Politica Comerciala a Islandei.ref Final.

822019 Politica Comerciala a Islandeiref Final

httpslidepdfcomreaderfullpolitica-comerciala-a-islandeiref-final 126

POLITICACOMERCIALĂ A

ISLANDEI

StudenţiConţu Roxana

Iurea Andreea

Nica Dumitru

Iaşi 2012



2

Cuprins

Introducere3

Descriere generala4

Politica comerciala19

Comertul exterior22

Concluzii25

Bibliografie26



3

Introducere

Islanda este o insulă situată icircn Atlanticul de Nord icircntre Norvegia Scoţia şi Groenlanda cuo suprafaţă de 103000 km2 Punctul cel mai nordic al insulei este la mică distanţă de Cercul

Polar care traverseza mică insulă Griacutemsey

Linia de coastă măsoară 4970 kilometri iar zona economică exclusiva de 200 milenautice se extinde pe o suprafaţă de 758000 kilometri pătraţi icircn apele icircnconjurătoare Coastelesunt stacircncoase şi neregulate cu numeroase fiorduri exceptacircnd sudul cu plaje nisipoase şi fărăporturi naturale

De origine vulcanică Islanda este alcătuită din zona de coastă joasă şi interiorul muntoscu mai mulţi gheţari Cea mai icircnaltă altitudine este vacircrful bdquoHvannadalshnuacutekur de 2119 metriCirca 12 din suprafaţa insulei este acoperită de gheţari icircntre aceştia gheţarul bdquoVatnajoumlkull

fiind cel mai mare din EuropaIslanda este o țară insulară din Europa de Nord care cuprinde insula Islanda și insulițele

sale periferice pe partea nordică a Oceanului Atlantic icircntre restul Europei și Groenlanda Este ceamai mică țară nordică după populație și penultima după suprafață mdash are aproximativ 313000 delocuitori și 103000 kmsup2 de suprafață Capitala Islandei și cel mai mare oraș al său esteReykjaviacutek

Islanda a fost colonizată icircn secolele al IX-lea și al X-lea de scandinavi celți irlandezi șiscoțieni Iacuteslendingaboacutek (Libellus Islandorum sau Cartea Islandezilor) scrisă icircn 1122-1133 pretinde că norvegianul Ingoacutelfur Arnarson a fost primul localnic (colonist ocupant) al Islandei icircn Reykjaviacutek icircn anul 870 Familiile au fost icircnsoțite de servitori și sclavi o parte din ei fiind celțisau picți din Scoția și Irlanda (cunoscuți de către nordici și drept Oamenii din Vest - Norse)Conform anumitor scrieri literare călugării irlandezi ar fi trăit icircn Islanda icircnainte de așezarealocuitorilor nordici dar nu s-a descoperit nicio dovadă arheologică Erik cel Roșu sau Eirikur THORNorvaldson a fost exilat pentru crimă icircn 980 și a icircnceput explorarea dincolo de partea de vest ainsulei El a format prima așezare icircn Groenlanda icircn jurul acestei perioade numind zona



4

conform legendei pentru a atrage noi colonizatori Fiul lui Erik Leifr Eiriksson pune piciorul icircnAmerica icircn cele din urmă icircn jurul anului 1000 Cu toate că se spune că a fost deviat de la rutastabilită mult mai probabil este că era icircn căutarea teritoriului indicat (descoperit) de BjarniHerjoacutelfsson cu cacircțiva ani mai devreme Se consideră că el a icircntemeiat o colonie la LAnse auxMeadows icircn Newfoundland care a supraviețuit doar timp de un an Alte două tentative de

colonizare icircntreprinse de către fratele său s-au finalizat cu eșec

Islandezii sunt foarte macircndri de parlamentul lor care este de altfel primul din lumeAcest parlament pe care l-au numit Althing a fost icircnființat icircn anul 930

Islanda a rămas independentă timp de 300 de ani după care a intrat succesiv subsuzeranitatea Norvegiei apoi a Danemarcei redevenind independentă icircn 1944 după ce RegatulIslandei icircn uniune personală cu Danemarca a devenit republică

Icircn prezent Islanda este membra ONU OTAN AELS şi a Consiliului Nordic

1Descriere generală

11Date geografice şi naturale

Islanda este situată icircn zona laquo Dorsalei Sub - Atlanticeraquo (Mid - Atlantic Ridge) cu vieactivitate vulcanică (sunt consemnate 30 de erupţii vulcanice majore icircn ultimii 200 de ani)Sursele geotermanle ndash apa icircncălzită natural la circa 95 grade C - reprezintă principala sursă pentru icircncălzirea clădirilor de interes public precum şi a locuinţelor Căderile naturale de apă şiracircurile constituie surse de potenţial ridicat pentru producerea energiei hidroelectrice ieftine şinepoluante

Cea mai mare parte din pămacircntul arabil estimat la circa 20 din icircntreaga suprafaţă estesituat de-a lungul coastei Majoritatea aşezărilor urbane se afla situate de-a lungul litoraluluisudic şi sud-vestic al insulei

Climatul Islandei este rece - temperat oceanic Ţara beneficiază de un climat mai calddecacirct ar indica latitudinea nordică parţial datorită curentului marin cald Gulf Stream care scaldă coastele de sud şi de vest Marea nu icircngheaţă icircn porturi iarnă icircnsă gheaţă poate icircmpiedica traficulmaritim de-a lungul coastelor nordice ale insulei



5

Zona marină din jurul insulei reprezintă una din cele mai prolifice bazine de pescuit dinlume Aceasta se datorează icircn mare măsură largului platou continental ce icircnconjoară Islandacare facilitează dezvoltarea resurselor de hrană şi rapidă reciclare a acestora Fiordurile lungi şi

icircnguste asigura o bază nutritivă bogată pentru majoritatea speciilor de peşte şi deasemenea

un adăpost potrivit pentru vasele de pescuit

Spre coastele islandeze converg două mase de apă diferite avacircnd originea icircn lanţulmuntos submarin ce se icircntinde din Scoţia pacircnă icircn Groenlanda lanţ ce separa icircn bună măsurăapele mai calde ale Atlanticului de apele mai reci ale Oceanului Arctic Puternicii curenţiatmosferici şi oceanici ce icircnconjoară insula au o influienta fundamentală asupra mediului marincreacircnd pe platoul continental condiţii de hrană şi de temperatură ideale pentru viaţa marină

12Populaţia şi limba oficială

Populaţia Islandei este de 318 452 locuitori ( 1 ianuarie 2011) din care peste 95 sunt derit protestant Islanda este una din ţările europene cu cea mai scăzută densitate circa 288locuitori pe km2

Capitala ţării Reykjaviacutek situată icircn regiunea de sud-vest are circa 265000 locuitoriaproximativ 80 din populaţia ţării Reykjavik are statut de bdquoaglomerare urbană avacircnd icircncomponenţa sa 20 de municipalităţi fiecare municipalitate cu administraţie locală proprie Estecel mai mare port de cargo al Islandei şi unul din cele mai importante porturi de pescuitAeroportul bdquoKeflaviacutek Internaţional Airport este situat la circa 50 km de capitală

