Podul minciunilor de pe Râul Doamnei - Jurnal de …...cat cu două BMW-uri albe drumul de ieșire...

Au trecut trei ani de la tragedia de la Clubul ”Colectiv”. O dra-

mă ce a afectat și Argeșul, cu trei morți și cinci răniți. O dramă ale cărei urme nu s-au șters nici acum. O tragedie ai cărei vinovați, fi e ei patroni de la ”Colectiv” sau angajați ISU, nu au fost pedepsiți nici acum. Iar problemele sistemului medical de la noi, probleme în urma cărora au murit o parte dintre tinerii arși în ”Colectiv”, nu s-au rezolvat, ba chiar s-au acutizat. Și în toată aceas-tă mare de nemulțumiri justifi cate și de o revoltă națională mai mult sau mai puțin spusă, există, paradoxal, și lumină. Și motive de optimism, în ciuda tuturor încercărilor vieții.

Iar un astfel de motiv puternic am văzut săptămâna trecută la

Antena 1. O supraviețuitoare de la ”Colectiv”. O piteșteancă. Un om frumos - ca să îl parafrazez pe Dan Puric - și la propriu și la fi gurat.

Oana Rotariu a căzut și s-a ridi-cat de mii de ori în cei trei ani

care au trecut de la ”Colectiv”. Două luni în comă, trei săptămâni pe seda-tive, zeci de operații și foarte multe momente grele. Momente ce fac ca și sintagma ”greu” să sune a eufemism. Am văzut-o pe Oana zâmbind și emanând un optimism impresionant și nu am putut să nu fi u mișcat. În ciuda teribilelor încercări prin care a trecut, Oana a rămas un om foarte pozitiv, energic și cu un tonus de in-vidiat. Un exemplu pentru toți. Am revăzut ulterior emisiunea la care ea a fost invitată, alături de fosta mare gimnastă Cătălina Ponor, și, fără să vreau, m-am gândit la pasărea Pho-enix. Oana a trecut prin drame care pe mulți i-ar fi doborât defi nitiv și fără drept de recurs. A ieșit cu multe răni din Iadul de la ”Colectiv” și a intrat apoi în alt Iad, cu numeroase operații și zeci de zile de comă, zile cu dureri atroce și cu numeroase

momente în care ”viață” era un cu-vânt pe cale de dispariție. Și Oana a supraviețuit, dovedind poate că ”viața” e cel mai miraculos cuvânt. Și a mai dovedit că există viață după ”Colectiv”, dincolo de dramele și tra-umele ce nu se uită. Există zâmbet, există renaștere.

La un moment dat, la emisiunea la care a fost invitată, Oana a

spus că e fericită. Și nu a fost o frază prozaică, aruncată sec, ci o frază tră-ită, simțită.

Când vă va fi greu în viață de acum încolo, gândiți-vă la

Oana și la exemplul ei. Viața nu e un sejur all inclusive, ci o lungă călăto-rie în care uneori condiția umană e făcută KO și în care granița dintre Rai și Iad poate fi insesizabilă. Dar, dacă meniul vieții nu ar include și luptă și renaștere, ce farmec ar mai avea viața?

Denis Grigorescu

Punctul pe Y Oana

pag. 20

Scenariu horror pentru alegerile din 2020Miuţescu confi rmă! Pendiuc se milogeşte de liberali să-l pună candidat la Primăria Piteşti

NR. 1268FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse 31 octombrie - 6 noiembrie 2018

20 pagini 1 leu

Dovezi nucleare împotriva constructorului Bobi Marinescu, furnizate de o expertiză cerută de Primăria Piteşti

Podul minciunilor de pe Râul Doamnei

Asfaltul turnat de constructor pe pod este mai subţire decât cel din proiect

„Grosimea straturilor turnate nu respectă pe cea a straturilor din proiect” - este una dintre nume-roasele defi ciențe identifi cate de expertul tehnic Diaconu Ion Dumitru Viceprimarul Apostoliceanu: „E un dezastru la podul de peste Râul Doamnei, o bătaie de joc și asta se vede cu ochiul liber, nu trebuie să fi i specialist” În replică, omul de afaceri Bobi Marinescu (foto timbru) declară: „Când s-a făcut acea expertiză, trebuia să fi m și noi anunțați, ca să fi m acolo. Eu nu am încredere în acea expertiză” pag. 10

pag. 7

Lavinia către primărița Ioana Jenica Dumitru: ” Îți fac reclamație...”, după care îi adresează un alt reproș: „Și tu să îndrăznești să-mi pui tampoanele amestecate cu crucea și cu agheasma!... Așa ceva nu se face!...”

O nouă înregistrare explodează la Primăria ŞtefăneştiPrimăriţa către Lavinia Năstase: „Eşti mai şantajabilă decât oricine, domnişoară...”

pag. 3

19 angajaţi de la Evidenţa Persoanelor îl acuză pe directorul Badea că a declanşat Jihadul după ce şi-a reluat funcţiaDin ciclul „Asiguratorul plăteşte, service-ul nu munceşte”Campion mondial la kickboxing, făcut K.O. de reprezentanţa Skoda din Piteşti

Documentul care sprijină teoria că în dosarul triplei crime de la Stoeneşti au fost ascunse probeZodia cancerului sau vremea lui Valeca Vodă...Doar trei ziarişti la ultima conferinţă a PSD Argeş. Ce spun directorii de presă...

Avocatul Radu Nistor, achitat exact în ziua în care acum cinci ani era încătuşatDrama fostei procuroare Viorina Ionescu continuă şi dincolo de mormânt

pag. 6

pag. 11

pag. 4

pag. 5

pag. 20

pag. 18

Nr. 1268 (31 octombrie - 6 noiembrie 2018)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Raj Kapoor al PSD Argeș, alias Tudor Pendiuc, se milogește de Adrian Miuțescu să-l pună candidat la Primăria Pitești, în 2020, din partea PNL.

Vicleanul Liviu Dragnea și feciorul în casă Șerban Valeca.

Tot răul spre bine, Șerbane, că, dacă Argeșul avea ministru, îl remaniam acum...Nu e mai bine că n-aveți?

Șerban Valeca, un lider atât de capabil, încât acceptă să conducă un partid de incapabili.

Jur ca, în mandatul meu, niciun membru al PSD Argeș, cu excepția mea, să nu ajungă ministru, că se face de râs...

Din Din

Culise...Culise...

Andrei Gerea, ALDE, habar n-are în ce țară trăiește: „Cred că este important ca din acest profi t statul român să poată con-strui școli, spitale, să investească în infra-structură”. Cătălin Rădulescu, PSD, îl „ieva-

luează” la foc de mitralieră pe Tudorel: „Deci, dl. ministru al Justiției, cu tot res-pectul și prietenia, în afară de a face două revocări ca să fi e, așa, de imagine, nu a fă-cut ceea ce trebuia să facă. Legea amnistiei văd că nu o face”. Sorin Apostoliceanu, un viceprimar

care se uită prea mult la desene animate: „Copiii piteștenilor vor putea face propu-neri pentru numele tigrișorului, inspirate din fi lmele de desene animate iubite de cei mici”. Ioana Jenica Dumitru, primar

Ștefănești, fericită că și-a dat foc la valiză:

„Toată lumea a făcut foc în tot Ștefăneștiul, pe ce uliță a dorit și nu am refuzat pe ni-meni. Chiar și la Vila Florica s-a făcut foc în pădure, ILEGAL, cu program artistic și copii luați de la școlile pe care eu le fi nanțez, nu Consiliul Județean!”. Florin Călinescu, Băbana, zice că

Toader îl servește pe Dragnea cu perver-siuni: „Se pare că misiunea cosmonautică a lui Toader se termină odată cu debarcarea lui Lazăr. Are o răbdare acest pervers… demnă de cauze mai bune: «Îmi iau conce-diu, mă plimb, scriu pe Facebook și șterg a doua zi, e bine șefu’?»”. Ion Dumitru, Duce de Albota, ar da

orice să-i pice un parlamentar în mână: „Administraţiile locale sunt obligate - auzi! - să facă proiect și pentru mutarea unui in-dicator la intrarea în localitate! Unde sunt parlamentarii să vorbim cu ei când e ne-voie?”.

Încă o dovadă că la Primăria Ștefănești haosul, circul și lipsa de organizare sunt la ele acasă. Săptămâna trecută, la Focul lui Sumedru, Primăria Ștefănești nu a avut WC-uri la eveniment, deși acest lucru era absolut obligatoriu. Iar miile de participanți au fost nevoiți să își facă nevoile pe unde au apucat, prin spatele corturilor cu mici. Rușinos...

Divele de la Ștefănești au plecat ca fetele, la Nisa...

Divele de Ștefănești, a se citi primărița Ioana Jenica Du-mitru și Lavinia Năstase, și-au luat picioarele la spinare și au plecat la Nisa. Declarativ, ca să facă demersuri pentru a aduce la Ștefănești osemintele generalului Gheorghe Băgu-lescu, fost ambasador în Japonia, care a dorit să fi e înmor-mântat la Florica. Ce nu știu oamenii e că cele două dive din primărie s-au dus în Franța pe bani privați, luați de la sponsori. Asta după ce Consiliul Local Ștefănești a refuzat să aloce bani publici pentru această deplasare cu scop incert sau fundamentat neconvingător.

Dacă vă reamintiți, cele două au mai fost în vară, pe bani publici, la Festivalul de vin de la Bordeaux și nimeni n-a înțeles care a fost benefi ciul pentru oraș. Cele două au chel-tuit bani publici și s-au pozat pe Facebook la degustări de vinuri, fără să aibă bunul simț să întocmească un raport în care să explice pe ce și mai ales de ce au cheltuit banii. Ce mai contează că orașul Ștefănești are o groază de probleme nerezolvate?

Poliția Locală Pitești, ciumă pentru vânzătorii de zarzavaturi și mumă pentru contrabandiștii de țigări

Vineri, 26 octombrie. Ora 9:33. Piața Ceair Pitești. Un polițist local le spune foarte zelos mai multor comercianți care vindeau zarzavaturi și must pe trotuar chiar în centrul pieței să își ia marfa. La doar câțiva metri de polițistul lo-cal, vânzătorii de țigări de contrabandă strigă nestingheriți: ”Țigări! Țigări!”. Polițistul local nici măcar nu se uită înspre ei.

Marți 30 octombrie. Ora 9:45. O parte din Piața Ceair e plină de contrabandiști de țigări. Iar doi dintre ei au blo-

cat cu două BMW-uri albe drumul de ieșire din piață. La nici cinci metri de ei, doi polițiști locali se uită impasibili. Iar astfel de scene se repetă zilnic în Piața Ceair. Și sunt tot atâtea dovezi că Poliția Locală Pitești e ciumă pentru vânzătorii de zarzavaturi și mumă pentru contrabandiștii de țigări. Cât despre Poliția Pitești, ce să mai spunem? Nici măcar nu... există în zona Pieței Ceair. Iar după ce scrie Jurnalul de Argeș, se laudă cu câte o megacaptură de 20-30 pachete de țigări. Jenant! Plătiți din bani publici, polițiștii locali și cei de la IPJ Argeș îi tolerează de ani de zile tocmai pe cei pe care ar trebui să îi elimine din Piața Ceair. De cine le e frică subordonaților dumneavoastră, domnilor Valerică Nicolae și Tudorel Pieleanu? Sau vă e și dumneavoastră frică de contrabandiștii de țigări?

Cum a pierdut Câmpulungul (din nou!)Un câmpulungean cu ceva infl uenţă și încă prezent în so-

cietate în prima linie a încercat de peste un deceniu să con-vingă mai-marii Primăriei să repare strada pe care locuiește. Nu neapărat ca un favor, căci e normal ca toate drumurile din municipiu să fi e în regulă, ci și în ideea că porţiunea cea mai degradată va deveni cândva cale de acces spre pro-prietăţile unor bucureșteni cu dare de mână, inclusiv pen-tru fi ul său, care convinsese câţiva „capitaliști” să cumpere case și terenuri în acea zonă. Numai că primarii care s-au tot perindat l-au plimbat pe om între răspunsuri de genul „sunt doar trei case acolo” și „avem alte priorităţi, încercăm la anul”, până când a picat și bomba. Adică s-a ales praful și de stradă, și de intenţiile bucureștenilor, deoarece, chiar în această vară, cei din Capitală și-au scos banii din depozite și au cumpărat proprietăţi în judeţul vecin, la Râșnov. Așa a rămas Câmpulungul fără câţiva plătitori de taxe și impozi-te, dar deţine, în continuare, o stradă degradată în apropi-erea Cimitirului Flămânda.

Primăria Ştefăneşti nu a avut WC-uri la Focul lui Sumedru

ELECTRO-CUTARE

Un orologiu sună noap-tea jumă-tate.La PNL în poartă Pen-diuc oare de ce bate?

Băi, chiar nu știu de ce râd Valeca și Manu. Cred că de alegătorii din Argeș care ne-au votat

știind că nu o să facem nimic pentru ei...

Senatorul Gheorghe Marin, un exemplu deloc hilar de parlamentar plătit bine din bani publici ca să nu facă nimic.

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ


Șefi i Consiliului Județean, Dan Manu și Simona Brătu-lescu, într-un moment de tandrețe centenară, că li se întâmplă foarte rar...

Simona, mi s-a aprins fl acăra Centenarului! Poți să mi-o stingi?

Dorin Bărbuceanu și Ioana Jenica Dumitru, două săbii care nu încap în teaca Ștefăneștiului.

Lavinia Năstase și primărița Jenica Dumitru, cele două dive (a)culturale și(a)morale ale Ștefăneștiului.

Jenico, se vede școala de bune maniere a Laviniei Năstase! Chiar nu mă așteptam

să accepți o poză cu ce se va întâmpla în 2020. Eu din nou primar și tu consilier local...

Uite, Pitzi, iar au apărut înregistrări cu noi în „Jurnalul”, de când ne șantajam

amândouă în biroul tău și prostimea credea că suntem profesoare de bune maniere...

Ionuț ButoiSăptămâna trecută, la Sydney s-a încheiat

a patra ediție a Jocurilor Invictus. Afl at la a doua participare, musceleanul Ionuț Butoi a strălucit din nou. După ce anul trecut la Toronto a obținut o medalie de argint și una de aur, de această dată Ionuț Butoi a obținut medalia de aur cu echipa României la tir cu arcul compound. Pentru performanța sa la vârf, Jurnalul de Argeș îl declară pe pluto-nierul major Ionuț Butoi Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Patru ambasadori vin la Topul Camerei de Comerţ

Joi, 1 noiembrie, de la ora 18, la Complexul ”Star Plaza” din Bascov va avea loc cel mai im-portant eveniment de business al anului. Este vorba de a XXIII-a ediție a Topului Firmelor din Argeș, un eveniment de gală organizat de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș ce va reuni sute de invitați: oameni de afaceri, secretari de stat, ambasadori, parlamentari, autorități loca-le și județene. Patru ambasadori au confi rmat deja prezența la acest eveniment special. D.G.

În ultimele două ediții din “Jurnalul de Argeș” v-am prezentat două în-registrări halucinante din birourile Primăriei Ștefănești. Ambele cu acu-ze foarte grave, atât de corupție, cât și cu conotații sexuale. Prima din biroul juristei Carmen Neșu, în care personaje au fost jurista și vicele Gelu Mihalcea, cealaltă din biroul primăriței, în care primadonă a fost Lavinia Năstase, iar în postură de acuzate - primărița Jenica Dumi-tru, jurista Carmen Neșu și șefa de la Achiziții, Lavinia Mincă. Într-un limbaj violent și porcos, la care martor a fost și preotul Ioan Zincu-lescu, Lavinia Năstase i-a profețit primăriței că va intra în pușcărie, pe Carmen Neșu a făcut-o analfabetă și a expediat-o pe centură, iar pe Claudia Mincă a denumit-o calom-nios ”colectoarea de șpăgi”. Ei bine, după aceste două înregistrări, am primit și o a treia, care dovedește fără dubiu că primărița Ioana Jenica Dumitru nu mai are nicio autoritate în Primăria Ștefănești.

În această a treia înregistrare, efectu-ată tot în biroul edilului, asistăm la un dialog la fel de halucinant, având drept subiect un posibil șantaj. Iar personajul care îi aruncă vorbe grele primăriței,

amestecând crucea și agheasma cu tam-poanele, e Lavinia Năstase, directoarea Centrului Cultural Ștefănești. Ioana Jenica Dumitru nu se lasă nici ea mai prejos și, la ”strigarea” cu parfum de insinuare a Laviniei cum că pe ea n-o șantajează nimeni, primărița îi răspun-de Laviniei că, dimpotrivă, ”ești mai șantajabilă ca oricine, domnișoară!”.

Dialogul între cele două a avut loc la începutul lunii septembrie, la scurt timp după ce Lavinia Năstase a trebuit să își ia lucrurile și să plece din biroul de la Centrul de Promovare a Turismului spre a se muta în cel din Centrul Cultu-ral, fapt ce a scos-o din minți.

Lavinia către primăriță: „Pentru că ce-ai făcut ieri-dimineață, să-ți pui zdreanța la ușă, să-ți pui câinele...”

Lavinia Năstase: Încă o dată întreb: cum procedăm? Ia las-o mă să dea, să încep și eu să fac reclamații. Ia să-mi dea lucrurile afară! Îți fac reclamației și ție (n.red. - primăriței Jenica Dumitru) și ei (se referă la jurista Carmen Neșu, n.red).

Jenica Dumitru: Da, să-mi faci. Fă-i cui vrei tu reclamație...

Lavinia Năstase: Pentru că ce ai făcut ieri-dimineață, să-ți pui zdreanța la ușă, să-ți pui câinele! (n.red. - face referire la Luiza Dobrescu, cea care este consilie-rul de imagine al primăriței și care nu a lăsat-o să intre în biroul acesteia spre a face scandal). Și tu să îndrăznești să-mi pui tampoanele amestecate cu crucea și cu agheasma!... Știi cât de mult țin la asta! Așa ceva nu se face!... Sunt două lucruri peste care nu trec. Când mi-ai dat fata afară, când mi-a dat fata afa-ră Luiza și a plâns o jumătate de oră și tu n-ai spus nimic... Peste aceste două lucruri eu pe lumea asta n-am să trec. N-am să trec, da?

Jenica Dumitru: Dacă vrei să mai avem o discuție normală astăzi, nu țipi la nimeni, da?

Lavinia Năstase: Deci, pe mine nu mă amenință și nu mă șantajează nimeni, da?

Jenica Dumitru: Ești mai șantajabilă decât oricine, domnișoară, ca să fi e clar...

O voce de femeie intrând în birou, pro-babil Claudia Mincă: A plecat?

Jenica Dumitru: Gata.Claudia Mincă: Cum adică ați

șantajat-o și ați amenințat-o?Denis Grigorescu

O altă înregistrare din biroul nr. 1 al Primăriei Ştefăneşti

Primăriţa către Lavinia Năstase: „Eşti mai şantajabilă decât oricine, domnişoară...” Lavinia către primărița Ioana Jenica Dumitru: ” Îți fac reclamație...”, după care îi adresează un alt reproș: „Și tu să îndrăznești să-mi pui tampoanele amestecate cu crucea și cu agheasma!... Așa ceva nu se face!...”

pCp

JpJ

ip

șdș

ș

ltslsr

L„izc

cî

Jurnal de Arge - pag 4

Nr. 1267 (24 - 30 octombrie 2018)

Altă perlă a Laviniei Năstase, care a devenit de curând directoarea

Centrului Cultural din orașul Ștefănești: „Eu mă piș, mă mut oricând

din orașul ăsta...”

Lavinia Năstase a jignit-o și pe jurista Carmen Neșu: „Cât ești de

proastă, că trebuie să te duci pe centură ca să faci rost de bani”

La tot acest dialog sub orice critică, al cărui ton a fost dat de

„evlavioasa” Lavinia Năstase, martor a fost și preotul Ioan Zincules-

cu din Ștefănești

n orașu

i j i t Carmen Neșu: Cât ești de

Lavinia Năstase către Claudia Mincă: „Tu pentru mine ești o

zdreanță, o ordinară, o colectoare de șpăgi”

l b i ritică al cărui ton a fost dat de

Primărița Jenica Dumitru nu a avut nici cea mai mică reacție să sto-

peze limbajul de mahala din biroul său, dovadă că nu are nicio autori-

tate în Primăria Ștefănești

Jurista Carmen Neşu

Personajele de pe înregistrări, prezente în biroul primăriţei

Şefa de la Achiziţii,Claudia Mincă

Preotul paroh Relu Zinculescu

ÎNREGISTR RI HALUCINANTE DIN BIROUL EDILULUI IOANA JENICA DUMITRU

Lavinia N stase îi strig prim ri ei

de la tef ne ti c va intra în pu c rieÎn numărul precedent din “Jurnalul de Argeș” vă prezentam o înregistrare halucinantă de la Primăria Ștefănești, în fapt un dialog plin cu acuze de luare de mită și limbaj porcos, avându-i ca protagoniști pe viceprimarul Ion Mihal-cea și pe jurista Carmen Neșu.

În acest număr vă prezentăm o nouă înre-gistrare halucinantă, de data aceasta chiar din biroul primăriței Ioana Jenica Dumi-tru. O înregistrare ai cărei protagoniști sunt Lavinia Năstase - directoarea Centrului Cultural Ștefănești, jurista Carmen Neșu, Claudia Mincă - inspector achiziții publi-ce, preotul Ioan Zinculescu și, bineînțeles, primărița Jenica Dumitru.

Este o înregistrare care dovedește că primărița Ioana Jenica Dumitru nu mai are nicio autoritate în Primăria Ștefănești, ascultând fără să comenteze jignirile și acu-zele formulate de Lavinia Năstase la adresa unor angajați cu funcții de răspundere în instituție. Și mai arată ceva foarte grav: anu-me că angajații au început să se înregistreze între ei și în mod special când se afl ă față în față cu Lavinia Năstase. De ce? Ca o măsu-ră de protecție, atâta timp cât primărița nu-i mai poate apăra ținând-o în frâu pe Lavi-nia, dar și ca să aibă probe în instanță în eventuale procese împotriva șefei Centrului Cultural pentru jignirile aduse.

În înregistrarea pe care v-o prezentăm mai jos Lavinia Năstase îi spune primăriței Je-nica Dumitru că va ajunge la pușcărie, pe Claudia Mincă o numește „colectoarea de șpăgi”, iar juristei Carmen Neșu îi spune să se ducă pe centură să facă rost de bani. Ce e halucinant cu adevărat? După ce Lavinia Năstase dă buzna în biroul ei, de teamă ca va ieși circ și scandal, primărița Ioana Je-nica Dumitru cere cuiva din încăpere să închidă ușa pe dinăuntru. De unde rezultă că edilul Ștefăneștiului e depășit de situație și conștientizează că nu mai are niciun fel de autoritate în fața Laviniei Năstase, cea pe care tot ea a pus-o director al Centrului Cultural.

