Politicienii români pe Facebook în 2017

C ampania preziden-țială din 2014 a fost un moment care și-a pus amprenta

asupra modului în care poli-ticienii din România comuni-că în mediul online, arătând că o parte semnificativă a alegătorilor nu mai este re-ceptivă la formele clasice de comunicare politică. Din acel moment, campaniile s-au purtat și prin intermediul canalelor de social media, nu doar prin metodele clasi-ce din offline, iar politicienii au început să investească în imaginea lor virtuală și să fie tot mai atenți la mesajele pe care le transmit către public, prin intermediul acestor ca-nale de comunicare. În 2014, candidatul la prezidențiale, Klaus Iohannis, stabilea un precedent important cu pri-vire la taxonomia campanii-lor electorale din România.Cu toate acestea, canalul dominant de comunicare preferat de politi-cienii din România a rămas TV-ul, însă cu tendințe clare de evoluție și în zona online-ului, mai ales dacă ne raportăm la modul în care se construiește agenda publică zilnică.

Nu de puține ori, un subiect amplu dezbătut în online s-a transformat și în decizie politică în offline.

Într-o lume în continuă schimba-re, așa cum au reliefat și cele mai importante evenimente politice internaționale ale ultimilor ani, precum campania prezidențială din Statele Unite ale Americii și Brexit-ul, România nu va putea rămâne pe loc, iar online-ul va avea valențe din ce în ce mai vizibile la nivel societal.

Deși încă timidă față de alte țări, comunicarea pe rețelele sociale ale politicienilor din România are câteva caracteristici interesante. Cea mai folosită rețea socială din România atât de public, cât și de politicieni rămâne în continuare Facebook-ul, în comparație cu alte țări unde Twitter-ul este canalul de comu-nicare cel mai utilizat, prin prisma mesajelor scurte, punctuale lansate în spațiul public.

Astfel, interacțiunea politicienilor cu publicul pe Facebook în 2017, ne arată încă o dată impactul pe care această rețea încă o are asupra co-municării publice din România, dar și potențialul pe care îl va mai avea în configurarea campaniilor electorale viitoare.

Pe de o parte, unii dintre politicienii obișnuiți deja cu acest mod de co-municare și-au reconfirmat pozițiile dominante în clasament, reușind să mobilizeze comunitatea online pe teme precum justiția și lupta anticorupție. Pe de altă parte, noul

val de politicieni confirmă trendul de comunicare online din Româ-nia, aceștia demonstrând o mai mare lejeritate în folosirea rețelelor sociale pentru a-și atrage posibilii alegători și de a pune pe agenda publică subiecte de interes. De asemenea, și politicienii din mediul local, mai exact primarii marilor orașe, și-au diversificat comunicarea în online, devenind tot mai vizibili în interacțiu nea cu cetățenii.

Anul 2017 a fost un an plin de evenimente politice, fiind marcat de ample proteste de stradă, ca urmare a modicărilor aduse Codului Penal și legilor justiției, schimbări guvernamentale majore, dar și de măsuri fiscale care au atras atenția publicului online. Aceste evenimente au stat la baza majorității postărilor politicienilor în anul 2017, iar nivelul de interacțiune pe marginea acestor subiecte confirmă apetența publicu-lui online pentru mutarea dezbaterii din mediul offline, în mediul online.

În plină dezbatere publică privind fenomenul fake news și folosirea rețelelor sociale ca instrumente de manipulare a rezultatului alegerilor, atenția publicului și a guvernelor va fi tot mai mult orientată către rolul pe care online-ul îl va avea asupra societății în ansamblul lor. Surprinși de ascensiunea rapidă a rețelelor sociale, politicienii de azi se văd nevoiți să își diversifice instrumente-le de comunicare pentru a se adapta modelelor de interacțiune preferate de noile generații de alegători.

