POEZIA ROMANEASCA NEOM(]DERNISTA - cdn4.libris.ro romaneasca neomodernista... · tiva istoricului...

lot't Pop

POEZIA ROMANEASCA

NEOM(]DERNISTA

CrulNaroc,r, 2or8

I -*-,i . -\ condus, ca

r. I - i1 \. Casa scdrilor

-: :, -:-s ul liric (1981),

';-; -:mdnd (1990),i:;-:. Poezia contra',r-:

. Introducere tn),:,: ,tt'angardd spre

:: Genette, Tzvetan

," L\-lea, publicate

:. -198-2003, edigie::. I.? rdhabilitation. : -'lectia de ,,Opere

Cu pRrNS

MooE,nNIsM, NtrOMODERNISM..... .............i-1

DBsuruRr iNrAnznrB MorrvAr.... .................30Radu Stanca .......................30

$tefan Augustin Doina9....... .................38Ion Negoi1escu.............. ........................46Eta Boeriu.. ........................53Ioanichie Olteanu ..............57

Gmlpanne ,,STEAUC'gI IE9IREA DIN eRoLETcuLTISM..... ......................61A.E. Baconsky, Aurel RIu, Victor Felea, Aurel Gurghianu ........61

MouBNlur NrcolaB Lanrg.DoI,,LAugrENr": DoINA SAr-AyeN, GRrcoRB Hacru ........93

Doina Salnjan........ ...........105Grigore Hagiu .................109

FENoneNur- NrcHrra SrANpscu .................113

,,TnADIIIoNALISM"ACTUAUZ,\T.......... ..........138Ion Horea .....741Ion Gheorghe.............. ....146Io(a)n Alexandru.. ............764Gheorghe Pitu9........... .....180George Alboiu .................186Gheorghe Istrate......... .....190

VanralruNr cLASrcrzANTE.............. ..............796Alexandru Miran .............797Petru Crefia ..............,.......203Mihai Cantuniari .............207Eugen Dorcescu.... ...........2II

Bar-aorgTt,TRUBADURr, oFrcIANTr Ar RTTUALULUi LIRrc ....................218Tirdor George ..................279Radu Cirneci................ ......................223Horia 2iIieru........ ............227Dan Laurenfiu .............. ..................-...234Cezat lv5.nescu..... ...,.,......239Mihai Ursachi ...........,......246

.257

.256

.267

.265

Ltnrsu rNTEr-bcruALrztt. ,Jocur rDErLoR cu FANTEZTC' ....................................502Gheorghe Grigurcu .........502

RrlrooelAnr EXpRESroNrsrtr.............. ..........513Angela Marinescu.. ..........515Ileana Milincioiu ............524Mihai Eiin............ ...........533Gavril $edran........ ...........537Gavril Matei Albastru..... ....................541.

,,ONIRTsMUL trsrETIC" $I IMnREIURIMILE........... ...............545Leonid Dimov .................549Danie1Turcea........ ...........560Virgil Mazilescu... ............564Vintiln Ivinceanu... ..........573George Almosnino. ..........577Constantin AbIluq[...... ....580Vasile Wad ....592Nora Iuga... ......................600Nicolae Ioana.......... .........608Vasile Petre Fati ............ ......................611Sebastian Reichmann. ......675

TnNrATrcA RELTcToASA ...............624

Muraln iN UNIVERSUL LIRIC,,FEMININ"... ....633Constanla 8u2ea......... .....634Gabriela Melinescu.. ........643Doina Uricariu...... ...........650Ioana Diaconescu.......... ..,...................654Carolina I1ica........... ........658

Popzre eRTNTRE cARTr.......... .....662Alexandru Andri1oiu... .....665Romulus Vulpescu..... .......668Marcel Gafton ,...,..,.........673Florin Mugur........ ...........680Gheorghe Tomozei ..........686

.275

.281

.286

.287

.304

.312314?')L

.....................332335

.347

.346

.-...................366

"""..................370s77

382382387

390390

420429437440445

449449

347351358363

:i ea a atins cote valo-: .:itice, 9i cd. atributul

, e Je relativizat in marc---,I1ca.

1x;. ;ititoruiui nu pugine";-.i in aceasti secvenfd

::- je manifest creator,16. i: cautate alte reperedc -:rbaj. Raportarea la

:!:i s-a militat in acest;!: ium se va vedea, in

r::; impreuni, aportulm:alitiqii, indicdnd oi :'';ulate. Pe parcursul: :: feneragii - lectura'- :.::ualitatea editoriali

o i.-tiere deopotriva dei ,::iilor, linind seama

:!-! : iora in perimetrul-i--i - daci. rimine -i.; ::-Jerta posteritate.

rB!-- ::r. lecturilor lente",fo,::.: j':alizat, structurat- -g+ruzat, JLr uvLul4L

,: -,-:-loare. Poeqii care;e-;:rctir-.i unifi catoare,

&r::-:: ;i o astfel de cri-lI=_: :_':,or, a,,gramatlcll

-:-- ;- Impresia figard",i.,: ::erelor vizttate, mi*-:,.=;it". Am incercat

;c:-::.jsti (pentru care5-:::-:: dexteritiqi), din

:. --: poezie mai mult.r: :=*-(-i- oricat de subtil;, ;;;i simplu ome-

-:" -\tent s-a striduit.- :: .are a profitat nu;:-: je -originalitate".

--::e:eni-lor mei de la:j--: ::: ;i a cd.rqilor unor

:- :.daosul mirturiei" ::: aleturi prin timp

martie 2017

MoDERNTsM,

NEOMODERNISM

-NT i":il ?"".:;TI; t' J *,1 ;ii' l;n ! \ *.oi..rl'.ri.tiec.rt, poeitascrisd lanoi in epoca in care literarura romani reu-gise, in urma unor dificile eforturi, sI se eli-bereze de aga-numitul ,,proletcultism" sau

,,realism socialist", impus de ocupangii so-vietici dupa instalarea puterii comuniste gi

subordonarea politic[ brutali a vielii inte-1ectuale. Se produsese in perioada imediatpostbelici o rupturi dramatici, adevdratd"

sincopl 9i in evolugia fireasci a poeziei ce

inreglstrase importante sincroniziri cu di-namica spiritualn europeani gi cu principaleleei cristaliziri programatice, gol istorico-lite-rar ce trebuia umplut, spa{iu devastat care.erea reconstrucqia gi renovarea. Rivigitl maibine de un deceniu de cenzuri, epuriri,ntemniqd.ri ale unor scriitori, interdicfi de

:ublicare, poeita romdneasci, coborit[ pAni-;" umilire la forme de expresie de mult de-la;ite in propriul siu proces de moderniza-:e. constrinsi politic sX,,cinte" cum ii dictairiiorul ideologic, simfea nevoia organicdje reluare a legiturilor cu modernitatea inter-relicl, ce atinsese in spaqiul crealiei cote sem-:iicative de afirmare prin nume 9i opere dercontestabili valoare. Or, cum limbajele liri-::i romd.negti puteau fi situate in esenll sub