Cel mai mare oraş icircn afară capitalei este Akureyri aflat icircn nordul ţării cu o populaţie decirca 16000 locuitori Populaţia Islandei este răspacircndită de-a lungul coastei interiorul ţării fiindicircn bună măsură nelocuibil Cea mai mare concentrare de populaţie inclusiv capitală se afla pecoasta de sud-vest Circa 91 din populaţie locuieşte icircn zonele urbane şi 9 icircn comunităţirurale

Limba islandeză este una din cele mai apropiate dintre limbile nordice de vechea limbălaquo Norse raquo care era vorbită icircn icircntreaga Scandinavie Engleza este a doua limbă ca răspacircndire icircnIslanda cunoscută de circa 90 din populaţie Deşi Danemarca a fost puterea colonială timp desecole limba daneză nu este larg răspacircndită fiind totuşi obiect de predare icircn şcoli

Formarea patronimului orice prenume (numele de botez atribuit la naştere unei persoane)este urmat de prenumele tatălui la care se adăugă sufixul bdquoson- pentru băiat sau bdquodoacutettir- pentrufată Exemplu Guethruacuten PEacuteTURSDOacuteTTIR (Guethruacuten fiica lui Peacutetur) Ca urmare a acestei tradiţiiexclusiv islandeze membrii aceleiaşi familii au nume diferite



6

13Economia Islandei

Economia Islandei este una de tip scandinav capitalista icircn esenţă dar cu un sistem deasistenţă socială foarte complex (inclusiv cu subvenţii generoase privind locuinţele) Printre

factorii care au contribuit cel mai puternic la creşterea economică deosebită icircnregistrată icircn ultimii

ani se numără managementul corespunzător al resurselor de pescuit stabilitatea preţurilo rdiversificarea ramurilor industriale privatizarea liberalizarea şi descentralizarea economicădezvoltarea Bursei de Valori (Iceland Stock Exchange) creşterea investiţiilor străine şi reformele icircn domeniul fiscal

Şomajul este foarte scăzut icircn jurul a 3 problema care există ţine mai degrabă de lipsade forţă de muncă icircn anumite sectoare ale economiei

Fig1Structura ocupaţionala a forţei de muncă icircn 20091

Domeniul(sectorul) Numar de persoane

Agricultura 9460Pescuit 7440Procesarea pestelui 6400Industria manufacturierăcu excepţia procesarii peştelui

16240

Electricitate şi furnizarea apei 1500Construcţii 14020Comerţul cu amănuntul 22550Hoteluri restaurant 6050

Transport comunicaţii 11490Servicii financiare intermediare 6420Imobiliare şi afaceri 13970Administraţia publică 11560Educatie 10680Servicii de sanătate activităţi sociale 25040Alte servicii 10020TOTAL 1648801Sursawwwworldbankorg

1 Sursawwwworldbankorg



7

Produsele marine constituie coloana vertebrală a economiei contribuind icircn anul 2007cu 418 la totalul exporturilor Islanda a exportat icircn acel an produse marine icircn valoare de 161miliarde dolari provenite din capturi piscicole la nivel de 062 milioane tone

Sectorul marin deşi rămacircne cea mai importantă sursa de venituri din export contribuţia

sa la formarea PIB a scăzut de la 17 icircn 1980 la 10 icircn 2004 La icircnceputul anilor rsquo60exporturile de produse piscicole constituiau peste 90 din expor turile de mărfuri

Cele mai importante industrii prelucrătoare din Islanda sunt energo-intensive bazate pefolosirea energiei electrice şi producacircnd aproape exclusiv pentru export Produselemanufacturate au constituit icircn 2007 circa 389 din totalul exporturilor de mărfuri numai celeenergo-intensive de aluminiu şi ferosiliciu constituind circa 289 Creşterea exporturilor de produse manufacturate a fost considerabilă icircn ultimii ani ţinacircnd cont că acestea reprezentau doar 22 din totalul exporturilor icircn 1997 12 fiind doar exportul de aluminiu

Un număr de industrii prelucrătoare la scară mai mică dar orientate către export s -auafirmat icircn ultimii ani echipamente medicale biotehnologii produse farmaceutice bunuri deinvestiţii pentru industria pescuitului şi prelucrării peştelui Acestea icircn prezent formează circa o pătrime din exporturile de produse manufacturate Sectorul cel mai dinamic este icircnsă cel alechipamentelor de pescuit şi de prelucrare a peştelui domeniu icircn care multe companii islandezesunt lideri mondiali

Condiţiile naturale şi deasemenea cele create pe baza utilizării intensive a energieigeotermale au permis dezvoltarea unei agriculturi puternice bazate icircn primul racircnd pe creştereaanimalelor icircn principal bovine şi ovine Islanda icircşi satisface necesarul propriu de carne bracircnzeturi ouă şi icircn bună măsură cel de legume Cu toate acestea agricultura contribuie cunumai 52 la formarea PIB

Ca icircn orice economie dezvoltată serviciile formează grosul activităţii economice avacircndo contribuţie de 691 la formarea PIB icircn anul 2007 Exportul de servicii a crescut rapid icircnultima decadă contribuind icircn prezent cu 13 la totalul exporturilor

Tehnologia informaţiei (IT) este sectorul cu cea mai rapidă creştere contribuind cu circa4 la formarea PIB Această creştere deosebită se datorează standardului icircnalt de educaţietalentului pentru inovaţie şi investiţiilor străine mari icircn acest sector icircn Islanda 82 din populaţieare acces la Internet atacirct firmele cacirct şi persoanele fizice folosind curent Internet -ul pentru

operaţiuni bancare fiscale şi documentaţii vamale

Islanda are şi icircn alte sectoare resurse unice pentru cercetare că de pildă icircn biotehnologii beneficiind de avantajul unor servicii medicale de calitate şi de icircnregistrări genealogice complexeale unei populaţii omogene din punct de vedere genetic Aici funcţionează unele dintre cele maiavansate tehnologic laboratoare de genotipuri din lume pentru cercetări icircn scopul combateriimaladiilor umane cu accent asupra cancerului



8

Turismul este de asemenea icircn expansiune facilitat de atracţii naturale de excepţie dar şide tendinţe recente privind ecoturismul şi studierea balenelor (whale watching) Contribuie cuaproximativ 4 la formarea PIB şi cu circa 12 la veniturile valutare din exterior

Islanda importa o gamă largă de produse manufacturate şi materii prime reflectacircnd atacirct

dimensiunea redusă a economiei cacirct şi gama restracircnsă de resurse naturale Importurile de bunuriindustriale au constituit circa 27 din totalul importurilor de mărfuri icircn 2004 Bunurile deinvestiţii (215) echipamentele de transport (205) şi bunurile de consum (157) constituiecele mai importante categorii la import

Partenerii economici ai Islandei

2 Fig2 Paritate medie 2008 1 euro = 12214 ISK 1 USD = 7897 ISK2

IMPORT EXPORT

2010 2011 2010 2011

2427 3051 4321 4274

Din tabel se observă o creştere a importului icircn timp ce exportul icircnregistrează scaderi

3Fig3Principalii parteneri comerciali ai Islandei in anul 2010 - mld ISK3

LA EXPORT(FOB) LA IMPORT(CIF)

1 Olanda 6488 SUA 5759

2 Germania 4081 Germania 5158

3 Marea Britanie 4033 Suedia 4284

4 SUA 1605 Danemarca 3166

5 Spania 1416 Olanda 2401

Ţara unde se exportă cel mai mult este Olanda iar ţara de unde se importă cel mai mult esteSUA

