Poestiri Dupa Shakespeare

download Poestiri Dupa Shakespeare

of 206

Transcript of Poestiri Dupa Shakespeare

  • 8/8/2019 Poestiri Dupa Shakespeare

    1/206

    Shakespearefn 1805,c6nd se pare cdtdndral Charles Lamb aacceptat propunerea laiGodwin de a tncepe s&scrie Povestirils el iSi.aQA-tigase renumele de e.$eist$ide poet cu adetdrattnzestrdt printle colegii luide generafie. O generafiecare it caprindea, printrealfii, pe Walter Scott, peC o eri dge,p e Wordswo r th,pe Southelt carc aveau sdilustreze tr.&tca' Ijteraturdengteza a mcepiltutut aeSeCOl, rilr ,,ri l

    rsBN973 591 496-4,ililltililLtltilll|[ildirrPrcfag

    T. L. (2Vo\:USR 251i.1-171.I /ROLBCR UNIREAI

  • 8/8/2019 Poestiri Dupa Shakespeare

    2/206

  • 8/8/2019 Poestiri Dupa Shakespeare

    3/206

    Dar indatd dupd aceeaa fost silit sd se intoarcd la obositoarele \uiindeletniciri scriitoriceSti de fiecare zi. In lS34 scria Epilogul come-drer Nevasta, o comedie buld rte valoare ndoielnicd a hui JamesSheri-dan Knowles, prodigios scriitor dramatic, autor gi aI unor piese memo-rabile (Nevasta, insd, nu era printre acestea),cdruia, se vetle, nu-i rd-minea timp sd-Si ennine singur scrierile.Era singur; aldturi de eI se afla numai sora lui cle care trebuia sdatbn grii.d. Cu un aa inainte, se despdt(isecle iica lui acloptivd, EmmaIsola, care se mdritase gi plecase departe. prietenii veneau nr.sd-Ivadd,unii dintre ei (inclusiv cel Ia carelinuse cel mai muht, Colericlge)muriseri. TristQea singwdtd(ii, boala tot mai gravd a sdrmanei MaryAnn, mult prea rarele succese literare l-aa dobor6t. A murit la 27decembrie 1834 Sia fost inmormAnat in micul cimitir tlia Edmonton.Peste citeva siptdmini, tdndrul istoric John Forster publica inT\eNew Mouthly Magazine o evocare n care relua, de fapt, imaginea Id-satd de Charles Lamb in amintirea contemporanilor: ,Avea o infrliga-re pe careegreu sd o uili: de omulestie plind denoblele, imbrdc1nrtu_sefrrd nici un fel de griin pentru eleganEa traielor cltu'nimeni nu pdreasd bage de seami acesteaminunte. Cb obrazul brdzclataclilac clema-rile lai suferinle, dar cu un sur6s tineresc, mr:Iipsitor. Acesta era omulcare aplecat, Idsindu-ne pre{ioase comori ale strdlucitelor eseuri gi aleneasemui elor, uriiitelorP ovestiri din Shakespeare".Dupd 13 ani, in 1847, chiar mai singud clecilt ratele ei, foarte bo|-navA, cu rare momente de |uciditate, a murit gi Mary Ann. Nici mdcarnu se Stie exact unde gi-a trdit ultimele ziile. Se pare cd Ia Londra, ingriia unui preot milos.

    DAN GRIGORESCU

    FurtunaI

    A fost odatl o insuld in mijlocul mdrii, pe care nu se aflau allilocuitori decAtun bdtrAn pe nume Prospero, cu fiica sa Miranda, ofati nespus de frumoasd. Venise in insula aceea din fragedd copi-ldrie, incAt nu-qi amintea si fi vdzut alt chip omenesc afarX de celal tatilui sdu.

    Tr[iau amAndoi ntr-o peqterd scobitd in stAnci; locuinfa lor eraimplrfitX in mai multe incXperi, dintre care uneia Prospero ii spu-nea odaia sa de lucru. Acolo iqi linea cirfile care vorbeau mai cuseamd despre magie - o gtiinli a cdrei cercetare o indrdgeau multto{i invila1ii de atunci. Grnoaqterea acestor taine se dovedise foartefolositoare pentru el, deoarece, fiind azvdrlit printr-o ciudati im-prejurare pe insula aceea ermecatd de cdtre o vrbjitoare numiti Sy-corax, care cu pulinX vreme inainte de sosirea lui iqi diduse acoloultima suflare, Prospero, prin puterea artei sale, slobozise multeduhuri bune pe car-eSycorax le intemnilase in trunchiurile unorcopaci vAnjogi, din pricinX cE nu voiserd sI aducX a indeplinire po-runcile ei ticdloase. De atunci, aqesteblAnde duhuri se ardtari in-totdeauna supusevoinlei lui Prospero. CXpetenia or era Ariel.

    Micul qi vioiul spiriduq Ariel nu era rduticios din fire, dar sedesfhta cam pestemisurX chinuind o pocitanie ce purta numele deCaliban, pe care avea picd, deoarece Caliban era f'eciorul vechiisale vr[jmage Sycorax. Pe acest Caliban, Prospero il gdsise in pI-dure; era o fdpturl ciudat5, slutd, care aduceamai curAnd cu o mai-mu15 decAt cu un om. 1l invdlase sX vorbeascd 9i Prospero s-ar fipurtat foarte bine cu el, insb insuqirile proaste moqtenite de Calibande la mama sa Sycorax nu-i ingdduiau sd deprindi nimic bun saufolositor. Din pricina aceastaera pus sd robeascd, sd care lemne qisX ndeplineascd muncile cele mai grele, iar Ariel avea sarcina dea-l sili sb ducd la capdt aceste ndeletniciri.

    r i

  • 8/8/2019 Poestiri Dupa Shakespeare

    4/206

    cand caliban leneveagi nu-qimai vedeade treabb.Arier (careera nevdzut entruorice ochi omene$ti,rafardde-ai ui prospero)venea iptil gi-l ciupea,ba uneori i dddea hiarbranci n smarcuri:alteori, uAndch,ipulunui maimuloi, se strAmbaa el. Dupdaceea,schimbandu-qi rabnic nfrfiqarea,serostogolean chip de arici incalea ui Caliban, care se temeaca nu cumva ghimpii cei ascufilisi-i inlepepicioareledescu{e.cu tot felul de asemeneairetlicurisacaitome, riel il chinuia pe caliban ori de cateori isi i6sabaltitreabapecareProsperoi poruncise -o acd.- AvAnd supusevoin[ei sale acesteputernice duhuri, prin mij_locirea lor Prosperoputeaporni dupr voie vanturile qi vaiurile mb-rii. Din pomnca sa, ele stArniri o furnrnfl cumplit5, in mijlocul cd_reia - luptand cu talazurile dezlxaFrile,care dintr-o clipb inn-altaameninlaus[ cuprindd toati marea- ii ardtx fiicei sale o corabiemare qi frumoasd, desprecare i spusecd era plini de fiinle la felcu ei.- O, scumpulmeu pXrinte,dac-ai putut stdrni aceasti urtuniprin meqtegugulxu, fie-li mil5 de nenorocireaor! priveste!cora-bia se vasfhrima n bucdli-sirmanii, vor pieri cu tofii! Du"-* ,ttin putereamea, ag scufundamarea .ot fei,,arrt, mai cur0nd dec6tsd fie nimicitd aceasti frumoasd corabiE mpreund cu sufletelealesepe care e poartd.- Nu trebuie sd te tulburi, fata mea _ spusep.rospero;nu s_asxvarqit imic rxu. Am rdnduit oate n aqa el, incdt nimeni din ceide pe vassd nu fie vdthmat.Numai de dragul tdu am fbptuit aces_tea,bunamea copilb.Tu nu qtii nici cine "gti, tti"i deunde vii, iardespremine gtii doar atat,cd-li sunt tatd gi trriesc in acesti biatxpeqterd.tt poF tu aminti de wemea cdnd incd nu venisesi n chiliaasta?Socotcd nu, cbci pe atuncinu aveainici trei ani mptinili.- Ba cred ci pot, tati - rispunseMiranda

    - $i ce amrmeli aminleqti? intreabi prospero.o alti casxsaufbptu$ omeneasci?Spune-mi e-1ipofi amind, copilamea.- imi pareprecumamintirea ro:ol-rrlr.Oaren_amavut cOndvapatrusaucinci slujnicecarese ngrijeau de mine?- Ai avut, qi ncXmai multe.Cum se face oare cd toateacesteamai trdiescn mintea a? 1i aminteqticum ai venit aici?- Nu,-tatb spuseMiranda altcevanimic nrllmi amintesc.- Acum doisprezece ni, Miranda - urmd prospero_ eramduceleMilanului, iar tu erai pringesdgi singuramea moqtenitoare.Aveamun frate mai tAnbr,penume Antonio. in caremi incredeam6

    orbegte; qi cuttt indr[geam tihna qi studiul temeinic, ldsam de obi-cei treburilc clrmuirii pe seama unchiului t[u, ftatele meu cel trd-dXtor (cr'rcis'a vidit intr-adevXr a fi trdditor). Eu, ldsAnd deopartetoate nclt'lt'ttricirile umeqti, ngropat in mijlocul clrfilor mele, mi-aminchinat vr(rntca, ceas de ceas, nd[6rii minlii. Fratele meu Anto-nio, aflArtrltt-sc stt'elstipAn in locul meu, incepu sd se socoteascXduce cu lrlt,vIral. Prilejul ce i-am dat de a-qi apropia inimile supu-qilor mci a lrczil in firea sa ticiloasX rAvna trufaqX de a-mi rbpi std-pAnirea rlucrlului, ceea ce curAnd a izbAndit cu ajutorul regeluiNeapolului, rrrrprinf puternic, ce-lni era duqman.

    - Cunr st: l'acr: spuse Miranda - ci nu ne-au rlpus in ceasulacela?

    - Copilt rnca - rispunse tatdl ei - n-au cutezat,pentru c[ preaera mare rlrirgostcace-mi purta poporul. Antonio ne-a dus pe pun-tea unei corilbii, iar cAnd ne-am aflat la cAteva eghe in largul mi-rii, ne-a silil sr"r e urcim pe o navd mic5, fhri pardme, pAnzXqicatarg, qi ttc-u lsat acolo ca sHpierim, dupl cum ii era g0ndul.lns5 un scttior lc la curtea mea, Gonzalo, om bun la suflet gi caremd iubea, puscsc n taind pe epav5 ap5, merinde, straie qi cdtevacXrli pe can, e prctruiesc nai presus decAt ducatul meu.

    - O, ltlll, cr.:povard trebuie sX-!i fi fost eu pe-atunci? gr6i Mi-randa.- Nu othrrul neu - zise Prospero - erai un mic heruvim care m-aocrotit. Zihtbelul tdu nevinovat m-a fhcut sd pot infrunta nenoro-cirile. Hrattttnc-a [inut pAni ce am tras la lirmul acestei nsule pus-tii, qi de-alrrrrr:i oa mai mare desfbtarepentru mine a fost sd-!i dauinvdldturl, Miranda, iar tu te-ai folosit din plin de indrumdrilemele.

    - Te rrisgrliltcusc[erul, drged tati - spuseMiranda. Acum, ro-gu-te, cart: 'slo pricina pentru care ai stArnit aceastXurtunX?- AflI rrqntlar'*grXi tatdl ei - cd mu{umiti acestei furtuni, vrij-maqii mci, tcgclc Neapolului qi crudul meu frate, au fost aruncalipe ldrmul n't:sloinsuleGlbsuirul ccstca,Prospero qi atinseuqor fiica cu nuiaua sa-fer-

    rnecatX, at cit t:Izu de indatd intr-un somn ad6'nc;cdci duhul Arielchiar atunclsc inld{iq5 inaintea stdpAnului siu, pentru a-i da seamade furtunilli tlc chipul in care se ngrijise de cei aflali pe corabie.$i degi dulrrtt'ilc lmAneau totdeauna nevdzute pentru ochii Miran-dei, Prospltrr rotlrAse cd n-at fi fost pokivit totuqi si-l audd stAndde vorbhr,tt i"rzrluhul eqert (curn i s-ar fi pdrut ei).

  • 8/8/2019 Poestiri Dupa Shakespeare

    5/206

    - Ei, viteazul meu duh - ii zise Prospero lui Ariel - cum !i-aidus la indeplinire insdrcinarea?Ariel ii descrise cu insuflelire furtuna qi spaimgle prin care tre-

    cuseri naufragiafii, qi cum feciorul regelui, Ferdinand, a sdrit celdintAi in valurile mdrii; iar tatilui sXu -a p[rut c[ qi-a zlrit liul celscump nghilit de talazuri.

    - E viu qi nevitdmat - zise Ariel: Se aflX intr-un colf al insulei,stAnd cu bralele incruciqate la piept qi tAnguindu-se anar de pierde-rea regelui, tatdl s5u, pe care il socoteqte necat. Nici un fir de pdrdin cap nu i s-a clintit, iar veqmintcle sale princiare, degi ude leoar-cd de valurile m[rii , arutdmaa noi decAt nainte.

    - E o fapti vrednicX de grijuliul meu Ariel - il liudd Prospero.Adu-l incoace; fiica mea trebuie sX-l vadb pe acest tAndr prin!. Un-de este egele qi fratele meu?

    - I-am l5sat - rdspunse Ariel - ciutAndu-l pe Ferdinand, pe careertrag slabe nidejdi si-l gbseasci, pentru ci l-au vizut pierind. Dinechipajul cordbiei nu lipseqtenimeni, cu toate cd fiecare in parte sesocotegtepe sine singurul scdpat cu via{d; iar[ corabia, deqi nevd-zutd pentru ochii lor, sti neatinsd n port.

    - Ariel - zise Prospero - [i-ai implinit sarcina cu credin!5, insXmai ai de infbptuit ceva.- Mai unceva de infbptuit? spuse Ariel. ingdduie-mi sd-1ia-mintesc, stXpAne,cd mi-ai fbgdduit libertatea. Rogu-te, adu-li a-minte cd !i-am slujit cu vrednicie, nu !i-am indrugat nici o minciu-nI, n-am gregit cu nimica, te-am slujit fXrd sI cArtesc.

    - Ce-mi aud urechile? strigd Prospero. Ai uitat chinurile de carete-am izbhvit? Ai uitat oare de nemernica vrbjitoare Sycorax, caredin pricina vArstei gi a pizmei se irrcovoiase aproape pAnI la pi-mAnt?Unde s- a ndscutea? Hai, spunel

    - in Alger, stipAne zise Ariel.- Aqa sX ie? f[cu Prospero.Trebuie s5-!i povestescde la capdt

    ce-ai fost, deoarece vdd cd nu-[i mai aminteqti. Aceastl vrljitoarerea, Sycorax, din pricina farmecelor ce le lega, prea cumplite pen-tru a fi auzite de urechi omeneqti, a fost alungat6 din Alger qi pIrX-siti aci de marinari; iar pe tine, care erai un duh prea gingaq pentrua-i indeplini ticSloasele-i porunci, te-a intemnilat intr-un copac,unde te-am gbsit gemAnd. De chinul acesta, de-[i aminteqli, te-amizbdviteu .8

    lafld-m[, scumpulmeu stdpAn spuseAriel, ruqinat a gAndulr'f1 r puteasXparh ipsit de recunoqtin!5.MI voi supune oruncilorI t t l t : .