-rbrela mai largi a,,modernismului", e de

infeles ci striduinfele recuperatoare au ajuns

si fie calificate in raport direct cu aceastlvdrsti literard., admijdnd, de nu chiar soli-citdnd, sufixul ,,fieo", atagat acestui tip de

recuperiri. El nu putea evita nici insinua-rea ideii de intiritere a actului recuperator,

datn fiind amintita ,,sincopi" ce provocasederegliri insemnate ale ritmului sincronizi-rii, obligind mai degrabd la intoarceri decdtla normala inscriere, sub toate aspectele, in,,ritmul epocii", care cunoscuse in acest inter-val de stagnlri 9i poticniri forfate, noi formede manifestare. Nuanfa peiorativi acordati,cum vom vedea, in spirit polemic, amintitu-lui sufix (el fiind introdus de citre un repre-zefitant al ,,generaliei '80", Ion BogdanLefter) gi subliniati in opoziqie cu prede-cesorii imediagi, nu e de neglijatl, dup5. cumatributul de ,,tardo-modernism", lansat deMircea Cirtdrescu in teza sa, Postmodernisrnul

romhnesc (1999), a sugerat aceeagi atitudinenegativi. Despre o reluare de relalii vitale cu

1. V. Ion Bogdan Lefter, Recapitularea modernitdTii,Editura Paralela 45, Pite9ti,2001. Din perspec-tiva istoricului literar, ,,neomodernismul" ar fi a

treia mare secvenJi istorico-literard romineascidin secolul al )O(-lea, plasat aproximativ intreanri 1960-65 9i 1980, dupd ,,modernism" 9i,,pro-letcultism", fiind urmat de schimbarea deparadigmd,,postmodernisti".

12 . Modernism, neomodernism

lirica dintre cele doui rdzbouemondiale vor_biseri mai devreme 9i in mai multe r6nduri.cum vom vedea,reprezentanfii ingiqi ai gene_ratiei,,neomoderniste", iar realitatea viegiiliterare supravegheati poliqienegte de ideo_logii partidului comunist urgrr-..rtu cu asu_pra de mi.suri necesitatea urgentd a acesteireparafii de {esuturi distruse.

Erau, intr-adevir, foarte multe lucruri dereparat gi de refhcut. Scurta perioadi de tran_irsie 7945-1947,in care libertatea de expri_mare nu fusese incl total interzisd.,oferiuespectacolul unor confruntiri tensionate inspafiul publicistic, definind o crizdprofun_d5., numiti. ca atare de spiritele ,..rribil. luagresiunea tot mai violenti. a noilor autori_td1i. Generaqia de dupi Marea Unire din 1918nu fusese dispusi, cum se gtie, sd acorde oprea mare atenfie ,,crizei spiritului" depldn_se in cultura europeani occidentali de unPaul Val6ry gi larg dezbdtute in epoci, invi_tdnd mai degrabi la construclie intre fron_tierele intregite ale unei RomAnii aduse ,,inpas cu wemea", dispuse unor mari transfor_miri de modernizar.2. Chiur gi avangardaliterafi, anunfa la noi mai degiabX rrripro-gram constructiv (,,Romdnia se construiegteaz7!" - clama Man.festul actittist cdtre tineri-me publrcatin 7924 in revista Contimporanulde Ion Vinea), iar evoluqia sa ulterioari aveasI indice atitudini relativ moderate, subemblema ,,sintezei moderne" a ,,integralis_mului"3. Criza provocatd de instalar.ip",.-rii comuniste era insl de o cu totul alta natu_ri, fiind provocati artificial, 9i linea tocmaide interdicgiile impuse libertnEii de expre_sie, degi tdnirul critic Virgil Ierunca, de.jun_

2.Vezi Sanda Cordoq, Literatura intre revolulie Sireacfiune, Biblioteca Apostro{, Cluj,2000, p. 90gi urm. Autoarea semnafeazd,replicile gi r.fl"cgiilepe aceastl temi a1e unor spirite foarte atente ladinamica epocii, precum Ii. Fundoianu, MirceaEliade, Lucian Blaga, Tudor Vianu.

3. Ve.zi Ion Pop,Ar,tangarclisnu/ poetir romanesc,Editura pentru Lir;raturd, Bucuregti, 1969,lucrare citati 9i de Sanda Cordog.

gatorul dezbaterii, aflat atunci pe pozigii d,estdnga, incercase si o motiveze prin inergiagi lipsa de ingelegere a oameniloi de culturlfagd, de spiritul vremurilor noi. I-a rispuns,in termeni curajogi 9i fermi, o seami de scrii_tori gi jurnaligti, in primul rAnd Ion Caraion,care nu s-a sfiit si numeascl criza drept unaa,,libertiqii individuale", expresie a" rrrrrri dog_matism ideologic ucigag pentru creafie. I s_au aldinat alte voci, printre care gi cea a luiTudor fughezi,care critici,fiteratura de con-cordanfi" supusI regimului, respinge cen-zura gi afirml dreptul scriitorului de a se ex_prima,,cum i1 taie capul", fXrL ordine politiceconstrd.ngltoare. Altii, ca G. Cilinescu, GalaGalaction ori Cezat Petrescu, s-au ardtat maievazii, deviind dezbaterea spre planul maigeneral-cultural. Fapt e ci., peste capetele tutu_ror, s-a instalat destul de rapid doctrina stali_nist-jdanovisti a,,realismului socialist", s_aconsfinjit cenzura ideologicl, a sporit nume_rul de scriitori pugi la index, incat mai binede un deceniu poezia,literatura qi culturain ansamblu au fost supuse unui proces dedistrugere fhrd. precedent la noia.

S-a iegit extrem de greu gi de incet dinaceasti stare de crizd. cu adevdrat gravd., pe

4. Cdteva cercetiri substanliale publicate in ultimiia.ni dau_seamd despre brutalul regim cenzorial.Adrian Marino a ldsat o lu.rare jin pdcate ne-terminatl pe aceasti temi, s-a tipnrit gio culegerecolectivi de studii cu titlul Crn)uro in Romd"nia,ce depigegte cadrul strict al epocii staliniste(coordonati de Ilie Rad, Editur; Tibuna, Cluj,2012); au urmat ,,documentarele,' alcatuite deLiliana Corobca, Epurarea ctirlilor in Romdnia(Documente 1944-j974), Editura Tritonic,Bucuregti, 2010, 9i Institu/ia cenzurii ro*uni, i,in Romdnia (1949-1972), Editura Ratio et

_Revel1ti9, Ortdea, 20l4,apoi substanlialul studiu

al aceleiagi autoare, Contrilul c,irTii..Cenzura lite_raturii in regimul comunist din Romhnia, Editura

!.arte a_ =Rom

aneas ci, B ucure gti, 20 I 4. v ezi giLiviu Mali1a, Teatrul romdnesc sub cenzuiacomunistd, Editura Casa Cd4ii de $tiin1i, Cluj,2009; Literatura ereticd. Tr*t, ,rrlurai, potiti,intre 1949 Si 1977,Edinra Cartea Romirieasci,Bucuregti,201 6; Cenzura pe inTelesul cenzuraTiloi,Editura tacus Arte, Buiure gti,2016.

