POLITICILE GUVERNAMENTALE DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI … · România, cheltuielile CD pe cap de...

N

A

O

N

POLITICILE GUVERNAMENTALE

DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE

ÎN ROMÂNIA

RAPORT 2014

Ministerul Educației Naționale – Activitatea pentru cercetare POLITICILE GUVERNAMENTALE DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA

Raport 2014

1

CUPRINS

I. SISTEMUL DE CERCETARE DIN ROMÂNIA

I.1 Context naţional .................................................................................................................

I.1.1. Structura sistemului de cercetare

I.1.2. Tranziția spre perioada de programare 2014-2020

I.1.3. Investiția în cercetare

2

I.2 România în context internațional ......................................................................................

I.2.1. Sistemul CD&I românesc în clasamentele internaționale

5

II. OBIECTIVELE ȘI RESURSELE POLITICILOR GUVERNAMENTALE ÎN

DOMENIUL CERCETĂRII, DEZVOLTĂRII ŞI INOVĂRII

II.1 Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020 ...................... 9

II.2 Instrumente de implementare și resurse ………………………………………….…. 10

III. DIRECȚII DE ACȚIUNE

III.1 Creșterea competitivității economice prin inovare bazată pe CD .......................... 11

III.2 Dezvoltarea capacității de cercetare științifică și de diseminare a rezultatelor

cercetării ...........................................................................................................

14

CONCLUZII 18

Anexă


Raport 2014

2

I. SISTEMUL DE CERCETARE DIN ROMÂNIA

I.1 Context naţional

În România, în anul 2014, produsul intern brut s-a majorat cu 2,8%, ceea ce consolidează

tendinţa de revenire din criza economică şi financiară care a afectat România în anii 2009 şi

2010. Creşterea din 2014 s-a datorat contribuţiei pozitive a cererii interne. Principalul factor

al acestei creşteri, consumul privat, a fost susţinut de o creştere puternică a salariului real şi

de rate ale dobânzii ce au atins niveluri minime record.

I.1.1. Structura sistemului de cercetare

Sistemul de cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CD&I) din România cuprinde 263

organizaţii CD&I publice și circa 600 de întreprinderi. Dintre organizațiile publice, 56 sunt

universităţi publice autorizate, 46 sunt institute CD naţionale (dintre care 43 coordonate de

Ministerul Educaţiei Naţionale, iar 65 sunt instituţii de cercetare şi centre ale Academiei

Române1. Reţeaua Naţională pentru Inovare şi Transfer Tehnologic (ReNITT) cuprinde 50

organizaţii specifice: centre de transfer tehnologic, centre de informaţii tehnologice,

incubatoarele de tehnologie şi afaceri, 4 parcuri de ştiinţă şi tehnologie.

MEN colaborează cu două organisme consultative în domeniul CD&I:

Colegiul Consultativ pentru CD&I, compus din reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice şi

de afaceri, care sprijină cercetarea aplicată şi inovarea;

Consiliul Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică, compus din reprezentanţi ai comunităţii

ştiinţifice, care promovează cercetarea fundamentală şi dezvoltarea resurselor umane

pentru cercetare.

Ambele organisme consultative au responsabilităţi în procesul de evaluare internaţională a

institutelor şi univestităţilor. Pentru probleme de politici CD&I specifice învăţământului

superior, MEN beneficiază de consultanţă din partea Consiliului Naţional pentru

Recunoaşterea şi Echivalarea Diplomelor, ca şi din partea Consiliului Naţional al Rectorilor.

1 Conform Legii 324/2003 de aprobare a OG 57/2002 privind cercetarea științifică şi dezvoltarea tehnologică,

http://www.research.ro/ro/articol/1315/sistemul-national-de-cercetare-dezvoltare

http://www.research.ro/ro/articol/1315/sistemul-national-de-cercetare-dezvoltare


Raport 2014

3

În anul 2014, Autoritatea de stat pentru cercetare dezvoltare a fost Ministerul Educaţiei

Naţionale (MEN), cu următoarele responsabilități în domeniul cercetării ştiinţifice,

dezvoltării tehnologice şi inovării (CD&I):

- Stabilirea obiectivelor strategice specifice domeniului;

- Formularea, aplicarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor necesare în vederea

realizării acestor obiective;

- Coordonarea politicilor guvernamentale din domeniu cu politicile de dezvoltare

sectoriale și, respectiv, cu cele de dezvoltare regională.

MEN asigură condițiile în care ansamblul CD&I se manifestă ca sistem funcțional:

- Cadrul normativ-metodologic, instituțional, operaţional şi financiar necesar pentru

aplicarea politicilor publice în domeniu;

- Planificarea activităţilor, conform obiectivelor stabilite;

- Planificarea bugetului aferent cercetării, cuprins în bugetul propriu, şi a resurselor

financiare necesare realizării politicilor CDI;

- Procedurile de analiză, de monitorizare şi de evaluare a sistemului CD&I în ansamblu.

MEN colaborează cu ministerele responsabile pentru activităţi CD&I specifice sectoarele lor

de activitate, precum Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii, Ministerul Comunicării

şi Societăţii Informaţionale, Ministerul Mediului, Ministerul Sănătăţii.

