Popoarele lumii - Volkova A. V - cdn4. lumii - Volkova A. V.pdf¢  ) populatia lumii era de...

download Popoarele lumii - Volkova A. V - cdn4. lumii - Volkova A. V.pdf¢  ) populatia lumii era de raordinar

of 13

  • date post

    18-Feb-2020
  • Category

    Documents

  • view

    20
  • download

    1

Embed Size (px)

Transcript of Popoarele lumii - Volkova A. V - cdn4. lumii - Volkova A. V.pdf¢  ) populatia lumii era de...

  • POPOARELE LUMII

    Chiginiu . Biblion

    -=,Vft4lEdE --

    :- >< a_____:>-.

    https://www.libris.ro/popoarele-lumii-volkova-a-v-BIB978-9975-112-63-5--p13110950.html

  • ,t

    t',:*. - -ti- J *i*.frLr5rn r-

  • )pu1atiei............................. 6

    ........20 ...22

    ...........50 rsiei.....................................48

    L0 !2 t4

    16 18

    26 28 30 32

    38 40 42

    46 47

    51

    ..24

    ...34 ..36

    Fapte interesante

    AFRICA

    Tradilii culturale Fapte interesante

    Fapte interesante

    AMERICA DE SUD

    Tradilii culturale .82

    Traditii culturale Fapte interesante 92

    94 52

    INDICE.............

  • ;*&*"ia,i€ 6

    Populafia pdm6ntului

    !.^"f"-ll estimdrilor; la 1 ianuarie 2010 popula{ia lumii era de6.9 miliarde de oameni. Este_ o cifrd u"trJ".iiiui'ae mare, dacdludm in considera re fa otut cd. la_inc"p;;i ;;;; ;;;" ;&ili;PSm6ntului era de aoroximativ 230,irfl."* l" J"ireni. popula_ lia lumii este in coniinud cregtere.

    Numirul 9i reparti{ia terltoriald a popula[iei _ Ratele^de cre$tere a popuratiei de pe pdmant nu au fost intotdeaunaaceleaqi. In ultimii 100 de mii de ani, p6ni in 1SZO, popufalia a crescutfoarte repede (p6nd la 90 de milioane de oameni pe ,.1, ar_p"iii_ 111l* ^:.::l:':

    a inceput sd incetineasci. oiiJr.J*u tendinli se vapastra, atunci se presupune cd in anul 2050 numbrul oameniloi de peplanetS va atinge cifra de 9,2 miliarde. in g.n"iut,.r"Grea populaliei se va produce din contul tArilor sSrace.

    Distribu(ia locuitorilor pbm6ntului este extrem de inegali: 70% dinpopulatie ocupd 7o/o din supdrafa{a totau a pamantr;il; ;;;;;;esticS.locuiegte aproximativ g0Z" a'in poputali". O"nrlt.t". este prin_cipalul indiciu in ceea ce nrlv.e$Je OisiriUuire'a-poprf rili p" pdmAnt.Densitatea medie a populatiei de pe pim6nt este'ae ,iO de persoane pe km2. Cu toate acesiea, den- sitatea oscileazi in functie de regiune. Cele mai populaie {dri din lume sunt China gi India. Se crede cd fiecare al cincilea om de pe Pim6nt este un chinez. in China trdiesc circa 1,3 miliarde de oameni. in provincia chine_ zd Aomyn locuiesc aproximativ

    lurto, Locuinla mobild a nomoziLor din Asia centrold

  • ) populatia lumii era de raordinar de mare. dacd ul erei noastre populalia rane de oameni. Popula-

    l5 a populatiei

    rAnt nu au fost intotdeauna r 1970, popula{ia a crescut ameni pe an), dar apoi rit- )aci aceast5 tendinli se va l num5rul oamenilor de pe -'neral, cregterea populatiei

    rxtrem de inegalS: 70% din a PimAntului. in emisfera la{ie. Densitatea este prin- rea populatiei pe Pdm6nt. nt este de 40 de persoane n2. Cu toate acestea, den- a oscileazd in func{ie de ne. Cele mai populate {5ri rme sunt China qi India. Se ci fiecare al cincilea om

    r PimAnt este un chinez. in r trdiesc circa 1,3 miliarde lmeni. in provincia chine- rmyn locuiesc aproximativ