„Voi sunteți niște aventuriere, niște analfabete”

Lavinia Năstase (către primărița Ioana Je-nica Dumitru): ...Când m-a bătut ea, când m-a bătut cealaltă, ca să știți...

Ioana Jenica Dumitru (către cineva din încăpere): ...Ia cheia și încuie-o! Așa, vezi! Ia cheia..!

Lavinia Năstase (către Carmen Neșu sau Claudia Mincă): Tu pentru mine ești o zdreanță, o ordinară, să știi, da?

Lavinia Năstase către primărița Jeni-ca Dumitru: Hai să-ți explic ceva. Ea (n. red. -Claudia Mincă) este colectoarea de șpăgi. (Apoi către Carmen Neșu) Tu ești cea care o să o înfunde pe Ioana (n. red. - primărița Jenica Dumitru), la pușcărie se

va duce. Iar ailaltă este cea... Iar eu n-am să vă permit vouă... Pentru că eu, spre deo-sebire de voi, eu am muncit pentru cariera mea, da? Voi acum ați prins un culoar.... Că vrea Georgescu (primarul de la Mioveni, n. red.) să dați voi cu papagalul la “Jurnalul de Argeș”... Este o mică perioadă din viața voastră... Voi sunteți niște aventuriere, niște analfabete, codașele clasei, care ce? Eu nu mai am treabă cu tine, fetițo! Mi-a ajutat Dumnezeu și am scăpat de o analfabetă ca tine (către jurista Carmen Neșu).

Primărița Ioana Jenica Dumitru încearcă să sară (neputincioasă, totuși) în apărarea juristei Carmen Neșu: Lavinia, te rog! Lasă-ne să ne facem treaba...

Claudia Mincă spre Lavinia Năstase: La-vinia, ieși afară!

Claudia Mincă din nou către Lavinia Năs-tase: Lavinia, te rog să nu mă jignești, da?

Lavinia Năstase către Claudia Mincă: Așa..., am scăpat și de colectoarea de șpăgi! După tine, oamenii vor veni cu furci și to-poare. Tu n-ai făcut un drum, păpușă... Eu mă piș, mă mut oricând din orașul ăsta, tu n-ai făcut nimic.

Lavinia Năstase către Claudia Mincă sau primărița Ioana Jenica Dumitru: Tu o să faci puțină pușcărie... și un pic...cip, cip, cip...

Claudia Mincă, din nou, către Lavinia Năstase: Nu vrei tu să ieși afară...?!

Apoi, Lavinia Năstase o ia din nou în vizor pe jurista Carmen Neșu, pe care o întreabă: Iar tu nu vrei să mă mai bați încă o dată?

Carmen Neșu către Lavinia Năstase: Dar nu te-am bătut, femeie schizofrenică ce ești!...

Primărița Ioana Jenica Dumitru se roa-gă (din nou fără succes) de Lavinia Năs-tase: Lavinia, te rog să mă lași, că avem o ședință...!

Lavinia Năstase revine la jurista Carmen Neșu: Iar tu, cât ești de proastă ești, trebuie să te duci pe centură să faci rost de bani, că eu mă angajez ca tu să plătești...

După acest moment, cineva intră totuși în biroul primăriței, iar preotul Zinculescu spune precipitat: Nu mai sunt locuri...

Apoi primărița Ioana Jenica Dumitru se adresează celei care a intrat (probabil Alina Mihalcea de la contabilitate, nepoata vice-lui Mihalcea): Alina, te rog ia-o tu...

Apoi, tot primărița, fericită că respectiva Alina a reușit să o extragă pe Lavinia Năsta-se din încăpere, se adresează altcuiva: Așa, închide ușa..! Încui-o repede..!

Apoi continuă, în sfârșit, ședința, iar șefa de la Achiziții, Claudia Mincă, i se adresea-ză primăriței: ...Este referatul de instrumen-tare...

Iar primărița continuă: Deci, cum l-ați formulat... Au fost obligați la plata cheltuie-lilor de judecată...

- primărița Jenica Dumitru), la pușcărie se

Replica prefectului Dragnea: „E treaba lor”

Așa cum e normal, am încercat să luăm legătura pentru a comenta haosul de la Primăria

Ștefănești cu prefectul Emilian Dragnea, cu Șerban Valeca, președintele PSD Argeș, și cu

deputatul Nicolae Velcea, cel care răspunde de Ștefănești din partea PSD Argeș. Inițial,

Șerban Valeca și Nicolae Velcea ne-au răspuns la telefon, precizându-ne însă că sunt în

ședință și rugându-ne să revenim cu un telefon. Ulterior însă, aceștia nu au mai răspuns

la apelurile noastre.A răspuns, în schimb, prefectul Emilian Dragnea, care ne-a declarat laconic cu privire la

ce se întâmplă la Ștefănești: „E treaba lor. Sunt probleme interne. Primăria Ștefănești nu

este în subordinea Prefecturii. Dacă vom primi vreo sesizare, vom interveni”.

Material realizat de Denis Grigorescu

Altădată făceau selfi e, acum Lavinia îi prevede un viitor în zeghe primăriţei

Jenica Dumitru



De ce e important telefonul predat anchetatorilor

Teza probatorie este aceea de a face dovada că nu au existat apeluri între inculpați în mo-mentele premergătoare comite-rii crimei, așa cum se susține în declarația inițială a concubinei lui Laurențiu Durleci, Cătălina Furdui, declarație despre care avocatul Florentin Sorescu consi-deră că ar fi fost concepută chiar de anchetatori, lucru negat de Parchet.

În opinia apărătorului celor doi inculpați, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș ar fi verifi cat, de fapt, apelurile telefonice, însă ar fi „preferat să nu depună nicio relație, rezultatul fi ind nefavora-bil”, după cum a arătat Florentin Sorescu într-un alt document în-aintat instanței.

„Am susţinut și susţin că în această cauză au fost ascunse probe. Un telefon predat de că-tre Durleci Vasile autorităţilor nu este înregistrat în dosar, nu se regăsește consemnat în procesele-verbale de percheziţie, dar apare, în mod subit, într-o declaraţie a inculpatului Durleci Vasile, luată la circa o lună după arestare, în care spune, cu subiect și predicat, că telefonul marca Samsung de culoare neagră cu care au efectu-

at convorbiri în timp ce se depla-sau prin pădure se afl ă în posesia organelor de poliţie. Ciudat, nu? Telefon pe baza căruia s-ar fi pu-tut stabili dacă, în momentele care au precedat comiterea crime-lor, au existat sau nu apeluri în-tre inculpaţi”, a declarat, pentru „Jurnal de Argeș”, avocatul Flo-rentin Sorescu.

Telefonul Samsung nu este sin-gura probă despre care avocatul a vorbit joi în fața magistraților.

„De asemenea, faptul de a nu fi fost depuse la dosar niște înre-gistrări efectuate chiar de către anchetatori, sub pretextul că nu ar prezenta interes operativ, în condiţiile în care textul de lege obligă la înaintarea acelor probe dacă instanţa va fi sesizată, re-prezintă o veritabilă ascundere de probe. În acele înregistrări efec-tuate în autoduba cu care incul-paţii erau duși la arest și în celulă, Durleci Dorel și Durleci Vasile îi reproșează lui Durleci Laurenţiu, autorul triplei crime, gestul nesă-buit pe care l-a făcut, iar acesta chiar furnizează relaţii despre modul în care a comis crimele de unul singur. Vă întreb eu atunci: prezintă sau nu interes operativ?”, a mai declarat Florentin Sorescu, pentru „Jurnal de Argeș”, după ședința de joi a Curții de Apel Pitești.

„Ca procuror, am părerea că pot să greșesc, dar să spui că vreau să fac asta intenționat este inept”

În fața celor trei magistrați, procurorul de ședinţă a preci-zat că probele existente ar indica vinovăția celor doi, că nu poate fi vorba de ascundere de probe și că Parchetul n-ar avea niciun interes să bage în pușcărie doi oameni nevinovați.

„Să spui că Parchetul are inte-res să ascundă probe mi se pare

dincolo de orice limită juridică. N-am făcut în viața mea așa ceva. Ca procuror, am părerea că pot să greșesc, dar să spui că vreau să fac asta intenționat este inept. Dacă spui că s-au ascuns probe, de ce nu ai făcut demersuri?!”, i-a repli-cat avocatului Sorescu, în ședin-ţă, reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești.

Cei trei judecători au reținut cauza în pronunțare. Soluția va fi comunicată săptămâna viitoa-re. Judecătorii ar putea menţine sau schimba decizia instanţei de fond, decizie atacată cu apel de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș.

„Nu am emoţii în ceea ce privește rezultatul procesului! De fapt, mint. Am! Când soarta

unor oameni este în mâinile tale, cam tremuri, chiar dacă probele conduc indubitabil către o singu-ră soluţie. Nebănuite și încurcate sunt căile justiţiei...

Mi-e greu însă a crede că va fi posibilă o altă soluţie decât cea de achitare. Speranţa și pariul meu sunt ca, dintr-un complet de divergenţă (unul contra unul), să ajung la o soluţie de achitare adoptată în unanimitate de către cei trei magistraţi. Să-l fi convins și pe judecătorul care a considerat că trebuie admis apelul Parchetu-lui de nevinovăţia clienţilor mei, iar pe cel nou intrat, pentru a în-clina într-o parte sau alta balan-ţa, așijderea”, mai spune avocatul Florentin Sorescu.

Documentul care sprijină teoria că în dosarul triplei crime de la Stoeneşti au fost ascunse probe

„Miza mea este ca aceste practici nocive adoptate de unii anchetatori să fi e desfi inţate”

Florentin Sorescu speră la mai mult decât obținerea achitării celor doi.„Miza mea, la acest moment, nu este doar de a se menţine soluţia de achi-

tare, ci ca aceste practici nocive practicate de unii dintre anchetatori să fi e desfi inţate. Instanţa de fond a vorbit în motivare despre lipsa de loialitate a Parchetului în administrarea probelor; eu cred că vorbim de un abuz în toată regula. Și singurele în măsură să descurajeze aceste practici sunt instanţele de judecată, prin motivarea deciziilor pronunţate. Trebuie spus negru pe alb ce se întâmplă, altfel riscăm să trăim într-o minciună. Miza mea, cu alte cuvinte, este nu doar ca acești oameni, arestaţi pentru un an și jumătate pentru o faptă pe care nu au comis-o, să-și afl e dreptatea, ci ca astfel de abuzuri, venite din partea anchetatorilor, să nu se mai întâmple”, a declarat, pentru „Jurnal de Argeș”, Avocatul Florentin Sorescu.

Material realizat de Izabela Moiceanu

Joi, 25 octombrie, Curtea de Apel Pitești a rămas în pronunţare în dosarul triplei crime de la Stoenești. Soluţia va fi comunicată săptămâna viitoare. În faţa completului de trei magistraţi, Florentin Sorescu, avocatul lui Vasile și al lui Doru Durleci, fratele, respectiv tatăl lui Laurenţiu Durleci, singurul găsit vinovat de Tribunalul Argeș pentru triplul asasinat din primăvara lui 2016, i-a acuzat pe procurori de ascunderea unor probe.Avocatul Florentin Sorescu a prezentat „Jurnalului de Argeș” documentul care susține afi rmațiile fă-cute săptămâna trecută, în fața completului de trei magistrați care vor decide soarta lui Vasile și Doru Durleci, care au stat un an și jumătate în arest, pentru ca, mai apoi, instanţa de fond, Tribunalul Argeș, să-i achite în dosarul triplului asasinat. Este vorba de o declarație luată de anchetatori în 2016, la o lună după sângeroasele crime, document în care Vasile Durleci precizează că, în momentul în care a fost reținut, le-a predat anchetatorilor un telefon marca Samsung, care ulterior n-a mai apărut în dosar.

Fraza-cheie din declaraţia de mar-tori, care arată că procurorii au făcut pierdut telefonul mobil al familiei Durleci

Trimiși în judecată pentru crimă, Doru și Vasile Durleci au fost achitaţi la instanţa de fond. Care va fi soarta lor la

Curtea de Apel?



Spiridon Voinescu, „Atitudi-ne în Argeș”: „Motivul este că cei de la PSD, în această perioadă, nu au nimic de spus. Pot cel mult să vorbească despre sexul înge-rilor de la Referendum, la care oricum n-a fost nimeni, așa încât prezența la conferința de presă a fost exact cea de la referendum. Atât au meritat ei și atât au pri-mit. Probabil nici ziariștii nu aveau ce să aștepte de la ei. A fost și o proastă planifi care, pentru că erau mai multe personalități în oraș, a fost și ședința Colegiu-lui Prefectural. Ei nici măcar nu s-au deranjat să își organizeze o conferință de presă într-o zonă mai inteligentă, ca să spun așa. Atât au putut”.

Mihai Golescu, „Argeșul”: „Pentru că nu sunt pregătite cum trebuie, pentru că nu răspund la întrebările pe care le așteptăm noi și pentru că cei care le fac ha-bar n-au cu ce se mănâncă treaba aceasta. Nu știu cum trebuie fă-cute conferințele de presă. Ros-tul unei conferințe de presă e ca autoritatea, de orice gen ar fi ea, să răspundă la întrebările pe care le pun gazetarii, nu că vor ei, ci pentru că sunt exponenți ai opi-niei publice. E adevărat că unii gazetari se duc acolo doar să bea o cafea, să mănânce o grisină și să mai ridice mușchii, să arate că ei știu să pună întrebări deștepte. Din păcate, nici pe partea asta nu stau lucrurile chiar bine. Unele întrebări nu sunt deștepte”.

Marilena Barață, „Curier TV”: „Pentru că nu mai au nimic de spus cei de la PSD. Nu și-au format comunicatori. PSD Argeș a adoptat o atitudine de întrista-re sau de sindromul cochilie, cre-zând că e mai bine așa. Asta face ca ziariștii să nu mai participe la conferințe, din moment ce PSD-iștii nu mai au nimic de spus”.

Edi Vasile, realizator de emi-siuni la „Argeș TV”: „Pentru că nu au nimic serios de spus, pen-tru că maniera în care o spun e destul de penibilă, pentru că n-au comunicator serios, care să îi atragă pe oameni la conferințe, pentru că nu mai înțeleg ce în-seamnă comunicarea normală cu media și pentru că abia acum, la jumătatea unui mandat întreg, încearcă să revizuiască atitudinea aceasta”.

Zodia cancerului sau vremea lui Valeca Vodă...

Doar trei ziarişti la ultima conferinţă a PSD Argeş. Ce spun directorii de presă...

Premieră neagră pentru social-democrații argeșeni în istoria de peste două decenii a fi lialei. Vinerea trecu-tă, la săptămânala conferință de presă n-au parti-cipat decât trei ziariști, dintre care doi de la aceeași

publicație. Sala a fost goală, atmosfera sumbră, de morgă. În încercarea de a afl a care este motivul pentru care jurnaliștii argeșeni au lipsit în masă de la conferința celui care se pretinde cel mai mare partid

din Argeș, i-am contactat pe directorii de ziare și tele-viziuni din județul nostru. Răspunsurile lor, în rânduri-le ce urmează.

Președintele PETA Germania, cea mai mare organizație din lume pentru drepturile animalelor, cu peste 6,5 mi-lioane de membri, s-a afl at, săptămâna trecută, în Argeș, pentru a participa la

evenimentele EDUXANIMA. Ha-rald Ullmann, împreună cu alți pa-tru reprezentanți PETA și TV PETA Germania, a luat parte la ora de curs Eduxanima (live), la Școala Gimnazi-

ală "Mihai Eminescu" din Pitești și la evenimentul de lansare a Programului Educațional Eduxanima pentru școli, desfășurat la Mioveni. Împreună cu primarul orașului Mioveni, oaspeții au vizitat adăpostul de câini al primă-riei, iar ulterior au asistat la începerea activității de sterilizare la Topoloveni, prima localitate în care echipa medica-lă Eduxanima desfășoară Programul de Sterilizare Gratuită a Animalelor de Companie. La prezentarea aceluiași program în Sala Mare a Consiliului Județean Argeș - cel mai important obiectiv al vizitei președintelui PETA - președintele Eduxanima, Carmen Arsene, și președintele PETA Ger-mania, Harald Ullmann, au amintit obiectivele urmărite: eradicarea aban-donului și scăderea numărului de ani-male fără stăpân. I.M.

Preşedintele PETA Germania, în vizită în ArgeşDupă păsuirea fi rmelor datornice,

La Câmpulung sunt iertaţi de plată şi cetăţenii

Sunt legale procedurile instituite de aleșii locali ai Câmpulungului privind scutirile la plată acordate con-tribuabililor datornici, dar se constituie în același timp și ca un îndemn la un comportament inadecvat. Dacă în cazul persoanelor juridice este permisă eșalonarea de-bitului restant, în cazul cetăţenilor municipiului se pro-cedează la scutirea de plată a penalităţilor și majorărilor de întârziere. O asemenea scutire se acordă începând de mâine, 1 noiembrie, până pe 20 decembrie, astfel că toţi cei care au acumulat datorii la bugetul local sunt des-povăraţi de surplusul atașat debitului principal. Cu alte cuvinte, cine achită în această perioadă datoria de bază formată prin neplata impozitelor și taxelor locale va be-nefi cia de scutire în privinţa penalităţilor și a majorărilor de întârziere. An de an se acceptă acest favor și tot an de an se obișnuiesc câmpulungenii cu întârzierea plăţilor către bugetul local, știind că nu vor fi afectaţi de o mai mare împovărare. C.I.B.

Gheorghe Smeoreanu, „Criterii.ro”: „Sunt două motive. Unul dintre ele ține de PSD, anume nu aduc la conferință persoane care să trezească interesul, parlamentari, oameni mai controversați, oameni care au ceva de spus pe subiectul momentului, de pildă, acum era chestiunea cu procu-rorul general Lazăr și cu ministrul Justiției. Putea să vină unul dintre parlamentarii argeșeni implicați mai mult în politică. Cei care mai vin sunt implicați mai mult în partea de administrație.

Al doilea motiv, și acesta ne privește mai mult pe noi ca jurnaliști: jurnaliștii vorbesc foarte mult în conferințele de presă. Acestea nu sunt bine organizate. Toată lumea, aco-lo, își face editorialul pe loc, în loc să și-l facă acasă. Se pun mai multe întrebări de către aceeași persoană, ziariștii își dau cu părerea, e ceartă în direct. E un bâlci, un circ, nu e inte-resant și atunci lumea nu mai vine. Ne alungăm unii pe alții. Ei ne alun-gă pe noi și noi ne alungăm între noi.

Eu am fost și voi mai merge, pentru că, dincolo de aspectele de conținut ale conferinței, mă interesează sti-lul, oamenii pe care îi citesc în pri-viri, în gesturi, în atitudinile față de jurnaliști. Fiind la meseria de bază psiholog, fac o analiză psihologică și de aici îmi trag subiectele de presă. De aceea m-am dus”.

Camelia Bădulescu, „Ancheta”: „Nu cred că nu se mai duc ziariștii la conferințele de presă de la PSD. Din ce am înțeles, conferința respec-tivă, nefi ind anunțată, a lăsat la libe-rul arbitru al reprezentanților presei prezența în sală. La nivelul redacției noastre aceasta a fost principala ca-uză a situației create, cea în care au fost doar trei ziariști prezenți, faptul că această conferință nu a fost con-fi rmată, anunțată, și atunci foarte mulți reprezentanți ai presei nu au știut că va avea loc. Cred că timpul va demonstra că presa va fi prezen-tă la conferințele partidului, pen-tru că vorbim totuși de întâlniri cu reprezentanții partidului de guvernă-mânt, în interesul cititorilor. A fost vorba de o situație punctuală, acesta este punctul meu de vedere pe baza datelor pe care le am de la colegii mei din redacția «Ancheta». Dacă avem de-a face cu un fenomen generalizat, care să aibă alte surse, un eventual protest în media, rămâne ca timpul să demonstreze. Până la acest mo-ment nu mă întemeiază nimic să cred că avem de-a face cu așa ceva”.

Grupaj realizat de Mari Tudor

Lili Costache, „Instituțiilestatului.ro”: „Nu mai prezintă interes PSD-ul, nici măcar pentru ziariști. Nici măcar cafea-ua nu e bună la PSD Argeș!!! Am crezut că ei vor prezenta, în urma discuției de la Muzeul Golești, noul purtător de cuvânt. Eram curioasă cine e purtătorul de cuvânt și cum îl vor prezenta, de aceea am venit la conferință”.

Adi Ilinca, „Impuls de Argeș”: „Nu există subiecte care să fi e tratate în urma acelor conferințe de presă, nu se oferă niciun fel de informații. Reprezintă o pierdere de timp pen-tru ziariști atunci când merg la o conferință de presă din care nu afl ă niciun subiect care ar putea să îl in-tereseze pe cititor, nicio informație sonoră. Lipsă de informații”

Cristi Neguț, „Curierul Zilei”: „Eu nu particip, noi nu participăm la nicio conferință. De un an și jumă-tate, eu nu mai trimit pe nimeni la conferință la PSD, la niciun partid, nu doar la PSD. Pierdem vremea cu ei. Pentru ce să trimiți oameni aco-lo? Pentru ce să mergi acolo? N-ai ce să afl i. Sunt niște momente moarte, timpi morți, pe care îi petreci mai bine citind la redacție”.

Ioana Făcăleață, „Argeșenii.ro”: „Lipsa unui mesaj coerent și lipsa unor lideri care să-și asume anu-mite declarații, măsuri și să trans-mită lucruri clare pentru populație sunt doar o parte dintre explicațiile pentru care jurnaliștii lipsesc de la conferințele de presă. Opacitatea de care au dat dovadă în ultima perioa-dă liderii PSD Argeș, cei care con-duc instituții importante din județ, reprezentanții guvernului este un alt motiv pentru care oamenii de presă lipsesc de la aceste conferințe.

Fac precizarea că sunt, într-adevăr, și excepții. Au fost și perioade lun-gi, de câteva luni de vacanță, în care acest partid de guvernământ nu a avut niciun fel de comunicare. Iată că această reticență a liderilor poli-tici este taxată. S-a văzut chiar și la ultimul referendum și, cu siguranță, cetățenii îi vor taxa la vot. Nu pot spune că este o problemă doar a PSD Argeș, este o problemă și a altor partide. Va veni, însă, momentul în care cetățenii se vor «răzbuna» la vot. S-a promis că se vor face mai multe schimbări și că vor pune mai mult accent pe comunicare, însă așteptăm cu interes”.



