cunoasterea modului de exprimare al hainelor - cunoasterea a câteva stari evocate de haine: aroganta sau apartenenta, acceptare sau nonconformism, pasiune sau doliu, renuntare sau iubire, veselie, respect

Durata 70 minute Materiale Cartonașe, aparat foto Descriere

Deschiderea acestei activitati se va realiza printr-un exercitiu de spargerea gheti.

Cele trei schimbari din jurul meu………

Desfăşurarea jocului se aşează toŃi copii pe scaune, în formă de cerc.

Fiecare elev va primi cate un biletel pe care este scris numele unuia din colegii sai

precum si urmatoarea intrebare: Care sunt cele trei schmbari pe care le-ai face la

mine? De ce? Timp de 2 minute, fiecare elev se gandeste la raspuns in functie de

biletelul pe care l-a primit. Parerile vor fi prezentate, ulterior grupului care va

spune daca este de acord cu afirmatiile prezentate de catre colegul lor.

Se formează doua grupe. Fiecare grupă se consultă si stabilesc cum să se îmbrace a doua zi cand se organizează o prezentare de modă intitulată “Cum ar trebui sa te îmbraci la scoală”. Vor fi stabilite temele de prezentare ale hainelor iar aici copii sunt lăsati sa aleagă stilul vestimentar pe care vor să-l reprezinte.

- Trist - Arogant - Fericit - Nonconformist - Furios - Iubire - Îndrăgostit - Respect - Părăsit - Anxios

Vor fi invitatí parinti, profesori, prieteni ca spectatori. Va fi numit un juriu alcatuit din parinti si profesori cu un presedinte de preferat o persoană din domeniul modei care vor primi cartonase cu numerele de la 1-10 si vor juriza fiecare stil vestimentar. Se construieste temporar un podium chiar si imaginar sau se folosesc spatiile dintre bănci ca si cum ar fi un podium pe care vor defila copii pe ritmuri special alese pentru fiecare tema. În urma jurizării se va stabili grupa castigatoare care va fi premiată.


55

Activitatea 27


Puterea e în tine?

Obiectiv Crearea unor deprinderi practice privitoare la combaterea stresului Durata 80 de minute Materiale Carti, reviste, cartonase cu imagini Descriere Exercitiul de energizare:

Descriere joc: Daca vesel se traieste fa asa: * Daca vesel se traieste fa asa: * Daca vesel se traieste Unul altuia-i zambeste Daca vesel se traieste fa asa: * La fiecare strofa, in loc de : - se bate din palme; - se bate din picioare; -se pocneste din degete; - se fac toate miscarile 1. Tot mai multi copii au dificultăti de adaptare, stresul fiind numit si boala secolului. Principalele cauze ale afectiunilor de acest fel la copii sunt lipsa îndelungată a parintilor de acasă, cei mai afectasi fiind cei ce au parintii plecati la muncă în strinătate ori care muncesc foarte mult. O altă cauză ce creează dificultăti copiilor este divortul parintilor, lucru care le dă probleme de comportament, dificultăti de concentrare, de învătare, de adaptare. 2. Copii vor învăta unele tehnici de relaxare, cum să se alimenteze si cum să trăiască sănătos. Vor fi învătati cum să se ferească de factorii de stres precum alcoolul si tutunul, dar si ce activităti să facă pentru a se relaxa. Tehnica imaginatiei (imageria dirijată) - Stim cu totii faptul că cei mici au o imaginatie bogată.Pentru a-i ajuta să se relaxeze vorbim cu ei si creăm împreună o mică poveste. Se vor vedea în unul din personajele gândite de ei.Pe lângă divertisment vor căpăta mai multă încredere, pentru că , după cum stim eroii din poveste nicodată nu dau gres.


56

o Râsul – nu putem ignora faptul că stresul afectează un copil atat fizic , cît si psihic. Pe lângă bucurie, relaxare si detasare, râsul reduce teama si tensiunea.

