Politehnica Bucureşti, noiembrie 2012 partea III-a A.2.5... · Obiective si tematica generala a...

Modul de (in)formare pe probleme de egalitate de genPolitehnica Bucureşti, noiembrie 2012

partea III-a

•1

Functia speciala a stiintei este de a ridica intrebari despre toate lucrurile pe careconventia le face de la sine intelese

(Max Weber)

Cand se prezinta in fata instructiei stiintifice tanarul este mai degraba batran decat tanar: el are varsta prejudecatilor sale. In acest sens instruirea stiintifica poate fi vazuta ca un proces de intinerire, de transformare a gandirii, de trecere de la o gandire inchisa la una deschisa, capabila de evolutie permanenta

(Gaston Bachelard)

•Laura Grunberg, 29.11.2012

Obiective si tematica generala a modulului

- oferirea unui minim vocabular conceptual şi a unui tablou evolutiv al domeniului egalităţiide şanse/egalităţii de gen

- conturarea unui cadru general şi actualizat în care să plasăm reflecţia despre egalitatea de şanse

- oferirea de argumente pentru nevoia de atenţie la dezechilibrele/inegalităţile/discriminările de gen din societate în general şi din educaţie/ştiinţă/cercetare în particular

- sensibilizare la problematica egalităţii de sanse

•2•Laura Grunberg, 29.11.2012

Tematica modul III

PARTEA I

Cum ajungem să avem prejudecăţi faţă de “alţii” şi să discriminăm uneori pe “alţii”Contextul general al tematicii: “Realitatea” e în ochii privitoruluiEuristici de gândire şi relevanţa lor pentru formarea sterotipurilor, prejudecăţilor şi discriminărilor

De ce nu reuşim să rezolvăm mai rapid problemele de discriminare din societateComplexitatea abordărilor teoretice şi practice legate de discriminare (sinteză şi completări)

PARTEA II

De ce este GENUL important în general (sinteză şi completări)

De ce trebuie să fie “genul” o preocupare pentru ştiinţă în particularGen şi ştiinţă: adică despre ce si de ce?

•Laura Grunberg, 29.11.2012 •3

PARTEA I


Cum ajungem să avem prejudecăţi faţă de “alţii” şi să discriminăm pe “alţii”

Contextul general

• Nu te grăbi cu “judecăţile”, cu certitudinile…, vezi mereu CONTEXTUL

• Un fel de a vedea e mereu un fel de a nu vedea

• Realitatea este în ochiul privitorului

Pentru a înţelege problematica egalităţii de şanse, nondiscriminării la nivel institutional trebuie săînţelegem cât mai bine modalitaţile prin care fiecare din noi “ştampilează”, etichetează , numeşte, valorizează lumea….cum ajungem la stereotipuri, prejudecăţi şi discriminări


Exerciţiu de grup: GRUPAREA


Noi vs. ceilalti: erori cognitive : rolul acestora în formarea prejudecăţilor şi comportamentelor discriminatorii

Facem deseori judecăţi pripite bazate pe erori cognitive - afectează înţelegerea, comportamentul, luarea deciziilor, punem etichete +/- ………

SUNTEM CONFORMIŞTI: înclinaţia să interpretăm, căutam, chiar să inventăm informaţie care să ne susţină

convingerile existente, să adoptam obiceiuri durabile

http://www.youtube.com/watch?v=BcvSNg0HZwk (experimentele Milgram de obedienţă la autoritate)

Experimentele Asch


Noi vs. ceilalţi

Avem MENTALITATE DE TURMĂ:

suntem influenţaţi de alţii ; există tentaţia de a accepta informaţie absurdă dacă e repetată de suficientă lume; funcţionează presiunea grupului…. tentaţia de a evita săfacem alegeri şi de a ne lua după alţii


Ne lăsăm pradă comodităţii…. INERŢIEI tentaţia de a îţi menţine starea sau opinia fie ea şi falsă (nu iţi schimbi parola mobilului,

locul în clasă... la fel şi cu părerile despre “alţii”)

Conformişti, cu mentalitate de turmă, deseori inerţi cognitiv…….folosim scurtături mentale, judecăţi intuitive rapide, de bun simţ ……(raţionamente euristice)