Raportul a fost realizat pe baza statisticilor din Facebrands PRO calculate pentru

perioada 1 ianuarie – 31 de cem brie 2017. Analiza este bazată pe conținutul Facebook, prin prisma faptului că este cel mai utilizat și urmă-rit canal de social media din România în acest moment. Anul 2017 s-a dovedit a fi un an plin de evenimente politice și economice, deși a fost anul care a urmat alegerilor parlamentare din 2016, când coali-ția PSD-ALDE a reușit, pe baza unui program de guvernare îndrăzneț, să câștige alegerile și să își asigure o ma-joritate confortabilă în Parlament. Cu toate acestea, anul 2017 a fost marcat de instabilitatea politică, pe fondul schimbării a două guverne PSD-ALDE și a reacției publice la măsurile coa-liției din zona justiției. De asemenea, inconsecvența măsurilor fiscale a gu-vernelor PSD-ALDE a atras nemulțumi-rea publică, mai ales a mediului privat, care a tras mai multe semnale de alarmă cu privire la situația economi-că a României. Deși anul 2017 a adus și o creștere economică record, în mare parte bazată pe consum, România a fost în centrul dezbaterilor euro-pene ca urmare a intenției coaliției PSD-ALDE de a modifica legile justiției. Subiectul anului a fost fără îndoială anticorupția, iar protestele organizate pe parcursul lui 2017 demonstrează acest lucru.

În acest context, conținutul postărilor de pe Facebook se dovedesc reprezen-tative pentru a înțelege pe de o parte care este gradul de interacțiune dintre anumiți politicieni și publicul online, pe marginea subiectelor anu-lui, iar pe de altă parte pentru a arăta care au fost caracteristicile comunică-rii online în România anului 2017.

În cadrul raportului au fost incluși 50 de

politicieni reprezentativi din partidele politice care activează pe scena politică din România în acest moment. Politicienii incluși în acest raport au fost selectați prin prisma următoarelor coordonate: apartanența la o struc-tură/mișcare politică, deținerea unei pagini pe Facebook, precum și indexa-rea paginii lor pe Facebrands PRO.

Pe de o parte, am urmărit evoluția paginilor lor de Facebook în anul 2017, pe de altă parte am analizat conținu-tul postărilor lor, precum și gradul de interacțiune cu publicul online. Deși, în anul 2017, Dacian Cioloș nu era reprezentantul unei formațiuni politice înregistrată în mod oficial, el este inclus în acest raport prin prisma activității sale politice reprezentative, dar și prin prisma faptului că a anunțat înființarea propriului partid, deci și-a asumat un demers politic recunoscut ca atare.

RAPORTUL CUPRINDE MAI MULTE SECȚIUNI:Top 10 politicieni pe Facebook cu-prinde o ierarhizare a celor mai active pagini ale politicienilor, prin cuantifi-carea numărului de fani. Unele pagini au crescut semnificativ în anul 2017, însă cele mai multe dintre paginile politicienilor cu experiență și-au conti-nuat trendul ascendent din ultimii ani, așa cum este cazul actualului preșe-dinte, Klaus Iohannis.

Topul paginilor cu fani noi în 2017 vine să arate tocmai modul în care paginile politicienilor au crescut în anul 2017 și care sunt evenimentele de pe scena politică care au influențat creșterea lor.

Top 10 pagini cu interacțiune mare demonstrează că deși unele dintre paginile politicienilor nu au neapă-rat un număr mare de fani, totuși ele promovează conținut care este preluat cu ușurință de către publicul din mediul online. Astfel, în acest top veți regăsi pagini cu 50.000 de fani, dar cu un total al interacțiunilor de peste 700.000 (like-uri la postări, comentarii la postări și share-uri la postări).

Raportul cuprinde și un Top al prima-rilor pe Facebook, care analizează modul în care reprezentanții adminis-trațiilor locale au comunicat online în anul 2017 cu cetățenii. În ultimii ani, primarii au devenit mai atenți la mo-dul în care se adresează votanților lor, astfel și-au îmbunătățit semnificativ comunicarea online.

Ultima secțiune a raportului face un Top 10 postări ale politcienilor în 2017. Analiza conținutului acestor postări arată care au fost cele mai urmărite subiecte ale anului trecut, dar și modul în care publicul online a reacționat la acest conținut.