2 prelucrări proprii după httpicelandusembassygov




9

4Fig4 Investiţiile islandeze icircn străinatate-(mld ISK)-20104

1 BelgiaLuxemburg 3652 Marea Britanie 256

3 SUA 113

4 Suedia 89

5 Olanda 64

La ca pitolul investiţii icircn străinatate ţările fruntaşe sunt Belgia şi Luxemburg unde Islanda ainvestit icircn anul 2010 sume aproximativ egale

5Fig5Investiţiile straine icircn Islanda-(mld ISK)5

1 BelgiaLuxemburg 252

2 SUA 147

3 Marea Britanie 118

4 Elveţia 105

5 Norvegia 68

Icircn ceea ce priveşte investiţiile străine icircn Islanda primul loc este ocupat de aceleaşi ţări ca şi lainvestiţiile islandeze icircn strainatate respectiv Belgia şi Luxemburg

Puncte forte şi vulnerabilităţi ale economiei Islandei

Icircntr-o perioadă relativ scurtă Islanda a evoluat de la un producător de bunuri primareunde peştele constituia grosul exporturilor la o economie diversificată şi de icircnaltă tehnologie icircncare serviciile şi noile industrii joacă un rol proeminent Este vorbă nu atacirct de industriile cevalorifica excepţionalele resurse de energie ci mai ales de sectoare că producerea de software





10

producţia şi distribuţia de produse farmaceutice producţia de echipamente medicale cercetareaşi dezvoltarea de biotehnologii extinderea industriilor telecom şi high-tech

Icircn acelaşi timp companiile islandeze s-au extins pe pieţele externe ceea ce a icircntărit şi maimult fundamentele economiei Principalele explicaţii ale actualei activităţi externe intense a

comunităţii de afaceri islandeze constau pe de o parte icircn impactul vastelor măsuri structurale implementate icircn ultima decadă iar pe de altă parte icircn efectul extrem de pozitiv al globalizăriiliberalizării şi integrării economice crescacircnde al mediului de afaceri din Islanda

Pieţele financiare au fost icircn icircntregime liberalizate iar aceasta a contribuit la crearea uneibaze mai puternice de capital cu impact catalitic asupra sectorului de afaceri prin deschiderea denoi canale pentru finanţări atacirct interne cacirct şi externe Privatizarea sectorului bancar icircncheiată cudoi ani icircn urmă a făcut deasemenea mediul de afaceri mai puternic la fel ca şi privatizarea altor companii de stat

Dimensiunea economiei Islandei este dată de cea a populaţiei de numai 318 452locuitori ( 1 ianuarie 2011) icircnsă caracteristicile unui stat modern al bunăstării Venitul brut pelocuitor era estimat la 38800 USD pe locuitor icircn 2007

Icircntre ţările nordice PIB pe locuitor este sub cel al Norvegiei şi Danemarcei CreştereaPIB a fost de 38 inflaţia de 5 iar rata şomajului doar 1 la nivelul anului 2007

Islanda se situează pe locul 7 icircn lume la competitivitate conform laquo IMD WorldCompetitivness Yearbook 2007 raquo precedată de Canada Hong Kong etc Raportul menţioneazăcă puncte forte ale Islandei eficienta executivului cadrul social stabil economia puternică şieficientă mediului afacerilor puternică flexibilitate şi adaptabilitate individuală sistem fiscal mai

simplu şi impozite pe venituri mai scăzute Icircn plus Islanda se bucură şi de o infrastructurădezvoltată remarcacircndu-se infrastructura educaţionala şi tehnologică poluarea redusă

Situarea geografică şi structura geologică a Islandei determina şi principalele sale resursecare sunt cele marine generate de cele mai bogate şi curate ape din lume precum şi energiahidro şi geotermală Aceste resurse sunt reinnoibile şi nepoluante putacircnd fi ştiinţific gestionateicircn scopul utilizării lor durabile pe termen lung

Islanda este a 15 ţară din lume la volumul pescuitului marin precum şi ţara cu productivitatea cea mai icircnaltă icircn domeniu Numărul de vase de pescuit este 959 al vaselor

comerciale 40 alte tipuri de vase 136Islanda are resurse excepţionale hidro şi geotermale fiind unica ţară din Europa

Occidentală care deţine icircncă un puternic potenţial la preţuri competitive de astfel de resurse ceaşteaptă să fie exploatate

Potenţialul energetic exploatabil din surse hidro şi geotermale laquo green energy raquo esteestimat icircn prezent la 50 mii GWhan din care circa 30 mii GWhan din surse hidro luacircnd icircn



11

considerare şi factorii economici şi de mediu Puterea instalată geotermala din cele 6 centraleexistente era la nivel de 202 MW cu o producţie de 1400 GWhan Cea mai mare hidrocentralaare o putere instalată de 270 MW iar cea mai mare instalaţie geotermală are 90 MW

Islanda este lider mondial icircn utilizarea energiei geotermale pentru scopuri menajere şi

industriale Circa 87 din locuinţe sunt icircncălzite cu energie geotermală la mai puţin de jumătatedin costurile relative pentru combustibilii fosili sau chiar pentru icircncălzirea electrică Aburulgeotermal este utilizat icircn procese industriale de importantă pentru exporturi că prelucrareadiatomitei a sării marine şi algelor şi icircn tot mai mare măsură la producerea de electricitate

Prin distanţa geografică faţă de pieţele externe Islanda are un comerţ limitat intra-industrial şi de tranzit un export bazat pe resurse naturale cu icircnaltă valoare adăugată şi un intens protecţionism al agriculturii proprii

Pros peritatea economică se datorează atacirct capacităţii Islandei de a utiliza avantajelecomparative din exploatarea resurselor naturale abundente marine şi terestre cacirct şi capitaluluiuman Icircnalta rată de participare la forţa de muncă a femeilor tinerilor şi persoanelor icircn vacircrstăsăptămacircnă de lucru mai lungă comparativ cu alte ţări dezvoltate contribuie la creştereaeconomică robustă

Islanda este avanpostul occidental cel mai avansat al Europei şi ca urmare o bază idealăde afaceri icircntre Europa şi America de Nord Aceasta situare strategică este potenţata şi deapartenenţa la AELS din 1970 precum şi la Spaţiul Economic European ndash SEE care a integratIslanda icircn Piaţa Internă a UE icircncepacircnd din anul 1994

Acordurile de comerţ liber cu UE au stimulat schimburile cu această zonă determinacircnd

scăderea ponderii schimburilor cu America de Nord Icircn 2003 peste frac34 din exporturile de mărfuris-au realizat cu ţările SEE de unde au provenit şi 64 din importuri

Politica economică a guvernului promovează reducerea deficitelor bugetare şi de contcurent limitarea icircmprumuturilor externe menţinerea inflaţiei la un nivel scăzut revizuirea politicilor agricole şi privitoare la pescuit diversificarea economiei şi privatizarea icircntreprinderilor de stat

Expansiunea companiilor islandeze pe pieţele externe a fost deosebit de intensă icircn ultimiiani Pentru companiile islandeze din străinătate lucrează circa 11000 de angajaţi icircn toată lumea