ÎNCHIRIEZ SPAȚIU PRIETENOS ȘI MODERN, COMPARTIMENTAT

PARTER ȘI ETAJ, SITUAT ULTRACENTRAL ÎN PITEȘTI, STRADA CRINULUI NR. 1A, ÎN

SUPRAFAȚĂ DE 220 MP, PRETABIL PENTRU:

BIROURI CABINETE MEDICALE INSTITUȚII FINANCIARE PROIECTARE SOCIETĂȚI DE IT FIRME DE CONSULTANȚĂ

RELAŢII LA TELEFON: 0722.801.905; 0799.789.888

Mai mulți angajați ai Direcției Generale pentru Evidența Persoa-nelor Argeș - funcționari publici și personal contractual detașat - au semnat o petiție adresată Con-siliului Județean Argeș în care îl acuză pe directorul Viorel Badea că, la doar câteva zile de la reluarea activității după câștigarea procesu-lui cu instituția amintită, și-a băgat subordonații în ședință și a anunțat mutări temporare ale acestora în di-verse compartimente sau servicii ale direcţiei. Semnatarii documentului spun că mutările n-au nicio legătură cu efi cientizarea activității DGEP Argeș și consideră că ar fi vorba de o modalitare de răzbunare a directo-rului pe cei care n-au fost de partea sa la momentul suspendării sale din funcție, în 2017, răzbunare care ar urmări determinarea plecării aces-tora din Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor Argeș.

Iată ce se arată, printre altele, în docu-mentul înaintat CJ Argeș:

„Cum poți aprecia că este în intere-sul instituției și pentru efi cientizarea activității acesteia o măsură dispusă uni-lateral, la doar câteva zile de la reluarea activității, după o perioadă de mai bine de un an de întrerupere, fără a avea la bază o analiză riguroasă și referate de specialitate întocmite de șefi i/ respon-sabilii compartimentelor de resort, mă-sură care constă, practic, în mutarea într-o altă structură a unor funcționari publici care au activat, s-au format și specializat într-un anumit domeniu? În concret, un funcționar public care și-a desfășurat activitatea de la numirea în funcția publică, pe linie de evidenţă a persoanelor ‘și care a îndeplinit cu suc-ces funcția de conducere de șef Serviciu de Evidență a Persoanelor în ultimele 6 luni, în prezent fi ind împuternicit/coor-donator al serviciului, va fi mutat tem-porar la Compartimentul Relații Publi-ce și Secretariat. În locul acestuia va fi mutat un funcționar care și-a desfășurat activitatea pe linie de control stare civi-lă. Tot astfel, funcționarul public din cadrul Compartimentului Relații Pu-blice și Secretariat care și-a desfășurat activitatea ireproșabil în cadrul acestuia, din anul 2012, va fi mutat la Serviciul Stare Civilă (...). Și toate aceste măsuri (mutări temporare) vor duce, în opinia domnului Badea Viorel-Marian, la efi ci-entizarea activității, sunt dispuse în inte-resul instituției publice și cu respectarea principiilor care guvernează exercitarea funcției publice?”.

„Incertitudine și instabilitate”Semnatarii documentului amintesc CJ

Argeș că practica mutării funcționarilor publici dintr-o structură organizato-rică a instituției în alta a fost dispusă unilateral și în perioada 2006-2017 de directorul DGEP Argeș, ceea ce, spun petenții, ar fi dus la „menținerea unui climat tensionat în rândul salariaților, la inducerea unui sentiment de incertitudi-ne și instabilitate, culminând cu pleca-rea unora dintre ei din instituție, lucru pe care probabil că și-l dorește și de data aceasta”.

Semnatarii consideră măsura „abuzivă, inoportună, neavenită”

Cei 19 salariați arată că organigrama, statul de funcții și ROF-ul direcției au fost adoptate prin hotărâre a Consiliu-lui Județean Argeș la sfârșitul lunii iunie a acestui an și consideră că „orice mo-difi care a acestora, dispusă unilateral de domnul Viorel Badea prin mutarea, chiar și temporară, a unor funcționari

publici de pe un post pe altul este abuzi-vă, inoportună, neavenită și nu denotră decât o dorință exacerbată de răzbuna-re. Dacă consideră necesară modifi carea actualei structuri organizatorice, dom-nul Badea Viorel-Marian poate propu-ne acest lucru Consiliului Județean și, după obținerea tuturor avizelor prevăzu-te de lege și aprobarea HCJ, poate face modifi cările respective (...)”.

Se cere transferul la o altă instituție

Cei 19 semnatari ai petiției cer Con-siliului Județean luarea măsurilor legale ce se impun și transferarea lor la o altă instituţie din cadrul CJ Argeș.

„În acest sens, dacă apreciați oportună pentru ieșirea din această situație o ast-fel de soluție, vă solicităm prin prezenta și ne exprimăm totodată acordul expres și irevocabil pentru detașarea/ transferul tuturor semnatarilor prezentei în cadrul unei alte instituții publice subordonate Consiliului Județean Argeș, în confor-mitate cu prevederile legale în vigoare, prezenta fi ind însușită și asumată de fi e-care dintre semnatari”, se arată în înche-ierea documentului.

Am încercat să obţinem și din partea directorului Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor Argeș un punct de vedere, însă Viorel Badea nu a răspuns.

Izabela Moiceanu

Asociaţia Culturală „Rovine” a sărbătorit la Ţuţuleşti Ziua Armatei Române

Asociația Culturală „Rovine” a sărbătorit la Țuțulești Ziua Armatei Române. Evenimen-tul a avut loc la Școala „Gheorghe Toma”, satul Țuțulești, comuna Suseni, la monumentul vo-ievodului Mircea cel Bătrân ridicat în urmă cu un an, la inițiativa asociației. Au participat elevi și profesori din comună, iar ca invitați - elevii și cadre didactice ale Școlii „Mircea cel Bătrân” din Pitești și Organizația Județeană Argeș „Basarab I” a CMRR. Despre semnifi cația zilei a vorbit gen. bg. (ret) dr. ing. Constantin Anton. A ur-mat un program artistic susținut de corul Școlii gimnaziale „Ion Mocanu” din Șerbănești, corul preoților „Dâmbovnic” din Rociu, corul vete-ranilor „Mihai Viteazul” din Pitești. Toate cele trei coruri au interpretat cântece patriotice și ostășești, după care a urmat și un moment poetic, în interpretarea profesorului Ion Alexandru. Au mai vorbit col (ret.) Ion Viman, despre partici-parea militarilor argeșeni și musceleni la făurirea României Mari, și col (ret.) Catinca Ion, care a transmis mesajul CMRR „Basarab I”. A.C.

19 angajaţi de la Evidenţa Persoanelor îl acuză pe directorul Badea că a declanşat Jihadul după ce şi-a reluat funcţia “O dorință exacerbată de răzbunare”, susțin cei 19 angajați care semnează petiția, cu nume și prenume

În memoriul către CJ, salariaţii întreabă sugestiv: „Efi cientizare sau răzbunare?”

Viorel Badea a revenit pe funcţie săptămâna trecută

Primăria Câmpulung vrea să răscumpere un spaţiu deţinut de fostul prefect Marcel Proca în Casa de Cultură

În nebuloasa începuturilor capitalismului sălba-tic în România, pe la începutul ultimului dece-niu al secolului trecut, o parte a Casei de Cultură „Tudor Mușatescu” din Câmpulung a devenit proprietate privată, fi ind cumpărată de Tiparg SA Pitești. Acum spaţiul este deţinut de o altă fi rmă a lui Marcel Proca, Tipcomp srl, și poate reveni în stăpânirea Primăriei municipale. Asta fi indcă fostul prefect de Argeș i-a înștiinţat din nou pe cei de la Câmpulung că vrea să vândă spa-ţiul de 458,37 mp. Dacă în urmă cu patru ani preţul cerut era de 400.000 de euro, negociabil, acum s-a ajuns la 300.000 de euro pentru două camere și teren în cotă indiviză.

Aleșii locali ai Câmpulungului au aprobat, de principiu, cumpărarea spaţiului în vederea re-întregirii proprietăţii asupra clădirii care a fost primărie pe vremea când Muscelul era judeţ. De-mersul este unul necesar, în condiţiile în care mo-numentul istoric care găzduiește Casa de Cultură (nefuncţională acolo) și Biblioteca Municipală a fost devastat în cadrul unui proces de reabilitare pe bani mulţi. Potrivit primarului Liviu Ţâroiu, reîntregirea clădirii prin cumpărarea spaţiului de la Proca ar favoriza intenţia de solicitare de fon-duri guvernamentale pentru fi nalizarea procesu-lui de reabilitare și consolidare. C.I.B.

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS


Incredibil, dar adevărat! Tudor Pendiuc, marele și inegalabilul Tudor Pendiuc, puneți dv., dacă vreți, ghilimelele de rigoare, a cio-cănit de curând la ușa PNL Argeș. De ce s-a umilit Pendiuc (și) la ușa liberalilor? Pentru ca aceștia să-l accepte candidat la Primăria Pitești la alegerile din 2020.

Adrian Miuțescu: „Am discutat de mai multe ori cu dumnealui”

Nu e o glumă proastă și nici una ma-cabră, ci e purul adevăr, recunoscut de chiar Adrian Miuțescu, președintele liberalilor argeșeni. Acesta nu doar că ne-a confi rmat informația, dar ne-a spus și care ar fi condițiile pentru ca fostul edil PSD să devină propunerea PNL pentru fotoliul de primar al mu-nicipiului Pitești.

„Am discutat de mai multe ori cu dumnealui. Ce pot să vă spun e că nu s-a decis nici dânsul, nici noi, dar, si-gur, discuții există și cred că vor mai exista. Suntem deschiși și trebuie să discutăm cu toată lumea. Nu i-am spus nici da, nici nu. La momentul candidaturii, trebuie să fi e mem-bru PNL. Noi, la nivel național, am luat o decizie cum că în municipiile reședință de județ va trebui să facem o competiție internă, care va dura până prin martie anul viitor. La ea se pot în-scrie mai mulți candidați, oameni din partid, dar și cei care nu sunt membri deocamdată, însă care vor trebui să devină membri, dacă se vor hotărî să candideze. Competiția se va fi naliza cu un sondaj la nivelul municipiului Pitești, iar analiza acestuia ne va spune cam pe cine va trebui să desemnăm. Asta va fi procedura. La momentul ăsta, suntem în faza de prezentare a

Scenariu horror pentru alegerile din 2020

Miuţescu confi rmă! Pendiuc se milogeşte de liberali să-l pună candidat la Primăria Piteşti

Iată, mai jos, explicația condu-cerii unității spitalicești. De ce RMN-ul, un apa-

rat de care Spitalul Judeţean Argeș beneficiază, în sfârșit, după mulţi ani de așteptare și la care cozile sunt interminabile, funcţionează doar șase ore pe zi?

Adriana Molfea: Pentru că unul dintre medicii autorizați să lucreze pe respectivul aparat a fost în concediu. Da, așa este, a funcționat doar 6 ore pe zi, dar situația aceasta a fost doar acum, pentru că, timp de o săptămână, a lipsit unul din doctorii care aveau competențe pe RMN. Acum s-a remediat situația, sunt ambele doctorițe. Aparatul funcționează pe programul medicilor: 6 ore o tură, 6 ore cealaltă tură, deci 12 ore pe zi. Și cu programare! Accidentele vasculare, spre

exemplu, nu se produc cu pro-gramare. Ce se întâmplă cu un pacent care, într-o astfel de situ-aţie, are nevoie urgentă de RMN în afara celor 6 ore de program al aparatului? Sau 12, după caz!

Adriana Molfea: În primul rând că accidentul cerebral se duce la Computerul Tomograf. Aia e investigația elocventă. RMN nu este investigație de urgență... Dacă nici CT nu edifi că complet problema medicală, atunci paci-entul se programează și la RMN.

Potrivit conducerii Spitalului Județean, computerul tomograf funcționează non-stop, inclusiv noaptea.

Referitor la moartea inginerului Dan Stănescu, vestea tragedi-ei a depășit granițele județului. Cunoscutul scriitor și jurnalist Cezar Paul Bădescu, piteștean la rândul său, a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj tulburător despre moartea lui Dan Stănescu.

„În liceu, eram noi trei cei mai buni prieteni: Stan, Preotu’ și cu mine. Nu eram uși de biserică, ba dimpotrivă, și asta ne-a apropiat și mai mult. La facultate, ne-am dus pe drumuri diferite și de-atunci am mai auzit lucruri des-pre Stan doar din când în când.

Acum câteva zile, Preotu’ mi-a scris că Stan a avut vinerea tre-cută un AVC. A ajuns la Spitalul Județean din Pitești și, până a doua zi, nu l-a băgat nimeni în seamă. În fi ne, după câteva zile a fost mutat la București, unde a avut parte de mai multă atenție. Dar se pare că era prea târziu, că în seara asta am afl at că Stan toc-mai a murit.

Am simțit nevoia să-l revăd, așa că m-am dus pe contul lui Stă-nescu Dan, să mă uit la poza lui. Acolo, ultima postare e de pe 30 august, cu un afi ș pe care scrie «When the dreamer dies, what happens to the dream?». Desigur, când a postat asta, nu avea habar ce urma să i se întâmple nu pes-te mult timp. În viață, lucrurile se leagă totuși în mod misterios. Rest in peace, my old friend!”

Sora lui Dan Stănescu spune că fratele său a benefi ciat de tratament corespunzător la Spitalul Județean

Contactată în legătură cu moar-tea lui Dan Stănescu, sora in-ginerului piteștean a precizat, pentru Jurnalul de Argeș, că zvonurile legate de o culpă me-dicală în cazul fratelui său n-au niciun temei, că pacientul a fost tratat prompt la Spitalul Județean și că decizia de a fi transferat la București, într-un spital universi-tar, a fost luată la sugestia me-dicilor piteșteni pentru a-i crește șansele de supraviețuire.

Izabela Moiceanu

Revoltător: RMN-ul Spitalului Judeţean, funcţional doar 6 ore din 24

Moartea cunoscutului inginer piteștean Dan Stănescu a generat un val de reacții negative la adresa Spitalului Județean Argeș, reacții care au condamnat, printre altele, faptul că, deși unitatea a fost dotată cu un RMN performant și foarte costisitor, investiție anunțată cu surle și trâmbițe la momentul inaugurării, săptâmâna trecută, când a avut loc tragedia, aparatul n-a funcționat decât pe o tură medicală. Și, deși familia lui Dan Stănescu a avut doar cuvin-te de laudă la adresa personalului spitalului și a infi rmat zvonurile potrivit cărora inginerul ar fi murit cu zile la Spitalul Județean, în mediul online a rămas fără răspuns o întrebare simplă: cum se face că un aparat la care programările în avans ale unor oameni disperați se întind pe liste întregi de așteptare stă încuiat 18 ore din 24. Am vorbit cu managerul interimar al Spitalului Județean, Adriana Molfea, despre această situație.

procedurilor și modalităților de înscriere de candidaturi. Această competițe va fi deschisă, repet, și pentru cei care nu sunt în PNL la momentul ăsta, dar care, la mo-mentul candidaturii din 2020, vor trebui să fi e, evident. Suntem deschiși”.

„Dl. Pendiuc va trebui să aibă toate dosarele rezolvate”

În continuare, Adrian Miuțescu a vorbit și despre o altă condiție pe care va trebui să o îndeplineas-că fostul primar al Piteștiului: ”Sigur, vor trebui respectate și criteriile de integritate. Eu i-am și

spus domnului Pendiuc că va tre-bui să aibă toate dosarele penale pe care le are acum rezolvate. Și, dacă le are rezolvate, atunci, ca și cu orice om liber, putem discuta. Însă problema pe care o are din punct de vedere penal trebuie să și-o rezolve. Problemele de inte-gritate vor face parte din criteri-ile care trebuie respectate pentru a candida din partea PNL”, ne-a declarat Adrian Miuțescu.

Cum e fi resc, l-am căutat și pe Tudor Pendiuc pentru un punct de vedere, însă acesta nu a dorit să comenteze. În defi nitiv, și acesta e un răspuns.

Alina Crângeanu

Pendiuc forţează istoria și chiar bunul-simţ, dorind să se vopsească liberal. Miuţescu, în schimb, i-a cerut să scape de dosare



CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesAspecte din „Jurnalul de război” al locotenentului muscelean Gheorghe Bădescu

Premierul Kogălniceanu s-a întâlnit cu ofi cialităţile piteştene

Pe baza Decretului Domnesc promulgat, în 1864, de Alexandru Ioan Cuza, la Pitești s-a stabilit se-diul unei circumscripţii pentru în-treţinerea drumurilor și podurilor aparţinând Ministerului Agricultu-rii, Industriei, Comerţului și Lucră-rilor Publice. În vara aceluiași an, premierul României Mihail Ko-gălniceanu a vizitat Piteștiul, aici fi ind adoptate importante hotărâri privind dezvoltarea edilitară și ur-banistică a localităţii.

Profesorii au strâns bani pentru soldaţi

În vara anului 1877, cadrele didac-tice din Pitești au decis să îi sprijine pe soldaţii argeșeni plecaţi pe front. Profesorii au organizat reprezenta-ţii teatrale din care au adunat suma de 300 de lei. Banii au fost depuși la Prefectură, ca o contribuţie ob-ștească în favoarea luptătorilor ro-mâni de pe frontul din Bulgaria. Pe 13 noiembrie 1877, locuitorii Piteș-tiului au sărbătorit căderea Rahovei și, ulterior, capitularea Plevnei.

Militari răniţi şi bolnavi au fost îngrijiţi în Piteşti

În timpul Războiului de Indepen-denţă, militari răniţi și bolnavi au fost îngrijiţi în orașul Pitești, atât la Spitalul civil, situat în strada Sfânta Vineri la nr. 57, cât și în 5 spitale militare temporare. Pe 15 ianuarie 1878, Crucea Roșie engleză oferă pentru spitalele militare tempora-re din Pitești: 298 perechi pantofi pâslă, 452 fl anele, 250 cămăși, 249 izmene, 399 perechi ciorapi, 300 plăpumi și 390 scufe de pichet.

Dezarmarea Gărzii Civile din Piteşti

În vara anului 1884 se hotărăște prin lege încetarea activităţii Gărzii Civile. Acest lucru s-a lovit însă de rezistenţa gardiștilor. Dezarmarea acestora, hotărâtă a se realiza până în iulie, s-a desfășurat cu difi cultate la Pitești. În februarie 1885, minis-trul de Interne va declina ministru-lui de Război sarcina de dezarmare a celor nesupuși.

Daunele provocate în Argeş de răscoalele ţărăneşti din 1907

La 15 februarie 1908, în urma evaluărilor făcute de o comisie asu-pra daunelor provocate în timpul și din cauza răscoalelor ţărănești din martie 1907, în judeţul Argeș au fost constatate daune estimate la 293.949,35 lei. Numărul proprieta-rilor afectaţi a fost de 23, iar suma despăgubirilor solicitate de proprie-tari s-a ridicat la 824.503,52 lei.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Gheorghe Bădescu, eroul locotenent din satul Slănic, comuna argeșeană Aninoa-sa, a devenit pentru Argeș un simbol al sacrifi ciului pentru ţară, după ce un stră-strănepot a publicat, în anul Centenarului, jurnalul de război al tânărului plecat să lupte pentru întregirea neamului în bătăliile de la Mărăști și Mărășești. În decurs de un an, cât a luptat în Primul Război Mondial, Bădescu și-a notat într-un caiet toate frământările legate de speranţele pentru neamul și ţara sa. Poetul și scriitorul muscelean dr. Dan Drăgoi, stră-strănepot al lui Gheorghe Bădescu, a făcut posibilă publicarea acestor însemnări. Iată în continua-re aspecte din „Jurnalul de război” al eroului muscelean Gheorghe Bădescu.

M.I.

Plecarea spre Mărășești„Prima zi - mobilizare. Mo-

bilizarea mi-o dă de știre ordo-nanţa. Impresia ca a oricărui fapt așteptat, războiul întregirii neamului și sper că voi vedea locurile subjugate ce am vizitat în clasa a VI-a de liceu, făcând parte din România Mare”.

„Pădurile și pământul sunt de toată frumuseţea. În satele de aici, oamenii ne întâmpină cu covrigi și vin, curg asupra sol-daţilor. Ce deosebire între sate-le din Dobrogea și cele de aici. Parcă sunt în Muscel, locurile de aici seamănă așa de mult cu locurile din copilărie”.

„Astă noapte, la 03:00 AM, îmi revine iar ordin că se amâ-nă operaţiunea proiectată. Co-municatul ofi cial mă zdrobește. Câmpulungul și Muscelul sub dușmani. Ce-or fi făcând cei de la Slănic? Unde or fi fugit, of, cât sunt de nenorocit”.

„25 Decembrie. Crăciunul! E de dimineaţă. În locul sunetului vesel și divin al clopotelor, mă deșteaptă în acest sat Mărăști zgomotul tunului. În acest sat nu-i popă, așa că la biserică nu

mă pot duce (...). 31 decembrie. Ultima zi a lui 1916. An ce trece în șirul celor ce nu mai vin nici-odată, cum să te îngrop? Cu ja-lea ce se cuvine unui mort iubit sau cu blestemul ce însoţește pe un tiran, fi e să te binecuvânteze un neam întreg, în vecii vecilor. Ce-o fi la Slănic azi?!”.

„Germanii sunt maeştri în ale războiului”

„10, 11, 12, 13, 14, 15 decem-brie. Inamicul ne este mult su-perior. Informaţiunile noastre spun că e o divizie germană și 2 regimente de husari, noi un regiment! Artilerie n-are la în-ceput. Prizonierii luaţi spun că e o divizie germană de la Kodet venită și husari. Germanii sunt maeștri în ale războiului. Totuși, merg foarte încet, dar sigur. În ziua de 12, bateria mea este sur-prinsă de o patrulă tare. În retra-gere a murit Serigentul Murgu, domnul colonel Sturza a fost în mare pericol. În 13, regimentul contraatacă. Este o vijelie într-un ceas, îi dă înapoi 4 km, dar degeaba. A doua zi ne respinge (...). 02 Ianuarie (n.r. - 1917). Duel groaznic de artilerie. La o lovitură germană, ai noștri răs-pund cu cel puţin 20-30. Bietul sat Mărăști e așa de viu bombar-dat de ai noștri. Azi a venit dl Colonel Sturza pe front. Miș-carea începută de divizia 12, la dreapta noastră, se pronunţă din ce în ce mai de succes. Sunetul goarnelor se aude așa de bine și-ţi cutremură tot corpul”.

„03 Ianuarie (n.r. 1917). Pe la ora 10:00, începe iarăși un straș-nic bombardament de artilerie de la ai noștri. Cad proiectilele pe Mărăști. Din când în când s-aud ţipete în sat. Bieţii săteni, cât mă durea inima de ei. Dar ziua asta avea să-mi rezerve altă surpriză dureroasă. La 12:00, sosește dl Colonel Sturza. Cu atâta drag îi sar înainte, dar vai, dl colonel mă întâmpină cu vor-bele: Buna ziua, Bădescule, am venit să-mi iau rămas bun deoa-rece sunt mutat la divizia 15, la

Cașin. Sunt așa de impresionat când îmi dă mâna pentru des-părţire, că nu pot spune decât să umblaţi sănătos dl. Colonel (...). Recitesc ce-am scris în seara de 26 septembrie și nu-mi pot stăpâni lacrimile. De ce eram atunci așa de sensibil și roman-tic și acum așa de rece și proza-ic? Războiule, războiule, cum schimbi tu sufl etele!”.

