PM Si Igiena

49
NORME DE PROTECTIA MUNCII Elemente de legisla\ie ]i protec\ie a muncii [n Rom@nia Legisla\ia muncii cuprinde totalitatea legilor care regelmenteaz` drepturile ]i obliga\iilor angajatorului cu privire la munc`. {n Constitu\ia Rom@niei, articolul 38 reglementeaz` munca ]i protec\ia social` a muncii astfel: 1) Dreptul la munc` nu poate fi [ngr`dit. Alegerea profesiei ]i a locului de munc` sunt libere. 2) Salaria\ii au dreptul la protec\ia social` a muncii. M`surile de protec\ie privesc securitatea ]i igiena muncii, regimul de munc` al femeilor ]i tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul s`pt`m@nal, concediul de odihn` pl`tit, protec\ia muncii [n condi\ii grele, precum ]i alte situa\ii specifice. 3) Durata normal` a zilei de lucru este, [n medie 8 ore. 4) La munc` egal` femeile au salarii egale cu b`rba\ii. 5) Dreptul la negocieri colective [n materie de munc` ]i caracterul obligatoriu al conven\iilor colective sunt garantate Principiile fundamentale ale legisla\iei muncii sunt amplu dezvoltate [ntr-o serie de acte normative, dintre care cele mai importante sunt : - codul muncii - legisla\ia asigur`rilor de stat - legisla\ia salariz`rii - legisla\ia [nv`\`m@ntului - legisla\ia sanitar` - legisla\ia protec\iei muncii a) Codul muncii – reglementeaz` raporturile reciproce dintre angajat ]i angajator, stabilind drepturile ]i obliga\iile fiec`ruia dintre cele dou` p`r\i. Elementele principale pe care le cuprinde Codul Muncii sunt reglementarea contractului colectiv ]i individual de munc`, regulamentul de ordine interioar`, reglementarea 1

Transcript of PM Si Igiena

Page 1: PM Si Igiena

NORME DE PROTECTIA MUNCII

Elemente de legisla\ie ]i protec\ie a muncii [n Rom@nia

Legisla\ia muncii cuprinde totalitatea legilor care regelmenteaz` drepturile ]i obliga\iilor angajatorului cu privire la munc`.

{n Constitu\ia Rom@niei, articolul 38 reglementeaz` munca ]i protec\ia social` a muncii astfel:

1) Dreptul la munc` nu poate fi [ngr`dit. Alegerea profesiei ]i a locului de munc` sunt libere.2) Salaria\ii au dreptul la protec\ia social` a muncii. M`surile de protec\ie privesc securitatea ]i igiena muncii, regimul de munc` al femeilor ]i tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul s`pt`m@nal, concediul de odihn` pl`tit, protec\ia muncii [n condi\ii grele, precum ]i alte situa\ii specifice.3) Durata normal` a zilei de lucru este, [n medie 8 ore.4) La munc` egal` femeile au salarii egale cu b`rba\ii.5) Dreptul la negocieri colective [n materie de munc` ]i caracterul obligatoriu al conven\iilor colective sunt garantate

Principiile fundamentale ale legisla\iei muncii sunt amplu dezvoltate [ntr-o serie de acte normative, dintre care cele mai importante sunt :

- codul muncii- legisla\ia asigur`rilor de stat- legisla\ia salariz`rii- legisla\ia [nv`\`m@ntului - legisla\ia sanitar`- legisla\ia protec\iei muncii

a) Codul muncii – reglementeaz` raporturile reciproce dintre angajat ]i angajator, stabilind drepturile ]i obliga\iile fiec`ruia dintre cele dou` p`r\i. Elementele principale pe care le cuprinde Codul Muncii sunt reglementarea contractului colectiv ]i individual de munc`, regulamentul de ordine interioar`, reglementarea timpului de lucru ]i a celui de odihn`, munca tinerilor ]i femeilor, r`spuderile materiale ]i jurisdic\ia muncii.

b) Legisla\ia asigur`rilor de stat vizeaz` ocrotirea material` a angaja\ilor [n cazul pierderilor capacit`\ii de munc`(temporar sau definitiv) sau la b`tr@ne\e, prin ajutoare materiale ]i pensii.

c) Legisla\ia salariz`rii – se refer` la renumerarea egal` la munc` egal`, rezultatul muncii, importan\a social` a muncii ]i deosebirile esen\iale dintre diferite muncii.

d) Legisla\ia [nv`\`m@ntului – se refer` la posibilit`\ile tinerilor de afirmare ]i perfec\ionare potrivit aptitudinilor ]i dorin\elor lor.

e) Legisla\ia sanitar` - cuprinde toate actele juridice prin care se aplic` principiile fundamentale ale ocrotirii s`n`t`\ii [n \ara noastr`.

1

Page 2: PM Si Igiena

f) Legisla\ia protec\iei muncii stabile]te modul [n care este organizat`, [ndrumat`, controlat` ]i aplicat` activitatea de protec\ia muncii.

No\iuni specifice de protec\ia muncii [n unit`\ile de alimenta\ie public`

Protec\ia muncii constituie un asamblu de activit`\i institu\ionalizate care au ca scop asigurarea celor mai bune condi\ii [n desf`]urarea procesului de munc`, ap`rarea vie\ii, a integrit`\ii corporale ]i s`n`t`\ii salaria\ilor ]i a altor persoane participante la procesul de munc`.

Prevederile [n acest domeniu se reg`sesc [n Legea Protec\iei Muncii nr. 90/ 1996 republicat` [n 2001 ]i [n Normele metodologice de aplicare. Leg`turile dintre protec\ia muncii, normele de preotec\ia muncii ]i activitatea de protec\ie a muncii sunt redate schematic astfel :

2

Ministerul Muncii ]i Solidarite\ii SocialeMinisterul S`n`t`\ii ]i Familiei

Page 3: PM Si Igiena

Generalit`\i

Activit`ţii de alimenta\ie public` ]i hotelier` în condi\iile ac\iunilor turistice cu participan\i interni sau str`ini, i se impune, pe lâng` tr`s`turile comerciale de bun` servire, oferirea unui cadru specific regional ]i na\ional, promtitudine, amabilitate ]i elegan\`, elemente proprii ospitalit`\ii române]ti.

Normele de protec\ia muncii fac parte integrant` din procesul de produc\ie ]i au ca scop asigurarea celor mai bune condi\ii de munc`, prevenirea accidentelor ]i a îmboln`virilor profesionale.

Protec\iamuncii

Normele de protec\ia muncii

Activitatea de protec\ia muncii

Salaria\i

Membrii cooperatori

Persoane angajate cu conven\ii civile

Ucenici

Elevi

Studen\i

Practic` profesional`

3

Page 4: PM Si Igiena

Lucr`torii acestui sector, trebuie s` respecte normele de tehnica securit`\ii muncii la fiecare compartiment de lucru, s` ]i le însu]easc` temeinic, participând la toate instructajele ce se fac în unitate de c`tre personalul autorizat la fiecare loc de munc` ]i s` semneze, în fi]a de instrucaj individual, c` a luat la cuno]tin\` de aceasta.

M ă surile de protec ţ ie a muncii ş i de între ţ inere a ma ş inii de curatat cartofi

Inainte de pornirea maşinii se verifică legarea utilajului la pământ, pentru a se evita accidentele prin electrocutare. In timpul funcţionării maşinii, este interzisă introducerea mâinii, paletei sau a oricărui alt obiect in maşină. In cazul blocării maşinii, aceasta se deconectează atât de la butonul de oprire, cât şi de la automatul de protecţie, fiind anunţat şi mecanicul de întreţinere,

In timpul lucrului, lucrătorul trebuie să stea pe un grătar de lemn, aşezat lângă maşină, şi să poarte şorţ din material plastic, mănuşi şi cizme din cauciuc.

Săptămânal, se verifică şi se înşurubează capacele ungătoarelor cu pâlnie, montate pe lagărele de susţinere a axelor orizontale şi verticale.

Revizia generală a maşinii se face de către mecanicul de întreţinere, după 500 ore de funcţionare sau după 6 luni.

M ă surile de protec ţ ie a muncii ş i de între ţ inere a ma ş inii de tocat carne

Maşina trebuie să prezinte dublă protecţie pentru prevenirea elec-trocutărilor. In timpul funcţionării maşinii este interzisă cu desăvârşire introducerea mâinii în gura de alimentare a maşinii. In eventualitatea blocării maşinii, din cauza tendoanelor, se face deconectarea atât de la butonulde oprire cât şi de la automatul de protecţie, se demontează, se curăţă şi se montează din nou.

Intreţinerea maşinii. Periodic, se controlează nivelul uleiului din carcasa pinioanelor şi se completează la nevoie. La verificările periodice ale motorului electric, se înlocuieşte vaselina specială de la rulmentul motorului.In funcţie de necesităţi, se ascut cuţitele maşinii verificându-se, după fiecare, ascuţirea corectă, păsuirea cuţitelor pe sită, verificarea constând în controlarea fantei de lumină, ce ar putea patrunde intre cutit si sita, neexistand joc intre acesre doua piese.

M ă surile de protec ţ ie a muncii a robotului

La operaţiile de malaxat, bătut, cremat, nu se admite introducerea mâinii în cazanul de lucru.

4

Page 5: PM Si Igiena

La dispozitivele la care materia primă cade în cuţitele de tăiere, se interzice împingerea cu mâna. Inainte de montarea dispozitivelor de lucru, robotul va fi deconectat de la reţeaua electrică.

După montarea dispozitivului, se aşază lângă utilaj materia primă ce urmează a fi prelucrată, se face proba de funcţionare în gol a maşinii, iar apoi se alimentează maşina efectuându-se prelucrarea respectivă. In timpul funcţionării utilajului, lucrătorul va supraveghea în permanenţă funcţionarea maşinii. După terminarea lucrului, robotul se deconectează atât de la butonul de oprire, cât şi de la automatul de protecţie. Este cu desăvârşire interzis a se demonta dispozitivul de lucru înainte de deconectarea mecanică sau electrică a maşinii.

M ă suri de protec ţ ie a muncii la masinile de gatit

La maşinile de gătit cu combustibil gazos se verifică vizual arderea corectă a flăcării. Înainte de aprinderea focului se verifică dacă nu sunt scăpări de gaze şi dacă toate robinetele sunt bine închise (etanşe).Dacă în bucătărie se simte miros de gaze sau dacă arderea nu se face normal, se iau următoarele măsuri:- închiderea imediată a tuturor robinetelor de admisie şi interzicerea cu desăvârşire a aprinderii chibriturilor, brichetelor, a lămpiţelor cu petrol, a ţigărilor, a comutatorului de lumină;- deschiderea ferestrelor şi uşiior;- chemarea de urgenţă a mecanicului de întreţinere.