Despre raport

TOP 10 politicieni pe Facebook

Klaus Iohannis

Victor Ponta

Gabriela Firea

Traian Bãsescu

Dacian Ciolos,

Monica Macovei

Liviu Dragnea

Nicus, or Dan

Alina Gorghiu

Ilan Laufer

1.814.728

813.896

487.030

2.915.653

675.187

400.079

978.227

599.924

346.531

169.275

160.288

156.716

122,759

1.880.903

293.944

497.053

562.075

135,152

Numărul fanilor la 31 decembrie 2017Numărul total al interacțiunilor la 31 decembrie 2017 (like-uri la postãri, comentarii la postãri, share-uri la postãri)

122,541

201,745


A nul 2017 a fost un an plin de evenimente politice și economi-ce importante, acest

lucru fiind reliefat și prin mo-dul în care politicienii au ales că comunice pe Facebook. Deși în mod normal anul care urmează unui ciclu electoral important este mai degrabă unul de acomodare pentru câștigători, cu o opoziție ceva mai liniștită, aflată în recon-strucție, coaliția de guvernare PSD-ALDE a impus un alt ritm în politica de guvernare, prin prisma numeroaselor perioa-de de instabilitate politică.Topul politicienilor pe Facebook în 2017 este dominat de politicieni cu experiență, așa cum este cazul ac-tualului Președinte, Klaus Iohannis, fostului premier, Victor Ponta, fos-tului Președinte Traian Băsescu, dar și al primarului Capitalei, Gabriela Firea. O prezență importantă în acest top este a fostului premier tehno-crat, Dacian Cioloș, care și-a crescut interacțiunea cu publicul online prin reacțiile prompte la deciziile luate de PSD-ALDE în 2017.

Cele mai multe dintre evenimentele politice comentate de către politici-eni au avut în centru legile justiției, protestele din ianuarie-februarie, implementarea programului de guvernare sau schimbarea celor două guverne PSD-ALDE. Prin intermediul Facebook, cei mai mulți politicieni ai opoziției și-au exprimat opiniile cu privire la guvernarea PSD-ALDE. De altfel, comunicarea pe Facebook a fost dominată de reprezentanții opoziției, care, pe lângă discursurile acide din Parlament, au dezvoltat interacțiunea cu publicul prin inter-mediul Facebook.

Anul 2017 a fost unul în care la Palatul Victoria s-au succedat două guverne

ale alianţei PSD-ALDE. Guvernul Grin-deanu a fost înlocuit prin moţiune de cenzură de Cabinetul Tudose în iunie, reprezentând o premieră pentru politica românească post-decem-bristă. Șase luni mai târziu, Premierul Tudose pierdea și el sprijinul propriu-lui partid și își anunța demisia din fruntea Guvernului. Începutul anului 2018 prindea România cu un nou Guvern, condus de fostul europarla-mentar, Viorica Dăncilă.

Din pespectiva economică, guverna-rea PSD-ALDE a anunțat importante schimbări economice, printre care și o revoluție fiscală, bazată pe transfe-rul contribuțiilor de la angajator la angajat.

Momentele de instabilitate politică, precum și modficările frecvente aduse politicilor fiscale au fost amplu discutate și disputate de către politi-ceni în mediul online. Însă subiectul cel mai comentat în anul 2017 rămâne cel legat de schimbările propuse de actuala majoritate la legile justiți-ei. Deși Premierul Mihai Tudose s-a distanțat de subiectul Ordonanței 13, iar pachetul de legi a fost mutat spre dezbatere în Parlamentul dominat de majoritatea PSD-ALDE, legile justiţiei au rămas în continuare un subiect important pentru Guvern pe tot par-cursul anului 2017, marcând decisiv și relația dintre coaliția de guvernare cu Președintele Iohannis.

Pe fondul acestor evenimente, dezba-terea dintre politicieni s-a făcut prin media tradițională, dar s-a reflectat foarte bine și prin prisma interacțiunii de pe Facebook.