Alte instituţii implicate în coordonarea activităților CD&I sunt:

- Academia Română, care este forumul ştiinţific naţional suprem în ştiinţele socio-

economice şi umaniste;

- Academia de Ştiinţe Medicale şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, care au în

coordonare ştiinţifică institutele de cercetare şi universităţile de profil;

- Asociaţia Naţională “Euratom” și Comitetul mixt România-CERN;

- Agenţia Spaţială Română.


Raport 2014

4

I.1.2. Tranziția spre perioada de programare 2014-2020

Prin Hotărârea Guvernului nr. 929/2014 a fost aprobată Strategia Națională de Cercetare,

Dezvoltare și Inovare 2014-2020 (SN 2020), care vizează următoarele priorităţi legate de

utilitatea socială a sistemului de cercetare-inovare:

1. Priorităţi de specializare inteligentă, care presupun definirea şi consolidarea unor domenii

de competenţă ridicată, cu avantaje comparative, care pot contribui semnificativ la PIB;

acestea sunt:

- Bioeconomia.

- Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, spaţiu și securitate.

- Energie, mediu și schimbări climatice.

- Eco-nano-tehnologii și materiale avansate.

2. Priorităţi cu relevanţă publică, ce vizează alocarea de resurse în domenii în care cercetarea

şi dezvoltarea tehnologică răspund unor nevoi sociale concrete şi presante. Cercetarea

fundamentală rămâne prioritară în cadrul SN 2020 – incluzând disciplinele umaniste şi socio-

economice – ca sursă pentru cercetarea de frontieră și interdisciplinară.

- Sănătate. În acest domeniu, cercetarea şi dezvoltarea experimentală au o contribuţie

esenţială, influenţând nu numai bunăstarea individuală şi generată, ci şi perspectivele

economice ale unei societăţi.

- Patrimoniu și identitate culturală. Domeniul vizează o gamă largă de teme de

cercetare ştiințifică, de la impactul social al ştiinţei şi tehnologiei la dezvoltarea

sistemului de educaţie, consistent cu obiectivele esenţiale ale Uniunii Europene.

- Tehnologii noi şi emergente. Direcția este orientată spre achiziţia publică pre-

comercială de inovare, susţinând oportunităţile relevante strategic.

Corelat cu prioritățile enunțate, există două direcții de acțiune pentru politicile publice de

cercetare:

1. Creșterea competitivității economice prin inovare bazată pe cercetare, care se adresează în

principal efectelor economice ale investiției în cercetare, și

2. Dezvoltarea capacității de cercetare științifică și de diseminare a rezultatelor cercetării,

destinat întăririi sistemului CD românesc și măsurilor de politică CD&I.


Raport 2014

5

I.1.3. Investiția în cercetare

Pentru indicatorul intensitatea cercetării, calculată ca raport între cheltuielile totale de

cercetare-dezvoltare (GERD2) şi produsul intern brut (PIB), în anul 2014 GERD a reprezentat

0,38% din PIB (0,22% din PIB – surse publice şi 0,16% din PIB – surse private), în scădere

cu 0,01 p.p. pe total cheltuieli faţă de 2013, dar în creştere cu 0,04 p.p. la cheltuielile din

surse private (0,27% PIB – surse publice şi 0,12% PIB – surse private).

Au fost cheltuite 2555,7 milioane lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, în cele patru

sectoare de performanţă, în creştere faţă de anul 2013 (când au însumat 2464,8 milioane lei).

Cheltuielile cu cercetarea aplicativă au reprezentat 44,0% din cheltuielile totale, înregistrând

o creştere de 3,5p.p., comparativ cu anul 2013, cele cu cercetarea fundamentală 39,8%

înregistrând o scădere de 4,5p.p. faţă de anul 2013, iar cheltuielile cu dezvoltarea

experimentală au crescut doar cu un p.p. de la 19,7% la 20,7%.

După sursele de finanţare ale cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare, în anul 2014,

fondurile publice au avut cea mai ridicată pondere, respectiv 48,6% (1242,1 milioane lei),

urmate de sursele de la întreprinderi, respectiv 32,9%. Există o diferență semnificativă între

cheltuielile CD provenite din surse publice așa cum rezultă din GERD, anume 1242,1

milioane lei, și alocările bugetare cumulate are principalilor ordonatori de credite, care

însumeaza 1609,5 milioane lei (1231,3 milioane lei MEN - Cercetare3 și 378,2 milioane lei

Academia Română4). Diferența este consumată în activități de inovare care nu sunt, simultan,

și activități CD.

I.2 România în context internațional

I.2.1 Sistemul CD&I românesc în clasamentele internaționale

Ca membră UE, politica CD&I a României este strâns legată de cea europeană, vizând

programarea comună, iniţiativele tehnologice şi infrastructurile CD pan-europene în cadrul

ERA5.

