EMIL BERDELI

SEX, SPIONAJ $IPOLITIE POLITICA

tnr,,EPocA DEAUR"

Dezviluiri

EMIL AERNALI

CUPRINS

9 Prefat[

L2 CAteva precizdri necesare

1s or. ii aranja vizitele lui Ceauqescu la marilecancelarii qi se iubea cu nevestele spionilordin ambasade

20 oz. Securitatea numdra femeile introduse pe

uqa din dos a biroului ministerial

z6 o3. in timp ce Gheorghe Dinicd trdgea o

dugci pe scend, ofilerii poliliei politicedeveneau,,cronicari teatrali"

30 o4. Titus Popovici: Ceaugescu a fost,,fetita"lui Gheorghiu-Dej

g4 o5. $tefan Andrei cumplra cadouri pe baniiSecuriqtilor

Z9 o6. Cumpdrare plldriei lui Emil Bobu,misiune incredin[at[ spionajului romdnesc

6

sflx, sProNrlJ,Ff f; $J,rxffi PCI.I, rrrcr{ fnr,,sPocA J}"s "4 uR "

44 o7. Chipul generalului Pacepa s-a schimbatdoar datorit[ trecerii anilor

48 oB. Combina muzicali a lui Dem R[dulescu,

o chestiune de siguranf[ nationald

53 o9. Felix joac[ pe muchie de cu[it intrespionajul romAnesc qi CIA

S8 10. ,,Nu trage, dom'Semaca, sunt eu...

L[scXric6!" sau mistificarea plStitd regegte

6z rr. Ilarion Ciobanu, Doctrina Ceaugescu qi

profe[ia regizorului Lucian Pintilie

(r(r rz . Partidele de amor dintre Marin Preda cu

Nina Cassian, dezviluite politriei politice de

cdtre Ion Caraion

7t r3. Intercept[ri fierbinti, de infarct

T4 t4. Intcrviu pentru spion sau o zi fericit[ dinviitIn Cirrmaciului

7tl t5. A fbst sau n-a fost amor intre Zoia

Ceauqescu qi scriitorul Petru Popescu?

8r 16. Misiune imposibil[: Lichidali,,TheWashington Post"!

BS 17. Constantin Bdldceanu-Stolnici, agentul

amnezic

9o

EMIL SERDETI

rB. Generalul Nicolae Plegild: ,,I-am ucis,binein[eles!"

19. Jebeleanu regreta cd nu l-a lichidat peCeauEescu

zo. ,,Egti securist!", i-a spus preotul BisericiiOrtodoxe din Paris

zr. Ceaugescu n-a mai avut loc inbestseller-ul,,Ultimul Pap5"

zz. Spionii buclucaqi: fustangii, belivi,scandalagii

23. Pacepa, o prostituat[ fericitd a

spionajului

24. Nicolae Ceaugescu a trimis un mesaj durserviciului secret francez, crede Jean Rochet,fost gef al DST

25. Iliescu qi Roman au aprobat continuareaopera[iunii DUDUIA

z6.La CNSAS se afl[ documente care indic[faptul cd lon Mihai Pacepa a fost implicat inoperafiuni teroriste

in loc de postfald: RAnjetul fantomei

94

98

LO2

to7

111

115

120

tz6

131

,5'/'-t, sp/ot{ ,I ffI P7l,tTIE P?\:|TICAIN,,EPACA DIiAUR"

PrefafI

Amorul qi spionajul se aseam[nd, mai ales in ce privegte

sincronizarea, ins[, dac[ veli citi volumul, cu siguran{l o s[descoperili mai mult decAt atAt. Se mai spune c[, de regul[,spionii, indiferent de cine sunt plltili, ar fi dotali cu o inteligenld

rnult peste medie, dar, mai ales, cu un sAnge rece de invidiat. inrcalitate, lucrurile nu stau chiar aga.

in delirul ,,Epocii de aur", aqa cum a fost numitd perioada

in care Nicolae Ceaugescu a condus RomAnia, polilia politic[ afost un angrenaj pus in migcare pentru o strictd supraveghere a

cetl{enilor romAni din interiorul granilelor, a striinilor care

intrau in {ar[, dar gi din frica puterii comuniste de adversarii

din exterior, reali ori imaginari. Spun imaginari pentru cd qefii

poliliei politice aveau un talent ieqit din cornun de a inventadugmani fictivi ai regimului comunist.