Președintele Klaus Iohannis și fostul Premier tehnocrat, Dacian Cioloș, au fost cei care au comentat cel mai mult pe Facebook despre măsurile luate de PSD-ALDE în primul an de guvernare. Pentru cei doi, anul 2017 a fost și un moment de reactivare politică. Pe de o parte, Președintele Klaus Iohannis s-a evidențiat în timpul protestelor din ianuarie-fe-bruarie, când a recâștigat încrederea electoratului său prin participarea în cadrul ședinței de Guvern, cu scopul

de a bloca adoptarea Ordonanței 13. Deși anterior acestor evenimen-te politice Președintele pierduse o parte dintre like-urile de pe pagină, anul 2017 l-a readus în prim-planul politicii, reconsolidându-i poziția în sondaje. Pe de altă parte, pentru Dacian Cioloș anul 2017 a marcat și anunțul privind construcția unui nou partid politic. După alegerile din decembrie 2016, prezența fostului premier pe scena politică nu era o certitudine, însă acesta a luat decizia implicării prin construcția unui nou partid politic, alături de alți foști miniștri ai cabinetului său.

Fostul premier, Victor Ponta, s-a evidențiat și el pe Facebook prin opoziția față de Liviu Dragnea, mai ales în contextul sprijinului acordat premierului demis, Sorin Grindeanu. Scopul demersului său a fost de a forța o schimbare din funcția de președinte de partid a lui Liviu Drag-nea. Cu toate acestea, el nu a reușit să construiască o opoziție clară la nivelul PSD împotriva lui Liviu Drag-nea. În acest context, Victor Ponta a anunțat construcția unui nou partid politic, Pro România, alături de fostul lider ALDE, Daniel Constantin.

Printre reprezentanții opoziției care au comunicat activ pe Facebook în 2017, se numără fostul președinte al PNL, Alina Gorghiu, fostul președinte al USR, Nicușor Dan, dar și preșdin-tele PMP, Traian Băsescu . În mare parte, comunicarea acestora a fost concentrată pe critica adusă actualei majorități din Parlament.

Printre reprezentanții coaliției de guvernare care au utilizat eficient Fa-cebook-ul ca mijloc de comunicare în 2017, se numără Gabriela Firea, Liviu Dragnea și Ilan Laufer. Dacă Gabrie-la Firea și Ilan Laufer, fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, au avut o comunicare online concentrată mai mult pe acti-vitatea instituțiilor pe care le conduc, președintele PSD, Liviu Dragnea, a ales Facebook-ul pentru a transmite mesaje împotriva protestatarilor și a președintelui Klaus Iohannis.

2.915.653

1.880.903

487.030

1.814.728

346.531

700.369 675.187599.924 562.075 497.053 458.356 431.406

978.227

51.047

813.896

400.079

156.716 160.288 86.169 73.308

TOP 10 pagini cu interacțiune mare

Klaus Iohannis

Dacian Ciolos,

Gabriela Firea

Cristian Ghinea

Victor Ponta

Traian Bãsescu

Nicus, or Dan

Liviu Dragnea

Raluca Turcan

Sorin Grindeanu

Unii dintre politicieni reușesc prin ceea ce postează să obțină o interacțiune sem-

nificativ mai mare în compa-rație cu numărul de like-uri ale paginilor lor. Mesajele unor po-liticieni ca Dacian Cioloș sau Cristian Ghinea, deputat USR, au fost mai ușor preluate de internauți în 2017, deși paginile lor nu sunt la fel de dezvoltate ca ale unor politicieni precum Klaus Iohannis sau Victor Ponta. Pagina lui Klaus Iohannis rămâne cea mai urmărită și preluată pagină, deși au existat momente în 2017 când anumite poziții ale șefului statului au fost contes-tate de către publicul online. Popularita-tea câștigată de Klaus Iohannis în tim-pul alegerilor prezidențiale din 2014 nu s-a menținut la același nivel și în anii de mandat prezidențial, dar în 2017 acesta și-a recâștigat simpatia alegătorilor săi prin pozițiile luate împotriva deciziilor politice ale PSD-ALDE.

În 2017, postările fostului Premier Da-cian Cioloș au împânzit Facebook-ul, mai ales în perioada protestelor față de modificările aduse Codului Penal de că-tre coaliția PSD-ALDE. Alături de Klaus Iohannis, Dacian Cioloș s-a repozițio-nat pe scena politică ca un reprezentant puternic al opoziției, chiar dacă nu deține o funcție publică și nici nu are în spate un partid cu reprezentare în Parlament. Anunțul fostului premier privind o nouă formațiune politică a atras intersul publicului online, care i-au urmărit activitatea pe Facebook în 2017.

