Policy Brief - viitorul.org valuta agricultura.pdf · asupra fermIerIlor dIn republIca moldova...

Victor ParlicovVeaceslav Ioniţă

Impactul rateI de schImb a monedeI naţIonale (mdl)asupra fermIerIlor dIn republIca moldova

Policy Brief2009

Institutul pentruDezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”

3Impactul rateI de schImb a monedeI naţIonale (mdl)asupra fermIerIlor dIn republIca moldova

Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”

POLICY BRIEF

Impactul rateI de schImb a monedeI naţIonale (mdl)

asupra fermIerIlor dIn republIca moldova

Victor ParlicovVeaceslav Ioniţă

4 Impactul rateI de schImb a monedeI naţIonale (mdl)asupra fermIerIlor dIn republIca moldova

Opiniile exprimate aparţin autorilor. Nici Administraţia IDIS „Viitorul”, şi nici Consiliul Administrativ al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” nu poartă răspundere pentru estimările şi opiniile prezentate în cadrul acestei publicaţii.

Orice utilizare a unor extrase ori opinii ale autorului acestui Studiu trebuie să conţină o referinţă la IDIS „Viitorul”.


CuPRINS

Sumar executiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

metodologie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

analiza evoluţiei ratei de Schimb a monedei naţionale . . . . . . . . . . . . . 8

raportul mdl faţă de coşul ponderat de 5 valute . . . . . . . . . . . . . . 8

dinamica rezervelor internaţionale brute ale bnm . . . . . . . . . . . 9

analiza impactului aSupra activităţii agricole din moldova . . . . . . . 12

impactul aSupra producţiei locale de grîu de toamnă . . . . . . . . . 12

impactul aSupra producţiei locale de floarea-Soarelui . . . . . . . 12

impactul aSupra producţiei locale a mărului de iarnă . . . . . . . . . 13

impactul aSupra producţiei locale a tomatelor (din răSad) . . . 13

impactul la nivel macroeconomic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

concluzii şi recomandări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16


prezentul raport a fost elaborat de către exper-ţii institutului pentru dezvoltare şi iniţiative Sociale (idiS) „viitorul”, la solicitarea federa-ţiei naţionale a fermierilor din moldova .

principalul scop al acestui studiu a fost de a descrie şi a estima valoric impactul pe care l-a avut aprecierea din ultimii ani a monedei naţionale în raport cu valutele principalilor parteneri internaţionali în ceea ce priveşte comerţul cu produse agricole . pentru analiza fluctuaţiilor valutare s-a luat drept referinţă un coş valutar ponderat compus din euro, dolarul Sua, hrivna ucraineană, rubla rusească şi leul românesc .

metodologia studiului s-a bazat pe faptul că producătorii interni au suferit pierderi, dato-rită creşterii relative a costurilor de producţie, comparativ cu producţia din alte ţări . pentru a estima aceste pierderi, s-a analizat structura costurilor de producţie a următoarelor culturi: grîul de toamnă, floarea-soarelui, mărul de iarnă şi tomatele din răsad . în urma analizei, costurile de producţie s-au împărţit în cele ce au origine de import şi cele interne . această dihotomizare a fost necesară pentru a lua în consideraţie ieftinirea relativă a inputurilor agricole de import, ca parte componentă a cos-turilor . pierderile producătorilor agricoli s-au estimat reieşind din aprecierea leului faţă de coşul valutar şi creşterea costurilor de produc-ţie (proporţional ponderii componentei inter-ne a acestora), asociată acestei aprecieri .

prin urmare, studiul s-a referit la 2 aspecte ale problemei: (a) evoluţia ratei de schimb a mo-nedei naţionale în raport cu coşul valutar şi (b) impactul acestei evoluţii asupra costurilor ex-

ploataţiilor agricole şi estimarea acestui impact la nivel naţional .

principalele concluzii ale studiului pot fi rezu-mate la:

coşul valutar ponderat s-a apreciat faţă 1 . de leu pe parcursul anilor 1998-2006, atingînd valoarea maximă în prima de-cadă a lunii decembrie 2006 .

pe parcursul următorilor peste 2 ani 2 . (decembrie 2006-februarie 2009) ten-dinţa de evoluţie s-a inversat, leul apre-ciindu-se faţă de valoarea maximă a coşului valutar cu peste 35% . valoarea medie anuală a coşului valutar în 2008 a fost cu 15,14% mai înaltă decît în 2006 .

începînd cu martie 2009, s-a conturat 3 . o nouă inversare a tendinţei, leul înce-pînd să se deprecieze din nou în com-paraţie cu coşul valutar .

pierderile estimative ale producători-4 . lor agricoli naţionali ,de la aprecierea leului faţă de coşul valutar (2008 faţă de 2006), a constituit aproximativ 1,2 miliarde lei .

ţinem să menţionăm că această valoare este una estimativă şi că există o multitudine de alţi factori care afectează producătorii agricoli în proporţii şi mai mari decît acestea, inclusiv restricţiile la exportul produselor agricole, in-capacitatea r . moldova de a proteja interesele producătorilor locali pe pieţele de export, pro-blemele legate de restituirea tva, ş .a .

SumAR ExECutIV


metodologia utilizată la efectuarea acestui studiu este bazată pe următoarele premise:

orice fluctuaţie a monedei naţionale în ra-•port cu valutele altor state afectează nu doar competitivitatea producţiei finite de origine locală în raport cu producţia importată, dar şi preţurile la materia primă şi echipamen-tele de import utilizate în procesul de pro-ducţie, compensînd parţial efectele cursului valutar asupra producţiei finite . astfel, în cazul producătorilor agricoli, o întărire a le-ului moldovenesc în raport cu alte valute pe de o parte permite o reducere a preţurilor în lei moldoveneşti la materia primă şi echipa-mentele de import (îngrăşăminte, material semincer, maşini agricole, etc .), iar, pe de altă parte, face ca producţia agricolă finită să se scumpească în raport cu cea de import . astfel, fluctuaţiile cursului valutar afectează competitivitatea producătorilor agricoli în funcţie de structura costurilor acestora: cu cît ponderea costurilor care îşi au originea în componente de import este mai mică, cu atît efectul fluctuaţiilor valutare este mai mare . cu alte cuvinte, fluctuaţiile cursului valutar afectează cel mai mult producătorii care uti-lizează inputuri agricole de origine locală .

