Popoarele lumii - Volkova A. V - cdn4.libris.ro lumii - Volkova A. V.pdf · ) populatia lumii era...

13
POPOARELE LUMII Chiginiu . Biblion -=,Vft4lEdE -- :- >< a_____:>-.

Transcript of Popoarele lumii - Volkova A. V - cdn4.libris.ro lumii - Volkova A. V.pdf · ) populatia lumii era...

POPOARELELUMII

Chiginiu . Biblion

-=,Vft4lEdE--

:- >< a_____:>-.

,t

t',:*. - -ti- J *i*.frLr5rn r-

)pu1atiei............................. 6

........20...22

...........50rsiei.....................................48

L0!2t4

1618

26283032

384042

4647

51

..24

...34..36

Fapte interesante

AFRICA

Tradilii culturaleFapte interesante

Fapte interesante

AMERICA DE SUD

Tradilii culturale .82

Traditii culturaleFapte interesante 92

9452

INDICE.............

;*&*"ia,i€

6

Populafia pdm6ntului

!.^"f"-ll estimdrilor; la 1 ianuarie 2010 popula{ia lumii era de6.9 miliarde de oameni. Este_ o cifrd u"trJ".iiiui'ae mare, dacdludm in considera re fa otut cd. la_inc"p;;i ;;;; ;;;" ;&ili;PSm6ntului era de aoroximativ 230,irfl."* l" J"ireni. popula_lia lumii este in coniinud cregtere.

Numirul 9i reparti{ia terltoriald a popula[iei

_ Ratele^de cre$tere a popuratiei de pe pdmant nu au fost intotdeaunaaceleaqi. In ultimii 100 de mii de ani, p6ni in 1SZO, popufalia a crescutfoarte repede (p6nd la 90 de milioane de oameni pe ,.1, ar_p"iii_111l* ^:.::l:':

a inceput sd incetineasci. oiiJr.J*u tendinli se vapastra, atunci se presupune cd in anul 2050 numbrul oameniloi de peplanetS va atinge cifra de 9,2 miliarde. in g.n"iut,.r"Grea populalieise va produce din contul tArilor sSrace.

Distribu(ia locuitorilor pbm6ntului este extrem de inegali: 70% dinpopulatie ocupd 7o/o din supdrafa{a totau a pamantr;il; ;;;;;;esticS.locuiegte aproximativ g0Z" a'in poputali". O"nrlt.t". este prin_cipalul indiciu in ceea ce nrlv.e$Je OisiriUuire'a-poprf rili p" pdmAnt.Densitatea medie a populatiei de pe pim6nt este'ae ,iO de persoane

pe km2. Cu toate acesiea, den-sitatea oscileazi in functie deregiune. Cele mai populaie {dridin lume sunt China gi India. Secrede cd fiecare al cincilea omde pe Pim6nt este un chinez. inChina trdiesc circa 1,3 miliardede oameni. in provincia chine_zd Aomyn locuiesc aproximativ

lurto, Locuinla mobilda nomoziLor din Asia centrold

) populatia lumii era deraordinar de mare. dacdul erei noastre populaliarane de oameni. Popula-

l5 a populatiei

rAnt nu au fost intotdeaunar 1970, popula{ia a crescutameni pe an), dar apoi rit-)aci aceast5 tendinli se val num5rul oamenilor de pe

-'neral, cregterea populatiei

rxtrem de inegalS: 70% dina PimAntului. in emisferala{ie. Densitatea este prin-rea populatiei pe Pdm6nt.nt este de 40 de persoanen2. Cu toate acestea, den-a oscileazd in func{ie dene. Cele mai populate {5rirme sunt China qi India. Se

ci fiecare al cincilea omr PimAnt este un chinez. inr trdiesc circa 1,3 miliardelmeni. in provincia chine-rmyn locuiesc aproximativ

:uinlo mobildriLor din Asio centrold

Beijing, capitaloChinei, ceo motpopuLotd larddin lume

322 de persoane pe un km'z. Niceieri in lume nu existd o astfel dedensitate a populatiei. Oamenii de gtiin!5 prognozeazb c5 incepAndcu anul 2030 numirul popula{iei din China va scddea treptat, iar la

mijlocul secolului XXI India va deveni cel mai populat stat din lume.