Modernism, neomodernism . 13

rtler atunci pe poziqii dec :notiveze prin inerfiaa oamenilor de culturiu.rilor noi. I-a rd.spuns,

$:trrni, o seami de scrii-:=u1 rdnd Ion Caraion,

n=easci. crtza drept una:-. erpresie a unui dog-fa= pentru creagie. I s-::xtre care gi cea a lui

;--:.: .Jiteranrra de con-ng::lului, respinge cen-

I .ciitorului de a se ex-

&:escu, s-au aritat maii:erea spre planul mai: ;ipeste capetele tutu-

= rapid doctrina stali-

;- .trerafura gi culturai;:ilse unui proces de

:. =eu 9i de incet din

--: a,levdrat gravi,pe

::.': pubtcate in ultimiiso :.-:.1,r1 regim cenzorial.m-- -:,-rare din picate ne-'E-trL :-i tiplrit gi o culegere

_ __ L:nzura tn I<?manta,

k-;,- . ;rura Tribuna, Cluj,

{; -- :- :.' i.' ; a rlii. C enzura li te-: :: : -; i r7 RomAniarEditura: -;::esri, 201,4.Yezi gt

- - ,-=li de gtiinga, Cluj,*

" " ": - .;{i? cenzurate po/itic: :: --:. Cartea Romdneasci,

.-r:: . ' ;.:. :rte/esu/ cenzurafi/ar,-, :,--:esti,2016.

misur5. ce se schimba gi contextul ideologicde care Romdnia depindea in acei ani. Sem-ne de redresare apiruseri, destul de timideincI, poate sub impulsul, deocamdati linutsecret la noi, al demasclrii crimelor stalinis-mului la Congresul al )O(-lea al PartiduluiComunist Sovietic, apoi al Revoluliei ma-ghiare anticomuniste din octombrie 1956,incdt in anul imediat urmitor puteau fi inre-gistrate primele semnale ale unei vagi des-tinderi a cen rtli ideologice. Ciqiva poelidintre cei repede convertigi la noua doctri-ni. ,,realist-socialistI", de exemplu, NinaCassian gi Maria Banug, de reali inzestra-re, incepeau si se desprindl de dogmatis-rnul tdios practicat {hri relineri cu puqin timpin urmI, iar grupul clujean din jurul revis-tet Steaua,condus de A. E. Baconsky, anun-ta ruptura fagl, de un mod de a scrie con-tbrmist pAn[ in pragul grotescului, practicatzelos in pagrnile precwsoare ale Almanahuluili terar apdntt in t9 49,reactivAndu-gi memo-ria culturali ,,modernisti", deloc slrac[, insirnabugit[ de zgomotul sloganurilor ztlei.Este cunoscutl"pozigia curajoasi a redacto-rilor,,Stelei" la Confering a pe gard a scriito-rilor din 7956, ci,"nd, polemizdnd cu DanDegliu gi cu algi promotori ai ,,realismu-lui socialist", Baconsky gi colegii sii ofereaurn schimb modelele marlipoezii interbeli-ce romAnegti, dar gi ale unor figuri de pres-:iqiu ale liricii moderne universale.7956 erunsd gi anul in care murea, in decembrie, con-sterndnd lumea hterard,,Nicolae Labig, auto-::,tl Priruelor iubiri, poet de excepjionalS.:nzestrare, un fel de Rimbaud romin, a cirui.-arte postumd,Lupta cu inerlia (1958), a ofe-:it tinerei generafii a momentului una din-:e lozincile cele mai semnificative gi ferti--e. Multi vreme aceasta putut si fie pusiciriar sub emblema numelui sIu, tocmai ca';arstI a ,,luptei cu inerqia". Aga o situasemsi eu in paginile introductive Ia Poezia unei

;:nera/ii (7973),carte in care selectasem ins5.

ioar zece nume ce mi se pireau atunci cele

rai reprezentative gi situabile in chip mai

direct pe linia acestui angajament labigian,

poetic dar gi etic. Era, de fapt, o parte dindebutanlii lansali in 1960 de coleclia,,Lu-ceafhrul", seria inaugurati de,,tripleta" Nichi-ta Stinescu, CezarBaltag 9i Ilie Constantin.

in contextul socio-literar dat,,,selecta-rea" lui Nicolae Labig ca figuri simbolici a

unei noi vdrste poetice (,,buzduganul uneigeneralii"- cum l-a calificat Eugen Simion)e ugor de explicat moartea prematur[, rtma-si suspectl pdnd" astdzi,intr-un moment de

spectaculoasS. ascensiune a contribuit multIa cristafizarea in jurul numelui sdu a unui

,,mit" sui generis al spiritului tdnir, puter-nic mobilizator, cu atdt llirai mult cu cit in-demnul sau de a,,lovi in tot ce-i ine4ie mo-notonl" fusese rostit de un spirit ,,anga1at",care devenea tot mai limpede congtient, cri-/lc congtient, de ingrldirile impuse silnic de

un angajament contrariat/contrazis de rea-

litngle lumii din jur. Mai mult decit la algi

poeli ai momentului, s-a putut simli gradulde problematizare a angajdrii, caracteml inte-rogativ al unei refleqii ce venea din inte-riorul fiin1ei confruntate sincer cu riul gi

minciuna disimulate sub lozincile luminoa-se ale zilei. O redefinire a eului ca ,,spirital addncurilor"era un proces in curs de des-fhgurare tensionati, solidard cu ceea ce peplan poetic se contura ca reabilitare a ade-virurilor subiective in discursul liric indivi-d:ualizat, prin reinvigarea lecgiilor de poeti-cd ale modernitllii. S-a vilntt apoi cd"

Dgenerafia 60"a fost deplasati treptat sub altnume-efigie, al lui Nichita Stinescu, semn,de data aceasta, cd,,angajarei' era asociatS"

tot mai mult cu universul limbajuluipoeziei,pe care poetul intrat mai nou in sceni - degi

mai in vdrstS. cu doi ani decit predecesorul

- il punea in chestiune in chip spectaculos.

Timp de cdteva decenii, poeita,,neomoder-nistl" s-a diversificat insi indeajuns pentrua putea renunfa la tutele exprese, fie gi sim-bolice, pentru a se integra unei migciri recu-peratoare deopotrivi in raport cu tradiqiilemodernitigii romd.negti gi cu cele ale poe-


ziei universale. De altfel, s-a gi observat cdexemplul Labig a funcgionat mai degrabl careper etic al creagiei 9i nu neapirat in sen-sul unui model in sensul propriu al cuvd.n-tului, foarte tdnlrul poet afldndu-se e1 insugiabia intr-o fazl, de cristalizare aviziunii.

Nu e de trecut cu vederea, daci avem infali spagiul mai cuprinzdtor al poeziei ro-mdnegti a epocii, nici faptul ci, din pricinasincopei,,realist-socialiste" gi a subordoniriipolitice a culturii noastre dup[ instaurarea,,dictaturii proletariatului", a trebuit si aibiloc ai alte ,,recuper[ri". Ruptura istorici. dedupn al Doilea RIzboi Mondial a insemnatgi o fracturare gravia operei unor poeli sur-pringi de aceste seisme la inceput de carieri.sau ca-re apucaseri. s5. se inscrie in direc$i lite-rare cu fizionomie particulari. Noul contextsocial-istoric a rS.scolit pdnd" la nerecunoag-tere multe universuri lirice care ar fi avut ocu totul altl evoluqie in wemuri ,,normale".Interitcerca migcirii de avangard[, cu sem-nificativul ei moment suprarealist din anii'40, a dus la dispersarea grupului gi, la repre-zentan\ii sii rimagi in \ari, precum GelluNaum qi Virgil Teodorescu, la intreruperi 9idificile regXsiri de sine; foarte inzestrata,generafie a ri.zboiului", cu Ion Caraion, GeoDumitrescu, Constant Tonegaru, BenCorlaciu, a cunoscut destine grav deformatesau distruse, fie prin intemnifare, fie prin ali-nieri ideologice de circumstanfi, cu urmiridramatice asupra scrisului lor. Poef ,,moder-nigti",,,neoavangardigti" aflali in timpul rdz-boiului sau in anii imediat postbelici, gi-auregisit cu dificultate chiar dreptul de publi-care. Algii au fost oprigi in pragul debutu-lui, precum $tefan Augustin Doinag, intem-nilat timp de un an, 1957-5\,pentru a reintrain spaliul publicistic cu o intdrziere care le-a alectatviztbll opera, obligdndu-i 9i la ane-voioase,,readaptiri" circumstanliale. (O com-pantie intre volumul cu care Doinag trebuiasI debuteze imediat dupi rlzboi, Afabetpoe-tic,t\pdrit mult mai tiiziu,gi debutul admiscu intd.rziere, Cartea rnareelor (7964), ce

