Poluanti Organici Dumitrescu C

7/23/2019 Poluanti Organici Dumitrescu C

http://slidepdf.com/reader/full/poluanti-organici-dumitrescu-c 1/166

Crinela Dumitrescu

Crinela DUMITRESCU

POLUANŢI ORGANICI

4



Crinela Dumitrescu

PREFAŢĂ

Primele iniţiative de ocrotire a mediului înconjurător au apărut acumaproximativ 200 de ani, din necesitatea salvării unor specii pe cale de dispariţie.Începând cu anul 1970, au apărut semne clare ale deteriorării mediuluiînconjurător, cum ar i! su"ţierea stratului de o#on, încăl#irea $lo"ală, ploile acide,

poluarea apelor, a aerului %i a solului.

&e#voltarea industrială, deversarea în apă, aer, sol a unor cantităţi mari dede%euri, a aectat ec'ili"rul natural existent în mediul înconjurător. În acestecondiţii, a apărut necesitatea de a se lua atitudine pentru înlăturarea de#ec'ili"relor %i de a se trece ur$ent la măsuri pentru protecţia acestuia. &e elul în care estemenţinută inte$ritatea mediului depind sănătatea oamenilor %i calitatea vieţiiacestora. (omplexitatea impactului poluanţilor asupra mediului este determinată dea%a)numitul *eect de coc+tail datorat transerului poluanţilor între dieriţi actoride mediu, cu eect de multiplicare datorită proceselor de "ioacumulare înor$anismele vii, producând în acest el un impact ne$ativ asupra sănătăţii umane.

-amenii au început să înţelea$ă necesitatea adoptării unui comportamentresponsa"il aţă de natură. esponsa"ilitatea omului pentru ocrotirea mediuluiînconjurător este atât individuală cât %i colectivă. Protectia mediului implică o

cola"orare %i un sprijin reciproc pe plan local, judeţean, naţional dar %iinternational.În Tratatul Comisiei Europene este speciicat aptul că *sănătatea, si$uranţa,

protecţia mediului tre"uie să se "a#e#e pe *un $rad ridicat de protecţie, având învedere în special ultimele evoluţii susţinute de descoperiri %tiinţiice. Parlamentul/uropean si (onsiliul vor urmări atin$erea acestui o"iectiv, în limitele puterilor cucare sunt investite.

Pro"lemele le$ate de protecţia mediului %i com"aterea poluării acestuia suntstudiate în %coală încă de la nivelul învăţământului primar, ajun$îndu)se la tratareaminuţioasa la nivelul învăţământului superior. În acest context, volumul “Poluanţi

organici” apare într)un moment oarte important, în care, întrea$a societate din ţaranoastră depune eorturi susţinute pentru com"aterea poluării mediului %i

respectarea re$lementarilor impuse de niunea /uropeană.(artea este structurată pe 9 capitole. În primele două capitole sunt pre#entate

pe scurt noţiunile cu privire la poluarea mediului %i starea acestuia în ţara noastră,cu speciicarea principalelor #one de risc pentru mediu.

În capitolele ) sunt trataţi poluanţii or$anici existenţi în aer, apă %i sol su"aspectul descrierii, caracteristicilor, a surselor de emisie precum %i a eectelor nocive ale acestora.

5



Poluanţi organici

- importanţă deose"ită pentru mediu o constituie poluanţii or$anici persistenţi. &escrierea detaliată a acestora a ost reali#ată în capitolul 7.

(apitolul 3 descrie pe scurt câteva metode de anali#ă a poluanţilor or$anici prin te'nici de la"orator complexe, utili#ând aparatură de înaltă perormanţă.

4ivelul alarmant de cre%tere al poluării mediului a ăcut ca statele mem"re săadopte măsuri pentru com"aterea acesteia la scara naţională. &eoarece poluareaeste un enomen transrontalier nu poate i com"ătută în mod eicace doar înlimitele rontierelor naţionale. Pentru re#olvarea acestor pro"leme s)a impusreali#area unor acţiuni comune la nivel comunitar. 5inând cont de acesteconsiderente, în capitolul 9 am pre#entat principalele aspecte reeritoare lale$islaţia europeană în vi$oare asupra poluanţilor or$anici, precum %i transpunerea

acesteia la nivel naţional.6olumul “Poluanţi organici” se adresea#ă studenţilor, masteran#ilor %idoctoran#ilor din domeniul c'imiei %i protecţiei mediului, având ca principală

preocupare ormarea speciali%tilor de înaltă caliicare în aceste domenii.

6



Crinela Dumitrescu

CUPRINS

Capitoll !NOŢIUNI INTRODUCTI"E 121.1. &einiţii, concepte 121.2. ipuri de poluare 181.. (lasiicarea poluanţilor 1

1.8. urse de poluare c'imică 13

Capitoll #STAREA MEDIULUI $N ROM%NIA& 'ONE CRITICE & SURSE DEPOLUARE

20

2.1. Poluarea atmoserei 202.1.1. Zone critice. Surse de poluare 202.1.2. Obiectie industriale a c!ror actiitate produce dep!"iri #recente ale

concentraţiilor ma$ime admise la indicatorii de calitate a atmos#erei

20

2.2. Poluarea apelor 212.2.1. Zone critice. Surse de poluare 212.2.2. Obiectie industriale a c!ror actiitate produce dep!"iri #recente ale

concentraţiilor ma$ime admise la indicatorii de calitate a apelor 212.. Poluarea solurilor 212.%.1. Zone critice. Surse de poluare 212.%.2. Obiectie industriale a c!ror actiitate produce dep!"iri #recente ale

concentraţiilor ma$ime admise la indicatorii de calitate a solului 222.8. tarea mediului în judeţul &âm"oviţa 222.&.1. Poluarea atmos#erei 222.&.2. Poluarea apelor 282.&.%. Poluarea solurilor 28

Capitoll (POLUAREA AERULUI CU COMPU)I ORGANICI 2

.1. (ompu%i or$anici volatili 2%.1.1. Surse de emisie a compu"ilor organici olatili 2%.1.2. '!suri de preenire "i control a emisiei de compu"i organici olatili 27.2. (ompu%i or$anici proveniţi din surse naturale 27.. :idrocar"uri poluante 29%.%.1. (lcani 1%.%.1.1. Propriet!ţi #i)ice ale alcanilor 1

*



Poluanţi organici

%.%.1.2. *nteracţia alcanilor cu atmos#era 2%.%.2. (lc+ene %.%.2.1. Propriet!ţi #i)ice ale alc+enelor %.%.2.2. *nteracţia alc+enelor cu atmos#era 8%.%.%. (lc+ine ;%.%..%.1. Propriet!ţi #i)ice ale alc+inelor ;%.%.&. (lcadiene %.%.,. -idrocarburi aromatice %.%.,.1. Propriet!ţi #i)ice ale +idrocarburilor aromatice %.%.,.2. *nteracţia +idrocarburilor aromatice cu atmos#era 7%.%.. E#ectele nocie ale +idrocarburilor 3

.8. (ompu%i or$anici ai oxi$enului 9%.&.1. (lcooli/ #enoli 9%.&.1.1. Propriet!ţi #i)ice ale alcoolilor 80%.&.1.2. Propriet!ţi #i)ice ale #enolilor 81%.&.1.%. E#ectele nocie ale alcoolilor "i #enolilor 81%.&.2. Compu"i carbonilici 82%.&.2.1.Propriet!ţi #i)ice ale compu"ilor carbonilici 88%.&.2.2. 0ormalde+ida 8;%.&.2.2.1. tili)!ri "i surse de emisie ale #ormalde+idei 8;%.&.2.2.2. 0actorii care in#luenţea)! nielul emisiilor de #ormalde+id! 87%.&.2.%. E#ectele nocie ale compu"ilor carbonilici 83%.&.%. Eteri 83

%.&.&. O$i)i 89.;. (ompu%i 'alo$enaţi 89

Capitoll 4POLUAREA APELOR CU COMPU)I ORGANICI ;08.1. (lasiicarea apelor ;18.2. urse de poluare a apelor ;8.. (aracteristicile poluanţilor apelor su"terane ;8.8. /utroi#area apelor ;8.;. uractanţi ;7&.,.1. S!punuri ;7&.,.1.1. Structura s!punurilor ;3&.,.1.2. Propriet!ţile s!punurilor ;3&.,.1.%. *mpactul s!punurilor asupra mediului ;9&.,.2. Detergenţi ;9&.,.2.1. Propriet!ţile detergenţilor 0&.,.2.2. Structura detergenţilor 0&.,.2.%. Clasi#icarea detergenţilor 0&.,.2.%.1. Detergenţi anionici 0

+



Crinela Dumitrescu

3.;. >a# cromato$raia cuplată cu spectrometria de masă 1233.. (romato$raia de lic'ide de înaltă perormanţă :P?( 103.7. (romato$raia ionică 113.3. &eterminarea conţinutului de produse petroliere din apele u#ate 128.8.1. 'etoda graimetric! 128.8.2. 'etoda spectrometric! 123.9. &eterminarea indicelui de enol din apele u#ate 18.9.1. 'etoda colorimetric! direct! 18.9.2. 'etoda e$tracţiei cu cloro#orm 13.10. &eterminarea consumului c'imic de oxi$en 18.1:.1. 'etoda titrimetric! 3cu permanganat de potasiu4 1

8.1:.2. 'etoda titrimetric! 3cu dicromat de potasiu4 183.11. &eterminarea consumului "ioc'imic de oxi$en 1;3.12. &eterminarea deter$enţilor sintetici anion activi @ metodaspectrootometrică 13.1. &eterminarea su"stanţelor extracti"ile cu eter de petrol @ metoda$ravimetrică 13.18. =dentiicarea %i do#area pesticidelor 178.1&.1. Do)area pesticidelor organo#os#orice 3malation/ paration/

dicloro#os4 178.1&.2. Do)area pesticidelor organoclorurate 3DDT/ -C-/ aldrin/ lindan4 138.1&.%. Do)area carbamaţilor 198.1&.&. Do)area piretroi)ilor de sinte)! 19

3.1;. <etode de anali#ă a metilterţ"util eterului 193.1. <etode de anali#ă a dioxinelor 180

Capitoll ,LEGISLAŢIA $N DOMENIUL POLUANŢILOR ORGTANICI 1819.1 Aspecte ale le$islaţiei în domeniul compu%ilor or$anici volatili 189.2. Aspecte ale le$islaţiei în domeniul poluanţilor or$anici persistenţi 18;9.. Aspecte ale le$islaţiei în domeniul produselor pentru protecţia plantelor %i "iocide

183

9.8. Aspecte ale le$islaţiei în domeniul de%eurilor 1;29.;. Aspecte ale le$islaţiei în domeniul su"stanţelor care contri"uie ladistru$erea stratului de o#on

1;3

9.. Aspecte ale le$islaţiei în domeniul su"stanţelor c'imice periculoase 10

.i/lio0ra1ie 12

!!



Crinela Dumitrescu

Monitori:area eili constă în suprave$'erea, pro$no#area, averti#area %iintervenţia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitativeale elementelor de mediu, în scopul cunoa%terii stării de calitate %i a semniicaţieiecolo$ice a acestora, a evoluţiei %i a implicaţiilor sociale ale sc'im"ărilor produse,urmate de măsurile care se impun B-> 19;C200;D.

Pericolul în continuă cre%tere al inluenţei ne$ative exercitată de intensiicarea producţiei industriale %i a celei a$ricole asupra sănătăţii umane %i a stării "iosereiîn ansam"lu, impune necesitatea ela"orării unui sistem de prevenire, control %i

pro$nosticare nu numai a stării unor o"iecte din mediul am"iant luate aparte, ci %i a "ioserei în între$ime.

/lementul principal al monitorin$ului îl constituie evaluarea stării mediuluinatural. /tapele acestei evaluări cuprind selectarea indicilor %i a caracteristicilor o"iectelor mediului am"iant precum %i măsurarea lor directă.

Ei7ie se reeră la poluanţii eli"eraţi în aer sau apă în urma proceselor industriale, a celor din $ospodării sau a activităţilor din transport.

În i$ura 1 este pre#entat modelul simpliicat al poluării mediului, conormconceptului descris de către :old$ate B1979D.

Figura 1 - Modelul simplificat al poluării mediului

!(



Poluanţi organici

!&#& Tipri e polare

Poluarea biologică este caracteristică #onelor su"de#voltate sau în curs dede#voltare. Poate i poluare! "acteriolo$ică, virusolo$ică, para#itolo$ică.

Poluarea fizică este caracteristică #onelor de#voltate sau intens de#voltate.Poate i poluare! radioactivă, termică sau determinată de elemente insolu"ile

plutitoare sau sedimenta"ile.n impact deose"it de important îl are poluarea radioactivă care poate i

re#ultatul radiioactivităţii naturale Belementele %i radioi#otopii cu timpi mari deînjumătăţire, 23, 2;, 22' pot ajun$e cu u%urinţă în produsele alimentare %i apoi

în or$anismul umanD sau a celei artiiciale Bapare în urma utili#ării materialuluiisiona"il pe "a#ă de uraniu în scopuri distructive @ armele nucleare @ sau pentruo"ţinerea curentului electric în centrale nuclearo)electrice, propulsia unor navecosmiceD. /xpol#iile nucleare nu pot i controlate de om %i constituie sursa majorăde poluare radioactivă a aerului. &e#astrul de la (erno"îl are %i acum eecte asuprasănătăţii oamenilor.

Figura 2 - Reactorul 4 de la Cernobîl

Poluarea chimică este pre#entă atât în #onele de#voltate cât %i în celesu"de#voltate.

Acest tip de poluare este cel mai răspândit atât su" aspectul numărului oartemare de poluanţi cât %i datorită eectelor extrem de nocive pe care le produc.Poluarea c'imică se poate produce accidental dar, de cele mai multe ori estere#ultatul evacuării necontrolate a de%eurilor %i re#iduurilor $a#oase, lic'ide sausolide.

!4



Crinela Dumitrescu

Poluarea menaeră este în principal re#ultatul producerii de%eurilor.

Figura ! - Poluarea menaeră "groapă de gunoi#

- parte din aceste de%euri persistă în mediu la locurile de depo#itare mulţi ani,în uncţie de vite#a de de$radare su" inluenţa apei, a oxi$enului atmoseric, aluminii, a microor$anismelor %i a en#imelor din sol. (antitatea de de%euri depindede numărul populaţiei.

e#iduurile lic'ide menajere BcomunaleD au un conţinut oarte mare de poluanţi or$anici %i minerali. Acestea conţin materii or$anice putresci"ile Bormateîn principal din $lucide, proteine, lipideD. (ei mai întâlniţi sunt aci#ii aminaţi, aci#ii$ra%i, săpunurile, esterii, deter$enţii anionici, amino#a'arurile, aminele, amidele.(ele mai multe dintre aceste su"stanţe sunt decanta"ile, ormând straturi suprapusede nămol or$anic.

&intre compu%ii anor$anici care produc poluare menajeră amintim! săruriledi#olvate su" ormă de ioni de sodiu, potasiu, calciu, ma$ne#iu, amoniu, cloruri,nitraţi, "icar"onaţi, sulaţi, osaţi. Ace%tia se $ăsesc în cantitate mai mică decât ceior$anici.

Prelucrarea de%eurilor solide se poate ace prin arderea în cuptoare latemperaturi înalte, compostare Btrasormarea "iolo$ică a de%eurilor în în$ră%ăminteor$ano)mineraleD sau piroli#ă. Înainte de aplicarea acestor metode, partea or$anicăa de%eurilor menajere tre"uie separată de cea anor$anică. În urma arderii de%eurilor

se ormea#ă o cantitate mare de cenu%ă Bcare se poate împră%tia în atmoserăD %icompu%i $a#o%i Bmajoritatea iind toxiciD. &e aceea cuptoarele de ardere a$unoiului tre"uie să dispună de sisteme de epurare a $a#elor %i praului %i desisteme de de#odorare. (ele mai multe dintre de%eurile menajere au o temperaturăde ardere mică %i de aceea, tre"uie să se olosească o cantitate suplimentară decom"usti"il. =nstalaţiile de ardere a $unoiului pot i renta"ile dacă odată cu ardereade%eurilor se produce ener$ie electrică %i a"ur.

!5



Crinela Dumitrescu

emisii de $a#e, materii solide, lavă ca urmare a erupţiilor vulcanice, meteoriţii carecad #ilnic pe pământ produc de$radarea peisajului %i a solului, erupţii solareDF

E poluanţi proveniţi din activităţi antropice.

%upă natura acti&ită'ii umane care îi produceE industrialiFE a$ricoliFE de traic rutier, naval, aerianFE produ%i în comunităţi umane Bpoluanţi menajeriD.

%upă agresi&itatea poluan'ilor

E toxiciFE periculo%iFE oensiviFE care produc disconort.

%in punct de &edere chimicE anor$aniciFE or$anici.

%in punctul de &edere al transportului (i dispersiei poluan'ilor E în uncţie de starea i#ică! insolubili Bsuspensiile, emisiile cu diametrul

particulei mai mare decât 0,1 µD sau coloidali Bsoluţiile coloidale cu diametrul

particulei cuprins între 0,001 µ %i 0,1 µDFE în uncţie de natura lor! minerali Bnisip, ar$ile minerale, săruriD, organici/

bacterieniFE în uncţie de $radul de sta"ilitate! conseratii Bnu se modiicări în timpD,

neconseratii Bîn timp sueră modiicări c'imice, "ioc'imice, "iolo$ice,ener$eticeD.

)radul de stabilitate al poluan'ilor joacă un rol important deoarece poate aveaca re#ultat atenuarea considera"ilă a poluării, conser&area acesteia sauamplificarea datorită apariţiei unor produ%i oarte toxici în urma modiicărilor suerite.

(urenţii de aer au un aport deose"it în procesul de transport al multor poluanţicu un $rad înalt de volatilitate în mediul înconjurător. În ca#ul compu%ilor cu ovolatilitate scă#ută, solu"ili în apă, transerul de masă este determinat de circulaţiiînsoţite de scur$eri ale apei de supraaţă, deplasare pe sol împreună cu curenţii deapă ascendenţi %i descendenţi precum %i de cursul rîurilor sau procesul deamestecare a apei. (ompu%ii nevolatili %i insolu"ili în apă pot rămîne în sol un timpîndelun$at. În stare adsor"ită ace%tia pot i captaţi de curenţii de supraaţă,scur$îndu)se în "a#ine de apă, sau pot pătrunde treptat în straturile adânci alesolului %i în apele reatice.

!*



Poluanţi organici

!&4& Sr7e e polare ;ii<

În ta"elul 1 sunt pre#entate principalele surse de poluare c'imică, re#ultată în$eneral din procesele industriale, transporturi, a$ricultură %i $ospodărireade%eurilor cu exempliicarea poluanţilor emi%i.

*abelul 1 - Principalele surse de poluare chimică

+ndustria e,tracti&ă er <etale $rele BP", (d, As, :$, 4iD -x, aerosoli, particule solide pă Anioni B-8

2 ), (4 )D, ioni metalici

.ol :alde de steril, depo#ite, pierderi prin transport, produse de procesareBcianuriD, pul"eri aduse de vânt

+ndustria siderurgică (i metalurgică er Pul"eri %i aerosoli de metale, metale $rele pă =oni metalici, solvenţi, de%euri .ol <etale, de%euri, solvenţi, re#iduuri de la procese de prelucrare

+ndustria chimică (i petrochimică er u"stanţe or$anice volatile, pul"eri pă &eversări accidentale B'idrocar"uri, solvenţiD, de%euri .ol Pul"eri emise prin co%uri, de%euri, scur$eri accidentale de su"stanţe

c'imice

+ndustria energetică er (-, (-2, 4-x, -x, cenu%i, radioi#otopi pă (ăldură, cenu%ă, #$ură .ol (enu%ă, -x, 4-x, metale $rele

+ndustria electrotehnică (i electronică er u"stanţe or$anice volatile, -x, 4-x, (-x pă &e%euri solide, 'idrocar"uri, solvenţi .ol &epo#ite de com"usti"ili, de de%euri

+ndustria materialelor de construc'ii er Pul"eri sedimenta"ile %i nesedimenta"ile pă Pul"eri sedimenta"ile %i nesedimenta"ile .ol &epo#ite de de%euri Bunele pot i radioactiveD, pierderi de materie primă

!+



Crinela Dumitrescu

continuarea tabelului 1

*ransporturi er >a#e de e%apament B-x, 4-x, (-x, P", -, 'idrocar"uri policiclice

aromaticeD, scur$eri accidentale de $a#e %i lic'ide din conducte pă cur$eri la transportul com"usti"ililor lic'i#i, avarii ale conductelor,

tancuri cu petrol în porturi, pe mări sau oceane .ol cur$eri de com"usti"ili lic'i#i din conducte, deversări accidentale ale

unor su"stanţe poluante

)ospodărirea de(eurilor urbane

er Produse de icinerare, produse or$anice volatile, pul"eri, metale $releB(u, (d, P", Gn, :$D

pă <acroor$anisme, microor$anisme, deversările apelor u#ate din staţiilede epurare

.ol &e%euri, cenu%ă, metale, microor$anisme

gricultură er Aerosolii din pesticide, pra, mirosuri re#ultate din descompunerea

materiilor or$anice, 4:, :2 pă 4-

), :P-8 2 ), 'idrocar"uri, ier"icide, un$icide,pesticide, insecticide

.ol În$ră%ăminte, pesticide, microor$anisme pato$ene

!,



Poluanţi organici

Capitoll #

STAREA MEDIULUI $N ROM%NIA

Gonele critice din omânia, su" aspectul poluării atmoserice, a apelor %i asolurilor, au ost identiicate de către <inisterul Apelor, Pădurilor %i Protecţiei<ediului B<APP<D, la cererea %eului &ele$aţiei Permanente a (omisiei /uropene

la Hucure%ti.

#&!& Polarea ato71erei

2/1/1/ 0one critice/ .urse de poluare

E Cop=a Mi<3 'latna3 .aia Mare! conţinut ridicat de metale $rele Bcupru, plum", cadmiuD, dioxid de sul %i pul"eri în suspensie provenite din industriametalur$ică neeroasă.

E >neoara3 C<lan3 Gala2i! conţinut ridicat de oxi#i de ier, metaleneeroase, pul"eri sedimenta"ile provenite din siderur$ie.

E R?ni "?lea3 One=ti3 S<@ine=ti3 Stolniei3 Ploie=ti! conţinut ridicat

de acid clor'idric, clor %i compu%i or$anici volatili provenite din industria c'imică%i petroc'imică.E T?r0 Mre=! conţinut ridicat de amoniac %i oxi#i de a#ot provenite din

industria de în$ră%ăminte c'imice.E .r<ila3 Sea@a3 De3 S<@ine=ti3 .or:e=ti! conţinut ridicat de dioxid de

sul, sulură de car"on, 'idro$en sulurat, mercaptan provenite din industria decelulo#ă, 'ârtie %i i"re sintetice.

2/1/2/ biecti&e industriale a căror acti&itate produce depă(iri frec&ente aleconcentra'iilor ma,ime admise la indicatorii de calitate a atmosferei

.re=ti BAutomatica, Acumulatorul, Platorma c'imică &ude%ti, Iaur, >riro,

AeroportD, Ploie=ti BPetrotel, Astra, &erolever, 6e$aD, .ra=o@ BoertD, .a<B((: ?eteaD, Tra B(imentul, ( urdaD, .aia Mare BP'oenix, omplum"D,Craio@a B( &oljc'im, (/ =%alniţaD, Nea2 BPer$odurD, Con7tan2a B-ilerminalD, Cl BerapiaD, 'latna BAmpellumD, >neoara Biderur$icaD, OraeaBinte#aD, Pite=ti BArpec'imD, T?r0 Bi BomcinD, .r<ila B(el'art ('iscaniD,C<l<ra=i BidercaD, Gala2i BidexD, Gir0i B6erac'imD, Rni "?leaB-ltc'imD, Re=i2a B(om"inatul iderur$icD, Cop=a Mi< BometraD, Slatina

#-



Crinela Dumitrescu

BPlatorma =ndustrială latinaD, Slo/o:ia BAmonilD, Sea@a BAm"roD, T?r0o@i=teB(-D, T?r0 Mre= BA#omure%D, Tii=oara BolventulD, "a7li B<oldosinD,Pope=ti Leoreni B&anu"ianaD, .ra:i BPetro"ra#iD, One=ti B(aromD, .or:e=tiB('imcomplexD, Colea B(oloromD, F<0<ra= B4itramoniaD, .ia: B<oldocimD,S<@ine=ti BPlatorma ('imică ăvine%tiD, N<@oari BPetromidiaD, Me0iiaBomcimD, Ona Mre= BPD, Paro=eni Benel I/ Paro%eniD, C?pln0M7el BAroD, Ale7 C;i7ta0 BomcimD, Ro@inari B(/ ovinariD.

raicul auto din ţara noastră contri"uie cu 8;J la totalul emisiilor de'idrocar"uri volatile %i cu 0J la emisiile de plum". (ompu%ii aromatici din

"en#ina pentru automo"ile avori#ea#ă emisia de 'idrocar"uri nearse %i produsereali#ate din oxidarea incompletă în mediul înconjurător, "en#enul din $a#ele de

e%apament are proprietăţi canceri$ene, compu%ii or$anici volatili poluea#ăatmosera, compu%ii de sul pot produce coro#iuni %i ploi acide.

#&#& Polarea apelor

2/2/1/ 0one critice/ .urse de poluare

Ape e 7pra1a2<În anul 1999, peste 31J din cantitatea de ape u#ate provenite din activitatea

principalelor surse de poluare au ajuns în receptorii naturali neepurate sauinsuicient epurate. &in acest punct de vedere, cele mai aectate "a#ine 'idro$raicesunt! Prt, Ialoi2a, Ar0e=.

Ape 7/terane cele mai aectate sunt în Pra;o@a3 Teleaen datorităconţinutului ridicat de produse petroliere %i compu%i enolici proveniţi dinactivităţile de extracţie.

2/2/2/ biecti&e industriale a căror acti&itate produce depă(iri frec&ente aleconcentra'iilor ma,ime admise la indicatorii de calitate a apelor

N<@oari BPetromidiaD, T?r0 Mre= BA#omure%D, Tlea BAlumD, DeB(om"inatul de (elulo#ă %i :ârtieD, .aia Sprie B/xploatarea <inierăD, .aia eArie= B/xploatarea <inierăD, Go@ora B#inele odiceD, Ia=i BPenicilina, (omtomome%tiD, Trn Se@erin B( urnu everinD, Con7tan2a BHa#inul PortuarD.

#&(& Polarea 7olrilor

2/!/1/ 0one critice/ .urse de poluare

u" aspectul poluării c'imice a solului ridică pro"leme următoarele #one!E 'latna3 .aia Mare3 Cop=a Mi< conţinut ridicat de metale $rele Bîn

special cupru, plum", #inc, cadmiuD.

#!



Poluanţi organici

E .or:e=ti3 Ploie=ti3 One=ti! conţinut ridicat de petrol %i apă sărată provenite din exploatările miniere.

Poluarea c+imic! a#ectea)! apro$imati :/9 milioane de +ectare/ din care pe

:/2 +ectare e$ist! o poluare e$cesi!.

u" aspectul depo#itării de%eurilor ridică pro"leme următoarele #one!E Gor3 "?lea3 Al/a3 Co@a7na3 >neoara3 Marare=3 S<la3

Pra;o@a3 Gala2i! depo#itarea sterilului minier, de%eurilor metalice %i a #$urilor.E Gor3 >neoara3 Dol3 .i;or! depo#ite de cenu%ă re#ultate din

procesele c'imice.E R?ni "?lea3 Dol3 Con7tan2a! depo#ite de de%euri industriale

periculoase.E .re=ti =i :onele a1erente arilor ora=e! 'alde de de%euri menajere.=n ţara noastră, de)a lun$ul timpului, au re#ultat din industria petrolieră, în

aară de produsele inite, comerciali#a"ile, cantităţi însemnate de de%euri. Acestede%euri sunt stocate în apropierea unităţilor economice, în locuri mai mult sau maisau mai puţin amenajate, dar care, în mod cert, aduc prejudicii mediuluiînconjurător %i provin din decantări ale petrolului extras sau importat, spălări aletancurilor petroliere sau ale stocatoarelor de petrol "rut, iltrări eectuate în diversea#e ale procesului te'nolo$ic, re#iduuri provenite din urma procesării petrolului.(antităţile existente la această dată sunt atât de mari încât au devenit o pro"lemănaţională, c'iar au atras atenţia orurilor internaţionale ce au ca o"iect de activitateProtecţia <ediului.

&eversarea necontrolată a 'idrocar"urilor, în special a re#iduurilor petroliereîn apă, în special de către navele maritime care tran#itea#ă apele teritoriale aleomâniei, repre#intă o ameninţare pentru mediul înconjurător %i un pericol pentrusănătatea oamenilor. Astel, re#iduurile conţin metale $rele, 'idrocar"uri aromatice

polinucleare cu eecte muta$ene %i canceri$ene.

2/!/2/ biecti&e industriale a căror acti&itate produce depă(iri frec&ente aleconcentra'iilor ma,ime admise la indicatorii de calitate a solului

"iele Bc'ela PetrolierăD, Poieni Bc'ela PetrolierăD, >ol/oa B(/:ol"ocaD, Slatina BAlroD, C<liani B/xploatarea <inierăD, Doie=ti BI/ &oice%tiD,Ro@inari BI/ ovinariD, Treni BI/ urceniD.

#&4& Starea eili n e2l D?/o@i2a

2/4/1/ Poluarea atmosferei

Principalii a$enţi economici poluatori sunt!

##



Crinela Dumitrescu

E 0ona *rgo&i(te! .(. (- .A., .(. P/ .A. Bpul"eriD, .(.-<?K .A. B$a#e de ardere, acidiianţiD, .(. 6=(-=A .A. Bcompu%ior$anici volatili @ (-6D, traicul rutier.

<onitori#area aerului am"iental se ace trimestrial în acela%i timp pe toatăPlatorma =ndustrială ud B( <ec'el âr$ovi%te A, ( -ţelinox a, ( /rdemir omânia ?D. Principalii parametrii urmăriţi sunt pul"erile totale, monoxidul decar"on, oxi#ii de sul, de a#ot, vaporii de acid luor'idric, aerosolii de ulei, $a#elecu eect de seră Bdioxidul de car"on, metanul, protoxidul de a#ot, o#onulD.

E %oice(ti ! .(. /<-/?/(=(A .A)/ &oice%ti B$a#e de ardere, pul"eri %i com"usti"ili ) se utili#ea#ă majoritar căr"uniiD, .(. 4H=-?A .A.B'idro$en sulurat re#ultat din calcinarea materiilor prime ce conţin sulD, .(.

-(/A< .A. B$a#e de ardere, pul"eriD, traicul rutier.Pentru reducerea emisiilor de dioxid de sul re#ultat din procesul de a"ricare aal"astrului ultramarin la .(. 4H=-?A .A. s)a reali#at o instalaţie de tratare a$a#elor provenite din procesul calcinare BIa"rica de spălat umD. În acest el s)ao"ţinut nu numai oprirea la co% a dioxidului de sul dar %i recuperarea acestuia învederea utili#ării pentru o"ţinerea sulatului "a#ic de crom BcurticromD. În acela%itimp se o"ţine %i reducerea emisiilor de 'idro$en sulurat, sulură de car"on %i

pul"eri totale.E Fieni ! (APA (/</4 :-?&=4> A, .(. -<(=I .A. Bpul"eriD,

.(. /AA /?/(=(A .A..(. -<(=I .A. repre#intă sursa principală de pul"eri. În condiţii optime de

uncţionare a electroiltrelor, a iltrelor cu saci de la mori %i de la cuptorul de

clinc'er, cantitatea de pul"eri în suspensie eli"erată nu aectea#ă calitateaatmoserei. Pul"erile emise de la cuptorul cu var %i din procesele de transport %i prelucrare a calcarului, eli"erea#ă în atmoseră particule $rele care se sedimentea#ăla distanţă mică aţă de sursă B%i anume, în centrul ora%uluiD.

Pentru reducerea poluării aerului, la a"rica de ciment (APA (/</4:-?&=4> A s)a investit în dotarea cu ec'ipamente de desprăuire perormanteBelectroiltreD.

epre#entativă pentru judeţul &âm"oviţa este poluarea cu pul"eri în suspensie.În municipiul âr$ovi%te sunt monitori#ate concentraţiile #ilnice la indicatorul

de calitate pulberi respirabile P<10 Bracţiunea cu diametrul L 10Mm, prelevările pro"elor se ac la 28 oreD, precum %i indicatorul pul"eri sedimenta"ile careevidenţia#ă cantitatea de pul"eri Bsedimenta"ileD care se depune în decursul a 0 de

#ile calendaristice pe o supraaţă de 1 m2. Acesta este un indicator caracteristic pentru evidenţierea poluării cu particule $rele alate în suspensie care ulterior sedepun pe sol. e#ultatele monitori#ării au evidenţiat depă%iri ale valorilor limită laindicatorii pulberi respirabile.

&e asemenea, staţiile automate &H)1 âr$ovi%te %i &H)2 Iieni, caremonitori#ea#ă continuu parametrii meteo Btemperatură, vite#a vântului, direcţiavântului, intensitatea radiaţiei solare, cantitatea de precipitaţii, presiunea

#(



Poluanţi organici

atmosericăD, poluanţii $a#o%i Boxi#i de a#ot, dioxid de sul, monoxid de car"on,o#on troposericD %i pul"erile în suspensie respira"ile transmit datele, în timp real,

panourilor de inormare a pu"licului Bpanoul exterior situat pe Platoul Preecturiiâr$ovi%te %i panoul interior situat în sediul AP< &âm"oviţaD.

În localitatea &oice%ti calitatea aerului este monitori#ată prin suprave$'ereaindicatorilor pulberi totale 5n suspensie/ pulberi sedimentabile "i no$e ga)oase.

(alitatea aerului în judeţul &âm"oviţa a cunoscut o ameliorare în perioada199;)2007 datorită diminuării emisiilor re#ultate din activităţile industriale caurmare a măsurilor impuse a$enţilor economici Bîm"unătăţirea monitori#ăriiemisiilor, planuri de conormare via"ile, importante lucrări de investiţii pe linie de

protecţia mediuluiD.

2/4/2/ Poluarea apelor

(alitatea apelor râurilor este inluenţată de!E pele uzate oră(ene(ti Bindustriale %i menajereD insuicient epurate,

deversate în cursurile râurilor B=alomiţa @ receptor pentru apele u#ate dinlocalităţile Iieni, Pucioasa, âr$ovi%teF 4eajlov @ receptor pentru apele u#ate de lastaţia de epurare a ora%ului >ăe%tiF (revedia %i (olentina @ receptori pentru apeleu#ate de la .(. A6=(-?A (revediaF (ricov @ receptor pentru apele u#ate de lastaţiile de epurare =.?. (ara$iale %i <oreniD.

Anali#ele eectuate în cadrul la"oratorului A$enţiei de Protecţia <ediului&âm"oviţa cu privire la staţiile de epurare ur"ane au relieat depă%iri recvente

pentru consumul c'imic de oxi$en B((-)(rD, amoniu, deter$enţi, materii însuspensie.Principalele surse industriale sunt unităţile metalur$ice de pe platorma

industrială a municipiului âr$ovi%te B.(. (- .A., .(. /&/<= .A., .(.-5/?=4-K .A.D cu evacuare comună în râul =alomiţa %i unităţile avicole.

E cti&itatea schelelor petroliere B.P. <oreni @ (ricov, Pascov, 4ea$raF.P. >ăe%ti ) (o"ia, Potopu, aruF .P. âr$ovi%te @ lănic, =lovD ca urmare ascur$erilor de ape te'nolo$ice %i #ăcământ.

2/4/!/ Poluarea solurilor

(alitatea solurilor din judeţul &âm"oviţa este inluenţată de!

E 3ngră(ăminte @ în perioada 2000)2002 au crescut supraeţele ertili#atec'imic, au scă#ut cantităţile de osor %i potasiu aplicate la 'ectar %i s)a constatat oevoluţie avora"ilă a aplicării în$ră%ămintelor naturale.

E Produse fitosanitare @ s)a constatat extinderea supraeţelor tratate cu pesticide %i cre%terea cantităţilor aplicate la 'ectar.

E Reziduuri zootehnice @ majoritatea complexelor #oote'nice de peteritoriul judeţului &âm"oviţa depo#itea#ă nămolurile de la epurare sau dejecţiile

#4



Crinela Dumitrescu

animaliere în paturi de uscare cu supraeţe minime, materialul uscat iindvaloriicat prin distri"uirea ca în$ră%ământ or$anic. <ajoritatea unităţilor speciali#ate în cre%terea păsărilor tind să adopte sistemul de cre%tere a acestora pesol, pe a%ternut de paie, tala%, coajă de ore# sau de loarea soarelui. e#iduurilere#ultate pot i valoriicate cu u%urinţă de către a$ricultori, ără depo#itare

preala"ilă sau compostare.E Poluări accidentale @ cele mai recvente sunt produse de către atacurile

inracţionale asupra conductelor de ţiţei. (onduc la aectarea terenurilor cu produse petroliere pe supraeţe relativ reduse B20 @ 0 m2D.

E ,cesul de umiditate @ aectea#ă terenurile într)o pondere însemnată, producând ero#iunea solului.

Printre enomenele de de$radare oarte importante care conduc la pierdereaterenurile a$ricole se ală %i cele produse de exploatările petroliere sau de reţeauade transport su"terană care aectea#ă pân#a reatică %i proilul solului Bîn comunaHuc%aniD.

#5



Poluanţi organici

Capitoll (

POLUAREA AERULUI CU COMPU)I ORGANICI

În mediul înconjurător se $ăsesc o serie de compu%i or$anici naturali %i desinte#ă. &in punct de vedere al volatilităţii ace%tia pot i! compu%i or$anici oartevolatili BCO""D cu puncte de ier"ere mai mici de 0 0 ( sau cuprinse în intervalul

;0 ) 1000

(, compu%i or$anici volatili BCO"D cu puncte de ier"ere cuprinse înintervalele ;0 ) 1000 ( %i 280 ) 200 (, compu%i or$anici semivolatili BCOS"D puncte de ier"ere cuprinse în intervalele 280 ) 200 ( %i 30 ) 8000 ( %i compu%ior$anici soli#i Bcu p.. mai mari decât 300 (D.

(ompu%ii or$anici care constituie poluanţi ai mediului sunt!E 'idrocar"uri aliatice liniare, ramiicate sau cicliceFE 'idrocar"uri aromatice mono %i polinucleareFE compu%i oxi$enaţi Balde'ide, cetone, alcooli, eteri, esteri, aci#iDFE compu%i 'alo$enaţi Bmai ales cloruraţi %i loruraţiDFE pesticide %i "iocide.

(&!& Cop=i or0anii @olatili

(ompu%ii or$anici volatili sunt "en#enul, toluenul, xilenii, "utanul,i#opentanul, 'exanul, metanul, acetona, cloroormul, esterii, enolii.

!/1/1/ .urse de emisie a compu(ilor organici &olatili

(ompu%ii or$anici volatili re#ultă din prelucrarea, depo#itarea sau transportulţiţeiului, a produselor petroliere %i a su"stanţelor lic'ide %i $a#oase, compostareare#iduurilor menajere, industriale %i a$ricole, activităţile industriale care olosescsolvenţi or$anici Bsurse staţionareD, traicul rutier Bsurse mo"ileD, ve$etaţie Bcopaciisunt importante surse "iolo$ice de i#opren %i terpenD, termite, rume$ătoare %iculturile Bsurse naturaleD. Pot proveni de la oriiciile de ventilare te'nolo$ică, de la

sursele nedura"ile %i de la oriiciile de ventilaţie discontinue Bemisii diu#eD.?a o"ţinerea, transportarea %i olosirea metanului se pierde aproximativ 2J din

acesta Bceea ce înseamnă 20 milioane tone eliminate anual în atmoserăD. /misiilede metan produse la o"ţinerea căr"unelui caeniu %i a celui de pămînt suntcompara"ile.

Apariţia compu%ilor or$anici %i a monoxidului de car"on în procesele de arderesunt datorate unei arderi incomplete. - mare parte din 'idrocar"urile volatile sunt

#6



Crinela Dumitrescu

de$ajate în atmoseră împreună cu $a#ele de evacuare de la centraleletermoelectrice. ?a arderea unei tone de produse petroliere se elimină 0,2; +$ de'idrocar"uri în timp ce la arderea unei tone de căr"une se elimină 0,1 +$ de'idrocar"uri.

În ca#ul cuptoarelor de ciment emisia este mai mică în condiţii sta"ile %inormale Bdatorită timpului mare de staţionare, a temperaturii ridicate %i a mediuluioxidant din cuptorD decât în timpul pornirilor sau a uncţionărilor necorespun#ătoare când pot cre%te concentraţiile de (-6. &e%eurile care suntalimentate prin ar#ătorul principal sunt descompuse în #ona de ardere principală latemperaturi de până la 20000 (, în timp ce acelea care sunt alimentate prinar#ătorul secundar Bsc'im"ător de căldură sau precalcinatorD sunt supuse unor

temperaturi mai mici, insuiciente pentru descompunerea unor su"stanţe or$aniceBce pot duce la apariţia emisiilor de compu%i or$anici volatiliD. (onţinutul normalde compu%i volatili ai $a#elor de evacuare a cuptoarelor de ciment este de 10 @ 100m$C4m Bîn ca#uri rare pot atin$e valori de ;00 m$C4mD.

!/1/2/ Măsuri de pre&enire (i control a emisiei de compu(i organici &olatili

Prevenirea %i controlul compu%ilor or$anici volatili depind de natura,concentraţia, vite#a de cur$ere, nivelul emisiilor la sursă %i la destinaţie aleacestora. Procedeele te'nice de oxidare conduc la distru$erea compu%ilor or$anicivolatili. e recomandă reutili#area (-6 proveniţi de la oriiciile de ventilarete'nolo$ică %i recuperarea puterii caloriice a compu%ilor or$anici volatili su"

orma com"usti"ilului. ecuperarea (-6 se poate reali#a prin condensare,a"sor"ţie %i adsor"ţie.

(&#& Cop=i or0anii pro@eni2i in 7r7e natrale

Metanul este un constituent important al atmoserei. În troposeră se ală încantităţi de peste 1,8 ppm care scad cu înălţimea ajun$ând la valori de 0,2; ppm laaltitudinea de ;0 +m. (antităţi importante de metan provin din descompunereamateriilor or$anice din apă, sedimente sau sol, su" acţiunea "acteriilor anaero"e!

2 N (:2- O (-2 B$D (:8 B$D "acterii anaero"e

<etanul din troposeră contri"uie la ormarea monoxidului de car"on %i ao#onului, ca urmare a oxidării otoc'imice, conorm reacţiei!

(:8 -2(- 2 :2- -

' ν

Pe lân$ă metan, au ost identiicaţi în atmoseră peste 7 de compu%i care provin din surse ve$etale B'idrocar"urile "io$eneD.

#*



Poluanţi organici

Alte surse naturale pentru compu%ii or$anici pre#enţi în atmoseră suntmicroor$anismele, resturile animaliere, arderea pădurilor %i vulcanii.

tena produsă de plante poate i considerată un participant activ la proceselec'imice care au loc în atmoseră datorită reactivităţii crescute aţă de radicalul'idroxil %i de alte specii oxidante Bcum ar i o#onulD. Această reactivitate crescutăeste conerită de le$ătura du"lă din molecula alc'enei.

*erpenele sunt constituenţi ai uleiurilor esenţiale. Acestea sunt separate dinmaterialul ve$etal prin antrenare cu vapori de apă sau extracţie cu solvenţi. Înuncţie de structura lor pot i!

E onoterpene ailie au ormula $enerală (10:1 %i au în moleculă le$ături du"le.

mircen ocimen

<ircenul %i ocimenul sunt o"ţinuţi prin piroli#a Q@pinenului, respectiv a β @ pinenului.

E onoterpene onoilie au în moleculă 2 le$ături du"le. n exemplual acestor compu%i este limonenul, care se $ăse%te în cojile citricelor, uleiul de

"er$amot, camor, piper.

limonen

erpenele reacţionea#ă cu u%urinţă cu ionul 'idroxil sau cu alte specii oxidante pre#ente în atmoseră. &e exemplu, limonenul reacţionea#ă cu o#onul conducând lacompu%i car"onilici Bormalde'ida %i 8)acetil)1)metilciclo'exenaD!

O

(:2-+ O3

E onoterpene /iilie au în moleculă 1 le$ătură du"lă.

α ) pinen β ) pinen

/xperimentele reali#ate în la"orator asupra unui amestec de Q @ pinen care aost tratat cu oxi#i de a#ot B4- %i 4-2D %i supus apoi radiaţiilor 6, au condus lao"ţinerea acidului pinonic. Pro"a"il că reacţiile produse în atmoseră sunt similare.

#+



Crinela Dumitrescu

α ) pinen

COOH

acid pinonic

E 7e7iterpenoie pot i aciclice Barnesolul ce se $ăse%te în uleiul de loride tei, Rlan$)Rlan$, nerolidolul din uleiul de neroli %i "alsamul de PeruD sau cicliceB"isa"olenul din uleiul de "er$amot, #in$i"erenul din uleiul de ri#om de $'im"irD.

Eiterpenoie

dintre care exempliicăm itolul, aci#ii din produseleconiere Bacidul a"ietic, levo) %i dextro)pimaricD.

E triterpenoie cum ar i sSualenul Bdin uleiul de icat de rec'inD, o'idrocar"ură aciclică, sau triterpenoidele ciclice.

sterii proveniţi din surse ve$etale sunt pre#enţi în aer în cantităţi mici %i au oinluenţă redusă asupra proceselor c'imice care se produc în atmoseră. &eexemplu!

O

O

Acetat de cinamil

O

O

OH

MeO

Hen#oat de conieril

O

O

Acrilat de etil

O O

Iormiat de citronelil

(&(& >iroar/ri polante

&atorită utili#ării lor ca %i com"usti"ili, 'idrocar"urile constituie principalii

poluanţi ai atmoserei, unde pot ajun$e direct sau ca produ%i ai com"ustiei parţialea altor 'idrocar"uri. (ele mai multe 'idrocar"uri de natură antropo$enică pre#enteîn aer au ca surse produ%ii petrolieri.