in prezent, cel mai populat orag din lume este Shanghai (China),

cu o populalie de 16.3 milioane. Pe locul doi se situeazd Mumbai sau

Bombay (lndia), cu l-3,8 milioane de oameni. incheie lista celor maimari trei ora5e din lume oragul Karachi (Pakistan), cu 13.2 milioanede oameni. Cea mai mici densitate a populatiei (mai pu{in de 4 per-

soane la km2; se inregistreazi in Mongolia, Libia, Namibia, Australiagi Groenlanda. 15% din suprafa{a Pdm6ntului nu este asimilatb deoameni, e vorba de regiunile cu condilii naturale aspre.

in ce loc de pe Planetd trdiesc cei mai mulgi longevivi? innea Nogorno-Karobah (Carabahul de Munte). La L00 delocuitori sunt tnregistrote 100 de persoane, a cdror vdrstddepdSegte L00 de ani. Chior gi un ,,oreal unic de Longevita-te", precum e consideratd Abhozia, romdne cu mult tn urmaCarabohului de Munte. Aici, la 100 de mii de oomeni existddoar 82 de longevivi.

regiu-mii de

Rasd, popor; naliune

^ Colfog ngstulatelor 5tiinlei moderne, populalia pdm6ntului sermparte tn tret rase mari.

-patria reprezenta nlilor rasei caucazien j

europoide este.Europa gi caucazur, dar inca din cere-mai vechi tim-puri acest tip de oameni putea fi int6rnit in nrii.u o" Nord, Asiade Sud-Vest gi India de Nord, iar dupi ce "".p".ii au descoperitAmerica, reprezentantii rasei caucazien",_"u laipjnoit in Ameri_ca, Australia gi in Africa de Sud. Rasei europoide iau caucaziene iisunt caracteristice pielea deschisd la culoaie, pdrul drept sau u$orondulat, buzele subliri, nasul_ingu.st gi pro"m'inent, fruntea dreaptdsau usor inclinati. Reoreze.ntanlii rasei mongoloide sunt rispAn_diqi in Asia de Est, Indonezia, Asia Centralb, Siberia gi America. Laacegtia culoarea pielii variaza de la cea brund la cea'deschisd, pd_rul, de re.gul5, este..negru, Saten, aspru gi drept, fala platb, nasulusor turtit, iar ochii sunt oblici. Reprezentaniii rasei

'negro_aus_traloide, sau ecuatoriale, se. disting

'prin culoarea

-inctrisa"a pietii,

de la negru p6nb la ciocolatiu. Rce-gtia au ochii negri, pirul negru,

Reprezenta nlii celor treirose mari

), populatia Pdm6ntului serta n{ilor rasei caucaziene,rcd din cele mai vechi tim-it in Africa de Nord, Asiae europenii au descoperits-au rSsp6ndit in Ameri-

rropoide sau caucaziene iirare, pirul drept sau ugor,eminent, fruntea dreaptimongoloide sunt risp6n-al5, Siberia 5i America. La

lruni la cea deschisd, p5-gi drept, fata plat5, nasul:entan(ii rasei negro-aus-culoarea inchisi a pielii,

"r ochii negri, pSrul negru,

dens, aspru gi cre{, nasul de cele mai multe ori este lat qi ugor turtit.Reprezentanti rasei ecuatoriale trSiesc, de obicei, tn Africa Ecuatori-al5 qi de Sud, in Australia gi pe insulele din apropiere.

Natiunea (sau grupuletnic) reprezint5 un grup de persoane uniteprintr-o serie de caracteristici comune: limbd, culturd, locul de trai,religie, istorie comunS, etc. Una dintre cele mai importante caracte-

Rasele sunt grupuri mari de oameni cu origine comund, care sereflectd tn corocterbticile fizice exterioare. Trdsdturile rosi-ale sunt transmise prin mogtenire de Ia mamd la copil. Re-prezenton[ii fiecdrei rase se deosebesc prin culoareo pielii,ochilor pdrului, prin forma craniuLui, staturd, etc.