Tipuri (indispensabile) de “scurtături”……euristici

• euristica accesabilităţii/disponibilităţii: supraestimarea apariţiei unor evenimente improbabile (nu frecvenţa e importantă ci disponibilitatea din mintea noastră; folosim memoria recentă/emoţională, forţa spectacularului, a cazurilor particulare

ex: consideram ca accidentele de masina fac mai multe victime decat crizele de astm; graviditatea la adolescente este în crestere; …

• euristica reprezentativităţii: percepţia unor patternuri în informatie de fapt aleatorieex: Daca altul seamana cu un membru al unei categorii=acela face parte din categoria respectiva dincolo de alte info statistice…

• euristica majoritatii: ex: credem că o carte este bună pentru că a fost cumpărată de milioane depersoane; ce “spune” majoritatea (despre “alţii”) e adevărat, e bine…

• euristica recunoasterii: alegem optiunea cu care suntem mai familiarizaţi (cand avem putine informatii)

…în procesul de cercetare????


Şi astfel …..ajungem la erori cognitive • Eroarea profeţiei autocreatoare (efectul Pygmalion-Galatea) : Tindem să avem comportamente

ce duc la rezultate ce ne confirmă convingerile (profesorul se aşteaptaptă ca ţiganul, stagiarul, doctorandul să nu se descurce..şi chiar nu se descurcă… sau din contră i se spune că nişte copii au IQ peste medie….la sfârşitul anului rezultatele acestora se îmbunătăţesc simţitor-efectul Rosenthal…..)

• Corelaţia iluzorie-vedem o relaţie între cauză şi efect acolo unde nu e; facem asocieri false între apartenenţa la un grup şi anumite comportamente rare (de obicei negative)

• Efectul evitării disonanţei cognitive: ne aducem argumente (uneori eronate) pt a ieşi dintr-un conflict interior, pt a ne menţine confortul cognitiv (teoria lui Festinger)

….în ştiinţă ??????


Şi astfel …..ajungem la erori cognitive

• Eroarea autorităţii: punem în valoare opinia unei persoane cu autoritate chiar dacă nu e competent în domeniu

• Efectul falsului consens: supraevaluăm consensul, măsura în care ceilalţi împărtăşesc opiniile, comportamentul

• Eroare fundamentală de atribuire: în mod nejustificat presupunem că acţiunile, comportamentul unei persoane depinde mai degraba de tipul, personalitatea persoanei decât de forţele sociale şi de mediu care o influenţează!!!!

… în ştiinţă????


continuare

• Efectul ancorării/iluzia de grupare: gasim tipare acolo unde nu sunt

• Eroarea percepţiei selective: percepem selectiv idei sau informatii care ne convin mai mult…

• Efectul încadrării (framing): avem scheme, filtre pe care ne bazam pentru a interpreta realitatea ; acestea ne influenteaza comportamentele, atitudinile, opiniile, optiunile….ex: BANCURILE……Un om de stiinta face un studiu asupra unui purice.1. Omul de stiinta ii spune puricelui sa sara, si puricele sare. Omul noteaza: Daca ii spui puricelui sa saraa, puricele sare.2. Omul de stiinta ii taie picioarele puricelui si ii spune sa sare, de data asta puricele nu sare. Omul noteaza: Daca puricelui ii se taie picioarele acesta nu mai aude.

…….STEREOTIPIILE……prejudecăţile…discriminările (reluare)

în ştiinţă ????


STEREOTIP PREJUDECATA DISCRIMINARE

Comp. emotionala Comp. cognitiva Comp. actionala

Clisee mintale (stereos-solid, typos caracter), info la mana a doua (mediatori culturali vs.experienta)

Atitudini preconcepute (negative-ostilitate, evitarea contactului, etc)

Diferentiere restrictiva de drepturipentru anume indivizi/grupurisociale particulare (“minoritari)

Originea in cultura ideala si reala

Necesare si utile!