Tabelul 1: Structura coşului valutar relevant

Denumirea valutei Ponderea Valoare medie

pentru 1-10/01/2007*

Euro 0,30 16,9914Dolarul SUA 0,23 12,9358

Hrivna ucraineană 0,17 2,5640Rubla rusească 0,15 0,4906Leul românesc 0,15 5,0255

* Am prezentat cursurile valutare de la începutul anului 2007, pentru că anume în această perioadă coşul valutar a fost aproape de valoarea sa maximă, în comparaţie cu moneda naţională.

dat fiind faptul că fluctuaţiile valutare afec-•tează activitatea agricolă în r . moldova pro-porţional intensităţii relaţiilor comerciale cu fiecare dintre ţările partenere, am identificat principalele cinci valute în raport cu care me-rită să analizăm fluctuaţiile leului, acestea fi-ind: euro, dolarul american, hrivna ucrai-neană, rubla rusească şi leul românesc . după

o analiză minuţioasă a structurii relaţiilor co-merciale ale r . moldova cu ţările din aceste „zone valutare”, am acordat ponderi acestor valute (vezi tabelul 1) şi am calculat variaţii-le relative ale coşului valutar prin înmulţirea variaţiilor fiecărei din aceste valute cu pon-derea respectivă . aici trebuie să menţionăm că structura relaţiilor comerciale externe ale republicii moldova este foarte complexă, şi, spre exemplu, faptul că importul unor inpu-turi agricole se face din ucraina sau rusia nu neapărat înseamnă că şi preţul contractului este fixat în hrivne sau ruble respectiv . în ace-laşi timp, la export producţia moldovenească concurează nu doar cu producţia locală din ţările de destinaţie, ci şi cu producţie origi-nară din alte ţări şi chiar regiuni ale globului . o analiză amănunţită de acest fel ar necesita un efort enorm de analiză a structurii impor-turilor în ţările din „zonele valutare” indicate mai sus, de aceea rămînem la această metodă, menţionînd însă că aceasta conţine în sine o anumită marjă de aproximaţie .

• odată ce structura producţiei agricole a fie-cărei gospodării de fermieri în parte este dic-tată de mai mulţi factori, unii din care nu pot fi controlaţi de însăşi fermier, precum de exemplu necesitatea de rotaţie a culturilor agricole, vom estima efectul fluctuaţiilor va-lutare nu asupra unei gospodării de fermieri ipotetice medii, ci pentru principalele tipuri de produse agricole, structura costurilor că-rora este mult mai uniformă decît structura de producţie a gospodăriilor agricole .

astfel, la efectuarea prezentului studiu, vom apli-ca următoarea metodologie:

în primul rînd, vom estima fluctuaţia monedei (a) naţionale în raport cu coşul valutar indicat mai sus .

pornind de la structurile mai mult sau mai pu-(b) ţin standarde ale costurilor de producţie pentru principalele culturi agricole, vom estima gradul de influenţă a fluctuaţiilor valutare asupra com-petitivităţii acestui produs de origine locală în comparaţie cu produsele din ţările care intră în cele 5 zone valutare menţionate mai sus .

mEtODOLOgIA


Raportul MDL faţă de coşul ponderat de 5 valute

pentru scopurile prezentului raport, vom ana-liza evoluţia ratei de schimb a leului moldove-nesc faţă de coşul de cinci valute, începînd cu ianuarie 20061 şi apoi vom explica mai detaliat cum a variat competitivitatea produselor naţi-onale, comparativ cu produsele din cele 5 zone valutare menţionate mai sus . aşadar, după cum este indicat în diagrama 1, coşul valutar a avut o tendinţă de apreciere faţă de moneda naţio-nală a republicii moldova pînă la sfîrşitul anu-lui 2006 . ulterior, de la începutul anului 2007 şi pînă la sfîrşitul lunii februarie 2009, leul moldovenesc s-a întărit aproape constant (cu mici oscilaţii), cea mai mare viteză de apreciere a acestuia fiind înregistrată în a doua jumătate a anului 2008 şi începutul anului 2009, după care trendul din nou s-a inversat brusc şi leul

1 Reprezentarea grafică a evoluţiei cursului leului am luat-o din ianuarie 2006, pentru a putea vedea şi schimbarea tendinţei de la depreciere la aprecierea leului moldovenesc în 2007.

a început să se deprecieze faţă de coşul valutar începînd cu martie 2009 .

aşadar, dacă luăm ca referinţă începutul anu-lui 2006 şi considerăm valoarea fiecărei va-lute din coşul valutar drept 100%, după care aplicăm ponderile sus-menţionate la variaţiile cursurilor oficiale ale bnm pentru aceste va-lute, atunci observăm că acest indicator şi-a atins maximul în prima de-cadă a lunii decembrie 2006, cînd coşul valutar a fost cu 10,23% mai scump decît în perioada de referinţă (1-10 ianu-arie 2006) . în următo-rii peste 2 ani (ianuarie 2007-februarie 2009) se observă o tendinţa sta-bilă de apreciere a leului faţă de coşul valutar . va-loarea minimă a acestu-ia a fost atinsă în ultima

săptămînă a lunii februarie 2009, cînd coşul valutar era cu aproape 25% mai ieftin în com-paraţie cu perioada de referinţă .

aici ţinem să atragem atenţia asupra a două os-cilaţii majore ale coşului valutar, care s-au mani-festat brusc în ultima decadă a lunii septembrie 2008, cînd coşul valutar a săltat pînă la un maxim local de 89,98% (sau -10,02%) şi ultima decadă a lunii decembrie 2008, respectiv 81,37% sau -18,63%, comparativ cu valoarea coşului valutar în perioada de referinţă . în primul rînd, putem observa din diagrama 1 că aceste oscilaţii au ră-mas totuşi în limitele tendinţelor conturate şi nu au afectat trendul: fluctuaţia din septembrie 2008 s-a datorat unui val de panică care s-a declanşat pe piaţa valutară internă ca urmare a devalori-zării observabile a hrivnei ucraineşti şi a rublei ruseşti, şi a neîncrederii generale a populaţiei în capacitatea economiei şi a monedei naţionale de