    :uinlo mobild riLor din Asio centrold

    Beijing, capitalo Chinei, ceo mot popuLotd lard din lume

    322 de persoane pe un km'z. Niceieri in lume nu existd o astfel de densitate a populatiei. Oamenii de gtiin!5 prognozeazb c5 incepAnd cu anul 2030 numirul popula{iei din China va scddea treptat, iar la mijlocul secolului XXI India va deveni cel mai populat stat din lume.

    in prezent, cel mai populat orag din lume este Shanghai (China), cu o populalie de 16.3 milioane. Pe locul doi se situeazd Mumbai sau Bombay (lndia), cu l-3,8 milioane de oameni. incheie lista celor mai mari trei ora5e din lume oragul Karachi (Pakistan), cu 13.2 milioane de oameni. Cea mai mici densitate a populatiei (mai pu{in de 4 per- soane la km2; se inregistreazi in Mongolia, Libia, Namibia, Australia gi Groenlanda. 15% din suprafa{a Pdm6ntului nu este asimilatb de oameni, e vorba de regiunile cu condilii naturale aspre.

    in ce loc de pe Planetd trdiesc cei mai mulgi longevivi? in nea Nogorno-Karobah (Carabahul de Munte). La L00 de locuitori sunt tnregistrote 100 de persoane, a cdror vdrstd depdSegte L00 de ani. Chior gi un ,,oreal unic de Longevita- te", precum e consideratd Abhozia, romdne cu mult tn urma Carabohului de Munte. Aici, la 100 de mii de oomeni existd doar 82 de longevivi.

    regiu- mii de

  • Rasd, popor; naliune

    ^ Colfog ngstulatelor 5tiinlei moderne, populalia pdm6ntului sermparte tn tret rase mari.

    -patria reprezenta nlilor rasei caucazien j

    europoide este.Europa gi caucazur, dar inca din cere-mai vechi tim-puri acest tip de oameni putea fi int6rnit in nrii.u o" Nord, Asiade Sud-Vest gi India de Nord, iar dupi ce "".p".ii au descoperitAmerica, reprezentantii rasei caucazien",_"u laipjnoit in Ameri_ ca, Australia gi in Africa de Sud. Rasei europoide iau caucaziene iisunt caracteristice pielea deschisd la culoaie, pdrul drept sau u$orondulat, buzele subliri, nasul_ingu.st gi pro"m'inent, fruntea dreaptdsau usor inclinati. Reoreze.ntanlii rasei mongoloide sunt rispAn_ diqi in Asia de Est, Indonezia, Asia Centralb, Siberia gi America. Laacegtia culoarea pielii variaza de la cea brund la cea'deschisd, pd_ rul, de re.gul5, este..negru, Saten, aspru gi drept, fala platb, nasulusor turtit, iar ochii sunt oblici. Reprezentaniii rasei 'negro_aus_ traloide, sau ecuatoriale, se. disting

    'prin culoarea

    -inctrisa"a pietii,

    de la negru p6nb la ciocolatiu. Rce-gtia au ochii negri, pirul negru,

    Reprezenta nlii celor trei rose mari

  • ), populatia Pdm6ntului se rta n{ilor rasei caucaziene, rcd din cele mai vechi tim- it in Africa de Nord, Asia e europenii au descoperit s-au rSsp6ndit in Ameri-

    rropoide sau caucaziene ii rare, pirul drept sau ugor ,eminent, fruntea dreapti mongoloide sunt risp6n- al5, Siberia 5i America. La lruni la cea deschisd, p5- gi drept, fata plat5, nasul :entan(ii rasei negro-aus- culoarea inchisi a pielii,

    "r ochii negri, pSrul negru,

    dens, aspru gi cre{, nasul de cele mai multe ori este lat qi ugor turtit. Reprezentanti rasei ecuatoriale trSiesc, de obicei, tn Africa Ecuatori- al5 qi de Sud, in Australia gi pe insulele din apropiere.

