Politica Fiscala

Politica fiscala

Politica fiscală a unui stat reprezintă ansamblul de măsuri și acțiuni privind:• rolul impozitelor în sistemul veniturilor

bugetare, • tipurile impozitelor, • Modalitatea de percepere ,• modul de folosire a lor ca instrument de

stimulare a creșterii economice.

Politica fiscala are si obiective specifice:• Modernizarea sistemului de impozite; • structurarea si delimitarea cheltuielilor si a

veniturilor pe componente;• corelarea cheltuielilor cu veniturile bugetare

fiscale si nefiscale

Autori straini considera ca obiective specifice:• asigurarea ocupării depline a fortei de muncă• stabilizarea inflatiei• diversificarea productiei• distribuirea echitabilă a avutiei nationale

Caracteristici ale politicii fiscale

• este o formă de intervenție a statului în economie • este aplicabilă pe piața bunurilor și serviciilor,

afectând astfel economia reală;• se referă la ajustarea dezechilibrelor macroeconomice

interne; • este relativ rigidă, modificarea politicii fiscale fiind

deseori dificilă și lentă;• este o politică a cărei efecte se resimt aproape imediat

în economie, • este reglementată juridic.

• La nivel european, s-a stabilit ca politicile fiscale ale statelor membre ale Uniunii Europene trebuie să fie întocmite astfel încât să favorizeze atingerea obiectivului strategic al Uniunii Europene - spațiul european să devină cea mai competitivă economie capabilă să susțină creșterea economică prin crearea de noi locuri de muncă și printr-o coeziune socială mai bună (Strategia de la Lisabona)

Din punct de vedere fiscal, fiecare stat, pornind de la un principiu de bază – neutralitate, suveranitate fiscală- are dreptul să decidă, în limita prevederilor dreptului internațional și a tratatelor încheiate cu UE odată cu aderarea la comunitate, instrumentele fiscale prin care să stimuleze sau să diminueze anumite activități economice.

• Dacă la începutul anilor 90 au fost adoptate un număr semnificativ de acte legislative în domeniul impozitelor indirecte (TVA, accize) nu putem spune același lucru și despre impozitele directe deoarece fiecare stat dorește ca în acest domeniu să-și impună propriul sistem fapt ce provoacă numeroase probleme.

• influenţarea alocării resurselor, cu consecinţe negative pentru valorificarea avantajelor pieţei unice,

• - diminuarea încasărilor bugetare, prin pierderi de venituri asociate concurenţei fiscale;

• - limitarea suveranităţii fiscale, chiar prin limitarea posibilităţilor de combatere a

• evaziunii fiscale;• - inechitatea sistemelor fiscale prin tratamentul

privilegiat al bazelor mobile de impunere;• - riscul dublei impuneri internaționale.

Criterii ale politicii fiscale europene:• politica fiscală trebuie să aibă ca prioritate interesele contribuabililor, • inițiativele în domeniul fiscal trebuie să aducă o eficiență sporită în

privința funcționării piețelor capitalului, forței de muncă și a serviciilor;

• politicile fiscale trebuie să urmărească diminuarea poverii fiscale prin reducerea cotelor nominale de impunere și, în același timp, crearea unei asiete comune de impunere, care să estompeze distorsiunile asociate diferitelor sisteme de impunere din Uniunea Europeană;

• politicile fiscale trebuie să creeze condițiile redistribuirii eficiente a veniturilor de natură fiscală și să asigure realizarea unei consolidări de natură fiscală;

• politica fiscală trebuie să suțină inovarea, dezvoltarea pieței muncii, protecția consumatorilor, dezvoltarea durabilă a mediului și în domeniul energiei.

Infrastructura pentru transport și logistică

Infrastructura în domeniul telecomunicațiilor

Stabilitatea și transparența din mediul politic și legislativ

Potențialul de creștere a productivității companiei

Stabilitatea socială

Nivelul de pregătire al forței de muncă din țara respectivă

Costurile cu angajații

Particularitățile pieței din țara respectivă

Impozitele aplicate companiilor

Flexibilitatea legislației privind salariații

63%

62%

62%

57%

54%

50%

50%

48%

46%

42%

• Factorii de atractivitate fiscala pe care ii considera importanti investitorii sunt cei din figura anterioara.