În contextul Strategiei Europa 2020 și Strategiei Naționale de Cercetare, Dezvoltare și

Inovare 2014-2020, angajamentele asumate de România pentru 2020, conform Programului

2 “Gros Expenditure for Research and Development” – GERD. Conform INS, comunicat de presă nr. 291/16 noiembrie 2015

privind activitatea CD în anul 2014. 3 http://www.research.ro/uploads/bugetul-a-n-c-s/2014/bugetfinal2014a1.pdf 4 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget2015/Academia_Romana.pdf 5 European Research Area.

http://www.research.ro/uploads/bugetul-a-n-c-s/2014/bugetfinal2014a1.pdf

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget2015/Academia_Romana.pdf


Raport 2014

6

Naţional de Reformă 2011-2013, reconfirmate în Programul Naţional de Reformă 20146, sunt

următoarele:

- România să atingă media UE 27 la indicatorul agregat al inovării - „Summary

Innovation Index”.

- Investiția în cercetare, din fonduri publice, să atingă 0,98-1% din produsul intern brut

(PIB) (indicator relevant pentru intensitatea cercetării, urmărit la nivelul UE).

- Investiţia în cercetare, din partea întreprinderilor, să atingă 0,98-1% PIB (indicator

relevant pentru eficacitatea CD&I).

În viziunea Uniunii Europene, factorul determinant pentru indicatorii de competitivitate

menționați este inovarea7, sub multiplele aspecte ale acesteia tehnologică, organizațională

etc. MEN sprijină constituirea unui sistem național de inovare, pe modelul “Innovation Union

Scoreboard8” (IUS), care pune accent pe funcționalitatea elementelor ansamblului, măsurată

prin efectele economice. Scorul agregat al inovării (SII), constituit din 25 de indicatori (a se

vedea Anexa) este 0,237, adică reprezintă mai puțin de jumătate față din media UE, care este

0,554 (v. Fig.1). Totuși, deoarece sfera de autoritate MEN este doar domeniul CD&I,

impactul economic al măsurilor sale de politică publică sunt limitate. Acesta este motivul

pentru care MEN solicită activarea Consiliului Național pentru Politica Științei, Tehnologiei

și Inovării ca organism consultativ al Guvernului, în coordonarea primului-ministru. Consiliul

este compus din miniștri, având ca misiune principală coordonarea și corelarea politicilor din

domeniul CD&I cu cele de dezvoltare la nivel sectorial și, respectiv, regional.

6 http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2014/nrp2014_romania_ro.pdf 7 Innovation Union Competitiveness Report 2011, http://ec.europa.eu/research/innovation-union/pdf/competitiveness-

report/2011/iuc2011-full-report.pdf#view=fit&pagemode=none . 8 http://ec.europa.eu/enterprise/policies/innovation/policy/innovation-scoreboard/index_en.htm

a. b.

Sursa datelor: IUS 2014 http://ec.europa.eu/enterprise/policies/innovation/policy/innovation-scoreboard/index_en.htm

Figura 1. Indicatorul agregat al inovării SII pentru România (a) și evoluția acestuia (b), comparativ

cu media UE.

http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2014/nrp2014_romania_ro.pdf

http://ec.europa.eu/research/innovation-union/pdf/competitiveness-report/2011/iuc2011-full-report.pdf#view=fit&pagemode=none

http://ec.europa.eu/research/innovation-union/pdf/competitiveness-report/2011/iuc2011-full-report.pdf#view=fit&pagemode=none

http://ec.europa.eu/enterprise/policies/innovation/policy/innovation-scoreboard/index_en.htm

http://ec.europa.eu/enterprise/policies/innovation/policy/innovation-scoreboard/index_en.htm


Raport 2014

7

Capacitatea sistemului de cercetare este revelată prin dimensiunea Premise (“Enablers”) din

ansamblul indicatorilor IUS. Dimensiunea este compusă din trei indicatori principali

(“Resurse umane”, “Atractivitate sistem CD”, “Finanțare”). Pentru anul 2014 situația

României, comparativ cu media Uniunii Europene (UE), este indicată în tabelul de mai jos.

Tabelul 1. Capacitatea sistemului de cercetare

Resurse umane Atractivitatea sistemului CD Finanțare

RO 0,421 0,087 0,218

UE 0,557 0,478 0,585 Sursa: IUS 2014, http://ec.europa.eu/enterprise/policies/innovation/files/ius/ius-2014_en.pdf

România are puțini cercetători, comparativ cu media UE, iar numărul lor este în scădere. În

România, cheltuielile CD pe cap de locuitor sunt de aproape 20 de ori mai mici decât media

europeană. Cererea de cercetare şi inovare este scăzută, nu este stimulată, şi nici nu

stimulează suficient alte sectoare economice.

Politica de competitivitate în cadrul UE se compune din patru domenii tematice: politică

industrială inovativă, activitate industrială sustenabilă, mediu de afaceri, şi calitatea

administraţiei publice. Acestea au fost selectate de Comisia Europeană pentru a răspunde

temelor cadru ale Strategiei Europa 2020, în particular iniţiativei O politică industrială

pentru epoca globalizării, precum şi obiectivelor Semestrului European în ceea ce priveşte

îmbunătăţirea competitivităţii ţărilor europene.