ANALIzA EVOLuţIEI RAtEI DE SChImB A mONEDEI NAţIONALE

Diagrama 1. Evoluţia ratei de schimb a MDL faţă de coşul ponderat a 5 valute (Euro, USD, UAH, RUR, RON), 2006-prezent


a-şi menţine stabilitatea în aceste condiţii . astfel, în acea perioadă o bună parte din populaţia care îşi ţinea rezervele în lei la conturi de depozit, a preferat să-i extragă şi să-i convertească în valută forte . aceasta a condus la o apreciere nu numai a dolarului american, ci şi a celorlalte valute din coşul valutar, deoarece cursul acestora este cal-culat prin metoda „cross-rate” în baza cursului uSd: cu alte cuvinte, bnm stabileşte cursul ofi-cial al dolarului în baza cererii şi a ofertei acestuia pe piaţa locală, iar cursurile celorlalte valute sînt pur şi simplu stabilite prin calcul, reieşind din raportul dintre dolar şi valuta respectivă pe pia-ţa internaţională . oscilaţia coşului valutar care a avut loc în decembrie 2008 s-a produs din cau-za unor factori exogeni republicii moldova, şi anume a unei săltări a raportului dintre dolarul american şi euro pe piaţa valutară internaţională, euro apreciindu-se faţă de dolar de la 1,27 pînă la 1,41 (cu peste 11%) timp de mai puţin de 3 săptămîni, apoi urmînd o corecţie care a readus raportul între aceste două valute la 1,28 .

aşadar, timp de aproximativ 2 ani şi 3 luni (de-cembrie 2006 – februarie 2009), leul moldove-nesc s-a apreciat faţă de coşul de 5 valute cu pes-te 35%, ceea ce în mod evident nu putea să nu afecteze economia naţională în general, inclusiv şi sectorul agrar .

însă, de la înce-putul lunii martie 2009 s-a conturat deja o tendinţă stabilă de depre-ciere a leului faţă de coşul valutar menţionat: dacă încă la sfîrşitul lu-nii februarie aces-ta constituia doar aproximativ 75% din valoarea co-şului în perioada de bază, atunci către prima de-cadă a lunii mai, leul s-a depreciat, valoarea coşului valutar constitu-ind deja 83,36% faţă de perioada de referinţă, ceea ce reprezintă o depreciere cu 11,1% faţă de valoarea sa minimă, sau o recuperare a 8,35% comparativ cu perioada de bază .

Dinamica rezervelor internaţionale brute ale BNM

pentru a demonstra că deprecierea din ultimele luni a monedei naţionale faţă de coşul valutar reprezintă într-adevăr o inversare a trendului şi nu doar un salt de conjunctură (după cum au fost cele din septembrie şi decembrie 2008), va trebui să apelăm la date şi argumente supli-mentare .

asigurarea stabilităţii pe piaţa valutară în re-publica moldova ţine de competenţa băncii naţionale a moldovei (bnm), iar principalul instrument utilizat de bnm în acest scop sînt intervenţiile valutare care afectează direct volu-mul rezervelor internaţionale brute, supranu-mite şi active oficiale de rezervă . astfel, atunci cînd pe piaţă există un deficit de valută, bnm intervine prin vînzări de valută pentru recu-perarea deficitului, micşorînd astfel rezervele sale internaţionale; şi viceversa: cînd pe piaţă există un surplus de valută, bnm intervine prin cumpărarea acesteia şi astfel rezervele sale internaţionale cresc2 . evoluţiile recente în ceea ce priveşte volumul activelor oficiale de rezervă sînt prezentate în diagrama 2 .

2 Ţinem să menţionăm că intervenţiile pe piaţa valutară nu sînt uni-cul factor care afectează rezervele internaţionale brute, spre exemplu acestea pot varia datorită fluctuaţiilor parităţii valutare între valutele din care sînt compuse rezervele BNM, precum dolarul american şi Euro.

Diagrama 2. Dinamica rezervelor internaţionale brute ale BNM (August 2008 – Mai 2009)

1,7071,731

1,751

1,773

1,776

1,771

1,770

1,788

1,788

1,8041,792

1,755

1,742

1,6481,634

1,611

1,569 1,572

1,598

1,571

1,583

1,6401,650

1,672

1,585

1,5211,504

1,4771,448

1,3971,365

1,280

1,225

1,1851,160 1,146

1,127

1,1051,087

1,102

1,128

1,000

1,100

1,200

1,300

1,400

1,500

1,600

1,700

1,800

01-aug.-08 01-sep.-08 01-oct.-08 01-nov.-08 01-dec.-08 01-ian.-09 01-feb.-09 01-mar.-09 01-apr.-09 01-mai.-09


aşadar, observăm că în august şi septembrie, bnm a continuat să-şi crească rezervele va-lutare, acestea atingînd valoarea maximă de puţin peste 1,8 miliarde lei la 30 septembrie 2008 . însă, imediat după aceasta rezervele va-lutare au scăzut brusc pînă la un minim local de 1569 milioane dolari Sua, înregistrat la 14 noiembrie 2008 . de asemenea, este important să notăm că doar în 10 zile (30 septembrie-10 octombrie 2008) rezervele valutare au scăzut cu aproape 50 milioane dolari, ceea ce în mod evident reprezintă o consecinţă a unei inter-venţii masive a bnm pe piaţa valutară . astfel, aceste statistici confirmă explicaţia oferită mai sus privind oscilaţia bruscă a valorii coşului valutar în ultima decadă a lunii septembrie: imediat ce bnm a recepţionat semnalele de panică de pe piaţă, a intervenit masiv pentru a calma situaţia . în acelaşi timp, este interesantă evoluţia ulterioară a evenimentelor de pe piaţa valutară: pe de o parte, după cum este indicat în diagrama 2, rezervele valutare au continu-at să scadă vehement (cu peste 230 milioane, sau peste 13% faţă de valoarea maximă) pînă la mijlocul lunii noiembrie; pe de altă parte, în aceste săptămîini coşul valutar de care am menţionat s-a apreciat cu peste 11% . cu alte cuvinte, bmm a reacţionat atît de masiv prin vînzarea de valută pe piaţă, încît din rolul de stabilizator al pieţei s-a transformat în locomo-

tivă a acesteia, nu numai că secîndu-şi o parte semnificativă din rezervele internaţionale, ci şi contribuind esenţial la aprecierea leului faţă de valutele principalelor ţări partenere (vezi dia-grama 3) .