Aici putem folosi cartonaje cu bancuri si povesti haioase, cartonase cu imagini haioase, cartii cu bancuri sau povesti.

o Terapia prin muzică – este cunoscut faptul că muzica poate alina orice tip de stres sau de încordare. Punem în surdină muzica, de preferat instrumentală. Relaxarea prin muzica poate fi combinată cu exercitiile fizice sau cu dansul.

o Binemeritata pauză - fie că îsi scrie temele, fie ca desenează vom determina copii să ia o pauză în care să facă altceva: plimbare prin parc.

Reguli: Participantii nu vor avea voie să se judece între ei sau să râdă unii de altii Exercitii

Exercitiul 1: Numiti trei calitati pe care le vedeti la partenerul vostru. Calitatile trebuie sa fie strict legate de dans si cat se poate de specifice. Spuneti-i-le ca sa le stie. Ex: va conduce bine la standard, are o pozitie frumoasa sau ramane calm atunci cand tu te enervezi in cazul in care ai gresit. S-ar putea sa fiti surprinsi de calitatile pe care partenerul le apreciaza la voi. In saptamana aleasa pentru exercitiu puteti sa hotarati spre exemplu sa dati feed-backul la sfarsitul antrenamentului si sa-i spuneti spre exemplu la care dans/ figura v-a condus foarte bine.

Exercitiul 2: Numiti trei aspecte pe care vedeti ca partenerul de dans ar trebui sa si le imbunateasca. Amintiti-va e doar un exercitiu. Spuneti calm si fara repros ce aveti de spus. La fel ascultati ceea ce partenerul are de spus despre voi. Chiar daca uneori pare ca celalalt te pune la zid cu critica lui, gandeste-te ca acela este punctul lui de vedere. Indiferent ca tu vezi altfel lucrurile. Aici puteti da feed-back-ul dupa dansul in care ati observat ca partenerul face ceea ce voua nu va place sa faca. Nu incepeti discutii care pot degenera in cearta. Doar spuneti ce aveti de spus, plus eventual dati o replica/ explicatie.


57

Activitatea 28

Tema ( numele activitatii)

Sa vorbim despre drepturi

Obiectiv Sa-i facem pe elevi sa inteleaga diferenta intre dorinte si nevoi; Sa introducem ideea ca nevoile bazale pot fi considerate drepturi. Activitatea da posibilitatea elevilor sa vada de ce anume au nevoie pentru a supravetui si a creste sanatosi si sa realizeze ca drepturile sunt diferite de impliniri personale si materiale.

Durata 50 minute Materiale Un set de carduri “ Dorinte si nevoi” pentru fiecare grupa de elevi. Descriere Deschiderea acestei activitati se va realiza printr-un exercitiu de spargerea ghetii.

Despre cine este vorba ?

Desfăşurarea jocului: Fiecare membru al grupului primeste cate o bucata de

hartie pe care va scrie cateva lucruri despre el: inaltimea, culoarea ochilor, culoarea

parului, varsta, etc. Atentie!!! Nimeni nu trebuie sa-si scrie numele sau sa dezvaluie un

detaliu evident despre sine.

De ce? Pentru ca, dupa ce au scris toti, instructorul grupului va strange toate foile. Apoi

fiecare participant va extrage dintr-o "palarie" un alt bilet (aveti grija sa nu fie tot

persoana sa). Pe rand se vor citi toate biletele si cu totii vor fi atenti sa ghiceasca despre

cine este vorba. La final, fie ca a fost descoperit, fie ca nu, fiecare isi va spune numele si

alte caracteristici, de data aceasta, despre personalitatea sa. Succes!

1. Elevii vor fi impartiti in grupe de cate 4 membri si fiecare grupa va primi un set de carduri “ Dorinte si nevoi”. 2. Cerinta este urmatoarea: Trebuie sa-si imagineze ca oficialii din guvern se asigura sa indeplineasca tinerilor lucrurile de baza de care ei au nevoie sau si le doresc. Cardurile reprezinta lista de dorinte si nevoi pe care oficialii au realizat-o. Acestia doresc ca si tinerii sa adauge inca 4 itemi care lipsesc.; intreaba perechile care ar fi itemii care ar completa lista si sa ii scrie pe cardurile goale. 3. Anunta grupurile ca guvernul din motive politice si economice trebuie sa indeplineasca doar 16 itemi in loc de 24 cati sunt pe carduri. Sarcina grupurilor este sa decida asupra a 8 carduri care vor trebui returnate. 4. Dupa ce sarcina 3 a fost indeplinita anunta grupurile ca vor trebui sa mai returneze 8 carduri. Discutii:

• Care itemi au fost eliminate mai usor in prima runda ? • A fost a doua runda mai dificila decat prima ? De ce ? • Ati intampinat neintelegeri in grup ? • Care este diferenta intre dorinta si nevoi ? Care itemi reprezinta nevoi si care

dorinte? Aceste dorinte si nevoi sunt aceleasi pentru toti oamenii ?