Manipularea, capacelor şi a cercurilor plitelor, cât şi schimbarea poziţiei vaselor de gătit se face numai cu cârlige speciale.

Ridicarea de pe maşina de gătit a vaselor de greutate mare (peste 20 kg) se face cu toată atenţia, în mod obligatoriu de către două persoane.

La maşinile de gătit electrice, periodic, se verifică starea întrerupatoarelor de curent si stabilitatea plitelor electrice.

M ă surile de protec ţ ie a muncii la dulapul frigorific

Este interzisă montarea agregatelor frigorifice pe culoare de circulaţie, în holuri, sub scări sau în locuri cu temperaturi ridicate. In apropierea agregatelor, nu se depozitează ambalaje sau mărfuri care ar putea împiedica ventilarea acestora.

Este interzisă montarea agregatelor deasupra mobilelor frigorifice sau pe acestea.

Conductele agenţilor frigorigeni se protejează cu apărători.

Dezgheţarea evaporatoarelor şi a conductelor se face săptămânal, prin oprirea agregatelor şi deschiderea uşilor mobilelor frigorifice. Este interzis

5

Page 6: PM Si Igiena

să se cureţe gheaţa sau zăpada depusă pe evaporatoare, prin lovire cu cuţitul sau cu alte obiecte tari.

Intre ţ inerea ş i m ă surile de protec ţ ie a muncii la camerele frigorifice

La întreţinerea camerelor frigorifice şi pentru evitarea oricărui accident este necesar:

- să se respecte cu stricteţe normativele departamentale şi repu-blicane cu privire la tehnica securităţii şi protecţia muncii;

- camerele frigorifice să fie prevăzute în interior cu buton de alarmă „am uitat închis", care semnalizează în afară.

Ma ş ina de feliat

Amplasarea maşinii se va face în aşa fel încât accesul la ea să se facă cu uşurinţă.

Fixarea alimentelor pe masa - mobilă se face cu dispozitivul din dotare prevăzut cu apărători.

Este interzis fixarea produselor în timpul tăierii cu mâna.

Feliile de produse se vor fi luate cu paletă destinată în acest scop.

Este interzis manevrarea maşinii de către persoane neinstruite.

Curăţirea maşinilor se va face după ce acestea au fost deconectate de la sursa de curent electric.

Unelte ş i dispozitive

Uneltele şi dispotivele se vor păstra pe sortimente in locuri destinate acestui scop.

Este interzis folosirea uneltelor fără mânere, cu margini agăţătoare, reparate improvizat, cu fisuri, rugini

Sisteme de ventilatie

Spaţiile destinate serviirii alimentelor trebuie să aibă aerisire naturală sau asigurată prin sisteme de ventilatie, pentru menţinera unui climat proaspăt cât şi pentru evacuarea aerului viciat.

Unităţile de categorii superioare, vor fi dotate cu instalaţii de condiţionare a aerului în saloane şi spaţii de cazare.

6

Page 7: PM Si Igiena

In spaţiile de pregătire la cald a preparatelor se va asigura eliminarea aerului viciat prin introducerea aerului proaspăt cu ajutorul sistemelor de ventilaţie.Instalaţiile de gătit (maşinile cu plită, tigăile basculante, friteuzele, grătarele de fript, cuptoarele, etc.) vor fi prevăzute cu hote pentru absorbţia vaporilor, fumului, gazelor, precum şi a difetitelor mirosuri ce se degajă din procesul de preparare a alimentelor.

Hotele trebuie să fie fixate deasupra instalaţiei de încălzit la o înălţime de 1,20 m şi să depăşească cu 10-15 cm uşile maşinii de gătit, pentru asigurarea eficienţei necesare pentru absorbţie.

Activitatea de cur ăţ enie - igienizare

Activitatea de curăţenie se va efectua de personal instruit în acest scop.

Substanţele folosite la curăţarea şi dezinfectarea obiectelor sanitare se vor utiliza conform reglementărilor organelor sanitare şi instrucţiunilor emise de furnizor.

Este interzisă curăţarea şi dezinfectarea obiectelor sanitare fără utilizarea echipamentului de protecţie (mănuşi din cauciuc, halate etc.)

Este interzis spălarea cu lichide inflamabile a covoarelor, carpetelor, parchetului etc, precum şi uscarea lor în interiorul spaţiilor ce nu sunt destinate acestui scop.

Substanţele inflamabile şi combustibile de întreţinere şi curăţenie se păstrează în recipienţi bine închişi, indicându-se pe etichetă conţinutul acestora, în boxe special amenajate cu respectarea normelo P.S.I.

Utilizarea substanţelor insecticide se va face de catre personal de la firme specializate sau de personal propriu specializat în acest scop

Este interzisă folosirea substanţelor insecticide necunoscute

Substanţele insecticide se vor păstra în spatiu special amenajat, in recipiente sau cutii cu etichete care să indice conţinutul acestora şi să atentioneze asupra pericolului pe care il prezinta.

Instruirea ]i testarea personalului

{n activitatea de protec\ie a muncii vor fi respectate cu stricte\e urm`toarele reguli generale :

- salaria\ii vor fi admi]i [n activitatea de produc\ie numai dup` efectuarea instructajului introductiv general ]i a instructajului la locul de munc`

- instruirea se va face [ntre 1 ]i 30 ale lunii, [ntre dou` instruiri nu se vor dep`]i 30 zile calendaristice

7

Page 8: PM Si Igiena

- instruirea la locul de munc` se va efectua practic la utilajul sau instala\ia cu care lucreaz` persoana respectiv` , cu respectarea ordinei opera\iunilor ]i cu prezentarea [n fa\a salaria\ilor a dispozitivelor ]i ap`r`torilor de protec\ie, precum ]i a riscurilor de accidentare

Instructajul periodic se va efectua ori de c@te este necesar, la intervale ce nu vor dep`]i 90 zile.

- to\i salaria\ii, indiferent de specificul muncii vor fi instrui\i pentru a cunoa]te ]i respecta semnifica\ia ]i importan\a indicatoarelor de interzicere, avertizare, de siguran\` ]i informare.

Verificarea cuno]tin\elor asimilate de salariat se va realiza prin teste specifice calific`rii .Dac` persoana instruit` ]i-a insu]it regulile de PM si PSI nu se va permite intrarea [n activitate.

Persoana care a realizat instructajul va men\iona sub proprie semn`tur` c` persoanele instruite sunt apte s` lucreze.

- ac\iuniile de PM, PSI ]i siguran\a circula\iei rutiere vor avea un caracter permanent [n cadrul programului zilnic de munc`

- atunci c@nd se constat` abateri de la NPM conduc`torul procesului de produc\ie va dispune oprirea lucrului p@n` la remedierea deficien\elor.

Reinstruirea personalului se va face [n urm`toarele situa\ii :- la schimbare locului de munc`- cu ocazia introducerii unui echimapement de lucru sau a unei

modific`ri a echipamentului existent - cu ocazia introducerii unei noi tehnologii- la reluarea activit`\ii dup` accident de munc` sau dup` [ntreruperea

activit`\ii cel pu\in 90 de zile - c@nd apar riscuri noi sau se produc modific`ri ale riscurilor existente

Legisla\ia muncii pretinde ca unele categorii de angaja\i s` posede cuno]tin\e generale de PM precum ]i cuno]tin\e de protec\ia muncii specifice activit`\ilor pe care le desf`]oar`. Pentru [nsu]irea acestor cuno]tin\e se organizeaz` diferite tipuri de instructaje de PM av@nd caracteristicile indicate [n tabelul de mai jos.

Denumirea instructajului ]i durata lui

Participan\i Finalitate

Instructaj introductiv general / min. 8 ore

- nou angaja\i - transfera\i sau deta]a\i- ucenici, elevi, studen\i

- [nsu]irea principalelor m`suri generale de PM- verificare [nsu]irilor cuno]tin\elor - consemnarea [n fi]a de instructaj

8

Page 9: PM Si Igiena

Instructaj la locul de munc`/ min. 8 ore

- nou angaja\i - transfera\i sau deta]a\i

- [nsu]irea m`suriilor de PM specifice locului de activitate - consemnarea [n fi]a individual` de instructaj

Instructaj periodic / intervale de 1 –6 luni cu durat` variabil`

- to\i angaja\ii- angaja\ii care au absentat mai mult de 30 zile ]i noii angaja\i- angaja\ii care au suferit accident de munc`

- [nsu]irea m`surilor de protec\ie specifice activit`\ii - consemnarea [n fi]a individual` de instructaj

Vizitatorii care sunt admi]i [n locuri de munc` primejdioas` vor fi instruit\i sumar de c`tre persoana care este desemnat` oficial s`-i [nso\easc`, fiind obliga\i s` semneze o fi]` colectiv` de instructaj.Instructajul la locul de munc` se efectueaz` de c`tre conduc`torul procesului de munc` iar verificarea se face de c`tre ]eful ierarhic superior al celui care a f`cut instructajul.

Echipamentul de protec\ie ]i de lucru

Echipamentul individual de lucru cuprinde totalitatea obiectelor de imbracaminte, incaltaminte si accesorii cu care este dotat salariatul in procesul de munca, in scopul prevenirii uzurii premature sau murdaririi excesive a obiectelor personale.

Ecipamentul individual de protectie reprezinta totalitatea mijloacelor de pretectie cu care este dotat executantul in timpul indeplinirii sarcinii de munca, in vederea asigurarii protectiei impotriva pericolelor la care este expus

Echipamentele ]i materialele de protec\ie sunt clasificate [n func\ie de func\ia pe care o [ndeplinesc. Forma materialului din care se confec\ioneaz` ]i dimensiunile sunt stabilite prin acte normative.

Accidentul de munc` ]i bolile profesonale

A Accidentul de munc`Defini\ie Prin accident de munc` se [n\elege v`t`marea violent` a organismului, precum ]i intoxicarea acut` profesional` care au loc [n timpul procesului de munc` sau [n [ndeplinirea sarcinilor de serviciu, indiferent de natura juridic` a contractului [n baza c`ruia se desf`]oar` activitatea ]i care

9

Page 10: PM Si Igiena

provoac` incapacitate temporar` de munc` de cel pu\in trei zile, invaliditate sau deces.