de la mijlocul lunii noiembrie şi pînă la sfîrşi-tul lui decembrie rezervele valutare au evoluat în conformitate cu sezonalitatea sa tipică, de-monstrînd o creştere semnificativă către sfîr-şitul lunii decembrie, atunci cînd moldovenii în mod normal schimbă valuta în care îşi păs-trează rezervele familiale în lei şi fac procurări pentru sărbătorile de iarnă . astfel, pe 31 de-cembrie rezervele valutare au atins un maxim local de 1672 milioane dolari Sua . în conti-nuare, a luat însă amploare tendinţa de reduce-re a rezervelor valutare: în doar 2 luni, către 27 februarie acestea s-au redus pînă la 1365 mili-oane dolari Sua, cu 18,4% mai puţin decît la începutul anului şi cu 24,3% faţă de valoarea sa maximă . către 24 aprilie, acestea au atins o valoare minimă de 1087 milioane dolari, după care, către 8 mai a recuperat puţin din aceas-tă scădere . astfel, în lunile martie şi aprilie, leul moldovenesc s-a depreciat cu aproximativ 9,3%, în pofida faptului că bnm a recurs la vînzare masivă a valutei pe piaţă – aproxima-tiv 263 milioane dolari timp de 2 luni, sau 19,3% din rezervele disponibile la începutul

Diagrama 3. Dinamica rezervelor internaţionale brute ale BNM şi valorii relative a coşului valutar ponderat (August 2008 – Mai 2009)

1,742

1,6111,583 1,585

1,5041,477

1,448

1,3971,365

1,146

1,672

1,128

1,1021,087

1,1051,127

1,1601,185

1,280

1,225

1,521

1,650

1,640

1,571

1,598

1,5721,569

1,648

1,634

1,7921,755

1,804

1,788

1,7071,731

1,7731,751

1,776

1,771

1,770

1,788

-10.10%-11.40%

-22.45%

-24.14%

-17.32%

-16.64%

-17.99%-17.98%

-18.73%

-20.62%-19.47%

-19.18%

-22.06%

-12.70%-14.02%

-15.30%

-13.18%

-14.86%

-10.02%

-12.66%

-12.11%

-14.21%

-14.91%-14.56%

-18.33%

-18.04%-17.76%

-21.04%-21.56%

-20.51% -19.86%

-18.63%

-19.25%-18.97%

-20.54%

-23.43%

-24.84%-24.99%

-24.40%

-24.70%

1,000

1,100

1,200

1,300

1,400

1,500

1,600

1,700

1,800

01-au

g.-08

08-au

g.-08

15-au

g.-08

22-au

g.-08

29-au

g.-08

05-se

p.-08

12-se

p.-08

19-se

p.-08

26-se

p.-08

30-se

p.-08

03-oc

t.-08

10-oc

t.-08

17-oc

t.-08

24-oc

t.-08

31-oc

t.-08

07-no

v.-08

14-no

v.-08

21-no

v.-08

28-no

v.-08

05-de

c.-08

12-de

c.-08

19-de

c.-08

26-de

c.-08

31-de

c.-08

16-ia

n.-09

23-ia

n.-09

31-ia

n.-09

06-fe

b.-09

13-fe

b.-09

21-fe

b.-09

27-fe

b.-09

06-m

ar.-09

14-m

ar.-09

20-m

ar.-09

27-m

ar.-09

03-ap

r.-09

10-ap

r.-09

17-ap

r.-09

24-ap

r.-09

30-ap

r.-09

08-m

ai.-09

-30.00%

-25.00%

-20.00%

-15.00%

-10.00%

-5.00%

0.00%

Rezervele internaţionale nete Valoarea relativă a coşului valutar în comparaţie cu 1-10 ianuarie 2006


lunii martie . astfel, putem afirma cu siguranţă că deprecierea continuă a leului în raport cu coşul valutar din martie 2009 nu este o simplă corecţie sau o fluctuaţie cu caracter de scurtă durată, ci o inversare a trendului .

mai mult ca atît, urmărind în paralel evoluţia coşului valutar şi a rezervelor internaţionale brute al bnm din august 2008, observăm încă un şir de particularităţi netipice (vezi diagrama 3) .

aşadar, atunci cînd bnm intervine în regim normal pe piaţa valutară pentru a-şi exercita rolul de stabilizator al acesteia, dinamica re-zervelor naţionale brute trebuie să oscileze, ne-afectînd semnificativ paritatea dintre moneda naţională şi valutele străine . în caz ideal (care evident că nu poate fi atins în practică), cursul valutar trebuie să rămînă absolut stabil, deci să reprezinte pe grafic o linie paralelă cu axa tim-pului, iar oscilaţia rezervelor valutare în acest caz va fi indicatorul deficitului sau surplusului de valută pe piaţa internă . şi viceversa: dacă bnm hotărăşte să nu intervină pe piaţa valu-tară, atunci aprecierea monedei naţionale va indica un surplus de valută pe piaţă, iar de-precierea acesteia, respectiv un deficit de valu-tă . în cazul nostru însă, dacă privim în paralel evoluţia coşului valutar şi a rezervelor interna-ţionale, vom observa că de la sfîrşitul lunii sep-tembrie şi pînă la a doua jumătate a lunii fe-bruarie, aceste linii sînt aproape sincronizate . la modul practic, aceasta înseamnă că odată cu vînzarea valutei din rezervele internaţionale ale bnm, valuta se deprecia, iar la cumpăra-rea acesteia de către bnm, valuta se aprecia – toate acestea pe o perioadă de timp destul de lungă (aproape 5 luni) . de facto, aceasta

înseamnă că intervenţiile bnm erau într-atît de masive, încît nu pur şi simplu aveau rolul de stabilizare a pieţei, ci au devenit chiar ei lo-comotiva pieţei valutare, purtînd cursul în sus şi în jos în funcţie de tipul de intervenţie (pro-curare sau vînzare a valutei) . deci, în opinia noastră, anume bnm se face responsabilă de aprecierea leului faţă de coşul valutar, care s-a produs la sfîrşitul anului 2008, începutul anu-lui 2009 . această apreciere a constituit aproxi-mativ 16,6%, coşul valutar în această perioadă scăzînd faţă de leu de la nivelul de aproximativ 90% comparativ cu perioada de referinţă pînă la aproximativ 75% .