• Un criteriu deosebit de important îl reprezintă și stabilitatea – fie ea politică, socială sau legislativă – din țara gazdă.

• De asemenea, investitorii caută să se stabilească în țări unde forța de muncă locală este calificată, dar în care costurile antrenate de angajarea resurselor umane să nu fie foarte ridicate.

• Regimul fiscal este pe penultimul loc în factorii cei mai importanți pentru investitori.

• UE este o zonă cu un grad ridicat de impozitare dacă analizăm acest aspect apelând la ratele de impozitare a veniturilor operatorilor economici:

• Rata nominală (legală):- este rata de impozitare prevăzută în actele

normative, - ea nu oferă informații asupra presiunii fiscale

efective suportate de contribuabil deoarece nu ține cont de modalitățile diferite prin care poate fi determinată baza de impunere.

• Rata efectivă ține cont și de prevederile referitoare la determinarea bazei de impunere.

Combinând rata de impunere și baza de impozitare obținem măsura ratei efective de impozitare sub forma:

- rata efectivă marginală = reprezintă rata de impunere a unei investiții marginale care obține un randament egal cu rata dobânzii la economii, luând în considerare amortizările deductibile fiscal, rata inflației și sistemele de imputare

- rata efectivă medie = raport între impozitul total perceput asupra unei anumite activități și nivelul total al venitului obținut din activitatea respectivă

• Se identifică trei modalități de determinare a cotei efective de impozitare:

1. Cheltuieli cu taxe și impozite / Profitul înainte de impozitare;2. Cheltuieli cu taxe și impozite / Cifra de afaceri netă;3. [Cheltuieli cu taxe și impozite – (Alte taxe și impozite t – Alte taxe și impozite t-1)] / Profitul înainte de impozitare

• Cota implicită (aparentă) este un raport procentual între veniturile colectate la buget din impozitul respectiv şi baza de impozitare.

• Politica fiscala Expansionista= vizează stimularea economiei în timpul sau în perioada premergătoare unei recesiuni prin stimularea concomitentă a cererii și a ofertei agregate. Acest lucru se poate realiza fie prin creșterea volumului cheltuielilor bugetare, fie prin diminuarea presiunii fiscale (relaxare fiscală).

• este asociată cu creșterea deficitului bugetar (statul se împrumută pentru a stimula economia prin majorarea cheltuielilor bugetare) sau prin generarea unui deficit bugetar dacă economia la care se face referire prezenta o situație de echilibru bugetar anterior aplicării politicii expansioniste.

• un stat își finanțează deficitele înregistrate pe baza împrumuturilor interne și/sau externe, tinzând să reducă fondurile disponibile de pe piață.

• Prin diminuarea fondurilor existente pe piață se va ajunge la creșterea nivelului ratei de dobândă la credite, care are ca efect reducerea numărului de investitori privați sau agregați sensibili la variațiile ratelor de dobândă.

• Acest efect poartă denumire de ”crowd-out” (alungare) și limitează, într-o oarecare măsură, efectele scontate ale unei politici fiscale expansioniste.

Politica fiscala expansionistă dispune de două direcții de acțiune:- modificarea volumului cheltuielilor bugetare -

- și/sau modificarea presiunii fiscale

Instrumente efective de intervenție : - cheltuieli bugetare (în sensul creșterii, stimulându-se astfel producția agregată, nivelului venitului disponibil în economie și ocuparea forței de muncă),- presiune fiscală (descresterea cotelor de

impunere si a bazei de impunere)- transferuri neconsolidate (creșterea

cuantumului individual acordat sau prin prelungirea perioadei e acordarea a acestui transfer).