Companiile islandeze de pescuit sunt icircn prezent angajate icircn activităţi de pescuit pe coastelemajorităţii continentelor vacircnzacircndu-şi produsele icircn toată lumea printr -o reţea internaţionalăproprie



12

Evoluţii şi tendinţe icircn economia Islandei

Conform statisticilor o relansare a economiei Islandei s-a făcut simţită din anul 2003cacircnd s-a icircnregistrat o creştere economică de 45 comparativ cu doar 06 icircn cei doi ani premergători Creşterea anuală medie de 4 din 1996 se aşteaptă să rămacircnă destul de icircnaltă şi icircnanii următori

Pentru anul 2005 creşterea a fost de 53 şi respectiv de 25 conform primelor evaluări pentru 2006 Tendinţa descrescătoare se estimează că va continua cu 22 icircn 2007 deşiicircn 2008 creşterea economică este prognozată la 31

Balanţa comercială cu deficit mai mic decacirct icircn anul 2006 Icircn luna decembrie 2007

importurile au avut o valoare de 348 miliarde ISK şi exporturile 187 miliarde ISK unul din celemai mari deficite lunare din ultimii ani Totuşi pe ansamblu icircn anul 2007 deficitul comercial afost de 1002 miliarde ISK (cca 108 miliarde EURO) a avut o subtantiala redresare faţă de anul2006 cacircnd a fost de 1532 miliarde ISK (cca 165 miliarde EURO) Exporturile de aluminiu aucrescut cu peste 40 şi cele de peşte cu 3 Exporturile de frosilicon au crescut de asemenea icircntimp ce exporturile de produse agricole au scăzut Importurile de produse alimentare şi băuturi aucrescut cu 127 iar cele de materii prime şi mărfuri intermediare cu 55

Creşterea economică este prevăzută să fie negativă pacircnă la sfasitul anului 2007 avacircnd omargine de 01 cu 1 mai mică decacirct a fost estimată icircn aprilie 2007 Modificarea cea mai

importantă icircn economie fiind a valorii cheltuielilor naţionale care au crescut cu 72 icircn termenireali

Şomajul este estimat la o rată de 16 şi să scadă uşor faţă de previziunile anterioare

Discrepanţă dintre cheltuielile naţionale şi veniturile obţinute va contiunua şi se vareflecta icircn deficitul de cont curent care pentru anul 2007 este prevăzut la 16 din PIB cu 51mai mult decacirct icircn estimările anterioare

Inflaţia s-a situat la nivelul de 59 icircn 2007 faţă de anul 2006 cacircnd a fost de 7

Deşi resursele abundente de pescuit şi de energie naturală reinnoibile atacirct hidro cacirct şigeotermale au avut rolul lor icircn succesul economic pe ansamblu politicile de reforme economiceşi structurale din ultimele decade au jucat deasemenea un rol important icircn transformareagraduală a economiei şi a stimulării dinamismului agenţilor economici

Aceasta a devenit mai evident icircn ultimii ani prin apariţia unor alte sectoare icircn puternicăexpansiune pe pieţele din ţările icircnvecinate printre care şi unele cu vocaţie tradiţional internăcum sunt băncile reţelele de detaliu şi companiile aeriene



13

Icircn Danemarca investitorii islandezi au achiziţionat firme binecunoscute că FIH BankMagasin du Nord Illum Sterling Air şi Maersk Air Recent Europersquos Entrepreneurs for Growtha plasat compania de aviaţie islandeză Avion pe locul doi icircn lista celor mai dinamice 500 firmedin Europa

Deşi s-au aplicat politici economice şi structurale pronunţate icircn ultimii 15 ani cudeschiderea mai accentuată spre economia mondială mai ales după 1994 cacircnd Islanda a aderatla Spaţiul Economic European (SEE) reformele anterioare acestora au avut o importanţă profundă materializata prin o activitate economică viguroasă cam de la mijlocul anilor rsquo90

Icircn ce priveşte sistemul fiscal accentul s-a pus icircn ultimii ani pe simplificarea acestuiareducerea impozitelor extinderea bazei de impozitare şi icircncheierea cu mai multe ţări de tratate pentru evitarea dublei impuneri Legea privind reforma fiscală adoptată icircn decembrie 2001 aintrodus importante modificări atacirct pentru cetăţeni cacirct şi pentru companii Taxa asupraprofiturilor companiilor s-a redus de la 30 la 18 icircncepacircnd din 2002 una din cele mai reduse

taxe din ţările membre OCDE

Icircn urmă cu un deceniu Islanda se afla icircn urma ţărilor din zona icircn ceea ce priveşte procesul de globalizare Cel mai important pas icircn această direcţie l-a constituit intrarea Islandeiicircn SEE prin Acordul icircncheiat icircn 1994 Apartenenţa la AELS şi SEE este considerată crucialăIslanda urmărind apărarea intereselor sale economice icircn primul racircnd prin accesul la piaţa internăa UE

Guvernul se opune icircn continuare aderării la UE icircn principal din cauza preocupărilor islandezilor legate de pierderea controlului asupra resurselor piscicole Cu toate acestea camembru al Spaţiului Economic European ndash SEE (UE şi 3 din cele 4 ţări AELS) Islandaimplementează principiile economice de bază promovate de UE Cu foarte puţine excepţiilegislaţia şi directivele UE sunt valabile şi icircn Islanda

Un sistem financiar care stimulează economiile şi le aloca proiectelor de investiţiivaloroase a fost semnificativ impulsionat din 1969 cacircnd au fost icircnfiinţate fondurile de pensii private Contribuţiile la fondurile de pensii au devenit obligatorii din 1974 iar icircn timp acestea audevenit un factor important al finanţelor din economie

Eforturile de a pune icircn valoare resursele de energie reicircnnoibilă au deschis caleadezvoltării industriei energo-intensive cu rol deosebit la dezvoltarea economică Prima uzină de

aluminiu a fost inaugurata icircn 1970 dar o a doua a fost construită abia la mijlocul anilor rsquo90Aceasta din urmă se afla icircnsă icircn curs de extindere iar o a treia mare uzină de aluminiu este dejaicircn construcţie pe coasta de est a ţării Icircn acest mod industria de aluminiu a devenit treptat unuldin pilonii economiei

Raţionalizarea industriei pescuitului a avut deasemenea un efect propagat pentrudezvoltarea pieţei financiare Producătorii piscicoli uniţi icircn entităţi mai largi şi mai puternice s-



14

au calificat mai uşor pentru finanţări Icircn paralel sistemul bancar care la acel moment parcurgeatransformări majore determinate de concurenţă crescacircndă s-a putut dezvolta mai puternic prinfinanţarea expansiunii şi a consolidării firmelor din importantul sector al pescuitului

Icircn acelaşi timp mediul de afaceri din Islanda s-a liberalizat substanţial creacircnd bază

pentru fondarea unei adevărate burse La icircnceput un număr de firme financiare s-au reunit pentrua icircnfiinţa o piaţă de obligaţiuni care negocia icircn principal obligaţiuni ale guvernului sau garantatede guvern

După patru ani de operaţiuni 32 de firme au fost listate la Bursă icircntre acestea firmele de pescuit jucacircnd un rol central Existenţa unei burse de valori a icircncurajat infuzia icircn continuare decapital ducacircnd la expansiunea mai intensă a sectorului pescuitului