Pe plan european, inovativitatea sistemelor CD&I naționale este revelată prin dimensiunea

Activitatea întreprinderilor (“Firm activities”) din ansamblul IUS. Dimensiunea este

compusă din trei indicatori principali (“Investiții CD&I ale întreprinderilor”, “Antreprenoriat

inovativ și cooperare”, “Active intelectuale”).

http://ec.europa.eu/enterprise/policies/innovation/files/ius/ius-2014_en.pdf


Raport 2014

8

Ediția 2014 indică situația următoare pentru România, comparativ cu media Uniunii

Europene (UE):

Tabelul 2. Inovativitatea sistemului CD revelată prin dimensiunea IUS Activitatea întreprinderilor Investiții CD&I ale

întreprinderilor

Antreprenoriat inovativ și

cooperare

Active intelectuale

RO 0,137 0,083 0,101

UE 0,406 0,532 0,555 Sursa: IUS 2014, http://ec.europa.eu/enterprise/policies/innovation/files/ius/ius-2014_en.pdf

http://ec.europa.eu/enterprise/policies/innovation/files/ius/ius-2014_en.pdf


Raport 2014

9

II. OBIECTIVELE ȘI RESURSELE POLITICILOR GUVERNAMENTALE ÎN

DOMENIUL CERCETĂRII, DEZVOLTĂRII ŞI INOVĂRII

II.1 Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020

Anul 2014 este an de tranziție spre noua perioadă de programare 2014-2020. Planul Naţional

de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2007-2013, aprobat prin HG nr. 475/2007, a fost

prelungit până la 31 dec. 2014. Prin Hotărârea Guvernului nr. 929/2014 a fost aprobată

Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020 (SN 2020), care fixează

obiectivele politicilor CD&I promovate de MEN:

1. Creşterea competitivităţii economiei româneşti prin inovare. Obiectivul vizează

dezvoltarea capacităţii firmelor de a absorbi tehnologie de ultimă generaţie, de a adapta

aceste tehnologii la nevoile pieţelor şi de a dezvolta, la rândul lor, tehnologii sau servicii

care să le permită progresul pe lanţurile de valoare.

2. Creşterea contribuţiei româneşti la progresul cunoaşterii de frontieră. Strategia susține

creşterea vizibilităţii internaţionale a cercetării şi dezvoltării experimentale din România.

Activitățile CD la frontiera cunoaşterii presupun formarea unei mase critice de cercetători

în domeniile cele mai promiţătoare, menținerea avansului în domeniile de nişă, standarde

internaţionale de evaluare pentru proiectele de cercetare, şi iniţiative ştiinţifice de

anvergură, precum cele dezvoltate în jurul marilor infrastructuri.

3. Creşterea rolului ştiinţei în societate. Ştiinţa şi tehnologia devin relevante pentru societate

atunci când efectele lor se resimt în viaţa cotidiană a cetăţeanului. Strategia urmăreşte

rezolvarea problemelor societale prin soluţii inovatoare.

Alte documente pentru noua perioadă de programare 2014-2020 sunt:

- Ghidul Programului Operațional Competitivitate – Axa Prioritară Cercetare,

Dezvoltare Tehnologică şi Inovare pentru susținerea afacerilor și competitivitate;

- Programul Național de Reformă, prin obiectivele asumate prin Memorandumul nr.

664/2010;

- Au fost elaborate câteva versiuni ale Planului Național CD&I 2015-2020, care umează

să fie lansat în 2015. În conformitate cu Legea nr.52/2003 privind transparența

decizională, versiunea finală a proiectului de hotărâre de guvern pentru aprobarea

documentului noului plan național a fost publicată pe pagina MEN - Cercetare.


Raport 2014

10

II.2 Instrumente de implementare și resurse

Tabelul 3. Instrumentele de implementare principale ale strategiilor naționale de cercetare și

resursele alocate sunt indicate în tabelul următor.

Tabelul 3. Instrumente și resurse - Mii lei -

Anul 2012 2013 2014

TOTAL ALOCĂRI

din care:

1 648 500 1 705 300 1 809 300

Buget MEN – Cercetare

din care:

1 190 200 1 191 500 1 287 300

Plan Național 668 200 543 500 522 000

Programe nucleu 266 300 259 300 287 000

Contribuții la organizații și

programe internaționale

81 700 150 600 144 200

ELI – NP (din buget POS-CCE) 43 700 120 700 175 500

Altele 130 300 117 400 158 600

Buget POS – CCE (Axa 2)

din care:

502 000 634 500 697 500

ELI – NP (prin buget MEN) 43 700 120 700 175 500

Resursele au fost concentrate pe formarea resurselor umane (cariere de cercetare, programe

de doctorat, tinere echipe etc.); până în 2014 au fost susţinute financiar, prin PNCDI 2007-

2014, peste 1380 de proiecte de cercetare post doctorală, exploratorie şi pentru constituirea de

tinere echipe de cercetare. În trim. IV/2014 au fost lansate competiţiile de proiecte în cadrul

programului Resurse umane la care au fost depuse peste 600 de solicitări de finanțare, iar la

programul Idei a continuat finanțarea celor 10 proiecte „ERC-like”. În ceea ce priveşte

numărul noilor absolvenţi în domenii S&T şi de doctorat, România are punctaj bun, dar

suferă un eflux net de cercetători.