Procesele de com"ustie produc emisii de oxi#i de a#ot, car"on, sul %i'idrocar"uri sau ra$mente de 'idrocar"uri oxidate parţial. În #onele ur"ane, întimpul orelor de vâr concentraţia atmoserică de oxi#i de a#ot %i 'idrocar"uricre%te rapid, pe măsură ce aceste su"stanţe sunt emise de automo"ile sau de alteve'icule. În acela%i timp, cantitatea de dioxid de a#ot din atmoseră scade datorită

#,



Poluanţi organici

descompunerii lui de către lumina solară. Aportul adus de transportul auto la poluarea aerului se va mări c'iar %i neţinînd cont de măsurile întreprinse pentrumic%orarea emisiile toxice ale motoarelor cu ardere internă.

În urma transportului auto se elimină în atmoseră pînă la ;0J din cantitateade 'idrocar"uri. (antitatea de compu%i or$anici eliminaţi cu $a#ele de e%apamentdepinde de tipul motorului, re$imul lui de lucru %i compo#iţia com"usti"ilului.<otoarele care consumă "en#ină elimină mai multe 'idrocar"uri nearse %i produ%ide oxidare incompletă Bmonoxid de car"on %i alde'ideD decât motoarele dieselBacestea elimină mai mult umD. aportul com"usti"il ) aer din amestecul de ardereinluenţea#ă compo#iţia $a#elor de e%apament. În condiţiile circulaţiei oră%enesti,cantitatea cea mai mare de 'idrocar"uri se evacuea#ă cu $a#ele de e%apament la

opririle scurte din aţa semaoarelor.>a#ele de e%apament repre#intă un amestec de 'idrocar"uri, produ%i ai arderiilor incomplete %i distrucţiei termice. În $a#ele de e%apament au ost identiicaţi

peste ;00 de compu%i or$anici în care predomină metanul, etanul, acetilena %itoluenul Bcare atin$ o concentraţie care depă%e%te 100 ppmD.

Prin oxidarea parţială a 'idrocar"urilor în timpul uncţionării motorului, în$a#ele de e%apament se ormea#ă un număr mare de compu%i ce conţin oxi$enBalde'ide, cetone, alcooli, enoli, nitrometan în concentraţii de ; ) 10 ppmD. &e%iconţinutul total al acestor compu%i volatili ai oxi$enului este mult mai mic decâtcel al 'idrocar"urilor, ei au un eect nociv asupra mediului mult mai mare. >a#elede e%apament ale motoarelor cu "en#ină %i diesel conţin %i 'idrocar"uri aromatice

policiclice %i derivaţi oxi$enaţi %i a#otaţi ai acestora.

Figura 5 - misii de gaze de e(apament

:idrocar"urile se oxidea#ă cu -2 %i apoi reacţionea#ă cu oxidul de a#ot pentrua produce dioxidul de a#ot. Atomii de oxi$en %i oxi$enul molecular ormea#ăo#onul. Pe măsură ce se apropie mijlocul #ilei, se produce un nor toxic de culoare$ăl"uie cunoscut su" numele de 6 smog fotochimic6 B”smo<e” = #um/ ”#og” =

ceaţ!D.

(-

http://www.sanatate.lx.ro/aer/poluarea/smogul.htm#smog-fotochimic%23smog-fotochimic

http://www.sanatate.lx.ro/aer/poluarea/smogul.htm#smog-fotochimic%23smog-fotochimic



Crinela Dumitrescu

Pentru a se produce smo$ tre"uie să existe anumite condiţii meteorologice Bsăse cree#e o inversiune meteorolo$ică %i să ie suicientă radiaţie solarăD %i c'imiceBpoluareD.

În mod o"i%nuit, $a#ele poluante sunt purtate de vânt, de curenţi ascendenţi %irăspândite pe o arie $eo$raică mare BdiluateD sau eliminate în păturile superioareale troposerei sau în stratoseră.

*nersiunea meteorologic! constă in existenţa unui strat de aer mai rece Bstratsi$iliuD în apropierea pământului, înă%urat în straturi de aer mai cald. În acestecondiţii, stră"aterea stratului si$iliu de către aerul de deasupra sau de dedesu"tulsău este oarte sla"ă. &rept urmare, poluanţii se acumulea#ă în stratul de su" si$iliuBdeci deasupra pământuluiD.

mo$ul este o adevarată pro"lemă a poluării aerului în marile ora%e precum?os An$eles, o+Ro, Heijin$, Atena.

Figura 7 8 .mogul fotochimic

:idrocar"urile care intră în compo#iţia smo$ului sunt! 0,;; moli alcani B2)metil"utan, n)pentan, 2)metilpentan, 2,8)dimetilpentan, 2,2,8)trimetilpentan,metanD %i 0,888 moli alc'ene B1)"utenă, cis)2)"utenă, 2)metil)1)"utenă, 2)metil)2)

"utenă, etenă, propenăD.

!/!/1/ lcani

!/!/1/1/ Proprietă'i fizice ale alcanilor

Alcanii sunt molecule nepolare, sin$urele orţe care se maniestă întremoleculele acestora sunt cele de dispersie de tipul van der Taals, datorită apariţieiunor momente de dipol temporare. &in acest motiv, punctele de topire Bp.t.D %i cele

(!



Poluanţi organici

de ier"ere Bp..D ale acestor su"stanţe sunt mai mici decât cele ale compu%ilor polari cu acela%i număr de atomi de car"on. 6alorile anumitor proprietăţi c'imiceale unor alcani sunt pre#entate în ta"elul 2.

*abelul 2 8 Proprietă'ile fizice ale alcanilor 9r /crt /

lcanul p/t/ " oC# p/f/ " oC#d lichid

"g:cm! # la2; oC

.tarea deagregare la

2; o C

1. <etan ) 132 ) 18 0,828 $a#2. /tan ) 13 ) 33 0,;8 $a#

. Propan ) 190 ) 82 0,;83 $a#8. Hutan ) 13 0 0,;79 $a#;. Pentan ) 10 0,2 lic'id. :exan ) 9; 9 0,;9 lic'id

:idrocar"urile saturate se $ăsesc în toate stările de a$re$are, astel, termeniiineriori B(1 @ (8D sunt su"stanţe $a#oase, termenii medii B(; @ (1D sunt su"stanţelic'ide iar cei superiori Bcu catena mai mare de (18D sunt su"stanţe solide. untinsolu"ile în apă %i solu"ile în unii solvenţi or$anici Btetraclorura de car"on, sulurade car"on, alte 'idrocar"uriD. unt mai u%oare decât apa Bplutesc deasupra apeiD,având densităţi cuprinse între d lic'id U 0, @ 0,3 $Ccm.

*abelul ! 8 Caracteristicile spectrale ale alcanilor +R 1 <-RM9

δ 8pp9deplasare c'imică

=>->+0 λa 8n9

lun$ime deundă

ν 8!9 vi"raţie de

valenţă

δ 8!9 vi"raţie de deormaţie

ν()( V300)1200 δ ()( ): V;20);0(>( 0,3)1,0

nu pre#intăa"sor"ţii

ν (): V2300)000 δ :)( ): V180)180

sunt caracteristice dar nu sunt speciice(># 1,2)1,8sunt caracteristice

În ta"elul sunt pre#entate "en#ile de vi"raţie %i cele de deormaţiecaracteristice alcanilor în spectrele = precum %i valorile deplasărilor c'imice înspectrele 1:)<4.

!/!/1/2/ +nterac'ia alcanilor cu atmosfera

(#



Poluanţi organici

. 1)Hutena ) 0,;9; $a#8. 1)Pentena 0 0,81 lic'id

Punctele de topire %i cele de ier"ere cresc cu cre%terea masei moleculare asu"stanţei. unt insolu"ile în apă dar solu"ile în etanol %i alţi solvenţi or$anici.

unt mai u%oare decât apa Bplutesc deasupra apeiD.Alc'enele au "en#i caracteristice în spectrele = %i de asemenea deplasări

c'imice caracteristice în spectrele 1:)<4, care urni#ea#ă inormaţii asuprastructurii lor Bpre#entate în ta"elul ;D.

*abelul 5 8 Caracteristicile spectrale ale alchenelor

+R 1 <-RM9 δ 8pp9

deplasare c'imică

=>->+0 λa 8n9

lun$ime deundă

ν 8!9vi"raţie

de valenţă

δ 8!9vi"raţie

de deormaţie ν(U( V1;30)130 δ U(): V30)1000 2(U(># 8,);,0

10)200W X WY

νU(: V000)100 δ α−(:2V18; 2(U(BD(>( 1,)1,9

sunt caracteristice %i utile sunt caracteristice

!/!/2/2/ +nterac'ia alchenelor cu atmosfera

Alc'enele reacţionea#ă u%or cu radicalul 'idroxil pre#ent în atmoseră ormândun alt radical care apoi reacţionea#ă cu oxi$enul, dând na%tere radicalului peroxil.

-:&

:- &

-:& -:

-- &

- 2

adicalul peroxil ormat reacţionea#ă cu oxi#ii de a#ot, contri"uind laormarea smo$ului otoc'imic.

-: -- &

-: - & 4-

4-2

-:

- &-:

-

- 2 :-- &

:-- 4- :- 4-2& &

(4



Crinela Dumitrescu

!/!/!/ lchine

Această clasă se 'idrocar"uri se $ăsete în cantităţi mai mici în atmoseră. Aost identiicată pre#enţa acetilenei %i a 1)"utinei.

!/!//!/1/ Proprietă'i fizice ale alchinelor

Alc'inele au proprietăţi i#ice Bpunct de ier"ere, punct de topire, densitateD

asemănătoare alc'enelor %i alcanilor corespun#ători.Alc'inele se $ăsesc în toate stările de a$re$are. ermenii ineriori B( 2)(8D suntsu"stanţe $a#oase, termenii medii B(;)(1D sunt lic'ide iar cei superiori BZ (18D seală în stare solidă.

*abelul 7 8 Proprietă'ile fizice ale alchinelor

9r/crt/ <idrocarbura p/f/ " ;C# p/t/ " ;C#

ρ lichid

"g:cm! # la2; ;C

.tarea deagregare la

2; ;C 1. Acetilena ) 38 ) 31 ) >a#2. Propina ) 2 ) 101 ) >a#. 1)Hutina 3 ) 12 0,; >a#

8. 1)Pentina 80 ) 90 0,90 ?ic'id;. 1):exina 71 ) 12 0,710 ?ic'id. 2)Hutina 27 ) 2 ) ?ic'id7. 2)Pentina ; ) 101 ) ?ic'id

unt molecule nepolare solu"ile în etanol %i alţi solvenţi or$anici. Acetilena %ialc'inele inerioare pre#intă o solu"ilitate mai mare în apă decât alcanii %ialc'enele corespun#ătoare.

Punctele de topire %i cele de ier"ere cresc cu cre%terea masei moleculare. Audensitatea mai mică decât 1$Ccm Bsunt mai u%oare decât apaD dar mai mari decâtcele ale alc'enelor %i alcanilor cu acela%i număr de atomi de car"on Bta"elul D.

*abelul ? - Caracteristicile spectrale ale alchinelor +R 1 <-RM9

δ 8pp9deplasare c'imică

=>->+0 λa 8n9

lun$ime deundă

ν 8!9 vi"raţie de

valenţă

δ 8!9 vi"raţie de deormaţie

ν([( V2100)2200 δ ([( ): V10);0 ([(> 1,7),1 170)220

(5



Poluanţi organici

πXπY ν[(: V00nu este utilăsunt caracteristice

sunt caracteristice nu sunt utile ν(−([ V920)90

(a %i alc'enele pre#intă "en#i caracteristice vi"raţiilor de valenţă în spectrele= %i deplasări c'imice caracteristice în spectrele 1:)<4, care urni#ea#ăinormaţii asupra structurii lor Bta"elul 7D.

!/!/4/ lcadiene

1@!-Autadiena este un $a# incolor cu miros asemănător cu al "en#inei. (a %i "en#enul este emisă în atmoseră, în principal, din arderea com"usti"ililor

petrolieri %i din motorina autove'iculelor. 1,)Hutadiena este un compus c'imicimportant în dierite procese industriale, în particular în industria u%oară. /ste uncompus volatil toxic, produce aecţiuni cardiovasculare %i otalmolo$ice, iritaţii alecăilor respiratorii.

!/!/5/ <idrocarburi aromatice

<idrocarburile aromatice B"en#enul, toluenul, etil"en#enul, stirenul, xilenii,cumenulD sunt produse în cantităţi mari datorită utili#ării acestora la scarăindustrială. &ienilul este un constituent al umului de ţi$ară iar 'idrocar"urile

policiclice sunt pre#ente în aerosoli Bdatorită presiunii de vapori reduseD. Aenzenul se $ăse%te în petrolul "rut, în umul de ţi$ară, în diverse produse de

lipit sau de curăţat. /ste olosit în industria c'imică, iind un "un di#olvant.<ajoritatea din emisiilor de "en#en din atmoseră B70JD se datorea#ă prelucrării

petrolului.*oluenul este mai puţin volatil decât "en#enul %i este un "un di#olvant.

/misiile de toluen se datorea#ă olosirii lui ca solvent în pictură, cerneluri, caade#iv %i ca a$ent de curăţare. e utili#ea#ă la prepararea unor polimeri, cum ar inaRlonul, poliuretanii, a unor sticle de plastic, la o"ţinerea unor coloranţi, a unor

produse armaceutice, cosmetice %i este adău$at în "en#ine pentru îm"unătăţireacirei octanice.

Bilenul comercial este un amestec al celor trei i#omeri în care predomină m)xilenul. /ste un oarte "un di#olvant, motiv pentru care este olosit în industria

c'imică, textilă etc., ceea ce urni#ea#ă %i cea mai mare parte a emisiile de xilen înatmoseră. <idrocarburile aromatice policlice "P<# ajun$ în atmoseră ca urmare a

emisiilor re#ultate din prelucrarea cocsului, din arderea căr"unelui %i acom"usti"ililor în motoarele autove'iculelor Btraicul auto, aerianD. În a"ricilecocso)c'imice, petroliere %i metalur$ice se pot o"ţine concentraţii de sute de M$Cm.

!/!/5/1/ Proprietă'i fizice ale hidrocarburilor aromatice

(6



Crinela Dumitrescu

$Cm "en#en timp de o oră produce otrăviri acute maniestate prin excitare, depresie%i apoi provoacă moartea. =n'alarea aerului cu un conţinut de 0 $Cm "en#en

provoacă moartea în câteva minute.(oncentraţia maximă admisă în atmoseră este de ;0 m$Cm aer Bconorm

le$islaţiei europeneD.*oluenul este mai puţin toxic decât "en#enul Beste tolerat până la concentraţii

de 200 ppm în aerD. /xpunerea la concentraţii mai mari provoacă dureri de cap,$reaţă, o"oseală, iar expunerea la cantităţi oarte mari exercită un eect narcotic ce

poate duce la stări de comă./ste meta"oli#at la acid 'ipuric Bcare se elimină prin urinăD conorm reacţiilor!

-: -:-

]-^

2]-^F :2-

ox. en#imatica

alcool "en#ilic

4-:

-

:-

-:-

$licina

acid 'ipuric

Bilenul este toxic, are acţiune narcotică %i iritantă, iar în cantităţi mari conducela "oli cardiovasculare, anemie, "oli $rave ale căilor respiratorii. &o#a maximăadmisă este de 200 m$Cm aer.

9aftalina produce iritarea pielii, anemie, dureri de cap, stări de vomă, deconu#ie.

<idrocarburile aromatice polinucleare "P<# sunt carcino$ene.Hen#o]α^pirenul este meta"oli#at la 7,3)diol)9,10)epoxid.

-:

-:

-

7,3)diol)9,10)epoxid "en#o]α^piren

]-^

!/4/ Compu(i organici ai o,igenului

(,



Poluanţi organici

!/4/1/ lcooli@ fenoli

&e#voltarea intensă a te'nolo$iei c'imice or$anice %i utili#ările multiple alecompu%ilor or$anici oxi$enaţi a avut ca re#ultat producerea acestora în cantităţimari. &e exemplu, metanolul constituie materie primă pentru o"ţinereaormalde'idei %i este olosit %i în calitate de solvent. /tanolul este solvent %iserve%te la o"ţinerea acetalde'idei, acidului acetic, eterului etilic, clorurii de etil,

"romurii de etil %i a unor esteri importanţi. <etanolul %i etanolul sunt olosiţi ca %icom"usti"ili.

&atorită volatilităţii lor alcolii ineriori ajun$ în atmoseră unde au eecte poluante. &e exemplu, 1)propanolul, 2)propanolul, propilen$licolul, 1)"utanolul %i

c'iar octadecanolul sunt poluanţi ai atmoserei.nii alcooli nesaturaţi ajun$ în atmoseră ca produs al com"ustiei Bde exemplu2)"uten)olulD sau sunt emi%i de către plante Bde exemplu, cis))'exen)1)olul esteemis de iar"ă, copaci %i alte plante, motiv pentru care este denumit 6alcoolul

frunzelor6 D.(ompu%ii enolici pre#enţi în atmoseră sunt enolul, cre#olii Bo), m), p)D %i

natolul.

3.4.1.1. Proprietăţi fzice ale alcoolilor

Alcoolii sunt compu%i polari. &eoarece oxi$enul este mai electrone$ativ decâtcar"onul %i 'idro$enul, apar sarcini electrice parţiale po#itive Bla car"on %i

'idro$enD, respectiv ne$ative Bla oxi$enD.În stare lic'idă, între moleculele alcoolilor se ormea#ă le$ături de 'idro$en,

ceea ce are drept consecinţă cre%terea punctelor de ier"ere ale acestora comparativcu alţi compu%i or$anici cu acela%i număr de atomi de car"on.

unt solu"ili în apă Bacest apt datorându)se le$ăturilor de 'idro$en pe care leormea#ăD. olu"ilitatea scade cu cre%terea numărului de atomi de car"on dinmoleculă.

Punctele de ier"ere cresc cu cre%terea masei moleculare Bta"elul 10D.

*abelul 1; - Proprietă'ile fizice ale alcoolilor 9r/crt/

lcoolul p/t/ " ;C# p/f/ " ;C# .olubilitatea înapă la 2!;C

1. <etanol )97,3 ;,0 totală2. /tanol )118,7 73,; totală. 1)Propanol )12,; 97,8 totală8. 2)Propanol )3;,3 32,2 totală;. 1)Hutanol )39,; 117, 3,0 $ C 100 ml. 1)Pentanol )79 13 2,2 $ C 100 ml7. 1,8)Hutandiol ) 20 totală

4-



Crinela Dumitrescu

=normaţii oarte utile pentru elucidarea structurii alcoolilor sunt urni#ate de "en#ile caracteristice vi"raţiilor de valenţă care se re$ăsesc în spectrele = Bpre#entate în ta"elul 11D.

*abelul 11 - Caracteristicile spectrale ale alcoolilor +R 1 <-RM9

"ppm#deplasare c+imic!

=>->+0 λma, "nm#

lungime de

und!

ν 8!9 vi"raţie de valenţă

ν-: asociat V 200);;0 )-> 0,;);

nu suntcaracteristice

ν-: neasociat V ;90);0 )(>2)-: ,)8 ν()- V 1000 2(U(>)-: 10)10,;

sunt oarte caracteristiceAr)-> ;)3

nu sunt caracteristice

!/4/1/2/ Proprietă'i fizice ale fenolilor

În stare pură enolul este un solid cristalin incolor. e oxidea#ă însă u%or încontact cu aerul, transormându)se într)un lic'id de culoare $al"en)"rună. /ste

parţial misci"il cu apa Ba#a apoasă conţine 7J enol iar cea or$anică 23J apăD.

Are miros pătrun#ător, caracteristic. /ste toxic.Punctele de ier"ere %i cele de topire ale unor compu%i enolici sunt pre#entateîn ta"elul 12.

*abelul 12 - Proprietă'ile fizice ale fenolilor 9r /crt /

Compus p/t/ " ;C# p/f/ " ;C#

1. Ienol 8 132. o)(re#ol 0 191. m)(re#ol 8 20

8. p)(re#ol 2005. α)4atol 98 2306. β)4atol 122 23

(eilalţi enoli mono'idroxilici sunt puţin solu"ili în apă dar u%or solu"ili înalcooli %i eteri. Au densitatea mai mare decât a apei.

4!



Poluanţi organici

!/4/1/!/ fectele noci&e ale alcoolilor (i fenolilor

Metanolul este oarte toxic. =n$erat în mod accidental, este oxidat su" acţiuneaunor en#ime la ormalde'idă %i apoi la acid ormic.

(:-: (:2- :(--:]-^

) :2-

]-^

<etanolul produce acido#ă, aectea#ă sistemul nervos central, nervul opticBproducând or"ireaD. /xpunerea la do#a letală produce moartea după 10)20 de ore.

tanolul este meta"oli#at Bla acetalde'idăD mai repede decât metanolul. În

cantităţi mari este toxic Bîn proporţie de 0,0; J în sân$e provoacă intoxicare iar lavalori mai mari decât 0,; J cau#ea#ă moarteaD.

(:(:2-: (:(:-]-^

) :2-

tilenglicolul , ajuns în corpul uman prin in'alare, la început stimulea#ăsistemul nervos central iar apoi produce depresii. Acidul $licolic, intermediar înmeta"olismul etilen$licolului, provoacă acidemie. Acidul oxalic, produsul deoxidare, precipită în tu"urile renale ca oxalat de calciu, conducând la înundareaacestora.

Autanolul este iritant dar are o toxicitate redusă iar alcoolul alilic este iritant puternic pentru oc'i, $ură %i plămâni.Pre#enţa $rupelor nitro sau a 'alo$enilor în molecula enolilor Ble$aţi direct de

nucleul "en#enicD măresc toxicitatea acestora, comparativ cu aceea a alcoolilor. (utoate că a ost primul antiseptic utili#at, enolul este toxic. e a"soar"e prin piele,aectea#ă sistemul nervos central, iar otrăvirea acută produce tul"urări severe$astrointestinale %i ale sistemului circulator, edem pulmonar, convulsii.

!/4/2/ Compu(i carbonilici

Alde'idele se dierenţia#ă prin structura moleculară, reactivitate c'imică %itoxicitate. &intre acestea un număr redus au aplicaţii industriale %i comerciale care

pot duce la poluarea mediului. În $eneral, re#ultă din anumite procese te'nolo$icesau din compu%i care pre#intă activitate "iolo$ică %i eecte nocive asupra omului.

(onstituie poluanţi ai aerului ormalde'ida, acetalde'ida, acroleina %i alde'ida$lutarică.

4#



Crinela Dumitrescu

-

:

-

::

-

:

-

::

-

ormalde'ida acetalde'ida acroleina alde'ida $lutarica

nele alde'ide au eect iritant asupra mucoaselor %i a te$umentelor iar unnumăr limitat se încadrea#ă în cate$oria su"stanţelor canceri$ene. &e%i au un

potenţial iritant relativ scă#ut, alde'idele se încadrea#ă în cate$oria poluanţilor comuni ai aerului.

Alde'idele inerioare sunt solu"ile în apă %i iritanţi puternici pentru oc'i,ţesuturi, mucoase, plămâni.

cetaldehida este o su"stanţă lic'idă cu p.. U 20,3 0 (, solu"ilă în apă, cumiros caracteristic. e evaporă rapid din apă %i sol iar în aer se de$radea#ăotoc'imic în câteva ore.

croleina este o su"stanţă lic'idă cu p.. U ;20 (, solu"ilă în apă, cu mirosînecăcios %i înţepător. În pre#enţa luminii %i a aerului polimeri#ea#ă u%or cuormarea unui polimer macromolecular amor. Acroleina se ormea#ă prindescompunerea $răsimilor su" acţiunea căldurii.

Cetonele sunt mai puţin toxice decât alde'idele. Acetona este narcotic, poate produce dermatite.

&intre cetone, cea mai răspândită în atmoseră este acetona. ursele pentru

aceasta sunt! oxidarea atmoserică a propanului, i#o"utanului, i#o"utenei %i a altor 'idrocar"uri, emisiile antropo$enice. Iotoli#a acetonei conduce la radicali acetilBprecursori ai nitratului de peroxiacetil ) PA4D.

--

-

--

4-2

-

(: (

-

&

nitrat de peroxiacetil

8PAN9

-2

4-2&

Iormalde'ida apare în atmoseră ca urmare a reacţiei 'idrocar"urilor curadicalul 'idroxil. Pe lân$ă oxidarea otoc'imică a 'idrocar"urilor, sunt surse alecompu%ilor car"onilici în atmoseră com"ustia internă, industria polimerilor, a

produselor petroc'imice, a lacurilor %i vopselelor, emisiile re#ultate din proceselede incinerare, etc. &e asemenea, ormalde'ida %i acetalde'ida sunt produse deunele microor$anisme.

- -&

&

-2 :--

- - -2 :-- &&

4(



Poluanţi organici

Alde'idele sunt surse de radicali li"eri în atmoseră datorită a"sor"ţiei delumină.

( :

-

(:2 - (:2- ' ν

Y: :2 (-&&

&isocierea otoc'imică a acetalde'idei conduce la radicalul ormil!

-

:

-

: ' ν Y (: ( :

-

& &

!/4/2/1/Proprietă'i fizice ale compu(ilor carbonilici

Alde'idele %i cetonele sunt su"stanţe polare. (u excepţia ormalde'idei,ceilalţi termeni sunt lic'ide sau solide. Au puncte de ier"ere mai mici decât alcoliicu acela%i număr de atomi de car"on dar mai mari decât cele ale 'idrocar"urilor saturate corespun#ătoare. ermenii ineriori BL (;D sunt solu"ili în apă.olu"ilitatea acestora scade însă cu cre%terea masei moleculare a compu%ilor.

*abelul 1! - Proprietă'ile fizice al e compu(ilor carbonilici

9r /crt /

Compus carbonilic p/t/ " oC# p/f/ " oC#ρ

lichid

"g:cm! # la2; ;C

.olubilitateaîn apă

"g:1;;g apă#

1. Iormalde'ida ) 92 ) 21 0,31; u%or solu"ilă2. Acetalde'ida ) 12 20,3 0,730 totală. Alde'ida propionică ) 31 83,3 0,307 1,08. Acetona ) 9; ;,1 0,797 totală;. 2 ) Hutanona ) 3 79, 0,30; 2,0. ) Pentanona ) 82 101,7 0,318 ;,0

*abelul 14 - Caracteristicile spectrale ale compu(ilor carbonilici

+R 1 <-RM9 δ 8pp9

deplasare c'imică

=>->+0 λa 8n9

lun$ime deundă

ν 8!9 vi"raţie de valenţă

ν(U- V 172; (:- (>- 9)10 270 @ 290 1D

n X WY ν(U- V 130)170; (:U(:(:- Ar(>- 9,)10,; ν(U- V 19;)171; Ar(:- α(>2 2,1)2,

44



Crinela Dumitrescu

130 @ 19; 2D

W X WY

ν(U- V 171;)1720 2(U-

sunt caracteristice

ν(U- V 1; Ar 2(U- ν(: V 2720%i 2;0)2330

alde'ide

ν()( V 1100)100 cetonesunt caracteristice

1D caracteristică în cetone2D nu sunt caracteristice

În spectrele = pre#intă "en#i caracteristice vi"raţiilor de valenţă, utile pentruelucidarea structurii acestor compu%i, precum %i deplasări c'imice caracteristice înspectrele 1:)<4 Bta"elul 18D.

!/4/2/2/ Formaldehida

În stare pură formaldehida este un $a# colorat, cu miros pătrun#ător, suocant.În comparaţie cu alţi compu%i car"onilici ormalde'ida pre#intă o sta"ilitatetermică %i o reactivitate c'imică ridicată, motiv pentru care este utili#ată în

procesele te'nolo$ice. Prin condensare conduce la un compus lic'id cu presiune devapori ridicată.

!/4/2/2/1/ =tilizări (i surse de emisie ale formaldehidei

Iormalde'ida este disponi"ilă comercial su" ormă de paraormalde'idăBprodusul de autopolimeri#areD. Aceasta este un compus solid incolor Bcu unconţinut varia"il de ormalde'idă polimeri#atăD care se descompune la temperaturacamerei cu de$ajare de ormalde'idă monomerică.

&e asemenea, se $ăse%te %i su" ormă de soluţie apoasă ce conţine 7)3Jormalde'idă %i )1;J metanol, ce poartă numele de ormalină sau ormol Bmiros

pătrun#ătorD. În soluţie apoasă diluată se $ăse%te su" ormă de metilen$licol iar însoluţie apoasă concentrată su" ormă de polioximetilen$licol.

Iormalde'ida re#ultă în urma oxidării termice a numeroase su"stanţe c'imice,motiv pentru care poate i re$ăsită în $a#ele de e%apament, emisiile provenite de laarderea com"usti"illilor, incendiile de pădure, umul de ţi$ară.

&in punct de vedere al mediului înconjurător pre#intă interes utili#area

ormalde'idei pentru a"ricarea ureei %i a ră%inilor ormalde'idice. ă%inilecopolimerice ureoormalde'idice BID sunt utili#ate ca ade#ivi în industria mo"ilei%i a materialelor de construcţii lemnoase Bpanouri, repere, urnituriD, la tratamentultextilelor %i la a"ricarea spumelor i#olatoare ureoormalde'idice BII=D.

Ade#ivii ureoormalde'idici pentru lemn sunt incolori %i relativ insta"ilic'imic, de$ajând lent ormalde'ida ca urmare a 'idroli#ei $rupărilor metilolterminale Bîn ca#ul punţilor metilenice procesul de 'idroli#ă este mult mai redusD.&escompunerea acestor aditivi este inluenţată de umiditatea relativă, motiv pentru

45



Poluanţi organici

care se recomandă olosirea lor numai pentru repere lemnoase pentru interior.Ade#ivii ureoormalde'idici conţin un procent ridicat de ormalde'idăBuree!ormalde'idă U 1!1,;D ceea ce conduce la emiterea unor cantităţi relativsemniicative de ormalde'idă în mediul înconjurător, mai ales în primele luni deutili#are a produsului. Pentru limitarea emisiilor de ormalde'idă, în pre#ent seutili#ea#ă ade#ivi ureoormalde'idici pentru lemn cu un procent mai scă#ut deormalde'idă Buree!ormalde'idă U 1!1,0;D.

ă%inile enolormalde'idice BP:D sunt utili#ate ca ade#ivi pentru repere delemn pentru u# exterior. Acestea emit de până la 1000 de ori mai puţinăormalde'idă în mediul înconjurător decât cele ureoormalde'idice.

(oncentraţiile de ormalde'idă în mediul exterior din jurul clădirilor ur"ane

sau su"ur"ane sunt de re$ulă mai mici decât 10 pp"v dar pot atin$e %i valori de ;0 ppv sau c'iar mai mari în #onele a căror atmoseră pre#intă o activitate otoc'imicăsemniicativă.

/misiile de ormalde'idă datorate materialelor de construcţie, mo"ilei %i aunor produse de consum sunt pre#entate în tea"elul 1;.

*abelul 15 - misiile de formaldehidă datorate materialelor de construc'ie@mobilei (i a unor produse de consum

9r /crt /

Produs)rad de emisie

" µ g:m2 :zi#

1. Panouri din i"re lemnoase de densitate medie 1700 @ ;;0002. (leiuri, ade#ivi pentru placaje din lemn de esenţă tare 1;00 @ 8000. Panouri a$lomerate 2000 @ 2;0008. pume i#olatoare ureoormalde'idice BII=D 1200 @ 19200;. Placa je din lemn de esenţă moale 280 )720. :ârtie 20 @ 2307. Produse din i"ră de sticlă 800 @ 8703. Articole de îm"răcăminte ; ) ;70

(oncentraţiile de ormalde'idă în interiorul clădirilor varia#ă de la un tip declădire la altul %i sunt mult mai mari decât cele din exterior Bcu un ordin de mărime

sau c'iar mai multD.

46



Crinela Dumitrescu

Figura ? - .urse de emsie a formaldehidei "mobilier#

Produsele presate pe "a#ă de lemn constituie sursa majoră de poluare cuormalde'idă din interiorul clădirilor. ?acurile pentru lemn, care de cele mai multeori conţin uree %i ră%ini melaminoormalde'idice sunt utili#ate pentru protecţiamo"ilei, a urniturilor %i pavimentelor din lemn de esenţă tare.

!/4/2/2/2/ Factorii care influen'ează ni&elul emisiilor de formaldehidă

Factorul de încărcare @ repre#intă raportul dintre supraaţa materialelor care

emit ormalde'idă %i volumul spaţiului interior Bm2

Cm

D. (oncentraţiile deormalde'idă cresc cu cre%terea actorului de încărcare.*emperatura (i umiditatea relati&ă ) concentraţiile de ormalde'idă varia#ă

exponenţial cu temperatura %i liniar cu umiditatea relativă.Pentru standardi#area concentraţiei de ormalde'idă în uncţie de condiţiile

am"ientale se utili#ea#ă ecuaţia lui Her$e!

^DB1]D

11B

00T T

> $

e - - (

C C

−−

⋅−+

=

în care!(x ) concentraţia standardi#ată BppmvDF

( @ concentraţia măsurată BppmvDF @ coeicient de temperatură B9799DF @ temperatura la care a ost eectuată masurătoarea B_DF0 @ temperatura standardi#ată B_DFA @ coeicientul de umiditate B0,017;DF: @ umiditatea relativă la care a ost eectuată masurătoarea BJDF:0 @ umiditatea relativă standardi#ată BJD.

4*



Poluanţi organici

/cuaţia Her$e asi$ură o "ună predicti"ilitate a concentraţiei de ormalde'idăîn condiţii standard su" inluenţa dieritelor condiţii de mediu.

.căderea ni&elului emisiilor de formaldehidă în timp @ nivelul concentraţieide ormalde'idă scade semniicativ în prima perioadă de viaţă a materialelor emitente după care are loc o scădere lentă.

6ite#a de scădere a concentraţiei de ormalde'idă depinde de vite#a de emisiecare, la rândul ei este inluenţată de temperatură, umditate relativă, interacţiiledintre materialele emitente, $radul de ventilaţie. Ace%ti actori inluenţea#ăvaloarea timpului de înjumătăţire Bperioada în care se produce o reducere cu ;0J aconcentraţiei de ormalde'idăD.

fecte de interac'ie ) în mediul am"iental al clădirilor care conţin mai multe

surse emisive, concentraţiile de ormalde'idă sunt în $eneral similare sau uneorimai mari decât sursele cu cel mai mare $rad emisiv, dar valorile emisiei nu seînsumea#ă.

>entila'ia @ asociată cu desc'iderea erestrelor %i inducţia mecanică conduce lascăderea concentraţiilor de ormalde'idă.

Fumul de 'igarăIumul de tutun este una dintre principalele surse de expunere la ormalde'idă.

?ocurile în care se umea#ă pre#intă un nivel de ori mai mare de ormalde'idădecât în mod normal.

!/4/2/!/ fectele noci&e ale compu(ilor carbonilici

&atorită solu"ilităţii în mediu apos %i reactivităţii c'imice ridicate alde'idelesunt potenţiale iritante pentru mucoase. Potenţialului iritant al acestor su"stanţe aost pus în evidenţă prin teste eectuate asupra %o"olanilor %i a %oarecilor expu%i,urmărinduse scăderea ratei respiratorii. &o#a care produce o scădere a rateirespiratorii cu ;0 J se nume%te &;0.

Iormalde'ida %i alde'idele nesaturate Bacroleina, crotonalde'idaD au potenţialul iritant cel mai ridicat iar cele saturate Bacetalde'ida, propionalde'idaDcel mai scă#ut.

Iormalde'ida poate ajun$e în or$anism prin in'alare. /xpunerea îndelun$atăla ormalde'idă poate provoca 'ipersensi"ilitate. oxicitatea ormalde'idei estedată de acidul ormic, produsul de oxidare meta"olică. Produce iritarea mucoaselor,a tractului respirator, a tu"ului di$estiv. Iormalde'ida denaturea#ă proteinele,

transormându)le într)o masă cornoasă Bpe această proprietate se "a#ea#ă utili#areasa la conservarea preparatelor anatomiceD.

Acetalde'ida provoacă la om dureri de cap, $reaţă, vărsături, are eect narcoticiar în cantităţi mari poate provoca moartea prin parali#ia mu%c'ilor respiratorii. Îndo#e mici produce somnolenţă, delir, 'alucinaţii. /ste o su"stanţă potenţialcarcino$enă.

4+



Crinela Dumitrescu

Acroleina este o su"stanţă puternic iritantă, puternic lacrimo$enă %i oartereactivă datorită pre#enţei le$ăturilor du"le B( U ( %i ( U -D. Poate produceîm"olnăviri severe ale tractului di$estiv, necro#e.

!/4/!/ teri

/terii ineriori au p.. mai mici decât alcoolii corespun#ători deoarecemoleculele lor nu sunt asociate prin le$ături de 'idro$en. unt compu%i cu miroscaracteristic eterat. ermenii ineriori sunt solu"ili în apă.

eactivitatea eterilor este scă#ută comparativ cu cea a alcoolilor sau a aci#ilor ineriori. eacţia predominantă în atmoseră este atacul radicalului 'idroxil.

/terii aliatici Bdimetileterul, dietileterulD %i unii eteri nesaturaţi Bcum ar ivinileterulD sunt produ%i ai com"ustiei interne a motoarelor. 6aporii dietileteruluisunt inlama"ili. &intre eterii care sunt poluanţi ai aerului tre"uie menţionaţidimetil)terţ"utilul B<H/D %i dii#opropileterul B&=P/D. /terii ciclici Bde exemplu,tetra'idrouranulD sunt utili#aţi ca %i solvenţi %i sunt poluanţi ai aerului. &ietileterulare eect aneste#ic. /xpunerea la cantităţi mari provoacă depresii.

!/4/4/ ,izi

-xi#ii au un potenţial redus de poluare a atmoserei. /tilenoxidul este un $a#colorat, cu miros dulcea$, inlama"il %i explo#i"il. Asupra animalelor are eectmuta$en %i carcino$en.

(&5& Cop=i ;alo0ena2i

- importanţă deose"ită pentru mediu o constituie su"stanţele care epui#ea#ăstratul de o#on. &intre acestea ac parte!

E (loroluorocar"uri ) 'idrocar"uri total 'alo$enate %i 'aloni!tricloroluorometan B(I()11D, dicloroluorometan B(I()12D, triclorotriluoroetanB(I()11D, diclorotetraluoroetan B(I()118D, cloropentaluoroetan B(I()11;D,

"romoclorodiluorometan B'alon)1211D, "romotriluoroetan B'alon)101D,di"romotetraluoroetan B'alon)2802D, tetraclorometan Btetraclorură de car"on)((D, 1,1,1)tricloroetan Bmetilcloroorm)<I(D.

E :idrocloroluorocar"uri ) 'idrocar"uri parţial 'alo$enate, denumite

te'nic :(I(.E Hromura de metil, denumită te'nic ) <eHr.E Alte cloroluorocar"uri total 'alo$enate, denumite te'nic alţi (I(

B(I()1, (I()111, (I()112, (I()211, (I()212, (I()21, (I()218, (I()21;,(I()21, (I()217D %i 'idrocar"uri parţial 'alo$enate care conţin în moleculă, pelân$ă atomi de luor %i clor, atomi de "rom, cu denumire te'nică :HrI(.

4,



Poluanţi organici

Ace%ti compu%i sunt emi%i de surse constituite din materiale de construcţie %i prea"ricate, produse de consum, produse utili#ate pentru curăţat %i întreţinere, produse utili#ate în de#inecţie %i de#insecţie, ec'ipamente de "irou, umul deţi$ară %i alte surse de com"ustie.

Ireonii ((lI, ((l2I2, (2(lI, (2(l2I8, (2(lI; sunt utili#aţi ca a$enţi derăcire în ri$idere %i aparate de aer condiţionat sau ca a$enţi propulsori.

n aport deose"it la poluarea mediului aerian îl aduc întreprinderile care produc compu%i 'alo$enaţi B(:(l, ((l8, (:2(l2, (I2(l2, (:((lD. peciic pentru olosirea multor compu%i volatili ce conţin 'alo$eni este aptul că, cea maimare parte a lor ajun$e în atmoseră. Astel 9;J din 'idrocar"urile cloroluorurateajun$ în atmoseră în timp de 1 ) 2 ani. &intre acestea 80J Bceea ce înseamnă sute

de mii de tone pe anD este repre#entată de reoni, compu%i periculo%i pentru stratulde o#on atmoseric. e presupune că aproape toată cantitatea de (I(l %i (I2(l2

Bcare în 197; era de peste 3 milioane toneD va trece în stratoseră. Pe la începutulanilor `30 multe ţări au încetat sau au mic%orat "rusc producţia 'idrocar"urilor cloroluorurate. În pre#ent, ritmul de poluare a atmoserei cu ((l8, (I(l, (I2(l2 ască#ut considera"il.

5-



Crinela Dumitrescu

Capitoll 4

POLUAREA APELOR CU COMPU)I ORGANICI

Apa constituie unul dintre elementele indispensa"ile vieţii, ea asi$urândcondiţiile de trai ale oamenilor, plantelor %i animalelor, intervenind, totodată, încele mai variate activităţi ale producţiei. (a element primordial al mediului

înconjurător, apa exercită o inluenţă considera"ilă asupra între$ii am"ianţe %itre"uie privită din două perspective, ca resursă %i ca actor de poluare pentrumediu.

În epoca modernă, omenii au ajuns să solicite, în măsură din ce în ce maimare, resursele de apă atât pentru multiplele sale utili#ări cât %i ca emisar pentruevacuarea re#iduurilor. Poluarea aectea#ă toate ormele apei în natură. 4ivelul

poluării apelor a crescut mult în ultimele decenii, în special în acele re$iuni de pe$lo" în care populaţia %i industria s)au de#voltat puternic %i rapid, ără luarea unor măsuri corespun#ătoare pentru protecţia calităţii apelor.

(ontri"uţia poluării atmoserei la modiicarea parametrilor i#ico ) c'imici aiapei are loc prin depunere uscată %i umedă BprecipitaţiiD %i se resimte, în special, înapele de supraaţă stătătoare Blacuri, acumulări pentru alimentarea cu apă pota"ilă a

localităţilorD prin cre%terea acidităţii apei, a opacităţii acesteia, aectarea aunei %ilorei acvatice, a lorei spontane %i de cultură Bprin iri$aţiiD %i asupra omului prinin$erarea apei %i 'ranei contaminate.

Circuitul apei în natură 3 ciclul hidrologic 4 este procesul de circulaţiecontinuă a apei în cadrul 'idroserei prin dierite procese i#ice Bevaporaţia,transpiraţia, iniltraţia, condensarea, scur$ereaD. Acest proces este pus în mi%care deradiaţia solară %i de $ravitaţie. În cursul parcur$erii acestui circuit, apa î%i sc'im"ăstarea de a$re$are iind succesiv în stare solidă, lic'idă sau $a#oasă.

/vaporarea are loc datorită temperaturii ridicate, dar apa este eliminată %i printranspiraţia, moartea sau respiraţia or$anismelor vii. &ensitatea vaporilor de apăastel eliminaţi este mică %i ei se ridică în atmoseră, se condensea#ă când se lovescde straturile reci %i se transormă în nori. Ace%tia se a$lomerea#ă %i revin pe pământ

su" ormă de ploaie atunci când întâlnesc straturi de aer rece. &acă temperaturaeste oarte scă#ută atunci apare $rindina sau #ăpada. ?a supraaţa pământului se

poate orma ceaţa sau "ruma.- parte din apa revenită pe pământ su" orma precipitaţiilor se iniltrea#ă

ormând apa su"terană, care iese la supraaţă su" orma de i#voare. Apelesu"terane di#olvă sărurile solu"ile pe care le întâlnesc, ie%ind la supraaţă su"ormă de i#voare minerale. Aceste i#voare se numesc termale dacă temperatura lor

5!



Poluanţi organici

depă%e%te 20(. (ealaltă parte din apa revenită pe pământ se scur$e pe supraaţaacestuia %i se adună în lacuri, luvii, mări %i oceane.

Figura 8 Circuitul apei în natură

4&!& Cla7i1iarea apelorÎn uncţie de starea %i destinaţia lor apele pot i naturale Bde supraaţă, apa

mărilor %i oceanelor, su"teraneD / de consum Bpota"ile, industrialeD %i ape u#ate.

pele de suprafa'ă sunt ormate din apele care cur$ sau care sunt stocate lasupraaţa Pământului. Î%i au ori$inea în straturile su"terane sau în apele meteorice%i pot i stocate în re#ervoare naturale BlacuriD sau artiiciale B"arajeD.

(ompo#iţia c'imică a apelor de supraaţă depinde de natura terenurilor stră"ătute %i de precipitaţiile %i descărcările antropo$ene.

Principalele caracteristici ale apelor de supraaţă sunt! încărcarea apei cudiverse $a#e, concentraţii ridicate de materii în suspensie uneori, pre#enţa unor materii or$anice de ori$ine naturală, pre#enţa planctonului, variaţii #ilnice ale

temperaturii, variaţii climatice %i de ve$etaţie, poluare or$anică. pele mărilor (i oceanelor au următoarele caracteristici! $radul ridicat deminerali#are, omo$enitatea relativă %i sta"ilitatea compo#iţiei ionice, inerţiacompo#iţiei în timp %i în spaţiu.

Apele mărilor %i oceanelor conţin, în proporţii dierite, anioni Bcloruri, sulaţi, "icar"onaţi, "romuri, luoruri %i acid "oricD, cationi Bsodiu, ma$ne#iu, calciu, potasiu %i stronţiuD %i concentraţii mici de Al, As, Ha, (u, Au, =, Ie, 4i, (o, 6, i,<n %i compu%i cu a#ot %i osor.