cuprinde gi un numir de poezii,,aliniate"ideologic, poate misura devierea de la caleaevoluliei sale firegti). Un alt confrate, IonCaraion, reugegte s[ revini in scena poezieiabia in 1966,cuversurile din Eseu,dupi eli-berarea din inchisoarc in \964,incluzAndin sumar gi poezii conformiste. Aderenqi, dindiverse rafiuni, la ,,realismul socialist", alqiifuseseri. nevoigi si-gi renege experiengele,,for-maliste" anterioare - ca in cazul NineiCassian, cu un debut pe urme suprarealistein 1947. Exilul a tulburat gi frdnt, de ase-menea, nu pufine biografii creatoare5.

,,Modernigti" au existat destui, agadar,inainte ori paralel cu ,,9aizeci9tii", prelun-gind, cu devieri 9i sinuozitigi accidentale,moduri de a scrie indatorate modernismu-lui poetic, intr-un peisaj cu prea multe alu-neciri de teren provocate de intemperiilepolitice. Insi chiar in interiorul vdrstei bio-logice gi literare pe care o avem in vedere,nu pufine nume integrabile de drept,,neo-modernismului" poetic au fost surprinse deristurnirile politice inainte de a-gi fi pututcristaliza o viziune proprie, nealteratl con-junctural, inrol6"ndu-se conformist printre,,tobogarii" de serviciu ai ,,vremurilor noi",pentru a fi obligali apoi si se elibereze, nuugor, de poncifele gi cligeele servite gene-ros de depozitul ,,proletcultist". (De altfel,vom observa ci unor servitugi circumstan-flale de ordin ideologic a trebuit si li se su-punX, la inceputurile 1or, gi unii dintre poe-fii ,,genera1iei".) Acegti poefi nu pot lipsi,

5. Nu trebuie uitat, desigr.r, cI, paralel cu,,angajirile,'9i semnele de contestare de la suprafala vizibilda migcdrii poeziet, se retriseserd in subteranicdteva voci scriitoricegti decise si refuze com-promisurile, asumdndu-gi cu demnitate margi-nahzarea gi declasarea, condifla de ,,figuran1i" sauanonimatul, alegind exilul real sau ,,exilul inte-rior", cdnd n-au fost victime directe ale inchiso-rilor, precum amintirui Constant Tonegaru. (Ase vedea, din bibliografia recenti, cartea luiAngelo Mitchievici 9i Ioan Stanomir, ComunismInc. Istorii despre o lume care afast,EdilruraHu-manitas, Bucuregti, 2016).

Modernism, neomodernism - 15

.:; j:rierea de la calea

---:, .ilt confrate, Ion:: .:-: in scena poeziei::-= j-n Eseu,dupd"eh-

r::.e:. ayerienqele,,for-- :. in cazul Ninei;r -:rle suprarealiste

,* -:i: .i fr6.nt, de ase-;,-ia'tt ;teatoare5.

,i'- ". "zecigtii", prelun-si":, - : :::ati accidentale,

:: : f\-em in vedefe,-"-t'e de drept ,,neo-

i*'.:-:- de a-gi fi putut

,=::-,-rist". (De altfel,;". :-"::.tti circumstan-.: :. :ebuit sd li se su-

agadar, din ,,catalogul" neomodernist, ope-rele lor care conteazi. cu adevirat, inscri-indu*se adesea la nivele valorice remarcabi-1e alituri de cele m r reprezentative numeatagabile mai direct ,,generaqiei'60". Estecazul, intre ulfji, ul ,,ste1i9tilor"A.E. Baconsky,

Aurel R5"u, Victor Felea, Aurel Gurghianu,al unor congeneri ca Ion Horea, A1. An-driloiu, Florin Mugur, Ion Gheorghe...

in legituri cu generalia poeticl lansatispre inceputul anilor'60 s-a observat, incide la primele abordiri critice mai libere, cIeste prin excelenli una a,,recuperdrii liris-mului" sau, mai exact, a recuceririi congtiin-

lei de sine apoeziei ca limbaj specific. Obser-valia era justificati de evidenja dramaticl a

faptului cI politica jdanovisti sovietici trans-feratl 9i la noi o dati cu instalarea regimu-lui comunist a obligat prin ucazuri drasti-ce, de un dogmatism asasin, la retrogradareapozigiei poeziei gi la redefinirea statutului eiintre coordonate care o intorceau la ceea ce

numim astizi ,,convenfia poetici clasicizan-ti", coborAti, de fapt, 9i aceasta, Iatreapta cea

mai de jos 9i interpretati in chip rudimen-tar: discursului poetic nu-i mai era permisldecd.t o transparen{5. conceptuali, ideaticl,de naturi si orienteze lectura intr-un sens

univoc - citre ,,mesaj". Iar acest mesaj era,si el, unul strict limitat gi tras in tiparele rigi-de ale ideologiei partidului unic, ce se cereatransmis cdt mai direct, mai simplu, in vede-rea unei maxime accesibilitiqi pentru,,mase-le de oameni ai muncii". lJn rezumat al aces-

tor edgenge oferi, de exemplu, Nina Cassian,poeti altminteri angaptl. atunci cu trup gi

suflet in serviciul noii ideologii, in una din-tre adnotirile din 7976 ia o paginS. de jurnaldatati augustTgl2,unde igi exprima nemul-tumirea fagd de cronica lui Paul Georgescu1a r.ersurile sale din volumul Horea nu maitste singur, acuzat - culmeal - ca ,,manifes-tare virulentl a formalismului". Ficand oparaleli intre produclia proprie 9i cea a pri-muiui A.E. Baconsky, ea scrie: ,,Versurile

acestea, grotegti, dar caracteristice poeziilorlui din acea perioadd., se rezumau la expu-nerea nudi. a unor date din cronica vremii,lozinci sau fraze din ziare, inr[mate intr-oformule ritmicd egald, comodd"6. E o carac-terizare ce se potrivegte, de altfel, cuvAnt cucuvdnt tuturor servitorilor poefi ai ,,realis-mului socialist" din acei ani, inclusiv sieqi.