+-Ins[ pi dup[ ce s-a incheiat respectiva epocl, fantomatenebroasei Securitdli, serviciul secret al regimului comunistcare a guvernat Rominia dupi incheierea celui de-al Doilea

R[zboi Mondial pfln[ in 1989, a bAntuit printre noi.Sex, spionaj Si poligie politicd.tn ,,Epoca de Aur" este rodul

investigaliilor mele jurnalistice legate de operaliunile din exte-

rior ori din interior ale Departamentului Securitdlii Statului,

EMIL BNRDNLI

ARO in care se afla fostul qef al spionilor a trecut peste maimulte denivel[ri de teren. Moartea sa ridic[ ins[ multe semnede intrebare.

Nicolae Vldsceanu, fost ofiler al Securit[1ii, a fost infiltratin Fran{a la inceputul anilor '7o, in urma unei operaliunispectaculoase a spionajului de la Bucuregti, dar are la activ qimulte misiuni in !ar[. Ca de pildd, pitrunderea intr-o ambasaddstrlin[ de la Bucuregti, dupl un scenariu precum in filme, ca s[fotocopieze documente pe care DIE le credea de maximiimportan!6. Vldsceanu nu este numele slu real, pe care mi-acerut s[ nu-l divulg, ci unul dintre cele conspirative. in urmd cumai mulli ani, Vllsceanu mi-a promis solemn c[ o s[-mi vor-beascd pe larg despre peripeliile vielii de spion, ca s[ le publicintr-o carte. Aveam deja qi un titlu: ,,Memoriile unui spion",Proiectul nostru nu s-a concretizat, insd in aceasth carte se aflddoul episoade care pleac[ de la relat[rile sale.

14 15

^s.gx,,sProAlt J ${ P2{,ITIE PoL"ITt tA iN,, EP{}CA DE AIJ R"

+.01. Ii aranja vizitele lui Ceau$escu lamarile cancelarii pi se iubea cunevestele spionilor din ambasade

.In zoog,Ion Nuic[, consulul RomAniei la Chiqinlu, a fost

filmat in timp ce se zbenguia intr-o camerS. de hotel cu o jun[din Basarabia. Ea era goal[ pugc6, dezinhibat[ pi mult mai supl[decAt el. Imaginile, apdrute qi in pres[ prin ,,bun[voin!a"serviciilor secrete din Republica Moldova, declanqeazd unscandalul de pominl care zguduie Ministerul de Externe de laBucureqti. Ziariqtii qi-au amintit atunci qi de ambasadoarea

Manuela Vulpe, femeia care dep[na amintiri, pe e-mail, dup[ obaie in jacuzzi, ocupatd in acelaqi timp de ea gi de TeodorBaconschi, ulterior ministru de externe.

Se qtie ins[ mai putin faptul c[ protagoniqtii intAmpl[rilorde mai sus au avut predecesori cu palmaresuri de invidiat. Unuldintre acegtia a fost Vasile Pungan. Pe lingd el, Nuicl este doarun biet copil.

Pungan, qeful consilierilor lui Ceaugescu, ambasador qi

ministru, ,,aranjorul" vizitele liderului de la Bucureqti in marilecancelarii ale lumii, a fost demnitarul care se gi culca, de-a val-

lna, cu nevestele spionilor romAni din rezidentele aflate in

NMII, SNRNNLI

marile metropole. Culmea, so{ii incornorali qtiau c[ le estep[tat[ onoarea de familist, dar, in pofida acestui fapt, lineau cudinlii de postul din str[in[tate. Ba chiar ii organizau petrecericu surprize amantului focos.

Poate c[ lui Vasile Pungan i se va atribui qi un rol impor-tant in rAndul eminenlelor cenugii ale comunismului romAnesc,dar verdictul il vor da istoricii. Cert este c[ el a fost unul dintreoarnenii de incredere ai lui Ceauqescu, retras, fir[ valuri, subproteclia celor care au preluat puterea dupl 1989.