58

Alimente

Apa

Televizor

Bicicleta

Oportunitatea de ati exprima parerea

Ingrijire medicala atunci cand ai nevoie

Propriul dormitor

Fast food


59

Protectie impotriva discriminarii

Educatie

Bani de buzunar

Vacanta

Adapost

Oportunitatea de a practica propria religie

Calculator personal

Haine dupa ultima moda


60

Aer curat

Protectie impotriva abuzului si neglijarii

Un walkman personal

Centre de joaca si recreere


61

Activitatea 29

Tema ( numele activitatii)9

Cum ne petrecem timpul liber?

Obiective - Sa identifice resursele timpului liber; - Sa aprecieze timpul liber ca prieten sau dusman; - Sa-si imbunatateasca organizarea si folosirea timpului liber.

Durata 70 minute Materiale Coli, pixuri/creioane Descriere Deschiderea acestei activitati se va realiza printr-un exercitiu de spargerea ghetii.

Ghiceste litera !

Desfăşurarea jocului: Participantii sunt impartiti in doua echipe. Fiecare participant extrage cate un biletel dintr-un bol, pe fiecare biletel fiind scrisa cate o litera diferita. Dupa ce au primit biletelele, la semnalul instructorului, fiecare va mima cu ajutorul corpului, litera sa si fara a comunica verbal sau prin semne explicite, acestia vor trebui sa se aseze cat mai repede in ordine alfabetica . Sirul care termina primul corect castiga.

Atentie: instructorul trebuie sa pregateasca doua boluri cu aceleasi litere inauntru pentru ca echipele sa aiba sanse egale de a castiga. Biletelele vor fi scrise din timp util, anterior jocului .

Elevilor li s-a solicitat anterior orei sa caute semnificatia unor cuvinte legate de timp liber: cei trei D: „ destindere”, „divertisment”, „dezvoltare” . Se verifica definitiile gasite de elevi. Prezentarea notiunii de timp liber elevilor Timpul pe care il avem la dispozitie se divide in timpul necesar pentru scoala si munca independenta de acasa, pentru pregatirea temelor, dar si timp liber, utilizat pentru joc, distractii, plimbari,si timp de odihna, consacrat in special somnului.

Ce intelegem prin timp liber? O perioada din viata omului( zilnic, saptamanal, anual) in care se poate conduce dupa propriile imbolduri, alegand acele activitati si preocupari care corespund cel mai multinclinatiilor si dorintelor proprii. Un ansamblu de activitati in care individul poate sa se dedice din plin, dupa preferinte fie pentru a se reface, fie pentru a se distra, dupa incheierea activitatilor obligatorii. Timpul in care trebuie sa faci ceva util, aducator de castig si succes, in care sa inveti ceva care iti va folosi in viitor, „ din care iese ceva”.

Iata deci care sunt cele trei functii de baza ale timpului liber (cei trei „D”): DESTINDERE (odihna), DIVERTISMENT (distractie),DEZVOLTARE (cultura). Daca intre aceste trei functii se realizeaza un echilibru, personalitatea se dezvolta armonios. Impreuna cu elevii se discuta despre diferitele modalitati in care ei isi petrec timpul liber si daca au suficient timp liber dupa rezolvarea temelor pentru acasa si pregatirea lectiilor pentru a doua zi. Daca analizam activitatile de destindere, divertisment si cele de dezvoltare, observam ca ele nu se exclud, ci au multe puncte comun.


62

Se vor prezenta elevilor activitati care servesc tuturor celor trei componente de timp liber. Exemplu pentru divertisment am ales televizorul, pentru destindere – excursiile, pentru dezvoltare – jocul. In cadrul fiecarei activitati prezentate, elevii vor povesti cate o intamplare reala.