Repartizarea, tot prin directivS. de par-tid, a unui registru tematic de asemenea res-

trdns gi care trebuia ,,tratat" - adicl: in-dustrializarea socialist[ gi colectivizareaagriculturii, eroismul oamenilor muncii inrealizarea unor astfel de obiective majore,lupta contra burgheziei, a rizboiului impe-rialist gi pentru pace, diversele ipostaze idea-Iizate ale,,omului nou", cu activistul de par-tid in frunte etc. - ficea gi mai evidentlamintita degradare a poeziei. Ci respecti-vele ,,teme" erau viciate grav, deja, in con-

finutul 1o5 aproape ci nu mai trebuie argu-mentat astdzi. Remodelarea lor ideologicl,pdnl,la falsificare in raport cu adevdrul isto-ric, era o evidenqi, cu atAt mai scandaloaslcu cdt trebuia rlsfrdnti in literaturi, trecu-ti intr-o viziune consideratd in chip abuziv

,,realistd.", fie ea 9i de un ,,realism socialist".Dar, dincolo de aceasti stare de lucruri, obli-galia de a trece lozinca lipsiti de realismin discurs poetic apilrea prin ea insigi ca unabuz, de data aceasta de ordin estetic. Lim-pez\meapseudo-clasic[ a acestui discurs eraaccentuati, in plus, de insistenqa noilor direc-tori de conqtiinli asupra eliminirii,,subiec-tivismului" sau ,,intimismului", adici a mIr*cii individuale, originale a lirismului, palidgi deformat ecou al unei poetici raqionalis-te, care mai refhcea 9i distinclia dintre diver-sele nivele ierarhice ale limbajului, de men-ginut, acum, in sfera nobile, epuratl de oricereziduu,,decadent-burghez"'. Funcgionarii

6. Nina Cassian, Memoria ca zestre, Editura Insti-tutului Cultural Romin, Bucuregti, 200 3, p. 324.

7. Despre evantaiul patologiei literare a anilor'50gi,,medicalizarea actului critic", a se vedea in lu-crarea citati mai sus, secventa semnati de Angelo

:, -:r- :::alel cu,,angajdrile"fi,:: :: -a suprafala viz:f.lld]i ::::::a:erd. in Subterani-: : ::i:;e :i refUZe COm-,: .-.. - _ jemnitate margi-

: i';a de ,,figuranqi" sauI :: " -

:eal sau,,exilul inte---.::: iirecre ale inchiso-

*- I -:=tant Tonegaru. (Ai -::::. tecente, cartea lui

, --- Stanomir, Cornunism, .,:-.,; /asr, Editura Hu_


ideologiei de partid fhceau, iatd, figuri deBoileau reeditat in versiune comtiniste...Aga-numita ,,indrumare de citre partid,, acreagiei literare marca instituirea unui noucod de bune maniere poetice, propunind uneufemism bldnd pentrn .orrirolrrl polilie-nesc exercitat de o severi cenzuri8.

Chiar in 1960, anul in care vor fi tipirigiprimii_trei debutangi ai noii generafii pteti_ce - Nichita Stinescu, Cezar Baltag 9i IlleConstantin - Ovid. S. Crohmilnicea'nu maiapdra pozigii de un invergunat dogmatism,concentrd.nd intr-o cirgrlie cu titlu de slo_gan mobilizato r, P e n tr u r e a / i s rn u I s o c i a / i s t,aproape toate ordinele transmise lumii scrii_toricegti de politrucii wemii, ludnd ca modelarticolul dictatorial al lui Lenin din... 1905,

Mitchievi ci, dedic ati analizei p amfl etuiui luiSorin Toma contra lui Tudor Arghe zi, poezia

^ ly tr efa c 7 i e i S

i ? u rr efa c li a ? 0 e zie i, pp. 1,S _ 3 6.8.Vezi M. Nilescu, Sub zadia piojetcultismului.

D-ialectia puterii, carte scrisi ia inceputul anilor'80, cu un curaj singular in epoci, iespinsi decenzttrd., publicati abia postum la EdituraHumanitas, in 7995.Istoriiul literar urmirestegi

- analizeazd. aici exigent treptata subordo.ra.e

ideologici a literaturii romdne,,,agonia lenti,' dedupi. instalarea regimului .o-rr-rrirt intre anii1945 -1947,lichidarea printr-o severi cenzurd., inperioada urmi.toare, a libertiqii de expresie,interdicqiile gi.epuririle de scriitori 9i de cn4i,adoptarea tezelor stalinist-jdanoviste al.,,r"uti.jmului socialist", ,politvarea" vielii culturale, curare momente de destindere (bunioari, dupdRevolugia maghiari din 1956) evolu6.nd prin 19L3spre,,literaturizarea politicului 9i a ideoiogicului"9i a9a-numita ,,reconsiderare,', foarte dificilA gimutilanti, a mogtenirii culturale. O ampln radio_grafie a presei literare a acelor ani e de'asemeneaintreprinsi, cu inregistrarea tensiunilor perma_nente, dar gi a obedienqelor conformiste fati dedir:ctrv.ele ideologice. tln vast documentar asupraperioadei totalitare gi a raporrurilor dintre poJitic9i literar a rcaltzat Ana Seleian in suita de *Lr-.L i te ra t'u ra rom dn rj i n to ta / i ta r i s m,publ icate intreanii 1,994-2000, la Editura Cartea Romineasci.Indispensabili pentru infelegerea peisajului lite_rar al epocii este cercetarea lui Eugen Negrici,sub ti:J,,s,I Literatura romdnd sub cominism. piezial,Editura Fundagiei Pro, Bucuregti, 2003.

despre Organizalia de partid Si literatura departid, cu sublinierea decisd a necesitlgii,,subordonlrii literaturii cauzeiproletariatu_lui", intr-un limbaj de cazarmi,ce reducealibertatea de creaqie la formula marxisti a,,necesitigii inqelese" - inqelese, desigur, subamenintare.,,Comunigtii consideri ci. au totdreptul sa impinga literatura pe un anume{hgag tematic, si. considere anumite preo-cupiri mai importante decit altele gi sI com_bat5. eventualele tendinle de evaziune dinreahtate"e.Desigur, ca mai togi criticii supugiideologiei de partid, gi Crohmilniceanu a-fir-mi, ipocrit, peste cdteva paglni, ci,*A indru_ma literatura, a lupta pentru cregterea spi-ritului ei de partid nu inseamnd u pro-o,ouin clrgi lozincdria go ald, fr aze olo gia de spresocialism, simplele pasaje declarative de ade-ziune la cauza proletarianrlui. Scriitorul vor-begte prin imaginile operelor sale" etc. infond, insd, idealul ri.mdnea cel aJ, unir;ocitdsiidiscursului axat pe scheletul conceptual des-enat de ,,temele" obligatorii, in afira clruiaorice interpretare ,,gi altfel" (cum suna un cli_$eu al replicilor cenzurii) a zisului,,mesaj"devenea periculoasi gi deci condamnabili.In ultimi instanfl, era negatd. in felul aces-ta insigi specificitatea limbajului poetic, prinexcelenlS. ambiguu, conotativ, poliiemic, ies_chis unei lecturi plurivalente, intr-un cuvant,dimensiunea ei esteticd.