Din 1990 un efort deosebit a fost consacrat consolidării fundamentelor economiei icircnparte prin planurile de privatizare a icircntreprinderilor de stat şi prin reducerea impozitelorGuvernul deţinea un număr de icircntreprinderi icircnfiinţate icircn decadele anterioare la vremea cacircndsectorul privat era slab şi subcapitalizat Icircn mod similar băncile şi fondurile de investiţii au fostaproape exclusiv icircn proprietatea statului

Eforturile de privatizare au fost constante după anul 1990 culminacircnd cu privatizareaIceland Telecom icircn 2005 Prin trecerea icircn proprietate privată aceste icircntreprinderi au icircnflorit peste aşteptări şi au devenit vacircrful de lance al noilor succese investiţionale icircn străinătate succesece formează obiectul recentelor analize icircn mass media internaţională

Creşterea activităţii firmelor islandeze icircn străinătate se bazează deasemenea pe deciziaautorităţilor de a liberaliza mişcările de capital islandez urmare intrării icircn vigoare a Acordului

SEE Ca urmare firmele au putut icircnveşti icircn străinătate după dorinţă iar străinii pot icircnveşti icircnIslanda deşi cu cacircteva excepţii

Totodată nu trebuie neglijat rolul crescacircnd icircn economie al know how-ului forţei demuncă Pe parcursul acestor schimbări o nouă generaţie a pătruns icircn afaceri şi icircn administraţieMulţi din acesta generaţie au fost educaţi icircn universităţi şi şcoli icircn Marea Britanie şi SUA icircntorcacircndu-se acasă cu idei noi care sunt aplicate

Antreprenorialitatea este un domeniu de excelenta particular al Islandei Comparativ cuţările UE 15 şi cu SUA Islanda se afla icircn fruntea listei icircn ce priveşte numărul de icircntreprinzători

icircn totalul populaţiei aproape 12 la 100 de locuitori faţă de SUA circa 7 şi UE 15 circa 5Explicaţia constă printre altele şi icircn faptul că sistemul fiscal icircncurajează efortul mai

mare Reglementările comerciale nu icircmpiedica iniţier ea de noi icircntreprinderi accesul la capitalinvestiţional este bun şi după cum subliniază studiile internaţionale există un spiritantreprenorial deosebit



15

Redirijarea activităţii firmelor către Piaţa Unică şi dincolo de aceasta este clar reflectatăşi de mersul Bursei unde companiile listate icircşi realizează circa 23 din profituri din investiţiiexterne Aceasta face Bursa mai puţin vulnerabilă la condiţiile fluctuante ale afacerilor din ţarăbazacircndu-se pe un fundament mai larg ceea ce ajută şi la dezvoltarea pe mai departe a pieţeifinanciare

Avantajul comparativ al Islandei

Mediul pentru afaceri al Islandei este competitiv la nivelul celor mai avansate ţăriindustrializate Cu un nivel scăzut al impozitării un icircnalt nivel de educaţie şi costuri competitive pentru forţa de muncă calificată pentru terenuri şi energie Islanda este un candidat puternic pentru mediile de afaceri icircn căutare de noi locaţii pentru operaţiuni internaţionale

Avantaje pentru afaceri oferite de Islanda

middot Taxa asupra veniturilor companiilor (corporate income tax) de 18 printre cele mai scăzutedin Europa

middot Acces liber pentru cele mai multe produse pe Piaţa Unică Europeană

middot O locaţie strategică la jumătatea drumului icircntre Europa şi America de Nord

middot Costuri competitive pentru energie

middot Un sistem politic şi social democratic şi stabil

middot Recuperarea a 12 din costurile de producţie film-TV icircn Islanda

middot Cadru de reglementare la standard de nivel european şi scandinav

Investitorii străini icircn Islanda pot să aleagă icircntre mai multe forme de desfăşurare aafacerilor lor companii publice sau private cu răspundere limitată subsidiare icircn proprietateintegrală parteneriate etc Investitorii pot deasemenea să cumpere acţiuni şi titluri de valoarecu excepţia cacirctorva cazuri menţionate de lege Permisele sau licenţele depinzacircnd de natura

activităţii trebuiesc obţinute icircn prealabil Investitorii străini pot realiza facilităţi de producţie noi icircn Islanda sau pot intra icircn societăţi

deja existente Producţia industrială energo-intensiva concentrată mai ales pe metale a adusmulte investiţii străine pacircnă icircn prezent dar un număr crescacircnd de investitori preiau participaţii icircn icircntreprinderile dinamice din high-tech sau fac achiziţii strategice icircn producţie şi servicii din arialor de activitate internaţională



16

Principalii indicatori macroeconomici

-previziuni economice 2012-2014-

Indicatori macroeconomici 2011 2012 2013 2014

consum privat 31 3 29 31

consum public -13 -09 -01 06

formarea bruta de capital fix 85 163 72 9

investitii de afaceri 163 19 56 77

investitii publice -204 -59 01 66

cheltuieli nationale 33 36 28 35

exporturi de bunuri si servicii 27 14 21 22

importuri de bunuri si servicii 4 35 27 35

produsul intern brut 26 24 25 28

balanţa de bunuri şi servicii ( din PIB) 93 87 83 79

soldul contului curent ( din PIB) -93 -41 -17 -24

inflatia( IPC) 41 42 29 25

indicele rateai de schimb 0 21 -03 03

rata reala de schimb 04 1 12 02

rata somajului ( din forţa de muncă) 74 64 58 55

rata salariului 66 65 49 52

rata de crestere a PIB ului mondial 19 15 21 24

6

6 httpwwwegypt-import-exportcom accesat la data de 01042012



17

Creşterea economică a atins 31 icircn 2011 şi a fost determinată de creşterea consumului privat precum şi de investiţii Prognoza pentru 2012-2017 presupune că recuperarea economicătreptată va continua cu o crestere de 26 icircn 2012 O creştere pozitivă este de aşteptat peparcursul perioadei de prognozare deşi modificările aduse planificate investiţii de maridimensiuni la scară industrială ar putea afecta previziunile Creşterea economică va fi condusă deinvestiţii şi de consum

-25

-20

-15

-10

-5

0

5

10

1520

25

Evolutie indicatori macroeconomici

2011 2012



18

Impozitarea

Categoriile principale de impozite sunt impozitul personal pe venit al cărui nivel icircn 2004

a fost de 3858 după deducerea dispensei personale ―personal allowance şi taxa pe venitulcompaniilor ―corporate income tax de 18

Impozitul pe venitul individual se icircmparte icircn impozitul naţional de 2575 la venituriledin anul 2004 şi impozitele municipale la un nivel mediu de 1283 la aceeaşi perioadă

Cacircştigurile din capital sunt impozitate icircn conformitate cu regulile speciale pentruveniturile financiare ale persoanelor dar tratate ca venit normal al companiilor Se percepedeasemenea taxa asupra moştenirilor

Principalele impozite indirecte sunt taxa pe valoarea adăugată percepută la nivel de

245 dar doar de 14 la anumite mărfuri că alimente ziare şi cacircteva altele şi diferitele accizeinclusiv impozitul pe maşini

Taxa industrială laquoindustrial feeraquo se percepe la toate activităţile industriale desfăşurate de persoane corporaţii şi alte entităţi plătitoare de impozit Rata este de 008 din venitul globaldin acele activităţi