considerăm că acest comportament al bnm a făcut parte dintr-o strategie adoptată la nivel de stat, şi atunci înseamnă că interesele producă-torilor autohtoni au fost sacrificate în favoarea importatorilor în primul rînd de resurse ener-getice, ceea ce a permis menţinerea preţurilor la energie în ajun de alegeri . nu găsim un alt răspuns la întrebarea: pentru ce a fost necesar un astfel de comportament, care pe lîngă fap-tul că a pus pe brînci producătorii autohtoni, încă şi a costat bnm aproape o pătrime din rezervele internaţionale brute .

de asemenea, dacă bnm va continua să ducă aceeaşi politică şi de acum înainte (putem ob-serva că de la sfîrşitul lunii aprilie şi pînă în prezent fenomenul se repetă, deci bnm prin procurarea valutei duce piaţa în jos şi depreci-ază leul), atunci vom putea conchide că de fapt bnm a renunţat la funcţia sa de stabilizator pe piaţa valutară şi se comportă ca un simplu jucător speculativ: cumpără valuta atunci cînd ea este ieftină şi o vinde cînd este scumpă .


după cum am menţionat în capitolul care se referea la metodologie, vom analiza impactul fluctuaţiilor valutare asupra producătorilor agricoli în baza structurii costurilor unor cul-turi agricole tipice pentru mixul de produse al agricultorilor locali: grîul de toamnă, floarea-soarelui, mărul de iarnă, tomatele din răsad3 .

Impactul asupra producţiei locale de grîu de toamnă

costurile la producţia unui hectar de grîu de toamnă în anul 2008 au avut aproximativ ur-mătoarea structură:

Categoria de costuri Suma, lei % legat de import

Material semincer 1150 0%Îngrăşăminte 770 100%Preparate chimice 135 100%Operaţii tehnologice mecanizate 3080 60%

Alte cheltuieli 595 10%TOTAL, lei 5730 2812,5

aşadar, în baza structurii medii a costurilor de producere în anul 2008, şi după un şir de estimări privind consumul de combustibil şi lucrările de întreţinere a echipamentului agri-col folosit la efectuarea operaţiilor tehnologice mecanizate, obţinem că în structura costurilor de producere a grîului de toamnă, ponderea costurilor legate de import constituie 2812,5 lei din 5730, ceea ce reprezintă 49,1%, deci aproape jumătate din costuri . prin urmare, fluctuaţiile valutare au afectat competitivita-tea producătorilor autohtoni în ceea ce pri-veşte această cultură în proporţie de 50,9%4 . aşadar, către luna martie 2009, cînd leul mol-dovenesc s-a apreciat faţă de coşul valutar cu peste 35% faţă de minimul înregistrat în de-3 Structura costurilor a fost preluată din studiul „Situaţia veniturilor şi cheltuielilor în exploataţiile agricole” pentru anul 2008, realizat de agenţia ACSA şi consumurile standarde de combustibil la efectuarea lucrărilor agricole mecanizate4 =100% - 49,1%, deoarece diferenţa de competitivitate apare anume în relaţie cu costurile locale, care fiind calculate în MDL nu scad odată cu întărirea leului, spre deosebire de costurile inputurilor agricole de import.

ANALIzA ImPACtuLuI ASuPRA ACtIVItăţII AgRICOLE DIN mOLDOVA

cembrie 2006, grîul moldovenesc a pierdut aproximativ 17,9% din competitivitatea sa ca preţ, comparativ cu grîul din alte regiuni . în acelaşi timp, luînd în consideraţie că valoa-rea coşului valutar în medie pe anul 2006 a fost de 106,16% comparativ cu perioada de bază, iar în anul 2008 – doar 91,02%, conchidem că în medie anuală, pierderea competitivităţii grîului de toamnă autohton în anul 2008 faţă de 2006 a constituit 7,71%5 sau, în mărime valorică, 441,78 lei la hectar6 .

pierderile reale din punct de vedere al com-petitivităţii sînt însă şi mai marim dacă luăm în consideraţie faptul că trendul de apreciere a leului a fost practic neîntrerupt pe întrea-ga durată a acestei perioade, cu o accelerare a acestuia, începînd cu trimestrul 2 al anului 2008 . astfel, odată ce în agricultură este pro-fund pronunţat factorul sezonier, o bună parte a inputurilor agricole (cele de import) se pro-curau atunci cînd leul era mai slab, respectiv la preţuri mai înalte, iar atunci cînd produc-ţia ajungea pe piaţă, leul apreciindu-se faţă de coşul valutar, producţia finită pierdea din competitivitate datorită creşterii costurilor sale recalculate în valută .

Impactul asupra producţiei locale de floarea-soarelui

costurile la producţia unui hectar de floarea-soarelui în anul 2008 au avut aproximativ ur-mătoarea structură:


Material semincer 420 25%Îngrăşăminte 220 100%Preparate chimice 160 100%Operaţii tehnologice mecanizate 3030 60%

Lucrări manuale 665 0%Alte cheltuieli 460 10%TOTAL, lei 4955 2349

5 = (106,16% – 90,02%) * 50,9%6 = costul de 5730 lei / ha x 7,71%.


astfel, urmînd aceeaşi metodologie ca şi în ca-zul grîului de toamnă, estimăm că ponderea costurilor legate de import pentru un hectar de floarea-soarelui constituie aproximativ 2349 lei din 4955, ceea ce reprezintă 47,4%, deci de asemenea aproape de jumătate din costuri . prin urmare, fluctuaţiile valutare au afectat competitivitatea producătorilor autohtoni de floarea-soarelui în proporţie de 52,6% . aşadar, către luna martie 2009, cînd leul moldove-nesc s-a apreciat faţă de coşul valutar cu peste 35% faţă de minimul înregistrat în decembrie 2006, floarea-soarelui a pierdut aproximativ 18,5% din competitivitatea sa ca preţ, com-parativ cu aceeaşi producţie din alte state . ca şi în cazul grîului însă, această pierdere este şi mai mare dat fiind trendul aproape continuu de apreciere a leului pînă la începutul lunii martie 2009 . dacă însă luăm valoarea relativă medie a coşului valutar în 2008 faţă de 2006 şi o aplicăm pentru această cultură asemănător cu procedeul aplicat pentru grîul de toamnă, vom obţine că în 2008 producţia autohtonă în mediu a pierdut în jur de 7,96%, ceea ce este echivalent cu 394,42 lei la hectar .