Pe scurt spus, pozilia unei astfel de cri_tici tardiv-militante in favoarea,,realismu_1ui socialist" viza menginerea uniyoci tdrji,

^sensului conceptual-denotativ al,,mesajului,',care trebuia s[ rimdni., dintr-o perspectivicumva ,,iacobind",nealterat de imixtiuni su_biective, de mlrci stilistice ale individualititiipoetice, qi mai ales se cerea scutit d. pori-bile,,interpretiri" echivoce, di.uni.toare, chiar,,dL gmdnoase", generate de insugi specificullimb aj ului poetic, prin excelengi poiivalent.Scriitorii care au triit acele timpuri ale sus-

9. Ovid S. Crohmdlnicearru, pentru realismul so_ci a I i s t, F,.S.P.L.A., Bucuregti, 1.9 60, pp. 2I _ 22.


fun4frS*s*,

- - ::::e1ese, desigur, sub:"'::.-onsideri ci au tot::::::ura pe un anume-_;::3re anumrte preo-

:=;t altele 9i sd com-

r *-:-'rmd.lniceanu afir-

!tri :.i:-:ru cregterea spi-n- -::=:amnd. a promova

: ;-: - :azeologia despre

= iecl'arative de ade-

illc ::.:elor sale" etc. in.j.:-=: cel aJ uniztacitdyii:,=-, ::, conceptual des-

u--=-- ;um suna un cli-

:"-rinte, intr-un cuvint,

:; -:ei astfel de cri-ir. ::-.' r,:rea,,realismu-

,. ..- rie,Chiar::ecificul. ''',-alent.

-:esus-

-::t/ so--- tf

piciunii gi ale cenzurii omniprezente linminte ri.spunsul cenzorilor la orice ,,devie-re" de la calea dreapti a ,,mesajului": ,,asta se

poate interpreta gi altfel"...Dar o astfel de perspectivi asupra poe-

ziei intorcea memoria culturali cu o jumi-tate de secol in urmi, adici pe la 1900, cindiunele simbolist $tefan Petici respingea,ve-chea lirici"", pentru care ,,aforismul lui Vol-taire: <o poeite nu e buni decAt atunci cdndpoate fi transformatl intr-o prozd clard>> era

un adevir pe care nimeni nu-l discuta". $icand observa c5: ,,In locu1 frazelor clare, sim-ple, cu o construclie simetric[, venird fra-zele clar-obscure, complicate, cu construc-tle savanti". Cuvintele, adduga mai departepoetul,,,nu erau decit simboluri reci ale idei-1or. Artigtii se ocupau de valoarea lor ca sim-boluri utile, dar la valoarea lor estetici nicinu se g6.ndeau. Cuvintele insi au gi ele oanumitl muzicd care poate da efecte sur-prinzatoare gi care le poate constitui un scop

in sine" - tot ata cum ,,ritmul nu trebuie si.

triiasci. numai prin cuvintele ce le expri-md ci si-gi aibi existenla sa proprie"10. Alteelemente definitorii pentru poetica sim-colistl completau tabloul transformi.rilorCin spaliul ,poeziei noi", precum accentulle,,individualismul simboligtilor", pe modullor specific de a se ,,impresiona", pe origi-nalitate, sprijinite de o ,,reformd a prozodiei:trasice", de o ,,tehnici internI", a unor esteli:afinaji. ,,Ideile sociale 9i politice pure intoezie gi-au ar,rrt rostul lor; dar arta princare trdiau ele era o arti inferioari 9i de aceea

;. trebuit sI dispari pentru a face loc alte-:a" - adiuga poetul, fhcdnd ecou unor cunos-cute reflecqii maiorescier..tt. S. pot iden--"iiica aici cdteva dintre trisiturile definitoriia ceea ce va fi numit peste un numlr de ani

-modernism" liric. E de notat totugi, deja, c5.

. tl. $tefan Petic6, Transformarea liricei, in Opere,edilie ingrijitn de N. Davidescu, EdituraFundaliei pentru literaturi 9i arti,,Regele CarolII", Bucuregti, pp. 395-397 .

-1.Idem, Poezia noud,in op. cit., pp.367-375.

Petic[ insugi aplicase calificatirul de ,,moder-nist" pictorului vienez,,secesionist" GustavKlimt, intr-un articol din 1901.12

SchimbAnd ce e de schimbat, momen-tul proletcultist face o semnificativi sime-trie cu numita, de c[tre Petic5, viziune vol-tairianl, asupra discursului poetic - gi

rememorarea ei nu e, poate, inutih in con-text. Cici, daci suntem atenfi la incercS.ri-le de definire pe teren romanesc a,,concep-tului modern de poezie", tocmai aceastldespirlire de perspectiva ,,clasicl" ne fra-peazd* Articolele lui $tefan Petici fuseseriprintre cele mai li.muritoare in aceasti. pri-vin{i, in solidaritate cu incerclrile luiAlexandru Macedonski de a aproxima noua

poeticitate,,in pragul secolului", dezvoltate,in imediata apropiere, de unTudor Arghezi,cu reflecliile sale din 1904 despre Wrs Si poe-

zie, ori de cele ale unui Ovid Densusianu;toate mlzdnd pe o estetici a sugestiei, opusi,,anecdotei" gi,,descrierii libi4ate", privi-legiind lirismul stirilor evanescente, de ,,zeuindecis" 9i de ,,vapoare" (abur) - in expre-sia tinirului Arghezi - 9i travaliul asupra

formei, care putea conduce, in cazul lui Ma-cedonski 9i al lui Petici, apoi al lui Densu-sianu, la un discurs prin excelenfi muzi-cal, ori in cel al lui Arghezi citre un verscare si fie ,,cristalizarea geometricl a poe-ziei" in urma unor indelungi decantlri ale

stirii lirice originare.Or, cind va sintetiza aportul simbolis-

mului la istoria poeziei, Eugen Lovinescuva rosti cuvAntul-emblemX modernism, }us-tificat in termeni destul de apropiali de ac-

liunea de ,,emancip arc a artei de contingen-

1ele ideologiei nagionale gi sociale qi, maiales, a formei artistice devenite neincS.pi-toare pentru exprimarea unei sensibilit[qidiferengiate", cu o,,noti... distinctivi (ce) stn

in spiritul de contemporaneitate gi de spar-

72. Cf . Gabriela OmLt, Modet'nismul literar romdnesc

in date (1880-2000) Si texte (1880-1949),In-stitutul Cultural Romin, Bucuregti, 2008, vol.I,p.62.


gere a formelor tradilionale prin limbi., ritm,expresie figurati"13.

O ampli gi suficient de tensionati gicontradictorre dezbatere avusese loc Ai pdnila acest mijtoc de deceniu al treilea al seco-lului trecut, in jurul modernitiqii 9i al mo-dernizdrii literaturii noastre. Se cunoagteobstinata op ozigie tradiqionalisti, in fruntecu Nicolae Iorga 9i programul sd.mi.nitoristconservator, care respingea drastic,,deca-dentismul" noilor venigi pe scena literaturii,consideragi a fi instriina{i de realitililenalionale, imitatori superficiali ai literatu-rilor strfline, mai ales ai celei franceze, cuprelungiri pdnd, tdrziu in receptarea violent-negativi a unor poefi precum Tudor Ar-ghezi. Cum noteazd., insi., Gabriela Omitin cercetarea menfionatS., ,,in prima deca-di de secol )C(, termenii de "modernist',nmodernism> intri in uz cu o notd de spe-cia/izare in raport cu nmodern> = <<?ctu?l>>r

(contemporan>>: utilizali mai intdi in deri-ziune, ei interioriz eazd,, progresi v, in repli-cd, conotalia militantl".'* In 7902,C. Satea-nu publici - adaugi cercetS.toarea - unarticol intitulat Modernistnul, iar in 7909,D. Caracostea,,denumegte <modernisti>direcgia promovati de Vieala noud,in careIon Minulesct e analizat ahturi de O. De-nsusianu 9i unii discipoli macedonskieni.". . .