    UI-mi ascultare zise Prospero qi te voi slobozi.Apoi ?i spusece mai are de f[cut qi Ariel se depdrtd, indreptAn-rlrr"sc ntAi citre locul unde-l lisase pe Ferdinand, pe care-l.glsislllnrl pe arbd, stipAnit de aceeaqi ntristare.( ), tln5rul meu gentilom - spuse Ariel cAnd l zFn - te voi luacuriirrd de-aci. Trebuie si fii dus, cum aflu, inaintea domnifei Mi-trrrrrla, I vadd c0t de chipeqeqti. Haide, domnule, urmeaz5-mi.Sjiapoi incepu a cAnta:"Tatdl tXu e-n fund de mare,

    Oasele i sunt mdrgean,Ochii lui, mbrgXritare.Tot ce-n el e pdmintean,Pldtind valurilor vamd,ln scumpeturi se destram5.Prohodeascd-l. easde ceas.

    - Nimfele cu jalnic glas.Ding, dong".Aceastb ciudatd veste despre tatbl sdu pierdut iltrezi grabnic peprin{ din stareade prostire in care cbzuse. Plin de uimire, el urmlsunctul glasului lui Ariel, pAndce acesta l cdlluzi la Prospero qi laMiranda, care st[teau in umbra unui copac mare. Miranda nu maivilzuse pind atunci nici un om afarX de tatil ei.- Miranda - zise Prospero spune-mi ce vezi acolo?,- C), atE- strigd Miranda, nespus de uimitd - negreqit cd acestacsto un duh! Doamnel Cum igi mai rote$teprivirea in juru-i! Cre-tlc-mX, tatX, e o fbpturd tare mlndrX. Nu-i oare duh?- Nu, f'atamea - rispunse tat^dlei - mdnAncdqi doarme qi e in-zestral cu simfuri intocmai ca gi noi. Tanlrul pe care-l vezi se aflapc oorabie. MAhnirea l-a tulburat intrucAtva, altminteri l-ai puteasouoti o fiinli chipegd,$i-a pierdut tovardqii gi rdtdceqte n negtirecl si le dea de urmX.Mireurda, care credea ci toli oamenii au chipuri gAnditoare qilri'rlbi clrunte ca latdl ei, se ardlX incAntat[ de infhliqarea aceluiprin! frurnos qi tAn5r; ar Ferdinand, zdrind o domni!5 atAtde incAn-lrll

  • 8/8/2019 Poestiri Dupa Shakespeare

    6/206

    Ea rispunse cu sfiald ci nu era defel zei16,ci doar o biatdfecioard, i ncepuseocmaisd-ipovesteasc[ espre ine,cAndPros-pero ii curmdvorba. Era cit sepoate de ncAntatvizAndu-i cum sesorb din ochi amAndoi; qi ddduse eamaimpedecd se ndrXgos-tiserdunul de altul (cumspunem oi) de a prima vedere.Dar pen-tru a pune a incercare tatornicia ui Ferdinand,Prospero e hotirisi le ridice in cale cAteva iedici; de aceea, propiindu-se eprin!,ii vorbi cu asprime, nvinuindu-l c[ a venit pe nsuldca scoadd, as-o smulgX e sub stlpAnireaui.- Urmeazi-md ziseel- ili voi inlXnfuigrumazulqi picioarele'Vei bea api demare, e vei hrXnicu solzi depeqte, [ddcini veqtedegi coji deghindl.- Nu - spuseFerdinand- md voi impotrivi sX iu astfel hrdnitpdnd-n clipa cAndvoi da de un wXjmaqmai puternic. $i zicAndacestearase spada.nsX Prospero, luturAndu-qi uiaua ermecati,iI lintui locului aqa el, incAt el nu mai putu facenici o miqcare.Miranda stbrui de zotpe ing[ tathl ei, spunind:- De ce te ar6!iatAtde ipsit de blAndefe? ie-li milX. ati, eu ivoi sta chezlqie.Esteal doileaom pe care-l vid in viala mea,qiimi pare de reabd.- Taci - grili tatil ei - incl un cuvAntde mai rosteqti,voi finevoit sd e pedepsesc,atd! Cum? Iei apbrarea nui tAlhar? Ili in-chipui cd nu se afld pe lume gi alli oameni ot atAt de aleqi,din pri-cin5 cd.l-ai vdzut numaipe el qi pe Caliban.1g spun, ati nesoco-titX,cei mai mulli dintreoameni l intrecpe acest An[r, agacum lintreceel pe Caliban.Vorbele acesteae rosti pentru a pune la incercarestatorniciafiicei sale,darea ispunse:- N[zuinfele mele suntcdt sepoate deumile. Nu rAvnesc efel

    s5vdd un om mai pl5cut a nfiliqare.- Vino, flicdule - ziseProspero rinlului - n-ai nici o putere,trebuieshmi te supui.- lntr-adevHr, u am - recunoscu erdinand;qi neqtiindcXprinmijlocirea nei vrXji i se rbpiseorice putere de a se mpotrivi, fuuimit vdzhndu-se evoit n chip atit de ciudatsd-l urmezepe Pros-pero. Apoi, aruncdndpriviri in urmd-i cdtoeMiranda, pAnl ce opierdu din ochi, qi spuseinsineaui, intrAnddupdProsperon peq'terd: "Simlurile imi sunt robite cu tofirl, ca qi cum ag i prada unuivis; dar ameninl5rile acestuiom gi slXbiciuneace-o simt mi-ar10

    pirea neinsernnaL ace,din temnilamea,agputeamdcaro datbpe .zi s-o vddpe aceastdrumoasd ecioari!"Piosperonu-l lXsXmulti weme pe Ferdinand nchis in chilialui; il scoase urAndafari din pegterb i-i dXdu o insdrcinareane-voioasd,av6ndgrijd s-o asepe fiica sa sd afle la ce muncX rudni-c6'l-a pus.Apoi, pref?icindu-se d seduce n incXperean care u-cra de obicei, i pAndi n taini pe amAndoi.Prospero i poruncise ui Ferdinandsi care cAlivabutuci grei.Deu cum feciorii de crai nu sunt deprinqi cu munci aspre, curAnddupi aceeaMiranda gi gdsi ubitul doborAt e oboseali.- Vai - zise ea - nu te trudi atAt de cumplit! Tatil meu estea-cum adincit in cercetiri le sale,Trei ceasurinSir va sta inigtit aco-lo; mai odihneqte-teufin.- O, scumpamea domnifh, gr:diFerdinand - nu mI incumet!'lrebuie sd-miduc a capit insdrcinarea i apoimd voi odihni.- Daci te agezipugn spuseMiranda: cAtstai,am sd-1i ar eubutucii.La aqa evaFerdinar,rdu se nvoi. ln loc sd-i fie de ajutor,Mi-randa l impiedicl de la lucru, deoarece i incepur5si vorbeasciniar treabamergea oarte ncet.Prospero, are-ihotirAse ui Ferdinandaceasti nsdrcinarenu-mai ca si-i p'un6a incercaredragostea,u se afla dng[ cirlile sale* a$acum iqi inchipuia fiica sa- ci stitea chiar lAngdei, nevXzut,casdprinddcu urechea ot ce-qispun.Ferdinand intrebdcum o cheami,iar eaii spuse, ezviluindu-itotodatd Xastfelcdlcao porirncd traqnicd tatXluiei,Prospero e mu{umi sXzimbeascl la aceastiprimi dovadddeneascultare ati de fiica sa,cdci ficind-o pe Miranda sI se ndr5-gosteascdn chip atAtde neagteptat, rin mijlocirea vr[jilor, nu eramAniatcd gi arati iubirea, uit6nd de supunerea uveniti poruncilorlui. $i iarnqi l asculti cu multi mu$umire pe Ferdinand cuvAntAndindelung qi mdrturisindu-i Mirandei ci o iubegte mai mult decAtpetoate etelepe care e vdzuse n viala lui.Drept rispuns la aceste audeaduse rumuselii ei, care,dupdcum spuneaFerdinand, o inftecea pe a tuturor femeilor din lume,Mirandagrbi:- Nu-mi aduc amintede chipul vreunei femei, nici nu am vdzutvreodatdalli bdrbali in afard de tine, bunul meu prieten, qi descurirpulmeu pXrinte.Cum arati cei de pe alte meleagurinu gtiu,insb, crede-mb, u mi-aq dori nici un alt tovar5g n afarXde tine,

    I11I1tl

    11

  • 8/8/2019 Poestiri Dupa Shakespeare

    7/206

    nici nu poatepldsmui nchipuireameaalt chip afardde-al du, caresi-mi placd.Dar, nobile domn,mi-e teamdcX-mi suntvorbelepreaslobode, i uit depove[ele atilui meu.La aceste orbeProspero Ambiqi cldtind din cap,vrdndparcdsd spun5: Lucrurile merg ntocmai cum mi-am dorit; fiica mea vali reginaNeapolului"$i apoi Ferdinand,cuvdntAndarXqi ndelung gi cu vorbe alesefiindcd tinerii prinli vorbescdupl tiparul cu4ilor - ii spusenepri-hinitei Miranda cI estemogtenitorulcoroanei Neapolului qi cd eava fi regina ui.- O, seniore strig5 ea - sunt o neroadd dpling depreamarebucurie. $ voi risprindedin addnculsufletului meu neprihdnit. 1ivoi fi sofie,de vei voi s[ te cununicu mine.Prospero e nflliqI acuminaintea1or, mpiedicAndu-l eFerdi-nands5-i mullumeascd- No-tr fie teambde nimic, copila mea- zise el - am auzitqi n-cuviinlez tot ce-ai spus. ari tu, Ferdinand,dacdm-am purtat cuprea multd asprime cu tine, ifi voi aduce o bogatd risplatX, ddru-indu-fi-o pe fiica mea. Toatenecazurile ndurateau fost numai n-cercdri a caream supusdragostea oastrXqi pe care e-ati infruntatcu noblele.De aceea, reptdar din parteamea, dobindit cu vred-nicie de ubirea a curat5, a-o pe fiica meaqi sdnu zAmbeqti Andm[ voi fdli ci e mai presusde orice laudd.Apoi, spunAndu-le i mai avea o treabl grabnicd, e ceru sXseaqezegi si stea de vorb6 pdnd se va intoarce el; iar Miranda nupdrudefel ndemnati sX alceasemeneaoruncd.Cind se despdrlide ei, Prospero l chemi pe duhul siu Ariel,carese vi de indatXdinainte-i,ner[bdltor sd-i povesteaschot cefbcusecu fratele lui Prosperoqi cu r.egeleNeapolului. Ariel spuse

    cd i-a l6sat cu minlile aproape dtdcite de grozdvianemaipomeni-telor lucruri pe care-i fbcusesd creaddcX e vbd qi le aud. Cdndostenirdsi tot batd zadmmcpotecile gi sesimlir5 ihnili de foame,el agternudeodatX inainte-leun ospXl spititor, qi apoi - tocmaicAnd sepregiteau sdmXndnce le risiri in fa!d, sub chipul uneiscorpii, o diha4iehulpavb, naripatb, ar bucatelealesepierirXdesub ochii lor. Dupdaceea, predeplina or uluire,aceastd corpieevorbi, amintindu-le de cruzimea ce-o ardtaserdZgonindu-lpeProsperodin ducatul lui gi ldsindu-l pe el qi pe copila sa {e-ogchioapX dpiarX n largul mdrii; le spuse, e asemenea,d aceastaestepricina pentru care sunt sortili sb ndure chinuri.l2

    RcgeleNeapolului$i Antonio, fiatele cel fblarnic, seciiserd deloclreptatea e i-o fbcuseri lui Prospero,qi Ariel il incredinlSpeIt[pAnul s[u cb pociinfa lor porneqtedin inimd, qi ci el insuqi - -dogieraun duh- nu seputea mpiedicade a-i plAnge.-. Atunci adu-i aci, Ariel - grii Prospero.Dacd tu, care egtinuntuiun duh, e simli miqcatde nenorocireaor, pot oareeu, caretunl o tiinfi omeneasci a fel cu ei, si nu mI milostivescde dAn-pll'lAdu-i aci, ute,gingagulmeuAriel.Ariel se ntoarsecurAndcu regele, ar Antonio qi cu b[trAnul(lolrzaloveneaun urma or. Toti aceqtial insoEiseri, rmAndme-Iodiuaceea efireasci,pe care el o cAntasen vdzduh,pentrua-i a-dcnrcnigi a-i aduce n fafa stbpAnului iu. Acest Gonzalo erachiarccl curecu atAta undtate e ngrijise odinioarX aProspero i aibiclrti gi merinde,cind ticilosul Antonio il ldsase e st5pAnul du nvoia valurilor,ca sXpiardpe epavadin largulmdrii.l)urereaqi spaimae buimdciserbntr-atAta imlurile, ncAt nau-l'rugialiinu-l recunoscurd e Prospero.Acestase dddupe fald mailntAibunuluib6hanGonzalo,numindul omul care -a scbpat iala;lnr apoi, fratelesiu qi regeleaflarbqi ei cd el era Prosperocel ne-drcptlfit..(lu lacrimi in ochi qi cuvinte pline de mihnire Eiadevirati c1-Inlil, uzurpitorul mplord fratelui s[u iertarea,ar regele gi mdrtu-dni sincera emu$careentruci il ajutase e Antonio sd-qidea osl'rntclede pe scaunuldomnesc. i Prosperol iert6; ar la stdruinlalor dc a-i da napoiducatul, i spuseegelui Neapolului:

    - $i eu rmun dar pdstratpentru dorirniah - $i, deschizAndul[, i-l ariti pe fiul siu FerdinanducAndqahcu Miranda.Ce-arputea ntrecebucutia tatllui gi a fiului la aceastd ea$tep-tal[ lntAlnire, dnd iecaredin ei i1socotise e celilalt inecat n vAl-loareavalurilor furtunoase?* O, minunel glisui Miranda.Ce mAndre unt ipturile acestea!Ncasr:muititrebuiesi lie lumea n care riiesc agemeneaiinfe!RegeleNeapolului fu hproape a fel de uimit de frumuseleaqil'ormecele e nespus le inereiMiranda,pe cAt useseqi fiul sdu.- Clineesteaceastdati? zise el. Parezeila carcne-adespdrfitginc-aadus ci aolaltd.-- Nu, domnia a - rdspunse erdinand.zimbind,cdnd gi d[duncuma [ tatil siu cdzusen aceeaqi reqealb e careo sdvArqise icl cdndo zbrise ntAiaoardpe Miranda.Este o fbpturbmuritoare,fns[ prin voia nernuritoarea Proniei cereqti,mi-a fost ursitd. Am13

  • 8/8/2019 Poestiri Dupa Shakespeare

    8/206

    ales-o nh-0clipi cAndnu-[i puteamcere ncuviin{area,pirinte almeu' $an{inddnu te mai afli in via[i. E fiica acestuiProspero,"T"-:u'insugi vestitulduce al Milanului, a cbrui faimh ajunsesepT".lu hine, arpe carenu-l vdzusemniciodati pAndacum. Dinmlrnjte luiam rimit o noui viali; mi-a devenital doilea tatil dh-mrnou-rnl-opeaceasti reascumph omniln,- - Aalci secuvinesd iu eu tatil ei - ziseregele.Dar, vai, cAtde ciudatvnsuna dndva trebui si-mi cer ertarede a copila mea!