5#

http://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:Circuitul_apei.jpg



Crinela Dumitrescu

Poro#itatea %i structura terenului determină tipul stratului de apă subterană %imodul de circulaţie su"terană. Pân#a de apă poate i li"eră sau captivă. Apa captivăeste separată de supraaţa solului printr)un strat impermea"il %i este mai proundăBapă de adâncimeD. Apele su"terane au ost numite mult timp ”ape curate”. Apasu"terană poluată î%i recapătă $reu puritatea iniţială, deoarece poluanţii care aucontaminat pân#a de apă sunt ixaţi %i adsor"iţi %i pe rocile %i mineralele solului.

pele destinate consumului Bpota"ile, industriale, pentru complexe#oote'nice, iri$aţiiD se ale$ din sursele naturale după criterii "ine determinateBcantitate, calitate %i economicitateD.

pele potabile sunt apele care au anumite proprietăţi or$anoleptice B$ust,miros, culoareD %i care îndeplinesc criteriile le$ate de pre#enţa unor săruri minerale

%i su"stanţe. pele uzate sunt apele re#ultate din activităţile industriale, a$ricole sau casnicecare, după utili#are, rămân cu o anumită încărcătură din su"stanţele cu care auvenit în contact.

În uncţie de natura compu%ilor pe care îi conţin acestea se împart în!E ape uzate Clasa 1! Bcompu%i netoxici %i nu poluanţi direcţi, dar capa"ili

să pertur"e natura i#ică a apei receptoareDFE ape uzate Clasa 2! Bcompu%i netoxici, dar poluanţi datorită unui conţinut

or$anic cu un consum de oxi$en oarte ridicatDFE ape uzate Clasa !! Bcompu%i toxici, eluenţii conţinând produ%i

otrăvitoriDFE ape uzate Clasa 4! Bpoluanţi, datorită materiei or$anice cu un consum de

oxi$en oarte ridicat %i de natură toxicăD. pele uzate industriale sunt re#ultate din apele olosite în procesul te'nolo$icindustrial, ele iind de cele mai multe ori tratate separat în staţii de epurare propriiindustriilor respective. 4umărul de poluanţi pentru o anumită industrie este deo"icei restrâns, o apă industrială u#ată având în principiu, caracteristiciasemănătoare su"stanţelor c'imice sau i#ice utili#ate în procesul te'nolo$ic. &eexemplu, apele u#ate provenite de la minele de căr"uni au drept caracteristică

principală conţinutul de su"stanţe în suspensie, în timp ce apele u#ate re#ultate dela a"ricile de #a'ăr conţin atât su"stanţe în suspensie cât %i su"stanţe or$anice.

pele uzate oră(ene(ti repre#intă un amestec de ape menajere %i industriale, provenite din satisacerea nevoilor $ospodăre%ti de apă ale centrelor populate, precum %i a nevoilor $ospodăre%ti, i$ienico)sanitare %i social)administrative ale

dieritelor unităţi industriale mici. pele uzate de la fermele de animale (i păsări au în $eneral caracteristicile

apelor u#ate oră%ene%ti, poluanţii principali iind su"stanţele or$anice %i materialeleîn suspensie.

pele uzate pro&enite de la zonele de agrement@ campinguri (i terenuri desport sunt asemănătoare cu apele u#ate oră%ene%ti.

5(



Crinela Dumitrescu

care produc poluarea apei sunt!

.olubilitatea @ repre#intă cantitatea maximă de su"stanţă di#olvată în apă la otemperatură dată.

/stimarea solu"ilităţii se poate ace prin anali#a coeicientului de repartiţie apă @ octanol B+ oaD. Acest coeicient deine%te raportul între concentraţia compusului îna#ă pură %i concentraţia acestuia în soluţie BapăD în sistemele cu două a#e.

(ompu%ii pentru care valoarea acestui coeicient este de 10 ) L + oa L 10 sunt'idroili Bau solu"ilitate crescută în apăD.

%ensitatea

u"stanţele mai u%oare decât apa vor orma un strat la supraaţa acesteia Bcumar i 'idrocar"urile aliatice %i cele aromaticeD, iar cei mai $rei se vor dsepo#ita peroca impermea"ilă dacă nu sunt reţinuţi prin adsor"ţie sau saturaţie re#iduală înmatricea mediului permea"il.

Presiunea &aporilor @ repre#intă presiunea în a#ă de vapori a unui compusc'imic alat în ec'ili"ru cu a#a lic'idă sau solidă a acestuia, la o anumitătemperatură Bcre%terea temperaturii determină cre%terea presiunii vaporilorD. Astel,cre%terea temperaturii cu câte 100 ( produce o cre%tere de @ 8 ori a presiunii devapori a majorităţii compu%ilor or$anici cu masă moleculară intermediară.

Presiunea vaporilor este corelată cu capacitatea de volatili#are a compusuluirespectiv. u"stanţele c'imice care au presiunea vaporilor mai mare decât 0,;

mm:$ se vor volatili#a.

Constanta Eegii <enr?e$ea :enrR arată că presiunea parţială de ec'ili"ru, în aer, deasupra intereţei

apă @ aer este proporţională cu concentraţia compusului în apă. (onstanta le$ii:enrR exprimă proporţionalitatea dintre cantitatea de su"stanţă c'imică alată înaer %i, respectiv, în apă Bdescrie tendinţa relativă a unui poluant alat în soluţie de avapori#a în aerul din porii mediului permea"il @ cu cât este mai mare aceastăconstantă, cu atât mai mai volatil este compusulD.

Coeficientul de adsorb'ie al solului Adsor"ţia poluanţilor pe supraaţa particulelor solide ale solului depinde de

temperatură %i este speciică iecărui poluant Beste deintă de coeicientul deadsor"ţieD.

(ompu%ii pentru care valoarea coeicientului de repartiţie apă @ octanol estecuprinsă în intervalul 10 L + oa L 107 sunt insolu"ili în apă %i vor i reţinuţi pe

particulele solide ale solului.(ompu%ii polari cu $reutate moleculară mică nu sunt u%or adsor"iţi. (ei cu

$reutate moleculară mare Bcum ar i pesticidele, compu%ii policloruraţi "ienilici,

55



Crinela Dumitrescu

E nedegradabile.

4&4& Etro1i:area apelor

Procesul de eutrofizare corespunde supraalimentării apelor cu nutrienţi Bosor %i a#otD, având ca re#ultat de#voltarea al$elor %i macroitelor din ecosistemeleacvatice B*înlorirea apeiD. (onsecinţele directe ale eutroi#ării corespunddeteriorării calităţii apelor din punct de vedere al proprietăţilor or$anoleptice,scăderii nivelului de oxi$en di#olvat, transparenţei, ondului piscicol cât %i apariţieieectelor toxice asupra omului %i animalelor.

ursele care $enerea#ă procesul de eutroi#are provin din a$ricultură

Bscur$erile de în$ră%ăminte %i din dejecţiile animaliereD sau din nămolurile re#ultatede la epurarea apelor depo#itate pe sol. (ontri"uţia osorului din a$riculturăBexclusiv de%euri #oote'niceD varia#ă între 1; @ 8J la nivelul niunii /uropene.

(antitatea medie de su"stanţe or$anice din apele menajere este de aproximativ100 $C#iCom %i conţine 1 @ 2 J osor %i ; @ 10J a#ot. /misiile de nutrienţi sunt de @ 8 +$CanClocuitor pentru a#ot %i 0, @ 0,7 +$CanClocuitor pentru osor. taţiile deepurare asi$ură o îndepărtare a stratului or$anic de 90J Bîn treapta primară %isecundarăD, dar în ca#ul nutrienţilor eicienţa este de aproximativ 0J. Ajuns înapele de supraaţă, conţinutul re#idual de nutrienţi poate conduce prin otosinte#ăla ormarea de noi compu%i or$anici. Prin procese de sedimentare, minerali#are %iresolu"ili#are nutrienţii pot orma până la 180 $ su"stanţă or$anicăCom. &acă secompară cu cele 90 $Com îndepărtate prin te'nolo$iile u#uale de epurare se poate

vedea că ără o treaptă suplimentară de eliminare a a#otului %i osorului, acestete'nolo$ii sunt ineiciente.În pre#ent, aproximativ 0 @ 80J din lacurile naturale %i artiiciale sunt

aectate într)o măsură mai mică sau mai mare de eutroi#are.Apele cur$ătoare sunt mai puţin aectate datorită capacităţii lor mai mare de

autoepurare. (u toate acestea, la vite#e mici de deplasare a apei procesul deeutroi#are poate i ampliicat.

Pentru mările desc'ise, luxurile de nutrienţi care se descarcă în acestea au oimportanţă mai mică. Însă, în ariile costale %i în mările înc'ise Bcum este %i ca#ul<ării 4e$reD excesul de car"on %i nutrienţi existent în unele de%euri care suntevacuate direct în mediul marin conduc la accentuarea procesului de eutroi#are.

?a malul românesc al <ării 4e$re s)a produs un enomen natural rar, dar

extrem de spectaculos. &in verde)al"astră, apa mării s)a ăcut ro%ie, datorită al$ei "rune, care a înlorit excesiv ca urmare a \'ranei a"undente\ Bi$ura 10D.

/xperţii au pus colorarea apei mării pe seama apelor menajere care au ajuns în<area 4ea$ră, ie prin intermediul &unării, ie deversate de nave %i ai căror nutrienţi au ăcut ca al$ele "rune să inlorească %i să î%i sc'im"e culoarea. ?a scurttimp după ce înloresc, aceste plante marine consumă oarte mult oxi$en, punând în

pericol mediul acvatic.

5*



Poluanţi organici

Figura 1; 8 utrofizarea Mării 9eagră "înflorirea algelor#

4&5& Sr1atan2i

uractanţii sunt su"stanţe tensioactive. În ultimul timp, în industriasuractanţilor se pune un accent mare pe utili#area produselor care exercită un eectnociv minim asupra mediului, deoarece ace%tia sunt solu"ili în apă, se scur$ %i sediluea#ă nedeinit cu alte ape u#ate.

Atunci când, în urma proceselor naturale care au loc în apele cur$ătoare sau acelor care se petrec în instalaţiile de tratare a apelor re#iduale, aceste produse sunttransormate în compu%i inali inoensivi, spunem că nu sunt pro"leme pentrumediu.

4/5/1/ .ăpunuri

.ăpunurile sunt săruri metalice ale aci#ilor $ra%i superiori B(12 @ (13D.ăpunurile sunt cele mai vec'i su"stanţe tensioactive ce au ost utili#ate dintimpuri străvec'i. - le$endă vec'e romană spune că numele de săpun vine de la<untele apo, o re$iune unde erau sacriicate animalele. u" acţiunea apei de

ploaie $răsimile au ost amestecate cu cenu%a pe malul râului i"et, re#ultând un

sol lutos îm"i"at cu amestecul de $răsimi pe care emeile l)au utili#at pentuspălare.În secolul al ==)lea medicul $rec >alen a recomandat utili#area săpunului

pentru curăţire %i pentru scopuri medicinale. ăpunul a început să ie produs în6eneţia în secolul al K6)lea iar în <arsilia în secolul al K6==)lea. Apoi a"ricareasăpunului s)a răspândit în /uropa %i în America de 4ord, devenind una din cele maiimportante industrii în secolulul al K=K)lea.

5+



Crinela Dumitrescu

4/5/1/1/ .tructura săpunurilor

Molecula săpunului este constituită dintr)o $rupă polară B(-- ) D 'idroilă,le$ată de un radical 'idrocar"onat nepolar 'idroo", lioil. Pentru exempliicare

pre#entăm structura stearatului de sodiu!-

- 4a

stearat de sodiu

&atorită acestei structuri moleculele se a$lomerea#ă la supraeţele de separaredintre două a#e Bapoasă %i uleioasă sau $a#D, mic%orând tensiunea supericială alic'idelor.

Calitatea săpunurilor depinde atât de natura radicalului 'idrocar"onat cât %i decea a metalului. Asel, aci#ii nesaturaţi ormea#ă săpunuri moi Bcu putere mare despumareD iar cei saturaţi ormea#ă săpunuri tari Bcu putere mică de spumareD.ăpunurile de sodiu au consistenţă tare iar cele de potasiu Butili#ate în industriatextilăD au consistenţă moale %i am"ele sunt solu"ile în apă. ăpunurile de calciu,ma$ne#iu, aluminiu, plum" sunt insolu"ile în apă. ăpunurile de calciu, sodiu %ialuminiu sunt olosite pentru o"ţinerea unsorilor consistente.

4/5/1/2/ Proprietă'ile săpunurilor

E oluţiile de săpun Bc'iar diluateD au o tensiune superficială mult mai micădecât apa curată B2; @ 0 dRnCcm la 2;0 ( pentru sărurile de sodiu ale aci#ilor lauric, palmitic %i oleic aţă de 72 dRnCcm la 2;0 ( pentru apăD.

E >scozitatea soluţiilor diluate de săpun este apropiată de cea a apei dar cre%te cu mărirea concentraţiei, putând ajun$e la consistenţă de $el.

E Conductibilitatea electrică a soluţiilor oarte diluate de săpun are ocomportare normală, dar scade u%or cu cre%terea concentraţiei Bca %i în ca#ul altor electroliţiD.

În soluţii #oarte diluate moleculele de săpun sunt disociate electrolitic în ceidoi ioni B(-- @ %i 4a D. (ând concentraţia dep!"e"te o anumit! aloare anioniise unesc între ei ormând asociaţii moleculare mai mari B particule coloidale )

miceleD. Iormarea micelelor se produce astel încât moleculele a%e#ate în exterior să ai"ă întotdeauna spre supraaţă $ruparea polară. &atorită caracterului polar mai puternic al micelei, aceasta atra$e un număr mai mare de molecule de apă, ceea cedetermină solu"ilitatea săpunului în apă Bionii de sodiu se ală în soluţieD. În soluţii

#oarte concentrate de săpun se poate ajun$e la o structură i"roasă macroscopicăBcristale lic'ideD. În acest ca#, moleculele de săpun sunt orientate paralel Bprin orţevan der TaalsD, cu capetele resturilor 'idrocar"onate a%e#ate aţă în aţă %i ionii

5,



Poluanţi organici

car"oxilat îndreptaţi spre apă. Între straturile de ioni car"oxilaţi se ală straturi deapă cu ioni de sodiu.

E Puterea de spălare este datorată structurii moleculelor de săpun. În pre#enţa uleiurilor, $răsimilor %i a altor materii or$anice insolu"ile, restul'idrocar"onat are tendinţa de a di#olva materia or$anică. Principalul de#avantaj alutili#ării săpunului ca a$ent de spălare este dat de reacţia acestuia cu cationiimetalelor "ivalente Bde exemplu, (a2 %i <$2 din apele dureD ormând săruriinsolu"ile ale aci#ilor $ra%i!

(17:;(-- ) 4a (a 2 B(17:;(--D2(a 2 4a 2

ăpunurile de calciu %i ma$ne#iu nu au putere de spălare de aceea tre"uie unexces de săpun sau alte su"stanţe care să complexe#e ace%ti cationi.

n conţinut prea mare de acid stearic scade solu"ilitatea %i capacitatea despumare, în timp ce acidul lauric cre%te capacitatea de spumare.

4/5/1/!/ +mpactul săpunurilor asupra mediului

&in punctul de vedere al mediului, transormarea săpunurilor solu"ile în săruride calciu sau ma$ne#iu insolu"ile, constituie un avantaj deoarece după precipitare,acestea sunt eliminate din apele re#iduale sau din sistemul acvatic. &in acest motiv,săpunurile nu ridică pro"leme majore de poluare.

.ăpunurile de sodiu ale acizilor gra(i sunt biodegradabili datorită catenelor

neramificate@ cu număr mare de atomi de carbon "sunt degrada'i de enzimele produse de către unele microorganisme@ cu cte doi atomi de carbon în fiecareetapă#/

4&5&#& Deter0en2i

%etergen'ii sunt produ%i cu proprietăţi oarte "une de spălare %i curăţireBdenumirea provine de la termenul latinesc ”detergere = a cur!ţa”D. ăpunul a osttransormat în deter$ent în anul 1907, când o irmă $ermană a începutcomerciali#area unui produs care conţinea pe lân$ă săpun, per "orat de sodiu, sil icatde sodiu %i car"onat de sodiu, care a primit numele de Persil . În timpul celui de)al ==)lea ră#"oi mondial, deicitul de $răsimi Bin$redientul principal din care se

o"ţine săpunulD a condus la apariţia deter$enţilor sintetici./voluţia consumului de deter$enţi repre#intă unul dintre ca#urile tipice alecivili#aţiei moderne, în care produse ale industriei c'imice %i, mai ales,

petroc'imice sunt rapid acceptate de către consumatori %i transormate în "unuri delar$ consum. tili#area pe scară lar$ă, în cantităţi mari a deter$enţilor a dus,datorită proprietăţilor lor supericial@active speciice, la cre%terea alarmantă a

poluării apelor.

6-



Crinela Dumitrescu

4/5/2/1/ Proprietă'ile detergen'ilor

E *ensiunea superficială a solu'iilor ) la supraaţa de separare moleculasu"stanţei adsor"ite intră în a#a polară cu radicalul său polar, iar partea nepolarăse îndreaptă către a#a nepolară. &atorită acestei orientări moleculele adsor"ite înstratul supericial vor mic%ora tensiunea supericială a soluţiei. Această proprietatedetermină capacitatea de spălare dar este răspun#ătoare %i de eectele nocive aledeter$enţilor Bîn apă, asupra or$anismelor animaleD.

E dsorb'ia la limita solid-lichid este oarte importantă pentruimpuriicarea râurilor %i pentru procesul de epurare "iolo$ică a apelor.

E Formarea spumelor - spumele sunt emulsii concentrate de $a#e ce se

ormea#ă în soluţii Blic'idele pure nu ormea#ă spumeD.(oncentraţii mici de compu%i tensio)activi conduc la ormarea spumei în apelede supraaţă. Acest lucru ridică pro"leme nu numai datorită aspectului inestetic pecare îl coneră, dar %i datorită aptului că este împiedicat transerul normal aloxi$enului atmoseric în apele naturale Bceea ce în$reunea#ă procesul de

puriicareD.&istru$erea spumelor se poate reali#a pe cale mecanică sau c'imică Bprin

înlocuirea spumantului din stratul supericial al peliculei cu su"stanţe care seadsor" u%or dar care au pelicule lic'ide puţin re#istente @ ulei, aci#i or$aniciD.

pumele sunt persistente în râuri %i staţiile de epurare a apelor u#ate, ceea ceridică o pro"lemă importantă de poluare.

4/5/2/2/ .tructura detergen'ilor

unt su"stanţe c'imice care conţin în moleculă o grupare hidrofobă@ lipofilă@nepolară Bcare de o"icei este un lanţ 'idrocar"onat aliatic cu 12)13 atomi decar"on provenit din alcooli sau aci#i $ra%i, sau un radical aromatic alc'ilatD %i o

grupare hidrofilă@ lipofobă@ polară/

4/5/2/!/ Clasificarea detergen'ilor

În uncţie da natura $rupărilor 'idroo"e %i 'idroile deter$enţii se clasiică înmai multe cate$orii.

4/5/2/!/1/ %etergen'i anionici

E lchilarilsulfona'i de sodiu în care $ruparea 'idroilă este cea sulonicăiar $ruparea 'idroo"ă este un rest alc'il)aromatic Brestul alc'il cu cel puţin atomide car"onD. Ace%tia ac parte din clasa su"stanţelor A.S Balc'il"en#ensulonat desodiuD.

6!



Poluanţi organici

4a - )

9

-

-BA.S ) alc'il"en#ensulonatD

?a începutul anilor 190 alc'il"en#ensulonatul de sodiu BA.SD a ost unuldintre cei mai utili#aţi suractanţi. Acesta însă nu este "iode$rada"il Bdatoritălanţului alc'il ramiicatD %i de aceea a ost înlocuit cu liniar)alc'ilarilsulonatul desodiu BLASD.

- ) 4a

- -

BLAS ) α − "en#ensulonatD

Alc'il"en#ensulonatul de sodiu se de$radea#ă "ioc'imic în proporţie de ;0 @

0 J, în timp ce liniar)alc'ilarilsulonatul de sodiu atin$e un procent de 90 J.&eter$enţii de tip LAS pot i "iode$radaţi până la (-2, :2- %i 4a2-8.Hiode$rada"ilitatea acestora este inluenţată de numărul par sau impar al atomilor de car"on din catena laterală. (atena alc'ilică liniară este de$radată de cătremicroor$anismele din apă %i sol.

E lchilsulfa'ii primari ) alcoolii primari sulataţi Bîncepând cu alcoolul'exilic %i octilicD au o activitate supericială deose"ită. (a a$enţi de spălare suntutili#aţi alcoolii superiori Bcu 12 @ 13 atomi de car"on în moleculăD.

OSO3 -

dodecil sulat

Ace%ti deter$enţi sunt u%or "iode$rada"ili. 6ite#a crescută de "iode$radare estedatorată le$ăturilor esterice care sunt 'idroli#ate rapid su" acţiunea unor en#imespeciice, numite sulata#e.

E lchilsulfa'ii secundari intră în componenţa deter$enţilor lic'i#i.E lchilsulfona'ii de sodiu @ $ruparea sulonică poate i le$ată de un atom

de car"on primar sau secundar al unui rest alc'ilic.

6#



Crinela Dumitrescu

Mersola'ii , repre#entanţii acestei clase de deter$enţi au catena'idrocar"onată Bliniară sau ramiicatăD ormată din 11 @ 13 atomi de car"on.

4/5/2/!/2/ %etergen'i cationici

&in această $rupă ac parte aminele Baliatice primare, secundare %i mai alesterţiare, etilendiaminaD, sărurile %i "a#ele cu a#ot cuaternar, sărurile de suloniu,sărurile de osoniu.

4/5/2/!/!/ %etergen'i neionici

În ca#ul compu%ilor care ac parte din această cate$orie, $rupele polare sunt detip ester, eter, 'idroxil, amidă. Ioarte importanţi sunt deter$enţii neionici polietoxilaţi. &eter$enţii neionici au putere de spumare redusă %i solu"ilitate mareîn medii neapoase. (apacitatea de spălare a acestor deter$enţi nu depinde de p:)ulsoluţiei sau de pre#enţa altor ioni Bdeoarece nu au sarcină electricăD.

(ei mai utili#aţi deter$enţi neionici sunt!E Alcoolii primari liniari Bcu 12 @ 18 atomi de car"on în moleculăD etoxilaţi

Bcu aproximativ 10 molecule de oxid de etilenăCmolDFE Alcoolii secundari liniari Bcu 11 @ 1; atomi de car"on în moleculăD

etoxilaţi Bcu 9 molecule de oxid de etilenăCmolDFE Alc'ilenolii Balc'ilul cu 3 @ 10 atomi de car"on în moleculă, ramiicat

sau liniarD etoxilaţi Bcu 9 ) 10 molecule de oxid de etilenăCmolDF

E Alc'ildietanol amideFE -xi#i ai alc'il amidelor.>radul de "iode$radare al compu%ilor polietoxilaţi depinde de $reutatea lor

moleculară Bastel, cei cu un $rad mare de polimeri#are se de$radea#ă mai $reuD.(ompu%ii de tip amidic sunt u%or "iode$rada"ili. Pre#enţa nucleului "en#enic înmolecula deter$entului neionic întâr#ie "iode$radarea acestuia.

4/5/2/4/ +mpactul detergen'ilor asupra mediului

&atorită utili#ării pe scară lar$ă a deter$enţilor ca a$enţi de spălare, ace%tiaconstituie o sursă importantă de poluare a apelor re#iduale. &e aici, ei pot ajun$e înrâuri, lacuri %i c'iar în pân#a reatică.

%etergen'ii pot influen'aGE Calitatea apelor de suprafa'ă "aspectul@ proprietă'ile organoleptice@

spumarea@ adsorb'ia#. Pre#enţa deter$enţilor în apele râurilor în concentraţii de 1m$Cl poate produce spume cu înălţimi de 8 m la "araje. (antitatea de spumăormată este direct proporţională cu! cantitatea de produs tensioactiv, p:)ul,temperatura, pre#enţa unor anumiţi compu%i or$anici sau anor$anici, a ionilor decalciu sau ma$ne#iu Bace%tia scad puterea de spumareD, a proteinelor %i a

6(



Poluanţi organici

compu%ilor de de$radare proteică Bace%tia sunt supericial)activiD, a su"stanţelor $rase Breduc capacitatea de ormare a spumeiD, a suspensiilor solide Breducormarea spumelorD.

E Calitatea biologică a apelor de suprafa'ă Breducerea transerului deoxi$en inluenţea#ă viaţa acvatică %i împiedică desă%urarea unor procese oxidativeale compu%ilor or$anici putând conduce la eecte toxice pentru loră %i aunăD.

oxicitatea deter$enţilor asupra or$anismelor vii este dată de $ruparea'idroo"ă Bcu caracter lipoilD. Asupra omului %i a mamierelor acestea nu exercităun eect toxic semniicativ, dar la nivelul pielii poate produce dermatite. În ca#ulvieţuitoarelor acvatice, deter$enţii produc o modiicare a sc'im"ului de $a#e lanivelul "ron'iilor precum %i "locarea unor reacţii de oxido)reducere la nivelul

'ematiilor.E Procesul de epurare al apelor uzate Brandamentul de epurare al apelor scade cu 0 @ ;0JD. &eter$enţii aectea#ă separarea suspensiilor prin decantare,separarea uleiurilor plutitoare, capacitatea microor$anismelor aero"e %i anaero"ede a consuma su"stanţe or$anice.

E *urbulen'a apelor Bcre%terea acesteiaDFE Procesul de eutrofizare

educerea proceselor de eutroi#are se poate ace prin utili#area deter$enţilor ără osor. Acest lucru poate conduce la reducerea costurilor aerente în instalaţiilede epurare a apelor oră%ene%ti cu până la ;0J.

E Permeabilitatea solului %i apariţia su"stanţelor active în pân#a reatică.

4/5/!/ Aiodegradarea surfactan'ilor

În ca#ul evaluării suractanţilor este mai importantă "iode$rada"ilitatea decâteicienţa de utili#are sau costul de producţie. &in acest punct de vedere, suractanţii

pot i total de$rada"ili Batunci când procesul are loc în proporţie de 100 J, deexemplu, laurilsulatul de sodiu, alcoolul lauric etoxilat, eter sulatul de sodiu alalcoolilor $ra%i superioriD, "iode$rada"ili Batunci când procesul are loc în proporţiemai mare de 30 J, de exemplu, liniar)alc'ilarilsulonatul de sodiuD saune"iode$rada"ili Batunci când procesul are loc în proporţie mai mică de 30 J, deexemplu, alc'il"en#ensulonatul de sodiu, nonilenoletoxilatulD.

Atacul en#imatic asupra moleculelor suractanţilor se produce la $ruparea'idroo"ă. &in acest motiv, structura compu%ilor tensio)activi are o importantă

deose"ită în procesul de "iode$radare al acestora. În ca#ul compu%ilor ionici natura$rupării 'idroile nu exercită un eect major asupra vite#ei de "iode$radare.

&e$radarea oxidativă a aci#ilor $ra%i liniari are loc în po#iţia β aţă de$ruparea car"oxil. Acidul β ) cetonic ormat sueră o scindare acidă, re#ultând omoleculă de acid acetic %i una de acid car"oxilic cu doi atomi de car"on mai puţin.Procesul se repetă până la transormarea totală în dioxid de car"on %i apă.

64



Crinela Dumitrescu

epre#entarea sc'ematică a acestuia se ace prin succesiunea de reacţii de mai jos!

(--: (--:

-

(--:

α

β

acid β ) cetonic

(:(--:

&&&&&

(-2 :2-

Aci#ii nenaturali, cu număr impar de atomi de car"on se de$radea#ă până la

acid propionic, care este transormat în acidul lactic %i acidul piruvic.

4&6& Polan2i or0anii /iore1ratari

&atorită de#voltării industriei c'imice, în iecare an se produc cantităţiimpresionante de compu%i or$anici, dintre care, peste 1000 ajun$ să polue#e apelere#iduale.

&e%eurile industriale conţin compu%i or$anici "ioreractari cum ar i! "en#enul, "romo"en#enul, "romocloro"en#enul, alcoolul "ornilic, "util"en#enul,cloroormul, eterul clorometilic, cloronitro"en#enul, cloropiridina,di"romo"en#enul, dicloro"en#enul, eterul dicloroetilic, dinitrotoluenul,etil"en#enul, dicloroetena, 2)etil'exanolul, acidul i#ocianic, i#opropil"en#enul,metil"ienilul, clorura de metil, nitro"en#enul, stirenul, tricloroetanul, toluenul,1,2)dimetoxi"en#enul.

&e exemplu, metil-ter'-butil-eterul este adău$at în "en#ină pentru cre%tereacirei octanice Baditiv pentru o"ţinerea "en#inelor ără plum"D. /ste un compusvolatil Bp. . U ;;.20(D %i solu"il în apă la concentraţii mai mici de 82000 m$Cl Bla2;0 (D. Acesta ajun$e în mediul am"iant datorită scur$erilor din tancurile decom"usti"il su"terane.

O

metil)tert)"util)eter BMT.ED

&eoarece acest compus este posi"il carcino$en au ost sta"ilite concentraţiilelimită admise pentru apa destinată consumului B20)80 pp"D.

În timp ce în A a ost inter#isă utili#area <H/ ) ului, în ţara noastră.4.P. P/-< ) ucursala P/-HAG= deţine pe stoc 792 tone metil)terţ)

"util)eter %i are o instalaţie de a"ricare a acestui produs Bconorm ) Autori#aţieiinte$rată de mediu nr. 1;C0.12.200;D.

65



Poluanţi organici

nii dintre ace%ti compu%i ajun$ în apa pota"ilă căreia îi modiică $ustul %imirosul.

<ajoritatea acestor compu%i pre#intă un $rad redus de "iode$rada"ilitate.(ompu%ii or$anici "ioreractari nu sunt eliminaţi complet din apă prin tratamente

"iolo$ice. Apele contaminate sunt supuse unor tratamente i#ico)c'imice Bextracţiecu solvenţi, o#oni#are, adsor"ţie pe căr"une activ, stripare cu aerD.

În multe ca#uri nu se cunoa%te eectul pe care ace%tia îl exercită asupraor$anismului uman, în urma expunerii pe termen lun$ la cantităţi reduse, dar compu%ii or$anici de sinte#ă pot provoca îm"olnăviri.

4&*& Cop=i or0anii natrali lorra2i =i /rora2i

Au ost identiicaţi în apă aproximativ 2800 de compu%i or$anici cloruraţi %i "romuraţi care provin din surse naturale Biind produ%i de speciile marineD. Iormulamoleculară a acestor compu%i este (10: 42Hr 8(l2 %i pro"a"il Bconorm datelor spectrale de masăD, structura lor este de tipul!

N

N

X

X

X

X

X

XCH

3

CH3

unde! K U Hr B8D, (lB2D

1,1`)dimetil)tetra"romodicloro)2,2`)dipirol

4&+& Pe7tiie

&upă câţiva ani de la utili#are, pesticidele pot i descoperite în apa ântânilor la o adâncime mai mare de ;0 m, în majoritatea cursurilor de apă. În concentraţiimici pesticidele nu inluenţea#ă calitatea %i aspectul apei. &oar în ca#ul unor cantitaţi mai mari de pesticide apa capătă un miros speciic, caracteristic.

rme ale acestor compu%i au ost descoperite în apa de ploaie, precum %i încea provenită de la topirea $'eţarilor.

&atorită proceselor de mi$rare, pesticidele împreună cu apa de ploaie seiniltrea#ă în straturile reatice %i c'iar în cele arte#iene.

Pesticidele pot i!E chimice ) compu%i c'imici cu eecte neavora"ile asupra insectelor,

"olilor sau dăunătorilor plantelor de culturăFE fizice ) de exemplu iradierea ce provoacă sterilitatea la insecteFE biologice ) de exemplu preparatele de acillus t+uringiens.

66



Crinela Dumitrescu

Aceste su"stanţe constituie surse de poluare atât pentru apă cât %i pentru aer %isol. ratarea detaliată a pesticidelor c'imice va i reali#ată în cadrul capitolului .

4&,& M<7ri pentr reerea pol<rii apelor

Apele naturale nu îndeplinesc condiţiile de calitate necesare consumului. &eexemplu, apa de râu pre#intă de o"icei o tur"iditate Bsuspensii coloidaleD, "acterii %ialte microor$anisme %i de aceea nu poate i utili#ată ca apă pota"ilă ără a i supusăunor procese de epurare Blimpe#ire, de#inecţie, eliminarea poluanţilorD.

Protecţia apelor urmăre%te reali#area următoarelor o"iective! menţinereauncţiunilor naturale ale apei în cadrul ec'ili"rului ecolo$ic %i păstrarea condiţiilor

de de#voltare pentru $eneraţiile viitoare în privinţa cantităţii %i calităţii apei.<ăsurile pentru reducerea poluării apelor sunt !E introducerea pe scară lar$ă a unor te'nolo$ii nepoluante în procesele

industrialeFE reducerea cantităţilor de ape u#ate evacuate în râuri prin introducerea

practicii recirculării apeiFE recuperarea materialelor utile din apele u#ate, având astel avantajul

asi$urării unei adevărate surse de materii primeFE extinderea procedeelor de colectare %i evacuare pe cale uscată a

re#iduurilorFE îm"unătăţirea randamentului de epurare prin perecţionarea te'nolo$iilor,

instalaţiilor %i exploatării acestora.

6*



Poluanţi organici

Capitoll 5

POLUAREA MEDIULUI CU PRODU)I PRO"ENIŢI DIN INDUSTRIAPETROLULUI

Petrolul "rut sau ţiţeiul este un amestec de compu%i de natură or$anică ce se$ăse%te în pământ su" ormă de #ăcăminte. Prima dovadă istorică scrisă a olosirii

petrolului la iluminat apare în legile lui -ammurabi Bîn anul 137; î.e.nD, când eracunoscut su" denumirea de naptu Bnabatu U luminea)!D. Petroleum provine de la ”oleum petrae“ U ulei de piatr!, denumire pe care

romanii au preluat)o de la e$ipteni. În antic'tate romanii oloseau petrolul calu"riiant la osiile carelor romane, iar în timpul Hi#anţului ăcea parte din #ocul

grecesc Bo armă utili#ată în luptele navaleD. În medicina vec'e petrolul constituiaun leac miraculos uniersal .

Petrolul este un amestec complex de 'idrocar"uri lic'ide în care sunt di#olvate'idrocar"uri solide %i $a#oase. /ste ormat dintr)un număr oarte mare de compu%iîntre care predomină 'idrocar"urile Balcani, cicloalcani sau natene, areneD. <aiconţine derivaţi oxi$enaţi Benoli, aci#i natenici, aci#i $ra%iD, suluraţi Bmercaptani,derivaţi ai tioenuluiD %i a#otaţi Bderivaţi 'eterociclici de tipul piridinelor,

c'inolinelor, derivaţi ai pirolului, indolului, car"a#oluluiD.Petrolul este un lic'id de culoare nea$ră u%or luorescentă, de la $al"en)ver#uila al"ăstriu, cu miros aromatic plăcut Bcând conţinutul de compu%i cu sul estemicD.

5iţeiul %i $a#ele naturale ormea#ă depo#ite de adâncime care se ală de o"iceisu" ormă de emulsii cu apa sărată care le însoţe%te. În partea superioară adepo#itelor se $ăsesc compu%ii $a#o%i, apoi compu%ii or$anici lic'i#i %i dedesu"t seală apa sărată.

În uncţie de conţinutul de 'idrocar"uri petrolul poate i! petrol para#inos Bîncare predomină alcaniiD, petrol as#altos Bcu un procent mai mare de arene %isu"stanţe asaltoaseD %i petrol intermediar .

Formarea petrolului a ost explicată prin mai multe teorii, %i anume!*eoria biogenă Bteoria or$anicăD de ormare a petrolului susţine că acesta a

luat na%tere din or$anismele marine BplanctonD care după moarte s)au depus peundul mării unde au suerit procese de descompunere %i transormare Bîn lipsaaerului, su" acţiunea unor "acterii anaero"e %i a căldurii terestreD. (onorm acesteiteorii, ormarea petrolului s)a produs cu aproximativ ;0 ) 800 milioane de ani înurmă, când în rândurile lorei %i aunei a avut loc o mortalitate în masă, explicată

6+



Crinela Dumitrescu

prin teoria meteoritului uria% care a că#ut pe pământ în aceea perioadă, declan%ândtemperaturi %i presiuni ridicate.

*eoria abiogenă Bteoria minerală sau anor$anicăD conorm căreia petrolul ar ire#ultat din minerale, roci cu un conţinut ridicat în car"on %i 'idro$en care având$reutatea speciică mai mică au ost presate spre supraaţă, nu a ost acceptată.

Aducerea ţiţeiului la supraaţă se ace prin oraj sau pompare. Atunci cândstratul de ţiţei nu se $ăse%te la o adâncime oarte mare, datorită presiunii mari dininteriorul acestuia, pot avea loc erupţii. /xtracţia petrolului din straturile deadâncime se ace cu ajutorul sondelor Bi$ura 11D.

Figura 11 - .ondă de fora

Figura 12 - Platformă de fora marin

6,

http://www.moneyline.ro/articles/gallery/6472/



Poluanţi organici

&e asemenea, petrolul se extra$e %i cu ajutorul platormelor de oraj marinBi$ura 12D.

Îndepărtarea $a#elor di#olvate, a apei sărate %i a impurităţilor solide Bcalcar,ar$ilă, nisipD din petrol se reali#ea#ă în cursul prelucrării preliminare.

&upă condiţionare ţiţeiul este supus prelucrării primare %i secundare înrainării. Prelucrarea petrolului în rainării se ace în mai multe etape!

E pre$ătirea pentru prelucrare prin distilareFE distilarea la presiune atmosericăFE distilarea su" vid a păcuriiFE piroli#a unor racţiuniFE cracarea catalitică %i termicăF

E o"ţinerea $a#elor de rainărie %i prelucrarea acestora.

na dintre etapele rainării petrolului este distilarea racţionată prin care sereali#ea#ă separarea componentelor amestecului pe "a#a dierenţei dintre punctelede ier"ere ale acestora. În ta"elul 1 sunt pre#entate caracteristicile %i utili#ările

principalelor racţiuni petroliere.

*abelul 17 8 Frac'ii petroliere 9r /crt /

Frac'ia <idrocarburi con'inute

*emperaturade distilare

" ;C#

.tarea deagregare

=tilizări

1. >a# (1 @ (8 L 20 $a#com"usti"ili, materiale plastice

2. /ter de petrol (; @ ( 0 @ 0 lic'id solvenţi. ?in$roină ( @ (3 0 @ 120 lic'id solvenţi8. >a#olină (; @ (12 80 @ 20; lic'id com"usti"ili;. _erosen (12 @ (13 17; @ 2; lic'id com"usti"ili. lei lu"riiant Z (17 Z 00 lic'id lu"riianţi7. e#iduu Z (20 Z ;0 semisolid asalt

(racarea catalitică este operaţia prin care racţiunile $rele petroliere sunt

transormate în racţiuni mai u%oare B"en#ineD.5&!& Sr7e e polare

(ontaminarea cu 'idrocar"uri a terenurilor %i a apelor su"terane dinvecinatatea marilor rainării, a depo#itelor de com"usti"il, a exploatărilor de petrol%i c'iar a conductelor de transport constituie una dintre cele mai mari pro"leme ale

protecţiei mediului. În majoritatea ca#urilor de poluare a solurilor cu produse

*-



Crinela Dumitrescu

petroliere eectele ne$ative se extind în scurt timp de la producere atât asuprasu"solului Bajun$ând la pân#a reatică prin iniltrareD, cât %i asupra atmoserei prinevaporarea compu%ilor care au volatilitate ridicată. Gonele aectate repre#intă unrisc major pentru mediu din cau#a mi$rării rapide a 'idrocar"urilor ca urmare aantrenării lor în circulaţia apelor su"terane. <i$rarea 'idrocar"urilor în mediulînconjurător are consecinţe dramatice iar remedierea în astel de situaţii este oartecostisitoare %i necesită un timp îndelun$at.

Figura 1! 8 rup'ia petrolului

În procesul de produc'ie a 'i'eiului , surse de poluare pot i! sondele de ţiţei,$a#e de injecţie apă de #ăcământ, conductele de amestec ţiţei "rut, de injecţie apăde #ăcământ, parcurile de re#ervoare %i separatoare, depo#itele ţiţei. Alte surse de

poluare mai pot i! centrele de colectare a ţiţeiului, "ateriile de la ca#anele pentru producerea a"urilor Bîn special la aparatele de purjareD, staţiile de deduri#are a apeiBde unde re#ultă ape u#ateD, sistemul de colectare a produselor petroliereBdecantoare, 'a"e, canale ale claviaturilorD.

5/1/1/ .urse de poluare a aerului

/misiile de a$enţi de poluare a aerului în rafinării provin de la! procese decom"ustie Bre$enerarea catali#atorilor de cracare catalitică, producerea sulului înso"e (laus, operaţiile periodice de decocsare a serpentinelor cuptoarelor dindierite instalaţii te'nolo$ice, re$enerarea periodică a catali#atorilor din alte

procese catalitice, incinerarea nămolurilor de la epurarea apelor re#iduale, arderea$udroanelor acideD, instalaţii te'nolo$ice, acle, parcuri de re#ervoare, turnuri de

*!



Poluanţi organici

răcire, utilaje dinamice, %tuţuri de pro"ă, ventile, lan%e, conducte, rampe deîncărcare @ descărcare, mijloace %i reţele de transport.

&e la facle pot proveni $a#e %i vapori or$anici %i 'idro$en sulurat. Parcurile de rezer&oare repre#intă sursa majoră de poluare a aerului cu

compu%i or$anici volatili.ltimul studiu al Hăncii <ondiale reali#at de &irecţia A pentru

Administrarea -ceanelor %i Atmoserei arată că în urma arderii $a#elor naturale decompaniile petroliere în instalaţiile de extracţie a ţiţeiului se elimină anual înatmoseră 800 de miliarde de tone de (-2.

Arderea $a#elor o"tinuţe în procesul de extra$ere a ţiţeiului predomină încă înindustria petrolieră mondială. (ompaniile de extracţie din usia %i 4i$eria sunt

responsa"ile pentru o treime, respectiv o se%ime din arderea mondială a $a#elor naturale. În unele ţări precum ('ina, usia, 4i$eria, Ara"ia audită, >'ana, =ra+,<auritania, 'ailanda, ur+menistan, #"e+istan, Arica de ud volumul de $a#earse a crescut constant în ultimii 12 ani. /xistă însă %i ţări ca Ar$entina, 4orve$ia,Al$eria, /$ipt, =ndia, =ndone#ia, /miratele Ara"e nite in care volumul $a#elor arse s)a diminuat în ultimul timp. În omania nu s)au înre$istrat nici cre%teri, nicidiminuări ale volumelor de $a#e arse.

Figura 14 - Rafinăria rpechim Pite(ti

- alternativă de reducere a poluării mediului ca urmare a arderii $a#elor naturale în instalaţiile de extracţie a petrolului este convertirea acestora în ener$ie,dar se pare că mult prea costisitoare.

*#



Crinela Dumitrescu

5/1/2/ .urse de poluare a apelor

Rafinăriile utili#ea#ă cantităţi oarte mari de apă pentru procesele de prelucrare Bde la C1 până la 70C1 aţă de ţiţeiD, ceea ce duce la un volum mare deape u#ate. /luenţii re#ultaţi au un $rad mare de poluare datorită contaminării apeicu $a#e, lic'ide sau solide Bapele re#iduale conţin toţi produ%ii re#iduali or$anici %ianor$anici speciici unităţilor de producţieD.

Apele u#ate de la desalinarea ţiţeiului conţin aci#i natenici, aci#i or$aniciineriori, 'idro$en sulurat, mercaptani %i săruri minerale. Apele u#ate de lade#emulsionarea ţiţeiului %i din scur$erile re#ervoarelor de ţiţei conţin în plus ocantitate importantă de produse petroliere su" ormă de emulsii. Apele acide de la

instalaţiile de rainare acidă conţin acid suluric li"er, aci#i sulonici, asalt. Apeleu#ate provenite din condensarea a"urului olosit în dierite operaţii de prelucrareconţin produse petroliere, 'idro$en sulurat, mercaptani %i cantităţi mici de enol.Apele u#ate din procesele de 'idroinare conţini 'idro$en sulurat, mercaptani %iamoniac. Apele u#ate evacuate de condensatoarele "arometrice conţin produse

petroliere su" ormă de dispersie oarte ină. Apele de spălare a $a#elor re#ultatedin procesele te'nolo$ice au un conţinut mare de enoli, oxiaci#i %i alţi produ%ior$anici. oate aceste cate$orii de ape u#ate sunt ape te+nologice.

(pele de r!cire Bde la condensatoarele "arometrice, de la scru"ereleinstalaţiilor de "itum, de la sistemele de răcire a pompelor, compresoarelorD carevin în contact direct cu produsele petroliere repre#intă cantitatea cea mai mare deape re#iduale.

(pele meteorice provin din ploile meteorice că#ute pe platormele instalaţiilor te'nolo$ice, parcurilor de re#ervoare, canalelor de conducte, pe supraeţelerampelor de manipulare a produselor. &e cele mai multe ori apele meteorice suntevacuate separat de cele u#ate.

Figura 15 - Poluarea cu petrol a Mării 9egre

Principalele surse responsa"ile pentru poluarea #onelor maritime %i a plajelor sunt navele maritime.

*(



Poluanţi organici

5/1/!/ .urse de poluare a solului (i a apelor subterane

urse de poluare a solului cu produse petroliere sunt! conductele cealimentea#ă parcurile sc'elelor, scur$erile accidentale de ţiţei %i apă de #ăcământ,

parcurile de separatoare, careurile de sonde, depo#itele %i staţiile de tratare aţiţeiului, staţiile de compresoare %i traseele de conductă, %lamurile, instalaţiile detransport %i depo#itare a produselor petroliere %i a apei de injecţie, sondele vec'ide#aectate, instalaţiile %i utilajele casate depo#itate în locuri neamenajate special.