Dinrg7t pAn[ in tgT6,lapupitrul rezidenlei de spionaj dela Londra stdtea Vasile Tilincd. Omul mai bea din cAnd in cAnd.ins[ nu acest aspect ii intriga pe agenlii acoperili din Anglia oripe gefii Centralei de la Bucureqti, cAt faptul cd Tilinc[ avea orelalie excelentl cu ambasadorul Vasile pungan, care, la rAndulsdu, intrelinea o relalie, sd-i zicem fierbinte, cu solia celui careconducea rezidenla de spionaj de la Londra. Relalia a fost gi deduratd, pentru c[ respectiva consoart5. s-a intdlnit cu ambasa-dorul, ani buni, qi in 1ar[. Aqa cd gefii spionajului romAnesc deatunci, Nicolae Doicaru qi Ion Mihai Pacepa, n-au scdpat prilejuls[ ordone ,,plantarea" de microfoane in casele conspirative dela Bucuregti, care aparlineau DIE - acolo unde doamna Tilinc[qi Pungan petreceau clipe de neuitat. Urechi ascunse au fostplasate qi in locuinla doamnei, pe care o impirlea cu VasileTilincl, atunci cAnd cel din urm[ nu se afla in misiune. in acesttimp, Pacepa plstra aparen{ele, oferindu-i in continuareambasadorului, un tovardq foarte influent in ierarhia comunist[,tot felul de cadouri. ins[, la rigoare, in func{ie de interese, puteaschimba foaia.

intr-o noti strict secretd a Securit[1ii din zo august 1979,publicatl de Consiliul Nalional pentru Studierea Arhivelor

16 77

s'trx, sproNt{/,$r Pot rriE P$r rrrc.*{ fni ;,m.po*t I}s A uR "

Securit[1ii (CNSAS), care cenzureaz[ insl tocmai pasajele cu

momente fierbinli, st[ scris: ,,1n rapoartele altor cadre, cum

sunt: Dumitru Vasile, Toma Ion, Silinescu Constantin, se

men{ioneaz[ c[ tovarlgul Vasile Pungan a intrelinut relatrii

intime cu mai multe femei, atAt in perioada cAnd a fost amba-

sador in Anglia, cdt qi dup6 aceea, sotii ale cadrelor aflate la post

Ei alteie, fapte cunoscute pi comentate de lucrltorii ambasadei,

de familiile acestora gi de alte cadre. De exemplu, TilincdVasile,consilier, gi solia sa nu fdceau un secret cd erau <protejafii>

tovar[qului Vasile Pungan, care le-ar fi propus functii in apara-

tul central... (text cenzurat de CNSAS). Silinescu Constantin

raporteaz[ c[ despre aceste relatii cunogtea gi Tilincd Vasile,

deoarece igi instruia sotia c[ la sosirea in tarl s[-l caute pe

tovardqul Vasile Pungan pentru a-i oferi diverse cadouri".

Faptul cd Pungan primea ,,cadourile", in timp ce se afla inconcediu, chiar in casele conspirative ale Securit[{ii ori inlocuinla solilor Tilinc[ reiese atAt din documentele studiate de

Mihai Pelin Ia mijlocul anilor'9o, cAt qi din nota Clrsgs din zoaugust 1979, publicatd in zoog de CNSAS.

,,De asemenea (arat[ respectiva not[), in perioada in care

a fost ambasador la Londra, tovar[qul Vasile Pungan a intre{inutrela!ii... (text cenzurat de CNSAS - n. m.), fapt ce a creat

disensiune, atAt in familia Radu, cAt qi intre qofer qi ambasador.

Manolescu Vasile, f[cAnd referire la faptul c[ tr[dltorul Pacepa

Mihai cunoaqte relafiile... (text cenzurat de CNSAS - n. m.) qi

define unele inregistrlri pe benzi magnetice - f[cute prinmijloace speciale la locuinla familiei Tilinc[, presupune c[trldltorul ar putea oferi aceste date unor servicii de spionaj

str[ine spre a fi folosite impotriva tovarlqului Vasile Pungan sau

phstrate in vederea utilizlrii lor ulterioare".