Functie de integrare sociala D. individuale/institutionale

Functie ideologica

Descriptive/prescriptive

Pozitive si negative

Tipologia Merton: bigot adevarat(P,D), bigot precaut (P, nonD), liberal slab (nonP, D) si liberal puternic (Non P, nonD)

D. directe/indirecte

Predictii creatoare/profetiiautocreatoare/corelatii iluzoriibazate pe asteptari

S-P dar nu mereu PD Discriminare pozitiva (politiciafirmative)

ideologia blamarii victimei Discriminare MULTIPLA

SE SCHIMBA (info inconfortabila, schimbareclimat normativ, contact, etc.)

SE SCHIMBA SE SCHIMBA


Stereotipuri naţionale, ocupaţionale, cromatice, de limbaj …

Completati cu nationalitatile corespunzatoare

Raiul este locul unde bucatarii sunt ………... mecanicii sunt………….. curtezanii sunt……………………..……..si totul e organizat de ……….


Deseori oamenii au stereotipuri legate de:

• Vârstă

Sex

• Rasă

• Religie

• Vocaţie

• Naţionalitate

• Locuri

• Lucruri


Deseori oamenii au stereotipuri legate de:

• Vârstă: toţi adolescenţii iubesc rockul şi nu respectă pe cei mai în vârstă;

• Sex:bărbaţii doresc un singur lucru de la femei;

• Rasă: toţi chinezii arată la fel;

• Religie: toţi cei care sunt de religie islamică sunt terorişti;

• Vocaţie: toţi avocatii sunt lacomi;

• Naţionalitate: toate persoanele de etnie Romă sunt murdare;

• Locuri: toţi oamenii care trăiesc în oraşul X sunt leneşi;

• Lucruri: toate ceasurile elveţiene sunt perfecte.


Stereotipuri despre stiinta/omul de stiinta-discutie

• Fetele sunt bune la literatura si limbi straine iar baietii la matematica si informatica

• Omul de ştiinţă=bărbat, cu barbă, ochelari, distrat, incapabil de comunicare

• Altele…..


Vestea cea buna…..S,P, D se schimbăEducatia: “ieri”: educatia pt fete-infertilitate…”azi”= feminizarea domeniuluiFamilia: de la monogamie sexuală la…..concubinaje, swingers, căsătorii între homosexuali,

concediu parental, politici de echilibrare viata de familie/carieră….Idem şi pentru ale instituţii


Relevanta discutiei pentru STIINTA


Cercetătorul este şi el om….nu poate evita euristicile de gândire……stereotipurile, amprenta culturală în care se formează……în viaţa lui de zi cu zi…poate şi în cea de cercetător?????

Rezultatele cercetarii stiintifice depind de cercetator pe cai de care el insusi ar putea sa nu fie constient……oamenii de stiinta sunt prizonierii paradigmelor contemporanilor…..(B. Russell, Kuhn, Popper)

-nevoia de cercetatori transculturali!!!! (iei un instrument elaborat intr-o tara si il administrezirespondentilor din alta tara….el va acoperi doar teme relevante in societatea unde a fostelaborat…..etnocentrismul ascuns in acest tip de cercetare……

DISCUTIE- e important, valabil si pt domeniul nanoştiinţei?????

De ce nu reuşim să rezolvăm mai rapid problemele de discriminareComplexitatea abordărilor legate de discriminare- reluare şi completări

•Laura Grunberg, 29.11.2012•21

Complexitatea tematicii

Un vocabular suprauzitat care a devenit deseori limbaj de lemn (egalitate de sanse, oportunitatiegale intre femei si barbati, etc)…tematica obligatorie de “bifat” in proiecte/programe europene(“da bine” la evaluare)

Ambiguităţi (egalitate sau echitate, etc; gen: despre oameni dar si despre pisici, muzica latinosau rock, arme si razboaie!!!)