    . ld oomaivorbim despreasta grei Prospero.Sd nu ne maiamfti^moerimintirile prin care am trecut, devreme ce i s-apuscaPatnchip tat e ricir. ApoiProsperoigi imbrdliqd rateleqi l incredinld ardqide er-tarT |a Ii spusedo Pronie nfeleapti, atotcirmuitoare, ingdduiseca sa lealungatin bietul ui ducatal Milanului, pentruca fiica sasdpoali.msysnicoroanaNeapolului,cici in urma ntAlnirii lor pe"""::.* rnsulipustie,se ntAmplase a fiul regelui s-o ndrigeascipe Miraqda, ,luvintete cestealine de bundtate, ostitede Prospero u gAn-o* :: a'qimblrbXtaratele, l fbcuri pe acesta i se uqineze i sds3 cxiall atAt e mult, incdt vdrsd acrimi amaregi nu fu in staresa scoaHuncuvdnt:iarb bunulbiffan Gonzalo.vdzdnd ceastdm-bucurdtsar.implcare,plAnsegi el gi se rugdca cerul s5-gi eversenanu asupratinereioerechi., Prosperole spuseapoi cI in port se afla, nevdtimath,corabiaror' cu stimarinarii e punte,gi cXel cu fiica sa i va nsofi pe dru-mul sple6ns[n dimineata rmdtoare.- P,Aneatunci ase et - impbrli1i cu noi prinzul slrdc[cios pectue nl'l ing[duiebiata meapegterX;ar pentru a vX trecepl5cutseara'v[ voispunepovesteavielii mele, din prirna clipd cAndampus?lcl-oruIpeaceastdnsuli pustie.. 'uli aceeal chemdpe Calibanca si le preg[teasc[cevade-a-t: g^tltqisi dereticeprin peqterd.Oamenii rlmaserd ncremenili:e lruati$areasllbatici, de frptura ciudati a acestuimonstrucarqlcum^le puse rospero)era singurul slujitor pe care Prospero laveanpreaimalui.. louin,.caducelesd pdriseasci nsula, l slobozi pe Ariel dinslujba3u, prenuueabucurie a acestuimic qi vioi spiridugcare,oe$l se urtasea un slujitor credinciosal stipAnuluii sdu, usesetotdeaqxudornic d sebucurede o deplind ibertate,sdhoindreascd

    t4

    L

    nestingheritprin vdzduh,ca o pasire silbaticd, pe sub copacii ceiverzi,printrepoamegustoase i flori cu mireasmd ulce.- Poznaqulmeu Ariel - ii spuseProspero piriduqului ui cdnd iddrui libertatea ili voi ducedorul, totugi li vei cdplta libertatea.- l1i mullumesc,scumpulmeu stipin - ziseAriel - insd ngd-.duie-mi,nainte dea-(i ua rdmasbun de a credinciosul iu duh,sXinso[esc u vAnturiprielnice corabiavoastrd n diumul ei cltre ca-sd;gi apoi, stipdne,cAndvoi fi liber, ce rai voios voi duce!$i Ariel cAntiacest ermecitor cAntec:'?oposescdin floare-n loare,Ca albina! Catscipare,De-audstriga, n cicoare;

    $i pe ilieci cilare,Urmezvaracdlitoare!Ce bine e sub amuta-nflori td!M-aqteaptd viali atAtde fericitd!"Prosperongropdapoi adAncn plmdnt cir[ile salede nviliturivrdjitoregti qi nuiaua ermecatX, eoarece ra hotdrAtsi nu se maifoloseascd iciodatdde qtiinlasa magic5.Acum, dupi ce-qi nvin-seseastf'el rXjmagiiqi se mpicasecu fratelesduqi cu regeleNea-polului, nu mii rimdneanimic pentrua-i intregi fericirea,decAtdea-qi vedea arXqiara unde senXscuse, e a-qi ua in stdpdnire uca-tul gi de a fi martorul'fericiteinunfi a fiicei salecu prinful Ferdi-nand,pe care egelespuse b o va prdznuicu marestrdlucirede n-dati ce vor sosi a Neapole.CurAndajunseri"acolo, upd o cdlbto-rie plicutS, subprivegherea uhului cel bun, Ariel.

    il11rI

    llll1

    l

  • 8/8/2019 Poestiri Dupa Shakespeare

    9/206

    i

    lli Visul unei nopgide vurdEra pe vremuri in celatea Atenei o lege care dddea cetXlenilorsIi puterea de a-qi sili fiicele sd se mdrite cu cine le era pdrinlilor

    pe plac; dacd o f iicI se mpotrivea sX a de sot pe blrbatul pe carei-l alesese atil ei, legea il imputernicea pe acesta sX cear[ ca fiicalui sX ie pedepsitd cu moart ea..Dar, cum pdrin{ii nu dorgsc preaadeseamoartea propriilor lor fiice, chiar de se intAmpl5 si se do-vedeascd uneori cam inddrXtnice, legea aceea eta arareori sau ni-ciodatd folositd, cu toate cd se iveau poate destule prilejuri in caretinerele din cetate sd fie ameninlate de cdtre pdrinfii lor cu apli-careaei.S-a ntimplat insi odatXca un bdtrAn, pe nunle Egeus, si se n-filiqeze intr-adevdr dinaintea lui Teseu (care cdrmuia pe atunciAtena), ca sb se plAngb de frica lui, Hermia, clreia ii poruncise sdse mdrite cu Demetrius - un tAndr dintr-o familie atenianl de neamales, Aceasta nu voia sd se supund,fiindcd iubea pe un alt tAndr a-tenian, numit Lysander. Egeus ceru lui Teseu si-i faci dreptate qisXpund in aplicare aceasti crudd lege impotriva fiicei sale.Ilermia cdutd sXse dezvinovdleasci pentru nesupunereaei, spu-nAnd ci Demetrius iqi mirturisise mai inainte dragostea pentruscumpa ei prietend Helena, care il iubea pe Demetrius ca o nebun6;ins[ acest temei cinstit, cu care Flermia se apdra de neindeplinireaporuncii tatSlui ei, nu-l miqci pe asprul Egeus.

    Teseu,cu toate c[ era un cArmuitor cu suf]et mare gi milostiv, nuavea puterea de a strlmuta legile lirii sale. De aceea nu fu in starede altceva decdt s5-i dea Hermiei un rlgaz de patru zile, pentru a olXsa si chibzuiascd; dacX a cap[tul acestorpatru zile tot nu va voisX-l a de so! pe Demetrius, urma sd fie pedepsitl cu moartea.

    DupX ce plecl de la duce, Hermia se duse a iubitul ei Lysan-clor, i spuse n ce primejdie se afl5 qi ci trebuie ori s5-9i a gindul16

    de la el qi sd se mbrite cu Demetrius, ori sd-gi piardl viala peste pa-tru zile.Lysander fu nespus de mAhnit auzind astf'elde vegti, insHamin-tindu-qi cd are o mdtuqX care locuiegte la oarecare depirtare cleAtena gi cd in oraqul unde triieqte ealegea aceea crudd nu poate sIsc abatdasupra Hermiei, neavAndputere dincolo de ziclurile cetltii,ii propuse 'eteisd plece pe furig din casap5rinteasci chiar in noap-lca aceea gi sd meargX impreun[ cu el la mXtuqa lui, unde se vorcununa.- Ne vom intAlni - spuse Lysander - in pidurea care se afld lacAtevamile de oraq, n dumbrava minunati unde de atAteaod ne-amplimbat impreuni cu Helena, in plhcuta lund a lui mai.llernria incuviinld bucuroasd planul lui, gi taina fugii ce-o pu-

    nca la cale nu o impdrtdqi decdt prietenei sale Helena. Helena (f'e-cioarele sdvdrqesc desea esocotinle din dragoste),cu totul lipsitXde suflet, se hotiri s5-i dezvdluie taina lui Demetrius - deqi nu preanddljdui sX ragd vreun folos de pe urma acestei trddXri, afenl doarde biata mingAiere de a-l urma pe necredinciosul ei iubit in pXdure.$tia.prea bine cd Demetrius se va duce acolo, in urmdrirea Her-I]uel.

    Pddurea n care Lysander gi Hermia hoi[rAserh si se ntAlneascXera locul cel mai drag al micilor fiinle cunoscute sub numele de"'zin'.Oberon, craiul, qi Titania, crdiasa zilnelor, cu intregul lor alaidiafan de curteni petreceau in aceastd pidure in tiecare miez d.enoapte.Din pdcate, tocmai atunci se iscase o neinlelegere intre craiulcel mic qi crdiasa zAnelor; nu mai petreceau la fel la lumina lunii,pe umbroaselepoteci ale pidurii, ci se certau pAndce toate firavele

    duhuri se strecurau n cupele de ghindd qi se ascundeauacolo deloamd.Pricina acestei nefericite cerle era impotrivirea 'fitaniei de a-itldrui lui Oberon pe un mic orfan, a c5rui mamX fusese prietena ei;la moarteaacesteia,cr[iasa zdnelor furase copilul de la doica lui gi-lcroscusen codru.in noaptea n care ndrdgostilii urmau si se intAlneascXn pd-dure, fitania, plimbAndu-se nsoliti de cAtevadin doamnele ei deonoare,se ntAlni cu Oberon qi cu suita sa de duhuri.- NeplScut5 ntAlnire pentru tine sub razele unii, trutaqi TitaniagrXi craiul zinelor.

    I I7

  • 8/8/2019 Poestiri Dupa Shakespeare

    10/206

    1l

    Crdiasal infruntd:- Cum, gelosuleOberon, u eqti?ZineIor, s[ zburdmde aici!M-am legatcu urdm0ntsdnu stauo clipX n tovdriqia ui.- Zdboveqte ulin, pripitd zdnd spuseOberon- nu sunt euoaredomnul tiu? De ce-l supird Titania pe Oberonal ei?Db-milpemicul tEuorfan sd-mi ie paj.- Fii pe pace! dspunse rdiasa,Cu ntreaga a impdrXliede du-huri n-o sdmil cumperipe biiefagulacesta.Apoi pleaci, lisAndu-lpe stipAnulei cuprinsde cumpliti mA_nie.- Prpabine,vezi-[i de drumul iu - ziseOberon dar naintederdsdritulzorrlor e voi pedepsi entru ignirea cemi-ai adus!Oberonkimise apoidupdPuck, celmai de seamdavorit al sXugi sfetnicului tainic.Puck (sau,cum i se mai spunea Ateodatd, obin cel inimos)eraun spiriduqgiretqi qugubXf evoie-mare, are icea tot soiul dendzbitii caraghioaseprin sateledin imprejurimi. Uneori intra prinincdperile unde era linut laptele qi dijmuia smAntAna; lteori, pli-pAndqi aeriancum era, ntra in vreun putinei qi cAttimp fbceafelde fel de ghidugiiacolo,pas sI mai preschimbe ospodinaaptelein unt, oricAts-ar i cdznit.Nici flbciilor din satnu le mergeamaibine - ori de cAteori ii veneachef lui Puck sb rebiluiasci prin ca-zanul de aramdunde se pregdteaberea,aceasta e stricanumai_decdt.Dacd seadunau umvamai mulli vecini ca sdbbaun p5hbrelin tihnd,Puck sirea in canacu berg in chip de rac fiert, iar cdndvreo cumitri bdtrdioari duceacana a gurd,o ciupeade buze qivirsa bundtatede bere pe bdrbia ei zbircitd,; ar cAndbitrdna seapuca d e depene ecinilor o poveste risti qi nfricogdtoare, ucktrlgea de sub eascdunaqulu trei picioareqi biatablbuli se dddeade-adura; atunci,b5tanele fiecare se prbpddeau e rAs gi fbceauhazde ea, urAndu-se X-nviafa or nu aupetrecutmai bine.- Vino-ncoace,Puck- zise Oberonacestuimic qi veselhoinaral noplii - adu-mi loareacdreia ecioarelei spun lubire degarli,'.Suculacestei loricele purpurii, pus pe pleoapele elor caredorm,ii face,cdnd setrezesc,sI-qi piarddminlile de dragul celei dintAifhpturi asupra 6reia e cadochii. Voi picuraun stropdin sucul a-cestei loricele pe pleoapeleTitaniei mele,cdndva fi cufundatdnsomn; ar cAnd va deschideochii, se va indrdgosti de cea dintAifdpturl pe careo va zdrt,chiar de va fi leu sauurs.maimutd sco_ditoaresaumaimuloi fioros, ar inainte de a-i lua aceastiwajd de18

    pe ochi, cdci am puterea s-o fac prin mijlocirea unui descAntecpet:rrrc-l qtiu, o voi sili sd-mi dea blielaqul acela, ca sd-mi fre paj.

    Puck, vegnic gata de boroboafe, fu peste mdsurb de inc6ntat delcnghiul pus la cale de cbtre stdpAnul sbu gi o zbughi pe datd sbcirule floarea. Oberon, in vreme ce aqtepta ntoarcerea lui Puck, iiztrri pe Demetrius Qi Helena intrAnd in pddure. Apoi il auzi pel)cmetrius arundAndu-i grele mustrdri Helenei fiindci il urmeazi.l)upX multe cuvinte aspre rostite de el qi biAnde rugdminfi din par-lr-:a lelenei, care ii tot amintea iubirea ce i-o ar5tase ei alt5datd,prt:cum gi rndrturiile sale de credinli statornicd, Demetrius o l5sd(dupi cum spuse singur) pradd fiarelor silbatice, iar ea alergi dupitJAnsul At o trineaupicioarele.Craiul zAnelor, care era totdeauna prietenos fald de ader'Sraiiiindrdgosti{i, simli c[ i se rupe inima de mila Flelenei gi, se preapoate - dacd ar fi sd-l credem pe Lysander, care spusese cd obiq-nuiau s[ se plimbe sub lumina lunii in pddurea aceea mbietoare -ca Oberon s-o fi vizut pe Helena in zilele fericite, cdnd erd iubitdde Demetrius. Dar, oricum ar fi stat lucrurile, cAnd Puck se intoar-se cu floricica aceeapu{purie, Oberon ii spuse avoritului s5u:

    - Ia cAteva petale din aceastd loare; adineauri a fost pe aci o a-tenianXplind de vino-ncoace, indrdgostitd de un tdndr care nici n-obdga-n seam5. Dacd-l afli dormind, picurl-i in ochi cAliva stropidin aceast5 icoare de dragoste, nsX caut5 sX aci asta cAnd fata e inpreajma lui, aga el, incAt cea dintAi fhpturX pe care o zdregte cdndse va trezi si fie aceasti tAndr5urgisitd. ll vei cunoagte dupd imbrd-cimintea ateniandpe care o poartd.