Produsele petroliere iind nemisci"ile cu apa se adună la supraaţa pân#eireatice, în straturi ce varia#ă de la câţiva milimetri la #eci de centimetri sau c'iar la 2) metri. tratul de produs poluant se deplasea#ă împreună cu pân#a reatică, cu

vite#e mari, pe distanţe mari, extin#ând aria de poluare. - parte din produsele petroliere din sol se amestecă cu apa su"terană, ăcând)o inutili#a"ilă pentruconsum sau $rădinărit. Poluarea solului provine %i din a$enţii de poluare emi%i înatmoseră care sunt purtaţi de vânt, se depun pe sol %i sunt spălaţi de precipitaţii,iniltrându)se în su"teran.

e#iduurile solide care pot polua solul, provin din impurităţi solide antrenateîn ţiţei, nămoluri de la epurarea apei u#ate %i de la tratarea apei "rute, operaţii deîntreţinere %i curăţire, cenu%ă de la incineratorul de nămoluri, cocs de la instalaţiilede cocsare sau de la decocsarea cuptoarelor, pra de catali#ator.

e#ervoarele de ţiţei sau de produse petroliere au o supraaţă mare de contactcu solul. ?a corodarea undurilor re#ervoarelor pot apărea scur$eri de produse

petroliere care sunt colectate în sistemul de canali#are %i recuperate la instalaţia de

epurare a apelor u#ate, dar, datorită unor isuri ale canali#ării se pot iniltra %i însol.Atunci când undul sau pereţii "atalurilor de re#iduuri %i nămoluri nu sunt

impermea"ili#ate în mod corespun#ător pentru produse petroliere se poate produceiniltrarea acestora în sol. par$erea unor $arnituri sau c'iar a conductei duce la

pătrunderea unei părţi de produs în sol. În ca#ul conductelor în$ropate, depistareaacestor scur$eri este mai $reu de reali#at. &atorită deversărilor care apar în urmaatacării conductelor de către 'oţi se produce poluarea terenurilor a$ricole traversatede conductele perorate, aectarea pân#ei reatice, existând pericol de explo#ii,incendii sau intoxicaţii. (atali#atorii u#aţi proveniţi din procesele te'nolo$ice potconstitui surse de poluare a solului dacă nu sunt depo#itaţi corespun#ător. &e%i sestripea#ă la scoaterea din reactoare, ei mai conţin urme de produse petroliere, iar

când sunt depo#itaţi direct pe sol, pot i spălaţi de apele meteorice %i impuriicăastel solul %i su"solul.

Apa sărată din straturile $eolo$ice poate însoţi sau nu 'idrocar"urileexploatate prin sonde. &atorită $radientului $eotermic B10 (C mD are temperaturicare cresc pro$resiv cu adâncimea. neori apa sărată ier"inte poate să conducă laerupţii datorită presiunii mari la care se ală. Pentru evitarea acestui neajuns apaeste lăsată să cur$ă la supraaţă unde este captată în "a#ine speciale. /xistă însă

*4



Crinela Dumitrescu

unele ca#uri când o parte din apă este lăsată să se scur$ă în jurul sondei, unde ie\"ălte%te\ ie este antrenată $ravitaţional pe versanţi Bputând ajun$e %i în apelereaticeD. 6e$etaţia %i solurile sunt distruse rapid de către apa sărată. &upă câţivaani există posi"ilitatea reacerii ve$etaţiei.

5/1/4/ %e(euri petroliere

În urma activităţilor desă%urate în industria petrolului din omania, începândcu extracţia, dar mai cu seamă în sectorul de rainare %i petroc'imie, pe lân$ă

produsele principale, re#ultă %i o serie de re#iduuri Bde%euriD petroliere care timp demai "ine de 70 de ani nu s)au mai prelucrat, depo#itându)se în #one special

amenajate alate în apropierea unităţilor industriale $eneratoare. &epo#itele de%lamuri petroliere există în toate #onele cu tradiţie de extractie %i prelucrarea petrolului din ţară.

&e%euri care provin din procesul de rainare %i petroc'imie sunt $udroaneleacide, pământul u#at B%lamulD, depunerile din re#ervoarele în care se depo#itea#ă

produse petroliere Binclusiv cele provenite din procese cataliticeD, catali#atorii u#aţiBproveniţi din diverse procese de prelucrareD, solvenţii or$anici, compu%ii'alo$enaţi, compu%ii macromoleculari, nămolurile u#ate de la staţiile de epurare

"iolo$ică a apelor re#iduale din rainării.>udroanele acide se o"ţin din procesul de rainare acidă a unor racţiuni

petroliere Bulei medol, cosmol, parainăD. >udronul este un lic'id oarte vâscos ceconţine compu%i or$anici Baci#i sulonici, 'idrocar"uri aromatice policiclice,

compu%i 'eterociclici cu sul, oxi$en %i a#ot, produse de condensare a oleinelorD %iacid suluric nereacţionat. Acestea nu au nici o între"uinţare %i de aceea suntdepo#itate în "ataluri.

În comparaţie cu cantitatea de materii prime %i producţia procesată, cantitateade de%euri provenită de la rainării este mică.

&e%eurile de rainare a petrolului sunt!E nămoluri, re#iduuri petroliere %i nepetroliere provenite de le tratarea

apelor u#ateFE de%euri de rainare care cuprind amestecuri lic'ide, semilic'ide sau

re#iduuri solide Bsol contaminat, catali#atori u#aţi, cenu%ă de la incineratorDFE de%euri menajere, materiale de la demolări.

na dintre metodele de tratare a de%eurilor petroliere este coprocesarea

acestora Bpretratarea, separarea produselor valoroase %i coincinerarea turtelor com"usti"ile în a"ricile de cimentD.

Prelucrarea ţiţeiului prin procese de distilare atmoserică, distilare în vid,de#asaltare cu propan a re#iduului de vid, ar putea elimina pro"lema poluăriimediului, dar necesită investiţii oarte mari. &in aceste instalaţii com"inate re#ultăîn acela%i timp ener$ie electrică, a"ur %i 'idro$en, ceea ce ar asi$ura independenţaener$etică a rainăriilor, iar 'idro$enul ar putea i olosit în procese de rainare

*5



Poluanţi organici

catalitică B'idrodesulurare, 'idroinare, 'idrotratareD. &in procesele de $a#eiicarea asaltului re#ultă $a# de sinte#ă care poate i utili#at în industria de sinte#ăBa"ricarea de metanol, amoniacD.

Avantajele acestor procedee constau în! eliminarea de%eurilor în condiţii dedeplină si$uranţă, protecţie a mediului, sănătate %i securitate, conservarearesurselor naturale Bprin înlocuirea parţială a materiilor prime tradiţionale cu unelealternativeD %i reducerea emisiilor de $a#e cu eect de seră care ar putea re#ulta înca#ul depo#itării sau incinerării acelor de%euri. În urma acestor operaţii nu re#ultă#$ură sau cenu%ă.

- altă alternativă pentru re#olvarea pro"lemelor de mediu în ceea ce prive%tede%eurile petroliere o constituie reciclarea acestora. În omânia această posi"ilitate

nu este exploatată corespun#ător.

5&#& E1etele a7pra eili

Poluanţii atmoserici $eneraţi de industria petrolului accelerea#ă procesele dede$radare a materialelor de construcţie. Astel, în ca#ul pietrei de construcţie

provoacă ero#iunea supraeţei, murdărirea %i ormarea de cruste. &eterminăcoro#iunea, mătuirea, $ăurirea metalelor, decolorarea, murdărirea, cojirea,crăparea, umlarea vopselei %i a altor acoperiri or$anice. /xercită eecte dăunătoare%i asupra reţelelor electrice datorită corodării contactelor %i a ca"lurilor, avori#ăriienomenelor de descărcare electrică %i de conturnare a curentului pe i#olatoarele deînaltă tensiune.

Pre#enţa ţiţeiului %i a produselor petroliere au un impact puternic asupra apei.e aprecia#ă că rainăriile evacuea#ă în receptor circa 10)20 m ape u#ate pentruiecare tonă de ţiţei prelucrat. ainăriile moderne au un de"it mult mai mic de apeu#ate B0,12 ) 0,3 m apă C tona de ţiţei prelucratD.

&eversarea de către rainării a unor ape u#ate cu un conţinut mare de poluanţi poate aecta apele receptoare prin modiicarea p:)ului, prin consumareaoxi$enului di#olvat sau printr)o toxicitate care aectea#ă lora %i auna acvaticăBpelicula de la supraaţă opre%te diu#ia aerului atmosericD.

n litru de petrol ajuns pe supraaţa apei ormea#ă o pată a cărei mărime poateatin$e dimensiunile unei jumătăţi dintr)un teren de ot"al. >rosimea acestor petedepinde de cantitatea de com"usti"il deversată.

<idrocarburile aectea#ă construcţiile %i instalaţiile în care este utili#ată apa,

prin ormarea unor pelicule i#olatoare sau prin colmatarea straturilor iltrante sau areţelelor de canale.

cizii naftenici , pre#enţi în proporţii varia"ile în ţiţei %i în racţiunile petroliere au un eect oarte toxic asupra lorei %i aunei, acţionând asuprasistemului nervos, te$umentelor %i inluenţând sistemul endocrin.

Fenolii se ormea#ă în procesele de cracare termică. (ompu%ii enolici au oacţiune toxică asupra aunei acvatice %i acţionea#ă asupra sistemului nervos al

*6



Crinela Dumitrescu

pe%tilor Bdatorită consumului de oxi$enD. Hacteriile %i proto#oarele au o marecapacitate de adaptare la concentraţii ridicate de enol, ăcând posi"ilă epurarea

"iolo$ică a unor ape, c'iar cu conţinut de enol de 200)2;0 m$Cl. Ienolul aectea#ă proprietăţile or$anoleptice ale apei mai ales atunci când aceasta este tratată cu clor Bduce ormarea cloroenolilorD.

Compu(ii cu sulf repre#intă o cate$orie importantă de poluanţi proveniţi dinindustria petrolului. :idro$enul sulurat %i sulurile aectea#ă auna %i lorareceptorului prin consumarea oxi$enului di#olvat în apă. Aci#ii sulonici seormea#ă în procesul de rainare acidă a uleiurilor %i su" orma le%iilor suloniceBsunt solu"ili în apăD.

Compu(ii cu azot pre#enţi în ţiţei se pot transorma în timpul prelucrării în

compu%i "a#ici Bde tipul piridineiD care pot contamina apele. 5iţeiul conţine săruridi#olvate, în special cloruri, sulaţi, "icar"onaţi de calciu, ma$ne#iu %i sodiu, caretrec în apă în cursul prelucrării. Apele de #ăcământ aduse la supraaţă odată cuţiţeiul pot conţine clorură de sodiu în proporţii mari, ceea ce aectea#ă calitatea lor.

În pre#ent, circa 30J dintre terenuri sunt contaminate cu produ%i de ori$ine petrolieră B'idrocar"uri, solvenţiD.

Produsele petroliere ajunse în su"teran sueră transormări c'imice importanteBîn condiţii aero"e %i anaero"eD. 6ite#a de de$radare a produselor petroliere în soldepinde de concentraţia de oxi$en, adică de $radul de aerare al solului poluat.căderea concentraţiei de oxi$en poate i datorată oxidării c'imice a compu%ilor cu

potenţial oxidant mare Boleine, derivaţi oxi$enaţiD sau cre%terii populaţiilor de

"acterii care meta"oli#ea#ă 'idrocar"uri %i consumă oxi$en. uccesul "iode$radăriidepinde într)o oarte mare masură de compo#iţia comunităţilor micro"iene din sol%i de potentialul lor de$radativ.

Hiode$radarea constă în oxidarea produselor petroliere la peroxi#i, alcooli primari %i aci#i monocar"oxilici. În stadiul inal se ormea#ă dioxidului de car"on,apa %i materialul celular al microor$anismelor. Hiode$radarea este avori#ată de

pre#enţa nutrienţilor Bcompu%i cu osor, potasiu, a#otD, a umidităţii %i a uneitemperaturi relativ constante.

În procesul de de$radare pot re#ulta însă %i intermediari cu solu"ilitate ridicatăîn apă sau cu volatilitate mare, care conduc la intensiicarea poluării.

Poluarea cu 'idrocar"uri este cercetată prin te'nici complementare deinvesti$aţii directe Boraje de studiu, carotaje mecanice, pro"ări c'imice, măsurători

ale parametrilor de cur$ere, ridicări topo$raiceD %i indirecte Bmăsurători$eoelectrice, seismice %i ma$netometriceD.

<etodele de locali#are %i monitori#are a #onelor contaminate, "a#ate peinormaţii punctuale o"ţinute prin anali#a in situ sau în la"orator a pro"elor de solsau apă, sunt costisitoare %i nu permit o"ţinerea rapidă a datelor necesare ela"orăriimodelului 'idro$eolo$ic al contaminării.

**



Poluanţi organici

<etodele de prospecţiune $eoi#ică au ost utili#ate din ce în ce mai mult înultimul timp în strate$ia măsurilor de protecţie a mediului înconjurător. tili#areaacestor metode conduce la o reducere considera"ilă a preţului de cost, la o"ţinereaunor inormaţii $lo"ale asupra mediului %i ace posi"ilă, în viitorul apropiat,monitori#area spaţio)temporală a #onelor contaminate cu 'idrocar"uri.

5& (& Depolarea 7olrilor ontainate pro7e petroliere

Pro"lema depoluării solurilor %i a acvierelor contaminate cu produse petroliere lic'ide este una dintre cele mai complexe activităţi din domeniul protecţiei mediului, atât su" aspect teoretic, economic cât %i or$ani#atoric.

A"ordarea sistematică %i or$ani#ată a procedurii de sta"ilire a te'nolo$iei dedepoluare optime este o condiţie necesară pentru o"ţinerea unor re#ultateavora"ile.

Ale$erea corectă a unei te'nolo$ii de depoluare eicientă a unui sol sau a unuiacvier contaminat cu produse petroliere lic'ide repre#intă o deci#ie oarteimportantă %i diicilă datorită numărului oarte mare de varia"ile %i interacţiuni decare depind re#ultatele inale.

%epoluarea solurilor contaminate cu produse petroliere se poate ace prinmai multe metode!

E re2inerea cu materiale sor"ente naturale Bîn omânia este utili#ată tur"aD%i sinteticeF

E reperarea eani< prin pompareF

E etoele ;iie prin utili#area dispersanţilor %i $elurilorFE etoe /iolo0ie prin recuperarea produselor petroliere din #onelesensi"ile cu ajutorul nutrienţilor %i a microor$anismelor B"iode$radarea în situ,

"iode$radarea în vrac, depoluarea în "ioreactoare, "ioventin$ul %i "iospar$in$ulDFE etoe 1i:ie =i ;iie prin %ter$erea cu materiale sor"ente, spălarea cu

apă su" presiune %i $re"lare, lotaţie, extracţie, oxidare, precipitare.

&antaele tehnologiilor de depoluare a solurilor contaminate cu produse petroliere bazate pe metode termice sunt timpul extrem de scurt în care sereali#ea#ă decontaminarea, dotările te'nolo$ice simple, independenţa aţă decondiţiile meteorolo$ice %i de anotimp, independenţa aţă de tipul poluantului, tipulsolului %i concentraţia poluantului în sol.

&e%i calităţile $erminative ale solului supus decontaminării prin procesetermice sunt total compromise, reacerea acestor calităţi se o"ţine oarte u%or prinsimpla amestecare a solului decontaminat termic cu sol proaspăt. Un sol depoluattermic î%i redo"ânde%te calităţile $erminative prin amestec cu sol nepoluat începândde la concentraţii de 2;)0 J sol proaspăt în amestec iar amestecurile cu peste ;0Jsol proaspăt în amestec cu solul decontaminat, conduc la cre%terea calităţilor $erminative.

*+



Crinela Dumitrescu

%eza&antaele tehnologiilore de depoluare bazate pe metode termice=nvestiţia reali#ării dotărilor necesare este relativ ridicată, c'iar dacă

amorti#area ei se poate ace oarte repede. Aplicarea te'nolo$iilor de depoluaretermică a solurilor contaminate cu produse petroliere, necesită un consum decom"usti"il care conduce la o cre%tere a c'eltuielilor de operare în comparaţie cumetodele micro"iolo$ice. În urma proceselor de com"ustie sau desor"ţie termicăapar $a#e de ardere care antrenea#ă particule oarte ine BpraD din structura solului.Acest enomen impune dotarea sistemului cu iltre, cicloane %i alte dispo#itive

pentru puriicarea $a#elor de ardere evacuate în atmoseră. =nstalaţiile de depoluareixe sau mo"ile pot i dotate cu sisteme de recuperare a căldurii, ceea ce ace săcrească valoarea investiţiei %i a c'eltuielilor de operare, c'iar dacă ener$ia

recuperată poate i valoriicată. oluţiile constructive reali#ate la nivel mondial pentru te'nolo$iile de depoluare termică a solurilor contaminate cu produse petroliere sunt de o mare diversitate.

*,



Poluanţi organici

Capitoll 6

POLUAREA SOLULUI CU PESTICIDE

Polarea 7olli se maniestă prin de$radarea parametrilor săi cantitativi %icalitativi iind consecinţa activităţilor umane precum! extinderea culturilor a$ricole %i intensiicarea procesului de producţie a$ricolă, pă%unatul a"u#iv %i

excesiv, exploatarea neraţională a pădurilor, industriali#area %i ur"ani#area,construcţiile 'idrote'nice, căile de transport.(ea mai recventă %i mai dăunătoare este polarea 7olli pe7tiie.(onsecinţele acestor activităţi sunt! ero#iunea %i scur$erile de sol, alunecările

de teren, salini#area, alcalini#area %i acidiierea solurilor, compactarea stratuluiaccesi"il rădăcinilor plantelor, de#ec'ili"re de nutriţie în sol, poluarea c'imică %i

"iolo$ică, excavări de terenuri, acoperirea solurilor cu diverse materiale Bcenu%i dela termocentrale, oso$ips de la a"ricile de în$ră%ăminte cu osor, alte de%euri %ire#iduuri solide sau lic'ideD.

Figura 17 - roziunea solului

(onorm Ordonanţei de ?uern &@199, Bactuali#atăD priind #abricarea/

comerciali)area "i utili)area produselor de u) #itosanitar pentru combaterea

bolilor/ d!un!torilor "i buruienilor 5n agricultur! "i silicultur! , prin pe7tiie, seîntele$e orice su"stanţă c'imică sau com"inaţie de su"stanţe c'imice cunoscutesu" denumirile $enerice de "actericide, un$icide, insecticide, acaricide,nematocide, raticide, er"icide %i altele asemenea, care se utili#ea#ă în a$ricultură %i

+-



Crinela Dumitrescu

în silvicultură pentru tratamentele plantelor ce vi#ea#ă prevenirea %i com"aterea "olilor, dăunătorilor %i "uruienilor în culturile a$ricole, în plantaţiile pomicole %iviticole, în păduri, pă%uni %i âneţe, precum %i pentru tratarea materialului semincer,

pentru de#inecţia, de#insecţia %i derati#area spaţiilor de depo#itare a produselor a$ricole 3”peptis” = contagiune/ ”caedo” = a nimiciD.

Pierderile provocate a$riculturii pe plan mondial de dieritele or$anismedăunătoare se ridică anual la ; J din recolte. &in aceste pierderi, insectelor lerevin 1,3 J, ciupercilor 11, J, "uruienilor 9,; J %i altor or$anisme 0,1 J.Aceste pierderi varia#ă în dierite re$iuni ale lumii în uncţie de condiţiile climatice%i numero%i alţi actori ecolo$ici. Aplicarea pesticidelor în a$ricultură, medicinăveterinară, dierite industrii BtextilăD, $ospodărie casnică are ca scop asi$urarea

nutreţurilor %i a produselor industriale în timpul păstrării aţă de dăunători %i "oli,ocrotirea animalelor contra para#iţilor precum %i distru$erea insectelor %i a altor transmiţători de "oli la oameni %i animale Bmalaria, tiosul exantematic, ciuma,e"ra $al"enă, aecţiuni virotice ale creierului, tularemia, etc.D Astel utili#area

pesticidelor în a$ricultură a permis cre%terea considera"ilă a producţiei a$ricole, prin distru$erea dieriţilor dăunători care provocau pierderi economice imenseBmana cartoului, ăinarea viţei de vie, plosniţele cerealelor, $ândacul de (oloradoD,dar a aectat calitatea produselor. &e asemenea, a permis cultivatorilor să producărecolte în locaţii inadecvate în alte condiţii, extin#ând se#onul ve$etativ, menţinândcalitatea producţiei %i mărind viaţa pe rat. Iolosirea lor necorespun#ătoare sau acelor cu re#istenţă la de$radare %i persistenţă ridicată poate să ducă pe termen lun$la o acumulare de pesticide în sol peste limitele admisi"ile cu consecinţe

dăunătoare pentru plantă)animal)om, deoarece pătrund în lanţul troic. (ele maimulte pesticide sunt totu%i toxice ar$umentul major împotriva olosirii lor esteriscul pentru sănătate %i pericolul de poluare a mediului.

pre deose"ire de alte su"stanţe poluante, pesticidele sunt dispersate voit înmediul natural pentru a distru$e anumiţi para#iţi ai omului, animalelor domesticesau ai culturilor a$ricole.

Pesticidele încorporate în sol modiică pre#enţa %i de#voltarea dieritelor speciide "uruieni, insecte %i microor$anisme, iar prin aceste inluenţe se modiică o seriede procese %i reacţii în masa solului.

În comparaţie cu apa %i aerul, solul este o componentă complexă, în careactorii constituenţi se ală într)un ec'ili"ru permanent. Prin pătrundereanecontrolată a unor elemente străine de compo#iţia solului, ec'ili"rul este dere$lat

%i nu poate i resta"ilit prin simpla îndepărtare a cau#ei. Poluarea aectea#ăertilitatea solului %i uncţionarea normală a acestuia.

('imi#area în exces a a$riculturii duce la tul"urarea ec'ili"rului solului ca %ila acumularea în sol %i în apa reatică a unor su"stanţe minerale. Pesticideleacţionea#ă întotdeauna ne$ativ asupra microor$anismelor solului a căror activitatevitală asi$ură rodnicia acestuia. În particular, pesticidele provoacă dere$larea

procesului de nitriicare.

+!



Poluanţi organici

Acţiunea ne$ativă a pesticidelor asupra or$anismelor este re#ultatul!E toxicităţii su"stanţei active din produsul utili#atFE do#ei de su"stanţă activă existentă în produsul comercialFE cantităţii de pesticid aplicată pe 'ectarFE remanenţei pesticidelor în produsele o"ţinute din culturile respective, în

sol, în apăFE recvenţei aplicării tratamentului c'imicFE modului de aplicare Bprin stropiri, prăuiri, $a#ări, ca $ranuleDFE supraaţei pe care se aplică Baceasta tre"uie să coincidă cu cea pe care

densitatea dăunătorului poate duce la înre$istrarea celor mai mari pierderiD.

Figura 1? 8 %epozitarea necorespunzătoare a pesticidelor

olul poate i poluat !E direct prin pesticide aruncate pe terenurile a$ricole FE indirect , prin apa ploilor contaminate, transportul pesticidelor de către

vânt de pe un loc pe altul, îniltrarea prin sol a apelor contaminate.

6&!& Sr7e e polare a 7olli pe7tiielor

tili#area pesticidelor se ace prin tratarea seminţelor, aplicarea de $ranule,

stropiri, prăuiri, $a#are, tratarea solului, umi$are.Prima etapă în aplicarea pesticidelor o constituie pre$ătirea produsului prin

preparea soluţiilor, a emulsiilor. În această etapă se manipulea#ă pesticideconcentrate ceea ce pre#intă un risc mare. (ele mai periculoase produse pentrumediu %i pentru sănătatea omului sunt pul"erile de prăuit.

rmea#ă aplicarea acestor su"stanţe pe oliajul culturilor a$ricole care seeectuea#ă la sol sau cu ajutorul aviaţiei utilitare Bi$ura 13D. Pulveri#ările se ac cuutilaje cu acţionare pneumatică. Aerosolii se o"ţin cu ajutorul $eneratoarelor de

+#



Crinela Dumitrescu

ceaţă. ?a sol, lucrările sunt mecani#ate, olosindu)se tractoare %i ec'ipamentete'nice speciice.

Figura 1 - *ratamente cu pesticide efectuate la sol sau în aer

('iar dacă pesticidele sunt destinate să cadă pe run#ele plantelor, o "ună partedin ele ajun$ pe supraaţa solului.

Poluarea solului are loc %i la încărcareaCdescărcarea pesticidelor în a$re$ateleutili#ate.

(urăţarea aparatelor %i a ma%inilor utili#ate pentru tratamente itosanitarerepre#intă o altă sursă de intoxicaţie. neori se produc astel de intoxicaţii %i la

recoltatul produselor tratate cu pesticide sau c'iar la am"alare %i transport.Pentru com"aterea insectelor %i ro#ătoarelor $eneratoare de disconort sauvectoare de "oli transmisi"ile se olosesc "iocide condiţionate tot su" ormă de

pul"eri, emulsii sau capcane.ratarea seminţelor se reali#ea#ă în $eneral în spaţii înc'ise, în silo#uri, ceea ce

are ca re#ultat o"ţinerea unor concentraţii mari de pesticide în atmosera de lucru.eminţele tratate cu produse de protecţie a plantelor clasiicate ca oarte toxiceBD %i toxice BD sunt supuse dispo#iţiilor de re$lementare strictă. /ste inter#isăcomerciali#area acestora către persoane i#ice sau juridice neautori#ate.Producătorii a$ricoli pot solicita eectuarea însămânţărilor cu astel de seminţe prin

prestatorii de servicii autori#aţi.Persistenţa pesticidelor pe terenurile a$ricole este oarte importantă. - parte

din ele este luată de vânt, alta este spălată de ploi, iar restul se descompune în timpdatorită oxidării în aer sau acţiunii en#imelor secretate de "acteriile din sol.Persistenţa pesticidelor depinde %i de natura solului, iind mai mică în solurile cuun conţinut mai "o$at în su"stanţe anor$anice Bnisipuri, ar$ileD decât în su"stanţeor$anice.

&eoarece transportul pesticidelor din locul pe care au ost administrateconstituie un risc $rav de poluare a mediului, se utili#ea#ă aditivi c'imici Buleilu"riiant mineral, polistiren alc'ilat, racţiuni $rele aromatice din petrolD pentru

+(



Poluanţi organici

mărirea persistenţei acestora. 4ivelul contaminării solului depinde oarte mult dere$imul ploilor. Acestea spală în $eneral atmosera de a$enţii poluanţi %i îi depun

pe sol, dar în acela%i timp spală %i solul, ajutând la transportul a$enţilor poluanţispre emisari. Ploile avori#ea#ă %i contaminarea în adâncime a solului.

Poluarea accidentală a solului cu cantităţi mari de pesticide uneori poateinluenţa structura înveli%ului supericial. olul devine nisipos, pot i o"servatecristale de culoare "rună, al"astră, ver#uie în uncţie de natura su"stanţei

poluatoare.Aerul din #onele cu utili#are intensă a pesticidelor sau din preajma a"ricilor de

incinerare a de%eurilor conţine su"stanţe cloroor$anice persistente. În ca#uriledispersării intenţionate a pesticidelor Bcontra "olilor %i dăunătorilor culturilor

a$ricoleD se simte un miros puternic ce irită or$anele respiratorii %i c'iar provoacădureri de cap. e o"servă o acumulare sporită a pesticidelor în praul de$ajat./xista %i su"stanţe, numite "iode$rada"ile, care nu poluea#ă natura.

Pesticidele "iode$rada"ile sueră în sol un proces de descompunere sau "iode$radare, sunt meta"oli#ate de microor$anismele care au mare capacitate deadaptare, utili#ându)le ca elemente nutritive. nele sunt mai u%or, altele mai $reu

"iode$rada"ile. Astel, compu%ii or$ano)metalici se descompun $reu, au tendinţade a se depo#ita persistent în sol.

&e asemenea pesticidele or$anoclorurate B&&, :(:D se descompun $reu, auo remanenţă îndelun$ată în sol însă cele or$anoosorice, de%i mai toxice, sunt maiu%or "iode$rada"ile. 4u se %tie dacă produ%ii intermediari de descompunere au oacţiune toxică sau mai puţin toxică decât cea iniţială. În aceste condiţii posi"ilitatea

de a"sor"ţie în plante este posi"ilă nu numai în momentul tratării sau imediat dupăaceasta ci %i după un timp oarte indelun$at.re"uie urmărit conţinutul de pesticide în sol, cel puţin la 2) ani, mai ales a

celor mai toxice, cu persistenţă ridicată %i cu capacitate mare de translocare.Până la 30 J din pesticide sunt adsor"ite de 'umus ceea ce duce la cre%terea

timpului de remanenţă în sol. În stare adsor"ită, majoritatea er"icidelor nu suntsupuse descompunerii "iolo$ice. Proprietăţile de adsor"ţie ale solului depind denatura materialelor ar$iloase %i de conţinutul 'umusului din sol. Pentru a măricapacitatea de adsor"ţie a rocilor din sol în ceea ce prive%te pesticidele, tre"uieintensiicată 'umiicarea stratului ar$ilos al solului. Aceasta va impiedica mi$rarea

pesticidelor %i a produselor lor de transormare în "a#inele acvatice. În acest scop pot i olosite tur"a, căr"unele "run, li$ninele.

&intre celelalte procese de mi$rare mai importante sunt procesele de evaporarea pesticidelor de pe supraaţa solului %i trecerea lor în apele su"terane. /vaporarea

pesticidelor este mai avansată pe solurile umede decât pe cele uscate. ransportul pesticidelor în apele su"terane are loc împreună cu %uvoiul de apă care seiniltrea#ă.

+4



Crinela Dumitrescu

6&#& Cla7i1iarea pe7tiielor

&atorită complexităţii lor atât în ceea ce prive%te structura c'imică dar %i aeectului pe care îl au asupra dieritelor specii, există mai multe criterii declasiicare a pesticidelor.

7/2/1/ %upă ac'iunea lor fiziologică "după natura dăunătorului combătut#

E ier/iie ) produse utili#ate pentru com"aterea "uruienilor Bplantelor para#iteDF

E in7etiie ) produse utili#ate pentru com"aterea insectelorF

E 1n0iie ) produse utili#ate pentru com"aterea dieritelor ciuperci para#iteFE neatoie produse utili#ate pentru com"aterea nematodelor Bviermilor

cilindriciDFE roentiie 7a ratiie ) produse utili#ate pentru com"aterea

ro#ătoarelorFE ol7oie produse utili#ate pentru com"aterea molu%telorFE aariie produse utili#ate pentru com"aterea păienjenilorFE o@iie ) produse pentru distru$erea ouălor de insecte %i acarieniFE atratan2i ) mijloace de ademenitFE repelen2i mijloace pentru respin$ereFE re0latori e re=tere produse care in'i"ă sau stimulea#ă de#voltarea

plantelor.Ace%tia pot i! defolian'i Bproduse de deoliere a plantelorD, desican'i Bprodusede uscare a plantelor înainte de recoltareD sau defloran'i Bmijloace de înlăturare acantităţii excesive de loriD.

7/2/2/ %upă origine (i compozi'ia chimică

E or0anie! naturale ) cele extrase din plante Bpiretrina, ana"asina,nicotinaD sau de sinteză Bor$anoclorurate, or$anoosorice, car"amaţi, etcD.

E anor0anie! săruri de mercur %i plum", compu%i cu arsen, acidcian'idric, compu%i ai "orului, polisulura de calciu %i "ariu, osura de aluminiu.

7/2/!/ %upă modalitatea ac'iunii " modul de pătrundere în organism#

E a2ine toi< prin in0e7tie Bpătrundere pe cale di$estivă accidental saucriminalDF

E a2ine toi< prin ontat direct sau indirect Bpătrundere pe calecutanată prin intermediul ec'ipamentului contaminatDF

+5



Poluanţi organici

E a2ine toi< pe ale re7piratorie Bpătrundere prin in'alaţie, în timpul preparării soluţiilor sau în timpul stropiriiD.

7/2/4/ %upă modul de prezentare "forma de condi'ionare#

E pl/eri ) seci olosite pentru prăuire sau "araje protectoare Bpardoseli,'aineD sau muiabile olosite prin stropire, înmuiere sau "araje prin pensulareBo"ţinute prin dispersarea în apă cu un a$ent de umectareDF

E 7ol2ii utili#ate pentru aerosoli#ări, pulveri#ări, înmuieri sau "araje prin pensulare, se olosesc atât în interior cât %i în exteriorF

E el7ii utili#ate pentru pulveri#ări sau pensulareF

E 1i0a2ii ) reali#ea#ă răspândirea insecticidului în particule oarte ine deum prin impre$narea unor "en#i cu pesticid %i cu o su"stanţă ce asi$ură o arderelentă.

7/2/5/ %upă to,icitate

oxicitatea pesticidelor depinde de natura sa c'imică, de orma decondiţionare %i de do#a aplicată. Aprecierea toxicităţii pesticidelor se ace prino:a letal< ini< DL5- care repre#intă cantitatea minimă de su"stanţă toxicăexprimată în m$C+$ corp administrată oral care provoacă moartea la ;0 J dinanimalele testate B%o"olani al"iD. Practic nu există pesticid care să nu ie toxic

pentru om.

E 1oarte toie 3AT4 B$rupa =D ) toate produsele ce conţin o su"stanţă activăcare are o valoare &?;0 până la ;0 m$C+$ corpFE toie 3T4 B$rupa a ==)aD 7 toate produsele ce conţin o su"stanţă activă

care are o valoare &?;0 de ;0 ) 200 m$C+$ corpFE noi@e 3Bn4 B$rupa a ===)aD ) toate produsele ce conţin o su"stanţă activă

care are o valoare &?;0 de 200 ) 1000 m$C+$ corpFE iritante 3Bi4 sau 1<r< la7i1iare e perilo:itate B$rupa a =6)aD ) toate

produsele ce conţin o su"stanţă activă care are o valoare &?;0 mai mare de 1000m$C+$ corp.

Hi Iritant J T Foarte toie

Hn Noi@ T ToiFigura 2; - .imbolul de periculozitate al pesticidelor

+6



Crinela Dumitrescu

/ste o"li$atoriu ca aceste produse să ie etic'etate cu sim"olul de periculo#itate Bpre#entat în i$ura 20D.

6&(& Pe7tiie or0anie

7/!/1/ +nsecticide

<ajoritatea su"stanţelor utili#ate pentru com"aterea insectelor sunt de naturăor$anică. Acestea sunt de ori$ine ve$etală sau sunt produ%i de sinte#ă.

7/!/1/1/ Compu(i naturali

9icotina se $ăse%te în run#ele %i rădăcinile unor specii de tutun su" ormaunor săruri ale aci#ilor citric sau malic. 4icotina naturală este levo$iră iar sărurilesale sunt dextro$ire. 4icotina este un ulei incolor Bcare se înc'ide la culoare în

pre#enţa aeruluiD cu miros neplăcut, u%or solu"ilă în apă %i în solvenţi or$anici.

N

N

CH3

nicotina

Iiind volatilă se separă din soluţiile apoase alcalini#ate prin antrenare cuvapori de apă %i apoi extracţie cu solvenţi. /xtractele de nicotină sunt utili#ate cainsecticide. În cantităţi mici nicotina produce o excitare asupra sistemului nervoscentral dar în cantităţi mari este toxică Bare acţiune parali#antăD.

Rotenona este extrasă din le$umele rădăcinoase %i are următoarea structură!

OO

O

O

OMe

MeO

otenona

Piretrina + Ba cărei ormulă este pre#entată mai josD este extrasă din lorile decri#antemă sau piretru. ?a început a ost utili#ată în ('ina. urse importante pentruextracţia piretrinelor sunt dieritele specii de cri#antemă din _enRa.

+*



Poluanţi organici

O

O

O

Piretrina =

Pornind de la această structură au ost sinteti#aţi compu%i analo$i ai piretrinelor, denumiţi piretroide. &e exemplu, aletrina %i fen&aleratul . Piretrinelesunt su"stanţe "iode$rada"ile.

O

O

O

Aletrina

O

ClN

O

O

Ienvalerat

7/!/1/2/ <idrocarburi clorurate

unt insecticide de contact, pătrund în or$anismul insectelor %i le omoară prin parali#ie. &in această clasă de su"stanţe ac parte &&)ul, toxaenul, lindanul,clordanul, 'eptaclorul, aldrinul, dieldrinul, etc. Ace%tia sunt deose"it de toxici %iconstituie cate$oria poluanţilor or$anici persistenţi Btratarea detaliată a acestor su"stanţe va i ăcută în capitolul 7D.

7/!/1/!/ Compu(i organici ai fosforului

Aceste su"stanţe sunt insecticide de contact. n repre#entant important esteesterul -,-)dietil)-)p)nitroenilic al acidului tioosoric B ParationD, utili#at pentru

prima dată în anul 1988. Parationul se a"soar"e prin piele putând produce otrăviriaccidentale. /ste oarte toxic B&?;0 U 120 m$C+$ corp pentru adulţiD. În or$anismeste meta"oli#at la paraoxan Bacesta este un potenţial in'i"itor pentru

++



Crinela Dumitrescu

acetilcolinsteara#ă ceea ce determină acumularea acetilcolinei în or$anismD.Aectea#ă sistemul respirator iar în ca#uri $rave atacă sistemul nervos centralconducând la parali#ii.

O PO2

N

OMe

OMe

S

Paration

&atorită toxicităţii sale ridicate asupra animalelor cu sân$e cald, parationul aost înlocuit cu un compus mai puţin toxic B Malationul , (ar"oos sau (ar"etexD.

<alationul "rut este un lic'id uleios de culoare maro)$ăl"uie.>rupările esterice din molecula -,-)dimetil))B1,2)dicar"etoxietilD)ditioosatului BmalationulD sunt 'idroli#ate în pre#enţa unei en#ime Bcar"oxila#aDconducând la un compus netoxic, conorm reacţiei!

P S

OMe

MeO

OC2

H5

O

OC2

H5

OS

SP

S

OMe

MeO

OH

O

OH

O 2 (2:;-: :2-

car"oxila#a

<alation

(ar"oxila#a este o en#imă care se $ăse%te în mamiere Bceea ce conduce ladetoxiierea lorD dar nu %i în insecte Bde aceea are acţiune toxică asupra acestoraD.

(ompu%ii or$anoosorici sunt "iode$rada"ili %i de aceea ei nu se acumulea#ăîn apă. (omparativ cu compu%ii or$anocloruraţi produc o poluare redusă.

Alte insecticide din clasa compu%ilor or$anoosorici sunt paraoxanul %iclorpiriosul.

O P

OC2

H5

O2

N OC2

H5

O

Paraoxan

P O

OC2H

5

H5C

2O

N

Cl

Cl

Cl

S

(lorpirios B&urs"anD

7/!/1/4/ Carbama'i

unt insecticide care au acţiune parţial de contact, parţial de sistem. Ace%tiasunt derivaţi ai acidului car"amic. /ectul nociv asupra or$anismelor animale %iumane este datorat "locării activităţii acetilcolinsteara#ei, dar nu pre#intă un nivelridicat deoarece procesul este reversi"il ca urmare a 'idroli#ei $rupărilor esterice.

+,



Poluanţi organici

/xemple! Carbarilul , Carbofuranul , %imetanul Besterul acidului dimetil)car"amic ;,;)dimetil))oxo)ciclo'ex)1)enilD, +solanul Besterul acidului dimetil)car"amic 2)i#opropil);)metil)2:)pira#ol))ilD.

O

CH3

CH3

O N

CH3

O

CH3

&imetan

N

N

CH3

O NCH

3

CH3

CH3

CH3

O

=solan

Hiode$rada"ilitatea car"amaţilor este mai mare decât cea a pesticidelor clorurate.

7/!/2/ Fungicide

Iun$icidele Bal căror nume vine de la latinescul #ungus = ciuperc!D suntsu"stanţe minerale, or$anice sau or$ano)minerale alate în dierite stări i#ice careau eecte preventive %i curative asupra "olilor cau#ate plantelor de către ciuperci.

Avantajele utili#ării un$icidelor or$anice constau în spectrul lar$ decom"atere, toxicitatea sca#ută, concentraţii mai mici pentru aplicare %i deci, costurimai reduse. În continuare sunt exempliicate câteva produse din această clasă de

su"stanţe!E 0iranul Bsarea de #inc a acidului dimetil)ditiocar"amicD este cunoscut %i

su" denumirile de Gine", Pere#in, <icrone", Gindon, Aspor, &it'ane, 4evo#ir. Areca eecte com"aterea rapănului la măr %i păr, a ciuruirii run#elor la unele specii

pomicole, a manei la viţă de vie, carto, 'amei, tomate, ceapă, tutun. tili#areaacestuia în com"inaţie cu oxiclura de cupru %i mane"ul conduce la mărireaeicacităţii. /ste sla" toxic.

E *iradinul Bdisulura de tetrametiltiuramD este cunoscut %i ca iuran,iram, erasan, clerosan. e olose%te pentru com"aterea rapănului, monilio#ei,

"ă%icării %i ciuruirii run#elor la pomii ructieri su" ormă de pul"ere umecta"ilă.E Manebul comerciali#at %i su" denumirile de &it'ane)< sau Poliram are

un spectru oarte lar$ de com"atere.E ldehidele se livrea#ă ca soluţii apoase cu concentraţii de ;)80 J

alde'idă ormică %i se utili#ea#ă la de#inectarea spaţiilor înc'ise, a amestecurilor de pământ pentru răsadniţe. Pentru plantele ver#i si seminţe aceste soluţii sunttoxice.

E ntibioticele sunt preparate cu eecte un$icide %i "actericide.

,-



Crinela Dumitrescu

E Cloranilul B2,,;,)tetracloro)]1,8^"en#oc'inonaD este o su"stanţăcristalină Bsu" ormă de oiţe sau prismeD de culoare $al"enă cu tendinţă desu"limare.

O

O

Cl

Cl

Cl

Cl

(loranil

7/!/!/ +erbicide

=er"icidele Ba căror denumire vine de la cuvintele latine%ti +erba” = iarb! %icedo” = ”cedere” = a ucideD sunt su"stanţe olosite pentru distru$erea

"uruienilor, livrate su" dierite denumiri comerciale.&upă natura lor c'imică ier"icidele se împart în! arilo,iacizi Bacidul 2,8 @

dicloroenoxiaceticD, compu(i fenolici %i toluidine B&inose" acetat, riluralinD,carbama'i@ deri&a'i ai ureei@ deri&a'i de triazine (i diazine BAtra#in, ima#in,PrometinD, amide %i altele/

E cidul 2@4 8 diclorofeno,iacetic are miros speciic de enol %i sea"soar"e prin run#eF

E %inoseb acetatul cunoscut %i su" denumirile de Aretit sau P'enoton, esteun ier"icid de contact care in'i"ă respiraţia. /ste utili#at pentru com"aterea "uruienilor dicotiledonate anuale %i perene din culturile noi de trioi, lucernă %icereale păioase su"însămânţate cu trioi. &e asemenea, este util %i pentrucom"aterea "uruienilor din porum", ma#ăre, carto %i căp%uni.

E *rifluralinul este un ier"icid sistemic, selectiv, de sol. /ste utili#at pentrucom"aterea "uruienilor monocotiledonate %i oarte puţin pentru cele dicotiledonatedin culturile de soia, loarea soarelui, asole, tomate, ardei, vinete, morcovi, ceapă,var#ă, usturoi, tutun. /ste puţin toxic.

E Compu(i bipiridinici ! %iHuat B3a,10a)dia#a)enantrenD, ParaHuat

N N+ +

&iSuat

N N CH3CH3

+ +

ParaSuat

ParaSuatul a ost utili#at pentru prima oară în anul 19;. Poate ajun$e înor$anismul uman prin in'alare, contact cu pielea, in$estie unde in'i"ă activitateaen#imatică. Primele simptome ale otrăvirii se maniestă prin stări de vomă urmate

,!



Poluanţi organici

la câteva #ile de dispnee, ciano#ă. =n'alarea aerosolilor cu paraSuat provoacăi"ro#ă pulmonară care poate duce la edem pulmonar %i 'emora$ie în ca#uri $rave.A ost identiicat în apa pota"ilă.

6&4& Carateri7tiile pe7tiielor

Principalele caracteristici ale pesticidelor sunt !E 7eleti@itatea se ală în strânsă le$atură cu 7pei1iitatea. Aceasta constă

în o"ţinerea unui eect cât mai intens asupra dăunătorului com"ătut %i a uneiinluenţe cât mai mici asupra altor actori "iotici din mediul înconjurător.

- selectivitate "ună a unui pesticid înseamnă limitarea acţiunii acestuia la o

sin$ură specie de dăunători pentru care este speciic.E a2inea 7i7tei<n insecticid sistemic este o su"stanţă cu acţiune c'imioterapică în interiorul

plantei %i care, stropită pe plantă are capacitatea de a pătrunde în circuitul de sevă %ia se deplasa în toată planta, devenind toxică pentru insectele para#ite.

E 1enoenl e re:i7ten2< a <n<torli apare după o perioadă deutili#are a pesticidului, impunându)se olosirea unor preparate eiciente dar maitoxice pentru mediu.

În mai multe ţări s)a constatat că după caţiva ani de utili#are în special pesticidele or$anoclorurate %i)au pierdut eicacitatea. Acest enomen poate i evitat prin rotaţia pesticidelor.

E 1itotoiitatea

nele produse pot ataca sau arde run#ele, lorile, ramurile %i c'iar ructele. =ntensitatea acestor le#iuni depinde de natura c'imică a su"stanţei olosite,de condiţiile atmoserice %i de specia com"ătută.

E toiitatea aţă de om %i animalele olositoare, poluarea mediului Acţiunea toxică a pesticidelor asupra omului se poate maniesta în cursul

a"ricării, condiţionării, transportului, depo#itării sau mai târ#iu la manipularea sauconsumarea produsului tratat. Acela%i eect apare %i la pe%ti, pasări, al"ine,animale.

6&5& E1etl noi@ al tili:<rii pe7tiielor

Iolosirea excesivă a pesticidelor în trecut, lipsa ec'ipamentelor necesare

precum %i a cuno%tinţelor de specialitate a a$ricultorilor a redus capacitatea dereproducere a ertilităţii solurilor %i a calităţii acestora.

E1etele noi@e ale tili:<rii pe7tiielor epin eE toxicitatea oarte mare atât pentru or$anismele animale cât %i pentru cele

ve$etaleFE $radul de selectivitate redus %i olosirea de multe ori contra populaţiilor %i

,#



Crinela Dumitrescu

nu contra indivi#ilorFE $radul de persistenţă ridicat în sol a multor pesticide, care poate i de

ordinul lunilor sau c'iar al anilorFE dispersarea unei părţi din pesticide la distanţe oarte mari %i încorporarea

acestora în "iomasă, în apele oceanelor sau în sol./ectul nociv al pesticidelor nu depinde de densitate de%i aplicarea lor are în

vedere densitatea.Containarea 7olrilor cu pesticide are importante consecinţe asupra

speciilor %i "ioceno#elor. Aceste eecte pot i de natură demoecologic! Baectea#ă populaţiile %i în special densitatea acestoraD %i biocenotic! Bprovoacă rupturi aleec'ili"relor "iocenoticeD.