EMIL BERDNLI

Straniu! Pentru Securitate nu era important faptul cdPungan se combina cu nevestele spionilor de la Londra, produ-cAnd tensiuni majore in sAnul uneia dintre cele mai importanterezidente de spionaj ale Bucureqtiului, cu consecin{e greu deanticipat. Mult mai arzdtor pentru Centrala de la Bucureqti, elar fi putut fi qantajat de c[tre Pacepa, pebaza informaliiloroferite occidentalilor, dupl dezertarea generalului.

Cornel Burtic[, fost ministru al comerlului exterior, fostpreqedinte al Uniunii Studenlilor Comuniqti, fost ambasador inItalia gi in Maroc, a ridicat intrucAtva vilul in ce-l priveqte pemisteriosul Pungan. ,,Apoi (susfinea Burticl) avenit pungan (laminister - n.m.), care fusese colonel qi cred c[ mai era ofi1er desecuritate. Acest Pungan a deschis larg porlile intr[rii secu-riqtilor in Comerlul Exterior qi a colaborat la infiinlarea deintreprinderi ale Securitefli."

Pre{ioas[ mdrturie, dar cu o mare doz[ de ipocrizie. Afir-matia lui Burticd dd impresia c[, de fapt, Securitatea conduceacomer{ul exterior. Gregit. Securitatea punea in practic[ indica-{iile Partidului Comunist RomAn - PCR legate de comerlulexterior, ceea ce era cu totul altceva. PCR a fost singurul partidpolitic oficial din RomAnia intre 7947 qi 1989, ,,for[a politic[conducdtoare a intregii societdli", &$& cum stdtea scris inConstitulia comunistd.

De numele lui Pungan sunt legate multevizite importanteale liderului de la Bucureqti in strlindtate care, se pare, au fostbine organizate. M[ refer in mod special la vizita din MareaBritanie, unde Ceauqescu a fost primit de Regina Elisabeta, orila cea din SUA, atunci cAnd preqedintele Carter l-a tratat pe

,,Geniul din Carpali" (cum era numit Ceaugescu de propagandawemii) ca pe un adevdrat prieten. Aqa c[, dup[ fuga lui pacepa,

18 79

s ltx, ^spf

() &?lJ ^t

r polflffi Poi iTl{cd fi\r,, n'Pscri htr A Ul "

Pungan a rlmas tot in eqalonul superior al partidului, in ciuda

rapoartelor detavorabile ale Securite$i. Altceva este ins[ cu totulnecunoscut: consecinlele aventurile amoroase ale lui Pungan cu

nevestele agenlilor romAni asupra reziden{ei de spionaj de laLondra.

Cert e c[ Pungan dispreluia cutumele oriclrui serviciu

secret. Altfel, n-ar fi pus in pericol prin comportamentul sluinfantil - cel pulin asta reiese din documentele Securit[1ii, o

intreagd reziden{[ de spionaj, fiind convins c[ totul i se cuvine,

chiar qi soliile spionilor din subordine.Dup[ ce a pirlsit postul de ambasador in Marea Britanie,

Pungan a devenit nostalgic. Aqa cd, intg76, descinde la Londra,

,,pentru o gur[ de aer proasp[t" impreunl cu $tefan Andrei, pe

atunci secretar al Comitetului Central al PCR cu probleme inter-nafionale, qi cu Vasile $andru, director in Ministerul AfacerilorExterne.

Cred c[ b[nui1i, insuqi Vasile Tilinc[, Eeful rezidenlei de

spionaj, a organizat un chef de pomin[ in cinstea reintoarceriilui Pungan, amantul sotiei sale. Numai cd Traian Pascu, ofi1er

de contrainformalii la ambasadl, a stat cu ochii in patru, ra-portAnd in !ar[: pip[ieli pe sub mas[, ciupeli posterior doamne,

pierdut mAna prin decolteuri, qoapte infierbAntate de alcool

E.a.m.d. ins[ Pungan qi amicii venili de la Bucureqti s-au purtatpAn[ la urml ca nigte gentlemeni. Doar se aflau la Londra, nu?

Aqa c[, dimineala n-au convocat o qedinla de partid in care s[le critice pe tovardgele solii din ambasad[ de comportamentimoral pe parcursul petrecerii care tocmai alusese loc.