    Puck figddui sd duch la capit aceastX reabd, cu multi iscusin{d,iar Oberon se duse, nebdgat de seam5, n dumbrava unde Titania sepregdtea sd se culce. Frumosu-i culcuq era o movild unde creqteaucimbrul silbatic, ciubolica-cucului qi gingaqe violete, sub un pologde caprifoliu, trandafiri qi rlsur5. Acolo dormea Titania o buniparte din noapte, acoperitd doar de pielea smXlpit[ a unui qalpe - oinvelitoare cam mic5, dar numai buni pentru o zdnd,.

    O g{si impdrlind supuselor sale porunci cum si-qi pelreaci vre-mea cAt va dormi ea.- CAteva dintre voi - gldsui mbria sa - trebuie sd omoarezile din mugurii de trandafir, iar citeva sd poarte rdzboi futfi

    tF'l{t

    DAlt 'lpenhu aripile 1or de piele, din care sb facem haine elfilor; 1+ r" ; rta ;rdqi si stea de veghe, ca nu cumva gdldgioasa bufnigd. carfl se 1 !.:;tfl

  • 8/8/2019 Poestiri Dupa Shakespeare

    11/206

    guie noapte de noapte, sd se apropie de mine. Dar mai intAi cAntali-mica sd adorm.

    Atunci zdneTencepurd sX ngAne acest cantec:"$erpi pestrili, crestate imbi,Ghem de spini, sd nu te plimbi;Vienni, qopArle, oti plecali,Criiasa nlo tulburali.Filomeli, cAntI-n zbor,Dulce cdnti: somn u$or,Somn uqor, somn uqor!Duc[-se-n ticeri descAntul,S5-i c6ntIm domnilei cAntul:

    ,. Noapte bunX,somn uqor!"'CAnd zAnele zbutird s5-qi adoarm5 crliasa cu acest dulce cAn-tec de leagin, o ldsarXpentru a duce la indeplinire insemnatele po-

    runci pe care le ddduse ea. Atunci Oberon se apropie tiptil de Ii-tania sa qi-i picurb pe pleoape cAliva stropi din licoarea aceea dedragosle" punAnd:"Ce-oi zdn ctnd te trezegti,Cu mult foc sd ndrXgeqti".

    Dar sd ne intoarcem la Hermia, care fugise din casa atilui ei innoaptea aceea,ca si scape de moartea ce-i era hdrdzitd. iindci nuvoia si se cunune cu Demetrius. CAnd intri in pldure, il gdsi pescumpulei LysancJqr gteptAnd-o.a s-o cilXuzeascl a mbtuga a.insd, cAnd ajunse n inima pddurii, Ilernria se simli atAt de ostenit[,incAt l.ysander, nespus de grijuliu fatd de scumpa ui aleas5,care-gidbvedise simlXmintele primejduindu-gi viala de dragul lui, o con-vinse sd se odihneascdpAni in zori pe o movild acoperiti de muqchim5t5sos, ar el se ntinse pe pdmAnt, la cA{iva paqi de ea, gi amdn-doi cizurd intr-un somn adAnc. Acolo furl gXsili de Puck, care, v[-zdnd un tAndr chipeg, adormit, qi bdgAnd de seamd cX veqmintelelui erau croite dupl portul atenian, gi cd in preajma lui dormea o fatddr6gdlaqd, gAndi ci aceqtia trebuie sd fie fecioara atenian[ qi dis-preluitorul ei iubit, in cdutarea clrora il trimisese Oberon. Puck iqifbcu, binein{eles, socoteala c5, de weme ce erau al5turi doar ei doi,ea va fi cea dintAi fipturd pe care tdndrul o vaziln cAnd se vaiezi.Astfel, lird multi zdbavd,,urnd pulin din sucul floricelei purpuriiin ochii lui Lysander. Se nimeri insX ca Helena s[ treacd pe acolo,aqa c5,.in locul Hermiei, ea fu cea dintAi flpturd care-i rXsdri ina-inte lui l-ysander, cAnd acesta deschise ochii; qi, oricAt ar fi de

    jzo

    rfucLezut, raja aceeade iubire era alit de puternicX, incAt toatXrh'irgostea ui pentru Hermia pieri intr-o clipitd qi Lysander o indr5-1ripc Flelena.l)e i-ar fi cdzut ochii pe Hermia cAnd s-ar fi trezit, boroboalasirvirrqitb de Puck n-ar fi'avut nici o urmare, liindcl Lysander o iu-llrrirpc credincioasa sa Hermia cum nu se poate mai mult. Insd, aqa,bic:lului l.ysander nici cb i seputea intAmpla o nenorocire mai rnarerlcoll s[ fie silit de-o vrajl a zAnelors-o uite pe iubita lui qi si aler-ge dupH altd fatd, lisdnd-o pe Hermia adormitd, singurl in inimapiulurii, n putereanoplii.

    Iati cum se ntAmpl6 ndpasta:Helena, dupd cum v-am spus mai inainte, se strdduia sb in5 pasr:u l)emetrius, din clipa in care acesta fugise cu atAta cruzime deca; dar curdnd se didu bltutd in aceasti intrecere inegal5, flindc5,rlup5 cum se gtie, bdrbagii sunt alergitori mai buni decAt femeile.

    l'ostc pu{ind.vreme, Helena il pierdu din ochi pe Demetrius gi, cumrirlXcea fl neqtire, deznXddjduiti qi abdtutl, ajunse in locul undetlormea Lysander.

    - Vai - strigi ea - ia15-l pe Lysander eum zace la pimnnt! Eoare mort sau adormit?Apoi, atingAndu-l uqor pe umir, ii grii astf'el:- Bunul meu prieten, de egti n vialX trezegte-telLa vorbele acestea, ysander deschiseochii qi. cum vraja aceea

    incepu sX-qi arate inrAurirea, ii rosti^pe dati cuvinte de dragoste Eidc admiralie, cu totul nelalocul lor. Ii spuse cI o intrece pe Hermiain frumuse{e,pe cAt ntrece o porumbilX pe un corb, qi ci ar trece Eiprin foc de dragul unei vorbe dulci de a ei; qi multe alte asemeneacuvinte de dragoste. Helena, qtiind ci Lysander era iubitul prie-lcnei sale Hennia, gi cX se legase cu sfinlenie sI se cunune cu ea,lu cuprinsd de o furie fdrd seamdn cAnd l auzi vorbindu-i in l'elulirccsta.Ea g1ndea,qi pe bunl dreptate, cd Lysander iqi r3de de ea.- Doamne - spuse ea - de ce m-am mai n[scut, ca sd fiu deocara qi batjocura oriqicui?! Nu-i de ajuns oare, inere gentilom, cdnu am parte nici mdcar de o privire duioasi sau un cuvAnt bun dela Demetrius? Mai lipsea acum ca qi dumneata sE-!i bali joc dernine qi si te prefaci cd-mi cauli iubirea! Te socotearn un gentilomcu o fire mai aleasd,Lysander.Rostind acestevorbe pline de mAnie, o luI la fugX, qi Lysanderporni dup[ ea, uitAnd cu desdvdrgire de scumpa lui Hermia, carerlmase acolo, dormind.

    ) |

  • 8/8/2019 Poestiri Dupa Shakespeare

    12/206

    CAnd se degteptd, Hermia iqi dddu seama ci e singurb $i, cu-prinsd de o spaimX cumpliti, o porni razna prin pddure, neqtiind ces-a intAmplat cu Lysander qi unde ar putea si-l gdseascl. Intre timpDemetrius, tot cXutAndu-i n zadai pe Hermia gi pe rivalul sdu Ly-sander, osteni de atAta alergiturl qi adormi adAnc. n vreme ce dor-mea, el fu vdzut de Oberon care, din cAteva ntrebdri puse ui Pgck,aflase cd acesta turnase sucul vrbjit al dragostei peste pleoapelealtei fiinfe decAt cea cireia ii fuseseursit; iar acum, dAnd peste cella care se gAndise ntAi, atinse cu licoarea de dragoste pleoapele luiDemetrius, care dormea, gi tAnirul se trezi pe dati. Dar cea dintdifEpturl pe care o zdri fu Helena qi el * intocmai ca Lysander -incepu s5.i facd infocate spovedanii de dragoste, cAnd chiar inclipa aceea se ivi Lysander, urmat de l{ermia (din pricina neferi-citei greqeli a lui Puck, acum sosise Andul Hermiei sI alerge dupdiubitul ei). Aqa c X Lysander qi Demetrius, inrAurili de aceeagipu-ternici waj6, ciutard care mai de care sb facd mdrturisiri de dra-goste Helenei.InmXrmwitb, Helena socoti ci Demetrius qi Lysander, ba qi scum-pa ei prietend de altidat5, Hermia, se infeleseserd cu tolii sd facdhazpe seama i.

    Hermia era la fel de miratl ca qi Helena qi nu pricepea de ceLysander qi Demetrius, care mai inainte o iubiserX amAndoi, erauacum indrbgosti{i de Helena; dar Hermiei, povestea nu-i pdrea de-loc o glum5.Tinerele, care pAnb atunci fuseserl cele mai nedespbrlite prie-tene, ncepurd si-qi arunce vorbe grele.

    - Rdutdcioasd Hermia - grdi Helena - tu l-ai indemnat pe Ly-sander sI mb incdnte cu laude preticute. Iar pe celdlalt adorator altXu, Demetrius, care aproape cd nid dddea a o parte cu piciorul dincalea lui, nu l-ai pus tu oare sd md numeascd zei\d, nimf5, co-moard, fbpturi neasemuitX, cereascd?El, care nu md poate suf'eri,nu mi-ar vorbi astfel, de nu l-ai fi indemnat tu, ca sd md facd deocar[. Riutdcioasi Hermia, si te aldturi b5rbalilor ca s-o batjoco-reqti pe sdrmana ta prietenb! Ai uitat de prietenia noastrd din vre-mea gcolii? De cAte ori, Hermia, n-am sta t noi doud pe aceeaqipernd, cAntAnd acelaqi cdntec, cu acele noastre brodAnd aceeaqif loare, amAndou[ aplecalepe acelaqigherghef,crescAndmereuimpreund, ca un cireq ingembnat, abia deosebindu-ne una de alta?!Flermia, nu-i prietenesc din partea ta, nu-i vrednic de o fecioard sdte alituri bbrbalilor, pentru a-!i bate joc de sbrmana a prieteni!22

    .- Sunt uluitl de cuvintele tale p5timaqe - zise Flermia. Nu euirri bat oc de tine, separe c[ tu eqti aceeacare-[i rAzi de mine.

    - A;o, aqa,spune mai departe- seplAnse arXqi Helena - pref6-tecii oqti serioas5qi strAmbi-te la mine cAnd n5 intorc cu spatele;a-poi lXce{i-vd sefl}necu ochiul Ei petrecefi pe socotealamea! Dacdrrli avea o fIrAmX de milX, indurare sau bund-cuviin{d, nu m-a!iclrinuiastf 'el.

    ln vreme ce Helena qi Hermia igi aruncau asemenea vorbe mA-ttioasc,Demetrius qi Lysander le pXrdsird,ducAndu-sesX se lupteirrlr-un ascunzigai pidurii, pentru dragosteaHelenei.(lAnd iqi dldurd seama cI cei doi gentilomi le-au pXrdsit, f-etelesc clespdrlirXqi pribegird iard prin pidure, islovite, in ciutareaiuhil i lor or.

    Dc indat5 ce plecard de acolo, craiul zAnelor, care, mpreund cuI'uck, ascultase erturile or, ii spusespiriduqului:- IatX unde a dus nepriceperea ta, Puck. Sau ai fdcut-o cumvarl inadins?

    - Crede-md, o, crai al umbrelor! rlspunse Puck. A fost numai ogrcqeal5.Nu mi-ai spus c5-l voi recunoaqte pe tAnXr dupd straielesalc ateniene? Dar ori cum ar fi, nu-m i pare riu cX s-a intAmplatirr;a, iindcX socot ci sfada or ne va fhce sdpclreccnr le minune.- Ai auzit - spuseOberon - cX Demetrius gi-Lysander s-au dussh caute un loc potrivit ca sI se lupte intre ei! If poruncesc sI a-liirni deasupra noplii un vdl de negurd deas[ qi sX-i rdtdceqti pe cd-rirrilc pldurii pe aceEtigdlcevitori indrigostili, ca si nu fie in stareslt dea unul de altul. Imitd cAnd glasul unuia, cAnd al altuia, gi cuvorbe ustur[toare stArneqte-iqi fX-i si te urmeze, incredinlafi cdaud vocea rivalului. Vezi sd nu-i laqi, pAnd vor ti atAt de ostenili,incit si nu mai poatl face un pas, iar cdnd vei vedea cd dormhuqtean,picurX sucul celeilalte flori peste pleoapele lui l-ysander.( llnd el se va trezi va uita de dragostea sa cea nouX pentru Helenarii se va iritoarce iar la Hermia. $i-atunci, aceste doud frumoaselinere vor putea fi fericite fiecare cu tAn5rul pe care-l iubeqte, qi-qivor inchipui cX toate cele petrecute n-au fost decAt un vis urAt. Nuzirbovi o alipd Puck, iarX eu m[ voi duce sX vdd ce dragoste qi-agirsi lTitania mca.'Iitania rnai dormea, qi Oberon, vizAnd in apropierea ei un ldrancarredormea qi el, se intreb5: "Asta sd fie preacredincibsul iubit al'l'itanieimele?" $i aqezAnd cIpSlAnXde mdgarpestecapul fXranu-lui, ea se potrivca atAt de bine, de pa rcYai-ar i crescut pe umeri.