Taxele asupra terenurilor şi proprietăţilor la raţe nominale se plătesc către autorităţilemunicipale ratele variază icircntre municipalităţi şi icircn funcţie de categoria de folosinţă Principaleletaxe şi raţe sunt acelea asupra proprietăţii folosirii apei aruncării deşeurilor şi altor servicii de bază asigurate de municipalităţi

Taxa asupra capitalului laquocapital taxraquo de 06 este calculată asupra capitalului net şi seaplică atacirct afacerilor cacirct şi persoanelor fizice



19

2POLITICA COMERCIALĂ

Politica comercială reprezintă ansamblul de măsuri şi instrumente juridiceadministrative fiscale bugetare financiarebancarevalutarepuse icircn aplicare de către stat pentrua influenţaşi uneori deforma fluxul de mărfuri ce traversează graniţele vamale(icircn scopul promovării sau restracircngerii schimburilor comerciale externe şi al protejării economiei nationalede concurenţă străină)

Comerţul islandez este reglementat de o serie de acorduri internaţionale globaleregionale bilaterale şi multilaterale la care Islanda a aderat şi de acorduri comerciale internecare reduc barierele interprovinciale privind mişcarea de persoane bunuri servicii şi investiţii icircninteriorul ţării

21 Politica tarifară

Islanda pune icircn aplicare tarife ridicate la produsele agricole icircn scopul de a protejasectorul agricol intern Tarifele pe anumite soiuri de legume de exemplu rosii castraveti si ardeigras sunt semnificativ mai mari icircn timpul sezonului de crestere a proteja producătorii interni degaze cu efect Carne şi produse lactate cartofi şi sunt de asemenea protejate de drepturisubstanţiale Hrana pentru animale pot transporta tarife de pacircnă la 55

Icircn Islanda se aplică icircn sistemul vamal armonizat de codificare şi descriere amărfurilor Taxele vamale sunt calculate ad valorem (şi se aplică numai produselor agricole din

ţările membre ale UE) Nu există nici un control de schimb de decontare a bunurilor importatePolitica vamală este aplicată de către Direcţia Vamală7

Direcţia Vămilor colectează taxe pentru guvernul islandez şi oraşul Reykjavik Printrealtele taxele pe care le colectează sunt8

- taxele naţionale şi municipale de venituri- impozitele nete- impozite auto- taxele de drum- TVA (taxa pe valoarea adăugată)




20

Regula generală este că taxele de import să fie plătite de mărfuri importate (vamaleaccize TVA şi diverse alte taxe) cu excepţia cazului prevăzut icircn lege Pentru importul unor produse de alte condiţii cum ar fi o licenţă de import poate fi necesar să fie icircndeplinite

Direcţia Vămilor supraveghează punerea icircn aplicare a procedurilor vamale şi de

colectare la nivel nationalExecutarea vamală supraveghează importul şi exportul de bunuri icircn conformitate cu

Legea vamală Icircn plus faţă de colectare a drepturilor de import şi taxe responsabilitatea lor estede a aplica măsuri de siguranţă problemele de mediu protecţia consumatorului drepturi de proprietate intelectuală şi de protecţie a faunei sălbatice şi culturale

Cele mai importante responsabilităţi de aplicare a legii vamale sunt

Supravegherea perceperea şi colectarea taxelor de import icircn funcţie de poziţia tarifarăadecvată de origine de bună şi de valoarea icircn vamă

Supravegherea depozite pentru mărfurile neelucidate De supraveghere cu comerţ şi factorii economici şi colectarea de informaţii pentruStatistică Islanda

De supraveghere cu privire la factorii ce diferite măsuri de securitate şi intereselor publice

Aplicarea legislaţiei de mediu Aplicare a Legii agricol De supraveghere cu importul de animale de dezinfecţie şi de sănătate şi de calitate

materie De supraveghere cu importul tranzitul şi exportul de mărfuri către şi din ţară precum şi

de deplasare a navelor şi a persoanelor şi a migraţiei la şi de la ţară

Su praveghere eficientă bazată pe managementul riscului De dezvoltare de raţionalizare şi simplificare a procedurilor vamale şi practicileeficiente şi efective a operaţiunilor vamale şi serviciul vamal cel mai bun posibil astfel icircncacirct punerea icircn aplicare vamal este la fel de punct de vedere economic favorabil posibil pentru economie public şi societate icircn general

De supraveghere cu şi stoparea importului ilegal de narcotice şi alte substanţe ilegaleSupraveghere vamală colaborează cu Poliţia Garda de Coasta si alte organismeguvernamentale relevante9

9httptranslategoogleusercontentcomtranslate_chl=roamplangpair=en|roamprurl=translategoogleroamptwu=1ampu=httpwwwtollurisdisplayerasp3Fcat_id3D2839ampusg=ALkJrhhIHBYCF6ThtjkPhPwmoz654a7_kg acesat la data de 29032012



21

22 Politica netarifară

Islanda se bucură de unele dintre cele mai puternice libertăţile economice icircntre toate ţărileCu toate acestea Islanda este foarte protecţionistă icircn ceea ce priveşte importul de produseagricole şi licenţe precum şi monopoluri de stat ale importurilor (trece printr -o demontare)Unele produse din plante cum ar fi cartofi şi flori sunt supuse unor limitări sezoniere23

23Politica promoţională

Promovarea Islandei este un parteneriat public- privat care implică industria şi guvernul icircntr-un efort comun de introducere pe piaţă a intereselor comerciale ale Islandei icircn străinătate şide a creşte veniturile valutare ale ţării

Obiective principale de promovare a Islandei suntbull ajutarea companiile islandeze icircn comercializarea bunurilor şi serviciilor

promovarea Islandei ca o destinaţie turistică şi promovarea culturii islandeze icircn străinătate

bull oferirea de servicii de training şi consultanţă pentru companiile şi persoanele fizice asociaţii icircn Islanda pentru a spori icircn continuare succesul lor pe piata internaţională

bull atragerea investiţiilor străine directe icircn Islanda icircn concordanţă cu politicile actuale aleguvernului



22

3 Comerţul exterior

Importurile

Importurile Islandei au fost icircn valoare de 53 447 milioane ISK icircn decembrie 2011Principalele bunuri importate sunt maşini utilaje şi echipamente produse petroliere produsealimentare şi textile Principalii parteneri de import sunt ţările membre ale Uniunii Europene(Suedia Danemarca Marea Britanie) Statele Unite şi China

Importuri bunuri industriale 328 bunurile de capital piese de schimb accesorii228 de bunuri de consum 146 carburanţi şi lubrifianţi 1305 produse alimentare şi

băuturi 97 echipamente de transport 68 Parteneri comerciali (2010) - SEE 61 (Germania75 Norvegia 90 Olanda 85 Danemarca 7 Suedia 52 Marea Britanie 509 )SUA 804 (306 milioane dolari) China cu 60 Japonia 24

10

10 wwwtradingeconomicscomstatisticsiceland accesat la data de 29032012



23

Exporturile

Exporturi de bunuri (2010) - 48 miliarde USD produse marine 393 de produseindustriale 5547 de produse agricole de 15 iar 373 Parteneri comerciali (2010) - SEE835 (Ţările de Jos 34 Germania 139 Marea Britanie 10 Spania 48 Norvegia

42)