ristici ale oamenilor este limba comunS. Aceasta insd nu este singu-ra condilie: in lume existd mai multe popoare diferite care vorbescaceeagi limb5. De exemplu, scotienii, irlandezii qi galii au preluatpractic limba englezd, dar ei ingigi nu se consideri nicidecum bri-tanici. CuvAntul ,,popor" este, de asemenea, utilizat cu sensul de,na{iune". De fapt, naliunea reprezintd un stadiu in dezvoltarea po-porului, atunci cand poporul igi creeazS propriul stat. Altfel spus,francezii sunt o natiune, un grup etnic, dar ei sunt $i un popor. Di-ferenla dintre o comunitate nationalS Si o etnie/grup etnic se vedecel mai bine atunci c6nd din componenta unei na{iuni fac parteoameni care apar{in diferitor minorititi etnice. De fapt, in prezent,pe francezi, bretoni, corsicani 5i locuitorii regiunilor istorice AlsaciaSi Lorena ii unegte apartenenta la un singur stat, pe care aceqtia ilconsideri patria lor. Ca urmare, toti acegtia, indiferent de diferen{e-le etnice, constituie o singurd naliune - cea francezi.

Limba vorbitiLimba este un mijloc important de comunicare intre oameni, care

a inceput sb se formeze intr-o etapd timpurie a comunei primitive. pec6nd oamenii umbla,u imbrSca{i in piei de animale qi foloseau uneltede piatrS, ei aveau neyoie de semnale care i-ar fi a.jutat se se in{elea-g5 reciproc. Inilial, oamenii au inv5lat sd explice numai cele mii im-portante concepte, cum arfi ,firand",,,foc", ,,pericol,,gi si-gi transmitbemo{iile de bucurie, fricd sau furie. De-a lungul timpului, vocabularullor s-a extins. Diverse triburi, care au trdit departe unul de celilalt, gi-au format propria lor limba. Chiar 5i exper{ii in domeniul lingvistitii(5tiinta care studiazi limbile) nu pot spune numdrul exact de limbi depe planeta noastrS. Se estimeazS cb num5rul lor variazd intre 2.5 miigi 5 mii de limbi ,yii". Prin limbi ,,vii" se sublnleleg limbile care suntutilizate astdzi, chiar dacS unele dintre acestea sunt vorbite doar degrupuri restrense de oameni. Limbile,,moarte,, sunt limbile statelorantice, care nu sunt vorbite in prezent, de exemplu, limba greac! ve-che, limba egiptean5 veche, latina.

Majoritatea limbilor lumii sunt legate intre ele prin legbturi derudenie, de aceea fac parte din aceeaqi familie de limbi. Cea mai

Se presupunecd limbajula opdrut intr-ofozd timpurte oistoriei. omenirii

nunicare intre oameni, carerrie a comunei primitive. Pe

r animale gi foloseau uneltee i-ar fi ajutat sd se inlelea-explice numai cele mai im-', ,,pericol" gi s5-9i transmitSungul timpului, vocabularuldeparte unul de celSlalt, 9i-:r{ii in domeniul lingvisticii: numirul exact de limbi dedrul lor variazd intre 2.5 miiubinteleg limbile care sunt:estea sunt vorbite doar deoarte" sunt limbile statelorr exemplu, limba greaci ve-

r intre ele prin legdturi defamilie de limbi. Cea mai

Se presupunecd limbojulo opdrut intr-ofozd timpurie aistoriei omenirii

Oro de Limbd englezd

risp6nditd este familia de limbi indo-europene. in limbile din aceastdfamilie vorbesc aproximativ 2 miliarde de oameni. Urmitoarea, camirime, este familia de limbi sino-tibetane. Exista, de asemenea, fa-milii de limbi turcice, altaice, afrasice qi inci multe altele. DacS e sicalculSm c6ti oameni vorbesc o limbd sau alta, ca limb5 materne,atunci pe primul loc se situeazi limba chinezS. Aceasta este vorbitade citre 885 de milioane de oameni. Pe al doilea loc se situeazi limbaspanioli qi cea englezi (cate 330 de milioane), urmatd de hindi, ara-b5, bengalez5 (circa 200 milioane) gi rus6 (160 milioane). Unele limbiale popoarelor indigene sunt pe cale de disparitie.

Limbile interna(ionale, sou limbi de importanld gLobald, sunt lim-bile utilizote de un numdr mare de oomeni din tntreogaIume. Astdzi existd gapte astfel de limbi: englezo, fronceza,spaniola, ruso, oroba, portugheza gi germana.