„Doamne, Doamne, de-o fi să mor, te rog puţin lucru: să mor pe front lângă tun”

„19 martie (n.r. - 1917). Mă de-șteaptă o detunătură puternică de afară de sub coviltirul căruţii și văd un mare aeroplan. Este la foarte mică înălţime. Azvârle o bombă murdară în gard. Solda-ţii mei se pun cu focuri de armă pe el. Deodată un alt avion ger-man care apare mult mai sus și azvârle două bombe. Una cade

la vreo 40 de metri de baterie și omoară pe Mazineanu și rănește pe Vezianu. Mai ușor răniţi sunt Stoica, Ștefan Radu și brigadie-rul. Ioan S. e atins ușor la nas. Asemenea îmi omoară doi cai și rănește patru. Cealaltă bombă cade tot mai departe și rănește greu un soldat din bateria 2, re-gimentul 2A. M-a impresionat așa de dureros întâmplarea asta! Pe Mazineanu l-am însoţit cu toată bateria la groapă și l-am înmormântat în trei salve de tun. Sit Tibi Terra Levis! Cama-rad Mazineanu!”.

„26 martie. Floriile! Doamne, toată viaţa m-am sculat acasă în dimineaţa acestei zile mari și acum unde? În această zi, când intri triumfător în Ierusalim, te rog, Iisuse, dă-mi putere să intru și eu triumfător în ţara ocupată, în locurile mele iubite, în casa celor dragi și scumpi de la Slă-nic. Clopotele bisericuţelor din ultimele sate din valea Bârladu-lui sună așa de trist (...)”.

„18 mai (n.r. 1917). Dis-de-di-mineaţă plecăm spre Bacău. În tren mă întâlnesc cu Brătulescu. Au murit Ucălie și Titu, sărma-nii mei prieteni, cum afl u de unul câte unul care aţi dispărut. Ce vor spune și cum vor plân-ge părinţii voștri dragi. Ucălie, Ucălie, ce frumos ai murit pe front și cu ce inimă înfl ăcărată! (...) Dar cine știe? Poate mai cu-rând de când gândesc voi urma și eu pe Dumitru, pe Ucălie și pe alţi prieteni. Doamne, Doamne, de-o fi să mor, te rog puţin lu-cru: să mor pe front lângă tun. Dorinţa asta nu-mi refuza tu, Doamne drag și bun. Ești așa de bun și drept, că am credinţă că nu-mi vei refuza această ultimă dorinţă”.

„Doamne, fi i cu urechea la suspinul ţării şi curmă-i-l mai degrabă”

„6, 7, 8, 9, 10 iunie. În zilele astea au fost trageri de instrucţie și la regimentul nostru. Tunurile franceze sunt superioare. Pe câmp, oamenii sapă porumbul. Două fetiţe mici, una ca Tuţa, săpau sin-gure. M-au înduioșat așa de mult. Le-am dat câte un ban la fi eca-re. Ce dor mi-e de acasă (...). 20, 21, 22 iunie. Bateria a avut trageri de instrucţie pe frontul din Galiţia. Rușii au luat ofensiva. Doam-ne, fi i cu urechea la suspinul ţării și curmă-i-l mai degrabă. Oh, ofensiva care va duce la isprăvitul suferinţelor, la izbânda neamu-lui. Cine te va vedea izbândă desăvârșită? Doamne, nu-ţi cer viaţă. Dă-mi însă fericirea să-i văd pe-ai mei de la Slănic și după apoi să mor în Zarand, Bihor, Lunca Tisei, la Seghedin... Oh, Doamne bun și mare, oriunde în Ardeal. În orice loc, sub orice brad, la iz-vorul oricărui pârâu, voi auzi din mormântul pe veci închis glasul eroului de la Turda, glasul lui Avram Iancu, al lui Horea. Râurile Ardealului vor înceta de a mai rostogoli la vale apele amestecate cu lacrimile unui neam de un mileniu asuprit (...)”.

„14 august (n.r. 1917) (...) Un an de când am trecut Carpaţii. Un an! Doamne, de ce n-ai făcut să serbăm această zi la Alba Iulia? (...) 15 august - Sfântă Maria Mare. De ce nu sunt la Slănic? În bisericuţa din Slănic cine s-o fi rugat pentru mine? Seara le-am făcut c-un far aprins nemţilor. Ce aproape eram!”, așa se încheie însemnările lui Gheorghe Bădescu. Două zile mai târziu avea să moară așa cum și-a dorit, ca un erou.



„Cel mai înalt dar este pasiunea pentru citit. Consolează, distrage, stimulează, îţi dă cunoaștere asupra lumii și o vas-tă experienţă. Este o iluminare morală” (Elizabeth Hardwick).

În acest context, Biblioteca Judeţeană Argeș vă invită să vă dezvoltaţi o mai bună „cunoaștere asupra lumii” și vine în întâm-pinarea dumneavoastră cu o variată paletă editorială, din care am realizat prezenta selecţie.

Pasionaţilor de istorie le prezentăm ur-mătoarele titluri: Jean des Cars, “Rudolf de Habsburg și secretele de la Mayerling”

(București, Editura Corint Books, 2018); Nicolae Isar, “Evocări istorice.1821-1918” (București, Editura Universitară, 2018); Cornel Bîrsan, “Istorie furată: Cronică ro-mânească de istorie veche” (București, Edi-tura Librex Publishing, 2017); Ioan-Aurel Pop, “Identitatea românească” (București, Editura Contemporanul, 2016).

Din domeniul medicinei, am selectat pentru dumneavoastră lucrările: Camelia Cristina Diaconu, “Bolnavul cu infarct miocardic” (București, Editura Medicală, 2018); Robert L. Leahy, “Învinge depresia înainte să te învingă ea pe tine” (București,

Editura For You, 2017); Iaroslav Kiss, “Fi-zio-kinetoterapia și recuperarea medicală în afecţiunile aparatului locomotor” (Bu-curești, Editura Medicală); David Ludwig, “Cum slăbești fără să-ţi fi e foame” (Bucu-rești, Editura Litera, 2018).

Pentru cititorii interesaţi de domeniul dreptului recomandăm următoarele lu-crări: Luiza-Cristina Gavrilescu, “Drept civil. Persoanele” (București, Editura Uni-versul Juridic, 2017); “Codul penal; Codul de procedură penală; Legile de executare” (București, Editura Hamangiu, 2018); Adrian Cristian Moise; Emilian Stancu, “Criminalistica: elemente metodologice de investigare a infracţiunilor” (București, Editura Universul Juridic, 2017); Vasile Nemeș, “Contracte: legislaţie, jurispruden-

ţă, modele adnotate” (București, Editura Universul Juridic, 2018).

Iubitorii genului beletristic se pot delec-ta citind lucrările: Dan Brown, “Origini” (București, Editura Rao, 2017); Ken Fol-lett, “Coloana de foc” (București, Editura Rao, 2017); Tracy Chevalier, “Făpturi ulu-itoare” (Iași, Editura Polirom, 2017); Igor Bergler, “Testamentul lui Abraham” (Iași, Editura Polirom, 2017).

În ideea că titlurile prezentate anterior v-au captivat, vă așteptăm la Biblioteca Judeţeană “Dinicu Golescu” Argeș. Și nu uitaţi: “Orice carte care ne inspiră să trăim o viaţă mai bună este o carte bună” (Fulton J. Sheen).

Zina Ionescu, bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

Cărţile săptămânii

Dan Puric susţine o prelegere la Piteşti

Cunoscutul actor, eseist și regizor de teatru român Dan Puric va fi pre-zent la Pitești, unde va susține prele-gerea cu tema „Jertfa Unirii Noastre”. Evenimentul, dedicat Centenarului Marii Uniri, este organizat de Pri-măria și Consiliul Local Pitești, prin Centrul Cultural Pitești. Dan Puric este și autorul cărților „Cine sun-tem”, „Omul frumos”, „Fii demn”, „Sufl et românesc”, „Dulci - Jurnalul unui câine scris de un puric, Dan”, ”Să fi i român”, care s-au bucurat de o mare popularitate. De aseme-nea, conferințele sale, interviurile și aparițiile pe posturile de televiziune sau de radio au avut parte mereu de audiențe de toate vârstele și categori-ile sociale. Evenimentul dedicat Cen-tenarului Marii Uniri se va desfășura sâmbătă, 10 noiembrie, de la ora 18, la sediul Filarmonicii Pitești. Intrarea este liberă, în limita locurilor dispo-nibile. D.G.

Profesorul Petre Popa lansează un nou volum

Luni, 5 noiembrie, de la ora 16, în Sala Ars Nova a Centrului Cultural Pitești de la Casa Cărții va avea loc prezentarea volumului de memoria-listică cu titlul „Pitești. Portrete pos-tume pentru prieteni (1968-2018)”, de Petre Popa. Evenimentul editorial va fi susținut de prof. univ. dr. Petre Popa.

Fost viceprimar al Piteștiului și de-can fondator al Facultății de Istorie, Filosofi e și Jurnalism de la Universi-tatea din Pitești (2002-2004), prof. univ. dr. Petre Popa are o activitate publicistică impresionantă, cu peste 10.000 de pagini tipărite (volume tematice, monografi i, interviuri, cu-legeri, note de călătorie, crestomații).

D.G.

Miercuri, 31 octombrie, de la ora 17.00, Biblioteca Județeană ,,Dinicu Golescu” Argeș va găzdui un recital al cantautorului Ovidiu Scridon. După un turneu de promovare a ce-lui mai recent volum de poezii, in-titulat „Tu ce-ai făcut astăzi?“ (Ale-xandria Publishing House, 2017), Ovidiu Scridon revine la Pitești pentru un spectacol de muzică și poezie intitulat ,,A venit toamna...”.Poet, muzician - solist vocal, inter-pret la chitară și muzicuţă - Ovidiu Scridon este un nume cunoscut atât în rândul iubitorilor de poezie, cât

și al celor de muzică folk. El este membru al Uniunii Compozito-rilor și Muzicologilor din Româ-nia, al CREDIDAM și al Uniunii Scriitorilor de Limbă Română din Chișinău.

Cu o bogată experiență în media și călător neobosit, cantautorul a locuit o perioadă în Marea Brita-nie (de care nu s-a atașat) și în SUA (care l-a cucerit), unde a făcut și studii, iar experiențele trăite peste hotare vor constitui subiectul unei viitoare cărți, intitulate „Cum am descoperit America“. D.G.

Cantautorul Ovidiu Scridon susţine un recital la Biblioteca Judeţeană

Sofi a Dobrescu. Memorii. Justiţia supremă

Volumul de memorii al profesoarei Sofi a Do-brescu, întocmit și tipărit cu dragoste de fi ica ei, după ce autoarea a încetat să mai existe în dimensiunea noastră, a fost prezentat iubitorilor genului la Biblioteca Județeană Argeș, la începutul acestei luni.

”Justiția supremă” este, în fapt, un jurnal al suferinței, al confruntării cu boala fi zică, dar și cu bolile sufl etești ale semenilor, un jurnal al pașilor pe calea credinței nestrămutate în Dum-nezeu, în dreptatea și în milostivirea Lui. Au-toarea dialoghează, la răstimpuri, cu un interlo-cutor imaginar, așa cum stai de vorbă cu fratele tău, atunci când amărăciunea te împovărează prea tare. Ar putea fi interlocutorul acesta sufl e-tul ei descumpănit, care, singur, nu poate găsi încă explicații pentru toate câte le-a trăit. La fel de bine, ar putea fi vorba despre un confi dent din viitor, încă nenăscut, preocupat să știe și să înțeleagă ce moștenește și de ce în felul acesta neîndurător.

Profesoară, ani buni, în comuna argeșeană Oiești, Sofi a Dobrescu este mamă atât pentru copiii ei, cât și pentru copiii altora. Atentă, em-patică, păzitoare blândă a valorilor tradiționale, ea reușește să surprindă secvențe expresive din viața satului românesc de odinioară - atitudi-nea în fața bolilor fără leac atunci, tuberculoza și cancerul, atitudinea părinților față de școală, lupta de convingere dusă de învățători și de pro-fesori pentru ca fi ii mici ai satului să învețe carte. Volumul se închide cu un album de familie, care susține, cu forța imaginii ce se împotrivește din răsputeri timpului, povestea tristă a profesoarei cu inimă mare.

Denisa Popescu

Centrul „Europe Direct” Argeș înche-ie seria dezbaterilor despre viitorul Europei. Acesta și-a propus ca, pe parcursul anului 2018, să organizeze, în localități ale județului Argeș, patru dezbateri cu cetățenii, în vederea inițierii unor discuții despre cele cinci scenarii ale președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, refe-ritoare la viitorul Europei.

În acest sens, „Europe Direct” Argeș a organizat săptămâna trecută, în partene-riat cu Biblioteca Comunală Merișani și cu Școala Gimnazială Merișani, ultima dezbatere din acest an cu cetățenii des-pre modul în care Europa se va schimba în următorul deceniu, așa cum este pre-cizat în Cartea Albă. Aceasta reprezintă contribuția Comisiei Europene la summi-tul de la Roma din 2017 și conține o serie de refl ecții pentru o Uniune Europeană cu 27 de state membre, până în 2025. Pentru fi ecare scenariu, se pleacă de la premisa că cele 27 de state avansează împreună, ca o Uniune.

Alături de participanții la dezbatere, a fost analizat, rând pe rând, fi ecare sce-nariu în parte: „Continuând pe același drum” - Uniunea Europeană se axează pe realizarea agendei sale de reforme pozitive, “Accent exclusiv pe piața unică” - Uniu-nea Europeană se reaxează treptat pe piața unică, „Cei care doresc mai mult realizea-ză mai mult” - Uniunea Europeană per-mite cooperarea mai strânsă între statele membre care doresc să realizeze mai mult în anumite domenii, “Mai puțin, dar mai

efi cient” - Uniunea Europeană se axează pe obținerea de rezultate mai multe și cu mai mare rapiditate în anumite domenii de politică, acționând mai puțin în alte domenii, „Mult mai mult, împreună” - Uniunea Europeană decide să realizeze mai mult, colaborând în toate domeniile de politică. Cum o Europă unită trebu-ie să elaboreze o viziune pentru propriul viitor, cele cinci posibile opţiuni pentru viitorul proiectului european acoperă o gamă de posibilităţi și au un caracter ilus-trativ.

Deși la început sceptici cu privire la un viitor mai bun al Uniunii Europene, în urma discuțiilor multiple inițiate, s-a conturat și posibilitatea combinării unor elemente diferite din cele 5 scenarii pre-zentate, în așa fel încât să producă și mai multe rezultate pozitive pentru cetățenii europeni, în special pentru cei afl ați în țări mai puțin dezvoltate. De exemplu, aceștia consideră că existența unor măsuri suplimentare luate de la Bruxelles pentru România ar putea fi favorabilă acesteia, mai ales pentru modalitățile de gestionare a fondurilor europene și pentru înlesnirea birocrației, dar și pentru modul de trans-punere a legislației europene în legislația națională.

Dezbaterile din teritoriu au rolul de a identifi ca așteptările și părerile cetățenilor cu privire la viitorul Europei în următorii ani, rol asumat și de către Centrele „Euro-pe Direct” existente la nivel european.

Ionela Panait

Dezbatere despre viitorul Europei, la Merişani



ANUNȚ DE PRESĂ

Pitești, 31.10.2018

Privind finalizarea proiectului ,,Diversificarea activitatii solicitantului AQUILA LOGISTIC & QUALITY AG SRL’’

S.C. AQUILA LOGISTIC & QUALITY AG S.R.L., în calitate de beneficiar, anunţă finalizarea proiectului cu titlul ,,Diversificarea activitatii solicitantului AQUILA LOGISTIC & QUALITY AG SRL’’, cod SMIS 103137, proiect co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, Prioritatea de investiții 2.1 – Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri. Contractul de finanţare nr. 317 a fost semnat în data de 21.08.2017 cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate de Autoritate de Management, prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Regional 2014-2020. Obiectivul general al proiectului l-a reprezentat creșterea competitivității firmei S.C. AQUILA LOGISTIC & QUALITY AG S.R.L., ca urmare a introducerii de noi tehnologii moderne în procesele de lucru a societății, prin achiziționarea de echipamente și utilaje tehnologice specializate. Obiectivele proiectului au fost în strânsă legătură cu obiectivul specific aferent „Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020, axa prioritară 2: ”Imbunatățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii”, prioritatea de investiții 2.1 ”Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin incurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri”, și anume consolidarea poziției pe piață a întreprinderilor mici și mijlocii în domeniile competitive identificate în Strategia Națională de Competitivitate și Planurile Regionale de Dezvoltare. Obiectivele specifice ale proiectului au fost: 1. Introducerea a 3 categorii de produse noi (hartie igienica, servetele, prosop hartie) pe piata ca urmare a diversificarii activitatii solicitantului cu ajutorul introducerii noului flux tehnologic prin achizitie de active corporale de ultima generatie; 2. Dezvoltarea resurselor umane ale microintreprinderii prin creare de locuri de munca si pastrarea locurilor de munca existente si a celor nou create pe toata perioada de durabilitate a proiectului; 3. Imbunatatirea calitatii mediului inconjurator prin asigurarea cresterii gradului de recuperare si reciclare a deseurilor, realizata printr-o colaborare cu un furnizor de colectare selectiva a deseurilor in perioada de implementare al proiectului, si in perioada de durabilitate al proiectului. Proiectul a avut un impact pozitiv în dezvoltarea societății, prin diversificarea protofoliului de activitati al firmei. Rezultatele proiectului: 1. Dotarea cu echipamante performante 2. Crearea a 6 noi locuri de munca Valoarea totală a contractului de finanţare a fost de 1.165.942,60lei, valoarea totală eligibilă 979.783,70 lei. Valoarea eligibilă nerambursabilă 745.321,46 lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă din F.E.D.R. 633.523,24 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din Bugetul Naţional 111.798,22 lei, iar co-finanţarea eligibilă a beneficiarului 234.462.24 lei. Valoarea neeligibilă inclusiv TVA a proiectului 186.158,90 lei. Durata de implementare a proiectului este de 15 luni (21.08.2017 - 31.10.2018). Locul de implementare a proiectului este inregistrat ca punct de lucru la adresa din: Regiunea Sud-Muntenia, judetul Arges, municipiul Pitești, Strada George Coșbuc, nr.70. Detalii suplimentare puteți obține de la: POSADA TITA GHEORGHE COSMIN- Administrator, tel: 0742026802, [email protected]

SC AQUILA LOGISTIC & QUALITY AG

SRL

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția ofi cială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Finalizată în iunie 2014, modernizarea podului de peste Râul Doamnei a fost făcută superfi cial și în bătaie de joc. Fapt dovedit și de o expertiză tehnică cerută de Primăria Pitești și realizată în 2017 de către expertul tehnic autorizat Diaconu Ion Dumitru. Expertiză tehni-că urmată de un raport suplimentar, realizat în octombrie 2017. Raportul de expertiză tehnică scoate la iveală numeroase nereguli privind lucrări-le de modernizare a podului, lucrări fi nanțate de Uniunea Europeană în procent de 97% și efectuate de fi rmele Star Trading Impex și Zeus.Concret, expertul tehnic Diaconu Ion Dumitru a constatat, printre altele, fi -suri la grinzile prefabricate, infi ltrații multiple, degradarea protecției anticoroziune, segregarea betonului și porțiuni cu beton degradat. Și asta după doar trei ani de la fi nalizarea lucrării.

Parapeții de pe pod s-au degradat rapid

Expertul Diaconu Ion Dumitru spune în raportul de câteva zeci de pagini întocmit: „Calea pe rampe este realizată din îmbrăcă-minte asfaltică și prezintă ciupituri, faianțări și crăpături. Calea pe pod prezintă gropi, de-nivelări, ciupituri și crăpături”.

Tot în raportul de expertiză tehnică s-a constatat degradarea sistemului de protecție, mai exact a parapeților metalici de pe cele două laturi ale podului. Expertul contractat de Primăria Pitești a realizat numeroase foto-grafi i în care se văd zeci de zone cu rugină pe parapeți sau porțiuni în care vopseaua pur și simplu s-a luat. Și asta în doar trei ani.

Pod fără dispozitive antiseismiceÎn raportul de expertiză tehnică se mai

constată și alte probleme: „Unele guri de scurgere sunt înfundate și nu au tuburi pre-lungitoare până sub intradosul grinzilor.

Nu s-au executat dispozitivele antiseismice prevăzute în documentația de execuție. Se apreciază ca satisfăcătoare calitatea lucrărilor de întreținere, deoarece mai puțin de 20% dintre lucrări nu au fost executate. Podul are degradări vizibile, fi ind necesare lucrări de reparații și întreținere”.

În expertiza tehnică întocmită s-a constatat și lipsa documentației cu privire la rețetele și rapoartele de încercări (teste laborator) pen-tru asfaltul ce a fost pus pe pod.

Ca recomandări, expertul Diaconu Ion Dumitru spune că sunt necesare: desfacerea stratului de uzură și refacerea lui în confor-mitate cu normativele în vigoare, indiferent de rezultatele de laborator; înlocuirea dispo-zitivelor de acoperire a rosturilor de dilatație cu unele noi, ce vor fi de tip etanș; reparații căi de acces pe rampe; decolmatare guri de scurgere înfundate.

„Grosimea straturilor turnate nu respectă pe cea a straturilor din proiect”

În raportul de expertiză tehnică suplimen-tar întocmit în octombrie 2017, alte nereguli ies la iveală; și încă unele delicate, legate de faptul că asfaltul turnat pe pod este mai subțire decât cel prevăzut în proiect: „Pe pod s-au turnat două straturi de mixtură asfalti-că MAS16, față de proiect, unde erau pre-văzute două straturi de 3 cm beton asfaltic BASP16 și 4 cm mixtură asfaltică BAPm16. Grosimea straturilor turnate nu respectă pe cea a straturilor din proiect. Grosimile mici ale straturilor rutiere conduc la apariția unor

tensiuni suplimentare în structura mixturi-lor asfaltice, infl uențând caracteristicile di-namice”.

Iar nerespectarea grosimii straturilor de as-falt a dus la alte probleme, după cum se arată în raport: „Absorbția de apă determinată pe epruvete cilindrice are o valoare scăzută din cauza nerespectării grosimii straturilor ruti-ere. Din cauza trafi cului foarte greu raportat la grosimea straturilor existente, s-au produs compactări suplimentare, acestea reducând volumul de goluri din structura mixturii as-faltice. Reducerea volumului de goluri a dus la reducerea valorii absorbției de apă”.

O altă neregulă constatată de expertul Diaconu Ion Dumitru este aceea că, în documentația pusă la dispoziție de către Pri-măria Pitești, nu s-a găsit nicio dispoziție de șantier/planșă de înlocuire a rosturilor de 5 cm cu rosturi de 2 cm la pod.