De asemenea sunt considerate accidente de munc` :- accidentul suferit de elevi, studen\i, ucenici [n timpul efectu`rii

practicii profesionale.- accidentul suferit de cei care [ndeplinesc sarcini de stat sau de interes

public, inclusiv [n cadrul unor activit`\i culturale, sportive, [n timpul ]i din cauza [ndeplinirii acestor sarcini.

- accidentul suferit de orice persoan` ca urmare a ac\inuii intreprins` din propria ini\iativ`, pentru prevenirea ori [nl`turarea unui pericol care amenin\` avutul public sau pentru salvarea de vie\i omene]ti.

- accidentul suferit [n timpul ]i pe traseul normal al deplas`rii de la locul de munc` ladomiciliu ]i invers

- accidentul cauzat de activit`\i care nu au leg`tur` cu procesul muncii, dac` are loc lasediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, [n calitate de angajator, ori [n alt loc de munc` ]i care nu se datoreaz` culpei exclusive a accidentatului.

Nu se consider` accident de munc`, accidentul datorat unei ac\iuni nelegate de procesul de munc` (acte de indisciplin`).{n leg`tur` cu accidentele produse [n timpul deplas`rii salariatului legisla\ia prevede urm`toarele situa\ii :

a) accidentul de munc` de circula\ie survenit [n timpul circula\iei pe drumurile publice sau generat de traficul rutier, atunci c@nd persoana v`t`mat` se afl` [n [ndeplinirea sarcinilor de serviciu.b) accidentul de munc` de traseu survenit pe traseul normal pe care lucr`torul [l parcurge [ntr locul s`u de munc` ]i : - domiciliu ]i invers- locul unde []i ia mesele [n mod normal(dac` accidentul s-a produs [n timpul de lucru renumerat)- locul unde []i [ncaseaz` salariul [n mod normal, cu mijloace de transport conforme cu prevederile legale [n vigoare ]i care a antrenat decesul acestuia sau v`t`m`ri ale organismului

Clasificarea accidentelor de munc`

* Dup` num`rul persoanelor afectate, accidentele pot fi :- individuale, c@nd este afectat` o singur` persoan`- colectiv`, c@nd sunt afectate cel pu\in trei persoane

* Dup` urm`rile (efectele) asupra victimei, accidentele pot fi:

- accidente care produc incapacitatea temporar` de munc` Consecin\a cea mai pu\in grav` a unui accident de munc` o constituie incapacitatea temporar` a victimei de a-]i desf`]ura activitatea, ca urmare a tulbur`rii unei st`ri func\ionale (de cel pu\in trei zile de munc`, conform programului unit`\ii respective). Aprecierea incapacit`\ii temporare de

10

Page 11: PM Si Igiena

munc` o face medicul ]i trebuie atestat` printr-un certificat. {ncapacitatea are caracter reversibil ; prin aplicarea unui tratament adecvat, ea dispare.

De remarcat c` nu constituie invaliditate pierderea unui organ, sau [ncetarea func\iunii acestuia, dac` astfel este afectat doar aspectul estetic, capacitatea de munc` r`m@n@nd intact`.

- accidente care produc invaliditateaInvaliditatea const` [ntr-o infirmitate permanent`, care conduce la pierderea total` sau par\ial` a capacit`\ii de munc`. Constituie invaliditatea, pirderea unui sim\, a unui organ, traumatisme craniene, toracice, abdominale sau lombare, fracturile coloanei vertebrale sau bazinului, fracturile deschise sau cele soldate cu deplasarea fragmentelor, arsurilor de gradul II ]i III.

- accidente mortaleSpre deosebire de incapacitatea de munc` ]i invaliditate, [n cazul decesului este afectat` nu numai integritatea organismului ]i capacitatea de munc`, ci [ns`]i via\a.

Un accident de munc` poate fi considerat mortal chiar dac` decesul a survenit dup` un interval de timp, cu condi\ia s` se confirme, [n baza unui act medico-legal, c` acesta s-a produs drept consecin\` a accidentului.

* Dup` natura cauzelor directe care provoac` v`t`marea exist` : - accidente mecanice

Se datoreaz` exercit`rii bru]te a unei presiuni puternice asupra regiunii corpului sau a [ntregului organism. Ele se produc prin c`dere, lovire, ag`\are, t`iere sau strivire.

- accidente electriceSunt provocate de trecerea curentului electric prin corpul omului, cele mai uzuale fiind electrocut`rile.

M`surile de protec\ie [mpotriva electrocut`rii sunt cunoscute sub numele de m`suri de electrosecuritate, cele mai importante fiind :a). legarea la p`m@nt a carcadei tuturor utilajelor ]i aparatelor electrice prin intermediul unei instala\ii de legare la p`m@nt a c`rei rezisten\` electric` s` fie mai mic` dec@t rezisten\a omuluib). izolarea suplimentar` a circuitelor interioarec). folosirea dispozitivelor care deconecteaz` automat utilajele [n momentul apari\iei ceren\ilor de defectd). folosirea mijloacelor de protec\ie izolante( pr`jini, m`nu]i, ) ]i aplicarea m`surilor de tehnica securit`\ii muncii( indicatoare mobile de tensiune, [ngr`diri provizorii, pl`ci avertizoare, legare la p`m@nt , centur` de siguran\`)

- accidente chimiceSunt reprezentate de arsurile chimice ale pielii ]i intoxica\iile acute profesionale produse [ntr-un interval de timp scurt dup` p`trunderea [n

11

Page 12: PM Si Igiena

organism a unor substan\e toxice prin piele, aparatul respirator sau tub digestiv.Cele mai obi]nuite intoxica\ii profesionale acute se produc cu :CO, compu]i organici, substan\e insecticide, gaze ]i vapori iritan\i.

- accidente termiceSe datoreaz` ac\iunii bru]te a temperaturilor [nalte / sc`zute asupra \esuturilor, cauzele fiind fl`c`rile incendiilor, atingerea corpurilor incandescente, respectiv reci, sub – 5 0C, c`ldura (iradierea) solar`, exploziile sau factorii climaterici reci. M`surile de protec\ie se refer` la : izolarea suprafe\elor [ncinse cu materiale termoizolante, prevenirea incendiilor, controlul periodic al instala\iilor care con\in vapori calzi sub presiune, antrenarea la frig prin c`lire progresiv` ,etc. *Dup` natura leziunilor provocate asupra organismului, accidentele de munc` se [mpart [n :

- contuzii, pl`gi- [n\ep`turi- t`ieturi- striviri- entorse- fracturi- amput`ri- leziuni ale organelor interne- intoxica\ii acute- asfixii- electrocut`ri- insola\ii- leziuni multiple

* Dup` locul leziunii, pot fi accidente- la cap- la trunchi- la membrele superioare- la membrele inferioare- cu localiz`ri multiple- cu alte localiz`ri (ca urmare a intoxica\iei, electrocut`rii, asfixiei)

* Dup` momentul [n care se resimt efectele, accidentului de munc` se [mpart [n :

- accidente cu efect imediat- accidente cu efect ulterior

Comunicarea si cercetarea accidentelor de munc`

Legislaţia în vigoare prevede obligativitatea declarării, cercetării şi evidenţei tuturor accidentelor de muncă. Atât pentru conducerile unităţilor, cât şi pentru salariaţi, există, în acest domeniu, reglementări exprese.

12

Page 13: PM Si Igiena

Orice angajat al întreprinderii care a luat cunoştinţă de producerea unui accident este obligat să înştiinţeze de îndată conducătorul procesului de muncă. La rândul lui, acesta trebuie să aducă evenimentul la cunoştinţa conducătorului unităţii.

Comunicarea trebuie să cuprindă: - numele, prenumele şi funcţia accidentatului;- locul de muncă unde s-a produs accidentul;- cauzele şi împrejurările care se cunosc în legătură cu accidentul.

Accidentele de muncă mortale, urmate de invaliditate sau accidentele colective vor fi comunicate imediat de conducătorul unităţii sau înlocuitorul său inspectoratului de stat teritorial pentru protecţia muncii, precum si procuraturii.

In aceste cazuri, o altă obligaţie a conducătorilor unităţii şi proceselor de muncă este de a lua toate măsurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt care a rezultat ca urmare a producerii accidentelor.

Se admit excepţii atunci când menţinerea stării respective ar da loc la alte accidente, ar periclita viaţa sau sănătatea accidentaţilor sau securitatea unităţii. Totuşi, este necesar să se întocmească schiţe sau fotografii ale locului unde s-a produs accidentul, care să reflecte condiţiile şi consecinţele evenimentului.

Cercetarea accidentelor de munca se efectueaza de catre:

- de c`tre persoana juridic`, [n cazul accidentului care a produs incapacitate temporar` de munc`

- de c`tre inspectoratele teritoriale de PM, [n cazul accidentelor care au produs invaliditate, deces precum ]i al accidentelor colective, precum ]i [n cazul accidentelor de munc` care au produs incapacitate temporar` de munc` salaria\ilor angaja\i la persoanele fizice

- de c`tre MMSSF , [n cazul accidentelor de munc` colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile dau exploziile

Rezultatul cercet`rii accidentului de munc` se va consemna [ntr-un proces-verbal care va stabili:

- cauzele ]i [mprejur`rile [n care a avut loc accidentul- prevederile din normele de PM vare nu au fost respectate- persoanele care se fac r`spunz`toare de nerespectarea normelor de

PM- sanc\iunile aplicate- persoana juridic` sau fizic` la care se [nregistreaz` accidentul de

munc`- m`surile ce trebuie luate pentru a preveni alte accidente

{n caz de deces al persoanei accidentate [n munc`, unitatea medico-legal` competent` este obligat` s` [nainteze inspectoratului de PM , [n termen de

13

Page 14: PM Si Igiena

7 zile de la data decesului o copie de pe raportul de constatare medico-legal`.

{nregistrarea accidentului de munc` se face [n baza procesului-verbal de cercetare, de c`tre persoana juridic`.

Accidentele suferite de studen\i, elevi, ucenici [n timpul desf`]ur`rii practicii profesionale se [nregistreaz` de c`tre persoana juridic` ce a organizat ac\iunea respectiv`.