Discriminare: a face diferente, a exclude, a restrange, a aplica tratament diferentiat

Discriminare vs. cerinţă justificată; discriminare vs inegalitate; egalitate vs. echitate, politici ale diferenţei vs. politici ale diversităţii,

Discriminare MULTIPLA …


Discriminari (de sex) -diverse forme

Individuale, institutionale, organizationale, culturale

Directe si indirecte dar şi subtile, ascunse

Verticale vs. Orizontale

Discriminare pozitiva (politici afirmative)

Discriminare multiplă

Teoria sexismului ambivalent (Glick &Fiske, 96): cauza ambivalentei: femeile sunt “mamele”, sotiile, iubitele; puterea structurala a “barbatului”: produce sexism ostil (atit nefavorabila) vs. dependentabarbatului de femeie- sexism binevoitor

Neosexism-(Toujas, 1995, Neosexism scale): neosexistii nu se opun neaparat egalitatii, pot adopta rolurinetraditionale de gen dat resping existenta discriminarii fata de femei;

Sexism modern (Swim, 1995, Modern Sexism Scale): negarea discriminarii de sex continua si sentimentulca femeile cer prea mult de la societate, lucru care duce la raspunsuri ostile legate de cererile lor


Deci

De ce nu rezolvăm mai rapid problemele de discriminare????...

inerţie, confort cognitiv, ………S,P sunt f greu de schimbat

pentru că nu e simplu..evoluează societatea...evoluează şi înţelegerea , cunoaşterea…descoperim că lucrurile sunt tot mai nuanţate şi mai complicate.…identificăm alte forme de inegalitate, discriminare, segregare……..mai vine şi o criză globală……

Pentru ca:

Major problems could not be solved by the same way of thinking that produce them (Albert Einstein)


TEST FULGER:

Politicile afirmative sunt o formă de : (a) discriminare directă; (b) discriminare indirectă

Ce înseamnă CNCD

Un ONG se ocupa cu problemele drepturilor minoritatilor sexuale

Un ONG se ocupa de drepturile copiilor


PARTEA II

• De ce este genul important în general pentru problemele de egalitate de şanse• De ce este genul important pentru ştiinţă-cercetare ştiinţifică (sinteza si completari)


Ce este genul ….(reluare)

• plural nu singular: feminităti şi masculinităţi multiple implicate în construcţia genului

• universal nu uniform • diferente medii si nu distributia lor • despre cultura si natura nu doar despre cultura vs. natura• despre relatii de putere intre si in interiorul genurilor si nu doar intre genuri• descrie si prescrie nu doar descrie• se masoara • dinamic (se schimba) • se invata (in institutii sociale) dar se si face /construieste (interactiuni)• este multidimensional (discriminare multipla, « gen si »)


De ce e important?????

“The bodies come in genders” (J. Butler)

…….Ce este? …. Fată sau băiat

Poti trăi eventual fără un sentiment de apartenenţă la o naţiune, fără religie……..dar nu fărăidentitatea de gen…

Genul ca o categorie teoretică şi ca un concept explicativ oferă o cale prin cale poţi pune întrebări pertinente care te ajută să dai sens la ceea ce se întâmplă şi să identifici cine ia deciziile şi cum operează puterea în contexte specifice…..


De ce trebuie să fie GENUL o prioritate pentru ştiinţă? (reluare şi completări)

La ce mă pot gândi?

Whoever gets to define what counts as a scientific problem also gets a powerful role in shaping the picture of the world that results from scientific research

(S. Harding)

Provocator:

• Cum contribuie politicile de egalitate de şanse la “eliminarea” erorilor din cunoaştere……???

• De ce omenirea a investit mai mult în tratarea disfuncţiilor erectile decât în contracepţia masculină?


La ce să mă uit?

Date, statistici, indicatori legati de:

Premiile Nobel: 1901-2010, 813 premii din care 41 femei

Fenomenul de brain drain pt f/b

Mobilitate şi gen

Fenomenul de “leaky pipeline” (pentru femei perioada cea mai critica in care parasesc domeniul se pare ca e nivelul postdoctoral)

Fenomenul de segregare verticala, orizontala, (indici de segregare , indexul de “perete de sticla”-glass ceilling Index, honeypot indicator…)


Cifre despre gen şi ştiinţăIn CIFRE (She figures 2009, pentru UE-27)• Femeile sunt o minoritate în cercetarea ştiinţifică, ele reprezentând doar 30% din cercetătorii

europeni în anul 2006.• 45% din doctoranzii din UE erau femei în 2006, ele întrecând numărul bărbaţilor în aproape

toate domeniile, cu excepţia ştiintelor exacte, matematicii şi informaticii (41%) şi a ingineriei şi construcţiilor (25%).