L2

Scrisul

in comuna primitivd, oamenii strdvechi desenau pe st6nci, copacisau pietre scene de vAn5toare, animale 5i oameni. Oamenii de gtiinlaau numit acest gen de scriere cu ajutorul desenelor pictografie. Cutimpul, desenele erau inlocuite cu diverse se.ne caie au dat senscuvintelor. Dezvoltarea treptati a g6ndirii a condus la consolidareasimbolurilor ca sunete de vorbire. Aga a luat naqtere scrierea.

in Egiptul antic, desenele pic-tografice au fost inlocuite cu scri-erea cuneiformd. Egiptenii aufost primii care au inceput si fo-loseasci simboluri ce nu transmi-teau doar concepte, ci gi sunete.In mod independent de egipteni,hieroglifele au inceput a fi fglosi-te de chinezi, acegtia fiind urmalimai t6rziu de japonezi gi coreeni.Treptat, in scopul de a scrie mairepede, hieroglifele erau simplifi-cate gi transformate in pictogramecare reprezentau sunete sau sila-be. Un astfel de tip de scriere fo-loseau sumerienii gi alte popoareantice. Fenicienii au renunlat la

semnele care reprezentau silabe qi au inceput a utiliza in scris doarlitere. Scrisul fenician a dat nagtere alfabetului grec, care este strbmo_5ul tuturor alfabetelor popoarelor europene.

De asemenea, gi vechii romani foloseau pentru alfabetul lor siste_mul de scriere elen, deqi scrierea latinb diferb de cea greacb. Scriereaalfabeticd latind a fost preluatb 9i conservatd de cdtr6 cele mai mul_te dintre naliunile din Europa de Vest. in Europa de Est ap5ruse unalt tip de scriere la baza cdruia se afla tot alfabetul grec. Mai int6i a

hi desenau pe stenci, copacii oameni. Oamenii de gtiintdul desenelor pictografie. Curse semne care au dat sensrii a condus la consolidarealuat na$tere scrierea.

Egiptul antic, desenele pic-ice au fost inlocuite cu scri-cuneiformd. Egiptenii au

'rimii care au inceput sd fo-;cd simboluri ce nu transmi-Joar concepte, ci Si sunete.

'd independent de egipteni,

;lifele au inceput a fi folosi-chinezi, acegtia fiind urma{iirziu de japonezi gi coreeni.rt, in scopul de a scrie maie, hieroglifele erau simplifi-i transformate in pictograme'eprezentau sunete sau sila-r astfel de tip de scriere fo-r sumerienii qi alte popoarer. Fenicienii au renuntat larceput a utiliza in scris doar:tului grec, care este str5mo-ene.

au pentru alfabetul lor siste-liferd de cea greacd. Scrierearvati de citre cele mai mul-.n Europa de Est apbruse unot alfabetul grec. Mai intAi a

fost alfabetul glagolitic al lui Chiril gi Meto-die. Apoi, acesta a fost urmat de versiuneachirilicS, mai avansatS, care se deosebea prinforma literelor. Acest alfabet a fost larg r5s-p6ndit la slavii de sud, de est, 9i, probabil, decei din vest. In 1708, prin decretul imperialal lui Petru I al Rusiei alfabetul chirilic a fostmodificat. Versiunea noui a fost numitb alfa-bet civil gi a constituit baza alfabetelor rus qi

ucrainean.Scriereo cuneiformd

Degi e greu de crezut, dor complicata scriere orobd, core aminteS-te moi degrobd de un ornoment, ore aceleasi rdddcini cu alfabetullotin Si cel chiriLic. Strdmogul scrisului orab o fost de oseme-nea scriereo feniciand. Alfabetul arab este oLcotuit din 28 deIitere gi con[ine un gir de semne auxiliare oflate deasuprosau dedesubtuL Literelor. TertuL se citegte de Io dreapta Iastdnga.

OricAt de complicate ni s-ar pSrea hie-roglifele, unele popoare asiatice continudsd le foloseascS. De regulS, hieroglifele nureprezintd litere individuale, ci concepte. InChina, de exemplu, num5rul total al hiero-glifelor este de 50 de mii, degi in limba mo-dernd sunt utilizate circa 4-7 mii de semne.incd din cele mai vechi timpuri, in China, Ja-ponia 5i Coreea se scria de sus in jos, insS inprezent se scrie pe orizontalS, de la stAngala dreapta.