Și tot expertul Diaconu Ion Dumitru con-cluzionează negru pe alb: „Starea de degra-dare a căii de pe pod se datorează trafi cu-lui foarte greu, coroborat cu nerespectarea grosimii sistemului rutier din normativul AND546/2013. Starea de degradare a rostu-rilor de dilatație se datorează trafi cului foarte greu, coroborat cu calitatea materialelor puse în lucrare”.

Proiectul „Modernizare Pod peste Râul Doamnei” a fost fi nalizat pe 29 iunie 2014. Valoarea totală a proiectului, fi nanțat prin fonduri europene, a fost de 3.737.466,53 lei, din care contribuția proprie a Primăriei în proiect a fost de 101.743,02 lei.

Podul minciunilor de pe Râul Doamnei

Dovezi nucleare împotriva constructorului Bobi Marinescu, furnizate de o expertiză cerută de Primăria Piteşti

Finali ată în i nie 2014 moderni area P ții d dNu s-au ex

În replică, omul de afaceri Bobi Marinescu declară: „Când s-a făcut acea expertiză, trebuia

să fi m și noi anunțați, ca să fi m acolo. Eu nu am încredere în acea expertiză” ÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎnnnn rerereererere llllplplplplpliiiiiiicicicicăăăăăăăăăă,ă, oooooommmumumumullllllllll dddddedededededede aaaaaaffffffafafafafafafa eececcece iiiiiiririiriri BBBBBBBBBBB bbbbbbbobobobobobobiiiiiiiiii MMMMaMaMaMaMaMaMaMa iiiiiiiririrririri eenenenenenenesscsccscscscuuuuu dddddededededededede llllllllclclclcl rrararararăăăăăă:ă:ă:ă:ă:ă: „„ ââCâCâCâCââCCâCâCâCâ dddddddndndndndnd ssssss aaaa-aa fffffffffffăăăăăcăcăcăcăcăc ttttutututttutut aaaaa eecececcececeaaaaaaa eeexexexexex eepepepepepepe ttttttrttrtrtrtiiiiiiizizizzizizizăăăăăăăăăăăă,ă, tttttttttt eererererrebbbbbububububububuiiiiiiiaiaiaiaiaia

fi l E u am încredere în acea expertiză”

Viceprimarul Apostoliceanu: „E un dezastru la podul de peste Râul Doamnei, o bătaie de joc și

asta se vede cu ochiul liber, nu trebuie să fi i specialist” Viceprimarul Apostoliceanu: „E un dezastru la podul de peste Râul Doamnei, o bătaie de joc și li ”

p

„Grosimea straturilor turnate nu respectă pe cea a straturilor din proiect” - este una din-

tre numeroasele defi ciențe identifi cate de expertul tehnic Diaconu Ion Dumitru GGGGGGrGrGr ssososiiiimimim aaeaea ssttrtrtr ttatatururilliililililoror ttttururnanattetete nnuu eeerere pspspecec ăăătăătătătă ppee ceceaa aa ttstst araratttutu iiiiririllllllolorr dididididdidinn pprpr iiiiioioi cecec ”””t”tt”t”t -- ee tstststee nnnununaaa dididididididin-n-

d t l tehnic Diaconu Ion Dumitru

Asfaltul turnat pe podul peste Râul Doamnei, mai subţire decât cel din proiect

Viceprimarul Apostoliceanu: „Am făcut podul cu bani europeni şi acum trebuie să îl reparăm cu banii noştri”

Iată ce ne-a declarat viceprimarul Sorin Apostoliceanu legat de pro-blemele de la podul de peste Râul Doamnei: „Nu e nimic în regulă la podul de peste Râul Doamnei. Se vede clar după expertiză că podul nu a fost făcut în regulă. Am făcut o licitație să luăm o proiectare pentru reparația podului. În câteva săptă-mâni, proiectantul ne va spune cât va costa această lucrare. Apoi vom face licitație ca să refacem podul. Apoi îi vom da în judecată pe cei doi constructori și pe proiectantul de atunci. Trebuie să vedem cine e de vină că a fost refăcut podul atât de prost. E un dezastru la podul de peste Râul Doamnei, o bătaie de joc și asta se vede cu ochiul liber, nu trebuie să fi i specialist. Sunt foarte multe nereguli, inclusiv din cauza materialelor folosite. Trebuie să ve-dem exact ce pagubă e acolo. Noi am făcut podul cu bani europeni, acum trebuie să îl reparăm cu banii noștri și apoi să ne recuperăm banii în instanță. Dacă nu facem acest lucru, riscăm să ne ceară banii îna-poi cei de la Uniunea Europeană”.

Ce spune omul de afaceri Bobi Marinescu: „Primăria nu a respectat un plan de întreţinere şi reparaţii”

Am luat legătura și cu omul de afaceri Bobi Marinescu, managerul Star Trading, pentru a ne spune punctul său de vedere despre expertiza realizată la solicitarea Primăriei Pitești și legat de problemele podului. „Când s-a făcut acea ex-pertiză, trebuia să fi m și noi anunțați, ca să fi m acolo. Eu nu am încredere în acea expertiză. Se poate chema un expert oricând. Eu nu știu cine e acel expert și nici nu mă interesează. O exper-tiză se face în momentul în care chemi și fi rma constructoare și benefi ciarul. Legat de probele de asfalt, acelea s-au luat din niște goluri. Dacă se luau cu 10 cm mai încolo, era de două ori mai mult asfalt. Nu poți să vii să îmi spui mie că nu s-a turnat asfalt cum trebuie, e o tâmpenie. Când s-a făcut recepția lucrărilor, s-au făcut mă-surători, s-au luat probe. În același timp, am și eu o expertiză ce arată că lucrările sunt făcute corect”, ne-a declarat Bobi Marinescu.

Legat de faptul că, așa cum se precizează și în expertiză, calea de rulare de pe pod are gropi și denivelări, iată ce spune managerul Star Tra-ding: „Normal că acea cale de rulare arată urât. Ia să îi întrebați pe domnii de la Primărie dacă au respectat un plan de întreținere și reparații. Să îmi arate și mie planul de întreținere și reparații al podului în care sunt prevăzute decolmatări ale căilor de evacuare a apelor. Eu am respectat un proiect, nu am făcut nimic de capul meu. Am atras atenția de la început că rosturile de dilatare nu sunt ceea ce trebuie pe pod, am făcut adresă scrisă și mi s-a spus că nu se poate. Rosturile ce s-au pus la podul de peste Râul Doamnei sunt soluții din anii 1950. Să mă dea în judecată Pri-măria. Dar s-ar putea să aibă surprize. Și atunci vor răspunde și ei. De ce la podul de peste Argeș lucrurile funcționează? Pentru că a fost alt pro-iectant”.

Material realizat de Denis Grigorescu

Constructorul Bobi Mari-nescu, băgat în corzi pen-tru execuţia defectuoasă a podului



„În 20 august anul acesta, a dat cineva peste mine cu mașina, m-a accidentat. A intrat, practic, în mașina mea. M-am dus la ăștia de la Skoda, că mașina am cumpărat-o de la ei. M-au adus în pragul disperării!”, s-a plâns Marius Cocean unor prieteni, cărora le-a relatat că e pe cale să devină pieton. Din vară, de când și-a „par-cat” mașina în service-ul reprezentanței Skoda din Pitești, după un incident în urma căruia a fost aruncat cât colo, cu tot cu mașină, de o șoferiță sep-tuagenară, multiplul campion mondial Marius Cocean circulă cu autoturismul împrumutat de un prieten. După ce a făcut potecă în fi ecare zi, din august și până acum, și a văzut cum mașina lui este ocolită de meca-nici, sportivul s-a cam prins care este baiul și că rotițele trebuie „unse” la service, chiar dacă asiguratorul plătește.

Marius Cocean: „Eu știu că acolo se dă șpagă!”

„Nu e vorba despre cine sunt eu, nu are legătură cu asta”, ne-a spus sportivul, pe care l-am abordat și

care ne-a confi rmat toată tărășenia. „Deci, am ajuns acolo, după toate demersurile, cu asigurator și cu tot ce trebuie, mașina a fost dusă aco-lo în luna august. Și de atunci aco-lo a rămas. Argumentul lor este că nu au oameni sufi cienți sau se afl ă în medicale mecanicii, care își fac acasă treburile. Spun că au o pro-blemă de personal, dar vin mașini încontinuu... Până și mecanicii care mai sunt pe acolo mi-au spus: «Dacă mi-a zis cutărescu să fac altă mașină..!». Eu știu că acolo se dă șpagă. Se mișcă foarte greu. Asta în condițiile în care eu îmi fac tot timpul reviziile acolo, de când am cumpărat mașina, din 2012. Perma-nent o duc numai la reprezentanța Skoda, considerându-mă și prieten cu cei de acolo. Dar se pare că, în momentul în care e vorba de bani, nu mai ești prieten... Reparația cos-tă 220 de milioane lei vechi. După ce s-a dat aprobarea de către asigu-rator că trebuie să o repare, piesele au fost achiziționate într-o singură zi. Au piesele acolo, dar nu are cine lucra. Stau piesele lângă mașină, dar nu are cine le pune. Nu pot să îmi dea mașină de schimb, îmi spun că aș sări de suma pe care e asigurată.

Am dat și o declarație că, dacă sare de suma aprobată, sunt dispus să plătesc eu o diferență. La momen-tul actual, un părinte al unui co-pil de la sală mi-a lăsat, binevoitor, mașina. Două luni de zile cine îți lasă mașina în ziua de azi? Om cum-secade. Dar omul are și el obligațiile lui. Sunt antrenorul băiatului lui și suntem prieteni, dar până la urmă e o limită... Mi-e rușine și mie, până la urmă”.

„Cât m-am antrenat pentru campionatul european de kickboxing, zi de zi am bătut drumul la ei”

„Am fost să discut cu ei. Gândiți-vă că, în perioada când m-am an-trenat pentru campionatul euro-pean de kickboxing din Slovacia, zi de zi am bătut drumul la ei, să îmi repare mașina până în data de 14 octombrie, când trebuia să plec la campionat. Am tot stat de vorbă cu ei, de la cel mai mic până la di-rectorul adjunct Radu, care director mi-a promis verbal că până la data de 14 se rezolvă. Dar a plecat în vacanță la Paris și nu s-a rezolvat. Și nici mașină la schimb nu a vrut să îmi dea. Cu toate că a spus că o să îmi dea o mașină. Ieri am fost la pa-troană, care este directorul general. Mi-a oferit niște argumente puerile, mi-a spus despre problemele pe care le au ei în fi rmă, că nu au mecanici, că angajații nu își fac treaba, că nu sunt mulțumiți, că una, că alta... Pe mine nu mă interesează!

Să se gândească la faptul că m-au ținut două luni de zile și, în loc să mă pregătesc cum trebuie pentru campionat, a trebuit să îmi bat ca-pul cu ei. Și să se gândească la fap-tul că eu două luni de zile am avut nevoie de mașină zilnic să merg la serviciu, la 50 de kilometri. A venit cu argumente de genul ăsta, că îi fac rău. Eu nu știu cui îi fac rău, dar la mine se gândește cineva? Mie să îmi fi e cumva rușine sau să am un sen-timent de vinovăție că îi fac ei rău? Dar la mine s-a gândit cineva vreme de două luni, cât am avut mașina la ei?

Eu acum mă pregătesc pentru Campionatul Mondial din Maribor și sunt în aceeași situație, că îmi tre-buie o mașină. Pe 17 noiembrie în-cepe competiția. Cam asta e poves-tea. Ieri, directoarea mi-a promis că bagă mașina de urgență în reparații, în condițiile în care eu am fost acolo și nu muncea nimeni la ea. Și asta pentru că au apărut alte mașini, la urgență, puneți dv. ghilimelele de rigoare”.

Din ciclul „Asiguratorul plăteşte, service-ul nu munceşte”

Campion mondial la kickboxing, făcut K.O. de reprezentanţa Skoda din Piteşti

Cristina Fries, SC Autec Autotechnic: „Am crezut că treaba e clarifi cată. O să sun iarăşi la fi rmă”

Cristina Fries, Autec Autotechnic, ne-a declarat: „Situația este clarifi cată, eu am avut o discuție cu dânsul, noi avem pro-gramări pe o perioadă mai lungă de timp, au fost și probleme de personal, care se întâmplă în toată România, și mașina știu că este rezolvată. Sunați-l pe domnul Cocean și vedeți dacă mai este ceva în neregulă. Vineri a fost și a discutat, i-am făcut un discount pentru o lucrare și acum nu știu care mai este situația mașinii; dau telefon la fi rmă să întreb, pentru că nu știu mai departe ce a făcut. Situația este că, indiferent unde ești, la un doctor, la un service, și eu sunt la rândul meu client, dar la un moment dat ni se spune clar: asta putem, asta facem, dacă dorești mai mult sau altfel poți să te duci în altă parte. Deci, eu am vorbit cu domnul Cocean și i-am explicat de fi ecare dată. Am purtat o discuție cu directorul și, la o lu-crare care făcea 16 milioane, am convenit să îi facem opt. Am făcut-o ca să fi e bine. Eu am crezut că treaba este clarifi cată. O să sun iarăși la fi rmă”.

În legătură cu suspiciunile clientului că s-a tergiversat pentru că nu ar fi dat șpagă la angajați, Cristina Fries ne-a spus: „Doamnă, în pri-mul rând, întrebarea este interesantă și pentru mine, pentru că eu de atâtea ori i-am atenționat că una este când vine clientul ia mașina, e mulțumit și lasă, treaba lui cât lasă, alta e când, să zicem, un angajat condiționează clientul și nu îi bagă mașina în lucru. Deci, în momentul când are cunoștințe, știe clar cine, chiar îi sunt îndatorată, pentru că lucrurile astea mă deranjează foarte mult. Nu pot să vă spun că nu poate să fi e și adevărat. E o nebunie totală, toată lumea aleargă după bani, de parcă a in-trat virusul, nu îi mai satură nimeni cu nimic și e foar-te posibil. Dacă dânsul are convingerea și știe concret nume, persoană... atunci o să văd. Am telefonul și ne-

am tot auzit în ultimele zile pe treaba asta. Aș minți să zic altceva, având în vedere că au fost probleme de per-sonal. I-am spus: «Domnu-le, dacă mi-aduceți un vop-sitor, vă fac mașina gratis». Deci, vin (salariații, n.red.), le dau salariul pe care mi-l cer și după aia nu mai vin, nu mai răspund pe telefoa-ne. Sau vin, iau concediu și pleacă înapoi în Germania sau lucrează în particular, în curte. Și asta e în toată Ro-mânia! O să cumpăr două-trei apartamente, ca să aduc oameni din zone mai sărace, pentru că nu știu cum să mai fac. Deci, problema nu este la mine. Problema este corupția în sine. Pe noi ne calcă ITM-ul, RAR-ul, Me-diul și toate astea, în timp ce pe ăștia care lucrează în curte, în garaj nu îi vede ni-meni, deși toată lumea știe!”

Material realizat de Alina Crângeanu

Cristina Fries: „Nu pot să vă spun că nu poate să fi e şi adevărat. (...) Toată lumea aleargă după bani, de parcă a intrat virusul...”

„Eu știu că acolo se dă șpagă”, acuză clientul Marius

Cocean, după ce a dus mașina la reprezentanță și vreme de

două luni nu a mișcat nimeni nimic la ea

Patroana reprezentanței dă vina pe neseriozitatea

forței de muncă și admite că ar putea fi vorba și de șpagă,

însă îi cere multiplului campion mondial un nume concret

de mecanic care i-ar fi cerut bani, ca să ia măsuri



Japonezii de la Nidec se extind în vestul ţării

Compania Nidec, subsidiara locală a concernului japonez Nidec, în partene-riat cu Facultatea de Inginerie Electri-că și Tehnologia Informaţiei din cadrul Universităţii din Oradea, va deschide un laborator de convertizoare de frec-venţă, motoare și automatizare industri-ală, potrivit unui comunicat de presă al companiei Nidec, gigant industrial care deține și fabrica de motoare electrice din Pitești. Proiectul vizează extinderea afa-cerilor Nidec în vestul țării și oferă noi oportunităţi de studiu pentru studenţii de la Facultatea de Inginerie Electrică și Tehnologia Informaţiei, având posibili-tatea de a lucra cu echipamente utilizate în industria automatizărilor. Investiţiile în acest laborator includ renovarea sălii în care echipamentele au fost instalate, precum și donaţii de motoare, sisteme de control pentru motoare și diferite instala-ţii de automatizare.

F. Silvestru

Companii din Germania şi Luxemburg interesate să preia Divizia Petrochimică

Patru fi rme au depus oferte indicative privind activele Oltchim rămase nevân-dute în urma primului proces de vânza-re: Divizia Petrochimică Bradu (Pache-tul 8), Instalaţia Anhidridă Ftalică din Râmnicu Vâlcea (Pachetul 9) și, parţial, Instalaţia PVC II din Râmnicu Vâlcea (Pachetul 7), informează combinatul vâlcean, printr-un raport remis Bursei de Valori București (BVB). Aiotec (Germa-nia) a depus oferte pentru Instalaţia PVC II și Divizia Petrochimică Bradu, Nimir Chemicals (Pakistan) pentru Instalaţia Anhidridă Ftalică, Vynova Holding (Lu-xemburg) pentru toate cele trei pachete și Mata Chemicals (Pakistan) pentru Insta-laţia Anhidridă Ftalică, conform Bursa. „Părţile interesate desfășoară proceduri de due diligence, urmând ca ofertele fi -nale să fi e transmise până în 31 octom-brie”, se arată în anunţul companiei. În iulie Comisia Europeană (CE) a aprobat preluarea Oltchim de către Chimcom-plex, fuziune ce ar conduce la formarea Companiei Române de Chimie. Aceasta ar urma să integreze platformele indus-triale de la Borzești și Râmnicu Vâlcea, însă numai după încheierea tranzacţiei de cumpărare. Oltchim se afl ă în procedură de insolvenţă din 2013.

F. Silvestru

Transfăgărăşanul intră în „hibernare”

Transfăgărășanul se închide între Bâlea Cascadă, județul Sibiu, și Piscul Negru, județul Argeș, începând din 1 noiem-brie. Potrivit purtătorului de cuvânt al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Brașov, Robert Elekeș, pe Transfăgărășan se intervine pentru deszăpezire și vineri cu un utilaj cu lamă, în condițiile în care în ultimele zile drumarii au folosit pes-te 45 de tone de sare. Drumul este des-chis până miercuri, 31 octombrie, iar din noiembrie circulația va fi interzisă între Bâlea Cascadă și Piscul Negru. „Șoferii care plănuiesc o călătorie în zonă în ur-mătoarele zile să fi e pregătiți să conducă în condiții de iarnă, iar autoturismele să fi e echipate cu cauciucuri de iarnă”, adau-gă Robert Elekeș. F.S.

Despre efectele creșterilor de neoprit ale salariului minim pe economie și nu numai, am discutat cu omul de afaceri Ovidiu Baciu, pa-tronul Francesca Industries, un întreprinzător argeșean care, cel puțin în ultimii ani, a oferit zeci, chiar sute de locuri de muncă fără a avea însă cui, Argeșul confrun-tându-se cu o criză acută de forță de muncă nu doar califi cată, ci și necalifi cată.

Aţi spus de foarte multe ori că aveţi nevoie de oameni în firmele dumneavoastră, dar nu s-a prezentat mai nimeni la angajare. Creșterea repetată, susţinută și semnificativă a salariului minim v-a ajutat în acest sens sau doar v-a încur-cat în contabilitate?

- Nu m-a încurcat cu nimic în contabilitate, iar de ajutat m-a ajutat să fac angajări… în alte țări. Acest salariu minim pe economie nu face altceva decât să scoată oamenii de pe piața muncii, acest salariu minim pe economie nu ajută cu nimic la creșterea numărului de locuri de muncă, din contră, obligă la concedieri, acest salariu minim pe economie este o otravă luată cu lingurița. Să înţeleg că de la situaţia

în care ofereaţi foarte multe lo-curi de muncă aţi ajuns acum în aceea de a face concedieri?

- Domnule, salariul minim pe economie nu face altceva decât să scoată de pe piața muncii acei oameni mai slab pregătiți și să ne oblige la investiții, investiții în utilaje care să înlo-cuiască oamenii. Sunteţi în această postură?- Dacă înainte pe salariul mi-

nim îți permiteai să ții angajat și un om, nu vreau să jignesc pe nimeni, mai amărât chiar și ca putere de gândire și să-i dai o pâine, punându-l să mai taie iarba prin curtea fi rmei, să mai dea cu pensula, să mai dea cu lopata, acum, cu aceste creșteri fără nicio logică, nu mai poți. Și uite așa scoți oa-menii din muncă! Pentru că în locul acelui om am cumpărat utilaje cât o motocicletă, dar și utilaje mai mari, care fac acea muncă mai ieftin decât salariul minim pe economie. Eu, acum, pe partea de construcții nu mai

am niciun lopătar, niciun om care să dea la lopată, am utila-je. Înțelegeți? Salariul minim, această găselniță socialistă, nu are nimic social și socialist în el pentru că lovește exact acolo unde trebuie să ajute, în oame-nii cu pregătire și cu putere mai scăzută, exact pentru acești oa-meni nu mai este loc pe piața muncii, pentru că locul lor va fi luat de utilaje care muncesc mai ieftin. În realitate, ultimele majorări ale salariului minim au dus la concedieri. Găselniţă pentru ce?- Pentru a cumpăra niște oa-

meni, pentru a majora salari-ile bugetarilor și a-i cumpăra pe bugetari, pentru a majora pensiile și a-i cumpăra pe pen-sionari și pentru a induce teoria socialistă că patronii sunt niște porci și lupta trebuie dusă îm-potriva lor, că aici e lupta de clasă, în lupta cu patronii. Sa-lariul minim pe economie nu este pentru cei mulți și săraci, este pentru cei din sistem care votează sistemul.

„Bugetarii și pensionarii se opun reformării țării” Este necesar un salariu

minim pe economie, până la urmă?