Investiţiile publice au fost direcționate către infrastructuri de dimensiuni mari, de interes

pan-european, generatoare de centre de competitivitate active în şi prin instituţii din România,

deja incluse sau în curs de a fi incluse pe lista “European Strategy Forum on Research

Infrastructures” (ESFRI).


Raport 2014

11

III Direcții de acțiune

Există două direcții de acțiune pentru politica CD&I națională: prima vizează promovarea

inovării, pentru obținerea sau menținerea avantajului competitiv economic, iar cea de-a doua

se referă la capacitatea şi performanţele sistemului CD&I, inclusiv componenta de

internaționalizare. Corespunzător, politica MEN pentru CD&I este structurată pe două

programe bugetare: Creșterea competitivității economice prin inovare bazată pe cercetare,

care cuprinde POS-CCE și se adresează în principal efectelor economice ale investiției în

cercetare, și Dezvoltarea capacității sistemului CD&I și de diseminare a rezultatelor

cercetării, destinat întăririi sistemului CD românesc și măsurilor de politică CD&I în context

european, incluzând componenta de management.

III.1 Creșterea competitivității economice prin inovare bazată pe CD

Câteva concluzii cu privire la competitivitatea României sunt prezentate mai jos9:

- Mai multe eforturi ar trebui să fie îndreptate pentru a încuraja sectorul privat de

cercetare, dezvoltare și inovare. Persistă problema sprijinului pentru companii “start-

up” bazate pe cunoaștere, prin servicii și finanțare pentru dezvoltarea de produse

inovatoare.

- România este una dintre cele mai mari consumatoare de energie economiilor din UE.

Provocarea este de a îmbunătăți eficiența energetică și de a creștere utilizarea

energiilor regenerabile.

- Întreprinderile au nevoie de un mediu mai bun, cu reglementările de calitate, și cu

infrastructuri de transport și comunicații îmbunătățite.

În consecință, acțiunea susține creșterea competitivității prin procese de specializare

inteligentă (parteneriat public-privat, achiziții publice), reglementari pentru facilitarea

accesului întreprinderilor la finanțare a (finanțarea mixtă din fonduri europene structurale și

de investiții, facilități fiscale, fonduri de garantare și risc, ajutor de stat, etc.), reglementări

privind proprietatea intelectuală. De asemenea, stimulează investițiile CD&I prin sprijin

direct pentru cererea de bunuri inovative, prin linii-pilot, acțiuni de validare precoce a

produselor, capacități de primă producție în domeniul tehnologiilor generice esențiale,

inovarea socială și aplicații de servicii publice.

9 Industrial Performance Scoreboard. A Europe 2020 Initiative. Edition 2013.


Raport 2014

12

Obiectivele se referă la:

- Competitivitate prin inovare, bazată pe cercetare industrială - prin programul

Parteneriate al PNCDI 2007-2014, până în 2014, au fost sprijinite circa 650

întreprinderi în soluționarea unor probleme proprii prin activități CD, iar în anul 2014

a continuat finanțarea celor 288 proiecte care se mai află în desfășurare, cu un buget

de 350 milioane lei. În 2014 au fost susţinute financiar, prin PNCDI 2007-2014, peste

1380 de proiecte de cercetare post doctorală, exploratorie şi pentru constituirea de

tinere echipe de cercetare. În trim. IV/2014 au fost lansate competiţiile de proiecte în

cadrul programului Resurse umane la care au fost depuse peste 600 de solicitări de

finanțare, iar la programul Idei a continuat finanțarea celor 10 proiecte ERC-like.

Prin Programului Operațional Sectorial – Axa 2 Competitivitate prin CD&I, în care

MEN este Organism Intermediar, întreprinderile au depus 180 de solicitări de brevete

și au fost transferate 81 rezultate CD. Dintre întreprinderile beneficiare, 310 au fost

IMM-uri care au primit finanțare nerambursabilă în valoare de 175 milioane Euro, iar

43 milioane Euro au fost contractate cu întreprinderi mari.

Măsurile destinate întreprinderilor au fost diverse:

- Aproape jumătate din fonduri (94 mil. Euro) au susținut proiecte de cercetare și

inovare desfășurate de departamentele CD ale întreprinderilor;

- O treime din fonduri (70 mil. Euro) au sprijinit investițiile în dezvoltarea

infrastructurii CD a întreprinderilor;

- Susținerea achiziției de servicii de cercetare de către întreprinderile fără

departamente CD sau fără expertiza necesară a absorbit aprox. 15 mil. Euro;

- Aprox. 20 mil. Euro au fost investiți în peste 100 de „start up”-uri și „spin off”-

uri innovative.

- Întreprinderile inovative tinere (cu o vârstă mai mică de 6 ani) au primit până la 1

mil. Euro, fără a fi nevoie de co-finanțare din fonduri private. Pentru celelalte

întreprinderi s-au aplicat cotele de finanțare conform reglementărilor ajutorului

de stat.

- Creşterea investiţiilor CD&I din sectorul privat – prin crearea unor centre de atracție

în jurul infrastructurilor CD pan europene localizate în România “Extreme Light

Infrastructure- Nuclear Physics” (ELI-NP) și centrul „Danubius”.