EMIL SARI}ELN

02. Securitatea numira femeileintroduse pe uga din dos a birouluiministerial

L-a ajutat pe Ceauqescu si scape de rivali puternici, insd aluat parte qi la conjuralia care avea drept scop inl[turareaconduc[torului RomAniei.

in timp ce Securitatea ii num[ra femeile introduse deaghiotanli pe u$a din dos a biroului de la minister, complotiqtiimizau pe faptul cd el, cel care inlesnea leg[tura cu Occidentul,va ocupa locul dictatorului. Numele: Vasile Patiline!, ani de zilemina dreapt[ a lui Ceauqescu, mort in condilii inc[ neelucidate,in Turcia, !ar[ in care era ambasador

La sfArqitul anilor '7o, dup[ fuga lui Pacepa, Ceaugescudevenise din ce in ce mai suspicios. A ordonat Securit[1ii ca tolioamenii s[i de incredere s[ fie verificali la sAnge, mai ales ceiapropiali qi generalului. Dezertarea spionului preferat ii zdrun-cinase increderea chiar gi in demnitarii cei mai supugi.

Aqadar, qi Vasile Patiline!, pe atunci unul dintre stAlpiiputerii comuniste, se afla sub lup[, chiar dac[ ocupase funcliiinalte: deputat MAN, membru al Comitetului Central al PartidulMuncitoresc RomAn, denumit ulterior Partidul ComunistRomAn, responsabil cu Securitatea, ministru in dou[ guverne,

20

,5/X, SPIOr\',4,t $t PO\"ITIE POl,lTlCAiN,,EPOCA DE AUR"

lllturi de Ceaugescu inc[ dinainte ca acesta din urm[ s[ devind

urnducltorul Romdniei.O notl a Securit[1ii din 3r august r97g relev6. faptul c[ lui

l'atiline!, pe atunci, ministrul minelor, petrolului qi geologiei, isc cunoEtea fiecare migcare. Chiar qi faptul c[ Petre Maxim, qeful

de cabinet al demnitarului, se comporta, cel pulin in opiniaSecurit[1ii, precum un veritabil proxenet. in documentul maisus amintit, aflat acum in arhiva Consiliul Nalional pentru

Studierea Arhivelor fostei Securit[1i (CNSAS) se poate citi:

,,Vasile Patiline! intrl direct din cabinet in sala de colegiu,

nemaifolosind uga principalX, a9a cum s-a procedat pdn[ lavenirea sa in acest minister. Prin uga principall de la sala de

colegiu, Maxim Petre a fost vdzut cum introduce diferite femei

in aceast[ incdpere qi apoi inchide uga. AtAt femeile respective,

cdt qi tovar[qul Vasile Patiline! nu circulau prin uqa principal a

cabinetului, spre a nu fi vdzuli de secretard sau de personalul

muncitor. Au mai fost introduse in aceastl camer[ de MaximPetre urm[toarele femei: ...(nume cenzurate de CNSAS)".

Acelaqi document mai aratl: ,,Se comenteaz[ (in minister

- n.m.) c[,la Petroqani - Hunedoara, tovarlqul Patilinet are

amenajatl o vil[ pe care o foloseEte singur, unde se duce cu

femei, vill pentru care combinatul minier Valea Jiului a cheltuitcirca un milion de lei cu reparaliile qi mobilarea".

intr-o altl not[, de fapt o completare a celei din 3r august

rg7g, se consemneaz[: ,,Dollinger Leona, translatoare de limb[englezl la ISCE GEOMIN, pe care, cu ocazia recep{iei laAth6n6e

Palace, tov. Vasile Patiline! a tratat-o cu intimitate, fiind deza-

probat de cei care l-au v5.zut, atAt romini, cAt qi str[ini... (text

cenzurat de CNSAS)".

2l

EMIL BERDtrLI

Mai afl5m c[ Elena Borcea, sdrutatd de Patiline! in cabi-netul s[u, ca qi Steliana Nedeluqe au fost incdntate de maniereleministrului, cAt qi de faptul c[-i un sef ,,curtenitor".

Nota Securit[fii de la sfArqitul lui august 1979 conline qi

numele altor femei, dar nu are nici o valoare din punct de vedere

informativ. Serviciu secret intern plrea o polilie politic[ primi-tiv[ care, chiar qi atunci cdnd investiga un caz arzdtor pentruregim (fuga lui Pacepa), se baza pe zvonuri.