Și primarul Bucureștiului, Gabriela Firea, este unul dintre politicienii ur-măriți pe Facebook, iar postările sale au avut ca subiecte deciziile luate pentru administrarea Capitalei. Cu toate aces-tea, Gabriela Firea a fost și subiect al multora dintre criticile aduse de către publicul online, mai ales în contextul sprijinului pe care i l-a acordat lui Sorin Grindeanu, când acesta a luat decizia Ordonanței 13.

Majoritatea celor nou intrați sunt reprezentanți ai noului val de politi-cieni, care nu au mai deținut funcții publice sau care au o experiență relativ redusă în politică. Nicușor Dan s-a

remarcat în spațiul public mai întâi ca voce reprezentativă în dezbaterea proiectelor urbanistice din București, ca mai apoi să își asume și o carieră politică, din postura de candidat al USB la Primăria București. Nicușor Dan a rămas fidel cauzelor ce țin de adminis-trația locală, fiind o importantă voce a opoziției locale. De altfel, USR s-a distanțat de comportamentul partide-lor tradiționale, fiind mai activ în zona de comunicare publică online. Astfel, în 2017, reprezentanții USR au comunicat principalele decizii politice sau luări de poziție cu privire la situația economică sau politică prin intermediul Facebook, schimbând, într-o formă sau alta, și paradigma modului de a face opoziție.

O situația similară este și cea a lui Cris-tian Ghinea, care a reprezentat, pentru mai mulți ani, una dintre principalele figuri ale societății civile. În 2016, și-a asumat o funcție publică, fiind numit consilier de stat pentru afaceri europe-ne, iar mai apoi Ministru al Fondurilor Europene în Guvernul Cioloș. În decem-brie 2016 a câștigat un loc de deputat în Parlamentul României, candidând din partea USR. În 2017, pagina lui a avut una dintre cele mai mari interacțiuni.

Numărul total al interacțiunilor la 31 decembrie 2017 (like-uri la postãri, comentarii la postãri, share-uri la postãri)

Numărul fanilor la 31 decembrie 2017

TOPUL paginilor cu fani noi în 2017

Numărul total al fanilor la 31 decembrie 2017Numărul fanilor noi în 2017

Dacian Ciolos, Klaus Iohannis Sorin Grindeanu Liviu Dragnea Ilan Laufer

346.531

114.438 104.71957.854 44.754 35.630

1.814.728

73.308

160.288122.541

Politicianul care a obțiut cele mai multe noi like-uri în 2017 este fostul

premier, Dacian Cioloș, urmat de Președintele Klaus Iohannis. Fostul premier PSD-ALDE, So-rin Grindeanu, ocupă locul trei în clasament, cele mai multe dintre like-uri fiind obținute în perioada moțiunii de cenzu-ră, când acesta s-a poziționat împotriva președintelui PSD, Liviu Dragnea.

Efectele guvernării tehnocrate, precum și nemulțumirile generate de deciziile politice, dar mai ales cele legate de jus-tiție, ale guvernării PSD-ALDE în rândul electoratului cu o prezență activă în mediul online reprezintă, foarte proba-bil, principalele motive pentru creșterea de popularitate a fostului prim-ministru Dacian Cioloș în 2017.

Demersurile pentru înființarea Platfor-mei România 100, dar și reacția rapidă la politicile coaliției de guvernare l-au menținut pe Dacian Cioloș în atenția publicului și s-au reflectat, inclusiv, în susținerea de care acesta se bucură în mediul online.

În ceea ce îl privește pe Președintele Klaus Iohannis, acesta avea deja o bază importantă de susținători în mediul online încă din campania electorală din 2014. Odată cu alegerile parlamentare din 2016, ce au consfințit statutul PSD de principal partid politic care, împreună cu ALDE, deține controlul Parlamentului și Guvernului, Președintele Iohannis a rămas într-o mare măsură singurul oponent politic real al politicilor PSD-AL-DE. Mai mult, acesta a reușit să obțină susținerea unei părți importante din societatea civilă care s-a exprimat foarte puternic și activ împotriva demersurilor coaliției de guvernare. Mare parte din prezența online a Președintelui în 2017 s-a rezumat la apărarea justiției și la lupta anticorupție.