Raport 2014

13

A continuat implementarea proiectului strategic ELI-NP (în martie 2014 a fost semnat

contractul pentru realizarea sistemului fascicul gamma, iar în octombrie 2014 a fost

inaugurat Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Lasere (CETAL) din cadrul

ELI-NP); este în curs de elaborare proiectul Centrului internaţional de studii avansate

pentru sisteme fluvii-delte-mări „Danubius”. Proiectul “Danubius”, componentă a

Strategia UE pentru regiunea Dunării a început în anul 2013, urmare a interesului CE

pentru zonele umede din România, corelat cu previziuni de creștere economică

ecologică, cu emisii scăzute de carbon și industrii conexe zonelor marine. Alături de

interesele legate de o cale de navigație de interes strategic, soluționează și probleme

regionale legate de gestionarea resurselor de apă pentru aprovizionarea aglomerărilor

urbane și a necesarului agricol. Centrul este în curs de a fi inclus pe lista ESFRI.

Necesarul de finanțare pentru perioada următoare este de aproximativ 200 milioane de

Euro.

Prin programului Operațional Sectorial – Axa 2 Competitivitate prin CD&I, la un

buget contractat de 990 milioane Euro (126% față de bugetul alocat), fondurile pentru

CDI atrase din surse private au fost de 371milioane Euro (cumulat, pe tot programul).

Tabelul 4. Indicatori de rezultat

Obiectiv Indicator (u.m.) Valoare 2014*

Competitivitate

IMM

IMM inovative tip „spin -off”-uri şi „start -up”-uri sprijinite

prin instrumente SN CDI 2020 (număr/an)I

53

IMM inovative care accesează capital de risc CD&I sprijinite

prin instrumente SN CDI 2020 (număr/an)I

-

Investiții în CD&I Fonduri Europene Structurale și de Investiții absorbite prin

POC – Axa Competitivitate (mil. lei/an, sau cumulat)I

431

IMM inovative care au accesat fonduri destinate CD&I

(număr/an)I

101

*) Anul publicării;

I) Sursa: MEN.

Tabelul 5. Indicatori de impact Obiectiv Indicator (u.m.) Valoare 2014

*

Competitivitate Brevete solicitate EPO, USPTO (număr/an)IV

57

Pondere IMM cu inovare intra-murală (% din total IMM)IV

10,8

Investiții CD&I Investiții CD ale sectorului de afaceri (% PIB)II

0,17

Capital de risc (% PIB)IV

0,033 *)

Anul publicării; I)

Sursa: MEN; II)

Sursa: INS; III)

Sursa: CORDIS; IV)

Sursa: IUS.


Raport 2014

14

III.2 Dezvoltarea capacității de cercetare științifică și de diseminare a rezultatelor cercetării

Programul bugetar urmărește aducerea la nivelul mediei UE a performanțelor sistemului CD,

în condițiile asigurării unor resurse umane și materiale adecvate. Ponderea cercetătorilor este

la circa 0,6 față de media europeană (circa 4 cercetători la 1000 persoane civile ocupate în

România, față de aproximativ 7 cercetători la 1000 persoane civile ocupate).

Obiectivele se referă la aspectele următoare:

- Calitatea resursei umane - burse de excelență, cheltuieli legate de acordurile bilaterale

pentru cooperarea în știință și tehnologie şi de mobilitate a cercetătorilor în cadrul

schimburilor bilaterale, premierea unor realizări deosebite în știință și tehnologie. În

particular, finanțarea proiectelor de tip ”ERC-like10

” a susținut cercetarea științifică de

excelență românească, deja evaluată la nivelul Comisiei Europene ca fiind relevantă la

nivel internațional, implementând principiul ”finanțarea urmează performanța”.

Aceasta a avut rolul de a crește capacitatea cercetătorilor români de a participa cu

succes la competițiile internaționale. S-au finanțat două tipuri de proiecte:

i/ proiecte tip „Grant Suport” („Bridge Grant”) - proiecte care au obținut cel puțin

punctajul pragului de calitate impus necesar trecerii în etapa II de evaluare, atât

pentru Principal Investigator cât și pentru Research Project. Finanțarea maximă

acordată pentru un proiect de acest tip a fost de 1.500.000 lei. Au fost încheiate 9

contracte de finanțare.

ii/ proiecte care în etapa finală de evaluare la ERC au obținut un punctaj

corespunzător calificativului excepțional, dar care, datorită limitării bugetului ERC,

nu au primit finanțare. Bugetul maxim acordat pentru un proiect de acest tip a fost

de 7 000 000 lei. Al zecelea proiect de acest tip și se află încă în derulare, urmând a

se finaliza în decembrie 2015.