Lectura simbolismului sub eticheti mo-dernist[ se contureazS,, agadar,desnrl de tim-puriu, insl E. Lovinescu va fi cel care va,,definitiva" formula, ii va asigura o solidiarmdturd" teoretici, imbogiqindu-i aria desemnificagii, odatd. cu prezentarea a ceeace va numi,,contribuqia modernistl a Sbu-rdtorulul'. Foarte importante sunt in pagi-nile revistei reflecfiile sale de sub titlul Critica

Si literatura de la inceputul anului 7922, cudezvoltilri in volumul IX la seriei de Critice,

13. E. Lovines cu, Istoria literaturii rorndne contern-

?orane, vol. I, Editura Ancora, S. Benvenisti& Co., Bucure gti, ll9 261, p. L2I.

74.Y. Modernismul literar romdnesc, vol. I, ed. cit.,p. 61.

subintitulat Poezia noud, din 1923,prin caremarcheazd un adevirat salt in viziunea sa

asupra evoluqiei limbajului poetic. CIci acea

"primi. forml de modernism"pe care o iden-

tiflrca in mutaliile formale ale discursuluisimbolist comporti adaosuri care probea-25. incl, o dati matea sa receptivitate laschimbare. O asemenea schimbare e numi-ti in intelectualizarea lirismului (prin IonBarbu, dar 9i prin Blaga, la care refine gieco urile exp re s i o ni s t e), deliricizare a acc e n -tllatd,,pdnd,la practicarea a ceea ce numeg-te, la tAni.rul Camil Petrescu, upoeira nota-jiei". Aceastl accepliune mult Iilrgitd, aconceptului de ,,modernism" va rimdne dealtfel cea mai cuprinztrtoare pdnl, tdrziu,incluzdnd gi sugestia, preluati tacit de G.Cilinescu, dupi care unii poefi ,,tradiliona-ligti" au fost marcaqi inevitabil de experien-

!a de lectur[ modernist[. (G. CXlinescu vascrie, in leg[turi cu poezia lui B. Fundoianu

9i generalizind, ci tradilionalismul este infond o forml de modernism, dati. fiind ex-perienla de lecturS. a acestora in aria liriciimoderne).

Nici,,purismul" aga-zisului,,modernisminalt", care va reveni in dezbatere in anii'80,cAnd se la pune gi chestiunea evolugiilor,,post-moderne" ale poeziei romdnegti, asociatlpolemicii generalioniste duse de,,optzecigti"contra ,,neomodernigtilor" nu mai poate fi(sau nu ar trebui s[ fie) interpretat in limi-tele stricte ale laboratorului poetic mallar-m6.ean,cici deja E. Lovinescu refinuse, cumvedem, tr;.sdturi al modernismului ce nu maiaveau de-a face mare lucru cu ,poezia pu-rd" ... E de notat, totugi, pe acest traseu, 9iaccepqiunea foarte apatte pe care o didea IonBarbu, mult.indatorat lui Mallarmd,,,moder-nismului", despi4it categoric de simbolism,apropiat de subtila arti. combinatorie a unuilirism intelectualizat ce atinge performanfede muzicalitate incantatorie gi permite racor-darea chiar la marea tradiqie antrcd., a odeipindarice. Criticul inregistrase 9i primele ex-perienfe avangardiste, calificate drept,,extre-


ru:i;.din L923,princarc:"r.t salt in viziunea sa

'rului poetic. Cici acea

ism"pe care o iden-t,::n'ale ale discursului

iiaosuri care probea-r:' sa receptivitate laea schimbare e numi-

r"; lirismului (prin IonB-:ga, la care refine gi: . Celiricizarea accen-::.:ea a ceea ce numeg-P=:escu,,,poezia nota-::::ne mult lirgite a

:=:::ism" va rd.m6.ne dei- zitoare pind. til"ziu,L rreluatl tacit de G.::J poeqi,,tradiqiona-

i -:-=ritabi-l de experien--.:i. iG. Cilinescu va

p:ed-a lui B. Fundoianur;;::ionalismul este inr-'::jsm, dati fiind ex-r. i.:srora in aria liricii

as;-zisului,,modernismd -:: jEzbatere in anii'80,

::lea evoluliilor,,post-: :,r:nanegti, asociati

= :u-.e de ,,optzecigti"::- r'r- nu mai poate fi:': rrerpretat in limi-

o=::ismului ce nu mait --ciu cu,,poezia pu-:_;:- tre acest traseu, gi::: :E care o di.dea Ion

:. =ilge performan{e:-.:::e -.i permite racor-

:l :.jrde anticl, a odei

miste", de pe poziqiile unui modernist mode-rat, care au fost ale majoritlgii criticilor epo-cii, cum se vede, de pildn, la G. Cilinescu,carevarimine destul de nesigur atunci cdndva trebui sI situeze, ca istoric literarro operlsau alta in spaqiul mai larg al modernitlgii.Inainte ca revista unu (1928-1932), de sub

direcjia lui Saqa Pani, si se subintituleze,, avangardl liter ar d", avangardi gtii vorbe au

mai degrabi de ,,modernismul" 1or, iar opublicagie ca Integral (1925-7928) se pre-zenla drept,,revisti de sintezS" modern["...Radicale, programele gi practicile de crea-

lie ,,extremiste" vor viza risturnarea totalda ierarhiilor gi a convenliilor poetice, cu ince-puturi inci in primii ani postsimboligti, de

ecou laforguian, prin Adrian Maniu, IonVinea,TiistanTzara,ca sI ajungi in anii'30intr-o stare de febrl" a,,sincronizlrii" cuindrS.znelile moderniste de pretutindeni, atdtla nivelul conginuturilor, cdt gi la cel al expe-rienlelor de limbaj, pe un itinerar desfhgurat

amplu intre mogteniri futuristo-dadaiste,,,inginerii" constructivist- abstracf ioniste gi

reverii ale eliberirii totale a omului, gi de sub

presiunea convengiilor literare, gi de sub oprimlrile sociale, sub semnul ,,atotputernicieivisului" instalat utopic in ,yiaqa imediati".

Se poate misura, agadar, fie gi printr-oasemenea sumarl trecere in revist[, evolu-

1ia concepgiei romdnegti despre poezie,inconsonanf5. cu ideile europene in circulalie,cu achizigiile majore de pe parcursul uneijumltifi de secol care puteau asigura un te-ren relativ consolidat al experiengelor celormai diversificate ale modernitaqii lirice romd-negti, dac5. n-ar fi intervenit sincopa dra-matici.,,proletcultist[" sau,,realist-socialisti"

;i regresiunea silnici spre tehnici gi formerevolute de expresie poetici pe care doarprintr-un abuz le- am putea numi,,clasice".