Opoziția civică împotriva PSD-ALDE

și a lui Liviu Dragnea constituie și principala explicație pentru creșterea suportului online pentru fostul prim-mi-nistru, Sorin Grindeanu. Astfel, acesta a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de susținători online în perioada în care a acționat ca opozant a lui Liviu Dragnea în cadrul partidului și a încercat să construiască o alternativă la actuala conducere a PSD, acționând, totodată, oarecum independent de de-ciziile conducerii partidului în poziția de șef al guvernului. Cu toate acestea, după momentul moțiunii de cenzură, Sorin Grindeanu nu a reușit să își mențină capitalul de imagine online câștigat, fă-când pasul în spate din lupta împotriva lui Liviu Dragnea.

Deși președintele PSD, Liviu Dragnea, nu are ca prioritate de comunicare poli-tică mediul digital, așa cum se întâmplă cu politicienii din opoziție sau chiar cu primarul general, Gabriela Firea, în 2017 prezența sa online s-a intensificat și acest lucru s-a remarcat în creșterea nu-mărului celor care îl urmăresc, în special în momentele de anunțare a măsurilor economice.

Numărul total al interacțiunilor la 31 decembrie 2017 (like-uri la postãri, comentarii la postãri, share-uri la postãri)

Numărul fanilor la 31 decembrie 2017

TOPUL primarilor pe Facebook

Gabriela Firea Emil Boc Mihai Chirica Robert Negoit,ã Nicolae Robu Ilie Bolojan

487.030

75.509 64.989 50.063 34.586 28.386

978.227

417.931364.515

260.174226.368

125.770


Primarii marilor orașe din Româ-nia comunică din ce în ce mai mult

prin intermediul Facebook. Primarul Capitalei, Gabriela Firea, conduce detașat topul primarilor, fiind urmată de către primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, și pri-marul Iașiului, Mihai Chirica. În clasament se mai regăsesc primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, primarul Timișoarei, Nicolae Robu, și primarul Oradei, Ilie Bolojan. Tendința în creștere a primarilor de a comunica în mediul online arată și relevanța pe care aceștia o au la nivelul partide-lor din care fac parte.

Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a câștigat alegerile locale din iunie 2016, reușind să se impună ca o voce importantă la nivelul Partidului Social Democrat. În 2017, s-a remarcat prin implicarea în câteva evenimente politi-ce, printre care promovarea unei petiții online de susținere a Guvernului Grin-deanu, dar și prin contestarea anumitor decizii luate de către Guvernul Tudose. În perspectiva alegerilor prezidențiale din 2019, tot mai multe voci vorbesc despre o potențială candidatură a Gabrielei Firea în cursa prezidențială, în prezent fiind cel mai bine poziționat politician din PSD în sondaje.

După ce a deținut funcția de Prim-mi-nistru, în timpul guvernării PDL, Emil Boc s-a reîntors în administrația publi-că locală, reușind să câștige cel de-al patrulea mandat la Primăria Clujului, în 2016. Emil Boc este unul dintre cei mai apreciați primari din România, Cluj-Napoca fiind dat ca exemplu de bună guvernare în topurile orașelor realizate de Banca Mondială. În același

registru se încadrează și primarul Oradei, Ilie Bolojan, care a devenit recunoscut prin prisma măsurilor luate pentru a dezvolta orașul Oradea. Ilie Bolojan este și o voce importantă în cadrul PNL.Primarul Iașului, Mihai Chirica, s-a remarcat în 2017 prin opoziția des-chisă la deciziile luate de conduce-rea PSD. Mihai Chirica și-a câștigat notorietatea prin critica constantă adusă deciziilor Guvernului, mai ales în contextul adoptării Ordonanței 13. Pe de o parte, pozițiile publice ale primarului Iașiului au fost apreciate de către publicul online, pe de altă parte conducerea PSD a luat măsuri dure împotriva primarului, acesta fiind exclus din partid.Prezența primarilor în această cercetare arată importanța pe care comunitățile locale au început să o aibă în algoritmul politic al ultimilor ani. Comunicarea online a primarilor este legată și de creșterea gradului de implicare civică a cetățenilor, care sunt tot mai atenți la deciziile pe care le iau aleșii lor.