- Este, dar unul ancorat într-o realitate economică, unul care

să funcționeze într-o societate reformată, nu făcut doar ca să aducă bani pentru majorarea salariilor bugetarilor și a pen-siilor, nu făcut ca, prin rapt la economia privată, să aducă mai multe încasări la bugetul de stat, din care să se crească leafa la bugetar și pensia la pensionar și din care, bineînțeles, să se în-frupte niște băieți care au pus mâna pe țara asta. Propun să-l facă 5000 de euro, să vedem ce se întâmplă! Se blochează eco-nomia în maximum o lună, asta se întâmplă. De ce s-a ajuns aici?- Pentru că benefi ciarii acestei

politici socialiste de o proastă factură socialistă sunt cei care votează masiv acest partid și acest tip de partide. Bugeta-rii, adică profesorii, medicii, funcționărimea, plus pensio-narii sunt cei care au adus lu-crurile aici, votând masiv așa, fără să le pese ce se întâmplă cu țara asta. Ei sunt toți cei care se opun reformei și din cauza lor toate instituțiile din țara asta sunt nereformate. Se opun medicii și profeso-

rii reformei?- Da, medicii sunt cei care se

opun cel mai mult reformelor din sănătate, profesorii, cărora le place atât de mult să se auto-intituleze dascăli când apar în

spațiul public, sunt cei care se opun cel mai mult reformării învățământului, de funcționari și pensionari nu mai spun. Și stiți de ce? Pentru că le e bine așa, fără să le pese vreun pic de ce se întâmplă cu țara asta pe care o lasă în urma lor. A, era să uit, și Biserica. Ce e cu Biserica?- Biserica Ortodoxă Româ-

nă, ca instituție, și-a ratat mi-siunea, nu și-a îndeplinit deloc misiunea moralizatoare. Bise-rica face afaceri și nu plătește taxe, altceva nimic.

„Chiar și cu ochii umfl ați, poporul acesta va rămâne european” Viitorul sună sumbru din

câte îmi spuneţi.- Viitorul? Trendul este spre

prăbușirea totală a economiei și a țării. Și apoi ce va urma?- Apoi economia și societatea

în mod natural se vor așeza pe principii sănătoase și va veni același partid socialist vopsit cu alte culori și redenumit în nu știu ce front de salvare și o vom lua de la capăt. Adică suntem sortiţi să ne

repetăm istoria?- Păi, dumneavoastră nu

vedeți că, de 28 de ani de democrație sau ce e asta, PCR nu a plecat niciodată de la pu-tere? Și știți de ce? Pentru că PCR a avut grijă să extermine fi zic tot ce a însemnat elită în țara asta, iar ce a urmat după, ce avem și acum este urmarea faptului că poporul acesta nu a mai avut resurse de calitate mintală și morală care să con-ducă țara asta. Domnule, Bră-tianu și Maniu nu au furat și totuși au fost exterminați, asta spune multe legat de ceea ce se întâmplă azi. În concluzie, mai avem

vreo șansă, naţia asta, sau nu?- Deși nu dau șanse prea mari,

eu cred totuși că și dacă rămâ-nem cu ochii umfl ați, rămâ-nem europeni și proeuropeni. Eu cred că poporul acesta este și va rămâne european în sen-sul acela de la 1848, când ne-am schimbat și costumația și principiile.

Florin Silvestru

Țara unde grupul francez vrea să-și dubleze producția Dacia este Maroc, un stat care a început să ne bată seri-os la capitolul vânzări de au-toturisme datorită modului de livrare, dar și avantajului geografi c.

Directorul general al Re-nault, Carlos Ghosn, a avut în acest sens o întâlnire cu regele marocan Mohammed VI la Marrakech. Cel mai probabil, decizia Renault a fost primită cu entuziasm de rege, întrucât țara are mult de benefi ciat de pe urma producției de mașini Dacia. Prin urmare, uzinele maro-cane primesc sarcini supli-mentare, dublate, pentru a ajunge să producă anual vreo 500.000 de unități. Din aces-tea, 340.000 de autoturisme Dacia cu sigla Renault vor fi produse de uzina din Tan-ger, iar restul, de 160.000, la

Casablanca. Uzina Renault din Tanger a fost deschisă în 2012, în care a investit până acum peste un miliard de euro. Uzina se axează pe producția modelelor Dacia Sandero, Logan Break, Lo-dgy și Dokker, dar cele mai mari vânzări le are Sandero.

O țară ieftină, cu o infrastructură mai bună

Marocul este o țară africa-nă care are un PIB pe cap de locuitor la jumătatea celui din România, dar care ne dă clasă când vine vorba de in-frastructură, iar asta o ajută în toate domeniile. Mașinile Dacia produse în Tanger ajung mult mai repede în Occidentul european decât ajung din țara noastră, deoa-rece Marocul investește mili-arde de euro în construcția și întreținerea autostrăzilor, că-

ilor ferate și a podurilor. Ma-roc este cel mai mare produ-cător auto din Africa, iar în 2017 a scos pe porțile fabricii din Tanger peste 300.000 de unități. Pentru că a văzut că se poate, Renault vrea ast-fel să dubleze producția și are mari șanse să reușească. Numărul angajaților Dacia, precum și salariile acesto-ra sunt la jumătate față de situația Dacia din România, dar fabrica din Tanger este încă tânără și nici nu are ne-voie de prea mulți muncitori deocamdată. Cea mai facilă metodă de livrare a mașinilor în Vest este pe cale maritimă. Automobilele Dacia sunt în-cărcate pe feriboturi care nu străbat decât Strâmtoarea Gibraltar. De acolo, iau dru-mul mai multor state din Eu-ropa Occidentală.

F. Silvestru

Renault dublează producţia de maşini Dacia din Maroc

Ovidiu Baciu, Francesca Industries:

„Salariul minim pe economie este o otravă luată cu linguriţa”

Deși uzina de la Mioveni se pregătește serios ca încă din 2019 să înceapă să majoreze semnifi ca-tiv capacitatea de producție, Rena-ult anunță dublarea producției de mașini Dacia, dar nu în România. Prin urmare, automobilele vor fi vândute cu sigla Renault într-o țară care exportă mult mai ușor mașinile în Occident.



UNGHIURI DE VEDERE

REVENIRE. Acesta e cuvântul-cheie ce îi carac-terizează pe baschetbaliștii piteșteni. După ce a în-ceput sezonul cu două înfrângeri, BCM U Pitești a învins apoi acasă echipa din Timișoara, iar sâmbătă a reușit o victorie mare, cu 75-64, pe terenul celor de la Steaua București, echipă neînvinsă până acum. Foarte îmbucurător este jocul echipei piteștene, care a avut, printre altele, nu mai puțin de 51 de recuperări. O revenire de bun augur înaintea vii-torului meci de acasă, din 2 noiembrie, cu Dina-mo București. În același timp, este o revenire ce dă speranțe pentru o evoluție a BCM U Pitești ca pe vremuri.

Primarul Cornel Ionică recunoaște că ANI e cel mai greu adversar din cariera sa extrasportivă.

Băi, dacă sar eu cu prăjina peste obstacolul ăsta, chiar că pot să joc

în fi lmul „Greu de demis”!

Ofi ciali din cadrul Primăriei Pitești și mai mulți oa-meni de afaceri sunt pe cale de a purta o discuție con-cretă legată de o fi nanțare viitoare a FC Argeș cu suma de 500.000 de euro, asta începând din ianuarie 2019. Numai că respectivii oameni de afaceri condiționează fi nanțarea și soluționarea problemei privind embargo-ul la promovare al echipei alb-violete. Iarna se numă-ră... banii?

Zvonul săptămânii!

Duminică, 28 octombrie, în Sala Sporturilor Trivale din Pitești a avut loc confruntarea celor două echipe argeșene, colege în grupa C a Campionatului Național - Divizia A.

Este vorba de partida dintre CS DACIA MIOVENI 2012 și echipa FC Argeș Universitatea Pitești.

A fost un meci al orgoliilor între două echipe care vizează promovarea, fi ind câștigat de către echipa din Mioveni cu scorul de 29-19(15-8).

Cu șapte victorii consecutive din tot atâtea partide jucate, CS Dacia Mioveni ocupă locul întâi în grupă, poziție pe care fetele vor să o consolideze până la fi nalul campionatului.

Handbalistele Mioveniului i-au dedicat acestă victorie antrenorului Daniel Gheorghe, a cărui zi de naștere a fost chiar pe 28 octombrie. D.G.

Mioveniul, lider în campionat la handbal feminin!

Trebuie spus că în acest an sporti-vii pregătiți de Ioniță Mărășescu au obținut, atât la fete, cât și la băieți, peste 20 de medalii la Campionatele Naționale de box și la Cupa Româ-niei.

După cum spune și antrenorul Ioniță Mărășescu, pentru anul viitor marea provocare e reprezentată de Campionatele Europene de Box, ce vor fi organizate în Ucraina sau în România, locul desfășurării urmând a fi stabilit în perioada următoare.

Ioniță Mărășescu, antrenorul mo-mentului în sportul argeșean, a avut până acum sute de medaliați la box în competițiile naționale și internaționale, cel mai relevant exem-plu fi ind cel al lui Răzvan Andreia-na, vicecampion mondial în 2008 și campion european în 2007.

„Sunt mândru să pot spune că elevii mei au avut rezultate notabile. Mulţi

dintre aceștia, băieţi și fete, au reușit să ajungă campioni naţionali. Pentru cariera de antrenor de box trebuie să fi i un bun pedagog, instructor, antre-nor și, nu în ultimul rând, să ţii locul și de părinte, atunci când este nece-sar. Boxul este un sport și al minţii, pentru oameni puternici, duri, inte-ligenţi și îndemânatici. Hemingway a spus despre box: «Cine n-a văzut un meci de box înseamnă că a trăit degeaba». Am grijă de fi ecare sportiv în parte; trebuie să fi u ca un părinte pentru el. Când un copil vede că îi arăţi respect și ţii la el, capătă încre-dere și are motivaţie pentru perfor-manţă. Boxul este sportul oamenilor curajoși și inteligenţi. Curajul nu are valoare prea mare dacă nu este dublat de inteligenţă. Toţi sportivii pe care-i pregătesc au stofă de campioni“, ne-a declarat Ioniţă Mărășescu.

Denis Grigorescu

Ioniţă Mărăşescu, antrenorul momentului în sportul argeşean

Antrenorul Ioniţă Mărășescu, coordonatorul secţiei de box de la CSM Pitești, are motive de bucurie. Weekendul trecut, boxul piteștean a obținut o nouă performanță. Legitimat la CSM Pitești, Antonio Neblea a obținut medalia de argint la Campionatele Naționale de cadeți de la Satu Mare, la categoria 68 kg. Reamintim că, acum două săptămâni, un alt sportiv pregă-tit de Ioniță Mărășescu a obținut un rezultat mare: Adrian Preda a devenit vicecampion european de juniori în Rusia.

Emil Săndoi, antrenorul FC Argeș, a făcut pentru “Jurnalul de Argeș” o analiză a evoluțiilor echi-pei de până acum, făcând referire inclusiv la arbitraj.

”În general, evoluția echipei a fost constant bună. După primele 14 etape, avem doar două înfrângeri. Se putea și mai mult. Am făcut unele greșeli individuale, care ne-au costat puncte”, spune Emil Săndoi.

Antrenorul alb-violet a făcut refe-rire și la arbitrajul ce a dezavantajat echipa în mai multe situații-cheie: ”În 14 etape disputate până acum am avut doar o lovitură de la 11 metri acordată. Au fost mai mul-te momente-cheie când am fost dezavantajați. Este poate și din cau-za faptului că s-a tot vehiculat mult timp informația că noi nu avem drept de promovare. Nu zic că ar-bitrii greșesc intenționat, dar zic că, atunci când ei intră să ne arbitreze, se gândesc poate: «Dom’ne, ăștia oricum sunt în față, nu mai pot să promoveze, nici nu retrogradează. Hai să îi judecăm cu jumătăți de măsură». Nu e normal. Și la ulti-mul meci, cu Brăila, am avut un penalty clar neacordat, la scorul de 1-0 pentru noi. Nu vrem ca arbitrii să ne judece ca pe o echipă ce joacă de amorul artei. Nu, noi nu jucăm așa”.

Emil Săndoi a vorbit pentru “Jur-nalul de Argeș” și legat de faptul că echipa pe care o antrenează a avut un program foarte ciudat, inclusiv cu pauze prea scurte între meciuri sau cu partide jucate la temperaturi foarte mari: ”O să vă dau un exem-plu. Am jucat miercuri seara cu Mioveni și apoi sâmbătă dimineața cu Daco-Getica. Puțin peste 48 de ore pauză, refacerea a fost din scurt. În prima etapă am jucat pe o tem-peratură infernală. Am avut și me-ciuri jucate la ora 13 sau la ora 15,

în timp ce alte echipe nu au avut același program ca noi”.

„Nilă va fi indisponibil până în iarnă”

Legat de faptul că deocamdată FC Argeș nu are drept de promovare, Emil Săndoi spune că ”nu putem să vindem pielea ursului din pădure. Pe noi ne interesează fi ecare partidă, noi jucăm fi ecare partidă la capaci-tate maximă și cred că am demon-strat asta până acum. Vom vedea ce va fi la fi nalul campionatului”.

În ceea ce privește lotul actual și problemele avute, Emil Săndoi ne-a declarat: ”Am avut ghinion și cu accidentările, au fost mai multe pe parcursul primelor 14 etape. A fost accidentarea lui Buhăescu. Nilă s-a accidentat și probabil că va fi indis-ponibil până în iarnă”.

Antrenorul celor de la FC Argeș are cuvinte de laudă pentru Cătă-lin Barbu, tânărul jucător care a înscris un gol superb în ultima par-tidă de campionat: ”Când am venit eu la echipă Cătălin Barbu juca în bandă. I-am spus: «Tu o să joci în centru». A dat satisfacție. Contează, bineînțeles, și intuiția antrenorului. Barbu e un tânăr de perspectivă”.

Pentru Emil Săndoi, un element foarte important este și stabilitatea pe care o conferă conducerea clubu-lui: „Nu am ce să reproșez conduce-rii clubului. A luat echipa din Liga a IV-a, a promovat-o în Liga a III-a, apoi echipa a ajuns în Liga 2 și sezo-nul trecut a terminat pe locul patru. Suntem în plutonul fruntaș acum. Salariile sunt achitate la zi. Nu au fost probleme fi nanciare”.

Următorul meci al FC Argeș va fi vineri, 2 noiembrie, cu începere de la ora 18, pe terenul celor de la Ri-pensia Timișoara, echipă afl ată pe locul 16 în clasament.

Denis Grigorescu

Emil Săndoi: „Nu vrem ca arbitrii să ne judece ca pe o echipă ce joacă de amorul artei”

FC Argeș și-a mai spălat din păcatele din eșecul de săptămâna trecută de la Constanţa, 1-3 cu SSC Farul, cu un succes la scor cu ultima clasată, Dacia Unirea Brăila. FC Argeș a învins cu 4-1, iar tânărul atacant Cătălin Barbu a fost unul dintre remarcații partidei, înscriind ultimul gol alb-vi-olet cu o execuție de mare fi nețe, lob de la 20 de metri. După 14 etape, FC Argeș ocupă locul patru, cu 28 de puncte, la 4 puncte de prima clasată, Chindia Târgoviște.

În 14 etape disputate până acum am avut doar o lovitură de la 11 metri acordată. Au fost mai multe momente-che-ie când am fost dezavantajați. Este poate și din cauza fap-tului că s-a tot vehiculat mult timp informația că noi nu avem drept de promovare.



Curs de canto popular. Coordonator: prof. de canto popular Valentin Grigorescu, corepetitor Victor Buștean, orele 15.00 - 17.00 (Sala Simpozion II/ Mezanin II); (marți, miercuri, joi, vineri) Curs de chitară, orele 10.00 - 16.00. Coordonator: cantautorul Tiberiu Hărăguș, coordonatorul Grupului Folk „P620” (Sala Folk) (luni-vineri) Curs de dans sportiv și de societate, orele 16.30 - 20.00. Coordonator: coregraf Alfred Schieb (Sala Coregrafi e I) (luni-vineri) Curs de balet și gimnastică aerobică, orele 16.00 - 18.00. Antrenor: instructor Nicoleta Andrei (Sala Coregrafi e II) (marți și joi) Curs de limba engleză și pian „Engleza pe portativ”, orele 12.00 - 16.00. Coordonator: prof. Ilzi Sora (Sala Ars Nova) (joi) Curs de inițiere în pictură, orele: 17.00 - 19.00. Coordonator: prof. Elena Zavulovici (Sala Pictură) (luni)

Curs de actorie, orele 17.00 - 20.00. Coordonator: artistul Robert Chelmuș. (Casa Cărții, Mezanin II ) (marți, miercuri și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: dr. Ovidiu Stancu (Sala Pictură); (marți și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: instructor Mihail Șerban (Sala Pictură); (joi) Curs de dans popular - Ansamblul Folcloric de Copii Zavaidoc, orele 18.00 – 20.00. Coordonatoare: instructor Violeta Dincă și instructor Rodica Oprican (Sala Coregrafi e I); ( joi) Curs de arte marțiale, orele 9.00-17.00. Coordonator: antre-nor Tiberiu Tănase (Sala Coregra-fi e I); (sâmbătă și duminică) Curs de go, orele 18.00-19.00. Coordonator: Bogdan Fiștoiu (Sala Simpozion); (miercuri)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ

URMĂTOARELE CURSURI

Informaţii și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1,

Casa Cărţii, tel. 0248/219976

A început să mă salute și pe mine lumea! Senti-mentul că ești cineva poate fi dăunător. E posibil să exiști la un anumit nivel pentru tipa de la patru, care te citește de când avea 5 zile, de când era în scutece și... Prin 2015, locuiam încă în California, în Sacra-mento. Pusesem pe picioare, într-un garaj, primul post de radio online în limba română din istoria sta-tului. Dar despre treaba asta, altădată. Chestiunea e că, la un moment dat, a trebuit să dau o fugă în Cancun, în Mexic. Locația e cunoscută, e de noto-rietate, mare parte din cercul oamenilor de afaceri, fi e europeni, fi e de pe coastă, plătind binișor pentru un sejur. Pe mine nu m-a dat pe spate. E cea mai mizerabilă zonă de pe pământ. Fusesem avertizat să nu ies în oraș după ora 7 seara. N-am ținut cont. La fi ecare colţ de stradă, îngrămădite, una în alta, tara-be, chioșcuri și tot așa. Muzica răsună de oriunde. E un vacarm care te ameţește, dar nu te doboară. Muștele sunt la ele acasă, iar tortilia, dacă nu ești băștinaș, nu îndrăznești să cumperi. Ici-colo câte o frizerie cu 3 pereți. E sufocant de cald. Nu mai fumez de mulți ani. Am însă în buzunar o briche-tă Zippo și un pachet desfăcut de Marlboro. Cu o noapte în urmă spărsesem bariera unei găști în care se învârteau bâte de fotbal american. Uneori parcă o caut cu lumânarea. Privesc din nou spre tipul cu cămașă albă, mexican bogătaș de cartier, care stă ca o minoră la îmbăiat. E atât de murdar totul încât îmi spun în gând că nici măcar porcul nu l-aș duce la tuns. În aceeași noapte, pe la ora două, m-am pricopsit cu un pui de otită. Farmaciile sunt multe și toate au gratii. Cer un antibiotic. Piticania aia de un metru și 50 înălțime și un metru 60 lăţime îmi cere nu știu ce dovadă de la doctor. Mă crucesc, la

doi pași în spatele meu e cineva care are marijuana de cea mai bună calitate. A doua zi încetinesc în mintea mea cei mai grași gândaci care ostenesc în vitrina unde se afl ă șorici fi ert. Anul 2015, un poet în Mexic!

Duminica trecută am venit de la mare cu marele regizor Toma Enache! Face un fi lm greu de mișto și de valoros cu artiști pe sprânceană. Între chin și amin, un vers dintr-un poem de zile mari scris de acest român care nu e faimos, dar e armân. Um-blu cu Jurnalul de Argeș după mine cum umblă cântărețul cu cădelnița după popă. Pe ultima pa-gină, spânzurat în limba chineză, domnul vice Ne-delea. Tac mâlc! Știu povestea pozei! Mă sună de pe un număr fi x Olga de la fl orărie. Are un buchet fi x pentru domnul Gigi Stancu. E din partea doamnei Lorena, care fi xează poze cu diplomă. Lavinia Năs-tase în ring cu doamna primar din Ștefănesti. Le știam prietene. Eu țin cu doamna primar.

Tot în Ștefănesti slujește cel mai mare grafi cian ro-mân, Cristian Dragomirescu. Vine luna noiembrie. Pe 17 se împlinesc 3 ani de când a fost ucisă o fată care m-a iubit. Și pe care am iubit-o! Ana Th omas era frumoasă, era un om curat, era diferită de ro-mânimea acestui cotidian. Ceea ce am trăit și mu-rit în perioada în care s-a arătat pustia nu se poate descrie nu se poate mima, nu se poate închipui, ci doar mângâia în lumina care ne aduce mereu într-o lacrimă. Voi povesti în Jurnal absolut totul așa cum a fost: tulburător de frumos, de tragic, de incredibil.

Florian Silisteanu - un poet român printre ai lui. Joi , 25 oct 2018, noaptea în trenul 1641 spre Cluj

JURNAL DIN CANA CU PĂSĂRIJURNAL DIN CANA CU PĂSĂRI

Uneori parcă o caut cu lumânarea

ÎNCHIRIERI LIVRĂRIRucărul a câştigat Peştera Urşilor în instanţăPatru ani a durat procesul cu

du-te-vino prin care s-au fi xat din nou limitele teritoriale ale comu-nelor Rucăr și Dâmbovicioara!

Acţiunea a fost pornită de Prefec-tura Argeș, stopată iniţial, apoi repusă pe rol. După parcurgerea primei faze, pe fond, comuna

Dâmbovicioara, prin primar, a solicitat continuarea procesului prin folosirea căii de atac a recur-sului, iar în acest an a apărut și hotărârea defi nitivă a Curţii de Apel Pitești.

Prin stabilirea noii linii de ho-tar dintre cele două localităţi s-a produs și trecerea unui obiectiv important de la Dâmbovicioara către Rucăr. Peștera Urșilor sau Peștera Colţul Surpat (Grota-Peș-tera Ursului, potrivit înscrisuri-lor de la dosar), situată în Cheile Dâmboviţei, pe drumul spre Să-tic, a intrat pe teritoriul comunei lui Ionel Dulamă, după aproape cincizeci de ani în care a ţinut de comuna Dâmbovicioara. Este un obiectiv cu potenţial turistic încă nevalorifi cat, rezervaţie naturală, iar intenţiile Rucărului sunt de-clarate în scopul exploatării aces-tuia. C.I.B.

Peștera Urșilor a trecut de la Dâmbovicioara către Rucăr



CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

SE SCOATE LA VÂNZARE BIBLIOTECA MEDICALĂ A DR. PETRE IONESCU

Se scoate la vânzare biblioteca medicală a dr. Petre Ionescu, creatorul asistenței medicale neuropsihiatri-ce din fosta Regiune Argeș și implicit județul Argeș. Relații la tel: 0725.310.632.

Se vinde tabloul „Casa musceleană”- autor Nicolae Grant. Telefon: 0725.310.632.

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: [email protected]

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

CENTRUL CULTURAL

PITEȘTI ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR

SPAȚII ÎN COMPLEXUL EXPOZIȚIONAL

CASA CĂRȚII. Relatii la tel. 0248/219976

sau la sediul Centrului Cultural Pitești,

din Municipiul Pitești, Strada Craiovei nr. 2,

Bl. G1, Jud. Argeș.