Activitatile de timp liber trebuie sa se incadreze in regimul zilnic ca sa nu iroseasca si sa nu stanjeneasca timpul si fortele necesare invatarii ( apar cazuri de practicare in abuz a unor activitati distractive ca vizionarea TV, unele jocuri sportive sau chiar jocurile pe calculator). Activitatile, chiar daca au un continut folositor si placut, daca sunt practicate abuziv, fie ca supraincarca timpul, fie il irosesc. Astfel, „bogatia” timpului se poate pierde , indreptanduspre oboseala, superficialitate si pasivitate. Deci, timpul liber poate deveni un bun prieten sau un dusman al omului. Se prezinta in continuare proverbe si zicatori pe aceasta tema.

„Un tanar isi poate risipi ziua, dar anii pretul clipei il vor invata”(Goethe). „Ce poŃi face astăzi nu lăsa pe mâine”. „Gândeşte astăzi şi pentru mâine”.

„ Lucru cel mai dificil pentru om este sa-si organizeze timpul liber” (Goethe). „ Muncim ca sa ne castigam timpul nostru liber” (Aristotel)


63

Activitatea 30

Tema ( numele activitatii )10

O zi obisnuita din viata mea - evaluare

Obiectiv Incurajarea elevilor privind dezvoltarea unui stil de viata ordonat, eficient, civilizat Durata 50 minute Materiale Coli, creioane/pixuri Descriere Deschiderea acestei activitati se va realiza printr-un exercitiu de spargerea ghetii.

Animalul

Desfăşurarea jocului: elevilor li se cere să se prezinte ca şi animal, alegând

animalul care are cele mai multe caracteristici cu ale lui. Ex: Eu sunt Mia şi sunt o

căprioară pentru că sunt dinamică şi graŃioasă.

Activitatea de evaluare de astazi consta intr-o recapitulare a insusirilor invatate pe parcursul activitatilor anterioare. Se va distribui elevilor o fisa de lucru individuala. Acestia vor fi ajutati de catre instructorul de educatie atunci cand va fi solicitat.


64

Fisa de lucru

Reguli de comportament – pentru micii pietoni

Decizia Este corectă ? De ce ?

Am întârziat la şcoală şi autobuzul tocmai a sosit în staŃie. Alerg după acesta şi mă urc din mers.

Este ceaŃă şi, din cauza aceasta, carosabilul, umed. Sunt mult mai atent la maşini şi la asfalt.

Am coborât din autobuz şi vreau să traversez. Trec prin spatele acestuia, ca să pot vedea maşinile care vin.

Pietonii merg pe trotuare.

Copiii se joacă pe stradă.

Reguli de igiena alimentara Decizia Este corectă ? De ce ?

Pt. a fi sănătos trebuie să mănânci: carne, brânză, ouă, legume, fructe La ore fixe. Cât îŃi trebuie

Alimentele trebuie să fie cât mai proaspete.

Este necesar ca în bucătărie aerul să fie curat, fără praf, fum sau mirosuri caracteristica

Coşul de gunoi indispensabil în ori ce bucătărie trebuie golit în fiecare zi, iar din când în când trebuie spălat.

Prosoapele de vase sau de bucătărie au un rol însemnat pt menŃinerea igienei.

Toate alimentele ca: pâinea, untul, brânza, carnea etc, precum şi toate cratiŃele şi oalele cu mâncare se Ńin totdeauna acoperite.


65

Programul meu – cele mai importante aspecte

Activitatea Ora Durata Persoana de sprijin/ care

răspunde/controlează Mama/ tata/

altă pers (care?)

Ma trezesc de dimineata la ora

Mananc de dimineata la ora

Plec la scoala la ora

Întoarcerea de la şcoală la ora

Somnul de amiază la ora

Efectuarea temelor (scrise şi orale)

Jocuri, activităŃi recreative, alte

activităŃi în familie

........................................................

.........................................................

ActivităŃi educative

suplimentare......................................

...........................................................

Culcarea la ora

Portofoliu Dirigentie Cls. Viiviii

Documents

Transcript of Portofoliu Dirigentie Cls. Viiviii