Interpregii romdni mai recenqi ai moder-nitetii au evidenqiat, la ri.ndul 1or, aceastidesprindere de ,,traditie", pentru care se mili-tase cu cincizeci de ani in urmi, bunloaripe linia dep[girii claritigii gi a monovalenlei

mesajului. ,,Opera literard, de tradilie clasi-cd. - va scrie Adrian Marino - aspird la osinguri interpretare posibili. Ea propune uningeles unic, limpede micar in intenlie. Ca-racterul dogmatic al criticii vechi rezulti gi

din faptul c5. ea nu admitea controversa decdt

sub constringerea polemicii. nAdevirulnoperei literare este gi rimAne unul singuE de

identificat gi definit ca atare. Dimpotrivi,opera literari moderni (urmat[ de o esteti-ci gi o critici adecvatl) igi rcvendicd. toate

injelesurile sau niciunul. [...] Vocaqia sa va

fi, polisemiaintr-un caz, asimboliain altril"ls .

In fine, si mai notim pozigia lui MateiCilinescu, care scria ci ,,recurgindu-se laoricare dintre tratatele de retorici tributa-re concepliei clasice, este oricdnd posibihtraducerea limbajului poetic (cu "figurile"lui) in limbajul obignuit d" proze|", in timpce conceptul modern de poezie are in vede-

re o altd ,,logicd",vizdnd in extremis ,,Iite-raritatea absolutd a limbajului"l 6.

Am fbcut acest ocol, insistdnd asupradistincliei, in fond elementare, dintre con-venlia poetici clasicizantl" qi cea ,,moder-nistil', din perspectiva mono- sau polisemieilimbajului, a cLarittrgii mesajului gi a,,obscu-rit[!ii" lui datorati rafinamentului de ordinformal, tocmai pentru a pune in relief ceea

ce numeam retrogradarea poeziei in ,,pro-letcultism", intoarcerea ei spre formule de

mult dep[gite, cdtre un clasicism deviat, pusin mod ficit in serviciul reducqiilor 9i al sim-plificIrilor dogmatice ale ideologiei comu-niste jdanoviene. Toate campaniile aga-zisantiformaliste din anii'50, dezhnpite impo-triva modernitetii poetice,vor avea, ca atare,drept consecinli catastrofhlS. provocarea arti-ficiah a unui,,gol istoric", a unei rupturi dra-matice de tradifia deja prestigioasl a moder-nismului poetic consolidat in prima jumitate

15. Adrian Marino, Modern, modernisrn, tnodernitate,

Editura pentru Literaturd Universali, Bucuregti,7969,p.64.

16. Matei Cilinescu, Conceptul modern de poezie,Editura Eminescu, Bucuregti, 7972, p.7 .


a secolului al)C(-lea romdnesc. pe spaqiimai mici, gi ca si ne men{inem doar a *-_plul dat mai sus, a1 Ninei Cassian, se poateugor mlsura involula penibili de la neoa_vangardismul debutului siu cu versurile dinvolumul La scara 1/1 (1947) gi amintitul egeccu Horea nu mai este singur, atacat gi aceladin pricina exceselor di... formalir*. inschimb, pe tot parcursul ,,obsedantului dece_niu"fuseseri incurajate gi proliferaseri com_punerile pe teme date, majoritar,,epopeice',,epice, narative, de la ,,orato rii,, la ,,balade,, _poeme de mari dimensiuni, precum cele alelui Eugen Jebeleanu dedicate lui Bilcescugi Tudor din Vladimiri, ale lui Dan Desliu(Minerii din MaramureS, Lazdr de ta Rusca),Maria Banug (Despre pdmdnt - 1954, fie_7i oorbesc, Arnericd! - 1955); iar cdnd era vor_b-a de poezia mai mult sau mai pufin con-fesivi., poe{i cu grade diferite dJ inzestrareajunseseri. repede la numitorul comun aladeziunilor retorice la politica partiduluicomunist gi a gloriogilor sii conduci.tori,intr-o producfle masivl de ode 9i mirturi_siri confecgionate pe teme absffacte, din arse_nalul propus in repertoriul oficial, ori de con_juncturale mirturisiri a1e entuziasmului,,angajdr7i" poetului ca soldat pe frontul lup_tei pentru mireqele idealuri sau ale,,uri-i"impotriva ,,agdgdtorilor la rdzboi,, etc. etc.Nume ca Mihai Beniuc, Veronica porum-bacu, A. E. Baconsky, Nina Cassian, VictorTulbure, Eugen Frunzd., Cicerone Teodo_rescu, Mihu Dragomiq Miron Radu paras_chivescu, Dumitru Corbea gi multe alteleilustrau abundent aceasti versificaqie con_ventionald in care limba de lemn a discur_sului ideologic se regdsea abia travestitl inmetafore, alegorii gi simboluri lesne accesi_bile. In cartea sa despre poezia romdnd subcomunisrn, Eugen Negrici inventariazd, qicomenteazd. gi el pe larg temele gi motive_le predilecte ,,tratate" de barzii momentului,iar lectura lor critici. pune in lumind tocmairapida convenlionali zar e a limbajului, cide_rea in automatisme 9i scheme de imagina_

fie, stereotipia formulelor puse in joc, mizaprecari" pe amintita transparenfi qi tranzi_tivitate a ,,mesajului" gata modelat in birou_rile aparanrlui superior de partidl7.

Ipostaza ca gi generalizatd. apoetrtlui eraaceea a subiectului exponenlial, a purtltoru_lui de cuvdnt al partidului, cu pretenlia dea vorbi totodati gi in numele ,,mas.lor": unsub,iect generic, cdntia i se interzicea - gi caretrebuia si-gi interzici el insugi - orice,,alu-necare" in ,,intimism" gi, pe de alti patte,orice iegire de sub rutela stricti. a ideoiogiei.,,Individualismul" gi,,originalitat ei, ca itri_bute ale ,,modernismului" erau violent nega-te, calificate imediat de dezertarc, daci nuchiar de trXdare a nobilelor idealuri colec-tiviste. Cuvintul eaaziune gi derivatul si.u,eoazionism, ca fenomen negativ gi pericu_los, desemna frecvent in epocd ori.a irr..r-care de eliberare de ,,temele date',, oferitespre tratare poefilor, iar perechea lui era,in planul concret al limbajului poeziei, aceeaa deja amintituluiformalisrn: ile amendau,cum se vede, tentafia de hrgire afonduluiconceptual-reflexio al poezrei gi, in aceeagimisuri, fireasca ispitl de a ,,opaciza,, dis_cursul in sensul unor poetici ale moderni_tilii lirice, de a re-centra atenliaasupra sem_nificantului, aformelor de expresie qpecifice.

Toate aceste chestiuni sunt de obiceiabordate de critica dogmatici (abundentilustrati. de nume ca Nicolae Moraru, IonVitner, Paul Georgescu, Mihai Novicov...)intr-o strdnsi conexiune gi constituie ade_vdrate laitmotive ale intdmpin iirli poezieivremii. Ovid S. Crohmilniceanu, pe care 1_

am mai citat, le sintetizeazd. emblematic inacelagi text, in care atacd",intr-un stil emfa_tic-polemic, modernismul european qi ten_dinqele lui romdnegti.,,in conflrmitat" cufondul sufletesc antisocial care le-agenerat,

"inovaliile> moderniste s-au dovedii a serviaziinlumea noastri noui, nu promovirii

17. V. Eugen Negrici, Literatura romdnd sub comu_nisrn, Poezia (I),edi1ia citatd..

POEZIA ROMANEASCA NEOM(]DERNISTA - cdn4.libris.ro romaneasca neomodernista... · tiva istoricului...

Documents

Transcript of POEZIA ROMANEASCA NEOM(]DERNISTA - cdn4.libris.ro romaneasca neomodernista... · tiva istoricului...