/ectele demo$raice sunt imediate iind relieate prin moartea unei proporţiidin eectivul populaţiei contaminate cu atât mai mare cu cât do#a aplicată a ostmai ridicată.

Pesticidele ajunse în sol pot dăuna aunei ce contri"uie la încorporareamateriei or$anice în sol, primele care sueră iind râmele, ce au rol primordial înasi$urarea ertilităţii solului.

Pesticidele se acumulea#ă la iecare nivel troic, atin$ând concentraţii mari înor$anismele consumatorilor carnivori. E#ectele biocenotice indirecte constau înreducerea 'ranei disponi"ile pentru anumite specii %i lanţuri troice, în diminuarealocurilor de adăpost, iernat %i cui"ărire pentru unele păsări. (ontaminarea apelor dulci cu pesticide exercită o inluenţă catastroală asupra aunei acvatice datorităreducerii 'ranei cu care se 'rănesc pe%tii.

n alt eect este le$at de dispariţia speciilor concurente. ratarea culturilor a$ricole cu ier"icide conduce la reducerea numărului speciilor de dicotiledonate %icre%terea celor de $raminee, la apariţia a altor plante, mai re#istente la acţiuneaier"icidelor, care înainte erau în cantităţi neînsemnate. (om"aterile repetatedetermină o de$radare evidentă %i uneori deose"ită a ec'ili"relor naturale din

"ioceno#e.Iolosirea pesticidelor poate avori#a înmulţirea în masă a unor specii de

insecte până atunci inoensive ie prin modiicarea competenţei intraspeciice, ie prin reducerea presiunii prădătorilor %i a para#iţilor dispariţia unui număr mare deindivi#i ai populaţiilor animale %i ve$etale din #onele tratate. Pulveri#areainsecticidelor din avioane deasupra pădurilor, poate provoca intoxicaţii puternice înspecial a aunei orestiere.

>radul de periculo#itate a unui asemenea produs cre%te odată cu re#istenţa luila acţiunea actorilor i#ico)c'imici din mediu Boxi$en, ra#e ultraviolete, curenţi deaer, apă, caldură etc.D, adică cu $radul de bremanenţă.

&in punct de vedere a$ricol remanenţa repre#intă o calitate Bdeoarece conerăo acţiune antidăunătoare prelun$ităD dar din punct de vedere sanitar constituie undeect Bdeoarece prelun$e%te acţiunea potenţial toxică pentru oameni %i animaleleD.

Re:irile e pe7tiie repre#intă cantitatea de pesticide, de produ%i

,(



Poluanţi organici

re#ultaţi din meta"oli#area acestora sau de produ%i de reacţie %i impurităţi, răma%i pe o"iecte, în materiale, produse a$roalimentare %i pot avea acţiune toxică.

(ontaminarea alimentelor se poate ace ie prin tratamentul produselor ve$etale consumate de către om, ie datorită poluării produselor alimentare prinintermediul pesticidelor re#iduale din sol, apă, aer. Produsele din carne, lapte, ouăsunt poluate prin intermediul urajelor %i ajun$ apoi în alimentele pe care leconsumă oamenii.

Pesticidele ajun$ în ructele %i le$umele care cresc pe terenurile respective, îniar"a pe care o pasc animalele %i apoi în corpul lor. Astel, în urma consumuluiacestor alimente contaminate, pesticidele pătrund în or$anismul uman, avândurmări oarte $rave asupra sănătaţii omului, în special asupra emeilor însărcinate

%i a copiilor. În ca#ul în care or$anismul mamei conţine cantităţi re#iduale de pesticide, ele se transmit ătului prin intermediul placentei sau a laptelui matern. )a constatat că la unele emei, laptele mamar conţine de 8); ori mai multe pesticidedecât conţine laptele de vacă. Aceste mame nasc copii cu sănătatea ra$ilă.Pesticidele aectea#ă atât sistemul reproductiv al emeilor, cât %i pe cel al

"ăr"aţilor, conducând la sterilitate.Anumite teste eectuate pentru determinarea nivelului de pesticide au arătat că

unele le$ume conţin concentraţii mari de pesticide canceri$ene a căror utili#are aost inter#isă dar care încă mai sunt pre#ente în sol. Alimentele care au cel maimare nivel de re#iduuri de pesticide sunt piersicile proaspete, dovleceii, spanacul,merele, asolea verde, perele, căp%unile %i ro%iile. ?aptele, "ananele, sucul de meresau stru$uri, cerealele, "roccoli, sucul de portocale, piersicile conservate, ma#ărea

au un conţinut redus sau deloc de re#iduuri.Aplicarea intensă a pesticidelor a constituit un actor important de cre%tere amortalităţii înre$istrate în ultimii ani în special în #ona rurală. )a constatat că înlocalităţile în care se utili#ea#ă pesticide nivelul mor"idităţii de 'epatită cronică %iciro#ă 'epatică este mai ridicat.

(opiii crescuţi în #one a$ricole cu multe pesticide au un intelect mult mairedus decât ceir din alte re$iuni, iar cancerul apare cel mai adesea la prunci .

n alt studiu a arătat ca expunerea intensă la pesticide poate i un actor cau#ator al maladiei Par+inson.

6&6& Intoia2ia pe7tiie

Intoia2ia este ansam"lul de semne %i simptome Bconstituind o stare patolo$icăD care se instalea#ă după pătrunderea unui toxic în or$anism, care produce dere$larea, alterarea sau c'iar a"olirea unor uncţii vitale, uneori cu sâr%itletal. =ntoxicaţia este un răspuns al or$anismului aţă de a$resiunea toxică %idepinde, în primul rând, de toxicitatea su"stanţei .

Pesticidele pot provoca!

,4



Crinela Dumitrescu

E intoxicaţii acute ca urmare a nerespectării instrucţiunilor de protecţie %ia neatenţiei la manipularea pesticidelorF

E intoxicaţiile cronice ) ca urmare a introducerii treptate a unor cantităţi de pesticid în or$anismF

E intoxicaţii intenţionate BvoluntareD ) crime, sinucideri, toxicomaniiFE intoxicaţii accidentale ) accidentale propriu)#ise, medicamentoase,

alimentareFE intoxicaţii profesionale;E intoxicaţii neprofesionale.

=ntoxicaţiile cu pesticide pot i întâlnite la muncitorii care prepară saustropesc cu pesticide, la persoanele care "eau din $re%eală din sticle în care se

păstrea#ă pesticidele în $ospodărie Bmai ales la copii %i "ătrâniD.În contact cu pesticidele %i în operaţiile de manipulare a acestora are locdepunerea su"stanţelor toxice pe mâini %i pe 'aine. &e asemenea, păstrareaalimentelor în locuri unde se olosesc pesticidele, consumarea %i manipulareaacestor alimente cu mâini nespălate sau consumarea ructelor tratate, umatul lalocul de utili#are a pesticidelor pot cau#a in$erarea acestora. neori se producintoxicaţii cu pesticide %i la recoltatul produselor tratate cu acestea sau c'iar laam"alare %i transport. emperatura ridicată a aerului, radiaţiile solare, eortul i#icsporesc pătrunderea pesticidelor în or$anism, prin piele %i respiraţie.

Pătrunderea pesticidelor în or$anismul uman se reali#ea#ă!E pe ale re7piratorie Bpătrundere prin in'alaţie, în timpul preparării

soluţiilor sau în timpul stropiriiDF

E pe ale tanat< Bprin contact direct sau indirect, prin intermediulec'ipamentului contaminatDF

E pe ale i0e7ti@< Bpe cale orală, accidental sau criminalD.5inând cont de măsurile care se iau la manevrarea pesticidelor Bde o"icei se

lucrea#ă cu mascăD riscul proesional cel mai mare îl are calea cutanată de pătrundere, iar riscul neproesional Baccidental, olosirea de către nespeciali%ti îninteres propriu etc.D este calea di$estivă Bin$erare din eroare sau contaminarea unor alimenteD.

=ntoxicaţia acută cu pesticide or$ano)osorice provoacă!E anxietate, $reaţă, salivaţie, vomă, dureri a"dominale, diaree, vedere

neclară, secreţie lacrimală, ameţeli, nervo#itate, a$itaţieFE cealee, insomnie sau, dimpotrivă somnolenţă, conu#ie, tremur al

mâinilor %i capului, de#orientare, tul"urări de vor"ireFE simptome com"inate cu cele din cele două stadii, convulsii, alternând cu

starea comatoasă, tensiunea arterială cre%te ca să scadă "rusc înainte de deces,incontinenţă urinară %i ecală.

=ntoxicaţia cronică se maniestă după o lun$ă perioadă de expunere, cucealee, slă"iciune, sen#aţii de $reutate în cap, tul"urări de memorie, o stare rapidăde o"oseală, tul"urări de somn, lipsa potei de mâncare, de#orientare, tul"urări

,5



Poluanţi organici

psi'ice, nervoase, uneori pare#e %i parali#ii. <oartea intervine în urma parali#ieimu%c'ilor respiratorii %i oprirea uncţionării inimii.

Intoia2iile ate nepro1e7ionale pe7tiie repre#intă în omânia o pro"lemă de sanătate nesoluţionată satisăcător, numărul mare de deceseînre$istrate anual dovedind că măsurile luate până în acest moment privind re$imul

pesticidelor sunt insuiciente. omânia ace parte din ţările cu un număr mare deintoxicaţii cu pesticide, ceea ce explică o minimă inormare %i educare a

persoanelor ce olosesc pesticide în a$ricultură. &eclararea %i înre$istrareaintoxicaţiilor este o"li$atorie din anul 1978.

=ntoxicaţiile acute neproesionale cu pesticide în judeţul &âm"oviţa în

perioada 2000)2007 au pre#entat luctuaţii de la an la an Bta"elul 17D. <ajoritateaca#urilor apărute au ost în mediul rural.

*abelul 1? - +nto,ica'ii acute neprofesionale cu pesticide în ude'ul %mbo&i'a în perioada 2;;;-2;;?

9r/ into,ica'ii acute

neprofesionale

nul 2;;;

2;;1

2;;2

2;;!

2;;4

2;;5

2;;7

2;;?

În mediul rural 9 9 3 3 2 8În mediul ur"an 1 0 1 1 1 1 1

otal 9 10 9 9 7 9 ;

epartiţia ca#urilor 5n #uncţie de se$ "i de grupa de rst! evidenţia#ă apariţiaintoxicaţiilor acute neproesionale cu pesticide îndeose"i la adulţi, predominândintoxicaţiile la sexul masculin, cei mai mulţi iind pensionari cu vârsta peste 0 ani.

epartiţia ca#urilor de intoxicaţie dup! modul de procurare a to$icului arată căde cele mai multe ori acesta a ost din comerţ, apoi de la persoane particulare %inumai într)un număr mic de ca#uri nu s)a putut depista provenienţa produsului.

<ajoritatea ca#urilor de intoxicaţie s)a produs în perioada aprilie)octom"rie aanului.

În ceea ce prive%te produsul 3substanţa acti!4 care a generat into$icaţia pe primul loc se situea#ă pesticidele or$anoosoricele B21 ca#uri, expunere lainoratox, (a"etoxD apoi car"amaţii B9 ca#uri, expunere la Iuradan sau(ar"ouranD, piretroi#ii de sinte#ă B; ca#uri, expunere la &ecisD, pesticideleor$anocloruratele B ca#uri, expunere la &&D %i alte cate$orii de produs B; ca#uriD.În restul ca#urilor nu se cunoa%te exact denumirea comercială, $rupa de toxicitate,cate$oria sau su"stanţa activă a pesticidului care a produs intoxicaţia, existând doar

presupuneri. Ponderea cea mai mare o deţin insecticidele B78 JD, apoi rodenticideleB;JD %i ier"icidele B1JD.

- pro"lemă deose"it de $ravă este aptul că o "ună parte din populaţie Bînspecial cea din localităţile ruraleD încă mai olose%te în scopuri a$ricole &&)ul,

,6



Crinela Dumitrescu

pesticid or$anoclorurat, care a ost inter#is datorită toxicităţii %i remanenţei salemari.

În uncţie de modul de p!trundere 5n organism a pesticidului cel mai recventintoxicaţiile s)au produs prin in$estie Bs)a "ăut insecticidulD %i numai câteva ca#uride intoxicaţie s)au produs prin in'alare sau prin contaminarea pielii %i a 'ainelor.

6&*& Pre@enirea =i reerea pol<rii 7olli pe7tiie

educerea poluării mediului cu pesticide se "a#ea#ă pe!E reducerea metodelor a$rote'nice de protecţie a plantelor Baplicarea

asolamentelor prin rotaţia culturilor, cultivarea soiurilor re#istente la "oli %i

dăunători, a seminţelor, răsadurilor, puietului, "uta%ilor li"eri de "oli %i dăunători,măsuri de reducere a extinderii atacurilor or$anismelor dăunătoareD.E limitarea administrării în$ră%ămintelor.E reducerea %i excluderea utili#ării în scop preventiv.E com"aterea "iolo$ică a dăunătorilor.E $estionarea corectă a utili#ării pesticidelor Bcele care au certiicat de

calitate, apro"ate de autorităţile competente ) cele selectiveD, atestarea %iautori#area personalului care utili#ea#ă aceste produse, interdicţia tratamentelor aeriene Bmai ales când terenurile a$ricole se ală în apropierea #onelor de a$rement,re$iunilor sanitare %i a "a#inelor acvaticeD.

Figura 1D 8 Reambalarea corespunzătoare a pesticidelor neutilizabileE implementarea principiilor a$riculturii or$anice Bertili#area solului cu

în$ră%ăminte or$anice @ "ăle$ar, composturi ) %i minerale naturale )osaţi, pra derocă, calciu provenit din var, în$ră%ăminte din al$e marine, înlăturarea "uruienile %ieliminarea para#iţilor prin mijloace "iolo$ice ) cu sapa, în mod manual etc.D.

E adaptarea proceselor te'nolo$ice pentru stoparea diu#ării poluanţilor înmediul înconjurător. Pentru aceasta se recomandă ec'iparea dispo#itivelor de

,*



Poluanţi organici

pulveri#are cu ecrane care limitea#ă împră%tierea pesticidelor în aara #onelor strictvi#ate, menţinerea du#elor în cea mai "ună stare de uncţionare, la parametriioptimi, corelarea strictă dintre capacitatea %i randamentul utilajelor de pulveri#are%i încărcarea cu pesticide suportată de mediu.

E interdicţia amplasării live#ilor în imediata apropiere a apelor.

6&+& M<7ri e pre@enire a intoia2iilor pe7tiie

<ăsuri de securitate %i sanătate pentru persoanele implicate în manipularea pesticidelor care se impun în vederea prevenirii intoxicaţiilor cu aceste su"stanţesunt!

E în timpul eectuării tratamentelor cu pesticide se inter#ice umatul,consumul de alimente sau "ăutură.E transportul pesticidelor se ace separat de al urajelor, alimentelor, cu

mijloace adecvate, cu averti#are speciică.E pentru com"aterea or$anismelor dăunătoare în scopuri curative sau

preventive se utili#ea#ă numai produse omolo$ate. E personalul implicat în olosirea pesticidelor tre"uie să ie instruit prin

certiicat de atestare proesională, cu pre$ătire în domeniul a$ricolC"iolo$ic, tre"uiesă ai"ă cuno%tinţă de caracteristicile produselor, de prevederile re$ulilor de

protecţia muncii %i de prevenire a intoxicaţiilor. Ace%tia sunt o"li$aţi să respectetoate instrucţiunile de utili#are, depo#itare, manipulare, re$ulile de i$ienă %isănătate pu"lică. Personalul implicat în aplicarea pesticidelor va i într)o stare "ună

de sănătate, atestată conorm le$ii de medicul de medicina muncii, conorm:otărârii >uvernului omâniei nr. ;;C2007 priind supraeg+erea s!n!t!ţii

lucr!torilor .E este inter#isă comerciali#area, distri"uirea %i utili#area produselor de

protecţie a plantelor clasiicate ca oarte toxice BD %i toxice BD de către persoanei#ice, precum %i de către persoane neautori#ate.

E volumul de soluţie sau suspensie preparat tre"uie să ie cel necesar supraaţei de tratat, pentru a exclude apariţia re#iduurilor de pesticide. ?a

prepararea soluţiilor de lucru se va ţine seama ca locul ales să ie departe de sursade apă pota"ilă sau cur$ătoare.

E este inter#isă olosirea pesticidelor în #onele de protecţie sanitară asurselor de apă pota"ilă, de scăldat sau a lacurilor terapeutice.

E sunt contraindicate tratamentele la temperaturi oarte ridicate, în timpulamie#ii, pe ploaie Bsau înainte %i dupăD %i când umiditatea aerului este ridicată. 4use ac tratamente când vite#a maximă a vântului este mai mare de 8 mCs.

E manipularea pesticidelor, prepararea soluţiilor de lucru, eectuareaacţiunii de stropire sau spălare a aparaturii se ace olosind ec'ipament de protecţieadecvat Bsalopetă, 'alat, "onetă, mănu%i, ci#me de cauciuc, oc'elari, mască de tion

pentru nas %i $ură sau mască de $a#D Bi$ura 21D!

,+



Poluanţi organici

Capitoll *

POLUANŢI ORGANICI PERSISTENŢI

Polan2ii or0anii per7i7ten2i 8POP9 sunt su"stanţe c'imice oarte sta"ilecare ajun$ în mediul înconjurător ca re#ultat al unei activităţi antropice, persistă %ise "ioacumulea#ă în or$anismele vii Bprin intermediul 'ranei, apei %i a aerului

inspiratD, $enerând un $rad mare de risc asupra sănătăţii omului %i a mediului.

*&!& Carateri7tiile polan2ilor or0anii per7i7ten2i

E Persiten'a @ pre#intă re#istenţa la de$radare prin reacţii c'imice,otoc'imice %i "ioc'imice în a#ă apoasă, în atmoseră %i în sol determină duratalun$ă de viaţă a acestor su"stanţe %i sta"ilitatea lor pe distanţe lun$i Bdatorităacestei proprietăţi P-P)urile pot exista în re$iuni unde nu au ost olosiţiniciodatăD. impii de înjumătăţire a acestora sunt mai mari de 2 luni în apă, maimari de luni în sol %i mai mari de 2 #ile în aer.

E .e transportă în mediu pe distanţe mari de la sursele care îi produc. Acestenomen este evidenţiat de măsurătorile su"stanţelor c'imice în "iotopuri depărtate

aţă de sursă. P-P)urile sunt transportate peste rontierele internaţionaleinluenţând calitatea aerului în statele vecine.E Aioacumularea @ nu sunt solu"ile în apă, ci în ţesuturile or$anismelor Bîn

majoritatea ca#urilorD, ceea ce determină concentrarea lor în ţesuturile adipoase aleor$anismelor vii, actorul de "ioacumulare în speciile acvatice iind de peste ;000BP-P)urile cu << Z 700 nu sunt "ioacumulativeD.

E *o,icitatea @ proprietatea su"stanţei c'imice de a cau#a prejudicii omului%i mediului. oxicitatea acută se constituie mai mult ca reper Bdatorită lipsei decuno%tinţe exacteD. Au acţiune nocivă atât asupra omului cât %i asupra animalelor,conducând la de#ec'ili"re ale sistemului imunitar, endocrine, de reproducere. Aueecte canceri$ene %i $enotoxice.

E >olatilitatea ) proprietatea compu%ilor c'imici de a se vapori#a în aer.

u"stanţele care volatili#ea#ă la presiuni L 1 000 Pascali, sunt cele maiimportante. P-P)urile sunt su"stanţe c'imice semivolatile. &upă eli"erarea lor înmediu, stră"at mai multe cicluri de evaporare, transport prin aer %i condensare. A%anumitul eect \în salturi\ permite P-P)urilor să stră"ată rapid distanţe mari.

E ,punerea ) a se supune acţiunii P-P)urilor pe diverse căi.E Presiunea de &apori ) su"stanţe semivolatile predispuse să treacă din a#a

de vapori în a#a de condens BaerosoliD %i invers, ceea ce avori#ea#ă transportul lor

!--



Crinela Dumitrescu

pe distanţe lun$i.

*& #& Sr7ele e ei7ie ale polan2ilor or0anii per7i7ten2i

E Punctiforme @ din activităţi industriale %i neindustriale!Producerea ontei Bemisii de 'idrocar"uri aromatice policiclice @ PA:DProducţia de oţeluri în cuptoare electriceProducţia continuă sau discontinuă de asalt în mixere tip cuptor %i întam"ur rotativ Bemisii de "en#o)a)antren, crisen, "en#o)")luorantren,

"en#o)a)pirenD(onservarea lemnului Bemisii de creo#otD

=ncinerarea de%eurilor spitalice%titili#area solvenţilor în activităţi $ospodăre%tiE %e suprafa'ă @ din activităţi a$ricole cum ar i arderea miri%tilor sau

aplicarea produselor itosanitareFE %e linie @ din transporturi în aara drumurilor pu"lice Bdrumuri interne în

a"rici, a$riculturaD.A$ricultura este principalul sector în care au ost utili#ate pesticidele clorurate.

Pesticidele utili#ate în a$ricultură produc o poluare diu#ă asupra apelor reatice %ia celor de supraaţă. /misiile în atmoseră ale P-P)urilor utili#ate în sectorula$ricol provin din surse staţionare Baplicarea pesticidelor pe teren %i ardereD sau dinsurse mo"ile Btractoare %i alte mijloace de transportD.

*&(& Repre:entan2i

?/!/1/ %icloro-difenil-tricloroetanul "%%*#@ C. 5;-2D-!

CCl3

ClCl

C(S repre#intă numărul de înre$istrare al serviciului de re#umate analiticec'imice.

%enumire chimicăG 1,1`)B2,2,2)tricloroetilidenD"is)8)cloro)"en#en sau a,a) "isBp)cloroenilD)β,β,β,)tricloroetan sau p,p`)diclorodieniltricloroetan.u"stanţa se pre#intă su" ormă de cristale sau pudră al"ă, inodoră sau cu

miros sla", insolu"ilă în apă, solu"ilă în solvenţi or$anici, semivolatilă, având osta"ilitate mare %i p.a. U 12)171(.

%enumiri comercialeG A$ritan, Anoex, Ar+otine, A#otox, Hosan upra,Hovidermol, (loroenotan, (loroenotoxum, (itox, &edelo, &eoval, &etox,&etoxan, &i"ovan, &icoane, &idi$am, &idimac, &odat, &R+ol, /stonat, >enitox,

!-!



Poluanţi organici

>esaid, >esapon.&&)ul, sinteti#at pentru prima oară de către c'imistul elveţian Paul <uller în

anul 1378, a ost printre primii compu%i cloror$anici utili#aţi pentru com"atereadăunătorilor Biind oarte eicient pentru com"aterea "olilor molipsitoare purtate deinsecte @ tiosul, malariaD. && este un pesticid care a ost olosit în culturilea$ricole Butli#at mult la culturile de "um"acD %i pentru controlul unor "oli transmise

prin insecte ca vectori Bţânţari, purici, păduc'iD. A ost inter#is sau restricţionatsever în numeroase ţări.

?/!/2/ ldrinul@ C. !;D-;;-2

Cl

Cl

Cl

Cl

Cl

Cl

%enumire chimicăG 1,2,,8,10,10)'exacloro)1,8,8a,;,3,3a)'exa'idro)1,8!;,3)dimetanonatalena.

În stare pură se ală su" ormă de cristale al"e inodore în timp ce produsul decalitate te'nică are o culoare ro%cată către "run înc'is cu miros c'imic sla". /ste

insolu"il în apă dar solu"il în majoritatea solvenţilor or$anici %i neinlama"il. %enumiri comercialeG Aldrec, Aldrex, Aldrex 0, Aldrit, Aldrosol, Altox,(ompound 113, &rinox, -ctalen, eedrin.Aldrinul este un pesticid aplicat solurilor împotriva termitelor, a lăcustelor %i a altor insecte dăunătoare, a viermilor care atacă rădăcinile cerealelor. Iolosirea aldrinuluia ost inter#isă sau restânsă sever în multe ţări.

?/!/!/ %ieldrinul@ C. 7;-5?-1

%enumire chimicăG ,8,;,,9,9)'exacloro)1a,2,2a,,,a,7,7a)octa'idro )2,7!,@dimetanonaten)]2,)"^)oxirena.

e pre#intă su" ormă de cristale al"e sau lamelar sla" ro%cate, incolore sau cu

miros c'imic sla" sau de ul$i strălucitori. /ste insolu"il în apa, metanol,'idrocar"uri aliatice dar solu"il în acetonă %i "en#en, este neinlama"il. %enumiri comercialeG Alvit, &ieldrit, =lloxol, Panoram & )1, uintox.&ieldrinul este un pesticid olosit în principal împotriva termitelor, a

dăunătorilor plantelor textile, a insectelor vectori de maladii %i a celor care trăiescîn soluri.

!-#



Crinela Dumitrescu

ClCl

Cl

ClCl

Cl

O

?/!/4/ ndrinul@ C. ?2-2;-

Cl

Cl

Cl

Cl

Cl

Cl

O

%enumire chimicăG ]2,)"toxiren, ,8,;,,9,9)'exacloro)1a,2,2a,,,a,7,7a)octa'idro)B1aa,2β,2aβ,a,a,aβ,7β,7aaD̂ )2,7!,)dimetanonatalena sau 1,2,,8,10,10)'exacloro),7)epoxi)1,8,8a,;,,7,3,3a)octa'idro)endo,endo)1,8!;,3)dimetanonatalena.

/ste o pul"ere al"ă cristalină insolu"ilă în apă, solu"ilă în cetone, esteri %i

'idrocar"uri. %enumiri comercialeG (ompound 29, /ndrex, :exadrin, =sodrin /poxide,

<endrin, 4endrin./ndrinul este un insecticid oliar utili#at în principal la plantele din cultura

mare Bcereale, "um"acD dar %i pentru com"aterea ro#ătoarelor BrodenticidD./ndrinul a ost inte#is în numeroase ţări.

?/!/5/ Clordanul@ C. 5?-?4-D

Cl

Cl

Cl

Cl

Cl

Cl

ClCl

%enumire chimicăG 1,2,8,;,,7,3,3 @ octacloro ) 2,,a,8,7,7a @ 'exa'idro )8,7) metano ) 1:)inden sau 1,2,8,;,,7,3,3 ) octacloro ) a,8,7,7a @ tetra'idro ) 8,7

!-(



Poluanţi organici

)metanoindan./ste un lic'id vâscos incolor până la "run)$ăl"ui sau de culoarea

c'i'lim"arului, cu miros pătrun#ător Basemănător cu al cloruluiD insolu"il în apă,misci"il cu solvenţi aliatici sau 'idrocar"uri.

%enumiri comercialeG Aspon, (lordan, Helt, (loriandin, (lor+il, (orodan,(ortilan)neu, &oc'lor, :( 20, _Rpclor, < 180, 4iran, -ctaclor, -ctater,-rto)_lor, in+lor, atclor 8, opiclor, oxiclor, 6eliscol)103.

(lordanul este un insecticid utili#at la culturile a$ricole în special la le$umeBcartoiD, cereale Bporum"D, plante te'nice Bseclă de #a'ăr, olea$inoase, "um"acD,

pomi ructieri BnuciD. Acesta a ost olosit pe scară lar$ă împotriva termitelor.(lordanul este inter#is în numeroase ţări.

?/!/7/ <eptaclorul@ C. ?7-44-

Cl

Cl

Cl

Cl

Cl

Cl

Cl

%enumire chimicăG 1,8,;,,7,3,3)'eptacloro)a,8,7,7a)tetra'dro)8,7)metano)1:)inden sau 1,8,;,,7,3,3)'eptacloro)a,8,7,7a)tetra'idro)8,7)metanoinden.

În stare pură se ală su" ormă de cristale de culoare al"ă iar compusul te'nicBîn amestecD are aspect de ceară. /ste insolu"il în apă, solu"il în solvenţi or$anici,inlama"il %i are timpul de înjumătăţire t1C2 U 0,9 ) ,2 ani Bîn solD.

%enumiri comercialeG :eptaclor, A'epta, A$roceres, Has+alor, &rinox,&rinox :)8, :eptac'oran, :epta$ran, :epta$ranox, :eptama+, :eptam,:eptasol, :eptox, oleptax, odiaclor, 6eliscol 108, 6eliscol 'eptaclor.

:eptaclorul este un insecticid de in$estie %i contact utili#at în principalîmpotriva insectelor Btermite, lăcuste, ţânţariD care aectea#ă culturile de "um"ac %i

pentru com"aterea malariei.

:eptaclorul a ost inter#is în numeroase ţări.?/!/?/ Mire,ul@ C. 2!5-5-5

%enumire chimicăG 1,1a,2,2,,a,8,;,;,;a,;")undecacloro)1)B1)cloro)1)metil)etilD),8)dimetil)octa'idro)ciclo"uta]cd^pentalena.

%enumiri comercialeG &eclorane, Ieriamicid, >( 123.

!-4



Crinela Dumitrescu

(l(l

(l(l

(l

(l

(l

(l

(l

(l

(l(l

/ste o pul"ere al"ă cristalină insolu"ilă în apă.<irexul este un insecticid de in$estie utili#at în principal împotriva urnicilor,

termitelor %i viespilor. A ost olosit drept produs i$niu$ în plastice, cauciuc, 'ârtie

pictată %i materiale electrice.

?/!// *o,afenul@ C. ;;1-!5-2

X X

X

X

X X

X

X

XX

XX

unde! K poate i : sau (l %enumire chimicăG toxaen sau camen clorurat./ste un solid de culoare $al"enă sau de culoarea c'i'lim"arului, insolu"il în

apă,. %enumiri comerciale!Alltex, Alltox, Attac 8)2, Attac 8)8, Attac , Attac ),

Attac 3, (ameclor, (amoclor, (amoclor, (emen <;0;;, (loro)camene, (lor c'em );90, (ompound 9;, :uilex, _amoclor, <elipax, <otox,-ctaclorocamen, Pene.

oxaenul este un insecticid de contact care a ost utili#at mai ales asupra "um"acului, cerealelor, pomilor ructieri %i le$umelor. Acesta a ost olosit %i

pentru com"aterea acarienilor %i a căpu%elor la vite. oxaenul nu este compusunitar ci un amestec de 177 su"stanţe c'imice.A ost inter#is în numeroase ţări.

?/!/D/ <e,aclorbenzenul "<CA#@ C. 11-?4-1

%enumire chimicăG 1,2,,8,;,)'exacloro"en#en sau :(H. %enumiri comercialeG :exacloro"en#en, Amaticin, Anticarie, Hunt)cure,

!-5



Crinela Dumitrescu

'ârtie, cerneluri, i$niu$anţi, a"ra#ivi, înveli%uri pentru ca"luri, dielectrici %i camediu de transer termic.

*abelul 1 - Compu(i bifenilici policlorura'i 9r/crt/

Formulamoleculară

J clor 9r/ izomeri

posibili 9r/ izomeri identifica'i

1. (12:9(l 13,79 2. (12:3(l2 1,77 12 12. (12:7(l 81,0 28 28. (12:(l8 83,; 82 81;. (12:;(l; ;8,0 8 9

. (12:8(l2 ;3,9 82 17. (12:(l7 2,77 28 193. (12:2(l3 ;,93 12 119. (12:(l9 3,7

10. (12(l10 71,10 1 1

În uncţie de concentraţia de "ienili policloruraţi produsele pot i libere de

PC sau non7PC B0 @ 89 ppmD, cele care conţin PC B;0 @ 899 ppmD %i PC pur

Bmai mult de ;00 ppmD.

?/!/1;/1/ Proprietă'i fizice

unt lic'ide uleioase Bcele mai puţin clorurateD până la ră%ini de culoare nea$răBcele intens clorurateD. În $eneral, compu%ii care au un conţinut scă#ut de clor suntlic'i#i iar cu cre%terea conţinutului de clor devin vâscoase. 6olatilitatea,lipoilitatea %i punctul de topire ale acestor compu%i depinde de $radul de clorurare.Au solu"ilitate redusă în apă %i în $eneral sunt solu"ili în solvenţi or$anici %i înuleiuri Bsunt 'idroo"i %i lipoiliD. e consideră aproape neinlama"ili %ineexpol#ivi Bp.a. U 19;(D.

Hienilii policloruraţi sunt inerţi c'imic, sta"ili, au re#istenţă termică "ună %iau proprietăţi dielectrice "une. Au constantă dielectrică oarte mare, au capacitatede lu"reiere ridicată %i conductivitate termică oarte mare.

?/!/1;/2/ =tilizări (i surse de emisie ale PCA-urilor P(H au ost olosite intens încă din 190 în industrie. P(H)urile %i compu%ii

similari au ost comerciali#aţi su" o diversitate de denumiri comerciale, în uncţiede domeniile de utili#are.

În 190 a ost limitată utili#area P(H)urilor la sisteme înc'ise Bde exemplucondensatoareleD. &in 193;, ţările niunii /uropene au inter#is mai întâi a"ricareaP(H)urilor %i apoi utili#area acestora în cadrul oricărei or$ani#aţii economice sau

!-*



Crinela Dumitrescu

electronice, exportă aceste $unoaie în proporţie de 30J în Asia, iar 90J din eleajun$ ile$al în ora%e din ('ina, semnatară %i ea a (onvenţiei.

În /uropa -ccidentală, exportul $unoiului electronic ia orma ajutoarelor umanitare sau a pro$ramelor de reutili#are, am"ele scutite de taxe vamale, iar destinaţia predilectă este Arica.

=ndia, unde, de asemenea, este inter#is exportul de de%euri electronice, a intrat%i ea în orţă pe piaţa valoriicării acestui $unoi. &oar în %ase luni, 00 de tone de$unoi electronic au intrat în =ndia ca bdonaţii de caritate sau bmaterialereutili#a"ile.

Ajunse în ţările de destinaţie, electronicele scoase din u# sunt valoriicate îndierite orme. (ele mai renta"ile sunt recuperarea su"stanţelor din care sunt

ăcute, în special a aurului %i a cuprului.&e#asam"larea electronicelor în componente %i vinderea acestora, la preţuriavantajoase, pe piaţa pieselor de sc'im" repre#intă, de asemenea, o aacere oarte

proita"ilă. -ra%ul c'ine#esc >uiRu, din provincia >uan$don$, este cel mairenumit loc din lume pentru comerţul proita"il cu preţuri de dumpin$, la care sevând electronicele asam"late în ('ina din componentele recuperate din $unoiul deimport.

În locuri mi#ere, săracii lumii a treia, muncitori neprotejaţi %i adesea copii,de#asam"lea#ă, cu ajutorul pietrelor, electronicele u#ate, în căutarea de metale carese pot vinde, asi$urând mersul aacerii cu $unoi electronic. <anevrarea neprotejatăa acestor de%euri îi expune la $rave contaminări cu su"stanţe c'imice toxice.

Figura 24 - %e(euri electronice

otodată, tonele de de%euri electronice depo#itate pe pământ, în condiţii

!-,

http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2008/08/deseuri.jpg



Poluanţi organici

improprii, avori#ea#ă scur$erile de su"stanţe toxice, precum litiul %i mercurul,care se iniltrea#ă în sol, poluându)l. Prostul o"icei de a arde carcasele de plasticneolositoare %i aruncarea re#iduurilor în ape duc la poluarea unor localităţi între$i,îm"olnăvind $rav oamenii.

Figura 25 - *transformator ce con'ine PCA cu eticheta de a&ertizare

/ste o"li$atoriu ca produsele care conţin P(H să ie marcate %i etic'etate cu

menţiunea! “(tenţie” (ceast! instalaţie conţine PC 3bi#enili policloruraţi4/ uncontaminant to$ic al mediului 5ncon;ur!tor/ ce necesit! o tratare "i o lic+idare 5n

con#ormitate cu reglement!rile statale cu priire la mediul 5ncon;ur!tor. Pentru

in#ormaţii suplimentare cu priire la lic+idarea acestor instalaţii ! puteţi adresa

la (genţia de protecţie a mediului din teritoriu 3#igura 2,4.

?/!/11/ %io,inele (i furanii

&ioxinele Bdi"en#o p)dioxin policlorurate @ P(&&D %i uranii Bdi"en#ourani policloruraţi @ P(&ID sunt prin esenţă *produse secundare o"ţinute neintenţionatîn urma reacţiilor c'imice %i a proceselor de com"ustie. Hienilii policloruraţi sedescompun la temperaturi mari Bde exemplu cele o"ţinute în timpul incendiilorD

dând na%tere la policlorodibenzodio,ina %i policlorobenzofuranul .

O

OCl

Cl Cl

Cl

O

Cl

Cl

Cl

Cl

#3(3*3+ G TCDD #3(3*3+ G T C D F

!!-



Poluanţi organici

soluţie de solvent or$anic de concentraţie ;J.

Clordeconul B #ormula c+imic!F (10 (l10-D este utili#at ca insecticid./ste un solid de culoare al"ă, u%or solu"il în apă %i 'idrocar"uri, solu"il în

alcooli, cetone %i acid acetic, posi"il inlama"il.

ndosulfanul B #ormula c+imic!F (9: (l - D este utili#at ca insecticidBculturi %i păduriD.

(a aspect se pre#intă su" ormă de cristale de culoare maron, solu"ile în apăB0,2 m$Cl pentru i#omerul ala %i 0, m$Cl pentru i#omerul "etaD, neinlama"il, iar în stare de emulsie are p.a. U 80(. impul de înjumătăţire este t1C2 U 0 #ile Bîn

solD, 0,17 ) 200 #ile Bîn apăD %i ,7 ) ,8 ' Bîn aerD.

Kuointozenul "pentacloronitrobenzenul# B #ormula c+imic!F ((l; 4-2D esteutili#at ca un$icid pentru 'orticultură.

Are aspect de cristale incolore, insolu"ile în apă, solu"ile în "isulură decar"on, "en#en %i cloroorm, posi"il inlama"il %i cu timpul de înjumătăţire maimare de 2 #ile.

Eindanul B #ormula c+imic!F (:(lD este utili#at ca insecticid din cate$oria:(:.

/ste un solid amor de culoare maronie sau $ri, solu"il în apă B7 m$ClD,neinlama"il %i t1C2 U 8, ) 1; #ile.

Creosotul este un amestec de 'idrocar"uri aromatice polinucleare BPA:D ce se pre#intă su" ormă de lic'id uleios de culoare $ăl"uie până la al"astru înc'is)maroniu, insolu"il în apă, solu"il în acetonă, toluen %i "en#en, cu p.a. U 78(.

Parafinele clorurate "cu lan' scurt# Bde la (10 la (1D sunt utili#ate înmetalur$ie, retardant de lacără în industria pielăriei, textilelor, vopselelor.

/ste un lic'id uleios, vâscos de culoare $al"enă ) c'i'lim"ar, insolu"il în apă,solu"il în alcool, misci"il cu "en#enul, cloroenolul, eterul %i tetraclorura decar"on. /ste inlama"il, are t1C2 U 0,3; @ 7,2 #ile.

*&4& Ipatl tili:<rii polan2ilor or0anii per7i7ten2i

În cantităţi mici poluanţii or$anici persistenţi nu inluenţea#ă calitatea apei Bnu produc modiicări ale aspectului apeiD. Pre#enţa unor cantităţi mari de pesticidedetermină un miros speciic, caracteristic acestor su"stanţe. Prin procesele demi$rare, pesticidele ajun$ cu apa de ploaie în pân#ele reatice %i c'iar în celearte#iene.

!!#



Crinela Dumitrescu

erul din #onele în care se utili#ea#ă pesticide, cel din jurul a"ricilor deincinerare a de%eurilor conţine su"stanţe cloroor$anice persistente. În ca#uldispersării intenţionate a pesticidelor Bcontra "olilor %i dăunătorilor culturilor a$ricoleD se simte un miros puternic care irită căile respiratorii %i provoacă dureride cap.

(onţinutul de ond al pesticidelor pe sol este de câteva părţi pe mili$ram. econsideră că pesticidele nu inluenţea#ă semniicativ proprietăţile solului dar,acestea au proprietatea de a)%i mări concentraţiile în lanţul troic Bplante, insecte,animale, omD. Poluarea accidentală cu cantităţi mari de pesticide poate inluenţasupericial structura înveli%ului Bsolul devine nisipos, se o"servă cristale de culoare

"rună, al"astră sau ver#uie, în uncţie de natura poluantuluiD.

=er"icidele, deolianţii %i alte su"stanţe utili#ate în a$ricultură au un impactne$ativ asupra regnului &egetal . Acestea distru$ majoritatea plantelor care cresc pecâmp Bcu excepţia celor cultivateD aectând lora săl"atică. Plantele au capacitateade a adsor"i %i reţine o vreme îndelun$ată compu%ii c'imici toxici în ţesuturile lor.Plantele inerioare BitoplanctonulD acumulea#ă pesticidele din apă, ceea ceconduce la încetinirea proceselor de otosinte#ă %i scăderea productivităţiisistemelor "iolo$ice acvatice.

?/4/1/ fecte asupra sănătă'ii omului

/ectele acute pe termen scurt ale %%*-ului asupra oamenilor sunt limitate,dar expunerile pe termen lun$ au ost asociate cu "oli cronice %i cu risc de cancer la

sân. /xpunerea la && poate apare prin consumul alimentelor, deoarece a ostdetectat în 'rană Bouă, carne etcD c'iar %i în laptele su$arilor.Aldrinul este o su"stanţă oarte toxică putând i periculos pentru om. ?a adulţi

do#a letală este estimată la ;$, ec'ivalând cu &?;0 U 3m$C+$ corp. /xpunerea laaldrin poate apare prin consumul #ilnic al unor produse Bproduse lactate, carneD.Aldrinul se concetrea#ă în or$anism mai ales su" orma derivaţilor săi. imptomeleintoxicaţiei cu acest compus sunt! dureri de cap, $reţuri, vomă, contracţiimusculare, spasme, convulsii. (re%terea ca#urilor de cancer al icatului %i ve#icii

"iliare este asociată cu expunerea proesională la aldrin, dieldrin %i endrin. Aldrinulare eect letal asupra oamenilor, păsărilor %i pe%tilor. e#iduuri ale dieldrinului auost detectate în laptele su$arilor.

ndrinul este oarte toxic, periculos pentru om. ?a adulţi do#a letală este &? ;0

U 10 m$C+$ corp. Acţione#ă asupra sistemului nervos. Clordanul este o su"stanţă oarte toxică pentru om. ?a adulţi do#a letală este

&?;0 U 2;);0 m$C+$ corp. <eptaclorul este a"sor"it prin in$estie %i contact dermic, se re$ăse%te în

principal în ţesuturile adipoase. A ost clasiicat ca un posi"il canceri$en, aectândsistemul imunitar.

4u se cunoa%te nici o maladie directă a or$anismului uman expus la mire, dar

!!(



Crinela Dumitrescu

proprietăţile c'imice ale sale Bsla"a solu"ilitate în apă, sta"ilitatea ridicată %isemivolatilitateaD astel că a ost detectat în mediul %i în or$anismele Antarcticei.ransportul am"ilor compu%i se reali#ea#ă prin ero#iunea solului %i transportulsedimentelor, re#istând la levi$area în apele su"terane. e#iduurile au o persistenţămare, timpul de injumătăţire iind de 8 până la 7 ani. Plantele sunt aectate dealdrin numai în do#e oarte mari. Au ost detectate re#iduuri de aldrin %i dieldrin în

păsări moarte, ouă, animale necroa$e, pe%ti, "roa%te, neverte"rate Bcele maisensi"ile dintre neverte"rate sunt insecteleD %i sol.

ndrinul ajun$e în atmoseră prin evaporare %i poate contamina apele desupraaţă. /ste meta"oli#at rapid de animale. /ste oarte toxic pentru pe%ti %ineverte"rate acvatice. /ectele asupra solului %i ciupercilor sunt minime. Perioada

de înjumătăţire este mare, persistând în sol 12 ani.Clordanul este sta"il la lumină. /ste a"sor"it în sol dar mi$rarea prin acestasau contaminarea apei reatice nu sunt semniicative. /ste persistent în sol %isedimente mai ales su" orma i#omerilor ala %i $amma. Perioada de înjumătăţireeste de 1 an. Are eecte letale speciice asupra pe%tilor %i păsărilor %i o toxicitateridicată aţă de viermii su"terani.

<eptaclorul este persistent %i relativ imo"il în sol, de unde poate dispare prinevaporare lentă %i prin oxidare la 'eptaclor epoxid Bun produs de de$radare mai

persistentD. Acesta este transportat de particulele de pra %i curenţii de aer BdatorităvolatilităţiiD pe distanţe lun$i. :eptaclorul se "ioacumulea#ă %i "ioampliică înor$anismele acvatice. e consideră a i responsa"il pentru declinul multor populaţiide păsări, su"stanţa iind nocivă pentru viaţă.

Mire,ul este oarte re#istent la de$radare. &eoarece este puţin solu"il în apăintră în compo#iţia sedimentelor acvatice, se "ioacumulea#ă %i "ioampliică. /stetoxic pentru pe%ti, crustacee, aectea#ă speciile ve$etale prin reducerea $erminării.<irexul este unul din cele mai sta"ile %i persistente pesticide, având perioada deînjumătăţire mai mare de 10 ani.