Impactul asupra producţiei locale a mărului de iarnă

Structura costurilor la creşterea unui hectar a mărului de iarnă s-a luat pentru perioada de intrare în plină roadă a acestuia (anii 4-15) . aşadar, la creşterea unui hectar de mere de iar-nă, fermierii au suportat în 2008 aproximativ următoarele costuri:


Îngrăşăminte 550 100%Preparate chimice 4480 100%Operaţii tehnologice mecanizate 4210 60%

Lucrări manuale 5500 0%Alte cheltuieli 2760 10%TOTAL, lei 17500 7832

aşadar, costurile de creştere a merelor de iar-nă, care au tangenţă cu importul, au constituit aproximativ 7832 lei din totalul de 17500 lei la hectar, ceea ce reprezintă 44,75% . prin ur-mare . 55,25% din costul merelor a fost afectat de întărirea leului, ceea ce înseamnă că merele moldoveneşti au pierdut aproape 19,5% din competitivitate prin preţ . avînd în vedere trendul de apreciere constant al leului moldo-

venesc, această cifră ar putea ajunge şi la 40%, în termeni reali . dacă să privim lucrurile din perspectiva valorii relative a coşului valutar în 2008 faţă de 2006, atunci anul trecut merele autohtone au pierdut aproximativ 8,36% din competitivitate în comparaţie cu producţia de import, echivalent cu 1463 lei / ha .

Impactul asupra producţiei locale a tomatelor (din răsad)


Răsadul 13815 10%Îngrăşăminte 2910 100%Preparate chimice 3665 100%Operaţii tehnologice mecanizate 8175 60%

Lucrări manuale 15675 0%Irigatul (apa pentru irigat) 2930 0%Alte cheltuieli 6920 5%TOTAL, lei 54090 13207

estimînd că în preţul răsadului (care este prac-tic exclusiv de origine locală) ponderea costuri-lor legate de import constituie 10% şi utilizînd aceeaşi metodă, vom obţine că în costul total de creştere a unui hectar de tomate (54090 lei), ponderea costurilor legate de import con-stituie 13207 lei, sau 24,4% . prin urmare, cos-turile locale constituie peste 75% . astfel, în-tărirea cu peste 35% a monedei naţionale a făcut ca tomatele moldoveneşti să devină cu 26,6% mai scumpe comparativ cu paritatea preţurilor cu tomatele de import de la începu-tul anului 2007 . dacă să luăm însă diferenţa de costuri între anul 2008 şi 2006, conform aceluiaşi procedeu ca şi pentru culturile prece-dente, atunci observăm că în 2008 competiti-vitatea tomatelor din răsad autohtone, compa-rativ cu anul 2006 a scăzut cu 11,36%, ceea ce echivalează cu pierderi în mărime valorică de 6144,62 lei la hectar .

Impactul la nivel macroeconomic

aşadar, la nivel microeconomic, observăm că întărirea din 2007 şi 2008 a leului faţă de coşul valutar, a dus la scumpirea relativă a producţiei agricole locale faţă de cea din alte state cu cel puţin 17-27%, în funcţie de ponderea costuri-lor locale şi a celor legate de import . observăm că mai puternic au fost afectate anume ramuri-


le unde valoarea adăugată pe unitatea de supra-faţă cultivată este maximă: fructele, legumele; aceasta deoarece anume în aceste subsectoare republica moldova are un avantaj competitiv în comparaţie cu ţările din regiune, şi anume: forţă de muncă ieftină pentru lucru necalificat . aceste culturi fiind intensive în utilizarea bra-ţelor de muncă necalificate (33,3% din costuri pentru mere de iarnă şi 29% - pentru tomate), sînt afectate cel mai puternic, odată ce plata pentru o zi de muncă în moldova constituie aproximativ 60-100 lei, ceea ce aproximativ echivalează cu preţul unei ore de muncă în ţă-rile europei de vest şi în special cele nordice .

cu toate că unele concluzii generale pot fi fă-cute în baza calculelor prezentate mai sus, to-tuşi, estimarea directă a impactului cursului valutar asupra producătorilor agricoli este un lucru aproape imposibil de făcut, dată fiind multitudinea de factori (în afară de cursul va-lutar), care afectează competitivitatea produc-ţiei agricole:

elasticitatea foarte diferită a cererii pentru •diferite produse agricole în funcţie de preţ: astfel, chiar dacă spre exemplu în r . mol-dova preţul la cartofi sau cereale, consu-mul cărora este înrădăcinat în tradiţii, s-ar schimba cu 50-100%, cererea la acestea nu ar varia atît de semnificativ ca în cazul spre exemplu a fructelor: banane, mere, porto-cale, piersici, care sînt produse parţial sub-stituibile .

condiţiile climaterice în diferite zone ale •

lumii, care au efect asupra roadei: în acest sens, anul 2007 a fost o excepţie, cînd în practic toate zonele de pe glob specializa-te în cultivarea cerealelor au fost condiţii dure de secetă şi roada a fost foarte joasă .

diferenţele între politicile de susţinere / •subsidare a agriculturii practicate în dife-rite ţări şi regiuni ale lumii, care afectează direct costurile de producere .

barierele tarifare şi netarifare în comerţul •internaţional cu produse agricole, etc .

prin urmare, analiza comerţului extern cu pro-duse agricole, pe care o prezentăm mai jos are scopul de a trasa doar unele tendinţe generale, şi nu o estimare exactă a impactului în valoare absolută sau relativă .

aşadar, după cum observăm din diagrama 4, dacă în anii 2005-2007, republica moldova era o ţară net exportatoare de produse agrico-le, atunci în anul 2008 am devenit importatori neţi ai acestor produse . mai mult ca atît, dacă calculăm rata de acoperire a exporturilor de produse agricole prin importuri, observăm că pe parcursul anilor 2005-2006, cînd cursul va-lutar nu a fluctuat mult, aceasta a rămas aproa-pe constantă: 70,68% şi respectiv 72,41% . în-cepînd cu anul 2007, cînd a început întărirea stabilă a leului, acest raport s-a deteriorat brusc şi a ajuns la nivelul de 98,42%, ceea ce în-seamnă că timp de doar un singur an volumul producţiei agricole importate a ajuns aproape să echivaleze cu volumul producţiei agricole exportate . deja în anul 2008 am devenit ţară