    Natiunea (sau grupuletnic) reprezint5 un grup de persoane unite printr-o serie de caracteristici comune: limbd, culturd, locul de trai, religie, istorie comunS, etc. Una dintre cele mai importante caracte-

    Rasele sunt grupuri mari de oameni cu origine comund, care se reflectd tn corocterbticile fizice exterioare. Trdsdturile rosi- ale sunt transmise prin mogtenire de Ia mamd la copil. Re- prezenton[ii fiecdrei rase se deosebesc prin culoareo pielii, ochilor pdrului, prin forma craniuLui, staturd, etc.

    ristici ale oamenilor este limba comunS. Aceasta insd nu este singu- ra condilie: in lume existd mai multe popoare diferite care vorbesc aceeagi limb5. De exemplu, scotienii, irlandezii qi galii au preluat practic limba englezd, dar ei ingigi nu se consideri nicidecum bri- tanici. CuvAntul ,,popor" este, de asemenea, utilizat cu sensul de ,na{iune". De fapt, naliunea reprezintd un stadiu in dezvoltarea po- porului, atunci cand poporul igi creeazS propriul stat. Altfel spus, francezii sunt o natiune, un grup etnic, dar ei sunt $i un popor. Di- ferenla dintre o comunitate nationalS Si o etnie/grup etnic se vede cel mai bine atunci c6nd din componenta unei na{iuni fac parte oameni care apar{in diferitor minorititi etnice. De fapt, in prezent, pe francezi, bretoni, corsicani 5i locuitorii regiunilor istorice Alsacia Si Lorena ii unegte apartenenta la un singur stat, pe care aceqtia il consideri patria lor. Ca urmare, toti acegtia, indiferent de diferen{e- le etnice, constituie o singurd naliune - cea francezi.

  • Limba vorbiti Limba este un mijloc important de comunicare intre oameni, care

    a inceput sb se formeze intr-o etapd timpurie a comunei primitive. pe c6nd oamenii umbla,u imbrSca{i in piei de animale qi foloseau unelte de piatrS, ei aveau neyoie de semnale care i-ar fi a.jutat se se in{elea- g5 reciproc. Inilial, oamenii au inv5lat sd explice numai cele mii im- portante concepte, cum arfi ,firand",,,foc", ,,pericol,,gi si-gi transmitb emo{iile de bucurie, fricd sau furie. De-a lungul timpului, vocabularul lor s-a extins. Diverse triburi, care au trdit departe unul de celilalt, gi- au format propria lor limba. Chiar 5i exper{ii in domeniul lingvistitii (5tiinta care studiazi limbile) nu pot spune numdrul exact de limbi de pe planeta noastrS. Se estimeazS cb num5rul lor variazd intre 2.5 mii gi 5 mii de limbi ,yii". Prin limbi ,,vii" se sublnleleg limbile care sunt utilizate astdzi, chiar dacS unele dintre acestea sunt vorbite doar de grupuri restrense de oameni. Limbile,,moarte,, sunt limbile statelor antice, care nu sunt vorbite in prezent, de exemplu, limba greac! ve- che, limba egiptean5 veche, latina.

    Majoritatea limbilor lumii sunt legate intre ele prin legbturi de rudenie, de aceea fac parte din aceeaqi familie de limbi. Cea mai

    Se presupune cd limbajul a opdrut intr-o fozd timpurte o istoriei. omenirii

  • nunicare intre oameni, care rrie a comunei primitive. Pe r animale gi foloseau unelte e i-ar fi ajutat sd se inlelea- explice numai cele mai im- ', ,,pericol" gi s5-9i transmitS ungul timpului, vocabularul departe unul de celSlalt, 9i- :r{ii in domeniul lingvisticii : numirul exact de limbi de drul lor variazd intre 2.5 mii ubinteleg limbile care sunt :estea sunt vorbite doar de oarte" sunt limbile statelor r exemplu, limba greaci ve-

    r intre ele prin legdturi de familie de limbi. Cea mai

    Se presupune cd limbojul o opdrut intr-o fozd timpurie a istoriei omenirii

    Oro de Limbd englezd

    risp6nditd este familia de limbi indo-europene