Multe capete încoronate, oameni și ei, n-au fost nici pe departe „ușă de biserică”, înfruptându-se din plin din plăcerile vieţii. Dacă în privinţa altor vicii istori-cii au evitat a le descrie, considerându-le lumești, nu la fel au procedat cu adulterul, străduindu-se a consemna cu lux de amănunte consecinţele, mai toate nefaste, ale păcatelor trupești. Nu sunt basme consemnările despre aventurile amoroase ale lui Ștefan cel Mare, păcate ier-tate ulterior de biserica ortodoxă, care l-a sanctifi cat de parcă ar scrie undeva în ce condiţii ești iertat de adulter. Sau poate, mai știi, înaltele feţe bisericești cunosc și alte canoane interzise nouă, muritorilor de rând.

Desele infi delităţi își aveau cauza și în căsătoriile din interes, care aveau ca scop menţinerea domniei, a di-verselor alianţe pe plan intern sau extern, în numeroase cazuri viitorii soţi cunoscându-se doar cu câteva zile înaintea nunţii. În alte situaţii, alianța se stabilea atunci când viitorii miri nu aveau decât câţiva anișori, bineîn-ţeles, tot din interes.

În multe cazuri, capetele încoronate (încornorate) erau dispuse să înghită multe pentru a salva onoarea familiei, a domniei și - de ce nu? - a ţării. Desigur, adulterul era mascat, deconspirându-se doar, uneori, în cercurile din anturajul familiei domnitoare.

Au fost în istoria noastră și două cazuri în care prota-goniștii nu s-au mai sinchisit a-și mai ascunde legăturile amoroase, acestea fi ind de notorietate: Alexandru Ioan Cuza și Carol al II-lea. Cei doi suverani ai României au avut multe lucruri în comun. Ambii s-au căsătorit din interes, primul pentru a-și spori averea, al doilea din raţiuni de stat. Amândoi s-au comportat ca niște rebeli, sfi dând de nenumărate ori regulile de fi er ale protoco-lului Casei Regale. Le-a plăcut viaţa, s-au înconjurat cu oameni avizi de distracţii ușoare, putere și bani. Ambii au permis amantelor să se amestece în treburile statului, dezgustând și înfuriind clasa politică și nu numai. La începutul domniei au fost bine intenţionaţi, receptivi la nou și nu li se poate contesta o contribuţie importantă la modernizarea ţării. Amândoi au abdicat, de loc ono-rabil, lăsând ţara în prag de dezastru.

Cu toate acestea, după cum știți, istoria a fost ne-dreaptă, pe unul zugrăvindu-l ca pe un mare domnitor (voievodul Unirii, omul providenţial, apărător vajnic al dreptăţii și cinstei), în timp ce Carol al II-lea este per-ceput de majoritatea românilor ca un aventurier, fus-tangiu notoriu, care nu a avut alt scop decât să jefuiască poporul român.

Inteligenţi și cu un aspect fi zic plăcut, excelenţi oa-meni de societate, cei doi suverani au „frânt” inimile multor doamne și domnișoare (există date concrete că au fost de ordinul sutelor în ambele cazuri) până ce au căzut în „ghearele” celor două amante celebre: Maria Obrenovici și Elena Lupescu. Și ele aveau multe lucruri în comun: extrem de posesive, nu erau niște frumuseţi, dar erau experte, se pare, în tainele iubirii. Lipsite de prejudecăţi, tupeiste și foarte oportuniste, amândouă și-au împins amanţii spre un fi nal dezastruos, cel puţin din punct de vedere politic.

Existau, desigur, și o serie de aspecte care-i deosebesc ca amanţi pe cei doi suverani și ele nu sunt deloc fa-vorabile lui Cuza. Acesta, pe tot parcursul adulterului cu Maria Obrenovici, s-a comportat duplicitar, fardând grosolan o căsnicie care de mult nu mai însemna de-cât umilinţele și vexaţiunile la care era supusă o mare doamnă și un mare caracter: Elena Cuza. Aceasta, în ciuda tuturor evidenţelor, chiar și atunci când marele nostru domnitor, la insistenţele amantei, a avut tupeul să-i naturalizeze pe cei doi fi i pe care i-a avut cu aceas-ta și chiar să le pregătească succesiunea la tron. Elena Cuza s-a dovedit a fi opusul acestui om fără caracter, pe care l-a iubit însă, crescându-i pe cei doi bastarzi ca pe fi ii ei și veghind la căpătâiul celui care o umilise atât de mult, în momentele grele, când, părăsit de mult de Maria Obrenovici (pentru altul mai tânăr și mai bogat, caz clasic), marele domnitor agoniza singur, departe de ţară și în chinurile groaznice ale unei boli necruţătoare, cancer osos.

Carol, în schimb, și-a făcut publică legătura cu Elena Lupescu. În 1928, regina Elena, nemaisuportând umi-linţa, a divorţat. După abdicare, acesta a părăsit ţara cu destulă „agoniseală” care să-i asigure un trai „decent” până la sfârșitul vieţii. În 1947 s-a căsătorit, în Brazilia, cu Elena Lupescu. A mai trăit alături de iubita sa încă șase ani, decedând la 4 aprilie 1953 la Estoril, în Por-tugalia. În urma căsătoriei cu Carol, Elena Lupescu a moștenit o bună parte din avere, devenind principesă de România. Cel puţin faţă de amanta și apoi soţia sa „neamţul” cu năravuri românești pare să fi avut ceva principii.

Prof. dr. Cornel Carp

Doi fustangii, două caractere...

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX


Vând teren 1900 mp în Ștefănești, în zona

Primăriei, cu utilitățile la poartă. Tel: 0766/636790

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu

toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti.

Preţ 65.000 euro. Tel. 0729.103.390,

0744.380.731

Tipografi a Editurii Paralela 45ANGAJEAZĂ

MAŞINIST-TIPOGRAFTel. 0755.13.77.63

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape

de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă. Preţ: 3 euro/mp, negociabil.

Tel. 0722651895

Vând apartament 4 camere în blocul turn din spatele restaurantului Carpaţi, Exerciţiu. Parter, două balcoane, două

băi. Îmbunătăţit 2017. Centrală proprie, parchet, termopane, gresie, faianţă.

Preţ: 68.000 euro. Tel: 0733.945.777.

MICA PUBLICITATE Unic proprietar vând apartament decomandat conform 1, cartier Războieni/în A-uri şi cumpăr, apartament 2 camere zona Prundu, Craiovei, Fraţii Goleşti sau Gară Sud. Telefon 0749/484,150, 0348/438.150. Vând 5 uşi stejar şi iepuri, în sat Coteşti, comuna Godeni. Telegon 0744/754.292 Vând mobilă de bucătărie, sufragerie şi dormitor, covoare, state bună, preţ avantajos.telefon 0770/338112. Vând 480 mp teren intravilan în Sat Siliştea, Comuna Căteasca, la 14 Km de Piteşti, fântână în curte şi curent electric. Preţ 15 euro/mp., uşor negociabil. Telefon 0752/982646.

Vând/închiriez apartament 2 camere confort 1, zona Ceair. telefon 0745/182.742. Vând teren în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987

Vând centrală second hand Ferroli pe gaze. Preţ

negociabil. Tel. 0746.332.546 sau 0248.224.146.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica

Envisan, preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

Vând apartament 3 camere, confort 1, etaj 1/4, super

îmbunătăţit, situat în Mioveni-central (vedere la strada

principală). Relatii la telefon 0799/980110, preţ 55.500

euro negociabil.

ANGAJĂM

confecţioneri și montatori, pentru tâmplărie aluminiu, PVC și geam termoizolant.

Tel. 0728.860.011

ANGAJEAZĂSOFER PE SPRINTER 3,5 TONE

PENTRU TRANSPORT IN COMUNITATECV la email: [email protected], [email protected]

Telefon: 0759 055 778 sau 0743 767 026

Caut peroana pentru ingrijire batran. Telefon 0751/066.565.

Salariu avantajos.Vând 2.800 mp teren intravilan,

cu toate uilităţile, situat în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând ţuică veche şi nouă, 30 de grade, preţ avantajos.

Tel. 0745966256

Primesc în gazdă fete sau băieţi. Tel. 0348.802.539

Vând 5.037 m.p teren intravilan cu casa, dependinţe şi livadă de pruni, preţ 15.000 Euro

negociabil şi 8.961 m.p. teren extravilan, preţ 10.000 lei

negociabil, situat la 20 km de Piteşti, în comuna Suseni, sat Strâmbeni. Relaţii, la telefon

0720/421107, 0734/303203.

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric,

stradal, zonă între case. Preţ negociabil. Tel: 0724605599

VÂND mobilă bucătărie, cabină duş şi alte obiecte de uz casnic,

la preţ redus. Tel. 0729.033.987

Mobexpert Pitesti ANGAJEAZA

personal necalifi cat, califi care la locul de munca in meseria de MONTATOR MOBILIER.

Experienta in montaj mobilier constituie un avantaj.Relatii la tel 0727.333.831

FIRMĂ AUTORIZATĂ montează și execută

orice instalaţie de gaz metan. Revizii instalaţii

gaze, verificări centrale termice. Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

Oferta (bonusuri, beneficii):- Salariul de baza + spor vechime;- Tichete de masa pentru fi ecare zi lucrata de 15 lei;- Prime de vacanta, Craciun si Paste;- Plata orelor de noapte cu un spor de 25% la salariu;- Plata dubla a orelor suplimentare + bonus;- Program de 8 ore /zi pe 3 schimburi de lucru;- Instruire la locul de munca;

- Mediu de lucru motivant;- Oportunitati de dezvoltare profesionala.

Persoanele interesate sunt rugate sa depuna un CV la sediul nostru sau sa il trimita pe email la adresa [email protected]. Relatii suplimentare la telefon 0248/ 282200. Vor fi contactate numai persoanele care cores-pund cerintelor postului!

Subansamble Auto S.A., producatoare de repere auto din plastic si spume poliuretanice, cu sediul in Pitesti, str. G. Cosbuc, nr. 59 (langa fosta Textila):

ANGAJEAZA:

STIVUITORISTI, MECANICI DE INTRETINERE, ELECTRICIENI, REGLORI MASINI DE INJECTIE MASE PLASTICE, OPERATORI

Scopul postului de inginer constă în efectuarea ac-tivităţilor de mentenanţă a sistemelor informatice, a sistemelor de automatizare PLC-uri și a transmisii-lor de date din cadrul sistemelor SCADA.

Cerinţe și condiţii pentru participare la concurs: absolvent al unei facultăţi tehnice cu diplomă de licenţă sau examen de diplomă în conformitate cu legislaţia în vigoare cu specializare în domeniul automatizărilor industriale; cunoștinţe în dome-niul automatizărilor industriale și instalaţiilor elec-trice (depanare/resoftare PLC-uri, modemuri date, automate programabile); experienţă dovedită în do-meniul automatizărilor de minim 3 ani; cunoaște-rea limbii engleze - nivel mediu.

Selecţia se face pe bază de interviu și include as-pecte practice cu următoarea tematică:

- cunoștinţe referitoare la sisteme de cal-cul, hard și soft;

- instalare, confi gurare întreţinere sisteme IT și programe specifi ce dispeceratului societăţii;

- utilizare programe (Microsoft Offi ce, Windows Server, Windows 7/8.1/10, etc.);

- cunoștinţe reţele de calculatoare (tipuri și confi -gurări de reţele, etc.);

- cunoștinţe transmisii de date (confi gurări echi-pamente comunicaţii (routere, etc.));

- analiză scheme electrice;- cunoștinţe depanare/resoftare PLC-uri, HMI-

uri.

Candidaţii vor depune un curriculum vitae (CV), cazierul judiciar în original și copii ale: actului de identitate, actului de studii, carnetului de muncă și/sau adeverinţelor de vechime în muncă (după caz), la ghișeul unic situat în municipiul Pitești, bulevar-dul I.C. Brătianu nr. 24A, judeţul Argeș, până la data de 23.11.2018, inclusiv, orele 16.00.

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să ne contactaţi la Serviciul Personal, telefon 0248.217.399, în zilele lucrătoare, între orele 08.00 - 16.00.

ANUNŢS.C. APĂ CANAL 2000 S.A. Piteşti cu sediul în municipiul Piteşti,

bulevardul I.C. Brătianu nr. 24A, judeţul Argeş, organizează concurs pentru ocuparea unui post de inginer de specialitate

în domeniul automatizărilor şi comunicaţiilor la Serviciul SCADA.

Școala Populară de Arte și Meserii, instituție afl ată în sub-ordinea Consiliului Județean Argeș, vă invită în perioada 1-2 noiembrie la Festivalul “Sus pe Argeș la izvoare”, Festival-con-curs Internațional de Muzică Populară - interpretare vocală și instrumental.

Concursul (1 noiembrie) și Gala laureaților (2 noiembrie) au loc la Casa de Cultură a Sindicatelor din Pitești, de la ora 18. Invitațiile se dau nominal și se găsesc la sediul Școlii Populare de Arte din b-dul Republicii nr. 66, Pitești.

Invitați în recital: Mihaela

Chirițescu Jugaru, Elena Sima, Va-sile Răducu, Mihaela Lucia Pițigoi, Veronica Lozovenu, Marius Bălan, Cătălin Iancu, Ansamblul “Doruri muscelene”, coordonat de Ion Li-viu Iana, Grupul “Flori argeșene”, coordonat de Alexandra Ana-Ma-ria Tăbuș, Grupul “Fii Argeșului”, Ansamblul “Doruri de câmpie” din Hârsești, Corul Seminarului Teologic din Curtea de Argeș și Ansamblul de dansuri al Școlii Po-pulare, coordonat de Gabriela Cris-tian Tănase.

Acompaniamentul va fi asigurat de taraful Școlii Populare de Arte, dirijor - Iancu Cătalin. M.S.

Începe Festivalul-concurs Internaţional de Muzică Populară „Sus pe Argeş la izvoare”

Instalaţia de tiroliană din zona de picnic Făget se închide la 1 noiembrie

După o vară plină, în care a fost punctul principal de atracție pentru vizitatorii de toate vârstele, instalația de tiroliană din spațiul de picnic din Făget-Mioveni se închide joi, 1 noiembrie.

Ansamblul va fi redeschis în primăvară, odată cu în-călzirea vremii. Celelalte facilități din zonă vor rămâ-ne deschise pentru publicul vizitator - locul de joacă, grătarele, foișoarele - după programul: luni-duminică: 8.00 - 21.00. M.S.



Jocurile din acest an s-au desfășurat până sâmbă-ta trecută în Australia, la Sydney, acolo unde au fost prezenţi peste 500 de com-petitori din 18 ţări. La des-chiderea celor opt zile de întreceri a fost prezent și iniţiatorul Jocurilor Invic-tus, Prinţul Harry al Marii Britanii, iar fi nalul i-a apar-ţinut lui David Beckham, cel care i-a felicitat personal pe cei 15 militari români afl aţi în competiţie.

Au fost prezenţi la Sydney și doi argeșeni: plutonierul major Ionuţ Claudiu Bu-toi, eroul muscelean rănit în 2008 în Afganistan, și

caporalul Valentin Ciolan-Uţă, din Pitești. Primul a concurat și la ediţia de anul trecut a jocurilor, obţinând cele mai multe medalii din-tre români, două, iar în acest an a reușit din nou să urce pe podium. Ionuţ a participat la proba de tir cu arcul compound și împreu-nă cu colonelul Dorin Pe-truţ și colonelul Augustin Pegulescu a format echipa României, care a obţinut medalia de aur.

Ionuţ Butoi s-a întors în ţară luni, iar la sosirea la Câmpulung ne-a dat câteva detalii despre aventura din Australia.

Felicitări, Ionuţ! Cum a fost în Australia?

- A fost destul de obosi-tor faţă de anul trecut, iar competiţia destul de difi ci-lă. Per total, a fost OK. Mai ales că a fost o mândrie să evoluez în Parcul Sydney, acolo unde s-au disputat Jocurile Olimpice de Vară din 2000. Ai concurat la două

probe și iar ai obţinut me-dalie.

- Da, la înot și tir cu arcul compound. A fost o luptă strânsă la tir cu arcul. Cred că am fost mai buni și psi-hic, fi indcă departajarea s-a făcut la ultima săgeată. Au fost foarte buni australienii, i-am depășit pe echipe, am luat aurul, dar au câștigat la individual. Ai fost medaliat și

la ediţia de anul trecut; atunci ai fost cel mai bun din delegaţia României...

- Sincer, anul acesta mi-am dorit medalia pe echipe, dar am vrut ca și colegii să fi e medaliaţi la individual, iar la tir cu arcul olimpic Eugen Pătru a câștigat au-rul. Ce urmează din punct

de vedere sportiv?- Anul acesta voi mai par-

ticipa la Cupa Steaua la tir, tot de la 18 metri, ca la Invictus. Va fi un fel de competiţie amicală faţă de ceea ce va urma. La anul este Mondialul din Olanda și vor avea loc și califi cările pentru Jocurile Paralimpi-ce din 2020, de la Tokyo. Apoi, peste doi ani va reve-ni Invictus, de data aceasta în Olanda, deci va trebui să mă antrenez foarte mult. Și e bine să dai tot ce ai mai bun în concursuri.

Cătălin Ion Butoiu

Doi piteșteni au ajuns în ultimele faze ale concursului „Ninja Warrior” de la PRO TV, iar unul dintre ei a prins fi nala, în care au intrat doar cinci concurenţi dintr-un total de 250. Tânărul judoka Marius Crăciun, de 23 de ani, nu a reușit să par-curgă traseul la fi nalul căruia ar fi câștigat 100.000 de euro, dar în situaţia lui s-au afl at și ceilalţi patru temerari. Premiul în bani nu a fost oferit, s-a acordat doar un titlu de Cel mai bun concurent, situaţia provocând nemulţumirea telespectatori-lor. „Se strigă darul!” de la Kanal D s-a fi lmat săptămâna trecută la un spaţiu de petreceri din Curtea de Argeș, acolo unde a fost nunta a doi tineri din Valea Danului și Cicănești. Superpetrecerea televizată va fi difuzată la televizor în luna noiembrie.

C.I.B.

„Se strigă darul!” şi „Ninja Warrior” în Argeş

Musceleanul Ionuţ Butoi, medaliat la două ediţii ale Jocurilor Invictus

S-a încheiat a patra ediţie a Jocurilor Invictus dedi-cate militarilor răniţi în teatrele de operaţiuni, iar a doua participare a românilor a însemnat cucerirea a cinci medalii, dintre care două de aur, una de argint și două de bronz. Cu una mai mult decât anul trecut, în Canada.

Vineri seara, la Hotelul „Ramada” din Pitești a avut loc Balul săptămâ-nalului „Ancheta”, ediţia a XVI-a, prilej de întâlnire a mai multor politi-cieni, oameni de afaceri, lideri ai ad-ministraţiei locale, a altor personali-tăţi din diferite domenii de activitate din Argeș. Anul acesta, evenimentul a avut drept temă Centenarul, iar cele mai multe voturi și trofeul “Cel mai puternic om al Argeșului” i-au revenit președintelui CJ Argeș, Dan Manu. Momentele de entertainment nu au lipsit, unul dintre cele mai apreciate fi ind cel al magicianului Robert Tu-dor, care a stârnit apaluzele publicu-lui. Foarte aplaudat a fost și recitalul susținut de faimosul rapsod Ionel Tu-dorache. Le dorim și noi colegilor de la „Ancheta” „La mulți ani !” A.C.

Colegii de la „Ancheta” au decernat trofeul „Cel mai puternic om al Argeşului”

Un spectacol fabulos, acorduri sublime de vioară și sute de fani extaziați. Așa se poate rezuma, în linii mari, show-ul muzical de excepție oferit duminică, 28 octombrie, de maestrul Tudor Gheorghe publicului din Mioveni.

De pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor Dacia, inegalabilul Tudor Gheorghe a transmis o doză profundă de patriotism, iar publicul i-a răspuns artistului pe măsură cu ropote de apla-uze.

Acompaniamentul a fost asigurat de orchestra și corul bărbătesc CONCERTINO, sub baghe-ta dirijorului Marius Hristescu. La fi nal, specta-torii au aplaudat îndelung și au primit asigurări de la maestrul Tudor Gheorghe că va reveni de fi ecare dată când va avea ocazia în Mioveni “pentru acest public cald și minunat”. M.S.

Maestrul Tudor Gheorghe, spectacol de excepţie la Mioveni

Televiziunile naţionale au revenit în judeţ fără a mai avea ca subiect sclavia umană sau vreun accident teribil! De data aceasta s-a mers pe divertisment, cu ţinte în Pitești și Curtea de Argeș.



„Drept la replică prin intermediul căruia dorim să facem cunos-

cute următoarele chestiuni cu privire la maniera de publicare a celor două articole și la conținutul acestora:

Primul articol a fost publicat fără încunoștiințarea prealabilă și fără acordul famili-ei Pahonțu, iar în cadrul acestuia s-au folosit foto-grafi a și numele domnului Sever Pahonțu, precum și informații din viața privată a sa, personală și profesională, de asemenea fără consimțământul familiei Pahonțu.

În jurul datei de 16 octombrie d-na Gabriela Pahonțu a fost contactată telefonic de d-na Alina Crângeanu din cadrul ziarului Jurnalul de Argeș pentru a oferi detalii cu privire la conținutul pri-mului articol. Fiind întrebată dacă vrea să acorde un interviu pentru publicarea unui articol, d-na Gabriela Pahonțu s-a exprimat foarte clar în sen-sul că nu vrea să acorde niciun interviu presei și nu vrea ca orice fel de informații în legătură cu soțul său și viața noastră de familie să fi e publi-cate. Afl ată într-o stare de grea suferință, d-na Gabriela Pahonțu a continuat discuția cu d-na Alina Crângeanu, apreciind-o ca fi ind una per-sonală.

Din conținutul celui de al doilea articol rezultă foarte clar că în discuția telefonică dintre d-na Gabriela Pahonțu și d-na Alina Crângeanu nu i-a cerut în niciun moment acordul pentru a înregistra convorbirea telefonică purtată și nici

pentru a o face publică. Prin urmare, al doilea articol este rezultatul unui consimțământ viciat, obținut prin dol, asupra unei persoane afl ate într-o suferință profundă.

Primul articol și al doilea articol au fost pu-blicate fără acordul familiei Pahonțu, folosind fără drept imaginea și numele domnului Sever Pahonțu, precum și informații din viața sa pri-vată, personală și profesională. Mai mult decât atât, al doilea articol este rezultatul înregistrării în mod nelegal a conversației telefonice anterior menționate, d-na Pahonțu neștiind că discuția este înregistrată și neexprimându-și așadar acor-dul nici pentru înregistrarea acesteia și, cu atât mai mult, nici pentru publicarea sa.