Diagrama 4. Comerţul extern cu produse agricole (2005-2008), mii dolari SUA

0 0 0 0

2831

13.8

2317

15.7

1875

73.5

1869

01.3

2879

70.3

2280

48.1

1358

18.1

1321

02.9

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

2005 2006 2007 2008

TOTAL EXPORT PRODUSE AGRICOLE TOTAL IMPORT PRODUSE AGRICOLE


net importatoare de produse agricole, respec-tiv indicatorul de acoperire a exporturilor prin importuri a depăşit limita de 100%, constitu-ind 101,72% . după cum am menţionat, aces-te evoluţii nu se explică doar prin fluctuaţiile valutare, însă totuşi se conturează o legătură între aceşti factori .

pentru a da o apreciere cel puţin aproximativă volumului de pierderi suportate de întreprin-derile agricole moldoveneşti datorită întăririi bruşte a leului, ne vom baza pe următoarele premise:

odată ce datorită aprecierii leului mol-1 . dovenesc, costurile relative ale producţiei autohtone au crescut comparativ cu cos-turile la importul aceloraşi produse, vom considera drept pierderi al agenţilor econo-mici întregul volum al pierderilor în com-petitivitate, pe care l-am calculat anterior pentru culturile de bază . utilizăm acest ra-ţionament fără a face referinţă la evoluţia preţurilor de vînzare a producţiei agrico-le pentru că pierderile de competitivitate nu sînt echivalente cu pierderile din marja brută, care reiese din diferenţa dintre preţ şi cost, pentru că se manifestă şi prin alte forme, cum ar fi:

scăderea volumului fizic al vînzărilor, datorită intrării pe piaţă a produselor de import mai competitive ca preţ;

reducerea profitabilităţii culturilor

agricole autohtone în proporţii mult mai mari decît creşterea relativă a cos-turilor acestora, pentru că întreg vo-lumul al acestei creşteri direct micşo-rează profitul; spre exemplu: dacă la o anumită cultură agricolă marja brută a producătorului agricol ar constitui în jur de 30% din costuri, atunci o creş-tere relativă a costurilor cu doar 15% ar determina scăderea marjei brute cu 50% (în jumătate) .

în ciuda diferenţelor semnificative în ceea 2 . ce priveşte costurile exploataţiilor agrico-le la diferite culturi, precum şi marja bru-tă a acestora, pentru a face unele estimări generale, vom reieşi din faptul că grîul de toamnă este relativ reprezentativ pentru culturile cerealiere, floarea-soarelui este reprezentativă pentru culturile tehnice, to-matele sînt reprezentative pentru activita-tea de cultivare a legumelor, iar mărul de toamnă este reprezentativ pentru sectorul de producere a fructelor .

aşadar, pornind de la calculele prezentate în capitolul precedent şi suprafeţele de cultivare a diferitor tipuri de culturi agricole, prezen-tate în datele biroului naţional de Statistică (bnS), putem conchide că în anul 2008 întă-rirea leului moldovenesc faţă de coşul multi-valutar (comparativ cu 2006) a cauzat pierderi producătorilor agricoli autohtoni în valoare de aproximativ 1,2 miliarde lei .


principalele concluzii care rezultă din analiza efectuată pot fi rezumate la:

Aprecierea din ultimii peste 2 ani a leului 1. moldovenesc în raport cu valutele altor state a fost rezultatul unei politici eco-nomice neprofesioniste şi nocive pentru agenţii economici naţionali . în condiţiile unei economii clasice deschise, integrate în sistemul economic mondial, aprecierea sau deprecierea monedei naţionale reflectă eficienţa acestei economii şi competitivita-tea acesteia pe plan mondial; stabilitatea şi chiar aprecierea monedei naţionale în ast-fel de ţări este determinată de o balanţă co-mercială echilibrată care rezultă din nivelul adecvat de specializare internaţională . ast-fel, intrările de valută în urma exporturilor mărfurilor autohtone sînt echilibrate de ieşirile de valută pentru achitarea importu-rilor . dacă în rezultatul scăderii eficienţei economiei, importurile prevalează o peri-oadă relativ lungă de timp, atunci cererea pentru valută în această ţară eventual va în-cepe să depăşească oferta (datorită insufici-enţei intrărilor de valută), ceea ce va duce treptat la deprecierea monedei naţionale, care, la rîndul său, duce la creşterea compe-titivităţii economiei şi revenirea acesteia în echilibru . şi viceversa: creşterea eficienţei la nivelul unei economii rezultă în apreci-erea monedei naţionale şi astfel serveşte ca indicator de eficienţă . însă, practica mon-dială oferă şi nişte exemple de excepţii de la aceste reguli, spre exemplu:

Sua: avînd cea mai mare economie mondială, moneda naţională a căreia a devenit valută de rezervă în toată lumea, timp de mai multe decenii nu a fost ne-voită să-şi acopere deficitul comercial prin sporirea eficienţei, ci îl acoperea prin simpla emisiune monetară .

ţările cu economii bazate pe exportul resurselor naturale (majoritatea mem-brilor opec, rusia, etc .): stabilitatea şi chiar aprecierea monedelor naţionale ale acestor state nu reprezintă un re-zultat al creşterii eficienţei acestora în concurenţa globală, ci depinde aproa-

CONCLuzII şI RECOmANDăRI

pe exclusiv de preţurile internaţionale la resurse naturale . astfel, în condiţiile cînd economia mondială este în ascen-siune şi respectiv cererea pentru resurse naturale este în creştere, aceste ţări fără nici un efort de eficientizare a economi-ilor sale beneficiază de creşterea preţu-rilor la resurse naturale . partea negativă este că atunci cînd economia mondială este în recesiune, preţurile la resurse-le naturale scad brusc, ceea ce loveşte foarte puternic în sistemele economice slab competitive ale acestor state .

china: fiind o excepţie în mai multe sensuri, are o economie bazată pe ex-portul de mărfuri (nu resurse natura-le!), şi o rată de schimb fixată a Yuan-ului faţă de dolarul Sua . acest curs de schimb fix în condiţiile unui sistem economic dirijat centralizat nu permite aprecierea rapidă a Yuan-ului şi, respec-tiv, scăderea competitivităţii economiei chineze, a dus la acumularea unui vo-lum enorm al rezervelor valutare în do-lari Sua şi a pus china în dependenţă foarte strînsă de fluctuaţiile dolarului pe plan global .