*o,afenul este oarte puţin solu"il în apă, timpul de înjumătăţire în sol avândvalori pe un interval oarte mare, în uncţie de tipul de sol %i climat Bt 1C2 U 100 de#ile ) 12 aniD. oxaenul este "ioconcentrat de or$anismele acvatice %i transportatcu u%urinţă în atmoseră. /ste netoxic pentru plante dar este oarte nociv pentru

pe%ti.oxaenul provoacă parala#ii ale părţii anterioare a corpului Bdeoarece

ra$ili#ea#ă verte"releD. ='tioauna de pe toată planeta are o concentraţie mare de

toxaen. Astel, pe%tele din >olul ântul ?aurenţiu B(anadaD are un conţinut de 23m$ C +$ $răsime, pe%tii din <area Haltică au un conţinut de m$ C +$ $răsime iar

păstrăvul din <arile ?acuri are un conţinut de 2;)0 m$ C +$ $răsime. <CA este oarte răspândit în mediu datorită mo"ilităţii Bpoate i transportat în

atmoseră pe distanţe lun$iD %i sta"ilităţii sale c'imice, motiv pentru care a ostdetectat în aerul, apa, sedimentele, solul %i or$anismele din toata lumea. /ste oartenociv pentru or$anismele acvatice. :(H se "ioacumulea#ă este oarte persistent

!!5



Poluanţi organici

Bt1C2 U ) 22 aniD, timp suicient pentru a i "ioconcentrat în or$anisme.ransportul APC pe distanţe lun$i este avori#at de proprietăţile sale c'imice

Bsolu"ilitate redusă în apă, sta"ilitate ridicată, semivolatilitateD. HP()urile au ostdecelate în compu%ii or$anici din sol, sedimente, ţesuturi vii %i sisteme acvatice.HP()urile se volatili#ea#ă parţial la supraaţa apelor datorită 'idroo"icităţii.Persitenţa în mediu depinde de $radul de clorurare, iar t 1C2 U 10 #ile @ luni. unttoxice pentru or$anismele acvatice, aectea#ă sistemul imunolo$ic %i aparatul dereproducere al dieritelor mamiere sal"atice Boci, nurciD, mai puţin la păsări.

%io,inele au o toxicitate mai mare decât HP()urile iar cantitatea de dioxine %iurani eli"erată in mediul inconjurator este mai mare. &ioxinele %i uranii suntamestecuri de 210 compu%i din care 17 au un $rad de toxicitate ridicat. nul dintre

ace%tia, cunoscut su" numele de dioxina eveso este considerat cel mai toxiccompus a"ricat de om. &ioxinele ajun$ în mediu în urma producţiei de pesticide %ia altor su"stanţe clorurate. Pre#enţa dioxinei în produsele alimentare este datoratănutreţurilor. (onţinutul de dioxină este redus în ructe %i le$ume %i oarte ridicat în

pe%te. &ioxinele %i uranii sunt puţin solu"ili în apă, lipoili, oarte sta"ili %i

persistenţi în mediul îinconjurător. Au ost detectaţi în sol după 10 )12 ani de la prima expunere. Proprietăţile c'imice ale dioxinelor %i uranilor Bsolu"ilitate sla"ăîn apă, sta"ilitate ridicată %i semivolatilitateD avori#ea#ă transportul acestora pedistanţe lun$i, ace%ti compusi iind detectaţi în or$anismele din Arctica. &ioxinele%i uranii se $ăsesc %i în sol %i sedimente. /ecte similare ale dioxinelor si uranilor au ost o"servate %i asupra vieţii sal"atice. /xpunerea animalelor la dioxine a

condus la reducerea ertilităţii, apariţia deectelor $enetice %i mortalitateaem"rionilor.

*&5& Utili:area POPrilor n Ro?nia

Pesticidele clorurate au ost utili#ate pentru prima dată în omânia în anul1983, iind pe "a#ă de && dar au ost utili#ate %i altele pe "a#ă de clordan,dieldrin, endrin, aldrin, 'eptaclor %i toxaen. Aceste produse proveneau din importBcu excepţia celor pe "a#ă de && %i 'eptaclorD %i erau olosite su" ormă de

pul"eri, $ranule sau lic'ide, pe supraeţe a$ricole mari, pe paji%ti %i culturi delucernă. &in anul 19; pesticidele cu && nu au mai ost aplicate pe paji%ti %ilucerniere.

Pesticidele pe "a#ă de dieldrin s)au olosit în omânia între anii 19;)1970, înspecial pentru tratarea seminţelor. Alături de pesticidele clorurate persistente,

produsele cele mai des utili#ate au ost cele pe "a#ă de && %i 'eptaclor. &upă1933, utili#area acestor produse în omânia a ost inter#isă de către autorităţi. În

pre#ent sin$urele insecticide clorurate olosite în omânia sunt cele pe "a#ă delindan Bpentru tratatarea seminţelor, dar acesta nu se ală pe lista de P-P)uri a(onvenţiei de la toc+'olmD.

!!6



Crinela Dumitrescu

În ta"elul 19 este pre#entată situaţia utili#ării poluanţilor or$anici persistenţi înţara noastră Bconorm =nventarului P-P)urilor în anii 2002)2008D iar în ta"elul 20situaţia producerii, utili#ării %i a r$lementărilor acestora.

*abelul 1D - =tilizarea PP - urilor în Romnia

PP Perioada de timp

!,*5 !,+-

!,+! !,+5

!,+6 !,,-

!,,! !,,5

!,,6 #---

Aldrin BD B)D B)D B)D B)D&ieldrin BD B)D B)D B)D B)D/ndrin BD B)D B)D B)D B)D

(lordan BD B)D B)D B)D B)D&& BD BD B)D B)D B)D:eptaclor BD BD BD BC)D B)D:exacloro"en#en BD BD BD BC)D B)Doxaen BD BD BD BC)D B)D<irex B)D B)D B)D B)D B)D

BD aplicatF B)D neaplicatF BC)D unele produse permise

*abelul 2; - .itua'ia PP - urilor în Romnia 9r /crt /

%enumirea

.itua'ia în Romnia

1. Aldrin 4u se produce. 4u se utili#ea#ă. =nter#is din anul 19722. &ieldrin 4u se produce. 4u se utili#ea#ă. =nter#is din anul 1972. (lordan 4u se produce. 4u se utili#ea#ă. =nter#is din anul 19728. /ndrin 4u se produce. 4u se utili#ea#ă. =nter#is din anul 1972;. :eptaclor 4u se produce. 4u se utili#ea#ă. =nter#is din anul 1972

.:exacloro "en#en

Produs în cantitaţi oarte mici. =nter#isă olosirea, producerea%i comerciali#area

7. <irex 4u se produce. 4u a ost înre$istrat. 4u a ost niciodatăapro"ată olosirea acestuia

3. oxaen 4u se produce. 4u se utili#ea#ă. =nter#is din anul 1972

9. && 4u se produce. 4u se utili#ea#ă. estricţionat în olosire dinanul 193;. =nter#is în concordanţă cu ?e$ea 3;C199;

10. P(H

:otărârea de >uvern 17C200 pentru re$lementarea re$imuluispecial privind $estiunea %i controlul "ienililor policloruraţi%i a altor compu%i similari.-rdinul <AP< 279C2002 pentru apro"area e$ulamentuluide or$ani#are %i uncţionare a ecretariatului pentru P(H

!!*



Crinela Dumitrescu

Capitoll +

METODE DE ANALI'Ă A POLUANŢILOR ORGANICI

Anali#a poluanţilor or$anici se ace prin metode standardi#ate Bspectrometriade a"sor"ţie moleculară 6)6=, =, spectrometria de a"sor"ţie atomică AA,spectrometria de masă <, cromato$raia de $a#e (>, cromato$raia de lic'ide laînaltă presiune :P?(, cromato$raia ionică =(D. Pentru unii componenţi încă semai olosesc metodele clasice Bde exemplu $ravimetria, titrimetriaD.

- deose"ită importanţă pentru o"ţinerea unor re#ultate corecte o are procesulde luare a pro"elor, deoarece există posi"ilitatea impuriicării acestora pe parcursulcolectării lor. Ienomenul are loc mai ales atunci când este supusă măsurătorii ocantitate oarte mică de su"stanţă poluantă. &e asemenea, ale$erea locului,instrumentul utili#at pentru luarea pro"elor, $radul de puritate al aparatului olosit%i al am"alajului destinat păstrării pro"ei colectate pot inluenţa în sens ne$ativre#ultatele anali#elor.

+&!& Etra2ia =i onentrarea polan2ilor or0anii

Procesul de pre$ătire a pro"ei pentru anali#ă poate să includă ie concentrareacomponentului ce urmea#ă a i măsurat, ie modiicarea c'imică a acestuia cuscopul evidenţierii proprietăţilor cele mai avantajoase din punct de vedere analitic.(oncentrarea se poate reali#a prin sor"ţia componentului anali#at Bolosind unsor"ent solid sau aplicând extracţia cu un solventD sau prin reducerea volumului

pro"ei Bprin con$elare, cosedimentare, evaporareD.- primă etapă în identiicarea %i do#area compu%ilor or$anici o constituie

extracţia acestora. /xtracţia este operaţia prin care se i#olea#ă cu ajutorulsolvenţilor unul sau mai mulţi componenţi ai unui amestec. /xtracţia cu solvenţi se

"a#ea#ă pe dierenţa de solu"ilitate a componenţilor într)un solvent adecvat. /a se poate eectua la rece sau la cald. e pot olosi următoarele procedee! macerare, percolare, extracţie solid)lic'id sau extracţia cu microunde %i cu ultrasunete.

/1/1/ ,trac'ia la rece

<aterialul uscat %i mărunţit este introdus într)un vas înc'is etan%, latemperatura camerei. e poate olosi orice vas cu dop rodat, inclusiv o pâlnie deseparare Bi$ura 2D.

e introduce apoi un solvent %i se a$ită ri$uros, durata extracţiei putând i maiscurtă sau mai îndelun$ată. oluţia o"ţinută este iltrată %i supernatantul este

!!,



Poluanţi organici

evaporat la sec, la presiune scă#ută.

a# b#Figura 27 - ,trac'ia la rece a compu(ilor organici

aD pâlnie de separare, "D exicator prevă#ut cu adaptor ce poate i conectat la o pompă de vid

/1/2/ ,trac'ia la cald

/xtracţia ox'let este olosită atunci când compu%ii care se doresc a i extra%iau solu"ilitate limitată în solvent %i impurităţile sunt insolu"ile în acela%i solvent.

Aparatul ox'let se compune dintr)un "alon cu $ât %li în care se ixea#ădispo#itivul ox'let pe care se ixea#ă tot printr)un %li, un reri$erent ascendent cu "ule. ?a partea inerioară a dispo#itivului ox'let există un tu" în$ust cu rol desion prin care lic'idul este readus în aparat. n alt tu", mai lar$, prin care trecvaporii une%te partea inerioară %i cea superioară a dispo#itivului.

<aterialul care este supus extracţiei se introduce într)un cartu% ox'letconecţionat din 'ârtie de iltru. <ar$inea superioară a cartu%ului nu tre"uie sădepă%ească cur"ura sionului. Halonul se încarcă circa din volum cu solvent %i seîncăl#e%te pe "aia de apă. 6aporii solventului trec prin tu"ul lateral %i secondensea#ă în reri$erentul ascendent. ?ic'idul condensat se scur$e picătură cu

picătură peste conţinutul cartu%ului. (ând soluţia astel ormată atin$e parteasuperioară Bcur"uraD a sionului se scur$e în "alon -peraţia se repetă până când

conţinutul cartu%ului s)a extras total./xtracţia compu%ilor or$anici din pro"e solide cu aparatul ox'let rămâne

metoda cea mai utili#ată la ora actuală.Principalele de#avantaje ale extracţiei ox'let sunt timpii mari de extracţie,

posi"ilele de$radări ale compu%ilor ţintă datorită eectului de supraîncăl#ire locală.Pentru a îm"unătăţi extracţia se olosesc te'nici de extracţie ox'let care utili#ea#ăultrasunetele.

În i$ura 27 este pre#entat aparatul ox'let.

!#-



Crinela Dumitrescu

Figura 2? - paratul .o,hlet 1 ) a$itator, 2 ) "alon, ) calea de deplasare a distilatului, 8 @ cartu% ce conţine materia

primă, ; @ materia primă, ,7 @ sion, 3 @ %li, 9 @ reri$erent, 10 @ intrare a$ent răcire, 11 @ ie%ire a$ent răcire

/1/!/ ,trac'ia accelerată cu sol&en'i 3(ccelerated solent e$traction 7 (SE4

/ste o metodă nouă prin care se reali#ea#ă extractia rapidă a analiţilor din pro"ă Butili#ând solvenţii lic'i#i la temperatură %i presiune ridicatăD. Aceastămetodă este utili#ată pentru extracţia micropoluanţilor or$anici din pro"e solideBsolCsedimente, ţesut de pe%te, planteD.

Figura 2 - ,trac'ia accelerată cu sol&en'i

!#!



Poluanţi organici

<ulte din metodele tradiţionale, presupun pretratarea pro"ei, cum ar i uscarea%i mojararea pro"elor de solCsediment în extracţia ox'let.

Avantajele metodei sunt repeta"ilitatea, reproducti"ilitatea, olosirea unor cantităţi oarte mici de pro"ă %i solvent, timp redus de extracţie, extracţii multiple.

/1/4/ ,trac'ia ultrasonică

/xtracţia cu ultrasunete este o metodă prin care se accelerea#ă proceseleolosind o sursă de radiaţii. ndele electroma$netice din domeniul ultrasunetelor creea#ă "ule în solvent care, în momentul în care se spar$, creea#ă unde de %oc careau ca eect spar$erea pereţilor celulelor %i eli"erarea conţinutului lor în solvent.

&e%i vite#a de extracţie este mărită metoda necesită o cantitate mare solvent, caurmare este necesară o etapă ulterioară de concentrare a amestecului.

Figura2D - Aaia ultrasonică

Pentru extracţia compu%ilor or$anici nevolatili %i semivolatili din solideBsolurile, de%eurileD se recomandă extracţia prin soniicare. /xtracţia ultrasonicăasi$ură contact intim între matricea pro"ei %i soventul de extracţie. Are cele mai

"une re#ultate pentru pro"ele solide, când 0$ de pro"ă sunt amestecate cu sulatde sodiu an'idru pentru a orma o pudră omo$enă. olventul este extras de trei oriolosind "aia ultrasonică. /xtractul este separat de pro"ă prin iltrare la vid %i

centriu$are, iind $ata pentru spălare %iCsau anali#ă, urmând concentrarea.oniicarea poate i olosită pentru a o"ţine o extracţie mai rapidă %i mai

completă. A$itarea ultrasonică permite un contact mai intim solid)lic'id iar u%oaraîncăl#ire care re#ultă în timpul soniicării poate avori#a procesul de extracţie. eolosesc dieriţi solvenţi de extracţie %i condiţii de soniicare ce depind de tipul

poluanţilor %i concentraţia lor în matricea solidă. -mo$eni#area în pre#enţă desolvent conduce la maximi#area extracţiei.

!##



Crinela Dumitrescu

Haia ultrasonică este utili#ată %i ca o etapă suplimentară pentru toate tipurile deextracţii cu solvenţi. &upă evaporarea la sec, prin soniicare se reali#ea#ă eluareatuturor compu%ilor de pe pereţii tu"urilor de extracţie.

/ste o metodă si$ură %i rapidă, asi$ură maximi#area extracţiei, eectuareasimultană a pro"elor multiple %i un contact eicient cu solventul.

/1/5/ ,trac'ia cu microunde

/xtracţia cu microunde a compu%ilor or$anici apare ca o te'nică nouă în 193odată cu apariţia în literatură a re#ultatelor experimentelor eectuate de >an#ler %icola", %i ?ane %i fen+ins. Principalele o"iective pentru care s)au olosit

microundele au ost reducerea timpului de extracţie %i reducerea cantităţii desolvent.<icroundele sunt olosite ca vectori de ener$ie în condiţiile în care radiaţia

acţionea#ă asupra materialului care poate a"sor"i o parte din ener$ie %i otransormă în căldură. adiaţia utili#ată în cuptoarele o"i%nuite are ca eect apariţiaunei rotaţii a moleculelor. <i%carea de#or$ani#ată a moleculelor iradiate producecăldură.

ransormarea ener$iei electroma$netice în căldură poate decur$e pe două căi!conducţia ionică sau rotaţia dipolilor.

(onducţia ionică $enerea#ă căldură datorită re#istenţei mediului la cur$ereaionilor. <i$rarea ionilor di#olvaţi produce coli#iuni între molecule pentru cădirecţia de deplasare a ionilor se modiică de câte ori se modiică direcţia %i semnul

vectorului electric. Încăl#irea su"stanţei datorită rotaţiei dipolilor este explicată demodiicarea permanentă a orientării dipolilor electrici în câmpul electric varia"il alradiaţiei electroma$netice. În aceste condiţii ciocnirile multiple datorită a$itaţieimoleculelor $enerea#ă eli"erări de ener$ie %i, în consecinţă, temperatura cre%te.

Încăl#irea se o"servă doar dacă materialul înre$istrea#ă pierderi dielectrice %ide conductanţă la iradiere. (ompu%ii care au pierderi dielectrice mari sunt, în

principal, compu%ii polari, ceea ce ace încăl#irea cu microunde un proces selectivîn comparaţie cu încăl#irea convenţională. - altă dierenţă între încăl#ireaconvenţională %i încăl#irea prin iradiere cu microunde este aceea că $radientul detemperatură este inversat %i încăl#irea este volumică.

emperatura care este atinsă de solvent poate i mai mare decât punctul deier"ere. olvenţi ca etanol sau diclorometan pot atin$e temperaturi mai mari cu

20-( aţă de punctul de ie"ere teoretic. Ha$'urst %i <in$os explică acest enomen prin lipsa centrelor de nucleaţie.

În 193 >an#ler %i cola"oratorii au urmărit eicienţa încăl#irii cu microunde laextracţia în câţiva m? de solvent a lipidelor %i a pesticidelor din soluri, seminţe %ialimente prin iradierea de 7 ori, timp de 0 secunde. Autorii sta"ilesc următoarele!iradierea secvenţială evită cre%terea temperaturii mediului de extracţie, compu%ii

polari sunt extra%i în metanol sau amestec metanolCapă, speciile c'imice

!#(



Poluanţi organici

termola"ile sunt recuperate în procente mult mai mari aţă de extracţia ox'let.

Figura !; - Reprezentarea celor două modele de încălzire aD prin convecţie, "D iradiere cu microunde

?ope# ) Avila %i cola"oratorii au comparat extracţia prin iradiere cu microundesu" presiune cu extracţia ox'let %i extracţia cu ultrasunete o"servând randamentemult mai "une în ca#ul iradierii electroma$netice a pro"ei. &e asemenea, /nders %icola"oratorii au urmărit extracţia policloro"ienililor ăcând comparaţie întreextracţia prin iradiere cu microunde cu extracţia ox'let %i extracţia cu lic'idesupercritice o"ţinând concentraţii mai mari ale speciei extrase atunci când s)aolosit extracţia asistată de microunde.

(omparaţiile dieritelor te'nici de extracţie cu extracţia cu microundeevidenţia#ă randamentele mai "une de extracţie cu neajunsul că extractele sunt*mai puţin curate aţă de cele o"ţinute prin celelalte metode, iind necesară

puriicarea ulterioară a extractului&

/1/7/ ,trac'ia cu lichide supercritice

n luid supercritic este orice su"stanţă care se ală în condiţiile detemperatură %i presiune deasupra punctului termodinamic critic. Poate diu#a prinsolide ca %i un $a#, %i poate di#olva compu%ii c'imici ca un lic'id. În plus, mici

modiicări de presiune %i temperatură în apropierea punctului critic au ca re#ultatmodiicări ale densităţii, acest lucru permiţând controlarea unor proprietăţi aluidului supercritic.

olvenţii cei mai des olosiţi în extracţiile cu lic'ide supercritice sunt (- 2 %i:2-. &in punct de vedere al extracţiei solid lic'id, luidele supercritice pot i

privite ca *solvenţi 'i"ri#i cu proprietăţi care)i situea#ă la limita dintre $a#e %ilic'ide! solvent cu vâsco#itate mică, vite#ă mare de diu#ie %i ără tensiunesupericială.

!#4



Crinela Dumitrescu

&e exemplu, în ca#ul (-2 supercritic vâsco#itatea este situată în domeniul 20 @ 100 gPahs în timp ce lic'idele o"i%nuite au vâsco#itatea cuprinsă în domeniul ;00 @ 1000 gPahs iar $a#ele au vâsco#itatea aproximativ 10 gPahs. &e asemenea,diu#ivitatea soluţilor în (-2 supercritic este mai mare de 10 ori decât în solvenţiilic'i#i. În plus, aceste proprietăţi sunt dependente de presiune în apropierea

punctului critic, luidele supercritice devenind solvenţi a căror proprietăţi pot iu%or controlate prin modiicarea presiunii.

Principala proprietate a luidelor supercritice este concreti#area capacităţii desolvatare a luidelor supercritice su" orma unei uncţii dependentă de presiune %itemperatură %i independentă de densitate. Acest apt înseamnă că speciile c'imicedin materia primă care sunt solu"ile în luidul supercritic pot i extrase sau

precipitate selectiv pentru a o"ţine extracte ultrapure./xtracţia cu (-2 supercritic a compu%ilor enolici este o metodă care permiteolosirea unui solvent cu toxicitate oarte mică %i u%or de îndepărtat. Principalulde#avantaj în extracţia compu%ilor enolici polari cu (- 2 este caracterul nepolar alacestuia. Pentru a cre%te polaritatea solventului de extracţie se poate introduceetanol în lic'idul supercritic. Ale$erea modiicatorilor de solvent în extracţia culic'ide supercritice este diicilă deoarece ace%tia rămân în amestecul extras dupădepresuri#are. În $eneral, procentul de modiicator or$anic este între 1J %i 10J.

/1/?/ Metoda <%-.PC

Analiţii volatili %i semi)volatili din pro"ele de apă sunt plasaţi într)un container

prevă#ut cu un perete înc'i#ător ermetic %i cu un spaţiu de aer deasupra pro"ei.&upă un interval de timp în care se reali#ea#ă un ec'ili"ru între aer, apă,componenţi volatili, se injectea#ă pro"a în cromato$ra. <etoda evită intererenţelesolvent @ compus volatil care pot avea loc în ca#ul extracţiei cu solvent.

/1// Metoda .PM ".olide phase microe,traction#

<icroextracţia în a#ă solidă BP</D este utili#ată ca metodă alternativă pentru extracţia poluanţilor or$anici. /ste o te'nolo$ie economică, versatilă, rapidăB1; )0 minuteD, reproducti"ilă care nu necesită extracţia cu solvent. În acestămetodă se olose%te o i"ră acoperită cu un lic'id "schimbător#, un solid "sorbent#sau o com"inaţie a acestora. (ompu%ii din pro"a de anali#at sunt transeraţi prin

a"sor"ţie în ca#ul înveli%ului lic'id sau adsor"ţie în ca#ul înveli%ului solid.<etodele tradiţionale de preparare a pro"ei presupuneau transerul complet al

analiţilor de interes din pro"ă în timp ce în ca#ul P</ cantitatea de analittranserată pe i"ră este proporţională cu concentraţia acesteia în pro"ă.

P</ este o te'nică de a"sor"ţieCdesor"ţie care elimină utili#area solvenţilor,a aparatelor complexe pentru concentrarea compu%ilor or$anici volatili %i nevolatilidin pro"ele de apă. Prin controlarea polarităţii %i a $rosimii înveli%ului i"rei,

!#5



Poluanţi organici

menţinerea timpului de pre$ătire a pro"ei, ajustarea altor parametri speciicioperţiei de extracţie se pot o"ţine re#ultate "une, cuantiica"ile pentru concentraţiimici de analit.

Această metodă conduce la re#ultate liniare pe domenii lar$i de concentraţieale analiţilor B101)108D %i poate i cuplată cu $a#)cromato$raia sau cromato$raiade lic'ide de înaltă perormanţă.

/1/D/ Concentrarea poluan'ilor organici

Rotae&aporatorul este utili#at pentru concentrarea tuturor extractelor în

solvent or$anic. 6ite#a de rotaţie este de 20 ) 270 rotaţiiCminut. Haia de încăl#ire pentru apă Bdin oţel inoxida"ilD, are controlul termostat al temperaturii, cu unmaxim de 100(, acurateţea temperaturii este de 10_.

Figura !1 - Rotae&aporator EAR* 4;;; <+%EP<

+&#& Spetroetria e a/7or/2ie olelar< n U""IS

A"sor"ţia moleculară în vi#i"il %i ultraviolet este datorată unor tran#iţii întredierite stări electronice ale moleculelor, la care se suprapun tran#iţii de vi"raţie %ide rotaţie, astel că spectrele corespun#ătoare apar su" orma unor "en#i lar$i.Acest lucru ace ca metoda să ie mai diicil de aplicat în anali#a calitativă,deoarece spectrele din vi#i"il %i ultraviolet nu sunt caracteristice ca spectrele îninraro%u. <etoda pre#intă interes în anali#a cantitativă. ?un$imea de undă la care

!#6



Crinela Dumitrescu

se ac măsurările de a"sor"ţie în scopuri cantitative, se ale$e astel încât su"stanţade anali#at, deci de determinat cantitativ, să pre#inte a"sor"ţie maximă.

&in punct de vedere al lun$imilor de undă ale radiaţiilor electroma$netice,domeniul ultraviolet este situat între 200 ) 800 nm, iar domeniul vi#i"il între 800 )300 nm. Pro"ele care a"sor" în domeniul vi#i"il au culoarea complementară celeia"sor"ite la trecerea unui ascicul de lumină al"ă prin aceste pro"e. ?a "a#adeterminărilor cantitative prin această metodă stă le$ea ?am"ert)Heer.

?a ela"orarea unei metode de anali#ă prin spectrometria de a"sor"ţiemoleculară în vi#i"il %i ultraviolet, se trasea#ă mai întâi spectrul de a"sor"ţie ladierite lun$imi de undă Bîntre 200)800 nm pentru domeniul 6 %i 800)300 nm

pentru 6=GD pentru o concentraţie medie pentru a se putea sta"ili unde este plasat

ma$imul de absorbţie molecular! a analitului. (elelalte componente din pro"ă,care sunt compensate cu ajutorul pro"ei martor, tre"uie să pre#inte o a"sor"ţie câtmai mică la lun$imea de undă selectată.

Figura !2 - .pectrofotometru =>->+0 "L.C >5?;#

În scopul determinărilor analitice cantitative, spectrometria de a"sor"ţiemoleculară în vi#i"il %i ultraviolet poate i aplicată în varianta directă, olosindcur"ele de etalonare, varianta indirectă Btitrarea spectrometricăD sau metodele decalcul pentru anali#a amestecurilor a"sor"ante.

Curba de etalonarePentru trasarea cur"ei de etalonare se cite%te a"sor"anţa pentru pro"e de

concentraţii cunoscute ale soluţiei etalon, la o lun$ime de undă corespun#ătoaremaximului de a"sor"ţie al acesteia, citirea a"sor"anţelor se eectuea#ă încomparaţie cu o pro"ă martor în care concentraţia componentei de anali#at este#ero. (u datele o"ţinute se trasea#ă $raicul A U BcD. &acă se respectă le$ea?am"ert)Heer, acest $raic este o dreaptă a cărei liniaritate determină domeniul deaplica"ilitate al le$ii.

!#*



Poluanţi organici

%eterminarea concentra'iei probei necunoscute utiliznd curba de etalonarePentru pro"a de concentraţie necunoscută BcxD se cite%te a"sor"anţa BAxD în acelea%icondiţii în care s)au eectuat citirile pentru cur"a de etalonare. &in punctulcorespun#ător Ax se duce o paralelă la axa -x până când intersectea#ă dreapta deetalonare. A"scisa corespun#ătoare punctului de intersecţie repre#intă valoareaconcentraţiei pro"ei necunoscute BcxD.

/ste utili#ată pentru determinarea suractanţilor anionici, cationici si neionici,alc'il"en#enilor liniari sulonaţi %i alc'ilenoliietoxilaţi din apele de supraaţă,su"terane, re#iduale industriale %i sol.

+&(& Spetroetria e a/7or/2ie olelar< n IR

&omeniul inraro%u al spectrului cuprinde radiaţiile cu lun$imea de undă λ U0,3 @ 200 µm sau, exprimat în numere de undă între ν U 12;00 %i ;0 cm)1. &in

punct de vedere analitic re$iunea cea mai utilă este cuprinsă între 8000 @ 800 cm )1

B2,; @ 2; µmD. pectrul de a"sor"ţie în inraro%u B=D este un spectru de "en#i carese datorea#ă tran#iţiilor între stările ener$etice vi"raţionale, peste care se suprapuntran#iţii între stări ener$etice de rotaţie. Po#iţia unei "en#i de a"sor"ţie în spectrueste determinată de tran#iţia între stări ener$etice de vi"raţie, iar lăţimea ei estedată de tran#iţiile între stările ener$etice de rotaţie.

pectroscopia de a"sor"ţie moleculară în = are aplica"ilitate mai lar$ă îndomeniul anali#elor calitative Beste oarte utilă pentru determinarea structuriisu"stanţelor or$aniceD decât în cele cantitative. Această metodă permite în puţineca#uri anali#a completă a unui compus, independent de alte metode. &e o"icei,datele o"ţinute sunt corelate cu cele determinate prin re#onanţă ma$netică nuclearăB<4D, spectrometrie de masă, indice de reracţie, etc. Irecvenţele de vi"raţie Bde$rupD sunt caracteristice $rupărilor de atomi din moleculă. Hen#ile de a"sor"ţiedatorate recvenţelor de $rup nu apar la valori ixe ci în anumite domenii. /le suntta"elate iar interpretarea spectrelor se ace pa "a#a unor corelaţii sta"ilite empiricîntre spectre %i structură. În capitolul sunt pre#entate "en#ile de a"sor"ţiecaracteristice ale principalelor $rupe ce apar în compu%ii or$anici.

Figura !!/ .pectrofotometru F*+R "L.C 4;;;#

!#+



Crinela Dumitrescu

În interpretarea spectrelor = se ţine seama de!E a"senţa unei "en#i caracteristice este o dovadă mai si$ură a aptului că

$ruparea structurală corespun#ătoare nu existăFE de o"icei nu toate "en#ile din spectru pot i interpretateFE recvent atri"uirile "en#ilor de a"sor"ţie ăcute în spectrul unei pro"e

necunoscute sunt presupuneri care pot deveni certitudini doar dacă se poate acecomparaţie cu spectrul unei su"stanţe pureF

E intensităţile relative ale "en#ilor de a"sor"ţie tre"uie să ie asemănătoarecu cele cunoscute. Hen#ile de a"sor"ţie oarte intense se notea#ă cu i, cele cuintensitate medie cu , iar cele cu intensitate relativ scă#ută cu 7.

Pentru anali#a su"stanţelor or$anice se pot parcur$e următorii pa%i de

interpretare a spectrelor =!E se determină mai întâi clasa din care ace parte lanţul 'idrocar"onatFE se identiică $rupările uncţionale începând de re$ulă de la numere de

undă mariFE se studia#ă apoi tipul de su"stituţie la su"stanţele ce conţin inele

aromatice, pre#enţa le$ăturilor du"le, triple.

+&4& Spetroetria e a7<

<etoda se "a#ea#ă pe descompunerea su"stanţei într)o multitudine dera$mente purtând sarcină electrică %i separarea acestora su" inluenţa cîmpuluima$netic. pectrometrele de masă sunt aparate moderne la care se înre$istrea#ă de

o"icei un curent ionic Bproporţional cu numărul de ioniD su" orma unui spectru, înunctie de masa ionilor %i de a"undenţa lor relativă Bconcentraţia în procenteD.e introduce pro"a în sursa de ioni Bla presiunea %i ăn cantitatea utilă pentru a

putea i ioni#ată cu eicienţă maximăD. În sursa de ioni atomii sau moleculeleneutre sunt ioni#ate %i dirijate ca ascicul practic monoener$etic. Anali#orul demasă Bener$ieD selectea#ă ionii în uncţie de valoarea SCm Bdeci în uncţie demasele acestoraD %i îi ocali#ea#ă pe o antă de ie%ire.

&etectorul reali#ea#ă transormarea curentului ionic într)o ima$ine oto$raicăsau ăntr)un curent electric care poate i înre$istrat cu un instrument adecvat.

Prn spectrometria de masă se pot anali#a pro"e $a#oase în care particulele seală în stare neutră din punct de vedere electric, ioni#area lor reali#ându)se în sursade ioni proprie a spectrometrului de masă B>A ) esidual >as AnalRsisD sau

amestecuri de $a#e deja ioni#ate provenite, de exemplu, dintr)o plasmă B=< )econdarR =on <ass pectrometrRD.

+&5& Ga: roato0ra1ia plat< 7petroetria e a7<

>a# cromato$raia este o te'nică de separare pentru compu%ii or$anici care poti volatili#aţi ară descompunere sau rearanjare c'imică până la temperatura de

!#,



Poluanţi organici

8000(. /ste un proces de trecere a unei a#e mo"ile peste o a#ă staţionară.(onstituenţii unui amestec sunt separaţi datorită partiţiei dierite între a#a mo"ilă%i staţionară %i mai ales pe "a#a timpului de retenţie. (omponenţii sunt purtaţi de)alun$ul coloanei cromato$raice cu vite#e dierite ormând "en#i separate în $a#ul

purtător. (omponenţii care părăsesc coloana cromato$raică sunt detectaţi de cătreun detector. emnalul urni#at de detector este înre$istrat în uncţie de timp sauvolum de $a# purtător su" numele de cromato$ramă.

Figura !4 - )az cromatograf .himadzu

ensi"ilitatea metodei depinde de tipul detectorului utili#at. Iolosind un

detector de conducti"ilitate termică se pot atin$e sensi"ilităţi de circa 100 ppm iar cu un detector cu captură de electroni se poate ajun$e la o sensi"ilitate de ordinul

părţilor pe "ilion Bpp"D. >a# cromato$raia este utili#ată pentru determinareacompu%ilor volatili B"en#en, toluen, etil"en#en, trimetil"en#en, natalina, 2)metilnatalina, xileniD din aer, a compu%ilor semivolatili B"en#il"utilteretalat,natalina, dimetiltalat, dietiltalat, piren, antracen, di"en#antracenD din apere#iduale, de supraaţă %i su"terane, a "ienililor policloruraţi din ape su"terane,industriale re#iduale, sol.

&e asemenea, permite determinarea enolilor din aer, ape re#iduale, ape desupraaţă %i sol, a pesticidelor or$anoosorice %i a ier"icidelor din ape pota"ile, desupraaţă, su"terane, re#iduale, apa mării, aer %i sol.

pectrometrul de masă B<D preia materialul injectat, îl ioni#ea#ă la vid oarteînalt %i ocali#ea#ă ace%ti ioni %i ra$mentele produse direct în anali#orul ma$neticde masă, după care colectea#ă %i masoară iecare ion selectat cu un detector.pectrometrul de masă este ideal pentru identiicarea unui sin$ur componentBlindanulD.

(om"inaţia celor două B>(C<D într)un sin$ur sistem permite separarea unor amestecuri în compu%i individuali, identiicare %i cuantiicare. >()<)ul estecontrolat de sotul propriu. Iiecare su"stanţă dispune de un set speciic de picuri în

!(-



Crinela Dumitrescu

spectro$ramă. Ha#ele de date ale cromatomasspectrometrelor moderne conţin unnumăr mare de compu%i B0000 @ 30000D. În urma anali#ei computerul sta"ile%tecorelaţia picurilor de pe cromato$rama pro"ei anali#ate cu una din su"stanţeleexistente în "a#ele de date.

Pot i executate determinări calitative %i cantitative de micropoluanţi or$aniciBdioxina din ape re#iduale, ape su"terane, sol %i aerD.

+&6& Croato0ra1ia e li;ie e nalt< per1oran2< >PLC

(romato$raia de lic'ide de înaltă perormanţă :P?( se utili#ea#ă în pre#entBîn proporţie de aproximativ 30JD pentru anali#a su"stanţelor moleculare

Bor$anice, or$ano)metalice %i anor$aniceD, compu%ilor oarte polari sau la"ili termic%i compu%ilor cu masă moleculară ridicată Bnaturali sau sinteticiD. /icacitateacoloanelor este mai mică decât cea a coloanelor utili#ate în >( dar se poatemodiica atât a#a staţionară cât %i a#a mo"ilă.

<etoda repre#intă îm"unătăţirea unei metode mai vec'i Bcromato$raia pecoloană clasicăD. Prin introducerea pompelor se poate lucra la presiuni ridicateB200atmD.

Figura !5 - <PEC EC 2; * .himadzu

În uncţie de polaritatea a#elor, mo"ilă %i staţionară, metoda pre#intă două

variante Bcu a#ă normală sau cu a#ă inversatăD. În prima variantă se utili#ea#ă unadsor"ant polar Bsilica$elD %i un eluent nepolar B'exanD iar su"stanţele supuseseparării sunt polare. În varianta a doua se utili#ea#ă un adsor"ant nepolar Bsilica$el cu catene alc'ilice ()(13 nepolare le$ate c'imic de supraaţa acestuiaD %iun eluent polar Balcool, acetonitril, apă %i amestecuri ale acestoraD, iar su"stanţelesupuse separării pot avea orice natură.

(a %i detectori pot i olosiţi captori spectrali Botometrici, cu luorescenţăD sauelectroc'imici Bpotenţiometrici, amperometriciD.

!(!



Poluanţi organici

Principalul de#avantaj al acestei metode constă în aptul că este nevoie de unetalon al su"stanţei anali#ate pentru sta"ilirea unei corelaţii si$ure dintre piculcromato$raic apărut în amestecul anali#at %i su"stanţa dată.

&in re#ervoarele ce conţin unul sau mai mulţi solvenţi, pompa alimentea#ăcoloana cu eluent Bde re$ulă un amestec de doi sau mai mulţi solvenţiD. În imediatavecinătate a coloanei se introduce pro"a, automat, prin intermediul unui ventil cubG pass. epararea propriu)#isă are loc în coloana alată într)o etuvă termostat./luentul coloanei intră într)un detector de unde componentul poate i colectat %ii#olat cu ajutorul unui colector de racţiuni. emnalul este înre$istrat cu unînre$istrator sau direct în memoria unui calculator.

<etoda este utili#ată pentru determinarea unor insecticide Bcar"ouran,

aldicar"D %i a unor pesticide pe "a#ă de uree, din ape pota"ile, de supraaţă,su"terane, re#iduale, apa mării, aer %i sol.

+&*& Croato0ra1ia ioni<

Cromatografia ionică este o variantă a cromato$raiei de lic'ide de înaltă presiune care se "a#ea#ă pe utili#area coloanelor cu sc'im"ători de ioni, amaterialelor re#istente la a$resivitatea aci#ilor, "a#elor sau sărurilor Bdeoarecesoluţiile apoase ale acestora sunt olosite ca eluenţiD.

<etoda se aplică pentru anali#a amestecurilor de anioni, cationi sau compu%i polari din ape, soluţii sau luide "iolo$ice dar %i pentru anali#a unor poluanţiBpentru care celelalte variante ale cromato$raiei de lic'ide nu sunt eicienteD.

<etoda permite %i anali#a unor specii or$anice polare Baci#ii sau amineleD.

Figura !7 - Cromatogtraf ionic +C %ione,

!(#



Crinela Dumitrescu

+&+& Deterinarea on2intli e pro7e petroliere in apele :ate

//1/ Metoda gra&imetrică Bconorm A 7377)1C1937D

Produsele petoliere sunt 'idrocar"uri cu p.. mai mare de 7; 0 (, extrase cucloroorm. <etoda se aplică apelor u#ate care conţin 10 @ 00 m$Cl produse

petroliere su" ormă di#olvată sau emulsionată.Pro"a de apă B61D se acidulea#ă cu acid clor'idric până la p: U ; %i apoi se

extra$ produsele petroliere cu tetraclorură de car"on. &in stratul or$anic se distilăapoi solventul. /xtractul rămas se încăl#e%te pa "aia de apă Bdar temperatura nutre"uie să depă%ească 7;0 (D până la îndepărtarea totală a solventului.

e#iduul o"ţinut se di#olvă în eter de petrol %i se trece printr)o coloanăcromato$raică umplută cu oxid de aluminiu. e spală coloana cromato$raică cueter de petrol iar eluatul se colectea#ă într)o capsulă de porţelan adusă la masăconstantă.

imilar se prepară o pro"ă martor B62D o"ţinută din apă distilată iartă cu câţivaml de apă %i apoi răcită.

(onţinutul de produse petroliere se calculea#ă după ormula!

^C].2

8

1

12 l mg H

mm

H

mm petroliere prod

−⋅

−=

în care!m1 ) masa capsulei ără re#iduul pro"ei ]m$^Fm2 ) masa capsulei cu re#iduul pro"ei ]m$^Fm ) masa capsulei ără re#iduul pro"ei martor ]m$^Fm8 ) masa capsulei cu re#iduul pro"ei martor ]m$^F61 @ volumul pro"ei luate în lucru ]l^F62 @ volumul pro"ei martor ]l^.

//2/ Metoda spectrometrică Bconorm A 7377)2C1937D

<etoda se aplică apelor u#ate care conţin 0,1 @ 10 m$Cl produse petroliere su"ormă di#olvată sau emulsionată.

Pro"a de apă se prelucrea#ă ca în metoda $ravimetrică dar se trece printr)ocoloană cromato$raică umplută cu silica$el. &in extractul o"ţinut se do#ea#ă produsele petroliere prin spectrometrie în =, utili#ând metoda cur"ei de etalonare.e măsoară a"sor"anţa pro"ei la lun$imea de undă λ U 290 cm)1.

&rept etalon se utili#ea#ă o soluţie care conţine produsul petrolier ce constituieimpuriicatorul speciic apei u#ate sau o soluţie de ormată din 'exadecan !i#ooctan ! toluen U 1!1!1,; Bm!m!mD.

!((



Poluanţi organici

Iimita ma$im! admisibil! pentru produse petroliere 5n apele u)ate 5nainte de

eacuarea acestora 5n resursele de ap! este de 1/: mg@dm%.

+&,& Deterinarea inieli e 1enol in apele :ate

=ndicele de enol repre#intă toţi enolii care reacţionea#ă cu 8)aminoantipirinaconducând la compu%i coloraţi.

/D/1/ Metoda colorimetrică directă Bconorm A =- 89C2001D

<etoda se aplică pro"elor de apă u#ate care au un conţinut mai mare de 0,1

m$Cl enol. Pro"a de apă este distilată pentru separarea compu%ilor enolici de alteimpurităţi precum %i de a$enţii de conservare.e "a#ea#ă pe reacţia enolilor cu 8)aminoantipirina Bîn pre#enţa _ ]IeB(4D^

la p: U 10D care conduce la ormarea unui compus antipirinic de culoare ro%ie. emăsoară a"sor"anţa la lun$imea de undă λ U ;10 nm.

&eterminarea conţinutului de enol se ace prin raportarea la cur"a de etalonareBaţă de o soluţie etalon de enolD %i se exprimă în m$Cl.

/D/2/ Metoda e,trac'iei cu cloroform Bconorm A =- 89C2001D

<etoda se aplică pro"elor de apă u#ate care au un conţinut 0,02 ) 0,1 m$Clcompu%i enolici.

(ompusul antipirinic ormat ca în metoda descrisă anterior este extras %iconcentrat în a#ă cloroormică. e măsoară a"sor"anţa extractului cloroormic lala lun$imea de undă λ U 80 nm %i apoi se calculea#ă masa de enol ec'ivalentcompu%ilor enolici prin raportare la cur"a de etalonare Baţă de o soluţie etalon deenolD.

Iimita ma$im! admisibil! pentru #enolii antrenabili cu apori de ap! 5n apele

u)ate 5nainte de eacuarea acestora 5n resursele de ap! este de :/:, mg@dm% .

+&!-& Deterinarea on7li ;ii e oi0en

/1;/1/ Metoda titrimetrică "cu permanganat de potasiu# Bconorm A 9337C1978D

(onsumul c'imic de oxi$en determinat cu perman$anat de potasiu B((-)<nDsau oxida"ilitatea la _<n-8 repre#intă cantitatea de oxi$en consumat de cătresu"stanţele oxida"ile din apele de supraaţă Bîn concentraţiii de 8 ) 2; m$ - 2ClD.

<etoda se "a#ea#ă pe oxidarea su"stanţelor or$anice %i anor$anice din pro"ade anali#at cu _<n-8 în mediu acid Bîn pre#enţa acidului suluric atunci când

!(4



Crinela Dumitrescu

conţinutul de cloruri al apei u#ate este mai mic decât 00 m$ClD sau în mediu "a#icBîn pre#enţa 'idroxidului de sodiu atunci când conţinutul de cloruri al apei u#ateeste mai mare decât 00 m$ClD.

Pro"a de anali#at B6D se ier"e, se adau$ă :2-8 Bconţinut de cloruri mai micdecât 00 m$ClD %i soluţie de perman$anat de potasiu B6 1D 0,01 4 %i se mai ier"etimp de 10 minute. Apoi se adau$ă soluţie de acid oxalic 0,01 4 B6 2D %i apoi setitrea#ă cu perman$anat de potasiu B6D până la apariţia culorii ro# Bpersistentătimp de 1 minutD.

(onsumul c'imic de oxi$en determinat cu perman$anat de potasiu B((-)<nDse exprimă în m$ _<n-8Cl sau m$ -2Cl %i se calculea#ă conorm ormulei!

1000^D]B 21 ⋅⋅−⋅+=−H

cH 0 H H 'nCCO ]m$ _<n-8Cl^

2;,08 ⋅=− J'nO 'nCCO ]m$ -2Cl^

în care!61 ) volumul soluţiei de perman$anat de potasiu adău$at iniţial, BcmDF62 ) volumul soluţiei de acid oxalicF6 ) volumul soluţiei de perman$anat de potasiu utili#ată la titrare, BcmDF6 ) volumul pro"ei de apă de anali#at, BcmDFI ) actorul soluţiei de perman$anat de potasiuFc ) cantitatea de perman$anat de potasiu Bm$D corespun#ătoare la 1 cm soluţiei

de perman$anat de potasiu B0,1 m$D. Iimita ma$im! admisibil! pentru consumul c+imic de o$igen determinat cu

permanganat de potasiu 3CCO7'n4 5n apele u)ate 5nainte de eacuarea acestora

5n resursele de ap! este de &:/: mg@dm%.