{n cazul accidentului produs [n afara incintei persoanei juridice ]i care nu are nici o leg`tur` cu aceasta, [nregistrarea se face de c`tre prim`ria [n raza c`reia s-a produs

Accidentul suferit [n timpul ]i pe traseul normal al deplas`rii de la locul de munc` la domiciliu ]i invers se [nregistreaz` de c`tre persoana juridic` la care este [ncadrat.Accidentul de munc` [nregistrat de persoana juridic` se raporteaz` de c`tre aceasta la inspectoratul de PM.

M`suri de prim ajutor

Prin m`suri de prim ajutor se [n\eleg [ngrijirile care se dau unei victime [n primele momente dup` accidentare, cu scopul de a-i salva via\a. Ele sunt urmate de transportarea victimei c`tre o unitate medical`. {n cazul c@nd accidentarea s-a produs [ntr-un loc izolat, victima trebuie s`- ]i aplice singur` m`surilede prim ajutor (autoajutor sanitar).

{ntruc@t primul ajutor trebuie s` se acorde de orice persoan` din apropierea victimei, to\i salaria\ii sunt obliga\i s` cunoasc` m`suri precise ]i sigure de interven\ie.

Din acest motiv, [n toate locurile de munc` trebuie s` existe materiale ]i instrumente pentru acordarea primului ajutor, a]ezate [n dulapuri fixe cu semn indicator (cruce ro]ie) sau [n gen\i portative.

{n ele trebuie s` se g`seasc` materiale stabilite prin acte normative: vat`, comprese, fe]e de tifon, pl`cu\e de lemn(atele), alcool, tinctur` de iod, ap` oxigenat`, tuburi de cauciuc(garouri), foarfece medicinal, pense. Este recomandabil ca unor angaja\i s` li se fac` un instructaj mai complet privind acordarea primului ajutor ]i s` fie constitui\i [n echipe mobile care s` se poat` deplasa imediat la locul accidentului.

Acordarea ajutorului de urgen\` are o mare eficien\` dac` se desf`]oar` [n urm`toarea ordine:- deplasarea rapid` a echipei de salvare- recunoa]terea v`t`m`rilor dup` semnele lor caracteristice- stabilirea gravit`\ii v`t`m`rilor ]i a ordinii de acordare a primului ajutor

14

Page 15: PM Si Igiena

- acordarea primului ajutor fiec`rei victime ]i transportarea ei la o unitate medical`

Ajutorul de urgen\` [n cazul accidentelor de munc` mecanice

Principalele accidente de munc` mecanice sunt: hemoragii interne, rupturi de vase de s@nge (hemoragii externe), deplas`rile oaselor din articula\ii (luxa\ii), rupturile de oase (fracturi) ]i p`trunderea de materiale [n interiorul corpului.

a) Hemoragia intern`Acest tip de hemoragie se produce la o lovire puternic` a victimei, care devine palid`, are pulsul ]i respira\ia foarte dese ]i tensiune arterial` cu valori reduse. {n acest caz, victima va fi culcat` [ntr-un loc lini]tit, lu@ndu-se m`suri s` fie transportat` imediat, f`r` zguduiri la un spital.

b) Hemoragia extern`Oprirea hemoragiei externe se face astfel :- prin aplicarea unui garou str@ns la [ncheietura superioar` a membrului

r`nit- prin ap`sarea pe traiectul vasului rupt ]i anume mai sus de ran` dac`

s@ngele este ro]u aprins ]i t@]ne]te (hemoragia arterial`) ]i mai jos dac` s@ngele este ro]u [nchis (hemoragie venoas`)

- prin ap`sarea puternic` a n`rii dac` hemoragia este nazal`.

c) Pansarea r`nilor (pl`gilor)Orice ran` este o poart` deschis` prin care microbii pot p`trunde [n corp. Din acest motiv se procedeaz` astfel:- se cur`\` pielea din jurul r`nii cu alcool sau tinctur` de iod;- se [ndep`rteaz` murd`ria din ran` cu o fa]` sau tifon [nmuiat` [n ap`

bine fiart` ;- se toarn` pe ran` ap` oxigenat`- se acoper` rana cu pansament steril peste care se a]az` vat` ]i totul se

str@nge cu o fa]`

d) Entorse sau luxa\iiLa entorse, alungiri ale ligamentelor din jurul articula\iilor, se aplic` un pansament bine str@ns, cu scopul de a imobiliza articula\ia. {n cazul luxa\iilor, imobilizarea se face cu ajutorul unor atele a]ezate de o parte ]i de alta a locului [n care capetele oaselor s-au deplasat, str@ng@ndu-le bine cu o fa]`. {n lipsa atelelor se pot folosi mijloace improvizate pentru imobilizare (linii de desenat, sc@ndur` sau cartoane groase)

e) FracturiRuperea unui os necesita o imobilizare imediat` cu ajutorul unor atele lungi care s` dep`]easc` ambele capete ale osului fracturat.

15

Page 16: PM Si Igiena

Dac` se b`nuie]te o fractur` de coaste, este suficient` imobilizarea printr-un pansament compresiv circular, [n jurul [ntregului torace, iar [n cazul unei fracturi de coloan` vertebral` imobilizarea se face prin a]ezarea victimei pe o plac` rezistent`, p`tur` sau pe o targ` , a]ezat cu fa\a [n jos, dup` care victima trebuie transportat` urgent la spital.Dac` fractura este deschis`, osul a perforat \esuturile ]i capetele sale au ie]it la exterior, primul ajutor va trebui s` vizeze pansarea r`nii respective ]i oprirea imediat` a unei eventuale hemoragii.

f) P`trunderea unui corp str`in [n ochi{n acest caz accidentatul nu trebuie s`-]i mi]te ochiul, i se ridic` pleoapa care se va sprijini pe un be\i]or ]i, dac` este posibil, se [ndep`rteaz` corpul str`in cu o bucat` de vat` [nmuiat` [n acid boric sau ceai de mu]e\el.

Ajutorul de urgen\` [n cazul accidentelor de munc` termice

Accidentele de munc` de natur` termic` sunt arsurile ]i deger`turile.

a) Arsurile termice sunt tratate dup` cum urmeaz` :- arsurile de gradul I - ]tergerea cu alcool ]i aplicarea unui strat sub\ire de

unguent ;- arsurile de gradul II – flictenele nu trebuie sparte pentru a nu se infecta,

ci trebuie acoperite cu o fa]` uscat`, eventual peste ele se pulverizeaz` sulfamid`, dup` care accidentatul se transport` la spital.

b) Deger`turile- se trateaz` [n felul urm`tor : se freac` cu z`pad` ]i se introduce [ntr-o camer` rece (nu se administreaz` comprese calde, ceaiuri fierbin\i sau b`i).

Ajutorul de urgen\` [n cazul accidentelor de munc` chimice

Accidentele de munc` de natur` chimic` sunt arsurile chimice ]i intoxica\iile cu substan\e toxice.

a) Arsurile chimicePielea trebuie sp`lat` imediat, pentru a se [ndep`rta substan\a cauzatoare, cu o solu\ie neutralizatoare:

- acid` (o\et) dac` arsura a fost provocat` de o baz`- baz` (Bicarbonat de sodiu), dac` arsura a fost provocat` de un acid

b) Intoxica\iile cu substan\e toxiceC@nd accidentul este cauzat de inhalarea unor substan\e gazoase sau volatile, intoxicatul se scoate imediat la aer curat, dup` care se supravegheaz` medical. {n cazul otr`virilor, accidentatului trebuie s` i se provoace v`rs`turi, dup` care acesta se va transporta la spital.

Ajutorul de urgen\` [n cazul accidentelor electrice

16

Page 17: PM Si Igiena

Acest ajutor nu poate fi acordat dec@t dup` ce victima a fost scoas` din circuitul electric care a accidentat-o, respectiv dup` ce a fost [ntrerupt curentul sau dup` ce victima a fost desprins` de conductor sau sursa decurent.

Opera\iile de prim ajutor au un dublu scop :- restabilirea respira\iei prin manevre de respira\ie artificial`- restabilirea circula\iei s@ngelui prin masajul regiunii inimii sau folosirea

defibrilatoarelor cardiace.

B. Bolile profesionaleBolile profesionale sunt afec\iuni care se produc ca urmare a exercit`rii unei meserii dau profesii , cauzate de factori nocivi fizici, chimici, dau biologici, caracteristici locului de munc` , precum ]i de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme sisteme ale organismului [n procesul de munc` .

Clasificarea bolilor profesionale

{n func\ie de natura factorilor nocivi care le-a generat, bolile profesionale se pot clasifica [n urm`toarele grupe :- intoxica\ii, provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice- boli prin expunere la energia radiant`- boli prin expunere la temparaturi [nalte sau sc`zute- boli prin expunere la zgomot ]i vibra\ii- boli prin expunere la presiune atmosferic` ridicat` sau sc`zut`- alergii profesionale- dermatoze profesionale- cancerul profesional- boli infec\ioase ]i parazitare- boli prin suprasolicitare- alte boli

Dup` timpul de expunere la ac\iunea factorului nociv, exist` :

- boli cronice, provocate, de regul`, de doze relativ mici, dar care ac\ioneaz` timp [ndelungat asupra organismului- boli acute, generate de o expunere de scurt` durat` la ac\iunea factorului nociv, dar la doze mari

Dup` modul de ac\iune a factorului nociv asupra organismului se pot distinge :

- boli cu ac\iune general` care afecteaz` [ntregul organism- boli cu ac\iune local`, care afecteaz` o parte a organismului, un aparat sau un organ.

Declararea bolilor profesionale

17

Page 18: PM Si Igiena

{n \ara noastr`, bolile profesionale se declar`, se cerceteaz` ]i se iau [n eviden\`, indiferent dac` sunt sau nu urmate de incapacitatea de munc`.

{n mod obi]nuit, exist` dou` etape [n ac\iunea de declarare :- completarea unei fi]e de sesizare de c`tre medicul unit`\ii ]i trimiterea ei dup` caz, la Inspectoratul jude\ean de poli\ie sanitar` ]i medicin` preventiv`, laboratorul epidimiologic sau serviciul de medicina muncii

- completarea unei fi]e de declarare de c`tre medicul de medicina muncii de la Inspectoratul jude\ean de poli\ie sanitar` ]i medicin` preventiv`, dac`, [n urma cercet`rilor efectuate, se confirm` caracterul profesional al bolii sesizate.

Cercetarea cauzelor [mboln`virilor profesionale [n vederea confirm`rii sau infirm`rii lor, precum ]i stabilirea de m`suri pentru prevenirea altor [mboln`viri din acelea]i cauze se fac de Inspectoratul de poli\ie sanitar` ]i medicin` preventiv` al jude\ului, respectiv municipiului Bucure]ti [mpreun` cu Inspectoratul teritorial de munc`. Rezultatul cercet`rii bolii profesionale se consemneaz` [ntr-un proces verbal.