Drept dovadl, notele despre Patiline!, bun prieten cufugarul, abund[ de pasaje de-a dreptul ridicole. Afldm, de pild[,c[ securiqtii cdutau prin camerele ministerului aparaturl de

radio-receplie, folositl de Patiline{ qi aghiotantul s[u pentru acomunica atuncj cdnd demnitarul nu se afla in sediu, insd augdsit doar ,,schiuri pentru alunecat pe apd gi pe zdpad[".

Mai grav, infailibila Securitate bAjbAia qi atunci cdnd eravorba despre biografia complet[ a demnitarului, altfel ofileriide informalii n-ar fi pus pe hArtie: ,,Unele persoane din cadrulministerului afirm[ cd (Patiline{ - n.m.) ar fi de origine polo-nez[ qi cd s-a stabilit in RomAnia in 1939".

Bref, Ceauqescu a aflat c[ sfetnicul s[u face sex chiar inbiroul de la minister, c5. apreciazh, b[uturile fine gi cadourilecostisitoare ori c[ este implicat in traficul cu bl[nuri de urs inGermania.

ins[ liderul comunist nu d[dea doi bani pe asemeneainformalii, pentru c[ Vasile Patiline! i-a fost aliat in rdzboaiegrele cu adversarii din partid, precum cel cu AlexandruDrdghici, personaj important in angrenajul puterii comuniste.

inl5turarea lui Dr[ghici (ministru de interne intre 1957 -1965, implicat in asasinarea delinulilor politici, dar qi a unorcomuniqti importanli, clzuli in dizgralie) de cltre Ceaupescu,

22 23

s EX, SPrOr\?iJ F I P O t,IT I E POiJ?rrd fl'r, rpOCA ntr A [/]? "

abia ajuns la cArma RomAniei, reprezintl un moment in care cel

din urm[ qi-a consolidat puterea. Nu insist - povestea este cu-

noscutd. Important este insd c[ ancheta impotriva torlionaruluiDrlghici, coordonatl de c[treVasile Patiline!, urm[rea, de fapt,doar discreditarea ministrului de interne qi a lui Gheorghiu-Dej,fostul lider comunist al RomAniei, mort in 1965, nu aflareaadevlrului despre crime abominabile sdvArgite imediat duplinstalarea regimul comunist.

Omul clruia Securitatea ii urm[rea amantele pAn[ la uqa

biroului de la minister a jucat un rol foarte important gi inainteca Nicolae Ceauqescu s[ ia putere. De pildd, cu un an inainteamor{ii lui Gheorghiu-Dej, Patiline! a primit sarcin[ foarteimportant[: mai mulli comuniqti romAni apropia]i Moscovei,

implicit serviciilor secrete sovietice, trebuiau convinqi s[ o lase

mai moale cu spionajul. Era vorba, in primul rAnd, ca aceqtia s[nu mai transmitd sovieticilor informalii de la vArful PCR.

Conform mdrturisirilor lui Ion Stlnescu, fost pregedinte al

Consiliului Securit[1ii Statului in perioada tg69-rg74 despre

list[ care cuprinde 16o de ,,tovar[gi de nldejde" mai qtiau, inafar[ de Gheorghiu-Dej, doar Drlghici, Ceauqescu qi Patiline{.

St[nescu a purtat disculii cu 9o dintre camarazii apropia]iMoscovei, c[rora le-a atras atentia c[ activitatea lor e cunoscut[la cel mai inalt nivel, iar Patiline{ cu ceilaltri 70. Tot Ion St[nescucataloga drept un succes misiunea incredinlat[ de c[treGheorghiu-Dej. $i asta pentru c[ cei vizali ar fi hot[rAt s[ ince-teze colaborarea cu sovieticii, ba chiar unii dintre ei au maideconspirat inc[ weo 4o de nume.

Nu toti il iubeau pe Patilinet precum femeile din minister.t)e pild[, fotbalistul Alexandru Boc, inchis in anii '7o pentru cd

a b[tut un ofiler de securitate, m[rturisea c[ ministrul i-a fhcut

EMIL BERDELI

via{a grea in puqc[rie. Boc credea cd Patiline! s-ar fi rlzbunatpentru cd a avut o rela{ie de amor cu nevasta demnitarului, darnu pare sigur c[, intr-adev[r, aqa au stat lucrurile, motiv pentrucare a qi declarat: ,,Nu qtiu dacl a fost aqa, eram un b[rbat singuratunci, am alrrt multe femei, e posibil s[ fi fost gi solia lui".