Politica fiscala restrictiva

= reducerea cheltuielilor guvernamentale si/sau cresterea cotei de impozitare astfel incat deficitul bugetar sa se diminueze. = poate acționa în două direcții :1. modificarea volumului cheltuielilor bugetare 2. Modificarea presiunii fiscale

Politica fiscală restrictivă duce la aparitia - unui efect de tip ”crowd-in” (atragere) de investiții prin diminuarea ratei de dobândă pe piețele financiare ca urmare a diminuării volumului cheltuielilor bugetare si a fondurilor împrumutate pentru susținerea creșterii economice .

Politica fiscala restrictiva dispune de trei instrumente de intervenție: 1. diminuarea volumului cheltuielilor bugetare (diminuarea producției agregate, a volumului veniturilor disponibile în economie si diminuarea inflației ) 2. creșterea presiunii fiscale 3. diminuarea volumului transferurilor e natură neconsolidată (asistență socială, în general și pentru persoanele în vârstă, în special; pensii; alocații; indemnizații de șomaj).

Evolutia ponderii imp/venit pf

% în PIB

2007(%) 2008(%) 2009(%)

UE-27 9,5 9,5 9,5

Statul cu ponderea cea mai mare (Danemarca)

25,4 25,3 26,5

Statul cu ponderea cea mai mică (Slovacia)

2,5 2,7 2,4

România 3,3 3,4 3,5

% în venituri de natură fiscală

2007(%)

2008(%)

2009(%)

UE-27 24,0 24,3 24,6

Statul cu ponderea cea mai mare (Danemarca)

51,8 52,6 55,1

Statul cu ponderea cea mai mică (Slovacia)

8,7 9,4 8,4

România 11,2 12,1 13,1

Evolutia ponderii imp /profit% în PIB

2007(%)

2008(%)

2009(%)

UE-27 3,0 2,7 1,9

Statul cu ponderea cea mai mare (Malta)

6,1 6,7 6,7

Statul cu ponderea cea mai mică (Germania)

1,4 1,1 0,7

România 3,1 3,0 2,6

% în venituri de natură fiscală

2007(%)

2008(%)

2009(%)

UE-27 7,6 6,9 5,0

Statul cu ponderea cea mai mare (Malta)

17,7 19,8 19,6

Statul cu ponderea cea mai mică (Germania)

3,5 2,8 1,7

România 10,5 10,7 9,7

%PIB 2007 2008 2009

TVA

UE-27 7,1 6,9 6,6

Statul cu ponderea cea mai ridicată

Cipru 11,1

Cipru 11,3

Danemarca 10,1

Statul cu ponderea cea mai mică

Luxemburg 5,7

Spania 5,3

Spania 4,1

România 8,1 7,9 6,7

Accize

UE-27 2,6 2,5 2,6


Bulgaria 5,8

Bulgaria 5,9

Bulgaria 5,4


Franța 2,0 Franța 2,0 Franța 2,0

România 3,0 2,7 3,2

Evolutia contributiilor %PIB 2007 2008 2009

Angajator

UE-27 7,1 7,2 7,4


Franța 10,9

Estonia 11,4

Estonia 12,4


Danemarca 0

Danemarca 0

Danemarca 0

România 6,2 6,0 6,0

Angajat

UE-27 3,7 3,8 3,8


Slovenia 7,2

Slovenia 7,4

Slovenia 7,8


Suedia 0 Suedia 0,1 Suedia 0,1

România 3,3 3,2 3,3

% Venituri fiscale 2007 2008 2009

Angajator

UE-27 17,9 18,4 19,2Statul cu ponderea cea mai ridicată

Estonia 32,4 Estonia 35,5 Estonia 34,7


Danemarca 0 Danemarca 0 Danemarca 0

România 21,4 21,6 22,2

Angajat

UE-27 9,4 9,6 10,0Statul cu ponderea cea mai ridicată

Slovenia 19,1 Slovenia 19,9 Slovenia 20,6


Suedia 0,1 Suedia 0,1 Suedia 0,2

România 11,4 11,3 12,2

Politica Fiscala

Documents

Transcript of Politica Fiscala