TOP 10 postări ale politicienilor în 2017După zilele cu cel mai mare număr de interacțiuni pe pagină

216.164Klaus Iohannis

1

Printre postările cele mai apreciate și co-mentate în 2017 sunt cele legate de pro-

testele din ianuarie-februarie sau schimbările guvernamen-tale. Cu toate acestea, postă-rile politicienilor care surprind amănunte din viața privată au fost la fel de urmărite de publi-cul online.

Atitudinea mai activă a societății civile reprezintă, în bună măsură, o expli-cație a succesului celor mai apreciate postări pe Facebook din 2017. Astfel,

cea mai mare parte a acestora sunt, în fapt, reacții negative și critici ale Pre-ședintelui, Klaus Iohannis și ale fostu-lui prim-ministru, Dacian Cioloș față de decizii ale coaliției de guvernare, în special legate de domeniul justiției. Solidarizarea Președintelui Iohannis cu protestatarii a fost, în acest sens, cel mai apreciat gest de către români pe Facebook.

Vizita Șefului Statului în SUA, locul 10 ca număr de aprecieri, reprezintă singura postare referitoare la activita-tea efectivă legată de poziția oficială a unuia dintre politicienii aflați în top între primele 10 postări în funcție de numărul de interacțiuni. Chiar dacă, la prima vedere, acest lucru ar putea

arăta un dezinteres din partea utiliza-torilor de Facebook față de activitatea autorităților, probabil că principala explicație este legată, și în acest caz, de interesul deosebit față de acțiunile PSD-ALDE de modificare a legislației în domeniul justiției și de creșterea gradului de implicare civică în rândul cetățenilor.

Pe de altă parte, chiar dacă o postare a lui Dacian Cioloș referitoare la poli-ticile fiscal-bugetare a noului guvern este pe locul 7 între postările cu cele mai multe interacțiuni, subiectele privind situația economică și bugetară încă sunt în plan secundar ca preocu-pări pentru românii cei mai activi pe Facebook.


4

156.257Klaus Iohannis2 106.731

Dacian Ciolos,3

Dacian Ciolos,

92.724Dacian Ciolos,

7


5


6


8


9


10

Comunicarea politici-enilor din România prin intermediul online-ului s-a dez-

voltat considerabil în ultimii ani, mai ales în contextul ale-gerilor prezidențiale din 2014, care au schimbat, într-o formă sau alta, paradigma comunică-rii și mobilizării online a politi-cienilor, dar și a cetățenilor. Anul 2017 s-a dovedit a fi un an plin de evenimente politice, situație reflectată prin interacțiunea din mediul online. În acest context, cei care au folosit cu precădere canalul Facebook pentru a comunica cu publicul au fost, în mare parte, reprezentanții partidelor de opoziție din Parlament ca PNL, USR sau PMP, dar și reprezentanți ai unor mișcări politice, precum foștii premieri Dacian Cioloș și Victor Ponta. După ce fostul Premier Dacian Cioloș a avut mai degrabă o atitudine reținută față de intrarea în politică, în 2017 și-a asu-mat un demers politic propriu, alături de alți câțiva miniștri ai cabinetului său, precum fostul Ministru al Sănă-tății, Vlad Voiculescu, fostul Ministru al Justiței, Raluca Prună sau fostul Ministru al Muncii, Dragoș Pîslaru.

Pe de altă parte, fostul Premier Victor Ponta și-a anunțat propriul proiect politic, Pro România, alături de fostul lider al ALDE, Daniel Constantin. În acest sens, discursul său online a fost îndreptat spre critica actualei coaliții

de guvernare, Victor Ponta remarcân-du-se prin sprijinul acordat lui Sorin Grindeanu, când acesta a refuzat să își dea demisia.