    L-)

  • 8/8/2019 Poestiri Dupa Shakespeare

    13/206

    Deqi Oberon i pusese dpdfAna e mdgarcu multd grijd, fdranulsetrezi qi, ridicAndu-se,hrX sb aibi habar ce-i idcuseOberon,se n-dreapt[ spredumbrava ndedormeacrdiasa dnelor.-- O! Ce ngermi-a fost dat sd vldl strigXTitania, cAnddeschiseochii qi,wXjitd de sucul loricelei purpurii, l intreabl; Eqti a fel deinfeleptpe cdt eqti derf,rumos?- Pii, de, cucoani - spusenerodul- inlelepciunea e care amnevoie ca sX es din pddurea stamie mi-e deajuns.- Nrr-F dori si ieqi din pidure - grXicrdiasa, obiti dedragoste.Nu sunt un duh de rdnd. Te iubesc,vino cu mine, gi toli supugiimei tevor sluji.Chemd apoi patru din sluiitorii sii, care se numeauFloare deMazdre, Pdnzd de P5ianjen, Molie gi SdniAnli de Muqtar, qi lespuse:, - Sluji!-l pe acestncAntitor gentilom;aflafi-vdprin preajmi-icdndsepreumbldqi zbenguili-vdsub ochii lui, hrdnili-l cu struguriqi caiseqi furali pentruel sdculelele e miereale albinelor.Haide,stai Angdmine - spuseTitania tbranului gi lasd-m[ sbmd joc cudrdgilaqii tdi obraji pdroqi, rumosul meumlgar! $i sd.sXrutminu-natele ale urechimari qi cl5pduge, ucuria nimii mele!- Unde-i Floare de Mazfue? ntreabd 5ranulcu cap de mdgar,fbrb a lua preamult in seami vorbeledrdgdstoase le-crdiesei d-nelor, nsd oartemAndru e noii sdi slujitori.- Aici, domnia-ta zice micuta Floare deMazdre.- Scarpin[-md n cap grli lXranul.Unde-i Pinzd dePfianjen?- Aici, domnule spusePAnzd e Pdianjen.- Bunul meu domnPAnzI de Pbianjen spusen[tdrdul - ucidebondarul roqu din vArful ciulinului de colo; qi bunul meu domnPAnzdde Pdianjen,adu-mi sdculelul cu miere. Si nu pierzi preamultd vreme cu treabaasta, nvArtindu-te hrd rost, domnulePdnzd,de Pdianjen,qi ia seama d nu se spargX lcule{ul cu miere; mi-arpdrea du sX e mAnjeqticu miere peste ot. Unde e SImAnla deMuqtar?- Aici, domnia a - zise Sdmdnld e Muqtar.Care-li estevoia?- Nimic alt - spuse Anlrul - decdt si-i ajuli domnului Floarede Mazdre a scdrpinat; rebuie si md duc la un bdrbier,domnuleSdmAnJde Muqtar, iindcXsocotcXsuntal naibii deplros pe fa!d.- Iubitul meu - gldsuicrliasa - ce vrei si mdnAnci? oi trimitepe o zdndcttezdtoare d cautecomoaraveverilelor qi sX-!i aducdvreocAteva lunenoi.24

    Mai curAndag pofti la un pumn de mazdreuscat6 vorbilf,lrrrul,care,o dati cu capul ui de mdgar,cipltase qi gusturidenrllp.ur'.)ar, rogu-te,sd nu md tulburenici unul din supuqii di,llirrrlcir mdegAnd d ragun pui desomn.f)ormi dard- spusecrXiasa iar eu te voi legdna n brafeleurr'lc, ), cAtdemult te ubesc!CAtdemult te ador!('iincl l vXzucraiul zdnelorpe {Xrandormind n brafelecrlieseis1111:,o apropiede Titania qi o mustrl pentrucd-qi d[ruieqtedra-poslca nuimdgar.'l'itanianu fu in stare si tiglduiasci, de weme ce [dranuldor-rrrcrchiar n braleleei, pe capul ui de migar purtdndo cununddelkrri mpletitlde ea.l)upX de Oberono neclji cAtIva vreme, i ceru ardgibdielaqulorlun, ar criiasa,ru5ina1"5i a fost descoperitide citre domnul qir.tllpinulei nu noul ei f'avorit,nu cutezd [ -i stea mpotrivI.I)upXce OberoncXpdti b6ielaqul a care AvniseatAtavreme,nt' llcu milb de stareaalnici in care prin gluma ui - o adusesepc'l'itania, qi arunc[ cAteva iclturi din sucul celeilalte lori inoclrii ei, iar crliasa zAnelorqi veni pe datb n simliri qi se minundrlc rltdcirea ei, scArbindu-secum a vedereaacelei nemaiintilnitedihXnii.Oberon ud de asemeneadpi{Anade migar de pe umerii ldra-rruluiqi-l lisX s5-gisfArgeascdirotealacu scifhrlia lui cea ade-vtrratIpe umcri.Oberonqi Titaniasa fiind acum pe depli n mpbcagi, raiul iiin;ird povesteandrdgostililor gi certurile or din miez de noapte,iur ea hotlri sd se ducd cu el qi sd vadi impreundsfhrEitulpdJa-nii lor.Cr6iasagi craiul zdnelor i glsiri pe indrdgostilt qi pe frumoa-scle or alesenu preadeparleunii de allii, dormindpe un petic deiarbi. Puck ca sd-qi acdiertatdgreqeala izbutise,dAndu-gioa[5silinla, si-i adunepe tofi laolalti, fbrdsdgtieunul de celdlalt,gi culeaculpe care -l didusecraiul zdnelorndepXrtaseu grijd vraja depc ochii lui Lysander.Hermia se trezi 'ceadintAi qi, vlzdndu-l pe Lysander al ei cIdoarmeatAtde aproape, e uitd la el Ei se minund de ciudata uinestatornicie. ysanderdeschise i el ochii curAndqi, vbz0nd-opescumpa ui Hermia, fu iarbqistdpAn e minlile sale,pe carevraialui Oberon le intunecase. datl cu ele gi rec[pitd qi dragostea apentruHermia. ncepurl sd-rgi ovesteascdot ce pltimiserd in tim-

    25

  • 8/8/2019 Poestiri Dupa Shakespeare

    14/206

    pul nop{ii, intrebAndu-se acXaceste ucruri se petrecuseri aievea,sau dacdnu cumva avuseserl amAndoiacclaqivis introrltor.

    in clipa aceease trezird 9i Helena cu f)emetrius, 6i curn un soirrndulce domolise sufletul tulburat qi mlniat al l.lclenci, ea ascultl cuincAntaremdrturisirile de dragostepe carc Jcmetrius incri i lc rnaif-bcea i, spre mirarea gi bucuria ei, ?,si ldu sealn;rcI erau pornitedin inim[.

    C'ele doui frumoase l'ete care rlticcau prin noapto, nemaif-rindacum potrivnice, legarl iarXqio prictenie adevlrat[. 'foatc vorbeleasprepe care qi le aruncaseri furl uitatc, qi eie se stituiri ?n iniEtece era mai in{elept de fbcut in starea lor. llotlrlrd ca Denretrius,care gi luase acum cu totul gAndulde la llt:rmia, s5-l nduplece petatil acesteia sd ridice cruda pedeapsd cu moartea, ce . usesehotXrAt5 mpotriva ei. Demctrius se pregltea si sc ntoarcd la Atcnacu acastprietenesc!e1,cAnd didu pestc Egcus, tatll }lernriei, um-blind prin pidure pe urnele liicei sale fugite de acasir.CAnd Egeus afl[ ci Demetrius nu mai r/rea s-o ia de sotie pefiica lui, nu se mai impotrivi cununit:i acesteiacu l-ysander, el iqidldu incuviin{area ca sI faci nunta pestepatru zilc: chiar in ziuain care Hermia tuseseosAnditXsi-;i piardi viaia. CAt clespre Ie-lena, ea se nvoi bucuroasl ca n aceeaqi i sd se mlrite cu iubitul giacum credinciosul i Denrelrius.Craiul qi criiasa zineTor,carc fuseserl marlori ncvlzu{i ariaccs-tei implcdri, iar acum vcdcau sfirr;itul lrricit al poveqtii indrlgos-tifilor implinit prin bun5voinla ui Obcron, se arltarXatlt ilc incdn-ta{i, incAt acesteblAnde cluhuri se hotlrArii a sdrbltori nun{ilc carcse apropiau prin desfbt5ri qi petreceri pc tot intinsul inrpiir5liei zA-nelor.

    $i acum, dacl se afld vrcunii pr: carc -a suphrataceastX ovestecu zdne qi nXzbAtii,udecAnd-ode nccrezut,n-au dccit si-qi inchi-puie cd au lbsl adormili qi c[ toatc acestep5lanii n-au lirst decitvedenii ambgitoare apirute in vis; qi n[dljduiesc cii nici unul clincititorii mei nu va fi atAtde nesocotit, ncit si se sim15 ignit cle unvis fermecdtordintr-o noaptode vard.

    Povestede iurnd

    Lcontes, egele Siciliei, qi regina lui, frumoasaqi virtuoasa Her-rrriorra, rhiau odinioarr5 n cea nrai desXvA rqitXnlelegere. AtAt deIcrit'il e.ra eontes n dragosteasa pentru aceasti doarnnX ErI sea-rruin, nc6t socoteacH nu i-a mai rlmas nici o dorin{d neimpliniti,rrlirl ir loar cX uneoriar 1i dorit si-l mai vadl o dati qi sI-l infXligezert'llinci pe vechiul siu tovardq de joacX gi de invll5turl, Polixenes,rt'1lclc Boenriei. I.eontes ,si Polixr:nes fuseser[ crescu{i impreunXrl i l r lragedXcopildrie, insi dupl moartea pXrinfilor lor, chema{iliirrrl sd-gi cArmuiasci liecare regatul s5u, nu se mai intAlniserXderrrulli ani, cu toate ci schimbaserXadeseaclaruri, scrisori gi soliirlucind semneale dragoslei ce-gipurtau.l)oftit in mai nulte rAnduri dc prietenul slu Leontes, Polixenessosi n cei e din urmi din Boemia la curtea siciliand.l,a inceput, r'izita ii flcu rnultX pldcere ui I-eontes.O r ugX pereginl sd arate cea mai aleasi griiX fa{5 dc prietenul sXu din copi-liir c qi pdrea* avAndu-l n preajm[ pe scumpul sduprieten qi vechilovarl-s-- cI f'ericirea sa este clesXvArqiti.Stlturl indelung la sl-atrlt'spre trecutele vremi, iEi aduser5 aminte cle z.ilele petrecute im-;rrcunb a ?nvIllturd qi de gtrenglriile lor tinereqti, gi i le povestirltlt' la cap51Hernrionej, care ua parte otdeaunacu voioqie a acestet l i lasuri.

    CAnd, dupl o i ndclungatX qedere,Polixenes se pregdti de ple-t'rrro,Hermiona - la dorinla solului s5u * iqi alXlurd qi ea rugbmin-(i c ca s5mai zdboveascl a ei.$i de-aici s-au tras pitirnirile bunei regine, cdci Polixenes, mairrrtii nevoind sXrbmAnl la rugXmintea ui Leontes, fu cigtigat det rrvintelecalde gi convingitoare ale Hermionei Ei gi mai armAnicut'irtcvasIptilnAni plecarea.DupX aceasti inlimplare, l,eontes, deqi

    z1

  • 8/8/2019 Poestiri Dupa Shakespeare

    15/206

    tli&scunoqtea ine de-atAta remecinsteanepdtatd prietenuluisiu Po-lixenes,precum qi neasemuitelensuqiri ale virtuoaseisale egine,fu cuprinsde o geloziene?nfrAnati. iecaresemnde bunbvoin[X ecare,ea gazdd,Hermiona -l arbta ui Polixenes chiar dacX raur-mareavreunei dorinle anume ostite de solul ei qi fHcutdnumaispre a-i fi pe plac - sporeagelozianefericitului rege;Ei din prie-tenul ubitor gi devotatqi cel mai bun qi drigistos so!,Leontesseprefbcudeodatd ntr-o fiari sdlbaticX i lipsitd de orice fbrAmi deomenie.TrimilAnd dupd Camillo, unul din curlenii sXi,qi impdr-tXqindu-ibXnuielilece le nutrea, i porunci si-l otrdveascd e Po-lixenes.Camillo era om bun la iniml qi, qtiind preabine cb gelozia uiLeontesnu-qigdsea ici cel mai qubredemei n adevdrul aptelor,

    in loc de a-l otrdvipe Polixenes,i dddude qtiredespre orunca td-pAnuluis6ucrXiescqi se nvoi sb ugd cu el din cuprinsulSiciliei.Astfel Polixenes,cu ajutorul lui Camillo, ajunse eafbrqi nevlti-mat in regatul sdu, n Boemia,undeCamillo trli de-aci-nainteacurleacraiului gi ajunsecelmai apropiatprieten qi sfetnicde ncre-dereal lui Polixenes.Fuga ui Polixenesasmufiqimai mult mdniagelosuluiLeontes.El se duse n incdperile eginei, undepreabunadoamndstdtea ubiielagul ei Mamillius, care tocmai incepusesd-i spunXuna dincelemai frumoase oveqtice e gtiael, ca s5-qi nveseleascd ama,cAnd egele ntri qi, smulgdndcopilul, o trinrisepe Hermiona ntemnili.Mainillius, deqi era abia un copil de-o Echioapd,qi iubea cunespusd uioqiemama, ar cAndo vizu ftcuti de ocardgi aflI c[-iera rdpitl penlru a fi azvdrlltd ntr-o temnild, se amdri nespusdemult qi, pierzdndu-qi ofta de mdncaregi somnul, ncepu sii setopeascd izAnd cu ochii, ncat toti crezurd XmAhnireal va ucide.CAnd o trimisesepe regind a inchisoare, egeleporuncise uiCleomenes i lui Dion, doi nobili sicilieni, sd se ducX a Delfi qi siintrebe oracolul din templul lui Apolo dacX egina sa -a cdlcatcredintada1orat5.Peste Atdva reme,Hermionaaduse e ume, n temni{i, o t-eti-![. Mare fu mAngAiereadrmaneidoamne a vedereaaceluipruncdrbgdlaq; a i spuse: Biata meaprizonierdmiculX. sunt a fel denevinovalica qi ine".Hermionaaveao prietendbun6, Paulina,ceacu sufletales,so-1iaunui nobil sicilian, pe nume Antigonus.CAndPaulina auzi cd28

    rl[pArrn ci a n5scut, se duse la inchisoarea unde era linutd Her-tttlrlrrn ;i-i spuseEmiliei - o doamnd de la curte, care o slujea peI t 'p l t t l l 'Itogu-te, Emilia, spune-i bunei cr[iese ci, dac[ inlltimea sarr, rrr.uilrctX [-mi incredinleze pruncul, eu il voi duce a rege, tatilrllrri r.inc qtie cdt de mult i-ar putea muia inima vederea acestuil rr ; t i l rrqtcv inovat .l)rcavrednicddoamn[ - rXspunseEmilia - o voi vesti pe regi-rrll rlt. rurhilul gAnd al domniei tale; chiar astdzi qi dorea sd aibd oprlt'tcn:Icare sd cutezea-i infd[iqa regelui copilul. '

    \Sispune-i - adlugd Paulina - cb-i voi lua ap[rarea cu indriz-ttruh-ln ta[a ui Leontes.l)ornnul sX te binecuvdnteze pentru bunXtatea ce-o arbli mi-Iusti rri noastre egine - spuseEmilia.l)up[ aceease duse la Hermiona, care ii dldu fetila, bucuroasdt,fl s-rrglsit cineva care sX ctttezea infafiqa copilul dinaintea regelui.l'aulina lud in brale pruncul 9i, croindu-qi drum pAnd a rege -(u toatc ci solul ei, temAndu-sede mAnia acestuia,se strdduia s-oIrrrpit:clice puse pldpAnclul ldstar a picioarele regelui. Apoi Pau-lirru rosti cuvinte calde intru apdrareaHermionei, aducAndu-i re-gclui amarnicd dojand pentru neomenia lui qi cer;indu-i indurarepcntru so{ia qi copila sa nevinovatd. lnsd mustririle insufle[ite alel)nulinei nu izbutirl decAt s5-l intbrAte Ei mai mult pe Leontes,r:urc-iporunci solului ei, Antigonus, s-o ia din fafa lui.l)lecdnd, Paulina ldsd copilagul la picioarele tatdlui sXu,gAndindcll, dup[ ce va rdmAne singur cu fbti]a, o va privi qi-i va fi mild deliin[a nevinovatdqi ipsiti de ocrotire.Dar buna Paulina se inqelase. Abia ieqi ea din sala tronului, cXrrcmilosul tatXporunci lui Antigonus, solul Paulinei, sd a copila, s-orlucd in largul mdrii qi s-o lase apoi pe vreun !5rm, pustiu, ca sdpiarXacolo.Antigonus, spre deosebire de bunul Camillo, indeplini intocmaiortlinele lui Leontes. Duse numaidecdt copila pe puntea unei co-rirbii qi ieqi in larg, cu gAndul de a o pdr[si pe cel dintAi ilrm pustiupc care-l va intAlni in cale.