Exporturile au fost icircn valoare de 52 807 milioane de ISK icircn decembrie 2011 Principaleleexporturi ale Islandei sunt de peşte şi produse din peşte 40 aluminiu si aliaje de 40 şi deproduse de origine animala Industria pescuitului oferă 70 din veniturile de export Pr incipalii parteneri la export sunt icircn zona euro Marea Britanie şi Statele Unite

11

Ca o economie mică şi nediversificată Islanda depinde foarte mult de importuri pentruconsum şi industrie Exporturile sale principale sunt produse din aluminiu şi a mediului marinExporturile de aluminiu depăşit exporturile de produse marine icircn valoare pentru prima dată icircn2008 Industria turismului este furnizor de a treia cea mai mare de valută străină icircn economieAlte exporturi importante includ fero-aliaje de siliciu echipamente si utilaje electronice pentru pescuit şi de prelucrare a peştelui şi a produselor farmaceutice Marea majoritate a exporturilorIslanda merge la Uniunea Europeană (UE) şi Europene a Liberului Schimb (AELS) urmată deStatele Unite şi Japonia SUA este de departe cel mai mare investitor străin icircn Islanda icircn special icircn sectorul aluminiului




24

Curiozităţi despre Islanda

Islandezii nu au nume de familie cum ar fi Ionescu sau Popescu icircn schimb poartănumele tatălui cu sufixul -son (dacă e vorba de un băiat) sau -dottir (dacă e vorba de o fată) Decinumele unui bărbat numit Thor Sigurdsson icircnseamnă că e Thor fiul lui Sigurd

Din cauza obiceiului de mai sus cartea de telefoane din Islanda este ordonată dupănumele mic şi nu după numele de familie cum e icircn alte părţi Deci dacă cauţi Thor Sigurdssontrebuie să te uiţi la litera T

Tot din această cauză islandezii nu folosesc formula domnul sau doamna sau chiar domnişoara - folosesc doar numele chiar şi cacircnd discută cu preşedintele ţării Denumireade gheiser provine din limba islandeză La originea denumirii stă numele unui anumit izvor faimos intermitent de apă fierbinte - Geysir - care nu mai e activ

Icircn Islanda se vorbeşte limba islandeză o limbă asemănătoare cu cea norvegiană folosităacum 1000 de ani

Democraţia islandeză este printe cele mai vechi din lume parlamentul ţării a fost fondat icircnanul 930 en

Apa de robinet este pompată din izvor direct icircn casele islandezilor este destul de pură casă nu necesite nici o filtrare

Apa caldă din casele islandezilor provine din gheisere şi izvoare caldeIslanda are multe racircuri şi multe hidrocentrale deci curentul e foarte ieft in la ei De fapt e

destul de ieftin ca să merite transportul bauxitei la ei şi transformar ea sa icircn aluminiuIslanda nu este atacirct de rece precum vă imaginaţi Temperatura medie de iarnă din

Reykiavik este de 1 grad Celsius mult mai cald ca icircn Miercurea-Ciuc Cauza Curentul Golfului

Islanda e o ţară verde - din cauza temperaturilor relativ ridicate şi cantităţii mari de precipitaţii vegetaţia abundă (deşi au păduri puţine)

Islanda este doar puţin spre sud de la Cercul Arctic deci zilele de vară şi nopţile de iarnăsunt lungi - pe 21 decembrie soarele răsare la 1130 şi apune la 330 iar pe 21 iunie soareleapune pe la miezul nopţii şi răsare la ora 300 dimineaţa

Islanda nu are armată nu are marină şi nici forţe aeriene Peste 93 dintre islandezi sunt conectaţi la Internet Un oraş islandez Seltjarnarnes a

fost primul a cărui locuitori s-au conectat la internet broadband icircn proporţie de 100Conexiunea folosită icircn zonele cele mai populate a ţării este ADSL2+ (pacircnă la 24 Mbitsdownstream şi pacircnă la 35 Mbits upstream)

Potrivit unui sondaj recent islandezii sunt printre cei mai mulţumiţi europeni de

condiţiile lor de viaţă



25

Concluzii

Islanda este un membru fondator al Spaţiului Unic European ndash SEE Ca urmare ocompanie domiciliata icircn oricare din ţările membre SEE de fapt icircn oricare din ţările OECD areaceleaşi drepturi de a opera icircn Islanda că orice companie icircnregistrată icircn Islanda Este doar necesar ca aceasta să solicite aceleaşi permisiuni şi să icircnregistreze compania la fel ca oricecompanie cu sediul icircn Islanda

Companiilor icircnregistrate icircn Islanda li se permite să opereze icircn toate ţările SEE fără oricealt permis sau act normativ Aceleaşi reguli se aplică mişcării forţei de muncă Cetăţenii dinţările SEE nu necesită un permis de muncă icircn Islanda dar necesită a fi icircnregistraţi la autorităţilede imigrare şi fiscale icircn scopul de a obţine acreditarea fiscală standard

Islanda este activ implicată icircn activitatea organizaţiilor internaţionale majore Este membru alONU al Consiliului Europei NATO AELS OECD OMC şi cooperează stracircns icircn domeniileculturale şi sociale cu ţările scandinave prin Consiliul Nordic



Bibliografie

1httpwwwislandaro

2wwweuropaeu

3 httpicelandusembassygov

4 httpwwwworldbankorg

5 wwwdcegovro

6 httpfitaorgwebindexsearchcgiq=Icelandampop=all

7 wwwtradingeconomicscom



2

Cuprins

Introducere3

Descriere generala4

Politica comerciala19

Comertul exterior22

Concluzii25

Bibliografie26



3

Introducere










4













5













6

13Economia Islandei








16240






7













8






IMPORT EXPORT

2010 2011 2010 2011

2427 3051 4321 4274














9



3 SUA 113

4 Suedia 89

5 Olanda 64




2 SUA 147


4 Elveţia 105

5 Norvegia 68








10
















11














12















13













14















15

















16





















6




17


-25

-20

-15

-10

-5

0

5

10

1520

25


2011 2012



18

Impozitarea












19













20

















21











22


Importurile




10




23

Exporturile


42)


11





24



















25

Concluzii






Bibliografie

1httpwwwislandaro

2wwweuropaeu



5 wwwdcegovro





3

Introducere










4













5













6

13Economia Islandei








16240






7













8






IMPORT EXPORT

2010 2011 2010 2011

2427 3051 4321 4274














9



3 SUA 113

4 Suedia 89

5 Olanda 64




2 SUA 147


4 Elveţia 105

5 Norvegia 68








10
















11














12















13













14















15

















16





















6




17


-25

-20

-15

-10

-5

0

5

10

1520

25


2011 2012



18

Impozitarea












19













20

















21











22


Importurile




10




23

Exporturile


42)


11





24



















25

Concluzii






Bibliografie

1httpwwwislandaro

2wwweuropaeu



5 wwwdcegovro





4













5













6

13Economia Islandei








16240






7













8






IMPORT EXPORT

2010 2011 2010 2011

2427 3051 4321 4274














9



3 SUA 113

4 Suedia 89

5 Olanda 64




2 SUA 147


4 Elveţia 105

5 Norvegia 68








10
















11














12















13













14















15

















16





















6




17


-25

-20

-15

-10

-5

0

5

10

1520

25


2011 2012



18

Impozitarea












19













20

















21











22


Importurile




10




23

Exporturile


42)