- Investițiile în infrastructură (umană și materială) - susţine instrumentele de finanțare

pentru infrastructuri CD publice de interes național11

, investiții în rețeaua națională de

calculatoare RoEduNet, cheltuieli pentru informare – documentare, și pentru

subvenționarea literaturii. A continuat implementarea proiectului Anelis Plus, prin

care se asigură creşterea accesului electronic al cercetătorilor din organizaţiile

10

A se vedea detalii la

http://uefiscdi.gov.ro/userfiles/file/comunicare/Rapoarte%20PNCDI%20II%20depuse%20ANCSI/Raport_Program%20Capa

citati_2014.pdf 11 Inclusiv “Extreme Light Infrastructure” și centrul „Danubius”.

http://uefiscdi.gov.ro/userfiles/file/comunicare/Rapoarte%20PNCDI%20II%20depuse%20ANCSI/Raport_Program%20Capacitati_2014.pdf

http://uefiscdi.gov.ro/userfiles/file/comunicare/Rapoarte%20PNCDI%20II%20depuse%20ANCSI/Raport_Program%20Capacitati_2014.pdf


Raport 2014

15

naţionale de cercetare la literatura ştiinţifică de specialitate; costul mediu al unui

articol descărcat s-a redus de la 30 Euro la sub 2 Euro.

Pe plan instituțional, a continuat procesul de evaluare şi clasificare a institutelor

naţionale de cercetare-dezvoltare (INCD), precum şi cel de grupare a tuturor INCD în

subordinea MEN. Până la sfârșitul anului 2014 au fost evaluate şi clasificate 43 INCD

din totalul de 46.

- Diseminare și internaționalizare - cotizații și contribuții la organisme internaționale,

cheltuieli pentru funcționarea Oficiului Român pentru știință și tehnologie pe lângă

UE, sprijin financiar pentru diseminarea rezultatelor activității CD, organizarea de

manifestări științifice, târguri și expoziții internaționale, editarea de cărți tehnico-

științifice, acțiuni promoționale, consultanță, evaluăriprin publicații și alte forme de

manifestare. Ultimul grup de obiective este orientat spre avantajele și rezultatele

așteptate de la astfel de colaborări, precum finanțarea alternativă, drepturile de

proprietate intelectuală, achiziția și difuzia de “know-how” ținând cont de obligațiile

României pe plan internațional; concret, este vorba de apartenența la CERN12

, FAIR13

,

ITER14

, ESA15

. A continuat procesul de aderare a țării noastre la CERN, ca membru

cu drepturi depline. În 2014 cotizația României la organizație a fost de 31,56 milioane

lei. A fost asigurată finanţarea unui număr de peste 900 de proiecte cu participare

românească în cadrul programelor şi iniţiativelor europene în domeniul CDI (PC7,

EURATOM, EUREKA, EUROSTARS, JTIs, CERN, FAIR, STAR etc.). În

particular, în anul 2014, a continuat sprijinul pentru co-finanțarea participanților

români16

în proiectele FP 7 (87 proiecte, 6,97 mil. Euro co-finanțare), alături de 19

proiecte noi (2,5 mil. Euro co-finanțare).

- Modernizarea administrației publice - prin informatizarea proceselor de încărcare și

monitorizare a proiectelor și programelor, dezvoltat de UEFISCDI. Mai mult,

Registrul infrastructurilor naţionale de cercetare (RINC), aflat în construcție, oferă

date privind infrastructurile de cercetare – publice şi private – disponibile în cadrul

sistemului naţional de CDI, precum şi date privind eventualele opţiuni şi condiţii de

acces la acestea. RINC se construieşte pe baza platformei ERRIS17

, dezvoltată de

12 “Organisation européenne pour la recherche nucléaire”, http://www.ancs.ro/ro/categorie/1604/programe-internationale-

cern 13 “Facility for Antiproton and Ion Research“, http://www.fair-center.de/index.php?id=1&L=0 14 “International Thermonuclear Experimental Reactor”, http://www.ancs.ro/ro/categorie/1629/programe-internationale-iter 15 “European Space Agency”, http://www.rosa.ro/ 16

http://uefiscdi.gov.ro/articole/3031/Proiecte-de-co-finantare-a-participarii-Romaniei-la-PC-7.html 17

Accesibilă la adresa www.erris.gov.ro.

http://www.ancs.ro/ro/categorie/1604/programe-internationale-cern

http://www.ancs.ro/ro/categorie/1604/programe-internationale-cern

http://www.fair-center.de/index.php?id=1&L=0

http://www.ancs.ro/ro/categorie/1629/programe-internationale-iter

http://www.rosa.ro/

http://uefiscdi.gov.ro/articole/3031/Proiecte-de-co-finantare-a-participarii-Romaniei-la-PC-7.html

http://www.erris.gov.ro/


Raport 2014

16

UEFISCDI, care permite organizaţiilor care deţin infrastructuri să le descrie pe

acestea la nivel tehnic, la nivelul personalului asociat ş.a.m.d., precum şi să ofere, prin

intermediul platformei, servicii de utilizare a infrastructurilor.

Tabelul 6. Indicatori de rezultat Obiectiv Indicator (u.m.) Valoare 2014

*

Diseminare

Titluri publicații subvenționate din buget național (nr/an)I

213

Manifestări științifice subvenționate din buget național

(nr/an)I

88

Resurse umane Absolvenţi studii doctorale (ISCED 6, număr/1000 persoane

între 25-34 ani)II

1,7

Internaționalizare Parteneriate internaționale Orizont 2020 (medie, număr/an)III

18

Infrastructuri CD Infrastructuri și instalații CD de interes național și

internațional subvenționate din fonduri publice (includ

cotizații, mil lei /an)I

285


I) Sursa: MEN;

II) Sursa: INS;

III) Sursa: CORDIS.