    Atat de nestrdmutat era regele in credinla sa cd Hermiona estcvinovatb, incAt nici nu voi si mai aqtepte ntoarcerea lui Cleomenesqi a lui Dion - pe care-i trimisese sd-cercetezepdrerea oracoluluilui Apolo din Delfi - ci, inainte ca regina s[ se nzdrlveneascXdu-p[ lehuzia ei qi de pe ulma durerii cdqunatede pierderea nepre[uitci

    29

  • 8/8/2019 Poestiri Dupa Shakespeare

    16/206

    sale copile, o tAri la judecatX,dinaintea adunirii trituror nobililor qicurlenilor sdi. Iar cAnd oli mari i seniori, udecitori qi intreaga no-bilime a !5rii furI strAngi aolaltX ca s-o udecepe llermiona, qi nc-f-ericita regini stitea ca o pirAtX dinaintea supugilor sXi, pentru aprimi judecata 1or, Cleomenes qi Dion intrarX in adunare qi infh-ligardregelui rlspunsul oracolului, pecetluit. Leontesporunci ca si-giliul sI fie desfdcutqi cuvintele oracolului citite cu glas tare. f)ra-colul sunl astfel:"Flermiona este nevinovat5, Polixencs are cugetul nep[tat, Ca-millo este un supus plin de credinld, Leontes - un tiran gelos, iarregele va trli fdr5'moqtenitor , daci cel car e este pierdut nu va figdsit".

    Regele nu dddu nici o crezare cuvintelor cracolului, spuse cXera o niscocire>scorniti de prietenii reginei, qi ceru ca judecata si-qi unneze cursul. f)ar in vreme ce Leontes vorbea, intrl un orn ca-re-i spuse ci prinlul Mamillius, afldnd ci viala mamei sale atArnlde judecata a careestesupusS, ovArgitde dureregi rugine, a muritpe nea$teptate.

    Hermiona, auzind de moartca acestui scump gi iubitor copil, ca-re-qi d5duse sulletul de jalea nenorocirilor ei, igi pierdu simlirea;iar Leontes, cu'inima strXpunside aceastX este, ncepu sI sirntl ofbrAm5 de mili pentru nefericita iui regin5. Porunci deci Paulinei gidoamnelor din suita ei s-o scoati din sala de judecatl gi sI fblo-seascd oate mijloacele ce le stiteau la indenrind ca s-o artruc5a-r[qi in simliri. Paulina se ntoa rse curAndgi-i spuse egelui ci ]Iel-miona a murit.

    CAnd Leontes afli cX r'egina a murit, se c5i de cruzimea ce-oardtase a{I de ea; qi acum, gAndinclcX purtarea sa nemiloasb zdro-bise nima Hermionei, crezu n nevinovllia ei. Dc ascmenca, ocotiacum adevdrate cuvintele oracolului, deoarecc qtia cd "dacX cel ca-re estepierdut nu va fi gisit" (chibzuia ci este vorba de fbtila sa) elva r5mAne ir5 moqtenitor - lindnd seamacI prinlul Mamillius eramort. S-ar fi lepidat bucwos de regatul intreg, numai sd dea de ur-ma fiicei pierdute. $i l,eontes se lXsXbiruit cle emugcdri, qi fu stX-pAnit mulli ani de gAnduri ntunecate qi de amard cXinJS.

    Corabia in care Antigonus dusese copilila in largul mlrii lu tA-rAtd de o furtund pinl pe ![rrnul Boenriei, tocmai in regatul bu-nului rege Polixenes. Acolo cobori pe flrm r\ritigonus qi acolo SsXel pruncul.30

    r\rrl iplonus u se mai intoarse?n Sicil ia ca sl-i spunl lu i Leon-It ', rrrrrlt . i lrisise copila, i inclci, pe cind seindreptasprecorabie,iilr rrrs uqi din pidure qi-l sfhqie n bucl{i; era o pedeapsl dreaptlpr rrlrrr rscultarea ati poruncii tic[loase a lui Leontes'('rrpila cra inveqmintat5 in straio bogate qi impodobitl cu giu-rirr,rr| | i , i indc[ I,Iermionao giit ise barle frumos cAnd o trimiseselir l ,torttr.:s. ntigonus ii prinsese de nantie un petic de hdrtie per ltr. \lir scris numele de "Perdita" qi cuvintcle care 15saua se in-tr h'ltt , in chip nelimurit, cX se trigea dintr-un neam mare $i cA,,n;rrl iri lusese otrivnici.

    At'csl biit prunc pdriisit Iu glsit de un pSstor.Era un oln cu su-lh t, rrstbl cd o duse pe nica Perdita acasx a so{ia lui, care o d5-,lil,.i t.u duioqie.Pistorul fu insd ispitit sX ascund5bogatele odoarelrr' ue lc gisise; de aceeaplec[ din linutul acela,pentru ca nimenirrr rru pr)atd scocli de uncle dobindise avuliile, 9i, cu o parte dinprr'lrr:loscumpe ale Perditei, ir;i cumpird turme de oi ;i ajunse unp;lslorcu stare.O crescupc Perdita ca pe copilul lui qi ea habar nurrv|il cl"t u e f"atd e P[stor.Micu{a Perdita crescu 9i se tEcu o codan[ f'erniecitoare $i, deqirrrr lritnise o creEtere ec;sebitx e aceeaa oricxrei fiice de pdstor,tolursi, arurile cu caro usesc nzestratx moqtenitede la mama ei,rt'1,,irta str5luceauatAt de puternic, incAt, judecAnddupi purlareat.r, rrinrcni n-ar fi pulut sii-qi dea seamac[ nu lusese crescutd a( urlr:aunui rege.l'olixenes, regele Boenriei, aveaun singur fecior, al cirui numet'r;r lilorizel. Odata, pe cAnd tin[rul prin! vAna prin apropierea o-r.rrirr{ci istorului, .zdripe cea carc trecea drept liica batrAnului 9ilrrrilruselea, frala qi linuta de reginx a Perditei il tbcura s[ o in-rlr.iigoascd e dati. curxnd, sub numole de Doricles qi sub infxli-trlrrca nui ge,ntilomoarecare,ajunse s[ toceascxpragul bdtranului|iislor. Polixenes, ngrijorat de faptul cI Florizel lipsea atAt de destk' la curte,puse oamenii si-l pindeasc[; aqadescoperiel dragosteatiiriirului pentru frumoasa iicri de pXstor.

    Atunci Polixenes il chem5 pe Camillo, credinciosul sbu dreg[-t()1.,are-l zb5vise de furia lui Leontes, qi-i ceru sd-l insolcascd at'rrsa bstorului,pe care oli il socoteau atiil Perditei'I'olixenes Ei Camillo, purtAnd amAndoi straie schimbate, sosirxl;r ocuinlab5trAnuluipistor tocmai cand seprxznuia unsul oilor. $ir,uru a aceasta irbxtoareoricareoaspete ste binevcnit, cu toatc clt,ruu strdini, lurd poftili sx ntre qi s5 a pal1e a bucuria obqtc&sc[.

    lllltilllrli

    )!

  • 8/8/2019 Poestiri Dupa Shakespeare

    17/206

    I qa4$sr'i'i'

    Veselia se citea pe chipurile lor. Mesele erau intinse gi se fh-ceau mari pregdtiri pentru serbarea cAmpeneascd.C6liva fldcdi giciteva fetiqcane jucau pe pajiqtea din fala ca'sei, n vreme ce allitineri cumpdrau panglici, mXnuEiqi alte asemeneanimicuri de la unnegustor, in pragul ugii. .In tot timpul acestei fbrfote, Florizel gi Perdita qedeau iniqtitiintr-un col! indepdrlat, mai incAnta{i sX stea de vorbi decAt si sealdture zbenguielilor qi petrecerilor nevinovate ale celor din jurul1or.Regele era a$a de bine deghizat n straiele sale schimbate, incAtera cu neputin{d ca f'eciorul sdu s5-1 ecunoascX;de aceea se apro-pie destul de mult, ca sd poati auzi ce-qi spuneau inerii. Nu miclfu mirarea lui Polixenes auzind felul simplu qi totuqi ales in carePerditavorbeacu fiul sdu,aqacd zise c5treCamillol- NicicAnd n-am mai v[zut o fatd de rdnd atAt de drdgdlaq5; otce spune gi tot ce face pare mult mai ales clecAto ara tX stareaei.Camillo intiri gi ddnsul:- Cu adevlrat, este nsdqi regina laptelui covdsit qi a smintAnii.- Rogu-te, bunul meu prieten - spuseregele cXtrebdtrAnul pds-tor - ce fldcdu chipeq este cel care std de vorbX cu fata ta?- I se spune Doricles - rdspunse pdstorul. Zice ci o iubegte pefata mea qi, ca sX vorbesc drept, dupl sdrutdrile ce qi le dau unulaltuia nu po{i hotiri care din ei il iubeqte mai mult pe celdlalt. DacXtAndrul Doricles e in stare sdpund stlpAnire pe inima ei, dAnsa i vaaduce ceva la care el nici nu viseazd.Zicdnd acestca, pdstorul se gAndea a ceeace mai rbmdsesedingiuvaerurile.Perditei, pe care - dupl ce cu o parle din ele iqi cum-pdrase turmele de oi - le pusese a pistrare cu grij[, pentru zestreafietei.Polixenes grii atunci cbtre fiul s5u:- Ce se ntAmpld cu tine, fldciule? Inima ta pare plinX de o sim-

    lire care-li abatc nrintea de la petrecere. CXnd eram tAndr, avearnobiceiul si-mi copleqesc ubita cu daruri, pe cAnd tu l-ai ldsat penegustor sd plece gi nu i-ai cumpdrat frumoasei tale nici cel maineinsemnat ucru;or.TAndrul prin( care nu putea gAndi cAtuqide pufin ct std de vorbXcu tatll sdu, i rdspunse:- BdtrAne donrn, ea nu preluiegte asemerea nimicuri. Darurilepe care Perdita le aqteapti de la mine sunt inchise in sipetul inimiimele.

    32

    Apoi, intorchndu-sespre Perdita,gl5sui astl'el:Ascultd ce-!i voi spune, Perdita, in lala acestui gentilom in-

    r'6t(rrldo ani, carepare a fi fost qi el cAndva ndrbgostit, sb aud[ qir' l t 'e-(i nXrturisesc'

    lilorizel, cerindu-i apoi batranului strdin sx fie martorul solem-Irti stlc lXgdduinlede a se cunulla cu Perdita, ad[ugd:Ito gu-te, pecetluieqte eg6mAntul nostru'

    l'ccetluieqte-li despdrlirea, tinere domniqor - spuse regele'r lf ltrr l c lali cine este.

    l,;i ntutt e apoi tiul pentru cd a curezatsX-qi ege viala de ase-ilr('ilria t'etiqcan6de rAnd, poreclincl-o pe Perdita mucoasaunui pds-lor', slugd de cioban, aruncAndu-i qi alte nume de ocard qi amenin-lflrrtl-. id , dacd-i va ingddui cumva fiului s5u sXo mai vadd vreo-itnt[, o va osindi deopotrivx cu tatdl ei, bdtrinul pistor, la o moartet'rutlir,Apoi regele plecd, stlpAnit cle o mare manie, qi-i porunci lui('urtrillo sd-l urmeze, mpreund cu prinful Florizel'

    |)upd ce craiul se depdrli, Perdita, a c[rei fire regeasc6 fuseserl0rnitd de mustrdrile ui Polixenes,zise:

    - Deqi suntem cu tolii pierdu{i, nu m-an inspdimAntat preaillult; qi o autx sau de dou5 or i eram cat pe-aci s5 vorbesc ai sa-i*pun ""xacelaqisoarecare str[luceqle deasuprapalatului s5u qi ara-tll chipul gi deasupra cxsulei noastre umile, aruncandu-qi privirilel$ ft:l asupra amAndurora. Apoi adlugi, plinX de mAhnire: Daru"u* --unr trezit din acestvis; nu-l

    voi mai legdnanicicxnd. LasI-nrtr n voia mea, domnia-ta; imi voi mulge mai departe oile qi voiplirnge.- sufletut bun al lui camillo fu fermecat de curajul qi purtareacuviincioasd a Perditei qi, pricepand cd in inima tandrului prin! erastrdit[ prea adanc clragosteapentru ca sd-qi ertfeasca aleasa a po-,un"u i"g"r"ului s[u plrinte, se gAndi cum s6-i impace pe indrir-g.stili qilotodatd si ducd la capdtun plan ce i se nXscusen minte.- Camitto aflase de multi vreme cd Leontes, regele Siciliei, sepocdise cu adev[rat qi, cu toate c[ acum camillo era prietenul derr[dejde al regelui Polixenes, nu-qi putea inlbuqi dorinla de a-qirnai vedeao datl fostul st5panqi locui s5ude ba$tin5.De aceea limbie pe Florizel qi Perdita s6-l insoleascdla curtea regelui Siciliei,unde il va indupleca pe Leontes sb-i ocroteascd, pAnd cind, prinmijlocirea lui, I'or putea dobandi iertarea lui Polixenes gi incuviin-[areasa pentru cununia lor.