Orice informații legate de subiecte de interes în legătură cu domnul Sever Pahonțu s-ar fi pu-tut obține exclusiv de la dânsul în timpul vieții sale și s-ar fi putut utiliza exclusiv în perioada vieții acestuia, după decesul său membrii familiei Pahonțu nefi ind de acord cu publicarea niciunui material care să facă referire la numele domnului Sever Pahonțu, la informații despre viața sa per-sonală/profesională și care să conțină fotografi a/imaginea sa.

Subliniem că noi, soția și copiii domnului Sever Pahonțu, dezaprobăm în mod ferm orice articole cu referire la soțul/tatăl nostru care reprezintă în realitate atacuri la adresa unor alte persoane, în cadrul unor dispute care nu ne privesc și în care nu suntem și nu ne dorim să fi m parte”.

Un drept la replică şi mai multe semne de întrebareAm primit la redacție un drept la replică semnat de Gabriela, Andrei și Andreea Pahonțu, în calitate de soție, respectiv fi i ai domnului Sever Pahonțu, decedat la data de 27 septembrie 2018. Îl dăm publicității, cu precizarea că el vizează articolele „Dezvăluirile lui Sever Pahonțu despre intervențiile lui Chiriloiu pentru achitarea soției acestuia în dosarul de corupție” și „ Văduva lui Sever Pahonțu îi creează insomnii lui Chiriloiu: Copiii nu mai au tată, eu nu mai am soț. (...) Au parcurs toate etapele de umilire a unui om” publicate în Jurnalul de Argeș în data de 11 octombrie, respectiv 25 octombrie.

După cum se poate constata, semna-tarii dreptului la replică nu neagă ni-ciun moment că discuția cu doamna judecătoare Gabriela Pahonțu nu ar fi existat sau că cele două articole publi-cate în Jurnalul de Argeș nu s-ar baza pe fapte reale. Dimpotrivă, avem încă o dată confi rmarea că scriem adevărul, chiar dacă semnatarii se pot declara, inexplicabil pentru noi, deranjați că scriem ceva ce apără memoria soțului și tatălui lor. Mai mult, memoriul ră-posatului Sever Pahonțu, prin care acesta cerea ajutor la o instituție a statului, recte Instituția Prefectului, vizavi de abuzurile șefului său, Ar-mand Chiriloiu, reprezintă un subiect major (și subliniem major!!!) de interes public. Fiindcă în respectivul memo-riu petentul Sever Pahonțu susține că Armand Chiriloiu i-ar fi cerut ca soția sa, judecătoarea Gabriela Pahonțu, să intervină într-un dosar penal pentru achitarea nevestei lui, Alina Chiriloiu. Iar aici vorbim de două infracțiuni - omisiunea sesizării și favorizarea făp-tuitorului - în legătură cu care prefec-tul, șeful instituției care a luat act de memoriu, se poate face culpabil dacă nu a sesizat organele abilitate ale sta-tului să cerceteze fapta sau faptele se-sizate.

Acum, în legătură și cu cel de al doi-lea articol. Doamna Gabriela Pahonțu era în deplină cunoștință de cauză în momentul în care a fost de acord să poarte o convorbire telefonică cu un

jurnalist care și-a declinat identitatea și care a informat-o despre subiectul de interes public pe care îl are în vede-re, respectiv memoriul adresat prefec-tului de către răposatul inginer silvic Sever Pahonțu. Altfel nu vorbea și nu-i dădea atâtea amănunte ziaristului. Practic, doamna judecătoare Pahonțu i-a confi rmat 100% redactorului de la Jurnalul de Argeș ce reclama soțul ei în memoriu, ba a dat și detalii în plus despre comportamentul execrabil al directorului Armand Chiriloiu. În rest, este dreptul Jurnalului de Argeș de a-și stabili politica editorială și de a trata subiecte pe care le consideră de interes public. Repetăm, de maxim in-teres public. Prin urmare, familia nu ne poate interzice să abordăm și pe vi-itor astfel de subiecte legate de drama domnului inginer Sever Pahonțu, să-i fi e țărâna ușoară, atâta timp cât res-pectăm principiul interesului public! Și mai e ceva ce nu înțelegem din tonul și mai ales conținutul dreptului la repli-că. E doamna judecător Pahonțu sub tutela vreunuia dintre copii? Există un ordin judecătoresc în acest sens? De ce copiii vorbesc despre dânsa ca despre o persoană” afl ată într-o stare de grea suferință”, care nu are dreptul/discer-nământul să apere memoria soțului? E o întrebare la care cei care au semnat dreptul la replică ar trebui să refl ecteze mai atent, chiar dacă suntem dispuși să înțelegem și că ar fi putut exista pre-siuni asupra lor. Jurnalul de Argeş

Precizare din partea Jurnalului de Argeș

ANUNŢ UMANITAR Un angajat de la Biblioteca Judeţeană are nevoie de AJUTORUL nostru!

George Cristian Marin are nevoie de noi. În vârstă de numai 34 de ani, George, absolvent de Istorie, angajat la Biblioteca Județeană, a fost diagnosticat la începutul anului cu o formă gravă de cancer. Vestea ne-a șocat, având în vedere că George era un bă-iat activ, apreciat de toți cei cu care intra în contact pentru altruismul și dăruirea cu care își ajuta seme-nii. După trei intervenții chirurgicale pe creier (una în Ungaria și două în România), George are nevoie acum de AJUTORUL nostru pentru un tratament destul de costisitor, pe care familia, cu toate efortu-rile depuse, nu-l poate susţine.

Pentru a-l putea ajuta, a fost deschis un cont bancar: RO34BRDE030SV53395740300

Vă mulţumim pentru AJUTOR!Colectivul BJA

Mioveni. Amenzile pot fi plătite la jumătate în maximum 15 zile de la primirea procesului-verbal

Primăria orașului Mioveni, prin Biroul Urmărire – Venituri, anunță cetățenii că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 203/2018 privind măsuri de efi cientizare a achitării amenzilor contravenționale, sumele reprezentând amenzi, prevăzute în procese-le-verbale de contravenție, pot fi achitate în cuan-tum de jumătate în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal.

Este obligatoriu să păstrați până la data achitării documentul prin care se constată data la care ați primit procesul-verbal (plic, procesul-verbal de co-municare prin afi șare la domiciliu etc.).

Informaţii suplimentare se pot obține la numărul de telefon 0348/455.666 sau pe e-mail, la adresa [email protected]. D.G.

Bogdan Ionescu, fi ul fostei prim-procuroare adjuncte a Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, a solicitat în instanță ca tatăl să îi plă-tească pensia de urmaș de pe urma mamei sale dispărute în condiții tra-gice în 2011. De asemenea, băiatul, care nu și-a primit de la părintele său, timp de șapte ani, nici alocația de stat, le cere magistraților să îi oblige tatăl să îi dea drepturile.

Soțul fostei procuroare încasează pensia de urmaș cuvenită copilului ei

De-abia în luna decembrie, după atâția ani de procese, Judecătoria Pitești, admițând cererea de chemare în jude-cată a Vioricăi Paltin (mama fostei pro-curoare Viorina Ionescu), cea care l-a crescut pe băiat din pensia sa mică, l-a obligat pe ginerele său, Dragoș Ionescu, la plata unei pensii de întreținere. De asemenea, instanța l-a obligat pe pârât la plata la zi a pensiei de urmaș cuvenită fi -ului procuroarei, pe care o încasează din 2013 și până acum. Deși tatăl obținuse anterior o hotărâre în acest sens, pe care însă nu s-a zbătut să o pună în aplicare, instanța a considerat că cererea acestuia privind încuviințarea unui program de legături personale cu minorul nu este întemeiată, considerând, pe bună drep-tate, că bunica maternă i-a oferit toate condițiile de studiu și trai.

În timpul procesului, băiatul a dat declarații în fața judecătorilor, cerând să i se permită să stea cu bunica. Iată ce s-a consemnat în sentința dată la sfârșitul anului trecut: „În motivare, a arătat, în esență, că în toată perioada copilăriei sale tatăl său a consumat frecvent bău-turi alcoolice, motiv pentru care provo-ca permanent scandal, avea un limbaj trivial și îi agresa pe acesta și pe mama sa. A mai menționat că acest comporta-ment al pârâtului a fost cauza principală a suicidului mamei sale și a fost profund îndurerat să constate că tatăl său nu a

regretat niciun moment dispariţia aces-teia, dimpotrivă, a avut un sentiment de eliberare, dovadă fi ind actuala sa relație de concubinaj. Susține minorul că la data de 20.12.2011 a fost alungat din domiciliu de tatăl său, alături de bunica maternă, amenințându-i cu moartea”.

Bogdan este acum în clasa a XI-a și este singurul din clasă care își dorește să dea la Facultatea de Drept, singurul său vis fi ind acela de a urma cariera mamei sale. Are o singură teamă, aceea că pă-rintele care i-a dat certifi catul de naștere să își facă buletin, atunci când avea 14

ani, de-abia după ce a fost somat de o instanță de judecată, va face același lu-cru și acum, când, în curând, va împlini 18 ani și trebuie să își schimbe buletinul, necesar la bacalaureat și la examenul de admitere în facultate. Născut în ianua-rie, Bogdan și-a primit prima carte de identitate abia în luna mai, atunci când magistrații i-au somat tatăl cu mandat de aducere, iar acesta s-a prezentat la Evidența Populației cu certifi catul de naștere în original al fi ului său.

Alina Crângeanu

Drama fostei prim-procuroare adjuncte Viorina Ionescu continuă şi dincolo de mormânt Alungat din casă și amenințat cu moartea, fi ul său nu a primit de la tată niciun leu

Asemenea răposatei sale mame, adolescentul Bogdan Ionescu visează să devină procuror



JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: [email protected]. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor şef - Gabriel Grigore [email protected] - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari TudorGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian Radu

Tel.: 0248/22.23.22

Săptămâna trecută, plenul Ca-merei Deputaților a adoptat Le-gea off shore. ”Este un proiect foarte important pentru viitorul țării, pentru securitatea energeti-că”, precizează deputatul PSD de Argeș Simona Bucura-Oprescu.

Legea aduce o serie de clarifi cări privind exploatarea resurselor naturale din arealul Mării Ne-gre, astfel încât statul român și cetățenii săi să poată benefi cia cât mai mult de pe urma bogățiilor naturale, iar exploatarea să se facă în condiții optime.

Astfel, pe de-o parte, impozitul asupra veniturilor suplimentare off shore se va calcula prin apli-carea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra ve-niturilor suplimentare obținute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele off shore, impozit din care se deduce va-loarea investițiilor în segmentul upstream. Impozitul

asupra veniturilor suplimenta-re off shore ține seama de prețul de referință stabilit de ANRM

pentru calculul redevențelor, iar tranzacțiile desfășurate sub prețul de referință se impozitează la prețul de referință.

După cum spune deputatul PSD de Argeș Simona Bucura-Oprescu, ”conform legii, limita maximă a deducerii investițiilor în segmentul upstream nu poate depăși 30% din totalul impozi-tului pe veniturile suplimentare off shore. Pe de altă parte, sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perime-trele off shore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colec-tează într-un cont special, utilizat pentru fi nanțarea și extinderea rețelelor de utilități. Firmele stră-ine dețin tehnologia necesară, dar rezervele de gaze aparțin poporu-lui român. Prezenta lege a adus un echilibru în acest sens, garan-tând și investiții pentru dezvolta-re cu banii obținuți de pe urma exploatării acestor resurse, inclu-siv pentru benefi ciul generațiilor viitoare”.

D.G.

Simona Bucura-Oprescu: „Legea offshore, un proiect foarte important pentru viitorul ţării”

Iată mai jos programul festiva-lului: 3 noiembrie19.00 - Deschiderea festivalului;19.15 - Teatrul „Alexandru Da-

vila” Pitești - „Experimentul P.”, de Radu Dragomirescu, regia Alexander Hausvater - PREMIE-RĂ, (Sala mare). 4 noiembrie19.00 - Teatrul ”Jean Bart” Tul-

cea - ”Regina frumuseții din Le-enane”, de Martin McDonagh, regia Vlad Cristache - spectacol în concurs (Sala mare). 5 noiembrie12.00 - Masă-rotundă cu tineri

regizori invitați de Vlad Crista-che, moderator Alina Epîngeac;

17.30 - Le Th éâtre ”En Kit” Tomblaine (Nancy), Franţa - „Asinul care aleargă”, spectacol invitat (Sala Studio “Liviu Ciu-lei”);

19.00 - Teatrul Național Craio-va - „Autorul”, de Tim Crouch, regia Bobi Pricop - spectacol în concurs (Sala mare). 6 noiembrie10.30 - Colocviul “Cronica de

teatru, o schimbare de strategie”; moderator - Doru Mareș;

19.00 - Teatrul Național „Sati-ricus” Chișinău - „Hamlet”, de William Shakespeare, regia San-

du Grecu - spectacol în concurs (Sala mare). 7 noiembrie17.30 - Teatrul de Artă București

- „Fata din curcubeu”, autor, regie și scenografi e Lia Bugnar - spec-tacol în concurs (Sala Studio “Li-viu Ciulei”);

19.00 - Teatrul Național București - „Orchestra Titanic”, de Hristo Boicev, regia Felix Ale-xa - spectacol în concurs (Sala mare). 8 noiembrie19.00 - Teatrul Dramatic ”Fani

Tardini” Galați - „Monstrul nisi-purilor”, de Szekely Csaba, regia Andi Gherghe - spectacol în con-curs (Sala mare); 9 noiembrie17.30 - Compania “Artiscan”

București - „Pușlamaua de la Eta-jul 13” - spectacol invitat (Sala Studio “Liviu Ciulei”);

19.00 - Teatrul Național ”Mihai Eminescu” Chișinău - „În ochii tăi fermecători” - spectacol invi-tat (Sala mare). 10 noiembrie17.30 - Teatrul de pe Lipscani

- „Th e show must go on”, dupa “Telegrama”, de Aldo Nicolaj, re-gia Magda Catone - spectacol in-vitat (Sala Studio “Liviu Ciulei”);

19.00 - Teatrul Dramatic ”Mi-

hai Eminescu” Botoșani - „Zeul măcelului”, de Yasmina Reza, re-gia Erwin Șimșenshon - spectacol în concurs (Sala mare). 11 noiembrie19.00 - GALA de premeire (Sala

mare);19.15 - Teatrul ”Alexandru Da-

vila” Pitești - „Romanţioșii”, de Edmond Rostand, regia Vlad Cristache (Sala mare);

21.30 - Închiderea festivalului.

Sectiunea spectacole pentru copii 3 noiembrie - Teatrul pentru

copii și tineret „Căluțul de Mare” Constanţa - „Povestea porcului”; 4 noiembrie - Teatrul ”Ale-

xandru Davila” Pitești - „Amin-tiri din copilărie”; 5 și 6 noiembrie - Teatrul

”Toma Caragiu” Ploiești - „Prin-ţesa mecanică”; 7 și 8 noiembrie - Teatrul

„Tony Bulandra” Târgoviște - „Mica sirenă”; 7 și 8 noiembrie - Teatrul

pentru copii și tineret ”Colibri” Craiova; 11 noiembrie - Teatrul ”Ale-

xandru Davila” Pitești - “Fata moșului și fata babei”.

M.S.

În perioada 3-11 noiembrie, Teatrul “Al. Davila” din Pitești va găzdui cea de-a XXII-a ediție a Festi-valului Internațional al Teatrului de Studio și de Forme Noi. Vor susține spectacole Teatrul Național București, Teatrul ”Jean Bart” Tulcea, Teatrul Național Craiova, Teatrul de Artă București, Teatrul de pe Lipscani, Teatrul Dramatic ”Fani Tardini” Galați, Compania “Artiscan” București, Teatrul Drama-tic ”Mihai Eminescu” Botoșani, Teatrul pentru copii și tineret „Căluțul de Mare” Constanţa, Teatrul ”Toma Caragiu” Ploiești , Teatrul „Tony Bulandra” Târgoviște, Teatrul pentru copii și tineret ”Colibri” Craiova, Teatrul Național ”Mihai Eminescu” Chișinău, Teatrul Național „Satiricus” Chișinău, Teatrul ”En Kit” Tomblaine din Nancy, Franţa, și Teatrul ”Alexandru Davila” Pitești.

Pe 3 noiembrie începe Festivalul Internaţional al Teatrului de Studio şi de Forme Noi

Duminică, 28 octombrie, organizația ALDE Mioveni a ajutat opt familii cu posibilități modeste. Președintele Cristi Toma a coordonat strângerea unor aju-toare consistente, constând în alimente, îmbrăcăminte și încălțăminte. Tine-rii și doamnele din organizația ALDE Mioveni au distribuit pachetele unor familii numeroase, pentru care orice ajutor e binevenit.

„Dincolo de faptul că ne-am dorit să venim cu un sprijin concret pentru fa-miliile mai necăjite, într-o perioadă în care cheltuielile sunt mai mari decât în restul anului, ne-am propus, ca și organizație, să demonstrăm ce înseam-nă puterea comunității; ce înseamnă să îți pese de cel de lângă tine și cum, prin lucruri nu neapărat foarte mari sau costisitoare, îi poți infl uența într-un mod fericit viața. Puțin de la mai mulți înseamnă foarte mult pentru o bună parte dintre cei pe lângă care, de multe ori, trecem nepăsători”, a declarat Cristi Toma, președinte ALDE Mioveni.

Mari Tudor

ALDE Mioveni, ajutor pentru opt familii nevoiaşe

Joi se opreşte furnizarea apei potabile în cartierul Găvana III

Conducerea societăţii Apă Canal 2000 SA Pitești anunță că va sista furnizarea apei potabile în munici-piul Pitești în ziua de joi, 1 noiembrie, între orele 9 - 18. Vor fi afectaţi următorii utilizatori din cartierul Găvana III: blocurile: B1, B2, B3, B4, B5, B6, B7, C1, C2, C3, C4, C5, M3, M5, M7, M7A, N1, N2, Găvana Tower și punctele termice PT 906 și PT 907.

Oprirea furnizării apei este necesară pentru execu-ţia lucrării „Înlocuirea conductei de apă de la bl. M7A la bl. C3, inclusiv branșamentele aferente, și anularea conductei vechi zona Piaţă, cartier Găvana III, munici-piul Pitești, judeţul Argeș”.

„Ne cerem scuze faţă de abonaţii afectaţi de aceas-tă oprire și îi rugăm să își asigure rezerva minimă de apă pentru consum și uz casnic pe perioada întreruperii furnizării apei”, este mesajul conducerii societăţii Apă Canal 2000 SA. M.T.

Filme româneşti, proiectate la Centrul Cultural Mioveni

În sala de spectacole a Centrului Cultural Mioveni va fi prezentată o proiecție de fi lme românești. Evenimentul mult așteptat va avea loc vineri, 2 noiembrie, de la ora 18.30. Intrarea este liberă.

Proiectul, „La Centenar prin fi lmul românesc”, aduce publicului din Mioveni și nu numai fi lme românești care refl ectă fi e un eveniment istoric din cei 100 de ani de istorie modernă sau/și fi lme care au creat o imagine internațională pozitivă pentru România.

Proiectul este organizat de Asociația “Enkidu” și cofi nanțat de Guvernul României, prin Minis-terul Culturii și Identității Naționale, cu sprijinul Primăriei, Consiliului Local și al Centrului Cul-tural Mioveni. M.T.



Președintele Șerban Valeca se simte ca peștele în apă vorbind scaunelor goale la conferința de presă, pentru că, și când erau ocupate de ziariști, oricum nu-l asculta nimeni…

Știți ce n-au înțeles ziariștii care au lipsit în masă de la ultima conferință de presă a PSD

Argeș? Că nu pot lipsi ei de câte ori pot îngroșa eu din obraz...

Europarlamentara Gabriela Zoană și deputatul Radu Vasilică, o iubire pe vremuri imposibilă, acum foarte posibilă.

Să nu mă treci în declarația de ave-re, Radule! Că nu vreau să mă uiți

ca pe terenul pe care l-ai teleportat pe Transfăgărășan...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

LA MULŢI ANI!Opt personalități își vor serba ziua de naștere în săptămâna 31 octombrie, 6 noiem-

brie. Pe 31 octombrie va ciocni o cupă de șampanie cu cei dragi Gheorghe Barbu, fost rector UPIT. Pe 2 noiembrie va fi sărbătorit Sorin Ungur, director IATSA Ștefănești.

Pe 3 noiembrie sunt trei sărbătoriți: Mihai Iancu, cercetător Institutul Pomicol Mă-răcineni, dr. Viorel Nicolae și Maria Dinu, administrator public al județului Argeș. Pe 4 noiembrie va fi ziua de naștere a comisarului-șef Mihai Neagoe, șeful Secției 3 Poliție Pitești, și a dr. Eliza Lupu de la DSP Argeș. Pe 6 noiembrie își va serba ziua de naștere doctorul Daniel Mușat, președintele CAS Argeș. Tuturor sărbătoriților, Jurnalul de Argeș la urează La Mulți Ani!

Maria Dinu Mihai Neagoe Daniel Mușat

Avocatul Radu Nistor, achitat exact în ziua în care acum cinci ani era încătuşat

După cinci ani de procese și după ce inițial fusese condamnat de Curtea de Apel Pitești, în 2016, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru trafi c de infl uență, avocatul Radu Nistor a fost achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție luni, 29 octombrie.

„Am fost achitat pentru patru infracțiuni, exact în ziua (29 octombrie, n.red.) în care acum cinci ani eram arestat de DNA Pitești. Au fost cinci ani de coșmar. Am reușit cu greu să întorc sentința la Înalta Curte, după ce o expertiză a dovedit că înregistrările audio în dosarul meu au fost falsifi cate. Mulțumesc avocaților mei, Flo-rin Șughie, Ion Grigoroiu și Bogdan Dor-cea”, a declarat avocatul Radu Nistor pen-tru ”Jurnalul de Argeș”.

Atunci când a fost trimis în judecată în 2013, Radu Nistor era acuzat de divulgare de informații ce nu sunt destinate publici-tăţii, trafi c de infl uenţă și fals în înscrisuri sub semnătură privată, toate săvârșite în le-gătură directă cu infracţiunea de trafi c de infl uenţă. Reamintim că procurorii îi im-putau lui Radu Nistor faptul că, în calitate de apărător al fostului director al Direcţiei Silvice Argeș, Ion Dobrinoiu, ar fi avut ac-ces la date din dosar pe care le-ar fi folosit pentru a-l pune în temă pe prefectul din 2011, Gogu Davidescu, cu privire la fap-tul că acesta era, la rândul său, monitorizat de către DNA. Concret, analizând dosarul clientului Dobrinoiu (apropiat al prefectu-

lui de atunci), Nistor a afl at că Gogu Davi-descu a fost interceptat și l-a informat pe acesta cu privire la toate detaliile din speţa mitei la Direcţia Silvică.

D.G.

Podul minciunilor de pe Râul Doamnei - Jurnal de …...cat cu două BMW-uri albe drumul de ieșire...

Documents

Transcript of Podul minciunilor de pe Râul Doamnei - Jurnal de …...cat cu două BMW-uri albe drumul de ieșire...