• În medie femeile reprezintă 37% din cercetători din sectorul învăţământului superior şi 19% în sectorul de afaceri (tendinţa de creştere există)

• Cariera universitară a femeilor rămâne caracterizată de o puternică segregare verticală: proporţia de femei student (55%) şi cea de femei absolvente (59%) o depăşeşte pe cea a bărbaţilor, dar bărbaţii depăşesc numeric femeile în rândul doctoranzilor (48% femei înscrise la doctorat şi 45% femei absolvente de doctorat);

• femeile reprezintă în medie numai 44% din rândurile personalului academic de nivel C, 36% din cel de nivel B şi 18% din cel de nivel A.

• În medie, în UE doar 9% din universităţi sunt conduse de femei.• Subreprezentarea femeilor e mai prezentă în domeniul ştiinţelor exacte şi ingineriei• Corelaţie negativă între nivelul de finanţare în domeniul stiinta si dezvoltare (R&D) şi

reprezentare femeilor (mai puţine în sectorul business mai bine finanţat)..coeficientul honeypot…..


STUDIILE UNIVERSITARE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ• Femeile constituie în prezent 50% din absolvenţii facultăţilor;• Femeile tind să dispară din viaţa universitară înainte de a-şi duce până la capăt cariera şi de a

obţine postul de profesor;• Cu cât poziţia din ierarhie este mai înaltă, cu atât procentajul de femei este mai scăzut;• Procentajul de femei care sunt profesori universitari este în general foarte redus;• Există variaţii considerabile în numărul femeilor prezente în diferite discipline;• Disciplinele cu cel mai redus număr de femei tind să se bucure de cel mai înalt prestigiu

academic.• Segregare orizontală - femeile sunt prezente în special în domenii precum biologia şi

medicina; segregare verticală - chiar dacă femeile constituie jumătate dintre absolvenţii de facultate, foarte puţine ajung profesori universitari.


La ce să mă uit?

informatii de tip:

• Barbatii scoruri mai ridicate de cunoastere stiintifica, factuala (directionarea catre domenii tehnice, interes mai mare pt stiinta si tehnologie)

• cunoasterea in domeniul sanatatii familiei: femeile ii depasesc pe barbati • Raportarea la stiinta diferita: barbatii in mai mare masura considera ca stiinta si tehnica fac

parte din cultura generala (sursa: Stiinta si societate, Interese si perceptii ale publicului privind cercetarea stiintifica si rezultatele cercetarii, STISOC, 2010)


Cum se uită specialiştii din UE, CE la temă

Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea în ceea ce priveşte subreprezentarea femeilor în ştiinţă şi tehnologie, atât în cercetare, cât şi la nivel decizional. CE considera ca absenţa femeilordin ştiinţă poate afecta: Echitatea - discriminarea de gen este o încălcare a drepturilor omului; Excelenţa - subreprezentarea femeilor poate afecta negativ excelenţa; Eficacitatea - fenomenul de îmbătrânire a populaţiei face imperioasă creşterea numărului de

oameni de ştiinţă tineri de ambele genuri; Eficienţa - educarea femeilor de ştiinţă, fără încadrarea lor ulterioară în câmpul muncii,

reprezintă o risipă de fonduri


Cum se uita la “Gen si ştiinţă” specialiştii din UE

Ciclul de cercetare sensibil la gensursa: Gender in EU funded research. EU, 2009


UE si problematica (continuare)


Dimensiunea de gen a ştiinţei. Paliere de analiză

CINE: probleme de reprezentare; oportunităţi egale pt femei şi bărbaţi practicile de selectie, angajare, promovare; leadershipul în domeniu crearea de conditii de lucru optime pentru toti; politicile de echilibru familie-carieră (work

life balance policies) sisteme de monitorizare si management (mecanisme de feed back, crearea de comisii, cote

de participare, etc)