    I

    -t J

  • 8/8/2019 Poestiri Dupa Shakespeare

    18/206

    Iri primirl cu dragX nimi propunorea ui Carnijlo,caresc ir rgriji {e toate cele trcbuincioasepcntru fuga lor, ingiduinclu_i qi hrrnulu ip ls lor sh vinai u ei ,Plstorul lui cu er l giuvaorurilc care-i mai ri.rnxsese'r perclitci.veqminteleei de prunc gi peticul dc hArlier e care-l gisisr.,. rirrs l,mantia ei.DupX o cllltorie izbulird,F-lorizel, erdita,Camillo ;i bitrAnulpistor ajunser[ nestingherili la curtea ui Leonies. Regelc, care toIo mai jelea pe l{crrniona lui cca nroarli gi pc copila pierdutl. ilprimi pe canrillo cu multr bunrlatc ai ii url un cxlduros bun ve.i1prin[uJui ;lorizel.Dar Perdita, pe cale f;lorizel o didu drept prinlesa ui, p[ru sIatragd oati atenlia lui Leurtes; desluqind asemlnare ntre ea qi

    regina sa moart5, Ilermiona, rana dureroasddin inirnx i se deschisciar Ei spusecir qi fiica lui ar fi putut ajunge o llpturX ia lcl clc rI_pitoare, daci elnu i-ar fi ninricit viala in chip atdt clecrucl.- $i, p" lingir acestea oatc - ?i rnai spuseel lui lrlorizel * anrpierdut tovilXgia qi prietenia viteazului tlu tatd, gi acum aq pre{ui,mai presusdo insrqi ruiata nea,norocul de a-l n'rai veclcamrcarr odatI.CAndbiuAnul plstor afll cAtdc mult se uitase egele a pcrditatsi cr el insuqi pierduse o fat[ cerc f-usese rrrsitir in voia soarlei,din pruncie, ncepu s[ socoteascX$i si puni aldturi anul cnnd o gI_sise p9 micu{a Perdita. cu l'clul n care fuscsepirdsitb, gdndirirlu-seqi la odoarole qi celelaltechezrgii ale nar;teriisalc alese; ar din toa-te aceste hpte i lu cu neputi' ![ si'u se convingr cb perditaqi culiica pierclutl a regclui erauuna qi aceeagi iinlI.lrlorizei gi Perdita,Camillo qi crctlincioasa raulina erau de lirlXcind bltrdnul pistor povesti regelui f'elul n carc glsist: copila ;itotodatx inrprejuririle in care iqi aflase moartciaAntigonus, circi'rzuse cum txbirlsc asuprr-i ursul. El arrt[ nantia bogalx n careIlermiona iqi inf5gurase opiia; scoase a iveal5 un giuvaer, le carebunaPaulina qi aminti ci Ilermiona il atarnase e gatul perclitei,qipeticul de hlrtie pe care Paulina rccunosouscrisul solului ei. Numai putea sI incapl nici o indoiall cX pexdita era chiar fiica luiLeontcs.Dar. vai! Oc luptXcrudi se didu ?n sufletulpaulinei,sfA_qiatXntre dure.rea I;unatii de vestcanrorlii solului ci qi bucuria cIprevcstirease mplinise,. iincd regele qi allase ntoqtonilorul n fip-tura fiicei sale dc rnult pierdutd. c'and l,eontes auzi cr percli{aerafiii:a lui, rrarea t]urerrc c carc.o sinr{i la ginCul c[ Ifel.nrionanr:

    1+

    htlrl rir rrr irrli ca sd-qivadXcopila il lircu cr rmultii vrcme sii null r lr r ,1; l t r osl i l tcevadccAt:\ ' , rr , l t (: e lu e Ei nama a aic i?!l,rrrrlrr|ir.urrnl aceasllvoioasitqi tc,tuqi ristl rcveclere, punin-rlrr lrrr t.otrtes I aveao statuic- de curAnd 'ioplitl cl eaccl nein-l1 | ul 1t,t(.sllutalian,JuliciRolrapo --c:lrcpislra o asern[narc tA trl r rlr,,;rVrrr,sitiru rxposata riiatsX,ncit daci lurnin5{iasa ar bine-uil ,',1lr(lrrlr.li irnX a dAnsaacasi s-o vadI, ar ti gata sX creadl cIr rtr ll,.rrrriorrans[gi.Se cluserlcieci u tolii la Paulina rcgelc,ne -lillrrlrrtor ii vadi ?ntrupalea -le.rntionci ale, arXPerdita, cloruici silr r \ r' irs(i t'utnarita mamaei , pe caren-o vhzuse iciodatX'( 'trrrrll)aulina rase n ldturi perdeaua are asculdea faimoasartirtilrt..rt.castaemlna ntr-aclevlratlt de deslvXrqit u Flermiona,Irrr rl lotrlir clurorea egelui renitscu a vcilerea ei. Vrerne irldelun-yrrlrt )rrnrrscclcului,neavand uleredc a rosti vrco vorb[ sa u le arl r i tr t i .

    irrriplace itcctoa ccasttl,nlllinrca ta - zisc Paulina -circi ear rirlt.ltt'qi rnai bine cat Vi r lrinuna{i. Nu-i a;a cI statuia rceetstasterrrr lrrrrutcginei?'Irrt'clcdin urmX, cgede Puse:(), da, regina era ilrlocmai La 1'olde:nlaiestuoasl, cincl ailrrrr lr i ig i l-o ntAia latX.$i totugi, I lern iona nu avea vArstacs ser rlt' ;lc pc trisXluriloacostei tatui.(' u atAtnrai mare .-'rispunsePirulina - cste scusinlasculp-lorrrluicarea tllltuit statuiaFlcrmionoia$ acunl ar h ariitat cginatl;rt.iiar fi tbst in viali acunr.Dar ingidui(i-nri sir rag perdeaua,alt-rrrirrlct' indatXvi seva piircar I so qi rni;cI.I tcgelc lr ig i atunci:

    Nu hage pcrdcaualMa i binc nlttrcaml lrivcqtc' (lamilltl, n-aicrt'rlo I rirsutll ' l Ochii par ci au viali in ei .- 'frcbuie sI trag perdoaua u[llimca ta - grli Paulina Sunteli;rlirl d() dus pc oea unrc, inclt v-a!i putea inchipui cx statuia tri-i t '11c.- O, bund Paulina - sligl l,r-:otrtes t[-rn[ sXginilosc aqa chiarrl0ulzccicleani n qirl $i , totugi,pare-tni-sc I n boarcvine dinspret,ir. le dalti minunatl a putut vrcodatXciopli in piatri sutlarca'/ Sirru-r;iAd X imoni de nine, daci o voi slruta.

    - Fercasc5sfintul, stitpine! zise l)aulina. lloqeala clt-: c buzelesuleesteumeci[; v[ vcli minji buzelecu ulei. SI ttag pcrdeaua'i

    3-5

  • 8/8/2019 Poestiri Dupa Shakespeare

    19/206

    1'll

    - Nu, nici gAnd,nici doulzeci de ani de-acumncolol.spuscLeontes.Perdita,care n tot timpul acesta tltuse ngenuncheatd, rivincl- cuprinsl de o mud admiralie statuiamamei sale,cenu-gigdseaperechentru frumusefe,zise atunci:- $i tot atAtde mult aqputea dmAne uaci, cuprivireapironitXasupra cumpeimelemame...- Domolili-vd gi unul gi celllalt aceastHnflic[rare - grii Pau-lina citre Leontes.$i l5sa(i-mi sd ragperdeaua, aupregitifi-vd sXvi cuprindi o uimire gi mai mare. Pot face ca statuiasd se migte;ba nci si coboaredepe soclugi si vd a demAni, lnsd atunci vegicrede cd sunt ajutati de vreo puterenelegiuiti, de caremirturisesccd nu m-amfolosit niciodatd.- Orice o poli face sd sdvArqeascX,unt bucuross[ privesc -spuse egele,uluit. Orice o poli face sdrosteascd, untbucurossbaud; iindcd este a fel de greus-o faci sI vorbeascb, e cAtestedegreusd-i ddruiegtimigcare.Paulina bcu atunciun semnqi sqporni o muzicX nceati gi so-lemn5,pe careea o pregltise anume,qi spre uimirea tuturor pri-vitorilor, statuia cobori de pe soclu gi-qi ncolici bralelepe dupdgatul lui Leontes.Apoi statuia ncepu sd vorbeas[, ugAndu-se dcoboarebinecuvAntdrilecerului asuprasofului sIu gi asupracopileisale,Perdita,cbagdsitddin nou.Nu e nici o mirare cd statuiase prinsede gAtul ui Leontesgi-qibinecuvAntisoful qi copila.Nu e nici o mirare, iregte,c[ci statuiaera nsdqiHetmiona, eginaceaadevbratS,eavie.Paulinaminlise cAnd l inEtiinfase e rege cI Hermionaa murit,chibzuindci aceasta ra singuracalede a scXpa iala stdpAnei ale.Din clipa ac,eea, ermiona rXisecu buna Paulina,hotirAnd caLeontessXnu afle ci ea este n viali decAt Andva auzi ci Perditaa fost glsiti, fiindc5, deqi-i ertasede mult lui Leoritesnedreptateace i-o flc-use,nu-i putea erta cruzimea a{i debiata sa copill, trupdin trupul ui,VdzAndu-qi egina readusl la viald qi pe fiica pierdutXgisitXiarbgi, Leontes, caresuferiseatAtaamar de vreme,abiaputu indurafericireaasta ilrd margini.Din toatepirtile nu se mai avzeavdecAturXri gi vorbe drigis-toase.Apoi pdrinlii, ncAnta'1i,i mullumirXprinfului Florizel pentrucd a iubit-o pe fata or, deqicredea d are obArgie e rind, iar dupbaceeal blagoslovirdpe bunul gi bdtrAnulpdstorpenlrucd pdstrase

    36

    $rlu copilului lor. Nesprrs e mai bucurarxcamillo qi PaulinacIfU irUir [ vaddun sfhrqitatAtde ericit al credincioaseior slujiri.$1,ca nimic s[ nu lipseasci pentru a intregi aceasti nemaivd-:ulA qi ncgAnditibucurie, nsugi regelePolixenes ntr5 in clipa a-Eeoun Palat.l)cscoperind ipsafiului siu gi a lui camillo, qtiind cx sfetnicultlu dorca-mults[ se ntoarcd n sicilia, Polixenesbinuise cd i vaSlrl pr: ugari acolo gi, linindu-se pe urmele1or,cu cea mai mareiUtrui[, soii tocmai n clipa aceea, lipa c6amai t'ericitddin via]alu l ,contes.Polixenesui parte a bucuria tuturora; i iert[ prietenului sduf.,oontcsgelozianedreapti pe careo nutrise fafi de el qi se egarbdln nou cu aceeagialddprieteniede odinioard.Acuma,PolixenesnU nai aveanici un temeide a se mpotrivi cisxtoriei fiului siu cuPcrdita.Eanu mai era "toiag decioban",ci moqtenitoareaoroanei!l lci l iei.Astfel am vizut cum a fost rlspldtitb virtutea rSbddtoarea Her-mionei, cea ndelung incercatdde suferinfa.AceastSneasemuitidoumnl a trdit de atunci ani mu[i, impreundcu Leontesqi cu Per-tlita ei, fiind cea mai fericiti mamd9i cea mai fericiti regind'

    1

  • 8/8/2019 Poestiri Dupa Shakespeare

    20/206

    Mult zgomotpentru nimic

    Trbiau odatl intr-un palal din Messinadoul nobilc tinere, Ieroqi Beatrice. IIero era fiic,a$i llcatrice nepoala ui l,oonato, guver-natorul Mcssinei.

    Beatrice aveao fire mai viozrie,9i cu sprin{aroleei vobe de cluhii pllcca sI o inveseleasclpc vcriEoara lero, tlai potolid dccdt ea.Orice s-ar li intAmplat, puteai li incrcdin{at cI Bcairice cea cuinima uqoar5va gEsiun prile:j clea petrece.In r,rcmea cind incepc povestirea noaslrl, ciliva tineri cu ran-guri inalte in oaste, recind pdn Mcssina, dupX un rlzboi care toc-mai sfhrqiseqi in care se distinsc.serl rin marea or vitejie, se du-serl si-l vizirez-e e l-conato. Printro aceqtiase alla qi don Pedro,prinlul Aragonrrlui, iniprcuni cu prielenul slu (lliiudio, un nobildin liloren{a; o rlatXcu ci vcniso qi hltrul qi ncbunalicul Bcneclick,un nobil din Padua.Acegl.i strXini mai fuscscri prin Messina, Ei ospilalierul guvcr-nator ii inftliqI fiicei qi nepoatei sale drept prieleni qi cunoqtin{er,'echi.

    f)in clipa in care ntrzi n incii pcre, Benedick ncepu si vorbeas-c[ insulle{it cu Leonato Ei cu prinful. I]eatrice,clrcia nu-i plicea sIi'ImAnd deopartecAnd sporovliau altii, ii tiie vorba lui lleneclick,spunAndu-i:

    - MI intreb de ce-!i mai bafi gura, seniore Bcneclick, ot nu te ianimeni in searnS.Beneilick era gi el la lcl de zurbagiu ca qi llcatrice, totugi nu-iprea merserl la iniml accste orbe slobode.El socotea Xo limbi

    atdt de asculitd a o nobilX doamnd nu dovedeqt eo creqterealeaslqi iqi aminti cI atunci cAlcl luseseultima datir a Mossina, Beatriceil alt:gca ndeobqle pe el clrept inti a zellemclelor sa.le.Sc qtic cX3fl

    r r' lot care se pricep sX-i a peste picior pe al{ii nu le plac delocrr' llerrrolile5cutepe socotealaor; aqase ntAmplirqi cu Benedick5r lleirtrice.Aceste doui minti ascutite nu se intilnisc rX niciodatdlhrii sir sc impungd gi totdeauna se desphrleau suplrali qi porni{irrrrrrlrrrpotriva celuilalt. De aceea,cAnd Beatrice ii tdie vorba,.zi-r rtrrrlu-icX nimeni nu-qi pleacl urechea a spusele ui, Benedick,grrr'lirclnclu-se[ nici nu bXgasede seam5pAnd atunci cX era qi earh ' ir{ir, ldsui:('um, scurnpamea doamnilZeflemea, tot mai trliegti?

    $i astfel rizboiul se dezlXn[ui iarXqi ntre ei. Urmd o cearli ne-lrrrliloare, in care Beatrice - cu toate cb qtia cX gentilomul iqi do-vlrlisc atdt de terneinicvitejia in rdzboiul de curAnd ncheiat - spu-rc cir ca se eagl s5-i mlnAnce pc to{i vrljmagii uciEi de potrivniculrirtr; sivlzAnd cXprinlul se desfatl auzindu-l vorbind pe Benedick,il porccli "miscdriciul prin{ului". Aceastl ocarXpdtrunse n minteaItri lJenedickmai adAncdecAt ot ce-i spusese AnXatunci Beatrice.Nu-l atingeau vorbele prin carc ea dXduse de inleles cd ar fi unIrit'rrs zicdnd c5-i va mAnca pc to{i vrljmaEii uciqi de el - cXcilli ir bine ci este un blrbat curajos;?nsdde nimic nu se tom mairrrult minlile de soi decAtde invinuirea cI ar li niqte m5scXrici,li itrtlcX nvinuirea se apropic uncori cam prea mult de adevXr.De;rcr.:ca, enedick se sim{i cuprins de uri adevXratl pentru Beatrice,t' lnd ea l porecli "mXsclriciul prinlului".

    SlioasaHero rlmase tlculX in fala nobililor oaspeti, n vreme ce('laudio cercotacu b5galede seaml chipul oi devenit qi mai frumos('u vrerrea, qi nu se mai slt ura privinc l-o cAte de gingaqX cici erao liinlrl vrednicl de admira{ie. Prinlul simli o desf5tarenespusdirst:ultAnclorbele sugubele cc le schimbarXBenedick gi Beatrice1i-i spusen qoapti ui l,conato:- IatI o tAndrd nzestratXcu mult cluh. Ar fi o sotic minunatipcntruBencdick.