Poate c5. aventura so{iei lui Patiline! cu Alexandru Boc afost o lovitur[ pentru inaltul activist de partid, dar un altmoment l-a marcat cu adevXrat. Este vorba despre moarteafiicei sale, Amalia, din cauza unei intreruperi de sarcini incondilii empirice.

Peste ani, Alexandru BArl[deanu, figurl important[ a

nomenclaturii comuniste, declara cd. moartea tinerei ar fi fostpedeapsa lui Dumnezeu pentru c[ i-a cAntat in strund luiCeauqescu, sustinAnd in Comitetul Politic Executiv interzicereaavortului - o lege de-a dreptul criminald care a flcut ravagiiprintre femeile din RomAnia. Decesul Amaliei ar fi fost qi mo-mentul in care Patiline{ a inceput s[-l urascl de moarte pe

Ceauqescu.

Cu cinci ani inainte ca Nicolae Ceauqescu s[ ajungl cuspatele la zid, Patiline! moare intr-un accident de maqin[ inTurcia, !ar[ in care era ambasador, ducAnd in mormAnt multesecrete. Nu exist[ inc[ dovezi c[ a fost ucis la ordinul lideruluide la Bucureqti din ca\zaamestecului in conjurafie. Existd ins[informalii certe c5., la jum[tatea anilor 'Bo, Patiline! a fostdesemnat succesor de citre cei care doreau indep[rtarea de laputere a lui Nicolae Ceauqescu.

La inceputul anilor'9o, fogti lideri comuniqti, printre careqi Ion Iliescu, au vorbit despre disparilia stranie a lui Patiline!,f[rd s[ ofere prea multe amlnunte. Iar Gheorghe Apostol,

24 25

sgx, sPr* i\14 J s I P{}.I- {T I E P A I -t r iCi fl,r,,.6Pi:CA SS A t rR "

pretendent la conducerea RomAniei dupl moartea luiGheorghiu-Dej, declara c[ accidentul de magin[ din Turcia incare gi-a pierdut viala ambasadorul, s-a petrecut dup[ c[ i s-a

pus un drog intr-un pahar de whisky.Despre Patiline! gtim incd foarte pulin, ins[ una dintre

m[rturiile importante legate de moartea acestui lider comunist

aparline comandorului Nicolae Radu. in toamna anului 1984,

ca gi Patiline{, comandorul f[cea parte din gruparea (format[

din militari qi civili) care punea la cale inllturarea lui Ceauqescu.

Conform lui Radu (audiat, in r99s, de o comisia senatorial[, inleg[tur[ cu evenimentele din decembrie 1989), operatiunea ar

fi fost foarte bine organizat[.Conducltorul RomAniei qi sotia sa urmau s[ fie arestati Ei

incarcerali la Bistrita-Nis[ud, cu complicitatea primuluisecretar al jude{ului - dup[ sosirea dintr-o vizitd in Germania.

Un personaj foarte important in acest joc periculos a fostgi ambasadorul romAn din Turcia, care avea sarcina s[ procure

arme pentru complotiqti.Numai cd, informat despre inten{ia celor care doreau s[-l

rdstoarne, Ceauqescu s-a intors val-vArtej la Bucureqti, scurtAnd

drastic deplasarea. Acesta a fost motivul pentru care opera-

fiunea a cdzut, afirma comandorul.

,,Eu (suslinea Nicolae Radu in fata comisiei care dorea sifac[ lumin[ in leg6tur[ cu evenimentele din decembrie r9B9) v[spun foarte calificat, dac[ credeli, s[ se deschidi coqciugul luiPatiline!, s[ vedeli plumbul in cap! Iar mie - cAnd am fost

arestat - mi-a spus generalul Vasile Gheorghe, cel care era qeful

Direcliei a IV-a (a Securitltii - n.m.): <Ce faci, domnule, pe

grozavul? L-am terminat noi pe Patiline{, dar pe tine!>>"