{n leg`tur` cu declararea, cercetarea ]i eviden\a bolilor profesionale, [n legisla\ia rom@n`, exist` patru cazuri particulare :

- intoxica\iile acute se declar`, cerceteaz` ]i [nregistreaz` at@t ca boli profesionale, c@t ]i ca accidente de munc`- bolile transmisibile se declar`, cerceteaz` ]i [nregistreaz` at@t ca boli profesionale, c@t ]i ca accidente de munc`- bolile profesionale depistate cu ocazia examenului medical la [ncadrare se declar`, cerceteaz` ]i [nregistreaz` la Inspectoratul de poli\ie sanitar` ]i medicin` preventiv` din jude\ul pe teritoriul c`ruia se afl` ultima intreprindere unde a fost angajat` persoana respectiv`- pentru silicoz`, diagnosticul clinic se stabile]te numai de c`tre comisia de pneumonomicoze de pe teritoriul arondat

Factorii de risc la locul de munc`

Factorii de risc de accidente ]i [mboln`vire includ o serie de [nsu]iri, procese, st`ri, comportamente proprii elementelor sistemului de munc` ce pot provoca [n anumite condi\ii accidente de munc` sau boli profesionale.

Factorii de risc pot fi grupa\i [n :- factorii de risc proprii executantului- factorii de risc proprii sarcinii de munc`- factorii de risc proprii mijloacelor de munc`- factorii de risc proprii mediului de munc`

Factorii de risc proprii executantului au o inciden\` mare deoarece, cu mici excep\ii, ei reprezint` ]i sursa celorlalte categorii de factori de risc.

18

Page 19: PM Si Igiena

De aceea, lucr`torii trebuie s` aib` un comportament normal din punct de vedere al securit`\ii muncii ; aceasta include dou` componente :

- evitarea riscului prin respectarea prescrip\iilor tehnice ]i a normelor de protec\ia muncii referitoare la modul [n care trebuie [ndeplinit` sarcina de munc`

- neutralizarea situa\iilor de risc create, ceea ce implic` sesizarea rapid` sau chiar anticiparea acestora.

Un comportament riscant se manifest` prin condi\ii nesigure sau necorespunz`toare de munc` const@nd [ntr-o omisiune, ac\iune gre]it` sau eroare.

Factorii de risc proprii sarcinii de munc` pot rezulta din :

- con\inutul sau structura necorespunz`toare [n raport cu cerin\ele impuse de situa\iile de risc(opera\ii, reguli, procedee de lucru gre]ite) rezult` din cunoa]terea insuficient` a tehnologiilor ]i metodelor de munc`.

- supradimensionarea cerin\elor impuse executan\ilor, de exemplu, o criz` de discopatie lombar` [n cazul ridic`rii unei greut`\i mai mari dec@t cea normal`.

Factorii de risc proprii mijloacelor de munc` :

- factorii de risc fizic – de exemplu, genera\i de pornirea brusc` a robotului de buc`t`rie, mi]c`ri periculoase, existen\a unor suprafe\e sau corpuri ascu\ite, t`ioase folosirea buteliilor, a autoclavelo r(risc de explozii)

- factorii de risc termic – atingerea plitei [ncinse sau a utilajelor termice- factori de risc electric – pericol de electrocutare la manipularea

robotului de buc`t`rie- factori de risc chimic – la manipularea substan\elor folosite pentru

efectuarea opera\iilor de cur`\enie ]i dezinfectare- factori de risc biologic – ca urmare a contractului cu alimente

infestate, roz`toare

Factori de risc proprii mediului de munc` apar din cauza dep`]irii intensit`\ii nivelului func\ional al parametrilor specifici, ceea ce duce la apari\ia unor condi\ii de munc` inadecvat`.

Exemple : - risc de inundare prin : - utilizarea unei cantit`\i mari de ap`

- defec\iuni tehnice- [nfundarea canalelor de scurgere

-factori de risc chimici – prezen\a unor gaze toxice [n atmosfera mediului de lucru

19

Page 20: PM Si Igiena

- factori de risc mecanici – zgomot excesiv (de la utilaje, muzic` [n salonul de servire), temperatur` foarte ridicat` (buc`t`rii)

- factori de risc biologici – prezen\a unor spori sau viru]i [n atmosfera mediului de lucru

- factori de risc de suprasolicitare psiho – fiziologic` a executantului – aglomera\ie, ture prelungite

Prezen\a acestor factori de risc [n activitatea diferitelor categorii de personal poate duce la apari\ia bolilor profesionale :

- afec\iuni respiratorii datorate unor factori de mediu ca fumul ]i aburul : bron]it`, astm bron]ic, traheit`, emfizeu pulmonar, pneumonii, bronhopneumonii, sifilis pulmonar

- boli ale pielii cauzate de ciuperci patogene (micoze ), de exemplu : microsporia, infec\ii virale ale pielii, herpesul, zona zoster

- reumatism, datorat umezelii ridicate

NORME DE PREVENIRE SI STINGEREA INCENDIILOR

Dispozitii generale

Incendiile sunt fenomene de ardere a unor bunuri materiale, [n urma c`rora se pot produce pagube materiale [nsemnate, diferite accidentee sau pierderi de vie\i omene]ti.

Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor, stabilesc principiile, regulile şi măsurile generale necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor la construcţii şi în localităţi în scopul asigurării exigenţei privind siguranţa la foc.

Construcţiile trebuie proiectate şi realizate astfel încât, prin soluţiile adoptate, în caz de incendiu, să se asigure :- protecţia şi evacuarea ocupanţilor, ţinând seamă de vârsta, starea de incendiu ;- protecţia serviciilor mobile de pompieri care intervin pentru stingerea incendiilor;- limitarea pierderilor de vieţi şi bunuri materiale ;- împiedicarea extinderii incendiilor la obiectivele învecinate ;- pervenirea avariilor ia construcţii şi instalaţii învecinate, în cazul prăbuşirii construcţiilor.

Criteriile de performanţă privind cerinţa de calitate "siguranţa la foc" sunt : riscul de incendiu, rezistenţa, comportarea şi stabilitatea la foc, preântâmpinarea propagării incendiilor, căile de evacuare şi de intrvenţie.

20

Page 21: PM Si Igiena

Planurile de protecţie împotriva incendiior sunt : - planul de evacuare,- planul de depozitare a materialelor periculoase - planulde intervenţie.

Riscul de incendiu reprezintă probabilitatea globală de izbucnire a incendiilor, determinată de interacţiunea între materialele şi substanţele combustibile cu sursele potenţiale de aprindere.Rezistenţa la foc este proprietatea unui element de construcţie sau a unei structuri de a-şi păstra stabilitatea la foc.

Caile de acces şi de circulaţie ale construcţiilor şi instalaţiilor trebuie dimensionate, realizate şi marcate, încăt să asigure evacuarea persoanelor, precum şi circulaţia rapida a fortelor de intervenţie.

Sunt interzise fumatul şi intrarea cu foc deschis în încăperile cu pericol de incendiu şi explozie. In acest scop pe uşa de la intrare se vor monta plăcuţe avertizoare

Este interzisa păstrarea vaselor, a bidoanelor cu combustibil lichizi, cu ulei, acizi, vopsele, diluanti în interiorul sălilor de instruire cu excepţia locurilor special amenajate.

In spaţiile de producţie, este interzis accesul persoanelor în număr mai mare decât capacitatea stabilită şi declarată.

Produsele, materialele şi substanţele combustibile se amplasează la distanţă de siguranţă de sursele de căldură ori se protejează asfel încât să nu fie posibilă aprinderea lor.

Se interzice folosirea surselor de încălzire defecte, nesupravegheate.

Instalaţiile tehnlogice se pun în funcţiune şi se exploatează cu respectarea strictă a instrucţiunlor şi regulilor de utilizare, precum şi a măsurilor de prevenire şi stingerea incendiilor, stabilite de proiectanţii şi producătorii respectivi.

Instalaţiile de ventilare şi condiţionare, precum şi cele de transport se proiectează, se realizează şi se exploatează astfel încât în funcţionare normală, părţile componente (echipamente, motoare, angrenaje, tubulatură etc.) să nu genereze surse care pot aprinde substanţele vehiculate prin acestea şi să nu faciliteze propagarea incndiului.

Instalaţiile de producţie, în care se pot degaja vapori, gaze, pulberi care se pot aprinde, se prevăd cu sisteme de evacuare forţată a acestora, în vederea preintâmpinării acumulării de concentraţii periculoase.

21

Page 22: PM Si Igiena

Racordarea maşinilor de gătit la instalaţia de gaz trebuie să se facă numai de către un instalator autorizat. După efectuarea racordării, este interzisă verificarea etanşietătii cu flacără a îmbinărilor, operaţia se realizează numai cu emulsie de apă cu săpun.

Construcţiile şi instalaţiile tehnologice se echipează cu sisteme, instalaţii, dispozitive, aparate şi alte mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor.

Riscuri de incendii ]i explozii

Ordinul 55/ 1997 con\ine urm`toarele prevederi care trebuie respectate de lucr`tori dintr-o unitate de alimenta\ie public`:

- se interzice fumatul ]i intrarea cu focul aprins [n [nc`perile cu pericol de incendiu

- substan\ele inflamabile se p`streaz` [n bidoane bine [nchise ]i [n boxe separate, respectandu-se normele PSI

- cur`\enia spa\iilor de produc\ie, a depozitelor, a s`lii de servire se va face de personal instruit, f`r` s` se foloseasc` materiale inflamabile

- substan\ele insecticide se p`streaz` [n camere speciale amenajate, ventilate natural, [n recipiente cu etichete ]i vor fi folosite de persoane autorizate

- dotarea cu scrumiere pentru resturile de \igar` [n holuri, sc`ri, coridoare

{n orice unitate de alimenta\iei public` este obligatoriu ca personalul angajat s` participe la instructaje privind prevenirea ]i stingerea incendiilor :

- instructajul introductiv general- instructajul specific locului de munc`- instructajul periodic- instructajul pe schimb- instructajul special pentru lucr`rile speciale- instructajul la conversia profesional`

Ap`rarea contra incendiilor rtebuie s` cuprind` : - m`suri de prevenire- mijloace de anun\are ]i modalit`\i de evacuare a clien\ilor ]i angaja\ilor- mijloace de semnalizare- mijloace de stingere

Angaja\i din orice unitate de alimenta\ie trebuie s` evite, s` observe ]i s` raporteze orice posibil risc de incendiu. Ei trebuie s` \in` cont de urm`toarele recomand`ri:

- s` nu fumeze [n timpul lucrului- s` goleasc` scrumierele [ntr-un recipient metalic ]i s` le cure\e bine cu

o c@rp`

22

Page 23: PM Si Igiena

- s` anun\e imediat dac` observ` prize sparte, [ntrerup`toare defecte, defec\iuni sau improviza\ii la instala\ia electric`, aparate electrice care curenteaz`

- s` nu blocheze c`ile de acces pentru pompieri ]i c`ile de evacuare a persoanelor, extinctoarelor

Cauzele principale ale incendiilor sunt :

- energia electric` : sc@ntei, scurtcircuite, supra[nc`lzirea conductelor, apari\ia sarcinilor electrostatice mari [n timpul frec`rii p`r\ilor metalice ale ma]inilor, desc`rc`rii electrice.