/1;/2/ Metoda titrimetrică "cu dicromat de potasiu# Bconorm A 9;8C1932D

<etoda se aplică pentru determinarea consumului c'imic de oxi$en necesar oxidării su"stanţelor oxida"ile din apele de supraaţă %i cele u#ate cu un conţinut de; @ ;00 m$C dm ((-. e "a#ea#ă pe oxidarea su"stanţelor or$anice %i anor$anice

din pro"a de anali#at cu o soluţie de dicromat de potasiu în exces, în mediu de acidsuluric Bîn pre#enţa catali#atorului sulat de ar$intD.Pro"a de apă B6D se tratea#ă cu :$-8 Bpentru complexarea clorurilor din

pro"ăD %i soluţie de dicromat de potasiu în eces iar apoi se reluxea#ă timp de 2 ore.&upă răcire se adau$ă apă distilată %i apoi se titrea#ă cu o soluţie de sulat du"lu deier %i amoniu Bsare <o'rD în pre#enţa indicatorului 1,10)enantrolină eroasăBeroinăD până la virarea culorii de la al"astr)ver#ui la al"astru)ro%iatic.

În mod similar se eectuea#ă o pro"ă martor cu apă distilată.

!(5



Poluanţi organici

(onsumul c'imic de oxi$en determinat cu dicromat de potasiu B((-)(rD secalculea#ă conorm ormulei!

10003DB 21 ⋅

⋅⋅−=−

H

K H H Cr CCO ]m$ -2Cdm^

în care!61 ) volumul soluţiei de sulat du"lu de ier %i amoniu olosit la titrarea pro"ei

martor, BcmDF62 @ volumul soluţiei de sulat du"lu de ier %i amoniu olosit la titrarea pro"ei

de anali#at, BcmDF

6 ) volumul pro"ei de apă de anali#at, BcmDF 4 ) normalitatea soluţiei de sulat du"lu de ier %i amoniu olosit la titrareFc ) cantitatea de oxi$en Bm$D corespun#ătoare la 1 cm soluţiei de dicromat de

potasiu.

Iimita ma$im! admisibil! pentru consumul c+imic de o$igen determinat cu

dicromat de potasiu 3CCO7Cr4 5n apele u)ate 5nainte de eacuarea acestora 5n

resursele de ap! este de 6:/: mg@dm%.

+&!!& Deterinarea on7li /io;ii e oi0en Bconorm A ;0C1932D

(onsumul "ioc'imic de oxi$en B(H-D repre#intă cantitatea de oxi$en care seconsumă pentru de$radarea oxidativă de către microor$anisme a su"stanţelor or$anice conţinute într)un dm de apă. &eterminarea (H- pentru apele "rută oerăinormaţii despre conţinutul total de su"stanţe solu"ile %i insolu"ile consumatoarede oxi$en în cursul oxidării "ioc'imice, în timp ce determinarea acestui indicator

pentru apele iltrate indică numai consumul de oxi$en corespun#ător su"stanţelor di#olvate. &e o"icei, se determină consumul "ioc'imic de oxi$en pentru o

perioadă de incu"are de ; #ile ore B(H-;D.

;0; ODODC2O −= ]m$Cdm^

în care!-&0 ) concentraţia de oxi$en di#olvat a pro"ei la începutul perioadei deincu"are ]m$Cdm^F

-&; ) concentraţia de oxi$en di#olvat a pro"ei la sâr%itul perioadei deincu"are ]m$Cdm^.

Iimita ma$im! admisibil! pentru consumul bioc+imic de o$igen 5n apele u)ate

5nainte de eacuarea acestora 5n resursele de ap! este de 2:/: mg@dm%.

!(6



Crinela Dumitrescu

+&!#& Deterinarea eter0en2ilor 7intetii anion ati@i etoa7petro1otoetri< Bconorm A 7;7C19D

<etoda se "a#ea#ă pe reacţia pe care ace%ti deter$enţi o dau cu al"astrul demetilen, cu ormarea unui complex de culoare al"astră care este extras cucloroorm. e măsoară a"sor"anţa extractului cloroormic la lun$imea de undă λ U;0 nm. &eterminarea conţinutului de deter$enţisintetici anion activi se ace prinraportarea la o cur"ă de etalonare. /talonul utili#at este laurilsulatul de sodiu Bosoluţie ce conţine 0,01 m$ laurilsulatul de sodiu la 1 cm soluţieD.

Iimita ma$im! admisibil! pentru detergenţii sintetici anion actii 5n apele

u)ate 5nainte de eacuarea acestora 5n resursele de ap! este de :/, mg@dm%

.

+&!(& Deterinarea 7/7tan2elor etrati/ile eter e petrol etoa0ra@ietri< Bconorm A 7;37C19D

u"stanţele extracti"ile cu eter de petrol din ape pot i $răsimile, 'idrocar"urileBueliuri minerale, 'idrocar"uri $releD, compu%i 'idroxilici, car"onilici, aci#icar"oxilici, săpunuri, ră%ini, ceruri, $udroane, unele insecticide, unele produse dedescompunere ale planctonului. &rept solvenţi de extracţie mai pot i utili#aţi'axanul sau tetraclorura de car"on.

<etoda se aplică pentru ape care un conţinut de su"stanţe extracti"ile 20 @ ;00m$.

Pro"a de apă se acidulea#ă cu o soluţie de acid clor'idric Bla p: mai mic saue$al decât 2D %i apoi se reali#ea#ă extracţia cu eter de petrol. Ia#a or$anică estesupusă distilării su" vid iar extractul eteric rămas în "alonul de distilare se trececantitativ într)o capsulă de porţelan Badusă la masă constantă %i cântărităD.

/terul eteric se evaporă %i apoi se cântăre%te capsula Badusă la masă constantăDce conţine re#iduul. În mod similar se procedea#ă cu o pro"ă de apă ce nu conţinecompu%i or$anici.

(onţinutul de su"stanţe extracti"ile cu eter de petrol se determină utili#ândormula!

H

mm

H

mmlee$tractibiSubst

812.−

⋅−

= ]m$Cdm^

în care!m1 @ masa capsulei de porţelan ără re#iduul pro"ei de anali#at, Bm$DFm2 @ masa capsulei de porţelan cu re#iduul pro"ei de anali#at, Bm$DFm @ masa capsulei de porţelan ără re#iduul pro"ei martor, Bm$DFm8 @ masa capsulei de porţelan cu re#iduul pro"ei martor, Bm$DF6 ) volumul pro"ei de anali#at, BlD.

!(*



Poluanţi organici

Iimita ma$im! admisibil! pentru substanţele e$tractibile cu eter de petrol 5n

apele u)ate 5nainte de eacuarea acestora 5n resursele de ap! este de ,/: mg@dm% .

Pentru determinarea conţinutului de săpunuri %i esteri complec%i se maieectuea#ă o pro"ă de apă Bîn modul descris anteriorD dar neacidulată.

&ierenţa dintre cantitatea de su"stanţe extracti"ile din pro"a de apă acidulată%i cantitatea de su"stanţe extracti"ile din pro"a de apă neacidulată repre#intăcantitatea de săpunuri %i esteri complec%i.

+&!4& Ienti1iarea =i o:area pe7tiielor

/14/1/ %ozarea pesticidelor organofosforice "malation@ paration@ diclorofos# +dentificarea diclorofosului prin metoda cromatografiei în strat sub'ire=#olarea dicloroosului din apă sau din materialul "iolo$ic, se ace prin

extracţie cu cu tetraclorură de car"on utili#ând aparatul ox'let,. =dentiicarea sereali#ea#ă prin cromato$raie în strat su"ţire, olosind ca sistem de eluare oracţiune din petrosin %i acetonă iar evidenţierea spoturilor cu o soluţie de a#otat dear$int 1J în acetonă.

Metoda spectrofotometrică=#olarea parationului din material "iolo$ic sau ca re#iduuri din produse

alimentare poate i eectuată prin antrenare cu vapori de apă sau prin extracţie din

mediu sla" acid cu ajutorul eterului etilic B</-&A A)--D. &upăîndepărtarea eterului etilic se tratea#ă re#iduul o"ţinut cu o soluţie de 'idroxid desodiu 1;J %i se încăl#e%te pe "aia de apă până la ormarea p)nitroenolului Btimpde o orăD iar apoi se măsoara a"sor"anţa la lun$imea de undă λ U 880 nm.

-:-2 4-

2 4 P

-(2:;

-(2:;

P

-(2:;

-(2:;

- :- :2- 4a-:

tili#ând metoda cur"ei de etalonare se determină conţinutul de p)nitroenolcorespun#ătoare unui $ram de material "iolo$ic %i apoi, ţinând cont de

stoec'iometria reacţiei de 'idroli#ă se calculea#ă cantitatea de paration.

Metoda Moutain@ 0lotolo (i Coner <etoda se "a#ea#ă pe reducerea p)nitroenolului re#ultat din 'idroli#a

parationului, în p)aminoenol cu clorura de titan. În continuare p)aminoenolul estecondensat cu enol cu ormare de indoenol, produs colorat al"astru, care poate icolorimetrat.

!(+



Crinela Dumitrescu

Metoda &erell (i 9orris<etoda se "a#ea#ă pe reducerea $rupării 4-2 din paration la $ruparea 4:2 cu

#inc în mediu acid. >ruparea 4:2 care se ormea#ă se dia#otea#ă, o"ţinându)sederivatul de dia#oniu %i apoi se cuplea#ă cu o amină aromatică în mediu acid sau cuenol în mediu alcalin. Pentru cuplare se olose%te 4)1)natil)etilen)diaminăconducând la un derivat a#oic de culoare ro%ie care se colorimetrea#ă.

Metoda Pope (i Fleisher /sterii or$anoosorici care conţin $ruparea car"onil reacţionea#ă cu

'idroxilamina în mediu "a#ic cu ormare de 'idroxamaţi %i dau cu sărurilor de ier

în mediu acid complec%i coloraţi în ro%u, colorimetra"ili. e măsoară a"sor"anţa lalun$imea de undă de λ U ;0 nm %i apoi se raportea#ă la cur"a de etalonare.

/14/2/ %ozarea pesticidelor organoclorurate "%%*@ <C<@ aldrin@ lindan#

+dentificarea prin metoda cromatografiei în strat sub'iree reali#ea#ă extracţia pesticidelor or$anoclorurate din apă sau din alimente cu

eter etilic sau cloroorm utili#ând aparatul ox'let iar apoi separarea %ideterminarea lor prin cromato$raie în strat su"ţire. e olose%te ca a$ent de eluaren)'exan. poturile o"ţinute sunt de culoare "rună. Aprecierea calitativă %icantitativă se ace vi#ual comparativ cu spoturile unor etaloane.

Metoda cromatografiei în fază gazoasăe "a#ea#ă pe separarea componenţilor vapori#aţi la o anumită temperatură

între două a#e! o a#ă staţionară Bormată dintr)o su"stanţă lic'idă nevolatilă )apie#on ? 2;JD ) ce se distri"uie uniorm pe un suport inert de #ire7bri<e într)ocoloanăD %i o a#ă mo"ilă, un $a# inert, numit $a# purtător Bar$onD, care are rolul dea u%ura scoaterea componenţilor de pe coloană.

/xtra$erea pesticidelor din apă sau din alimente se ace în modul descris lametoda cromato$raiei în strat su"ţire. e#ultatele se o"ţin pe o cromato$ramă su"ormă de pea+)uri. =dentiicarea pesticidului din pro"ă s)a o"ţinut prindeterminarea timpului de reţinere, adică timpul din momentul injectării pro"ei încoloană %i până s)a înre$istrat pea+)ul cur"ei. impul de reţinere este speciiciecărei su"stanţe în condiţiile standard. /stimarea cantitativă se ace prindeterminarea supraeţei o"ţinută pentru pro"a necunoscută raportată la supraeţeleetaloanelor.

Metoda spectrofotometrică:(:)ul extras din apă sau din alimente Bîn modul descris la metoda

cromato$raiei pe strat su"ţireD, este 'idroli#at cu ajutorul unei soluţii alcoolice de'idroxid de sodiu iar clorul re#ultat reacţionea#ă cu o soluţie alcoolică de

!(,



Poluanţi organici

sulocianură de mercur. =onul sulocian re#ultat se determină spectrootometric prinreacţia cu ierul trivalent.

oluţia o"ţinută se spectrootometrea#ă la lun$imea de undă de 80 nm./xtincţia măsurată se raportea#ă la cur"a de etalonare. &&)ul se extra$e din materialul de anali#at cu eter de petrol. e#iduul senitrea#ă cu amestec sulonitric iar produsul de reacţie se extra$e cu eter. &upăîndepărtarea eterului, se di#olvă compusul în "en#en %i, după adău$area de metoxidde sodiu, se o"ţine un derivat colorat ro#)ro%u Bsta"il timp de 90 minuteD care secolorimetrea#ă.

/14/!/ %ozarea carbama'ilor

Metoda cromatografiei în strat sub'ire<etoda se aplică aril)4)metilcar"amaţilor care prin 'idroli#ă dau derivaţi

'idroxilaţi./ste o metodă de separare a unor amestecuri cu mai mulţi componenţi, "a#ată

pe repartiţia dierită a componenţilor între o a#ă mo"ilă Bun solvent sau amestec demai mulţi solvenţiD %i o a#ă staţionară Balumină > neutră sau silica$elD având caurmare deplasarea cu vite#ă dierită a componentelor eluate de a#a mo"ilă de)alun$ul a#ei staţionare Bapar spoturi colorate de la al"astru desc'is la al"astru

purpuriuD.

/14/4/ %ozarea piretroizilor de sinteză

Metoda spectrometrică în domeniul ultra&iolet <etoda se utili#ea#ă pentru determinarea re#iduurilor de pesticide din dierite

su"straturi cu condiţia ca pro"ele să atin$ă un $rad mare de puriicare.(a solvent se olose%te alcoolul etilic deoarece piretroi#ii de sinte#ă au o

solu"ilitate "ună în aest solvent, datorită volatilităţii mai scă#ută decât a altor solvenţi în condiţiile de lucru date. Acest lucru permite trasarea spectrelor ărăintererenţe.

e determină a"sor"ţia în uncţie de structura compusului Bla lun$imi de undăλ U 200)2; nmD.

+&!5& Metoe e anali:< a etilter2/til eterli

(ea mai olosită metodă pentru determinarea metilterţ"util eterului din ape estemetoda .. /PA 320 în care se utili#ea#ă un $a#)cromato$ra prevă#ut cu sistem purge and trap6 Bpurjare %i capcanăD cuplat cu spectrometru de masă.

/xtracţia metilterţ"util eterului din apă prin metodele clasice, cu solvenţior$anici în vederea anali#ei prin cromato$raie de $a#e! extracţia lic'id ) lic'id

!4-



Crinela Dumitrescu

Bîntr)o pâlnie de separareD sau extracţia lic'id)solid Bpe un adsor"ant solid ) (13Deste destul de diicilă.

+&!6& Metoe e anali:< a ioinelor

<etoda utili#ată pentru separare %i detectare, este $a# cromato$raia de înaltăre#oluţie cuplată cu spectrometria de masă de înaltă re#oluţie B:>(C:<D,com"inată cu diluţia i#otopilor din pro"ă la dierite trepte pentru a cuantiicaP(&&C P(&I din pro"ă.

Figura !? - Eaborator pentru dozarea dio,inelor 8 pregătirea probelor

Această te'nică are suicientă sensi"ilitate, selectivitate %i speciicitate pentrudeterminarea cantităţilor exacte de P(&&CP(&I din pro"a prelevată. Parametrii$a# cromato$raiei oeră inormaţii pentru identiicarea i#omerilor Bpo#iţiaatomului de clorD în timp ce parametrii spectrometriei de masă permit dierenţiereaîntre con$enerii omolo$i ai di"en#o) p)dioxinelor policlorurate %i di"en#ouranilor cu un număr dierit de su"stituenţi de clor.

!4!



Poluanţi organici

Capitoll ,

LEGISLAŢIA $N DOMENIUL POLUANŢILOR ORGTANICI

4ivelul alarmant de cre%tere al poluării mediului a ăcut ca statele mem"re săadopte măsuri pentru com"aterea acesteia la scara naţională. &eoarece poluareaeste un enomen transrontalier nu poate i com"ătută în mod eicace doar în

limitele rontierelor naţionale. <ai mult decât atât, anumite măsuri naţionaleîmpiedicau li"era circulaţie a mărurilor în cadrul pieţei comune.Pentru re#olvarea acestor pro"leme s)a impus reali#area unor acţiuni comune

la nivel comunitar. În anul 1972, după prima (onerinţă a -4 asupra mediului,(omisia /uropeană a propus ela"orarea unui pro$ram de acţiune în acest domeniu.Atunci a ost iniţiată le$islaţia europeană cu privire la protecţia mediuluiînconjurător.

Apoi s)a de#voltat pro$resiv un drept comunitar al mediului, care cuprinde unnumăr mare de directive %i re$ulamente. Acestea se reeră la protecţia apelor,calitatea aerului, protecţia lorei %i a aunei, #$omotul, eliminarea de%eurilor.?e$islaţia mediului ţine cont de aspectele economice.

Înainte de anul 193, le$islatia europeană nu avea o "a#ă juridică într)un tratat.

(ompetenţele în domeniul politicii mediului au ost atri"uite în mod explicit(omunităţii europene prin (ctul unic european Bacesta oeră "a#a juridică ormalăansam"lului de re$lementări asupra mediuluiD.

ratatul asupra niunii /uropene a sta"ilit în mod ormal conceptul de#voltăriidura"ile în le$islaţia niunii /uropene. În decem"rie 1992 (onsiliul a adoptat\ Programul Comunitar de politici "i m!suri 5n leg!tur! cu mediul "i de)oltarea

durabil! .În anul 199, Tratatul de la (msterdam a transormat de#voltarea dura"ilă într)

un o"iectiv primordial al niunii /uropene. În e"ruarie 2000 erau în vi$oare 703acte normative comunitare dintre care 2 directive, 128 re$lementări %i 13deci#ii.

Ha#a le$ală a politicii comunitare privind mediul o constituie articolele 178 )

17 ale ratatului (omisiei /uropene.&e#voltarea viitoare a niunii /uropene tre"uie să se onde#e pe principiul

de#voltării dura"ile %i pe un nivel înalt de protecţie a mediului. <ediul tre"uie săie inte$rat în deinirea %i punerea în aplicare a tuturor politicilor economice %isociale ale niunii /uropene, inclusiv comerţ, industrie, ener$ie, a$ricultură,transport %i turism.

Politica de mediu a (omunităţii se $'idea#ă pe următoarele principii!

!4#



Crinela Dumitrescu

precauţie, prevenire, îndepărtarea sursei de poluare %i Icel care poluează@ plăte(te6 .

-"iectivele politicii în domeniul mediului sunt următoarele!E protecţia mediului %i ameliorarea calităţii acestuiaFE protecţia sanătăţii pu"liceFE utili#area prudentă %i raţionaă a resurselor naturaleFE promovarea măsurilor =a nivel internaţional privind re#olvarea

pro"lemelor mediului de dimensiuni re$ionale %i mondiale.Pentru atin$erea acestor o"iective se olosesc anumite instrumente, cum ar i!

E dispo#iţii le$islative, mai ales directive care ixea#ă normele de calitate amediului Bnivelurile de poluareDF

E norme aplica"ile procedurilor industriale Bde emisii, de concepţie, deexploatareDFE norme aplica"ile produselor Blimite de concentraţie sau de emisie pentru

un produs datDFE pro$rame de acţiune în avoarea protecţiei mediuluiFE pro$rame de ajutor inanciar.

niunea /uropeană este implicată în implementarea unei politici active privind protecţia solului, a apei, a climei, a aerului, a lorei %i a aunei dar se vaocupa de pro"lemele de mediu numai atunci când ar putea acţiona mai eicientdecât o pot ace autorităţile naţionale sau re$ionale Bconorm cu principiulsu"sidiarităţiiD.

(cLuis7ul comunitar repre#intă ansam"lul de drepturi %i o"li$aţii comune ce

unesc statele niunii /uropene. Acesta este într)o permanentă evoluţie %i cuprindetotalitatea normelor juridice care re$lementea#ă activitatea instituţiilor /,acţiunile %i politicile comunitare.

Pentru armoni#area cu le$islaţia niunii /uropene, omânia a adoptat acLuis7

ul comunitar . Acesta repre#intă aproximativ 200 de instrumente le$islative careacoperă un număr mare de sectoare, precum poluarea apei %i a aerului, $estionareare#iduurilor %i a produselor c'imice, "iote'nolo$ia, protecţia împotriva radiaţiilor %i conservarea naturii.

În cadrul ne$ocierilor pentru capitolul de mediu, omâniei i)au ost acordate perioade limitate de tran#iţie în ceea ce prive%te re#olvarea unor pro"lemereeritoare la tratarea apelor u#ate menajere provenind din mediul ur"an,deversarea su"stanţelor periculoase în mediul acvatic, de%eurile din am"alaje,

terenurile de depo#itare %i transportul de%eurilor, măsuri inte$rate de prevenire %icontrol al poluării, apa pota"ilă, a$re$atele care uncţionea#ă pe "a#ă de ardere,incinerarea de%eurilor periculoase, emisiile de compu%i or$anici volatili din #onelede depo#itare %i distri"uţie a car"uranţilor sau cele datorate utili#arii solvenţilor or$anici, conţinutul de sul al unor com"usti"ili lic'i#i %i radiaţia ioni#antă în ca#ulexpunerilor în investi$aţii medicale.

Directia 9@1@EEC cu privire la prevenirea poluării inte$rate %i control

!4(



Poluanţi organici

B&irectiva =PP(D are ca scop prevenirea sau minimi#area poluării aerului, apei,solului cau#ată de emisiile instalaţiilor industriale, pentru a se atin$e un nivel înaltde protecţie a mediului. Această directivă impune condiţii certe pentru licenţiereainstalaţiilor industriale. unt ela"orate propuneri cu privire la a%a numitele Cele

mai une Te+nologii Disponibile posi"ile pentru implementare BHAD. tatelemem"re au o"li$aţia de a inventaria %i urni#a date despre principalele emisii %isurse responsa"ile.

,&! A7pete ale le0i7la2iei n oenil op=ilor or0anii @olatili

Directia 81@EC a Parlamentului European "i a Consiliului din 2001 privind

plaoanele naţionale de emisie a anumitor poluanţi atmoserici a ost transpusă înle$islaţia naţională prin -ot!rrea de ?uern 18,@2::,.Pentru limitarea emisiilor de poluanţi speciici de către instalaţiile mari de

ardere în atmoseră Bconorm Directiei Consiliului 88@:9@EEC4 s)a solicitat o perioadă de tran#iţie de ; ani, până în anul 2012.

Directia Consiliului 1%@EC din 1999 privind limitarea emisiilor de compu%ior$anici volatili datorate utili#ării solvenţilor or$anici în anumite activităţi %iinstalaţii, a ost transpusă în le$islaţia naţională prin următoarele acte normative!

-ot!rrea de ?uern 99@2::% modiicată prin! -ot!rrea de ?uern 19:2@2::& @ -ot!rrea de ?uern 6%,@2:: . Prin -ot!rrea de ?uern 1%%9@2:: %i Ordinul

'inistrului 'ediului "i ?ospod!ririi (pelor 8,9@2::, au ost apro"ate procedurilede autori#are %i înre$istrare, de ela"orare a planurilor de reducere a emisiilor de

(-6 %i a "ilanţurilor de solvenţi %i de monitori#are a emisiilor de (-6. Pentruimplementarea acestei directive s)a solicitat o perioadă de tran#iţie de 3 ani, până înanul 201;.

copul -ot!rrii de ?uern 99@2::% este de a preveni sau de a reduceeectele directe sau indirecte ale emisiilor de compu%i or$anici volatili în mediu, în

principal în aer, precum %i potenţialele riscuri ale acestora pentru sănătatea omului%i pentru calitatea mediului.

Printre prevederile acesteia se numără o"li$aţia celor care deţin instalaţiiracordate prin canale de evacuare a $a#elor re#iduale la ec'ipamente de reducere aemisiilor de compu%i or$anici volatili să eectue#e măsurători permanente, continuesau periodice ale emisiilor.

ipul măsurătorilor depinde de cantitatea de car"on or$anic total evacuat întimp de o oră, astel!

E măsurători permanente, în ca#ul în care la punctul inal de evacuare seeli"erea#ă în medie o cantitate e$ală sau mai mare de 10 +$ car"on or$anic totalC'F

E măsurători continue sau periodice, în ca#ul în care la punctul inal deevacuare se eli"erea#ă în medie o cantitate mai mică de 10 +$ car"on or$anictotalC'. e ac cel puţin trei citiri în timpul iecărui exerciţiu de măsurare.

Pentru ca valorile limită de emisie pentru compu%ii or$anici volatili să ie

!44



Crinela Dumitrescu

respectate, tre"uie ca în măsurătorile permanente!E nici una dintre valorile medii #ilnice calculate să nu depă%ească valoarea

limită de emisie pentru (-6FE nici una dintre valorile medii orare să nu depă%ească valoarea limită de

emisie multiplicată cu un actor e$al cu 1,;.iar în măsurătorile periodice!

E în cursul unui exerciţiu de măsurare valoarea medie calculată a tuturor valorilor măsurate să nu depă%ească valoarea limită de emisie pentru (-6F

E nici una dintre valorile medii orare calculate să nu depă%ească valoarealimită de emisie pentru (-6, multiplicată cu un actor e$al cu 1,;.

Directia &2@EC a Parlamentului European si a Consiliului din 2008 privind

limitarea emisiilor de compu%i or$anici volatili datoraţi olosirii solvenţilor or$anici în vopsele, lacuri %i în produsele de reinisare a supraeţelor ve'iculelor aost transpusă prin -ot!rrea de ?uern 7;C200.

Pentru implementarea Directiei Consiliului %@EC privind controlul emisiilor de compu%i or$anici volatili re#ultaţi din depo#itarea benzinei %i distri"uţia sa de laterminale la staţiile service s)a solicitat o perioadă de tran#iţie de ani, până înanul 2010.

Această directivă vi#ea#ă!E instalaţiile de depo#itare a "en#inei la terminaleFE încărcarea %i descărcarea "en#inei în containere la terminaleFE containerele mo"ile Bcisterne auto, va$oane cisterna %i nave luvialeDFE încărcarea %i depo#itarea la staţiile de distri"uţie a "en#inei.

ranspunerea în le$islaţia românească a ost reali#ată prin -ot!rrea de?uern ,8@2::1/ Ordinul 'inisterului industriei "i resurselor %%6@2::1 3 pentruapro"area Kormelor priind inspecţia te+nic! a instalaţiilor/ ec+ipamentelor "i

dispo)itielor utili)ate 5n scopul limit!rii emisiilor de compu"i organici olatili

re)ultaţi din depo)itarea/ 5nc!rcarea/ desc!rcarea "i distribuţia ben)inei la

terminale "i la staţiile de ben)in!4 "i Ordinul 'inisterului apelor "i protecţiei

mediului 681@2::&. -ot!rrea de ?uern ,8@2::1 sta"ile%te cerinţele te'nice de proiectare %i de

exploatare pe care tre"uie să le îndeplinească instalaţiile de depo#itare a "en#ineila terminale, pentru reducerea emisiilor totale anuale de compu%i or$anici volatili,re#ultaţi din operaţiile de încărcare %i depo#itare a "en#inei la iecare instalaţie dedepo#itare la terminale. 6aloarea)ţintă de reerinţă este de 0,01J în $reutate din

cantitatea totală anuală tran#itată.(ontainerele mo"ile tre"uie să asi$ure!

E reţinerea vaporilor remanenţi după descărcarea "en#ineiFE captarea %i reţinerea vaporilor de retur proveniţi de la instalaţiile de

depo#itare la staţiile de "en#ină sau la terminale.Primul termen de implementare a ost 01 ianuarie 2002 %i s)a aplicat

instalaţiilor noi. (onormarea instalaţiilor existente se ace etapi#at, în uncţie de

!45



Poluanţi organici

perioadele de tran#iţie o"ţinute de către iecare a$ent economic, prin ne$ocieriOrdinul 'inisterului mediului "i gospod!ririi apelor 681@2::& pentru

apro"area 4ormelor metodolo$ice privind măsurarea emisiilor de compu%i or$anicivolatili re#ultaţi din depo#itarea %i încărcareaCdescărcarea "en#inei la terminale,

prevede ca măsurătorile să se eectue#e pe luxul evacuat în atmoseră din unităţilede recuperare a vaporilor. ?ocul tre"uie ales astel încât valoarea măsurată să ierepre#entativă pentru luxul evacuat. &e re$ulă, punctul de măsurare tre"uie să sesitue#e la o distanţă e$ală cu cel puţin două diametre ale traseului de evacuare,înainte de desc'iderea acestuia în atmoseră.

=nstalaţiile)anexe utili#ate la încărcarea %i descărcarea "en#inei tre"uieexploatate în conormitate cu instrucţiunile de operare date de urni#or %i să

uncţione#e în conormitate cu perormanţele $arantate de către acesta %i %ă nu pre#intă scur$eri sau pierderi de vapori.Prevederile reeritoare la măsurătorile care tre"uie reali#ate sunt următoarele!

E măsurătorile se ac pe parcursul unei #ile normale de lucru Bcare este deminim 7 oreD, în condiţii normale de operareF

E măsurătorile pot i reali#ate în re$im continuu sau discontinuuFE măsurătorile în re$im continuu se ac pe parcursul unei #ile normale de

lucru, în condiţii normale de operareFE măsurătorile în re$im discontinuu se ac de cel puţin 8 ori pe oră, pe

parcursul unei #ile normale de lucru, în condiţii normale de operareFE măsurătorile se eectuea#ă în cel puţin 0J din numărul total de #ile

calendaristice ale anului sau ale perioadelor în care terminalul este exploatat în

condiţii normale %i unitatea de recuperare a vaporilor uncţionea#ă %i suntreparti#ate uniorm pe parcursul acestor perioade.Alte re$lementări în acest domeniu sunt! Ordinul 'inisterului economiei "i

comerţului &8@2::, privind desemnarea or$anismelor de inspecţie a instalaţiilor,ec'ipamentelor %i dispo#itivelor utili#ate în scopul limitării emisiilor de compu%ior$anici volatili re#ultaţi din depo#itarea, încărcarea, descărcarea %i distri"uţia

"en#inei la terminale %i la staţiile de "en#ină, Ordinul 'inisterului economiei "i

comerţului 61@92@2::, pentru apro"area 4ormelor privind inspecţia te'nică acontainerelor mo"ile utili#ate pentru transerul "en#inei de la un terminal la o staţiede "en#ină, la alt depo#it sau terminal, în scopul limitării emisiilor de compu%ior$anici volatili re#ultaţi din operaţiile de încărcare, transport, descărcare %idistri"uţie a "en#inei la terminale %i la staţiile de "en#ină %i Ordinul 'inisterului

economiei "i comerţului &88@2:: privind recunoa%terea or$anismelor de inspecţiete'nică în exploatare pentru instalaţiile de încărcare %i descărcare a "en#inei,amplasate pe containerele mo"ile.

,&#& A7pete ale le0i7la2iei n oenil polan2ilor or0anii per7i7ten2i

Con&en'ia de la .tocNholm din 22 mai 2001, adoptată de omânia prin Iegea

!46

http://www.apmgr.ro/LEGISLATIE/legi/Ordin%20488_2006.htm







Crinela Dumitrescu

21@2::&, are ca o"iectiv protejarea sănătăţii umane %i a mediului înconjurător împotriva poluanţilor or$anici persistenţi.

Această convenţie constituie un cadru, "a#at pe principiul precauţiei, pentrueliminarea producţiei, a utili#ării, a importului %i a exportului celor mai importanţidoispre#ece poluanţi or$anici persistenţi iniţiali cu caracter prioritar Bpesticide!aldrin, clordan, diclorodieniltricloroetan ) &&, dieldrin, endrin, 'eptaclor,'exacloro"en#en, mirex %i toxaenD, "ienili policloruraţi, 'exacloro"en#en,di"en#o)p)dioxine policlorurate %i di"en#o)urani policloruraţiD, precum %i pentrumanipularea, evacuarea %i eliminarea lor în condiţii optime de si$uranţă sau pentrureducerea emisiilor care re#ultă din producţia neintenţionată de anumiţi poluanţior$anici persistenţi. &e asemenea, convenţia sta"ile%te normele pentru înscrierea de

noi su"stanţe c'imice în convenţie.-"iectivele Planului Kaţional de *mplementare a prevederilor acesteiconvenţii sunt! inter#icerea producerii de poluanţi or$anici persistenţi %i a altor su"stanţe care ar putea i incluse pe lista P-P)urilor în viitor, eliminarea stocurilor de P(H)uri existente, eliminarea 'aldelor %i a de%eurilor de pesticide, eliminareaP-P)urilor neidentiicaţi, reducerea eectelor emisiilor de P-P $enerate deincineratoarele de de%euri, îm"unătăţirea perormanţelor de mediu în sectorulindustrial, în sectorul transporturi, în sectorul ener$etic, îm"unătăţireamana$ementului transporturilor în sectorul ur"an, de#voltarea dura"ilă aa$riculturii ecolo$ice, intensiicarea producerii %i utili#ării unor su"stanţe maicurate %i mai ietine împotriva vectorilor cau#atori de epidemii.

<ăsurile urmăresc evitarea producerii emisiilor accidentale de P-P)uri sau a

utili#ării acestora %i încurajarea unor activităţi economice prietenoase din punct devedere al calităţii mediului.(onvenţia de poluare transrontalieră a aerului adoptată la >eneva în 1979 %i

extinsă în 1993 prin protocolul Aar'us cu privire la poluanţii or$anici persistenţi, aost primul instrument internaţional le$al de soluţionarea pro"lemelor poluăriiaerului.

Protocolul (ar+us din 1993 privind poluanţii or$anici persistenţi are cao"iective controlul, reducerea %i eliminarea emisiilor %i a pierderilor de poluanţior$anici persistenţi.

Conenţia de la >otterdam privind Procedura de consimţ!mnt 5n cuno"tinţ!

de cau)! aplicabil! anumitor produ"i c+imici periculo"i "i pesticidelor care #ac

obiectul acestei conenţii este promovarea acţiunilor responsa"ile %i eorturile

comune a tuturor celor implicaţi pe piaţa internaţională a produselor c'imice periculoase, pentru protecţia sănătăţii omului %i a mediului am"iant. &e asemenea,se prevede acilitarea sc'im"ului de inormaţie despre caracteristicile acestor su"stanţe precum %i sta"ilirea unor re$uli naţionale pentru importul %i exportul lor,în vederea utili#ării produselor ără a aecta mediul. Această convenţie a ostadoptată de omânia prin Iegea 91@2::%.

Directia 6@69@EEC cu privire la restricţiile de vân#are %i olosire a

!4*

http://www.apmgr.ro/LEGISLATIE/legi/L912003.htm






Poluanţi organici

su"stanţelor %i preparatelor nocive BP(H, P(D, amendată prin Directia

8,@&6@EEC , inter#ice comerciali#area %i utili#area acestor materiale în instalaţiileelectrice înc'ise precum sunt transormatoarele de putere, reactoarele,condensatoarele mari, unele condensatoare mici, a$enţii termici.

Directia 89@66@EEC inter#ice olosirea %i reolosirea produselor al căror conţinut de P(H sau P( este mai mare de 0,00;J din masa lor.

Directia 6@&:%@EEC a ost înlocuită de Directia 9@,9@EEC cu privire laeliminarea "ienililor policloruraţi %i trienililor policloruraţi BP(HCP(D. tatelemem"re tre"uie să eectue#e o inventariere a existenţei acestora %i să propună

planuri detaliate de lic'idare a emisiilor corespun#ătoare. ranspunerea acesteidirective la nivel naţional a ost reali#ată prin -ot!rrea de ?uern 16%@2:::

pentru re$lementarea re$imului special privind $estiunea %i controlul "ienililor policloruraţi BP(HD %i ai altor compu%i similari, precum %i prin ordinul 279C2002 privind îniinţarea ecretariatului te'nic pentru $estiunea %i controlul acestor compu%i, în cadrul &irecţiei de $estiune a de%eurilor %i su"stanţelor c'imice

periculoase.Principalele o"iective care vor i urmărite sunt!

E ec'ipamentele ce conţin "ienili policloruraţi în volum mai mare de ; dm

cu o concentraţie de cel puţin 0,0; J, tre"uie lic'idate cât mai curând posi"il, dar nu mai târ#iu de 1 decem"rie 2010, sau 1 decem"rie 201; pentru ţările cueconomia în tran#iţieF

E decontaminarea sau eliminarea ec'ipamentelor se va ace ără a cau#adaune mediului am"iantF

E distru$erea sau decontaminarea, ără pericol pentru mediu, a uleiurilor sau altor lic'ide ce conţin mai mult de 0,00;J P(H cât mai curând posi"il, dar numai târ#iu de 1 decem"rie 201;, sau 1 decem"rie 2020 pentru ţările cu economiaîn tran#iţie.

Deci)ia P(>CO' 92@% cu privire la lic'idarea "ienililor policloruraţi %i asu"stituenţilor acestora are ca scop împiedicarea pătrunderii în mediul maritim aacestora. <ăsurile includ %i opţiuni interimare de depo#itare în sol la adâncimimari.

Protejarea solului, apei %i a aerului de poluarea produsă de mana$ementulcurent al ec'ipamentului electric %i electronic contaminat presupune evitarea$enerării de%eurilor Bcare tre"uie lic'idateD %i reducerea daunelor cau#ate deja.Producătorul va suporta c'eltuielile le$ate de lic'idarea de%eurilor ceea ce îl va

stimula să olosească su"stanţe recicla"ile %i mai puţin periculoase %i să producăec'ipament electronic cu o durată de viaţă mai mare.

/liminarea utili#ării "ienililor policloruraţi în ec'ipamente Btransormatori,condensatori, alţi recipienţi care conţin lic'ideD se va reali#a urmărind următoarele

priorităţi!E identiicarea, etic'etarea %i scoaterea din circulaţie în timp a

ec'ipamentelor care conţin BP(HD în concentraţie mai mare de 10J %i într)un

!4+



Crinela Dumitrescu

volum mai mare de 0,; litri, în concentraţie mai mare de 0,0;J %i într)un volummai mare de ; litri %i apoi în concentraţie mai mare de 0,00;J %i într)un volum maimare de 0,0; litriF

E reducerea expunerilor %i a riscului precum %i controlul utili#ării P(HFE ec'ipamentele care conţin P(H nu vor i exportate sau importate decât în

scopul $estionării raţionale a de%eurilorFE nu vor i recuperate su"stanţele în scopul reolosirii acestora în

ec'ipamente ce conţin lic'ide cu o concentraţie mai mare de 0,00;J P(HBexceptând operaţiile de întreţinereD.

Alte re$lementări sunt prevă#ute în -ot!rrea ?uernului >omniei 2%,@2::6

privind $estionarea uleiurilor u#ate pentru apro"area listei cuprin#ând de%eurile,

inclusiv de%eurile periculoase %i -ot!rrea ?uernului >omniei 16%@2::: pentrure$lementarea re$imului special privind $estiunea %i controlul "ienililor policloruraţi %i ale altor compu%i similari.

,&(& A7pete ale le0i7la2iei n oenil pro7elor pentr prote2iaplantelor =i /ioie

În vederea aderării la niunea /uropeană, omânia a tre"uit să transpună %i săimplemente#e le$islaţia / reeritoare la omolo$area produselor pentru protecţia

plantelor %i a produselor "iocide.Apro"area %i olosirea acestor produse în a$ricultură este controlată de

Directia Consiliului E 91@&1&@EEC , care se ocupă de plasarea produselor de

protecţie a plantelor pe piaţ!. Pentru a putea i înre$istrate de către autorităţileeuropene sau naţionale, pesticidele sunt supuse unor teste ri$uroase prin caretre"uie să se dovedească aptul că produsul nu va avea vreun eect ne$ativ asupraoamenilor %i asupra mediului. &irectiva este transpusă în le$islaţia românească prin

-ot!rrea de ?uern 1,,9@2::&, %i Ordinul Comun &21@86@8%2 al 'inistrului

(griculturii/ P!durilor "i De)olt!rii >urale/ 'inistrului 'ediului "i ?ospod!ririi

(pelor "i 'inistrului S!n!t!ţii.Prin implementarea le$islaţiei în acest domeniu, (omisia /uropeană urmăre%te

reducerea riscului pe care îl pre#intă pesticidele asupra populaţiei %i a mediului, prin înlocuirea cu unele su"stanţe mai puţin toxice %i mai si$ure %i încurajareaa$riculturii ecolo$ice. e vor sprijini controlul, monitori#area %i cercetarea îndomeniul pesticidelor, evaluarea comparativă pentru înlocuirea unor su"stanţe

periculoase, se vor or$ani#a campanii de populari#are %i instruire a utili#atorilor %idistri"uitorilor de pesticide privind controlul %i manipularea acestora. - altămasură prevă#ută în propunerea (omisiei /uropene se reeră la inter#icereaaplicării aeriene a pesticidelor.

Atri"uţiile de autoritate teritorială de protecţie a plantelor este exercitată îniecare judeţ de către nitatea 0itosanitar!& Aceasta controlea#ă respectareadispo#iţiilor le$ale reeritoare la desă%urarea acţiunilor de protecţie a plantelor %i

!4,

http://www.apmgr.ro/LEGISLATIE/legi/hg%20235-2007.htm







Poluanţi organici

$estionarea produselor de protecţie a acestora pe între$ teritoriul judeţului Bîna$ricultură %i silvicultură, precum %i în alte sectoare ce utili#ea#ă asemenea

produse, indierent de orma de proprietate %i de or$ani#are a activităţiiD. Directia Parlamentului European "i Consiliului 98@8@CE transpusă în

le$islaţia românească prin -ot!rrea de ?uern 9,@2::, re$lementea#ă plasarea

pe piaţ! a produselor biocide. Aceasta sta"ile%te că produsele "iocide vor putea icomerciali#ate numai după ce testarea lor de către o comisie de specialitatedovede%te că acestea nu au eect ne$ativ asupra sănătăţii oamenilor %i animalelor %inici impact ne$ativ asupra mediului.

(onorm -ot!rrii de ?uern 9,@2::,, modiicată %i completată, produsele

biocide sunt su"stanţele active %i preparatele care conţin una sau mai multe

su"stanţe active Bcondiţionate într)o ormă în care sunt urni#ate utili#atoruluiD caresă distru$ă, să impiedice, să acă inoensivă %i să prevină acţiunea, sau să exerciteun alt eect de control asupra oricărui or$anism dăunător, prin mijloace c'imice sau

"iolo$ice.Produsele "iocide sunt încadrate în următoarele $rupe!

E De)in#ectante "i produse biocide 5n general Bpentru spaţii private %i pu"lice, pentru industria alimentară %i industria de preparare a urajelor, pentrude#inecţia apei pota"ileDF

E Conseranţi Bpentru produse îm"uteliate, pentru lemn, pentru i"re, piele,#idărie, cauciuc, pentru instalaţii de răcire, pentru luidele utili#ate în metalur$ieDF

E Pesticide non7agricole Brodenticide, avicide, moluscocideDFE (lte produse biocide Bconservanţi pentru produse alimentare sau uraje,

luide pentru îm"ălsămareD.Autoritatea competentă pentru re$lementarea re$imului produselor "iocide peteritoriul omâniei este <inisterul ănătăţii. (omisia 4aţională pentru ProduseHiocide B(4PHD din cadrul ministerului are ca atri"uţii autori#area %i înre$istrarea

produselor "iocide precum %i plasarea acestora pe piaţă.Pentru a putea i autori#ate, produsele "iocide tre"uie să îndeplinească

simultan condiţiile următoare!E să conţină numai su"stanţele active care sunt incluse în Iista

substanţelor actie/ aprobate de comunitatea european!/ admise 5n componenţa

produselor biocide” sau Iista substanţelor actie/ aprobate de comunitatea

european!/ admise 5n componenţa produselor biocide cu risc sc!)ut”FE în condiţii normale de utili#are tre"uie să ie eiciente, să nu ai"ă eecte

nocive asupra sănătăţii omului sau animalelorFE să nu aecte#e mediul înconjurătorFE să nu ai"ă eecte inaccepta"ile asupra or$anismelor)ţintă Bde exemplu,

re#istenţă încruci%atăD.Aceste caracteristici ale produselor "iocide se determină prin eectuarea unor

teste %i anali#e recunoscute oicial.&e cele mai multe ori reerirea la un pesticid nu se ace olosind denumirea

!5-



Crinela Dumitrescu

%tiinţiică ci cea u#uală sau comercială. În acest ca# sunt utile cataloa$ele de pesticide care cuprind inormaţii complete despre acestea, cum ar i Iista

produselor pesticide ai)ate pentru pro#ila$ia sanitar7uman!” ela"orată anual de<inisterul ănătaţii %i ”Code$ul produselor de protecţia plantelor omologate

pentru a #i utili)ate 5n >omnia”, ela"orat de <inisterul A$riculturii, Pădurilor %i&e#voltării urale.

În ta"elul 21 sunt exempliicate câteva produse care sunt utili#ate la noi înţară.

*abelul 21 - ,emple de produse pesticide utilizate în prezent %enumire @

*ip produs @ )rupăto,icitate

.ubstan'aacti&ă

Clasa chimică

a substan'ei acti&e

9r/ a&iz (i

dataeliberării

Firma producătoare

A4=6-20 /(C

insecticidC ===dic'lorvos or$anoosorice

0C19.07.2002

('imcomplex)Hor#e%ti

_-:=4/( 2;C

insecticidC===delt'amet'rin

piretroi#i desinte#ă

213C2.01.2002

HaRer)Iranţa

A?IA(-4;0 TPC

insecticidC=6a#ametip'os or$anoosorice

1012C1;.0.2001

4ovartis)/lveţia

(:A<P=-4;0 TPC

un$icidC===

'idroxid decupru %i ;0 Jcupru metalic

anor$anice1;;C1;.08.1998

4uarm)Austria

&=AG-(AH30 (/C

ier"icidC=6 "utilat car"amaţi

;;2C0.10.1978

-ltc'im)âmnicu6âlcea

Prin re$lementări speciice, ţinând cont de toxicitatea cronică a pesticidelor care#ultat al însumării în timp a eectelor unor do#e mici repetate, a ost sta"ilitălimita ma$im! admisibil! pentru acestea Brepre#intă concentraţiile lipsite denocivitateD.

oleranţele pentru produsele or$anoosorice ale alimentelor sunt exprimate în ppm, limitele maxime admise iind cele sta"ilite de -r$ani#aţia <ondială aănătăţii. &e exemplu, se admit! pentru &icloros 0,02 ppm în lapte %i produselactate %i 0,0; ppm în carne, pentru &ia#inon 0,02 ppm în lapte %i 0,07 ppm încarne, pentru Paration 0,01 ppm în carne %i icat.