11





24



















25

Concluzii






Bibliografie

1httpwwwislandaro

2wwweuropaeu



5 wwwdcegovro





5













6

13Economia Islandei








16240






7













8






IMPORT EXPORT

2010 2011 2010 2011

2427 3051 4321 4274














9



3 SUA 113

4 Suedia 89

5 Olanda 64




2 SUA 147


4 Elveţia 105

5 Norvegia 68








10
















11














12















13













14















15

















16





















6




17


-25

-20

-15

-10

-5

0

5

10

1520

25


2011 2012



18

Impozitarea












19













20

















21











22


Importurile




10




23

Exporturile


42)


11





24



















25

Concluzii






Bibliografie

1httpwwwislandaro

2wwweuropaeu



5 wwwdcegovro





6

13Economia Islandei








16240






7













8






IMPORT EXPORT

2010 2011 2010 2011

2427 3051 4321 4274














9



3 SUA 113

4 Suedia 89

5 Olanda 64




2 SUA 147


4 Elveţia 105

5 Norvegia 68








10
















11














12















13













14















15

















16





















6




17


-25

-20

-15

-10

-5

0

5

10

1520

25


2011 2012



18

Impozitarea












19













20

















21











22


Importurile




10




23

Exporturile


42)


11





24



















25

Concluzii






Bibliografie

1httpwwwislandaro

2wwweuropaeu



5 wwwdcegovro





7













8






IMPORT EXPORT

2010 2011 2010 2011

2427 3051 4321 4274














9



3 SUA 113

4 Suedia 89

5 Olanda 64




2 SUA 147


4 Elveţia 105

5 Norvegia 68








10
















11














12















13













14















15

















16





















6




17


-25

-20

-15

-10

-5

0

5

10

1520

25


2011 2012



18

Impozitarea












19













20

















21











22


Importurile




10




23

Exporturile


42)


11





24



















25

Concluzii






Bibliografie

1httpwwwislandaro

2wwweuropaeu



5 wwwdcegovro





8






IMPORT EXPORT

2010 2011 2010 2011

2427 3051 4321 4274














9



3 SUA 113

4 Suedia 89

5 Olanda 64




2 SUA 147


4 Elveţia 105

5 Norvegia 68








10
















11














12















13













14















15

















16





















6




17


-25

-20

-15

-10

-5

0

5

10

1520

25


2011 2012



18

Impozitarea












19













20

















21











22


Importurile




10




23

Exporturile


42)


11





24



















25

Concluzii






Bibliografie

1httpwwwislandaro

2wwweuropaeu



5 wwwdcegovro





9



3 SUA 113

4 Suedia 89

5 Olanda 64




2 SUA 147


4 Elveţia 105

5 Norvegia 68








10
















11














12















13













14















15

















16





















6




17


-25

-20

-15

-10

-5

0

5

10

1520

25


2011 2012



18

Impozitarea












19













20

















21











22


Importurile




10




23

Exporturile


42)


11





24



















25

Concluzii






Bibliografie

1httpwwwislandaro

2wwweuropaeu



5 wwwdcegovro





10
















11














12















13













14















15

















16





















6




17


-25

-20

-15

-10

-5

0

5

10

1520

25


2011 2012



18

Impozitarea












19













20

















21











22


Importurile




10




23

Exporturile


42)


11





24



















25

Concluzii






Bibliografie

1httpwwwislandaro

2wwweuropaeu



5 wwwdcegovro





11














12















13













14















15

















16





















6




17


-25

-20

-15

-10

-5

0

5

10

1520

25


2011 2012



18

Impozitarea












19













20

















21











22


Importurile




10




23

Exporturile


42)


11





24



















25

Concluzii






Bibliografie

1httpwwwislandaro

2wwweuropaeu



5 wwwdcegovro





12















13













14















15

















16





















6




17


-25

-20

-15

-10

-5

0

5

10

1520

25


2011 2012



18

Impozitarea












19













20

















21











22


Importurile




10




23

Exporturile


42)


11





24



















25

Concluzii






Bibliografie

1httpwwwislandaro

2wwweuropaeu



5 wwwdcegovro





13













14















15

















16





















6




17


-25

-20

-15

-10

-5

0

5

10

1520

25


2011 2012



18

Impozitarea












19













20

















21











22


Importurile




10




23

Exporturile


42)


11





24



















25

Concluzii






Bibliografie

1httpwwwislandaro

2wwweuropaeu



5 wwwdcegovro





14















15

















16





















6




17


-25

-20

-15

-10

-5

0

5

10

1520

25


2011 2012



18

Impozitarea












19













20

















21











22


Importurile




10




23

Exporturile


42)


11





24



















25

Concluzii






Bibliografie

1httpwwwislandaro

2wwweuropaeu



5 wwwdcegovro





15

















16





















6




17


-25

-20

-15

-10

-5

0

5

10

1520

25


2011 2012



18

Impozitarea












19













20

















21











22


Importurile




10




23

Exporturile


42)


11





24



















25

Concluzii






Bibliografie

1httpwwwislandaro

2wwweuropaeu



5 wwwdcegovro





16





















6




17


-25

-20

-15

-10

-5

0

5

10

1520

25


2011 2012



18

Impozitarea












19













20

















21











22


Importurile




10




23

Exporturile


42)


11





24



















25

Concluzii






Bibliografie

1httpwwwislandaro

2wwweuropaeu



5 wwwdcegovro





17


-25

-20

-15

-10

-5

0

5

10

1520

25


2011 2012



18

Impozitarea












19













20

















21











22


Importurile




10




23

Exporturile


42)


11





24



















25

Concluzii






Bibliografie

1httpwwwislandaro

2wwweuropaeu



5 wwwdcegovro





18

Impozitarea












19













20

















21











22


Importurile




10




23

Exporturile


42)


11





24



















25

Concluzii






Bibliografie

1httpwwwislandaro

2wwweuropaeu



5 wwwdcegovro





19













20

















21











22


Importurile




10




23

Exporturile


42)


11





24



















25

Concluzii






Bibliografie

1httpwwwislandaro

2wwweuropaeu



5 wwwdcegovro





20

















21











22


Importurile




10




23

Exporturile


42)


11





24



















25

Concluzii






Bibliografie

1httpwwwislandaro

2wwweuropaeu



5 wwwdcegovro





21











22


Importurile




10




23

Exporturile


42)


11





24



















25

Concluzii






Bibliografie

1httpwwwislandaro

2wwweuropaeu



5 wwwdcegovro





22


Importurile




10




23

Exporturile


42)


11





24



















25

Concluzii






Bibliografie

1httpwwwislandaro

2wwweuropaeu



5 wwwdcegovro





23

Exporturile


42)


11





24



















25

Concluzii






Bibliografie

1httpwwwislandaro

2wwweuropaeu



5 wwwdcegovro





24



















25

Concluzii






Bibliografie

1httpwwwislandaro

2wwweuropaeu



5 wwwdcegovro





25

Concluzii






Bibliografie

1httpwwwislandaro

2wwweuropaeu



5 wwwdcegovro





Bibliografie

1httpwwwislandaro

2wwweuropaeu



5 wwwdcegovro



Politica Comerciala a Islandei.ref Final.

Documents

Transcript of Politica Comerciala a Islandei.ref Final.