ca urmare a promovării în ultimii ani a unor politici economice anihilatoare pen-tru businessul local, guvernarea din ultima perioadă a transformat sistemul economic din republica moldova într-o nouă excep-ţie de la regula generală descrisă mai sus . modelul de „creştere economică”, care în ultimii ani a fost promovat cu o perseve-renţă de invidiat, era bazat pe crearea unor condiţii extrem de complicate pentru func-ţionarea business-ului şi alungarea cît mai multor concetăţeni la muncă peste hotare . astfel, sistemul economic moldovenesc îşi suplinea rezervele valutare nu în baza unor exporturi competitive, ci direct din remi-tenţele care veneau în ţară, pentru a asi-gura un nivel cît de cît decent de consum pentru membrii familiilor gastarbeiterilor . însă, acest „model de creştere” are părţile sale negative: o economie nu poate fi baza-tă la infinit pe nişte locuri de muncă cre-


ate în străinătate, iar un sistem economic strangulat are probleme să absoarbă chiar şi valuta care venea în volume crescînde în ţară .

astfel, începînd cu 2007, influxul de re-mitenţe a fost într-atît de mare, încît eco-nomia nu l-a putut absorbi şi excesul de valută a pus bazele tendinţei de apreciere a monedei naţionale . acest fenomen a du-rat exact atît timp cît economia mondială putea oferi în jur de 600 mii de locuri de muncă bine plătite gastarbeiterilor moldo-veni . însă, începutul recesiunii economice mondiale a scos în evidenţă toată incon-sistenţa a aşa-zisului model de „creştere economică”, iar influxul de valută care s-a redus drastic comparativ cu anii precedenţi a dus la faptul că leul din nou a început să se deprecieze, începînd cu februarie 2009 .

în rezultatul mai multor factori, printre 2 . care: aprecierea leului moldovenesc, bari-erele impuse la exportul produselor agri-cole, incapacitatea guvernului de a proteja interesele producătorilor agricoli naţionali pe pieţele externe, seceta la nivel regional din 2007, etc ., în anul 2008 Republica Moldova pentru prima oară în istorie a ajuns o ţară net importatoare de produse agricole . în acelaşi timp, stocurile de pro-ducţie finită, în special grîu, porumb, dar şi fructe, au atins în iarnă şi primăvară valori maxime, netipice pentru această perioadă .

Aprecierea leului a lovit în primul rînd în 3. competitivitatea produselor agricole cu o pondere relativ mare a costurilor locale, în primul rînd legumicultura şi creşterea fructelor, unde o parte foarte semnificati-vă a costurilor este legată de achiziţionarea serviciilor de muncă cu nivel relativ jos de calificare . anume aceste segmente, care au o valoare adăugată relativ înaltă, care aduc o contribuţie foarte semnificativă la pro-dusul intern brut creat în agricultură şi care creează sezonier mai multe locuri de muncă decît alte sectoare agricole, au fost afectate cel mai puternic .

În anul 2008, pierderile totale ale pro-4. ducătorilor agricoli în urma aprecierii leului (faţă de 2006) au atins cel puţin 1,2 miliarde lei, sau aproape 1,7% din PIB . în aceste condiţii, la începutul anului 2009 în agricultura naţională din nou s-au început a manifesta unele trăsături caracte-

ristice mai degrabă anilor ’90 ai secolului trecut, cînd pe zeci (dacă nu sute) de mii de hectare de pămînt arabil pur şi simplu nu s-a reluat activitatea agricolă, iar o mare parte din populaţia rurală deseori preferă nici să nu înceapă activitatea agricolă, pen-tru că se aşteaptă că aceasta va aduce numai pierderi .

recomandările în vederea redresării situaţiei din agricultura naţională nu ţin nemijlocit de tema acestui studiu – piaţa valutară, pentru că aceasta evoluează natural în funcţie de calitatea guvernării şi reprezintă mai degrabă un efect decît o cauză . pentru ca să nu apară dezechili-bre masive pe piaţa valutară internă, guverna-rea ar trebui să se ocupe de simpla debirocra-tizare şi liberalizare a economiei în general şi a activităţii agricole în particular, inclusiv:

Să elimine orice fel de bariere la exportul produselor agricole, per-miţînd agenţilor economici locali să beneficieze de avantajele accesu-lui la piaţa agricolă internaţională;

Să rezolve problema restituirii tva la exportul produselor agricole, să scurteze şi să debirocratizeze aceas-tă procedură;

Să se implice activ, inclusiv şi la nivel internaţional, pentru a apăra interesele producătorilor autohtoni pe pieţele de export;

Să debirocratizeze şi liberalizeze importul de inputuri agricole, ceea ce ar diminua semnificativ costul acestora, nemaivorbind despre în-lesnirile fiscale la importul de inpu-turi agricole;

în cooperare cu asociaţiile produ-cătorilor agricoli şi comunitatea de experţi, să elaboreze în sfîrşit o stra-tegie clară a dezvoltării agriculturii, bazate pe identificarea ramurilor pentru specializarea noastră inter-naţională şi dezvoltarea prioritară a acestora .

acest şir poate fi continuat şi desfăşurat, însă important este ca guvernarea să se deschidă pentru un dialog constructiv cu cei care sînt nemijlocit afectaţi de politicile economice pro-movate de aceasta .


NOtE

IDIS „Viitorul” reprezintă o instituţie de cercetare, instruire şi iniţiativă publică, care activează pe o serie de domenii legate de: analiză economică, guvernare, cer-cetare politică, planificare strategică şi management al cunoştinţelor. IDIS activează în calitate de platformă comună care reuneşte tineri intelectuali, preocupaţi de suc-cesul tranziţiei spre economia de piaţă şi societatea deschisă în Republica Moldova.

Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” este succesorul de drept al Fundaţiei Viitorul, şi păstrează în linii mari tradiţiile, obiectivele şi principiile de acţiune ale fundaţiei, printre care se numără: formarea de instituţii democratice şi dezvol-tarea unui spirit de responsabilitate efectivă printre oamenii politici, funcţionari pub-lici şi cetăţenii ţării noastre, consolidarea societăţii civile şi spiritului critic, promo-varea libertăţilor şi valorilor unei societăţi deschise, modernizate şi pro-europene.

str. Iacob Hîncu 10/1, ChişinăuMD-2005 Republica Moldova

373 / 22 221844 tel373 / 22 245714 fax

[email protected]

Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”

Policy Brief - viitorul.org valuta agricultura.pdf · asupra fermIerIlor dIn republIca moldova...

Documents

Transcript of Policy Brief - viitorul.org valuta agricultura.pdf · asupra fermIerIlor dIn republIca moldova...