- ac\iunile mecanice care produc sc@ntei prin supra[nc`lzire : frecare, lovire, izbire

- focurile deschise: flac`ra deschis`, chibrituri aprinse, foc [n aer liber- corpurile incandescente : metale incandescente, lemne aprinse,

c`rbuni aprin]i, \ig`ri aprinse, burlane [ncinse, re]ouri uitate [n priz`- energia termic` : corpuri metalice [nc`lzite care vin [n contact cu

materiale combustibile, gaze [nc`lzite ce ies prin co]urile de fum, c`ldura radiate de sobe

- reac\iile biologice : activitatea microorganismelor care pot provoca autoaprinderea depozitelor de furaje sau a gr`mezilor de gunoi

- energia solar` : raze solare concentrate [n focarul unor obiecte din sticl`, oglinzi, sticle umplute cu ap`, geamurile ferestrelor

Prevenirea incendiilor

Se bazeaz` pe principiul [nl`tur`rii cauzelor care le produc. Astfel cunosc@ndu-se pericolul de incendiu al diferitelor locuri de munc`, se vor lua m`surile care s` impiedice [nt@lnirea celor trei elemente care provoac` incendiile : substan\a combustibil`, substan\a care [ntre\ine arderea ]i sursa de c`ldur`. Deoarece substan\ele combustibile sunt greu de eliminat din produc\ie, m`surile cele mai eficace revin [nl`tur`rii tuturor surselor de aprindere.

Prin urmare principalele m`suri sunt :- tehnice : protec\ia instala\iilor electrice, evitarea r`sp@ndirii corpurilor

incendescente, izolarea locurilor de trecere a burlanelor ]i co]urilor prin plan]ee ]i pere\i, aerisirea stivelor de materiale, folosirea substan\elor ignifuge

- organizatorice: avizarea prin panouri ]i afi]e, interzicerea fumatului [n locurile cu pericol de incendiu, organizarea ]i instruirea forma\iilor de pompieri voluntari

- m`suri pentru prevenirea extinderii incendiilor: compartimentarea cl`dirilor prin pere\i desp`r\itori sau pl`n]ee rezistente la foc, folosirea elementelor de construc\ie rezistente la foc, prevederea construc\iilor cu perdele de ap` care intr` [n func\iune automat [n momentul declan]`rii unui incendiu.

23

Page 24: PM Si Igiena

Produse de stingere

Clase de incendii

- clasa A - incendii de materiale solide : lemn, hârtie, rumegu], materiale textile, piele, cauciuc, materiale plastice care nu se topesc la c`ldur` etc.)

- clasa B - incendii de lichide sau solide lichefiabile : benzin`, petrol, alcooli, lacuri, vopsle, ceară, parafin`, materiale plastice care se topesc uţor etc.

- clasa C – incendii de gaz: hidrogen, metan, acetilen`, butan, gaz de sond`, etc.

- clasa D – incendii de metale : sodiu, potasiu, aluminiu, megneziu, zinc, etc.

Produse de stingere

Apa - se recoma` la stingerea incendiilor din clasa A- jeturile pulverizate se pot folosi ]i la stingerea incendiilor din clasa B;- fiind bun` conduc`toare de electricitate, apa nu se recomand`

la stingerea incendiilor în instalaţiile electrice aflate sub presiune;

- în contact cu unele substanţe sau produse chimice (carbidul, metale ca sodiul, potasiul etc.) poate genera explozii sau degaja gate combustibile care intensific` arderea.

Spuma – spum` chimică, spum` aeromecanic`, spumanţi proteici, spumanţi antialcooli,se recomand` la stingerea incendiilor din clasa A

- spumele prezint` o bun` rezisten\` chimic`- timpul de stingere ]i cantitatea folosit` sunt mai mici decât la

alte tipuri de substanţe.

Aburul - efectul de stingere se bazeaz` pe reducera conţinutului procentual de oxigen.

{nlocuitori de haloni - hidrocarburi hidrogenate care reacţioneaz` cu produsele de ardere ]i sting incendiul.

Dioxidul de carbon ( C02 ) - este folosit la stingerea incendiilor din clasele A, B sau C,precum ]i a incendiilor de instalaţii electrice sub tensiune.

Sting`toare ( Extinctoare)

24

Page 25: PM Si Igiena

Sting`toarele sunt dispozitive de stingere ac\ionate manual, care con\in substan\` care poate fi dirijat` asupra unui focar de ardere, sub efectul presiunii create [n interiorul lor.

Conform prevederilor STAS 1195/1983, se disting cinci categorii de sting`toare, simbolizate ]i marcate conform tabelului:

CATEGORIA SIMBOLIZARE CULOARE DE MARCARE

ap` pulverizat` AP albastruspum` chimic` S( C ) galben

pulberi Pbioxid de carbon G negru

haloni H verde

Eficacitatea fiec`rui tip este prezentat` [n tabel cu urm`toarele observa\ii:- sting`toarele cu ap` pulverizat` pot fi utilizate cu rezultate

satifisc`toare, pentru stingerea lichidelor combustibile cu temperaturi de inflamabilitate mai mare de 55° C.

- pentru stingerea solven\ilor se utilizeaz` spume speciale- pentru incendii din clasa A, sting`toarele cu CO2 sau pulbere pot fi

folosite numai asupra unor focare foarte mici, de regul` , [n spa\ii [nchise.

- scurgerile de gaze combustibile sub presiune pot fi stinse numai dac` exist` siguran\a posibilit`\ii [ntreruperii rapide a sursei de gaz ( pentru evitarea unei explozii)

Sting`tor [nc`rcat cu

Posibilitate de utilizare la incendii implic@nd echipament sub tensiune

Clasa A (materiale celulozice carbonoase uscate)

Clasa B

( lichide combustibile, unsori, gr`simi)

Clasa C

( gaze combustibile sub presiune)

Clasa D

(metale combustibile)

ap` pulverizat`

DA

foarte bun

NU

extinde arderea

NU

ineficient

NU

reac\ii periculoase

LIMITAT

Pericol de electrocutare la tensiuni mari

spum` DA DA NU NU NU

25

Page 26: PM Si Igiena

foarte bun ineficient reac\ii periculoase

pericol de electrocutare

bioxid de carbon

LIMITAT

eficien\` redus`

DA

foarte bun [n spa\ii [nchise

DA Nu

reac\ii periculoase

DA

foarte bun [n spa\ii [nchise

pulbere LIMITAT

eficien\` redus`

DA

foarte bun

DA NU

ineficient

DA

bun

pulbere special` pentru metale

NU

ineficient

NU

ineficient

NU

ineficient

DA NU

ineficient

haloni DA

limitat

DA

foarte bun

DA NU

uneori periculos

DA

inclusiv la [nalt` tensiuni

IMPORTANT:

Sting`toarele vor fi avizate de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari

Amplasarea [n locuri joase sau direct pe podea a sting`toarelor nu este recomandat`

Pentru a asigura o inteeven\ie eficient`, sting`toarele se amplaseaz` [n locuri u]or accesibile, [n num`r suficient; este necesar a se respecta cu stricte\e recomand`rile produc`torilor

Nu trebuie utilizat` o instala\ie de stingere cu ap` [n spa\ii unde exist` lichide inflamabile sau produse care [n contact cu apa, ar produce reac\ii periculoase

NO|IUNI DE IGIEN~ SPECIFICE

Realizarea unor preparate culinare de calitate superioar` presupune ca, pe l@ng` valoarea nutritiv`, [nsu]irile senzoriale ]i estetice, acestea s` fie salubre, adic` libere de acei factori care ar produce [mboln`virea.

Aceasta presupune ca preparatele culinare, de patiserie ]i cofet`rie ]i b`uturile comercializate [n unit`\ile de alimenta\ie :

- s` nu fie nocive pentru consumatori

26

Page 27: PM Si Igiena

- s` corespund` condi\iilor de inocuitate : s` nu con\in` organisme patogene, substan\e toxice microbiene, ou` ]i larve de parazi\i, impurut`\i, pesticide, substan\e radioactive

Tocmai de aceea, pentru asigurarea calit`\ii alimentelor ]i preparatelor culinare, de patiserie ]i cofet`rie, exist` o serie de norme, standarde, coduri de bun` practic`, coduri de igien` interne, interna\ionale.

{n \ara noastr`, legisla\ia privind igiena alimenta\iei este reprezentat`, [n principal, de urm`toarle acte normative :

- O.M.S 976/ 1998 privind aprobarea normelor igienico- sanitare pentru producerea, prelucrarea, depozitarea, p`strarea, transportul, desfacerea alimentelor

- O.M.S. 975/ 1998 privind aprobarea normelor igienico – sanitare pentru alimente

- O.M.S. 536 /1997 privind aprobarea normelor de igien` ]i a recomand`rilor privind mediul de via\` al popula\iei

- H.G. 843/ 1999 privind [ncadrarea pe tipuri de unit`\i de alimenta\ie public`

- O.G. 107/ 1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice, modificat` prin O.M.T. 69 din ianuarie 2003

- O.U.G. 97/ 2001 privind reglementarea produc\iei, circula\iei ]i comercializ`rii alimentelor

- O.G. 42/1995 privind produc\ia de produse alimentare destinate comercializ`rii, aprobat` ]i modificat` prin Legea 123 / 1995 ]i completat` prin O.G. 33/ 1999

- H.G. 168 / 1997 privind regimul produselor ]i serviciilor care pot pune [n pericol s`n`tatea sau securitatea consumatorilor

- O.M.S. 611/ 1995 – Norme de igien` privind alimentele ]i protec\ia sanitar` a acestora

- O.M.S. 863 /1995 – Norme de igien` privind producerea, prelucrarea, depozitarea, p`strarea, transportul alimentelor. Acesta precizeaz`, printre altele, c` « toate persoanele care lucreaz` la manipulare, prelucarea, transport, servirea ]i desfacerea alimentelor sunt obligate s`-]i [nsu]easc` ]i re[mprosp`teze no\iunile fundamentale de igien` necesare activit`\ii lor. »

Totodat`, Legea nr. 98/ 1994 consider` contraven\ie “ ne[n]tiin\area salaria\ilor oric`rei unit`\i din sectorul alimentar privind no\iunile fundamentale de igien`.” Tocmai de aceea, preg`tirea igienico- sanitar` a lucr`torului din alimena\ia public` este o condi\ie esen\ial` pentru asigurarea unei [nalte calit`\i igienice a produselor alimentare.