Tabelul 7. Indicatori de impact Obiectiv Indicator (u.m.) Valoare 2014

*

Diseminare și

internaționalizare

Publicaţii ştiinţifice în top 10% cele mai citate publicaţii din

lume (% din totalul publicaţiilor ştiinţifice la nivelul ţării)IV

3,8

Co-publicaţii ştiinţifice internaţionale (număr/1mil.

locuitori)IV

148

Resurse umane Cercetători (număr, ENI)II

15 927

Resurse

financiare

Cheltuieli CD publice (% PIB)II

0,27


I) Sursa: MEN;

II) Sursa: INS;

III) Sursa: CORDIS;

IV) Sursa: IUS.

Pentru susţinerea participării României la programele şi activităţile Agenţiei Spaţiale

Europene (ESA) se implementează schema de ajutor de stat pentru finanţarea proiectelor de

cercetare în cadrul programului de Tehnologie Spaţială şi Cercetare Avansată (STAR), cu un

buget total de 384,18 milioane lei, pentru perioada 2012-2017.

Tabelul 8. Contribuţia la programele CD&I europene

Simbol program Plăţi în anul 2014

1 ERA-NET Smart Cities 12 344 878

2 AAL 3 178 054

3 Eurostars 4 008 310

4 Eureka 4 570 000

5 Programele European Space Agency 41 281 107

TOTAL contribuţie naţională în anul 2014 65 382 339


Raport 2014

17

Programele bilaterale de cercetare-dezvoltare, stabilite între guvernele statelor membre, au

totalizat 2,3 milioane lei.

Tabelul 9. Contribuţia la programe bilaterale

Nr. crt. Program Plăți pe anul 2014 (Lei)

1. Program România-Slovacia 147 100

2. Program România-Ungaria 261 065

3. Program Romania-Moldova 437 471

4. Program România-Turcia 272 039

5. Program România-Austria 246 091

6. Program România-Belgia 70 777

7. Program România-Cipru 273 834

8. Program România-Franța PAI Brâncuși 358 540

9. Program România-Franța CNRS 58 000

10. Program România-Grecia 7 990

11. Program România-Italia 149 119

TOTAL 2 282 037

MEN-cercetare este desemnat organism de implementare și organizație parteneră a

Consiliului Cercetării din Norvegia pentru proiecte finanțate din granturi norvegiene și

granturi EEAE. În anul 2013 au fost depuse 414 proiecte, din partea a 350 de organizații din

România, în parteneriat cu 115 organizații din țările contributoare (Norvegia, Islanda și

Liechtenstein); 15 instituții au fost din țări terțe.

Tabelul 10.

Domeniu Nr. proiecte Buget total (mii lei) Buget 2014 (mii lei)

Energie 3 13 188 3 252

Științe socio-umaniste 7 22 860 3 300

Mediu 6 26 403 7 390

Sănătate 7 32 861 9 888

TOTAL 23 95 312 24 830


Raport 2014

18

CONCLUZII

În prezent, România se confruntă cu un decalaj serios de competitivitate economică, în

general, şi de dezvoltare industrială, în special, din cauza nivelului relativ scăzut de

productivitate şi a calităţii produselor. Totuși, România are capacitate științifică și

tehnologică, și potenţial semnificativ pentru clustere regionale în domeniul TIC, nanoştiinţe

şi nanotehnologii, automobile, securitate informatică şi tehnologii de producţie. Din acest

motiv, obiectivele de dezvoltare propuse de Comisia Europeană în cadrul Acordului de

Parteneriat pentru România 2014–2020, pentru planificarea și utilizarea fondurilor structurale

în această perioadă, se concentrează pe atenuarea decalajului de competitivitate, formalizat în

două obiective.

Primul obiectiv se referă la promovarea creşterii economice prin consolidarea cercetării,

dezvoltării tehnologice şi a inovării. Deși România este pe o traiectorie de recuperare a

decalajelor, aceasta trebuie să încurajeze în mai mare măsură ramurile industriale orientate

spre cercetare și inovare. Pentru a îmbunătăți competitivitatea pe termen lung, România se

confruntă cu problema stabilirii și punerii în aplicare a unei strategii naționale pentru

industrie și inovare, cu politici și priorități clare, coerente și coordonate, și concentrarea

resurselor pe domenii de avantaj comparativ. Planul Național CD&I 2015-2020 va trebui

configurat ca să răspundă acestor cerințe, păstrând complementaritatea cu Programul

Operațional de Competitivitate.

Al doilea obiectiv se referă la reformarea eficientă a administrației publice. Slăbiciunile

actuale împiedică absorbția fondurilor europene și nu încurajează investițiile străine. În plus,

este necesară îmbunătățirea transparenței, responsabilității și independenței instituționale.


Raport 2014

19

Anexa

Sursa: Innovation Union Scoreboard Report 2014.

POLITICILE GUVERNAMENTALE DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI … · România, cheltuielile CD pe cap de...

Documents

Transcript of POLITICILE GUVERNAMENTALE DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI … · România, cheltuielile CD pe cap de...