(onorm Iegii &,8@2::2 Bmodiicată %i completatăD priind calitatea apei

potabile/ concentraţiile ma$ime admise B(<AD pentru pesticide în apa pota"ilăsunt de 0,0 g$Cl Bpentru aldrin, dieldrinD %i 0,10 g$Cl Bpentru alte pesticideD.

!5!



Poluanţi organici

Prin pesticide)total se înţele$e suma tuturor compu%ilor individuali detectaţi %icuantiicaţi în urma procedurii de monitori#are B(<A pesticide)total U 0,;0 g$ClD.

-ot!rrea ?uernului >omniei 1218@2:: priind stabilirea cerinţelor

minime de securitate "i s!n!tate 5n munc! pentru asigurarea protecţiei lucr!torilor

5mpotria riscurilor legate de pre)enţa agenţilor c+imici prevede aloarea limit!

obligatorie naţional! de e$punere pro#esional! pentru iecare a$ent c'imic, ţinândcont de valoarea limită sta"ilită la nivelul niunii /uropene.

Haloarea limit! obligatorie naţional! de e$punere pro#esional! repre#intăvaloarea limită a mediei ponderate cu timpul pe o perioadă speciicată B3 ore sautermen scurt ) maximum 1; minuteD a concentraţiei a$entului c'imic în aer, în #onade respiraţie a an$ajatului.

Până în pre#ent, nu există metode si$ure, unanim acceptate, pentru calculareado#ei nepericuloase a unei su"stanţe.În ta"elul 22 sunt pre#entate valorile limită o"li$atorii naţionale de expunere

proesională ale pesticidelor, conorm -ot!rrii ?uernului >omniei 1218@2:: .

*abelul 22 - >alorile limită obligatorii na'ionale de e,punere profesională alecompu(ilor din pesticide

9r/crt/

gent chimic

>aloarea limită obligatoriena'ională de e,punere profesională

"mg:m! #

ore *ermen scurt "15 min/#

1. Aldrin 0,2 0,2;2. &ieldrin 0,0 0,1. && P 0,; 1,08. &&6P 0,; 1,;;. <alation 7,0 10,0. ?indan P 0, 0,;7. Paration 0,0; 0,1;

Psu"stanţele pot pătrunde în or$anism prin piele sau mucoase.

În Kormele ?enerale de Protecţie a 'uncii se menţionea#ă aloarea limit!

biologic! obligatorie naţional! pentru expunerea la pesticide, "a#ată pe valoarea

limită a niunii /uropene. (onorm:otărârii >uvernului omâniei 1213C200 aloarea limit! biologic!

obligatorie naţional! B6?H-D repre#intă limita concentraţiei unui a$ent c'imicrelevant Bîn mediul său "iolo$ic de reerinţăD, a meta"olitului său, astel încât stareade sănătate a celui expus să nu ie alterată Bta"elul 2D.

*abelul 2! - >aloarea limită biologică obligatorie na'ională pentru pesticide

!5#



Crinela Dumitrescu

9r/crt/

.ubstan'a +ndicator biologic

Material biologic

Momentul recoltării

>EA

1. Aldrin Aldrin sân$e sâr%it sc'im" 10 M$Cl

2. && && sân$e sâr%it sc'im" 20 M$C100 ml. &ieldrin &ieldrin sân$e sâr%it sc'im" 10 M$C100 ml8. :(: :(: ser sâr%it sc'im" 1;0 M$Cl

;. ?indank)'exaclorociclo'exan

sân$e sâr%it sc'im" 20 M$Cl

. Paration

p)nitroenoltotal

urină sâr%it sc'im" ;00 M$Cl

activitatecolinestera#ică sân$e înainteasc'im"ului scădereZ0 J

Ordinul 'inisterului (griculturii/ (limentaţiei "i P!durilor %9@2::2, Ordinul

'inisterul S!n!t!ţii "i 0amiliei 6:6@2::2 %i Ordinul 'inisterul (pelor "i

Protecţiei 'ediului 19&&@2::2 prevăd inter#icerea utili#ării pe teritoriul omânieia produselor de u# itosanitar conţinând anumite su"stanţe active.

,&4& A7pete ale le0i7la2iei n oenil e=erilor

Directia cadru priind de"eurile 7;C882C//(, amendată de Directia

Consiliului 91@1,@EEC a ost transpusă în ţara noastră prin Iegea &2@2::1 pentruapro"area -rdonanţei de r$enţă 73C2000. -"iectul acestei ordonanţe de ur$enţă îlconstituie re$lementarea activităţilor de $estionare a de%eurilor în condiţii de

protecţie a sănătăţii populaţiei %i a mediului %i se aplică! de%eurilor menajere,de%eurilor de producţie, de%eurilor de construcţie %i demolări, precum %i de%eurilor

periculoase.Pentru implementarea Directiei 9&@2@EC privind am"alajele %i de%eurile din

am"alaje s)a solicitat o perioadă de tran#iţie de ani, până în anul 2010. >eglementarea Consiliului 2&,,@92 cu privire la exportul %i importul

produselor c'imice periculoase, sta"ile%te un sistem comun de înre$istrare %iinormare pentru importurile din ţările din lumea a treia %i exporturile către ele aunor c'imicale care sunt inter#ise sau sever limitate din cau#a eectelor acestora

asupra sănătăţii omului %i a mediului.Conenţia de la asel cu privire la controlul mi%cării transrontaliere ade%eurilor periculoase %i a lic'idării lor a ost adoptată în 1939. Acest tratat $lo"al

privind mediul re$lementea#ă strict mi%carea transrontalieră a de%eurilor periculoase %i impune o"li$aţia celor implicaţi de a se asi$ura că astel de de%eurisunt controlate %i lic'idate ără daune asupra mediului. În conormitate cu

principiile de "a#ă ale (onvenţiei Hasel, mi%carea transrontalieră a de%eurilor periculoase tre"uie redusă la un minim ce corespunde unui mana$ement de mediu

!5(



Poluanţi organici

sănătos, de%eurile periculoase tre"uie tratate %i lic'idate cât se poate de aproape desursa lor de $enerare, iar $enerarea lor tre"uie redusă %i minimi#ată la sursă.

>eglementarea 2,9@9%@EEC cu privire la suprave$'erea %i controlultransportului de%eurilor atât în interiorul (omunităţii /uropene cît %i cel de intrare%i ie%ire din ea, are ca scop implementarea (onvenţiei Hasel pentru transportareade%eurilor. A%a numita * Iista ro"ie cuprinde doar câteva tipuri de de%euri, printrecare P(HCP(.

(onorm Ordinului 219@2::2 al 'inisterului S!n!t!ţii "i 0amiliei privindapro"area Kormelor te+nice priind gestionarea de"eurilor re)ultate din

actiit!ţile medicale "i a 'etodologiei de culegere a datelor pentru ba)a naţional!

de date priind de"eurile re)ultate din actiit!ţile medicale, $eneratorii de de%euri

inecţioase se împart în trei cate$orii!E producătorii mari Bspitalele judeţene %i municipale, clinicile universitare,institutele de cercetare medicală %i armaceutică, A$enţia 4aţională a<edicamentului, institutele de medicină le$ală, serviciile judeţene de medicinăle$ală, unităţile preclinice din universităţile %i acultăţile de medicină %i armacie,unităţile de producţie, depo#itare %i păstrare a medicamentelor %i a produselor

"iolo$iceDFE producătorii medii Bcentrele de dia$nostic %i tratament, centrele de

transu#ii, centrele de recoltare %i conservare a sân$elui, la"oratoarele, spitalele de pneumolo$ie, ca"inetele medicale de orice specialitate %i ca"inetele stomatolo$ice,spitalele %i clinicile particulareDF

E producătorii mici Bla"oratoarele de te'nică dentară, la"oratoarele de

sănătate mentală, spitalele de "olnavi psi'ici cronici, spitalele de recuperare, "a#elede tratament "alnear, sălile de pre$ătire a cadavrelor din cadrul serviciilor unerare,centrele de plasament, centrele de în$rijire %i asistenţă, ca"inetele medicale dininstituţii, întreprinderi, %coli, licee, $rădiniţe, ca"inetele pentru reali#area tatuajelor,centrele pentru tratamente cosmeticeCînrumuseţare, unităţile armaceutice )armacii, dro$'erii, centrele de optică medicală, centrele de acupuncturăD.

Am"alajul în care se ace colectarea %i care vine în contact direct cu de%eurile periculoase re#ultate din activitatea medicală este de unică olosinţă %i se elimină odată cu conţinutul. &epo#itarea temporară tre"uie reali#ată în uncţie de cate$oriilede de%euri colectate la locul de producere. ransportul de%eurilor periculoase înincinta unităţii sanitare se ace pe un circuit separat de cel al pacienţilor %ivi#itatorilor. &e%eurile sunt transportate cu ajutorul unor cărucioare speciale sau cu

ajutorul containerelor mo"ile. (ărucioarele %i containerele mo"ile se spală %i sede#inectea#ă după iecare utili#are, în locul unde sunt descărcate.

<etodele olosite pentru eliminarea inală a de%eurilor re#ultate din activitateamedicală sunt! incinerarea Bincineratoarele tre"uie să respecte normele %istandardele în vi$oare privind emisiile de $a#e în atmoseră %i pe cele privitoare la

produsele secundare re#ultate din procesul de incinerareD %i depo#itarea îndepo#itul de de%euri. ?a nivelul unităţii sanitare de%eurile periculoase pot i supuse

!54



Crinela Dumitrescu

tratamentelor de neutrali#are, cum ar i! autoclavare, de#inecţie c'imică,de#inecţie cu microunde, încapsulare, iradiere, înainte de a i eliminate inal prindepo#itare în depo#itul de de%euri.

(onorm cerinţelor le$islaţiei europene, documentele strate$iei naţionale de$estionare a de%eurilor cuprind o"iectivele ţării noastre în acest domeniu iar planulde implementare conţine detaliile reeritoare la acţiunile ce tre"uie întreprinse

pentru îndeplinirea o"iectivelor, precum %i modul de desă%urare a lor Bcu termene%i responsa"ilităţiD. Acestea au ost re$lementate prin -ot!rrea de ?uern

1&6:@2::&. trate$ia a ost ela"orată pentru perioada 200 @ 201.<ăsurile prevă#ute pentru de%eurile medicale sunt!

E îm"unătăţirea colectării separate a de%eurilor $enerate din activităţile

medicaleFE tratarea de%eurilor eliminate în condiţii de si$uranţă pentru sănătatea populaţiei si a mediuluiF

E reducerea cantităţilor de de%euri depo#itate necontrolatFE înc'iderea instalaţiilor neconormeFE inter#icerea depo#itării inale a de%eurilor inecţioase ără pretratareFE utili#area unor te'nolo$ii de pretratare *curate.

Directia Consiliului 99@%1@EC priind depo)itarea de"eurilor î%i arecorespondentul în -ot!rrea de ?uern 12@2::2 privind depo#itarea de%eurilor.Pentru implementarea acestei directive s)a solicitat o perioadă de tran#iţie de 10ani, până în anul 2017.

Deci)ia Comisiei ,%2@2:::@EC , amendată de &eci#ia (omisiei 119C2001C/(

priind lista de"eurilor a ost transpusă în ţara noastră prin -ot!rrea de ?uern8,@2::2 privind evidenţa $estiunii de%eurilor %i pentru apro"area listei de%eurilor,inclusiv a de%eurilor periculoase. ?e$islaţia sta"ile%te cadrul le$al %i măsurile carese impun pentru $estionarea de%eurilor medicale pe termen scurt %i lun$.

Directia Parlamentului European "i a Consiliului 6@2:::@EC priind

incinerarea de"eurilor a ost transpusă în ţara noastră prin -ot!rrea de ?uern

128@2::2 privind incinerarea de%eurilor. Pentru implementarea acestei directive s)asolicitat o perioadă de tran#iţie de 10 ani, până în anul 2017.

Articolul 22 al acestei 'otărâri stipulea#ă aptul că, începînd cu 1 ianuarie2007, până la sâr%itul primului trimestru al iecărui an, Autoritatea administraţiei

pu"lice centrale pentru sănătate va raporta către (omisia /uropeană înc'idereainstalaţiilor neconorme %i cantităţile de de%euri medicale tratate anul precedent.

(onorm acestei 'otărâri, constituie contravenţie cu amendă de 2;00 @ ;00lei pentru unităţile medicale care nu respectă prevederile calendarului de înc'iderea instalaţiilor de tratare termică a de%eurilor periculoase.

trate$ia de $estionare a de%eurilor ela"orată de către <inisterul mediului %i$ospodăririi apelor precum %i Ordinul 121,@2::% pentru apro"area * Kormatiului

te+nic priind incinerarea de"eurilor” al aceluia%i minister, au ca o"iectivexcluderea incineratoarelor din iecare unitate medicală sau a incineratoarelor de

!55



Poluanţi organici

capacitate mică.Activitatea de eliminare a de%eurilor medicale inecţioase va i externali#ată %i

se va ace în instalaţii de capacitate mare, amplasate în aara #onelor re#idenţiale.ermenul limită pentru înc'iderea instalaţiilor existente, conorm cu -ot!rrea de

?uern 28@2::, %i în acord cu le$islaţia europeană, este 1 decem"rie 2003.Principiile speciice activităţii de $estionare a de%eurilor de am"alaje,

conorm -ot!rrii ?uernului >omniei 21@2::, privind $estionareaam"alajelor %i a de%eurilor de am"alaje Bcu modiicările %i completările ulterioareD,sunt!

E prevenirea producerii de de%euri de am"alajeFE reutili#area am"alajelorF

E reciclarea de%eurilor de am"alajeFE alte orme de valoriicare a de%eurilor de am"alaje care să conducă lareducerea cantităţilor eliminate prin depo#itare inală.

Am"alajele tre"uie să ie conorme cu!E standardele române sau standardele naţionale ale statelor mem"re ale

niunii /uropene, care adoptă standarde europene armoni#ateFE standardele române, pentru domeniile în care nu sunt adoptate standarde

europene armoni#ate.Am"alajele reutili#a"ile tre"uie să corespundă unor reutili#ări multiple, să ie

posi"ilă aplicarea sistemului depo#it pentru acestea, astel încât să se asi$ure unnumăr optim de cicluri de utili#are.

-peratorii economici care produc produse am"alate în am"alaje reutili#a"ile

sunt o"li$aţi!E să or$ani#e#e un sistem pentru colectarea, în vederea reutili#ării multiple

a am"alajelor, prin operatorii economici care comerciali#ea#ă aceste produse sau prin centre speciali#ate de colectare a acestor tipuri de am"alajeF

E să asi$ure o distri"uţie optimă în teritoriu %i o capacitate corespun#ătoarea centrelor speciali#ate de colectare, astel încât acestea să poată prelua de laconsumatori am"alajele reutili#a"ileF

E să inorme#e consumatorii asupra sistemului depo#it %i asupra sistemuluide colectare a am"alajelor reutili#a"ile în vederea asi$urării reutili#ării multipleFsă marc'e#e sau să înscrie pe am"alaj ori pe etic'etă sinta$ma \Am"alajreutili#a"il\.

E să inorme#e comercianţii %iCsau consumatorii despre încetarea reutili#ăriiunui anumit tip de am"alaj %i să asi$ure preluarea acestora încă luni de la dataîncetării utili#ării lor.

E să primească am"alajele reutili#a"ile la sc'im" sau să ram"urse#ecumpărătorului valoarea am"alajului restituit, plătită de acesta la ac'i#iţionarea

produsului am"alat.-"iectivele privind valoriicarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu

recuperare de ener$ie %i, respectiv, reciclarea de%eurilor de am"alaje ce tre"uie

!56







Crinela Dumitrescu

atinse la nivel naţional sunt următoarele!E valoriicarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de

ener$ie a minimum ;0J din $reutatea de%eurilor de am"alaje, până la data de 1decem"rie 2011F

E valoriicarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare deener$ie a minimum 0J din $reutatea de%eurilor de am"alaje, până la data de 1decem"rie 201F

E reciclarea a minimum 2;J din $reutatea totală a materialelor de am"alajconţinute în de%eurile de am"alaj, cu minimum 1;J pentru sticlă, 'ârtieCcarton %i

pentru metal, din $reutatea iecărui tip de material conţinut în de%eurile de am"alaj, până la data de 1 decem"rie 200F

E reciclarea a minimum 0J pentru 'ârtieCcarton %i minimum ;0J pentrumetal, din $reutatea iecărui tip de material conţinut în de%eurile de am"alaj, pânăla data de 1 decem"rie 2003F

E reciclarea a minimum 1;J pentru plastic %i pentru lemn, din $reutateaiecărui tip de material conţinut în de%eurile de am"alaj, până la data de 1decem"rie 2011F

E reciclarea a minimum ;;J din $reutatea totală a materialelor de am"alajconţinute în de%eurile de am"alaje, cu minimum 0J pentru sticlă %i minimum22,;J pentru plastic, considerându)se numai materialul reciclat ca material plastic,din $reutatea iecărui tip de material conţinut în de%eurile de am"alaj, până la datade 1 decem"rie 201.

-ot!rrea ?uernului >omniei &&8@2::, privind de%eurile de ec'ipamente

electrice %i electronice transpune în le$islaţia naţională Directia 2::2@9@EC privind de%eurile de ec'ipamente electrice %i electronice %i Directia 2::%@1:8@EC

de modiicare a Directiei 2::2@9@EC privind de%eurile de ec'ipamente electrice%i electronice.

Această 'otărâre are ca scopuri!E prevenirea producerii de de%euri de ec'ipamente electrice %i electronice %i

reolosirea, reciclarea %i alte orme de valoriicare a acestora, astel încât să sereducă volumul de de%euri eliminateF

E îm"unătăţirea perormanţelor privind protecţia mediului %i sănătăţii populaţiei prin acţiunile desă%urate de toţi operatorii implicaţi în ciclul de viaţă alec'ipamentelor electrice %i electronice Bproducători, importatori, distri"uitori,consumatori %i, în particular, acei operatori economici care sunt direct implicaţi în

tratarea de%eurilor de ec'ipamente electrice %i electroniceD.Producătorii de ec'ipamente electrice %i electronice tre"uie!

E să acilite#e operaţiunile de demontare %i valoriicare a componentelorFE să prevadă posi"ilităţi de reolosire %i reciclare a de%eurilor de

ec'ipamente electrice %i electronice, a componentelor %i materialelor lor.E să nu o"strucţione#e reolosirea acestor ec'ipamente prin impunerea unor

caracteristici speciice de proiectare sau prin procedee speciice de a"ricare Bcu

!5*



Poluanţi organici

excepţia ca#ului în care aceste caracteristici speciice de proiectare sau procedeespeciice de a"ricare pre#intă avantaje determinante în ceea ce prive%te protecţiamediului %iCsau cerinţele de securitateD.

Autorităţile administraţiei pu"lice locale au o"li$aţia să colecte#e separatde%eurile de ec'ipamente electrice %i electronice de la $ospodăriile particulare %i să

pună la dispo#iţia producătorilor spaţiile necesare pentru îniinţarea punctelor decolectare selectivă a acestora.

Punctele de colectare se amplasea#ă în locuri %i la distanţe care să asi$ure unacces u%or, ţinând seama în special de densitatea populaţiei. Preluarea de%eurilor deec'ipamente electrice %i electronice de la posesorii inali %i distri"uitori se va ace$ratuit sau contra unei compensaţii care să ţină seama de valoarea componentelor.

Pot i reu#ate la colectare acele ec'ipamente care pre#intă riscuri princontaminare pentru securitatea %i sănătatea personalului din punctele de colectare.Producătorii sunt o"li$aţi să se asi$ure ca toate de%eurile colectate să ie

transportate la instalaţiile de tratare autori#ate Bcu excepţia ca#ului în care aparatelesunt reolosite în între$imeD.

(olectarea %i transportul de%eurilor colectate selectiv se eectuea#ă astel încâtsă optimi#e#e reolosirea %i reciclarea componentelor sau aparatelor între$i care poti reolosite sau reciclate.

e prevede ca până la 1 decem"rie 2003, rata medie anuală de colectareselectivă de de%eurilor de ec'ipamente electrice %i electronice pe cap de locuitor

provenite de la $ospodăriile particulare să ie de 8,00 +$. -ot!rrea ?uernului >omniei 2%,@2::6 privind $estionarea uleiurilor u#ate

transpune Directia 6,@&%9@CEE privind eliminarea uleiurilor u#ate.(onorm acestei 'otărâri este inter#isă persoanelor i#ice %i operatorilor economici!

E deversarea uleiurilor u#ate în apele de supraaţă, apele su"terane, apelemării teritoriale %i în sistemele de canali#areF

E evacuarea pe sol sau depo#itarea în condiţii necorespun#ătoare auleiurilor u#ate, precum %i a"andonarea re#iduurilor re#ultate din valoriicarea %iincinerarea acestoraF

E valoriicarea %i incinerarea uleiurilor u#ate prin metode care $enerea#ă poluare peste valorile limită admise de le$islaţia în vi$oareF

E amestecarea dieritelor cate$orii de uleiuri u#ate %iCsau cu alte tipuri deuleiuri conţinând "ienili policloruraţi sau alţi compu%i similari %iCsau cu alte tipuri

de su"stanţe %i preparate c'imice periculoaseFE amestecarea uleiurilor u#ate cu motorină, ulei de piroli#ă, ulei nerainat

tip P, solvenţi, com"usti"il tip P %i re#iduuri petroliere %i utili#area acestuiamestec drept car"urantF

E amestecarea uleiurilor u#ate cu alte su"stanţe care impuriică uleiurileFE incinerarea uleiurilor u#ate în alte instalaţii decât cele prevă#ute în

-ot!rrea ?uernului 128@2::2, cu modiicările %i completările ulterioareF

!5+



Crinela Dumitrescu

E colectarea, stocarea %i transportul uleiurilor u#ate în comun cu alte tipuride de%euriF

E $estionarea uleiurilor u#ate de către persoane neautori#ateFE utili#area uleiurilor u#ate ca a$ent de impre$nare a materialelor.

-peratorii economici autori#aţi să desă%oare activităţi de $estionare auleiurilor u#ate sunt o"li$aţi să întocmească planurile de intervenţie pentru situaţiiaccidentale %i să asi$ure condiţiile de aplicare a acestora.

taţiile de distri"uţie a produselor petroliere %i alţi operatori economici carecomerciali#ea#ă uleiuri de motor %i de transmisie sunt o"li$aţi!

E să amenaje#e în incintă un spaţiu de colectare a uleiurilor u#ate sau într)o#onă alată la o distanţă accepta"ilă pentru clienţi %i să asi$ure colectarea cu titlu

$ratuit a acestora pentru tipurile de uleiuri comerciali#ateFE să predea uleiurile u#ate colectate operatorilor economici autori#aţiFE să ai%e#e la loc vi#i"il indicatoare privind amplasarea spaţiilor de

colectare.6aloriicarea uleiurilor u#ate se reali#ea#ă cu prioritate prin re$enerare Bîn

ca#ul în care uleiurile u#ate se pretea#ă acestei operaţiiD, prin coincinerare %i prinalte operaţii de valoriicare sau prin incinerare Bcând nu este posi"ilă re$enerareaD,cu respectarea valorilor limită de emisie.

Alte re$lementări în domeniul de%eurilor sunt prevă#ute în! -ot!rrea

?uernului >omniei %&9@2::, privind depo#itarea de%eurilor, Ordinul

'inisterului 'ediului "i ?ospod!ririi (pelor 926@2::, privind procedura deraportare a datelor reeritoare la am"alaje %i de%euri de am"alaje, Ordonanţa de

rgenţ! 1@2::1 privind $estionarea de%eurilor industriale recicla"ile, Ordonanţade rgenţ! 68@2::: privind re$imul de%eurilor.

,&5& A7pete ale le0i7la2iei n oenil 7/7tan2elor are ontri/ie lai7tr0erea 7tratli e o:on

Prin le$ea 38C199 omânia a aderat la (onenţia priind protecţia stratului

de o)on adoptată la 6iena în anul 193; %i la Protocolul priind substanţele care

epui)ea)! stratul de o)on, adoptat la <ontreal la 1 septem"rie 1937. &easemenea, a acceptat (mendamentele la Protocolul de la 'ontreal privindsu"stanţele care epui#ea#ă stratul de o#on, adoptate la ?ondra Bîn anul 199D, la(open'a$aB în anul 2001D %i la <ontreal Bîn anul 2001D.

Protocolul de la 'ontreal este primul acord internaţional ecolo$ic care a avutca o"iectiv reducerea su"ţierii stratului de o#on %i a creat un nou tip deresponsa"ilitate în ceea ce prive%te mediul înconjurător.

Pro$ramul 4aţiunilor nite pentru <ediu B4/PD, a declarat #iua de 1septem"rie ca iind ”Ziua *nternaţional! a Stratului de O)on”.

&acă în anul 1937 erau numai 28 de ţări semnatare ale protocolului, în pre#ent,cei 191 de semnatari au redus mai mult de 9; la sută din su"stanţele care contri"uie

!5,



http://www.apmgr.ro/LEGISLATIE/legi/O9272005.htm



http://www.apmgr.ro/LEGISLATIE/legi/ou%2016-2001.htm















Poluanţi organici

la distru$erea stratul de o#on.eacerea stratului de o#on, prevă#ută iniţial pentru anul 20;0 este întâr#iată

din cau#a eectelor ne$ative ale încăl#irii $lo"ale. Astă#i se preconi#ea#ă ca până înanul 207; stratul de o#on să revină la dimensiunile sale de dinainte de anul 1930.

/orturile de scădere ale emisiilor de $a#e cu eect de seră în omânia suntconcreti#ate în! Planul naţional de acţiune pentru sc+imb!ri climatice %i

Programul naţional de eliminare treptat! a substanţelor care epui)ea)! stratul de

o)on.Ordonanţa ?uernului >omniei 39C1999 privind re$imul comercial %i

introducerea unor restricţii la utili#area 'idrocar"urilor 'alo$enate care distru$stratul de o#on, re$lementea#ă importul, exportul, vân#area, utili#area, recuperarea,

reciclarea %i re$enerarea su"stanţelor care epui#ea#ă stratul de o#on Balate în stare pură sau în amestecuri în care depă%esc concentraţia de 1J, exprimată în procentede masă, atunci când ele se ală în vrac în containerele de transportD precum %i aec'ipamentelor %i a produselor care conţin aceste su"stanţe.

eeritor la acestea se inter#ice!E importul, exportul %i reexportul din sau către ţările care nu sunt parte la

Protocolul de la <ontrealFE importul, exportul %i punerea în circulaţie a autove'iculelor Binclusiv a

navelor %i aeronavelorD ec'ipate cu unităţi de aer condiţionat, noi sau olosite, careuncţionea#ă cu su"stanţe c'imice care aectea#ă stratul de o#onF

E importul, exportul %i punerea în circulaţie pe piaţă a ec'ipamentelor,componentelor %i te'nolo$iilor destinate producerii ri$ului de u# casnic %i

comercial Bri$idere, con$elatoare, aparate de a"ricat $'eaţă, răcitoare de apă,dispo#itive de climati#are %i pompe de căldurăD noi sau olosite, altele decât cele pentru u# personal, a aerosolilor care conţin aceste su"stanţe c'imiceF

E importul, exportul %i punerea în circulaţie pe piaţă a produselor care sunto"ţinute cu ajutorul acestor su"stanţe, indierent dacă ele mai conţin sau nusu"stanţele respectiveF

E montarea oricăror instalaţii %i ec'ipamente de răcire noi, de u# casnic saucomercial, care conţin în interior sau care uncţionea#ă continuu cu su"stanţelec'imice menţionate, cu excepţia montării la "ordul navelor a instalaţiilor noi careconţin 'idrocloroluorocar"uri B:(I(D.

e inter#ice utili#area su"stanţelor c'imice care distru$ stratul de o#on la!E a"ricarea aerosolilor, a sistemelor noi de răcire industrială, la a"ricarea

unităţilor mo"ile de climati#are, a produselor de sterili#are %i în orice alte domeniiFE a"ricarea panourilor i#olante %i a am"alajelor conecţionate din spume

or$anice expandate, lexi"ile sau semiri$ide.&e asemenea, se inter#ice producerea pe teritoriul omâniei %i în #onele li"ere

a aestor su"stanţe precum %i a"ricarea, importul, exportul %i punerea în circulaţie astin$ătoarelor de incendiu porta"ile care conţin su"stanţele respective.

!6-







Crinela Dumitrescu

,&6& A7pete ale le0i7la2iei n oenil 7/7tan2elor ;iie periloa7e

Directia 9@82@EC privind controlul accidentelor majore care implicăsu"stanţe periculoase a ost transpusă în leislaţia naţională prin -ot!rrea

?uernului >omniei 8:&@2::6 , Ordinul 'inisterului (dministraţiei "i *nternelor

&6@2::, pentru apro"area Kormelor metodologice priind elaborarea planurilor

de urgenţ! 5n ca) de accidente 5n care sunt implicate substanţe periculoase ,Ordinele 'inisterului (griculturii/ P!durilor/ (pelor "i 'ediului 1299@2::,

privind apro"area Procedurii de inspecţie pentru obiectiele care pre)int! pericole

de producere a accidentelor ma;ore 5n care sunt implicate substanţe periculoase ,1&2@2::& pentru apro"area Procedurii de ealuare a raportului de securitate

priind actiit!ţile care pre)int! pericole de producere a accidentelor ma;ore 5ncare sunt implicate substanţe periculoase, 2,1@2::, pentru organi)area "i

#uncţionarea secretariatelor de risc priind controlul actiit!ţilor care pre)int!

pericole de accidente ma;ore 5n care sunt implicate substanţe periculoase,1:8&@2::% privind aprobarea procedurilor de noti#icare a actiit!ţilor care

pre)int! pericole de producere a accidentelor ma;ore 5n care sunt implicate

substanţe periculoase "i/ respecti/ a accidentelor ma;ore produse.

Accidentul major este deinit conorm Ordinului 1:8&@2::% 'inisterului

(griculturii/ P!durilor/ (pelor "i 'ediului/ orice eveniment Bemisie de su"stanţe periculoase, incendiu sau explo#ieD care re#ultă din evoluţii necontrolate în cursulexploatării oricăror o"iective %i care conduce la apariţia imediată sau întâr#iată aunor pericole $rave asupra sănătăţii populaţiei %iCsau asupra mediului, în interiorul

sau în exteriorul o"iectivelor, %i în care sunt implicate una sau mai multe su"stanţe periculoase. -ot!rrea ?uernului >omniei 8:&@ 2::6 prevede următoarele!

E evitarea accidentelor în care sunt implicate su"stanţe periculoase, prinasi$urarea securităţii încă din a#a de proiectare, construcţie %i operareF

E monitori#area corespun#ătoare a activităţilor industriale în care sunt pre#ente su"stanţe periculoase, cu potenţial de producere a unor accidente majoreF

E luarea măsurilor necesare de prevenire a accidentelor majore în care suntimplicate su"stanţe periculoase de către autorităţile responsa"ile pe de o parte %i decătre operatorii economici pe de altă parteF

E luarea măsurilor necesare de răspuns în ca#ul producerii accidentelor majore în care sunt implicate su"stanţe periculoase de către autorităţile

responsa"ile pe de o parte %i de către operatorii economici pe de altă parte învederea limitării consecinţelor acestora pentru populaţie %i mediuF

E asi$urarea accesului la inormaţie a pu"licului care poate i aectat de producerea unui eventual accident prin transmiterea către acesta a inormaţiilor conţinând modalităţile de luare a măsurilor de si$uranţă necesare protejării.

-ot!rrea ?uernului >omniei 0;C2007 sta"ile%te unele măsuri pentruaplicarea >egulamentului Parlamentului European "i al Consiliului %:&@2::%

!6!

http://www.apmgr.ro/LEGISLATIE/legi/ORDIN%20647-2005.htm

http://www.apmgr.ro/LEGISLATIE/legi/o%201299-2005.htm



http://www.apmgr.ro/LEGISLATIE/legi/ORDIN%20647-2005.htm

http://www.apmgr.ro/LEGISLATIE/legi/o%201299-2005.htm




Poluanţi organici

privind exportul %i importul produ%ilor c'imici periculo%i. -ot!rrea ?uernului >omniei 1:,6@2::1 re$lementea#ă condiţiile de

introducere pe piaţă %i a modului de $estionare a "ateriilor %i acumulatorilor careconţin su"stanţe c'imice periculoase.

!6#



Crinela Dumitrescu

.I.LIOGRAFIE

1. :aiduc, =., C+imia mediului ambiant. Controlul calit!ţii apei , /d. niversităţiiHa"e%)HolRai, (luj)4apoca, !,,6.2. YYY=nventarul #onelor critice su" aspectul stării mediului în omânia,'ttp!CC.'Rdrop.pu".roCPoluarePreata.pd . YYYPlan ?ocal de Acţiune pentru <ediu, judeţul &âm"oviţa,.apmd".roCindex.p'ppUplam

8. <ana'an, tanleR /., Enironmental C+emistrG, /d. Hoca aton! (( Press??(, #---.;. Heral, /., Gapan, <., ('imie or$anică, /d. e'nică, Hucure%ti, !,*(.. Hica, =., Poluarea aci#erelorTe+nici de remediere, /d. :Y >Y AY, Hucure%ti,!,,+.7. 4eniţescu, (.&., C+imie organic!, /d. &idactică %i Peda$o$ică, Hucure%ti, !,+-.3. Avram, <., C+imie organic!, ediţia a ) == ) a, /d. Gecasin, Hucure%ti, !,,5.9. &e'elean, (., Detergenţii anionici "i interenţia lor 5n poluarea mediului "i

siguranţa s!n!t!ţii omului, /d. <irton, imi%oara, #--(.10. Popescu, /., Poluarea mediuluiF Progrese 5n prelucrarea +idrocarburilor , /d.e'nică, Hucure%ti, !,+4.11. uciu, >. (., =onescu, (., *ngineria Prelucr!rii -idrocarburilor , vol. 8, /d.

e'nică, Hucure%ti, !,,(.12. 4ea$, >., Depoluarea solurilor "i apelor subterane, /d. (asa (ărţii de tiinţă,(luj 4apoca, !,,*.1. ăuţă, (., (ârstea, ., Preenirea "i combaterea polu!rii solului, /d. (eres,Hucure%ti, !,+(.18. ojansc'i, 6., Hran, I., &iaconu, >., Protecţia "i ingineria mediului, /d./conomică, Hucure%ti, !,,*.1;. :oe$lin / f. (., Tec+nic and Science, ;, 10, , !,*-.1. ('evalier, f., Tec+niLue de lMeau, , 3, !,*,.17. 4e$ulescu, <., 6aicum, ?., Pătru, (., =anculescu, ., Honciu, >., Pătru, -.,

Protecţia mediului 5ncon;ur!tor , /d. e'nică, Hucure%ti, !,,5.13. 4ea$, >., (uli$, A., 6erraes, >., Soluri "i ape subterane poluate.Te+nici de

depoluare/ /d. &acia, (luj)4apoca, #--!.19. oran 6., Puia =., >esursele materiale ale bios#erei "i impactul uman. Probleme

moderne de ecologie, /d. tiinţiică %i enciclopedică, Hucure%ti, !,+#.20. tu$ren H., (specte teoretice #undamentale ale ecologiei moderne. Probleme

moderne de ecologie, /d. %tiinţiică %i enciclopedică, Hucure%ti, !,+#.21. 'lmann &., -Gdrobiologie. fena, 6/H >. Iisc'er 6erla$, !,*5.

!6(



Poluanţi organici

22. <oater, =. /., C+imia "i protecţia mediului, /d. Hi"liot'eca, âr$ovi%te, #--6.2. Harnea, <., Papadopol, (., Poluarea "i protecţia mediului, /d. tiinţiică %i/nciclopedică, Hucure%ti, !,*5.28. eodorescu, =., i%noveanu, >., 4e$uţ, (., Ecologie "i protecţia mediului, /d.(onstelaţii, Hucure%ti, #--!.2;. 6i%an, ., (reţu, ., Alpopi, (., 'ediul 5ncon;ur!tor. Poluare "i protecţie, /d./conomică, Hucure%ti, !,,+.2. fipa, ., >or$'iu, ?.<., 'etode c+imice de depoluare, /d. Hi"liot'eca,âr$ovi%te, #--*.27. Popa, =.To$icologie, /d. <edicală, Hucure%ti, !,*+.23. <ănescu, ., (ucu, <., &iaconescu, <.?., C+imia sanitar! a mediului/ /d.

<edicală, Hucure%ti, !,*+.29. <ănescu, ., Tratat de igien!, 6ol. ==, Hucure%ti, /d. <edicală, !,+5.0. am"a)Here'oiu, ., <u%at, ., To$icologie biote+nologic!, /d. A$ora,Hucure%ti, #--!.1. <ănescu, ., ănăsescu, >., &umitrac'e, ., (ucu, <., *gien!, /d. <edicală,Hucure%ti, !,,!.2. at, <., 4e$ru, <., To$icopatologie pro#esional!/ /d. <edicală, Hucure%ti,!,+5.. 4icolescu, ., oma, =., Pavel, A., 'edicina 'uncii/ 6ol. =, /d. <edmun,Hucure%ti, !,,,.8. Haicu, ., Testarea mi;loacelor de protecţie a plantelor , 6ol. K=, Hucure%ti,!,+,.

;. YYY Korme speci#ice de protecţie a muncii pentru cultura mare/ iticultur!/ pomicultur!/ legumicultur!/ plante te+nice "i utili)area produselor de u)

#itosanitar 5n actiit!ţile din agricultur!, <inisterul <uncii %i Protecţiei ociale,1997.. YYY-rdonanţa de >uvern 8C199; Bactuali#atăD / priind #abricarea/

comerciali)area "i utili)area produselor de u) #itosanitar pentru combaterea

bolilor/ d!un!torilor "i buruienilor 5n agricultur! "i silicultur! .7. YYY&irectiva Parlamentului /uropean %i (onsiliului 93C3C(/ priind plasarea

pe piaţ! a produselor biocide/ transpusă în le$islaţia românească prin :otărârea>uvernului omâniei nr. 9;C200;, Bmodiicată %i completatăD.3. YYY-rdin nr. 9C2002 emis de <inisterul <uncii %i olidarităţii ociale,<inisterul ănătăţii %i Iamiliei, Korme generale de protecţie a muncii/ 2002.

9. YYY&irectiva (onsiliului niunii /uropene 91C818C//(, priind plasarea produselor de protecţie a plantelor pe piaţ!/ transpusă în le$islaţia românească prin:otărârea >uvernului omâniei nr. ;;9C2008, %i -rdinul (omun 821C37C32 al<inistrului A$riculturii, Pădurilor %i &e#voltării urale, <inistrului <ediului %i>ospodăririi Apelor %i <inistrului ănătaţii.80. YYY:otărârea >uvernului omâniei nr. ;;C2007 priind supraeg+erea

s!n!t!ţii lucr!torilor.

!64



Crinela Dumitrescu

81. YYY,?e$ea 8;3C2002 Bmodiicată %i completatăD priind calitatea apei potabile.82. YYYA 12;0)33 ela"orat de <inisterul ănătăţii, (p! potabil!/

determinarea conţinutului de pesticide organoclorurate.

8. &umitrescu, 6., Aldea, <., =c'im, A., <arc'e%, >., omanescu, >., De)in#ecţie/ de)insecţie/ derati)are 5n practica medical!/ /d. <edicală, Hucure%ti,!,6*.88. (omănescu, /., oldea, (., &umitrescu, /., C+imia "i te+nologia pesticidelor ,(luj 4apoca, !,+6.8;. Hîl"îe, =., 4icolescu, >., *nsecte ectoare "i generatoare de discon#ort , /d.<edicală, Hucure%ti, !,+6.8. YYY-rdonanţa de r$enţa a >uvernului omâniei nr. 19;C200; priind

protecţia mediului.87. YYY Iista produselor pesticide ai)ate pentru pro#ila$ia sanitar7uman!,<inisterul ănătaţii, 199.83. YYYCode$ul produselor de protecţia plantelor omologate pentru a #i utili)ate 5n

>omnia )<inisterul A$riculturii, Pădurilor %i &e#voltării urale, 199)1997.89. YYY:otărârea >uvernului omâniei nr. 1213C200 priind stabilirea cerinţelor

minime de securitate "i s!n!tate 5n munc! pentru asigurarea protecţiei lucr!torilor

5mpotria riscurilor legate de pre)enţa agenţilor c+imici.;0. Pilat, ?., >avrilescu, 4., olile pro#esionale/ /d. <edicală, Hucure%ti, !,66.;1. >ara"a, 6., Ple%ca, 6., =sac, A., Poluanţii organici persistenţi. 'ediul "i

s!n!tatea, <ediul Am"iant, 1B13D, 3)81, #--5.;2. YYY Poluanţi organici persistenţi, .moldovapops.mdCidU17lan$Urom

;. Conenţia de la Stoc<+olm priind poluanţii organici persistenţi,.moldovapops.mdCilespdC(onventiaJ20toc+'olmCom.pd ;8. YYYProiectul =nternaţional de /liminare a P-P @ =P/P, .ipen.or$;;. (ondurăţeanu, ., (adariu, A., 'odel de politic!. Strategia protecţiei culturilor

#!r! Poluanţi Organici Persistenţi, 'ttp!CCeea.n$o.ro;. ox'let, I., PolGtec+nisc+es N. 3Dinglers4, 22, 81, !+*,.;7. Sonoc+emistrG, Prince /dards =sland >overnment Iood ec'nolo$R (entre,#--6.;3. >an#ler, _., al$o, A., 6al+o, _., N. C+romatogr. 71, 299)0, !,+6.;9. ?ane, &., fe+ins, .T.&., PolGnucl. (romat. -GdrocarbonsF C+em./ C+aract.

Carcinog./ *nt. SGmp./ 9t+/ 87)889, !,+6.0. ?etellier, <., Hud#ins+i, :., (nalusis, 27, 2;9)271, !,,,.

1. 4eas, /. &.F (ollins, <. f., *ntroduction to microae sample preparation. (merican C+emical SocietG, Tas'in$ton &.(., ('ap. 2, 7)2, !,++&2. Ha$'urst, &. .F <in$os, &. <. P. N. C+em. Soc. C+em.Comm., 78)77, !,,#.Par, f. . f.F Hlan$er, f. <. .F taord, . . Trends (nal.C+em., 1%, 17)138,!,,4.. >an#ler, _.F al$o, A.F 6al+o, _. N. C+romatogr., %61,299)0, !,+6.8. >an#ler, _.F al$o, A. G. nters. 0orsc+., 18&, 278)27, !,+*.

!65



Poluanţi organici

;. ?ope#)Avila, 6., qoun$, ., _im, ., N. C+romatogr. Sci., , 831)838, !,,5.. ?ope#)Avila, 6., qoun$, ., eplits+R, 4., N (O(C *nt ., 79, 1, 182)1;, !,,6.7. /nders, H., cedt, >., ?*T 0ac+). (b., , 172)17, !,,6.3. /nders, H., cedt, >., N.Pra<t. C+em., 9, 2;0)2;;, !,,*.9. ('ee, _._., Ton$, <._., ?ee, :._., N. C+romatogr ., 72, 2;9)271, !,,6.70. <c<illin, ., <iner, ?.(., :urst, ?., Spectrosc., 1, 81);0, !,,*.71. ?ope#)e"astian, ., amos, /., ="ane#, /., Hueno, f.<., Hallester, ?., a"era,f., e$lero, >., N.(gric. 0ood. C+em., 8, 1, !,,+.72. Gia+ova, A., Hrandsteterova, /., N.IiL. C+romatogr . . ., 2;, 017, #--#.7. /l)>'ora", A.:., /l)<assrR, _.I., <arx, I. , Iadel, :.<., , 0ood@Ka+rung/ 87,81, #--(.

78. 6a'er, <., _oel, <., , N. C+romatogr . A, 990, 22;, #--(.7;. &au+sas, /., 6ens+utonis, P.., ivi+, H., N. Supercrit. 0luids, 22, 211,#--#.7. _aumann, H., ('risten P., P+Gtoc+em. (nal ., 1, 10;, #--#.77. Hum"ac, <., &umitrescu, (., (nali)! instrumental!. (plicaţii practice, /d.<acarie, âr$ovi%te, #--4.73. &umitrescu, (., ara$ea, &., ără"ă%anu)<i'ăilă, (., C+imie organic!.

(plicaţii practice. Teste de ealuare, /d. emn/, Hucure%ti, #--!79. YYY :otărârea >uvernului omâniei 99C200 priind stabilirea unor m!suri

pentru reducerea emisiilor de compu"i organici olatili datorate utili)!rii

solenţilor organici 5n anumite actiit!ţi "i instalaţii.

30. QQQ &irectiva (onsiliului C/( priind controlul emisiilor de compu"i

organici olatili re)ultaţi din depo)itarea ben)inei "i distribuţia sa de la terminale

la staţiile serice.31. QQQ :otărârea >uvernului omâniei ;3C2001

priind stabilirea cerinţelor

te+nice pentru limitarea emisiilor de compu"i organici olatili re)ultaţi din

depo)itarea/ 5nc!rcarea/ desc!rcarea "i distribuţia ben)inei la terminale "i la

staţiile de ben)in!.

32. QQQ -rdinul <inisterului mediului %i $ospodăririi apelor 731C2008 pentru

aprobarea Kormelor metodologice priind m!surarea emisiilor de compu"i

organici olatili re)ultaţi din depo)itarea "i 5nc!rcarea@desc!rcarea ben)inei la

terminale.

3. QQQ :otărârea >uvernului omâniei 17C2000 pentru reglementarea regimului

special priind gestiunea "i controlul bi#enililor policloruraţi 3PC4 "i ai altor

compu"i similari.

38. QQQ -rdinul 219C2002 al <inisterului sănătăţii %i amiliei priind aprobarea Kormelor te+nice priind gestionarea de"eurilor re)ultate din actiit!ţile medicale

"i a 'etodologiei de culegere a datelor pentru ba)a naţional! de date priind

de"eurile re)ultate din actiit!ţile medicale

!66



Crinela Dumitrescu

!6*



Poluanţi organici

!6+

Poluanti Organici Dumitrescu C

Documents

Transcript of Poluanti Organici Dumitrescu C