27

Page 28: PM Si Igiena

Cerin\ele igienico- sanitare care trebuie [ndeplinite ]i respectate de unit`\ile de alimenta\ie

Pentru a evita ]i reduce la minim riscurile de diminuare a valorilor nutritive, de impurificare, alterare ]i insalubrizare a preparatelor culinare ]i a altor produse alimentare comercializate, unit`\ile de alimenta\ie trebuie s` [ndeplineasc` ]i s` respecte o serie de cerin\e igienico- sanitare.

Aceste cerin\e sunt stabilite prin Legea 98/ 1994, OMS nr. 611/ 3.05.1995 ]i 863/ 10.05.1995 ]i sunt obligatorii pentru toate unit`\ile ]i persoanele care vin [n contact cu produsele alimentare ]i preparatele culinare.

Ele vizeaz` unit`\ile de alimenta\ie [n ansamblu lor, referindu-se la :- caracteristicile constructive ]i dotarea diferitelor spa\ii- opera\iile de depozitare, p`strare, transport- procesul tehnologic- personalul- cur`\enia ]i [ntre\inerea igienic` a unit`\ii

Cerin\e igienico- sanitare privind caracteristicile constructive

{n ceea ce prive]te caracteristicile constructive ale unit`\ilor de alimenta\ie, [nc` din proiectul de construc\ie trebuie respectate urm`toarele cerin\e igienico – sanitare minime:

- s` fie amplasate [n zone aflate la distan\` de sursele de poluare (cu pulberi, gaze, mirosuri) sau de impurificare (abatere, gropi de gunoi, grupuri sanitare publice)

- s` fie racordate la surse de ap` ]i la canalizare- s` fie prev`zute cu surse suficiente de ap` potabil`, rece ]i cald`,

astfel [nc@t procesul tehnologic s` se desf`]oare [n condi\ii optime- s` aib` spa\iile proiectate ]i amplasate astfel [nc@t s` permit`

desf`]urarea fluxului tehnologic [ntr-un singur sens, evit@ndu-se [ncruci]area :

* materiilor prime cu semipreparatele ]i preparatele culinare* alimentelor tratate termic cu cele crude * produselor alimentare sau preparatelor culinare cu de]eurile* vaselor ]i veselei folosite cu cele curate* ambalajelor curate cu cele murdare

- s` existe spa\ii distincte pentru prelucrarea primar`, organizate pe zone special amenajate destinate prelucr`rii primar` :

* legumelor ]i fructelor* ou`lor* c`rnii* v@natului* pe]telui

precum ]i spa\ii destinate decongel`rii- s` asigure leg`turi func\ionale directe ]i rapide [ntre diferitele

compartimente

28

Page 29: PM Si Igiena

- s` aib` o dimensionare corect` a spa\iilor [n func\ie de volumul activit`\ii ]i necesarul de utilaje ]i dot`ri, astfel [nc@t s` se evite aglomera\ia

- materialele de construc\ie ]i finisajele folosite s` fie adoptate specificului activit`\ii :

* pere\ii s` fie placa\i cu faian\` la o [n`l\ime de 1,80m, zugr`vi\i cu vopsea de culoare deschis`, u]or lavabil` ]i cu vopsea hidrofug` pe tavane

* pardoselile s` fie realizate din materiale impermeabile (mozaic/ gresie) ]i prev`zute cu sifon [n pardoseal` ]i pant` de scurgere, precum si cu covor antiderapant [ntre posturile de lucru

- s` asigure un microclimat optim care s` favorizeze desf`]urarea proceselor de produc\ie.

Cerin\ele igienico- sanitare privind dotarea diferitelor spa\ii :

- s` se asigure dotarea zonelor destinate prelucr`rii primare cu utilaje ]i ustensile marcate separat pe destina\ii (blat de lemn pentru prelucrarea c`rnii, blat de lemn pentru zarzavat)- s` se asigure dotarea unit`\ilor cu spa\ii frigorifice adecvate ca volum ]i destina\ie p`str`rii materiilor prime ]i produselor u]or alterabile.- s` se asigure diemnsionarea corespunz`toare a meselor ]i a spa\iilor de lucru:

* [n`l\imea maxim` a meselor: 0,85m dac` se lucreaz` [n picioare ]i 0,65m dac` se lucreaz` pe scaun* distan\a dintre mas` ]i cuptor: 1,25m ; dist`n\a dintre dou`

cuptoare: 1,5m- s` se aleag` instala\iile fixe (cuptoare, cazane) care s` fie accesibile at@t opera\iilor tehnologice, c@t ]i celor de [ntre\inere ]i cur`\are- utilajele ]i instala\iile folosite [n procesele tehnologice trebuie s` fie confec\ionate din materiale care s` nu modifice caracteristicile organoleptice ]i fizico- chimice ale produselor cu care vin [n contact, s` se poat` demonta ]i cur`\a u]or, iar vesela ]i mesele de lucru s` fie confec\ionate din metal inoxidabil, rezistent, u]or lavabil.

Cerin\ele igienico- sanitare privind opera\iile de depozitare, p`strare, transport

- toate opera\iile de depozitare, p`strare, transport, at@t a materiilor prime c@t ]i a produselor finite, trebuie s` se realizeze [n condi\ii adecvate caracteristicilor fiec`rui produs, astfel [nc@t s` previn` impurificarea, contaminarea chimic` ]i biologic` a acestora- depozitarea s` se realizeze cu respectarea strict` a ordinii de primire, precum ]i a condi\iilor de temperatur`, umiditate ]i ventila\ie specifice fiec`rei grupe de alimente sau preparate culinare- transportul s` se fac` [n ambalaja specifice, cu ajutorul unor mijloace de transport adecvate.

29

Page 30: PM Si Igiena

Cerin\e igienico- sanitare privind procesul tehnologic

Impun respectarea unor condi\ii sanitare care s` garanteze faptul c` preparatele culinare ob\inute nu prezint` riscul transmiterii unor boli infec\ioase ]i parazitare ]i s` respectevaloarea nutritiva proiectat` prin re\et`.

Aceste cerin\e impun:- utilizarea unor materii prime ]i auxiliari corespunz`tori din punct de vedere calitativ- utilizarea numai a aditivilor admi]i de normele sanitare [n vigoare- respectarea [ntocmai a tuturor fazelor procesului tehnologic- preg`tirea materiilor prime s` se fac` astfel [nc@t s` se evite contactul de durat` cu oxigenul din atmosfer`, iar instala\iile s` func\ioneze cu maxim de randament pentru a evita prelungirea tratamentului termic.- s` nu se foloseasc` repetat gr`simile [n opera\iile de pr`jire ]i s` nu se [ncorporeze [n preparate gr`simi folosite la pr`jire.- utilizarea unor instala\ii ]i ustensile [n perfect` stare de func\ionare ]i cur`\enie- aprovizionarea cu produse u]or alterabile s` se realizeze numai [n m`sura posibilit`\ilor de conservare la frig.- s` nu se prepare ]i comercializeze, [n perioada aprilie- septembrie, preparate cu maionez` ]i alte produse u]or alterabile.- s` nu se p`streze ]i comercializeze preparatele culinare de pe o zi pe alta- prelucrarea zilnic` de probe din fiecare preparat culinar comercializat care se p`streaz` timp de 36 de ore [n condi\ii corespunz`toare pentru un eventual control calitativ fizico- chimic

Cerin\ele igienico- sanitare privind personalul care manipuleaz` materiile prime ]i preparatele

Personalul care manipuleaz` materiile prime ]i preparatele reprezint` una din sursele de insalubrizare a preparatelor culinare, de aceea se impune respectarea urm`toarelor cerin\e:- controlul permanent al st`rii de s`n`tate a personalului:

a) la angajare (examen clinic general ]i dermatologic, caprobacteriologic, radiologic pulmonar)

b) periodic (acela]i examene chimice ]i de laborator), rezultatele acestora se consemneaz` [n carnetul medical pe care trebuie s`- aib` fiecare angajat

- controlul zilnic al \inutei, igienei personale ]i st`rii de s`n`tate a [ntregului personal, realizat de c`tre ]eful de unitate

- interzicerea primirii la lucru a angaja\ilor care prezint` semne de tulbur`ri acute digestive, boli de piele

- obligativitatea purt`rii unui echipament de protec\ie adecvat care va fi folosit numai [n timpul lucrului ]i care s` acopere [n totalitate [mbr`c`mintea ]i p`rul

30

Page 31: PM Si Igiena

- respectarea unor reguli stricte de igien` corporal`

Centrele de medicin` preventiv` controleaz` periodic condi\ii le igienico- sanitare [n care se desf`]oar` activitatea unit`\ilor care comercializeaz` b`uturi ]i preparate culinare.Controlul sanitar const` [n verificarea [nc`perilor, instala\iilor, proceselor de manipulare, proceselor tehnologice, modul de [ndep`rtare a reziduurilor, folosirea solu\iilor de dezinfectare ]i respect`rii perioadelor recomandate, st`rii igienice generale a angaja\ilor, a grupurilor sanitare.

Aprecierea st`rii de cur`\enie presupune prelevarea de probe cu ajutorul c`rora se determin` gradul de [nc`rcare microbian` de pe suprafe\ele de lucru, mese de buc`t`rie, tac@muri, vesel`, din aerul din spa\iul de produc\ie, de pe m@inile care intervin direct [n procesul de produc\ie, ambalaje folosite [n mod curent, de pe pardoseala din spa\iile de produc\ie.