    ,Auzindaceasl5 irere, Leonato rispunse:- Vai, in[lfimea ta, dupl o singuri sXptdmAnide vie(uire laolal-li r ;i-ar ieEiamAndoidin minli rlc atdtapXi5vrigeal5.I)ar, degi l.eonalo socotca cI ar alcXtui o pereche care nu s-arpolrivi dof'el,prinful nu s e dddu bltut qi nu p5rXsigAndul de a-i unipo aceqtidoi limbuli.(lAndprin{ul.se ntoarse cu Cllaudiode la palat, afld cXnunta pe(:atco pusese a cale ntre ilenedick Ei Beatrice nu era singura carerurnra [ aibi loc in socictateaaceeaaleasd.Claudio vorbi desnre

  • 8/8/2019 Poestiri Dupa Shakespeare

    21/206

    lllt ll lllI

    Hcro cu asernenea nllXcXrare,ncAt l lIsX pe prin! si ghiceascXotce se petrece n inima lui. Simllmintele lui furi pe plac prinlului ,siel ii spuse ui C'laudio:- ' f i i mult la Hcrot [,a care ntrebare An[rul rlsnunse:- lnhllimea ta, cincl am trccut ultima rlati prin Messina, amprivit-o cu ochii unui oqtean care a pllcr.rt o latX, clar care nu are rii,gaz sh ubeasci; acum insI, in acesl 'ericil timp tle pace, gAnclurile

    de rlzboi m-au pXrisil; in locul lor dau buznagAnduriduioase siga-leqe, oate goptinclu-nria urechecAt clc fiunroasl este fcciorelnicirHero qi cAt dc.mult mi-a pl5cut nainte de a Ii plecat a rXzboi.

    Mdrturisirea lui Claudio il rXscoli pAnd ntr-atAt pe prin! incit,flrd a pierde o clip5, cl ii ceru lui Leonato sl-l acceptepe Claudiode ginere.Leonato se nvoi, qi prin{ului nu-i fu deloc grcn s-o nciu-plece pc blAnda Ilero sX ascultevorL'elodulci ale nobilului ('lau,dio, care era un gentilorn cu nepre{uite nsuqiri qi avusescparlc dco cre$terealeasS. ar (llaudio, cu sprijinul bunului slu prin{, il rugIpe Leonato s[ statorniceasc5 zi apropiatl pontru ncheicrea cunu-niei salecu Ilero.

    Nu-l desp54eadeclt un tinrp fbarlc scurl pAnI la ziua cununic:icu l-rumoasa ounni a gindurilor sale; totuqi, ca toli tinerii cindar;teaptdnrplinireavreunui lucru pe caro-l doresc oarlc mult, (llau-dio seplAnsecd timpul i separe a nu rnai lua sfArgit.Atunci, ca sX-lfac5 pe Claudio sd-i treacl vremea cAt rnai repcde, prinful il in -demni sI joace un renghi lui Bencrlick gi Bcatric:ci, hcf;ndu-isX st:indrlgosteasc:i unul de celIlalt. Cllaudioprini cu dragi inini si-idea o mAnd de ajutor prinfului, iar Lconato lc tlgidui rgiel spriji-nul; pAnd qi l{ero spusecii va implini orico inslroinare, cli de:nc-insemnatd,pcntru ca veriqoaraei si capoleun so! bun.

    Viclergugulpe care-l nist'o,.isuprinpl era'cagontilomii sd-l tacirpe Benedick sd crcacll ci l-a indrlgit l]ealrice, iar IIero s-o amX-geascl pe Beatrice, incredin{And-o c[ Benedick nu mai poatc dedragulei .Prinlul, Leonato qi Claudio deschiscrd bcul cei dintdi. PAndind

    un prilej cAndBenedick;edea retras nlr-un umbrar qi citea,printulqi ceilalli uncltitori se oprirl printrc copacii tlinil5rdtul unrbrarului,atAtde aproapede Benedick, ncAt accsta hrir si vreaauzi tot ce-gispuneau.$i , clup5 ce vorbirX ve.rzi;i uscatc,prin{ul spuse ala, caintr*o doar[:4o

    Virro aici, -eonato.Ce-rni spuricainiai alaltl ieri, cX nepoateir l r ' r r r r r i t ' i - la lc,eatr ice" -a c: izutdrag senior lencdick?Nu mi-aIrlr rr l rr ir: ir:Ancldn minte cX fata astaar putcerndrigi vreun blr-I t r r l

    Nu, nici mie, inil l iniea ta - rlspunse -eonato.Este ucru cutr' lrr l tl t ncinlerlcs ii-qi piarcl) iastf 'elmin{ikr clupl Benedick, per tr( ' . )t rr oatepurtiu' i ir: i, plrca cI nu-l poatcsuferi.( ' lrrrrtl ioint[r i toatcaccsle puse, rirt lnd cum Flero -a inrplrtl-3r l ri l lcirtr ice l iubeqte u atlta patimirpe Benedick, ncAtneindo-ir trrcv; r nruri dc mirhnile dacl el nu va pulca h indr:nutat -o iu-lrr ' ,rs,' i i.,eonatosi Claudiopirrurir socoti acest ucru cu neputinlI,rl t rrt 'rrrc e acestgentilorn ;i r isese totcieauna?rX mild de toate,luirrrrrree i'urntii lse,si nii i cu scaml dc Beatrice.

    l 'r irr lul,prcflciintlu-se a auzul rcestor uvinte plin cl ecompbli-l i lr |( l)untru 3catrico, pusc:AL 1l hinesh aile dcr ccasta i Bcnedick.La co bun'/ spuse ('laudio. i3cncdick n-ar fhce dccit haz pe,,ntolurla e.i$i ar clrinui-o qi ntai riiu pr-: ia1a ;r1ir.l)ac5-ar arce na ca asla - gldsui prin{ul - ar merila sX lerpirrrzulat, ici Bealdcc c c liinli fcrmecltoaro qi nespus de in{c-h'irplir n loate, alarl de dragosten e-i poarl[ Iui Bencdick.

    Apoi printui 1o Ecu sen'rn nsolitorilor sii s[ so deplileze, l1-sirrrr lu-l e Ilc:neclick i cugctc a ccle auzitc.llcncdick ascuhase :u nrulfzipllcore acestschinib dc vorbe r;ir1i spusc,auzind cI l3eatrice l iubea: "Es1coare cu putinli'? Diutr-a-t rr ltv, z11ea sI zici, baic r,Anlul' /"ar dupd cc plecarX o{i, chibzuinr irt:e:st hip: "Nu, nu poatc fi vorba dc-. f'estl Prea erau serioEiti irrt l vorbeau...Au atlal aclc., ' irul in gura lui I lero gi par indu-irr,sl[ i lc soarta Joatricei.MI iubcgte' lPii atunci dragostca i tre-hrrit: ii f ie rirspllt idl Nu rn-am gindit nic:iodatlsii md insor. Da r

    r'irrrrl ur spus cI i,oi rnuri lioltei, nu mi-a trecut prin cap nici o cli-pl i cI vo i trii gi ziua asta fli spuii cd accasla"rAn5rdosle virtuoasi EiIrrrrrroasl $i-i chiar aga.$i ci e in{elcaptX n 1oa1o, f'arI de dra-llosloacc-nri poarll. Bine. dar acestanu-i un tcmei prca puternicpt'rr lrua o socoti srnintit i, ia1-oci i soseqtc.n lumina ziiei, e cuirt[:r"Irato fat:i 1l-umr.rasii.]e legeamea, se vcdc cAt de colo c[-i in -r lr igostit l l"licnlricc se apropie n clipa acceadc:el ;i ii spuse:,a fel de in!e-;rrtl ic:a leobice.i:- Inrpotr:iva ointci rnole. un[ r imis.i sI te chern a masX.

    41

  • 8/8/2019 Poestiri Dupa Shakespeare

    22/206

    Benedick, care niciodatl nu se sim{ise mai indernnal si-i vor-beascdatAtde cuviincios ca acum, i rispunse:- Frumoasl Beatrice, {i multumesc pentru osteneald.Iar cAnd Beatrice, dupX ce rosti alte cuvinte aspre,se depXrtX,lui Benedick ii piru cir a bdgat de seaml o anumitl bundvoinliascunsXn cuvintele neprietcnclase e care le azvArliseca, gi spu-se cu glas are:- Dacd n-o sd-mi fie mi15 dc ea, sunt un ncmernic. Daci n-o iu-besc,suntun clm[tar. Mi duc si f'ac ost de un portret de-al ei.DupX ce gentilomul a fost astfel prins in mreajd, era acum rAn-

    dul lui H ero sd-qi oace rolul tatb de Beatrice.Cu aceslgAnd,ea tri-mise dupd Ursula qi Margaret - dou5 nc,bile care o slujeau, qi iispuse Margaretei:

    - I3und searaMargaret, alcargl in odaia de primire; acolo o veigXsi pe verigoara mea Beatrice stAnd de vorbi cu prin{ul gi cuClaudio. $opteqte-i1aureche ci eu gi cu flrsula ne plimbdm prin li -vadX Ei cX nu vorbim decAtdespreea. Sfdtuieqte-osX se strecoarcin umbrarul acela plbcut, unde frunzele de caprifbi, aurite de razelesoarelui,nu-i dau voie lurninii si pItrundX, ca niqte avodli ncrecu-noscdtori.

    Umbrarul in care Flero dorea'ca Margaret sI o ademenea sclpeBeatrice era unul qi acelaqicu coi in care $ezuseBenedick cu pulinin urmX, ciulind urechea a cele vorbite de prin! qi de nso{itorii sXi.- O voi fac c s[ vini pe datX, ii pe pace spuseMargaret.

    LuAnd-o apoi pe Ursula cu ca n grIdind, Flero i spuse:- Acum, Ursula, cAnd vine Beatrice, ne vom plimba in susul qi

    in josul acesteipoteci gi trebuie sd vorbim numai qi numai dc Be-nedick, iar cind ii voi pomcni numele, u si nu faci alta decAts[-llauzi mai mult decAt a meritat vreodat[ un birbat. Eu i1i voi povesticAt de mult o indrl geEte Benedick pe Beatrice. Haide dar, sI ?n-cepem,cXci at-o pe Beatricecum aleargd, uriqindu-se ca un nagA{,fdcAndu-se na cu p[mAntul, ca s[ nc ascultevorbele.Apoi, dup5 cum hol[riseri dinainte, {ero zise, ca qi cum i-ar firispuns lJrsulei:- Nu, zdu, l-lrsula, e prea clispreluitoare, suf]etul ei e la l'cl desdlbaticca acelaal pls5rilor de pe stfurci.

    - Dar eqti ncredinlat5 - spuseUrsula - ci lJenedick e intr-ade-vdr atAtde ndrXgostitde,Ucatrice?Hero rlspunse:

    42

    Aqa spun prinlul qi Claudio, 9i ei au stXmit si o ingtiinlez 9iI' r r l itnsa, ar eu i-am fXcut si-.si schimbe gAndul,zicAndu-lec5 ,rlrrtir irr la Benedick, Beatrice nu trebuie si afle niciodatX de iu-lr l t r ' r rui .

    liirc$tc - int[ri Ursula. N-ar fi bine sXafle de dragostea ui, ca'r,t ll r lltc;rhaz de ea.t 'a si-1i spun ilrept - grdi Hero - n-am vdzut incl nici un b[r-lrirl,oliclt ar fi fost de inlelept, de nobil, ori tAnir, sau cu tr5slturirrrrr iltxrscbite, e careea sEnu-qibatX oc .| )a, da - zise l]rsula - firea ei zeflemitoare nu e deloc vredni-r t rk ' audd.

    Nu - spuse [{ero - dar cine ar euteza sd-i spun[ aqa ceva?I trrr'li -a[ sufla o vorbd mlcar, m-ar face de risul lumii'

    Vai, ili nedrcptileqti veriqoaral strigd Ursula. Nu poate fi atAtrlt' lipsitbde judecatl sdnXtoasX,ncAt sI alungepe un gentilom atatrh' rle l vArqit cunt estesenior Benedick.Aro un nume bun, neintinat * spusc Flero. intr-adevlr, poate

    li socotit cel mai dc seaml bdrbat din Italia; fireqte, brl a-l pune larocotealdpe scumpul meu Cllaudio.l)upi care, Hero ii dddu a in[elege insolitoarei sale c[ e vremearii schimbevorba. jrsula zise:* $i pe cAnds-a hot[rAt ziua nunlii donmiei-tale?Ilero ii spuseettunci Xurma s[ se cunune cu Claudio a doua zi

    ;i cir dorea si intre in casl cu ea, ca si se uite la o noul gdteald,qisii so sfbtuiascd irnpreun[ ce anurno sX poarte in ziua urmdtoare'llr,alrice,care le ascultasecuvintele cu sufletul la gur5, dupl ple-t'lrea lor strig5: "Ce-mi tu dat sX aflu? Poate fi oare adevdr curatIol ce-am auzit? Rlmas bun, ocarl, batiocurd gi trufie f'eciorelnici,rrc desp6rlim pentru toldeauna! Benedick, iubeqte-m5! le voi ris-l)llti, imblanzindu-nri inima sdlbatici sub mAngdieream0inii taleiubitoarel"Trebuie sd fi lbs1o priveliqte pllcutd sd-i vezi pe aceqti vechivrljmaqi prefbculi in prieteni iubitori gi sd lii nurtor la prima lorintllnire, dupi ce fuseserl amdgili pentru a se indrXgi unul per:clllalt, datorit[ qiretlicului prinlului aceluia bun la suflet. Insiacurn rebuie sl ne gAnclinr a o tri std schimbarea soartei ui Hero.Ziua urm[toare, care trebuia sd tie ziua cununiei sale, adusemAh-rrire n inima lui [{ero gi a bunului t;i tat[, l,eonato.Prinlul avea un fiatc vitreg, care se intorsese din rdzboi la Me-ssina o dat5 cu el. Acest li'ate (numale slu era don .Iohn) era un om

    A- l

  • 8/8/2019 Poestiri Dupa Shakespeare

    23/206

    tj1L]

    vegnicnemullumit, cu sufletul inlcrit, a cXruiminte pbreacI :;tstrdduiegteeqnicsx ndscoceascxumai osnicii. l uru p" frateltsdu,prin[ul, il ura Eipe Claudio,din pricini cXeraprietenulprinlului, qi de aceea ehotdri sr impieclice isxtoria ui claudio cu llcro, numaidin plicerea rruticioasb de a-i facenet'ericifipe claudi.gi pe prin{, qtiindci prinful line nespus emult la aceaitl crsdtorietot atAtdemult caqi Claudio.Ca si-qi ndeplineasci cestgAndmdrqav, e blosi de un anu_me Borachio un alt nemernic pe care-l ncuraji, fEgdduindu-imare dsplatS.Borachio i frcea ochi dulci Margaretei,nsolitoarealui.Hero, ar donJohn,qtiindaceasta,tirui ca el s-o acI p" Mu.-garetsdpromitdcd vastade vorbEcu el, n noaptea ceea, e a i'c-reastra tdpanei ale,dupbce va adormiHero.Totodati, i cerusi-ilmdgn Margaretei hgiduiala d