CE si CUM: probleme de conţinut; modul în care se gândeşte şi se realizează cercetarea formularea ideilor si ipotezelor de cercetare designul cercetarii , metodologia (uneori excludem sau pseudoincludem anumite grupuri ) implementarea cercetarii: instrumentele de colectare si de analiza de date modul de raportare a rezultatelor recomandarile Reflectie critica, responsabila asupra problemelor de etica, de inegalitate si stratificare

sociala din cadrul multor teme de cercetare – corp (genizat) si supraveghere


Politici de echilibrare viata de familie si cariera (stiintifica) – DiscutieConceptul de reconciliere dintre aspectele legate de munca profesională (cariera şi aspiraţiile legate de profesie) şi viaţa personală (plăcere, timp liber, familie, dezvoltare spirituală, etc.) pleacă de la premiza că munca plătită şi viaţa personală trebuie să fie văzute nu ca priorităţi în competiţie ci ca elemente complementare ale unei vieţi împlinite.

Discuţie

• Este familia un impediment pt. cariera ştiinţifică a femeilor…sau a bărbaţilor

• Ce schimbări legislative din RO vin în sprijin

• Ce ar putea, ar trebui să se facă


Măsuri de sprijinire a echilibrului familie/cariera

• legislaţie adecvată • facilitati pentru îngrijirea şi cresterea copiilor la sediul companiei, • servicii de asistenţă medicală privată• ore de lucru flexibile • timp de lucru parţial• timp de lucru flexibil: (i) ore anualizate-ore lucrate de-a lungul unui an, (ii) ore repartizate

diferit-momente de începere/pauză/terminare diferite; (iii) munca la domiciliu (si prin teleworking)

• recompense pentru angajatorii care vin cu asemenea iniţiative (ţări în care legislaţia prevede acordarea de subvenţii pentru întreprinderile care promovează acţiuni pozitive pentru flexibilizarea timpului de lucru)

• schimb de ture (shift swapping)• informarea privind concediile parentale, campanii de combatere a stereotipurilor• centre de fitness în cadrul companiei• telefoane pentru apeluri cu familie (la locul de muncă)• “time in lieu” şi “make up time” (time in lieu- posibilitatea ca angajatul să poată alege să nu

fie plătit cu ore suplimentare şi să îşi ia liber cu alte ocazii; make up time-de comun acord cu angajatorul angajatul lucrează mai puţine ore şi le efectuează pe cele restante mai târziu)


De ce (persistă) masculinizarea lidershipului în domeniu?

De ce sunt mai multi barbati in functii de conducere şi manangement in domeniul cercetarii f. nu sunt capabile f. nu sunt interesate f. nu sunt potirivite pentru aceste poziţii f.nu sunt incurajatepentru aceasta cariera Alte motive

Discutie moderata: motive…..


De ce (persistă) masculinizarea lidershipului în domeniu?

Discutie moderata: motive…..

• Autosegreare, autoselectie

• Atitudinea femeilor fata de leadership

• Increderea in sine

• Experienta limitata istoric in asemenea pozitii

• Influente negative ale mediului/culturii organizationale…forme discrete de ”excludere colegiala”, de incurajare descurajatoare , promovarea doar de faţadă, worklife balance policies


Reflecţie critică asupra aspectelor controversate legate de anumite teme de cercetare

Corp şi supraveghere

• Nanoştiinţa, supravegherea si inegalitatile sociale (repere)


Lungă tradiţie de a supraveghea, autosupraveghea….

•Laura Grunberg •43


Pana in sec 15-16 corpul era intangibil/nu era permisa disectia….apoi

EXPLOZIE DE REPROIECTARE CORPORALĂ …..tatuaje, liftinguri faciale, liposucţie, rinoplastie, mamoreducţie, mamoplastie, implanturi, , liposculptură, blefaroplastie, clitoroplastia, microinjecţii pentru riduri, transplant de păr, întinerire vulvară, mărirea punctului G prin injectarea de colagen, inseminare artificială, clonare, donare de organe, etc……

…..formele moderne de supraveghere (de la antropometrie si biometrie):scanarea irisului, amprente digitale, recunoasterea vocii , analiza ADN (suficient un fir de

par!), testarea genetica, detector de minciuni, monitorizarea pe computer: emailuri, web-ul; tehnicile de mapare, (GPSul, satelitii)……….retele de socializare, neuromarketing-etnomarketing……..