.

v,v,,,s, pvo, Lo llur ErE ue re gte. ue_a tungul ttmpului, conceptelereligioase s-au modificat. Inilial, oamenii iredeal in spiritele na_

Religia

-_?ii:."1:. mai vechi timpuri, oamenii erau convingi de existenla

uner puteri supranaturale care a creat lumea noasird 5i o guver_neaz5. Aceasti credin{5, impreund cu tot ce line de slujirea fiuteriidivine, poart5 numele de religie. De_a lungui timpu lui,-conceptele

turii. Mai tirziu, zeii au devenit intruchiparea fenomenelor natu_rale, iar ulterior oamenii au ajuns la concluzia ci exista un singur?y-"n:t:r, cdruia i se supune.intreaga lume. in diferite coliuri

"ale

Pamantului puterea divind era intruchipati in diverse moduri astfelincAt au luat naStere o mullime de religii. Unele dintre acestea s_aurds.pAndit in intreaga lume. Dintre relig"iile mondiit" tr. purt" .r"q_tinismul, budismul gi islamul.

Budismul a apbrut in India, in secolulV i.e.n., aceasta fiind cea mai veche relioie dinlume. Ctitorul acestei religii este SiddiarthaGautama (Buddha). Buddha le-a spus oameni_lor cd viala este o suferin!d, un 5ir de na5teri Side mor{i ale oricirei creaturi, care dupi moar_te se reincarneazd intr-o alt; entitate. Cu toateacestea, dacd se ajunge la Nirvana _ o starepsihologicS deosebitd - se poate rupe lanlulde reincarnbri de dupi moarte Si omul se poa_te reuni cu unica Divinitate. Omul care a atinsNirvana nu resimte influenla lumii exterioare,dar.se bucurb de plinbtatea vielii sale spiritu_ale lSuntrice.

DupS numdrul de adepli ai creqtinismului,acesta este considerat religia cu cea mai marerSspAndire in lume. Num5rul total al creqtini_lor este mai mare de l" miliard de oameni.

apdrut in secolul I e.n. printre evreii din palestinacredin{a in Dumnezeu-Omul lisus Hristos care a

O sculpturdo lui Buddha

Cregtinismul aqi se bazeazd pe

erau convin$i de existenlalumea noastrd qi o guver-)t ce tine de slujirea puteriiungul timpului, conceptelerii credeau in spiritele na-riparea fenomenelor natu-ncluzia. ci existi un singurlume. in diferite colluri alelt5 in diverse moduri, astfeli. Unele dintre acestea s-aule mondiale fac parte cre5-

15rut in India, in secolulrd cea mai veche religie din,stei religii este Siddhartha). Buddha le-a spus oameni-;uferin{5, un gir de nagteri gi

ei creaturi, care dupd moar-intr-o altd entitate. Cu toatery'unge Ia Nirvana - o starebiti - se poate rupe lan{ulupi moarte gi omul se poa-)ivinitate. Omul care a atins3 influenla lumii exterioare,rlinitatea vie{ii sale spiritu-

Je adepti ai creEtinismului,erat religia cu cea mai marer. NumSrul total al cregtini-de 1 miliard de oameni.printre evreii din Palestina-Omul ]isus Hristos care a

murit in chinuri, rdstignit pe cru-ce. Astfel, El a rdscumpdrat p5ca-tele omenirii, a salvat oamenii gi

le-a diruit viata ve5nice dincolode moarte. In 1054, Biserica creg-tind s-a scindat in Biserica orto-doxd gi cea catolicd. in secolul alXVI-lea, de la Biserica catolicS sedesprinde p rotesta ntism u l.

Islamul, a treia religie ca mi-rime din lume a apdrut in secolulVII in Asia, pe Peninsula Arabicd.Fondatorul ei a fost Mohammed,pe care musulmaniiil consideri unprofet.

Numele cdr{ii sfinte a musulmonilor - Coranul - vinede la cuvdntul orob olcoron, care tnseamnd ,,citit cuvoce tore, pe de rost"). Primii adep{i ai Profetului Mo-hammed au fost orobii. Acum musulmanii trdiesc tnpeste 120 de tori.

Fiecare musulman trebuie sa creadeintr-un Dumnezeu unic Si atotputernic- Allah, gi in profetul lui, Mohammed,trimisul lui Allah, trebuie se se roage zil-nic, s5 dea de pomani celor nevoia5i,sd tini posturile de peste an Si cel putino datd in via!5 si faci un peler:inaj inoragu I sfSnt Mecca (hajj).