În zona comunicării de opoziție este inclus și președintele Klaus Iohannis, care s-a evidențiat pe Facebook în pe-rioadele de instabilitate politică, când a transmis mesaje contondente împo-triva deciziilor politice ale PSD-ALDE. Pentru Klaus Iohannis comunicarea online în anul 2017 a avut și rolul unei reactivări politice, după o perioa-dă destul de lungă în care absența președintelui din zona marilor decizii a fost aspru criticată de către votanții săi din 2014. Astfel, Klaus Iohannis a renunțat la discursul pasiv în 2017, redevenind un actor politic important în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2019.

Cu toate că reprezenanții opoziției au comunicat mai bine în mediul online, acest lucru nu a avut, cel puțin pentru moment, un caracter determinant și asupra poziționării lor în sondajele efectuate în ultimul an.

În mediul online, reprezentanții coaliției de guvernare PSD-ALDE au adoptat o comunicare mai degrabă de apărare față de mesajele transmise de reprezentanții opoziției, mai ales în perioadele de tumult politic, precum protestele din ianuarie-februarie. De altfel, prin prisma majorității solide

din Parlament, coaliția de guvernare a preferat să investească în continuare în canalele tradiționale de comuni-care, precum TV-ul, nu în online. Cu toate acestea, pe zona de online, s-au concentrat să contracareze impactul unor decizii politice controversate, precum Ordonanța 13 sau moțiunea de cenzură împotriva guvernului Grin-deanu. În ciuda instabilității politice, coaliția PSD-ALDE nu a pierdut foarte mult capital electoral, situație reliefa-tă și de sondajele de opinie.

Astfel, anul 2017 a redeschis dezbate-rea asupra unor subiecte importante, precum anticorupția, dezvoltarea economică sau chiar apartenența la spațiul european. Modul în care politicienii au ales să comunice în online în 2017 ne relevă cateva scenarii cu privire la posibilele alianțe politice în contextul alegerilor prezidențiale din 2019, dar și asupra modului în care agenda României va fi construită în următorii ani. Deși politicienii din Ro-mânia nu sunt la fel de activi online ca cei din alte țări, comunicarea acestora s-a diversificat în ultimii ani, politicie-nii investind tot mai multe resurse.

Concluzii

ADRESĂ

Str. Anton Pann, nr 21, București

EMAIL

[email protected]

TELEFON

(+40-21) 337.1424

CONTACT

Autori: Adelina Țînțariu (POINT PUBLIC AFFAIRS)

Andrei Voicu (POINT PUBLIC AFFAIRS)

Simina Diaconu (WEBSTYLER)

Point Public Affairs este agenţia de comunicare strategică şi public affairs din GMP Group. Fondată în 2008, agenţia are în prezent patru linii de busi-ness. Point Public Affairs oferă servicii de comuni-care instituţională, lobbying, comunicare strate-gică şi analize şi cercetări de politici publice. Point Association Management oferă asociaţiilor servicii complexe de administraţie, de reprezentare a inte-reselor şi de comunicare. Point Connections reu-neşte părţile interesate în dezbateri şi campanii de comunicare pe subiectele fierbinţi ale momentului. Point Regional oferă servicii de consultață strate-gică și public affairs în Bulgaria, Georgia, Republica Moldova și Serbia.

WEBSTYLER este cea mai premiată agenție de digital din România atât la nivel local cât și inter-național. De 18 ani pe piață, timp în care a oferit servicii de strategie și creație la cele mai înalte stan-darde, agenția deține peste 80 de premii la cele mai relevante festivaluri de publicitate care premiază creativitatea și eficiența. WEBSTYLER face parte din GMP Group și oferă servicii integrate de comunicare digitală prin administrarea cu succes a comunicării online pentru branduri ca: Rompetrol, Nutricia Early Life Nutrition Romania (Aptamil), Danone PDPA, Timișoreana, NN Asigurări și Pensii, Groupe Renault, MedicHub (Versa Media), Alka Trading, Patiline.

Politicienii români pe Facebook în 2017 - Romania...

Documents

Transcript of Politicienii români pe Facebook în 2017 - Romania...