Tinereţe fără bătrâneţe, viaţă fără de boală , procreere fără sexualitate, graviditatea=experienta genetica si medicala….

…viaţă fără de moarteDe la corpul supus bolilor, durerii, maternităţii, morţii......la corpul hipermodern, narcisist care

nu se mai supune timpului, divinităţii….

• cremă cu caviar de peste 400 Euro cutia• injecţii cu hormon de creştere• antibiotice, energizante, calmante, antidepresive (azi consum nervos în loc de consum fizic!).• antioxidanţi care încetinesc procesele de îmbătrânire• transplant de măduvă• bancă de celule STEM• Genizarea procreatiei!!!! avort preventiv/terapeutic-maternitate suspendata ….tentativa de

rutinizare a testarii genetice prenatale (MicroSort-tehnologie prin care se poate hotari/alege sexul fetusului la contraceptie……)….discriminarea genetică;

• mame virgine, mame/tati donator (parinti genetici) , mama/tata social (parinti sociali),mame purtatoare, utere ocazionale, comerţ cu spermă, cu fetuşi….

• eutanasie, criogenie (viata in stand up!)

Ce fel de corpuri vom avea in viitor????

Evolutie prin design!!! (directed evolution, evolution by design): intervenim in mod intentionat si constient asupra corpurilor noastre si ale altora…..design responsabil????

Hibrizi, specii incrucisate, animale fluorescente, transgenice, celule artificiale, roboti organici…..PUNEM TEHNOLOGIE IN CORPURI….AVEM PUTEREA DE A CREA CORPURI…..dileme

morale si etice……atingere cu drepturile omului…problemele de egalitate..pe cine facem experimente…..cu ce consecinte…..



Proiecte corporale si inegalităţi sociale

„Sursa principală a stigmatizării individului este tot ce are legatură cu corpul” (D. Le Breton )

Structură ADN cerută la angajare, cipuri computerizate implantate în creier ca să ajute învăţarea unei limbi străine, micro-maşini injectate în venele noastre să distrugă colesterolul... până unde vom merge/vrem să mergem?

Acces diferenţiat la “reproiectare” în funcţie de: sex, clasă, vârstă, educaţie, etnie, etc….

Corpurile (genizate) sunt astfel construite social şi cultural încât produc dominare sausubordonare.

Stiinta si tehnologia ROL MAJOR….dileme, probleme etice care tin in mod fundamental de domeniul (in)egalitatii sociale, stratificarii sociale, respectarii drepturilor omului……. Deci e nevoie de cunoastere, informare in zona ….de cercetare responsabila……. Sensibila inclusiv la problematica de gen

Sugestii de lectura, documentare

• Colectia “Studii de gen” , Polirom• The global gender Gap report, World Economic Forum, 2010 (vezi internet)• Laura Grunberg, Gen si societate, in Sociologie, L. Vlasceanu (coord.), Polirom, Bucuresti,

2010• Science Policies in the European Union. Promoting excellence through mainstreaming gender

equality, Report, ETAN Expert Working Group on Women and Science , European Commission, 2000

• She figures 2009. Statistics and Indicators on Gender Equality in Science, EC• Toolkit. Gender in EU funded research, EC, 2009• http://www.genderinscience.org/news.html• The gendered Innovations project; www.genderedinnovations.eu• Waste of talents: turning private struggles into a public issue. Women and Science in the

Enwise countries, EC, report, 2004• The Europena platform of women scientists, www.epws.org• European mothers in science (EMIS); http://www. mothersinscience.org• Central European Centre for Women and Youth in science , www.cec-wys.org• Girls in Tech Romania: http://girlsintechromania.eventbrite.com


Politehnica Bucureşti, noiembrie 2012 partea III-a A.2.5... · Obiective si tematica generala a...

Documents

Transcript of Politehnica Bucureşti, noiembrie 2012 partea III-a A.2.5... · Obiective si tematica generala a...