Cerin\e igienico- sanitare privind cur`\enia ]i [ntre\inerea igienic` a unit`\ii

Asigurarea salubrit`\ii preparatelor culinare ]i a produselor de cofet`rie- patiserie presupune ]i men\inerea permanent`, a tuturor categoriilor de spa\ii existente [ntr-o unitate de alimenta\ie, intr-o stare de cur`\enie perfect`.

De aceea opera\iile de cur`\enie trebuie s` se efectueze ori de c@te ori este necesar.

Cur`\enia efectuat` [ntr-o unitate de alimenta\ie public` [mbrac` trei forme :

a) cur`\enia [n timpul func\ion`rii unit`\iib) cur`\enia curent`c) cur`\enia de fond

Cur`\enia [n timpul func\ion`rii unit`\ii de efectueaz` ori de c@te ori s-au acumulat de]euri.

Dintre opera\iile care provoac` murd`rirea [n buc`t`rie sunt : cur`\area legumelor, manipularea ou`lor, eviscerarea p`s`rilor ]i a pe]tilor.

De aceea este necesar respectarea urm`toarelor reguli:- personalul care efectuez` aceste opera\ii nu va participa la manipularea produsului finit dec@t dup` schimbarea halatului ]i sp`larea corect` a [email protected] sp`larea imediat` a veselei ]i a ustensilelor folosite la prelucrarea produselor de origine animal` (lapte, carne, ou`, pe]te) [n resturile c`rora microbii se [nmul\esc foarte bine (ma]ina de tocat carne, vesela [n care s-a preparat crème, maioneze)- l`sarea veselei la scurs pe stelaje special amenajate sau ]tergerea acesteia cu prosoape de h@rtie sau c@rpe de buc`t`rie sp`late, fierte ]i

31

Page 32: PM Si Igiena

c`lcate zilnic (vesela ]i tac@murile corect sp`late se pot contamina cu microbi de la c@rpele de ]ters murdare)- depozitarea gunoaielor [ntr-un loc c@t mai [ndep`rtat, [n exteriorul unit`\ii [n pubele etan]e.

Cur`\enia curent`

Se face cel pu\in o dat` pe zi, cu ap` cald`, sod`, s`pun ]i detergen\i ]i se repet` [n cursul zilei pe suprafe\ele care se murd`resc [n timpul lucrului.Numai dup` executarea unei cur`\enii corecte se face dezinfec\ia cu cloramin`, var cloros sau bromocet.

{n cursul zilei trebuie s` se aib` grij` ca alimentele s` fie acoperite ]i protejate pentru a fi ferite de insecte, praf.

Ordinea efectu`rii opera\iilor este urm`toarea :- umezirea suprafe\elor obiectului- sp`larea propriu- zis`- dezinfec\ia- cl`tirea (limpezirea)- uscarea ([n aer liber sau [n jet de aer cald)

Opera\iile de sp`lare trebuie s` fie specifice obiectelor supuse acesteia, astfel :

- pentru locurile greu accesibile se folose]te furtunul cu ap` cald`- pentru ustensilele demontabile se demonteaz` toate

componentele, acord@nd deosebit` aten\ie sp`l`rii denivel`rilor ca : ad@ncituri, ]an\uri, goluri, asperit`\i.

- pentru spa\iile de depozitare ]i utilajele [n care se g`sesc produse sub form` de pulbere(f`in`, zahar) nu se folose]te sp`larea cu ap`, ci aspirarea pulberilor, urmat` de ]tergerea umed`.

Cur`\enia de fond (cur`\enia general`) se face periodic, [n func\ie de specificul unit`\ii.

Ea const` [n :- sp`larea cu ap` cald` ]i detergent a pere\ilor placa\i cu faian\` sau

vopsi\i, a podelelor, meselor, spa\iilor frigorifice ]i utilajelor- concomitent se va face ]i o cur`\enie sistematic` a spa\iilor

exterioare- [n func\ie de necesit`\i, dup` efectuarea cur`\eniei se vor executa ]i

opera\iuni de dezinfec\ie, dezinsec\ie, deratizare. Astfel, num`rul microbilor va fi redus, g@ndacii ]i mu]tele vor fi distruse, iar roz`toarele vor fi eliminate.

Notiuni tehnice privind curatenia si dezinfectia

1. CURĂŢENIA: este cea mai răspândită metoda de decontaminare, careconstă în îndepărtarea microorganismelor de pe suprafete, obiecte, legume odată cu

32

Page 33: PM Si Igiena

îndepărtarea prafului şi a resturilor organice. O buna curatenie a suprafeţelor duce la îndepărtarea până la 95% a microorganismelor.

Metode folosite pentru curăţenie: aspirare, măturare, scuturare, ştergere umedă, spălare, metode mixte.

Substanţe folosite: apă potabilă, substanţe chimice - sodă caustică sol. 1%, sodă calcinată, acizi minerali, acizi organici, detergenţi (concentraţie 2 - 20%).

2. DEZINFECŢIA: este metoda de decontaminare a suprafeţelor, obiectelor,legumentelor, care urmăreşte distrugerea, îndepărtarea sau micşorarea număruluide germeni, până la limita la care prezenţa acestora nu mai creează risc de îmbolnăvire prin boli infecto-contagioase. Rezultatul dezinfecţiei trebuie să fie distrugerea a 99 - 99,5 % din bacterii.

Etapele necesare în dezinfecţie:- curăţenia mecanică- aplicarea mijloacelor dezinfectante- respectarea timpului de contact- îndepărtarea resturilor de dezinfectante

Din punct de vedere al scopului urmărit, dezinfecţia se face: profilactic (preventiv) pentru distrugera eventualilor germeni patogeni sau condiţionat patogeni şi dezinfecţia de necesitate pentru combaterea unor boli infecţioase sau parazitare, din momentul înregistrării primelor cazuri de boală şi până la lichidare focarului.

Mijloace utilizatepentru dezinfectie

- mijloace fizice a.spălarea b.căldura : ardere, căldură uscată, fierbere, căldură umedă,pasteurizare c.radiaţii ultraviolete

- mijloace chimice: substanţe dezinfectante

Criterii de alegere a dezinfectantelor:- eficacitate- uşurinţa în preparare, aplicare soluţiilor şi stocare- lipsa toxicităţii, a corozivităţii şi a efectelor distructive.

Cea mai ieftina metoda de dezinfecţie este spălarea- cu apă fierbinte (77-82 0 C-timp de 1 min.).

Principalii dezinfectanţi:

Clorura de var (varcloros). Se foloseşte sub formă de:- soluţie 0,5 - 2 % pentru suprafeţele de lucru, ustensile, paviment, pereţi;- soluţie 2 - 10 % pentru grupuri sanitare, ghene de gunoi, guri de canalizare, timp de contact 10 min.

33

Page 34: PM Si Igiena

Hipocloritul de sodiu se foloseşte în concentraţie de 250 mg clor activ pe litru pentru veselă, tacâmuri, lavete, vase, etc.

Cloraminele se folosesc în concentraţie de 0,5 - 2 % pentru tacâmuri, veselă.

Clorom sau Javel solid - pastile efervescente clorigene. Se utilizează o soluţie obţinută prin dizolvarea a 1 - 2 pastile în 10 l apă pentru dezinfecţia generală a grupurilor sanitare: oficii, pardoseli, suprafeţe , fântâni, piscine, rufe, veselă; obiecte din industria alimentară, alimentaţie publică, hoteluri, etc.

Actisept sau Presept - pastile efervescente clorigene. Se utilizează o soluţie obţinută prin dizolvarea unei pastile de 0,5 gr la 2 l pentru dezinfecţia grupurilor sanitare, a obiectelor de porţelan, sticlă inox, vase de bucătărie şi tacâmuri, lenjerie murdară sau infectată.

Desogen Super 50 ml. Se diluează cu 10 l apă, soluţia rezultată având stabilitate 10 zile. Se utilizează în indusria alimentară, alimentaţie publică şi colectivă, pentru suprafeţele utilajelor, mkeselor de lucru, ustensilelor, paharelor, vaselor, etc.

Desogen soluţie 0,1% se utilizează în dezinfecţia lenjeriei, a veselei, anexelor sanitare, oficiilor, blocurilor alimentare, a pavimentului şi pereţilor.

Dezinfectanţi tensioactivi:- clordet: 5-10 ml la 100 ml apă pentru suprafeţe;- glutasept: 5 ml la 100 ml apă, acţiune 10 min şi clătire îndelungată;- bromocet în concentraţii de 1-2 %◦ pentru dezinfecţia spaţiilor de producţie (bucătării, laboratoare, spaţii de preparare), a ambalajelor de transport, a ustensilelor, tacâmurilor, veselei, etc.

3. DEZINSECŢIA: este ansamblul mijloacelor de prevenire şi combatere a insectelor, care vehiculează şi transmit boli infecto-contagioase (febra tifoidă, dizenteria, toxiinfecţiile alimentare) şi parazitare pentru om şi animale.

Insectele atacă produsele alimentare producând pagube materiale.

Principalele insecte care provoacă pierderi însemnate produselor alimentare şi preparatelor culinare sunt:- gândacii: de făină, gândăcelul surianam, gândăcelul de bucătărie roşcat sau şvabul, gândacul negru de bucătărie, etc.- gărgăriţele: gărgăriţa grâului, gărgăriţa orezului, gărgăriţa mazărei, gărgăriţa fasolei, etc.- molii: molia fructelor uscate, molia cerealelor, molia magaziilor, etc.- muştele: musca comună, musca de carne, musca de brânză, etc.

Protecţia contra insectelor

Se realizează prin măsuri de prevenire şi măsuri de combaterefolosind ca metode:

- împiedicarea pătrunderii insectelor în sectiile de productie, depozite, carmangerii, secţii de lucru cu produse din carne, lapte

- curăţenia strictă şi igienizarea fiecărui loc de muncă şi anexă;- reglarea condiţiilor de mediu (temperatură, umiditate, aerisire), pentru a nu permite

34

Page 35: PM Si Igiena

dezvoltarea insectelor;- controlul exigent al materiilor prime şi al materialelor auxiliare, în depozite, pentru a

nu se introduce ouă sau larve de insecte;- îndepărtarea resturilor alimentare, gunoiului, murdăriei ritmic.

4. DERATIZAREA: este mijlocul de reducere a numărului de rozătoare dăunătoare.

Şoarecii şi şobolanii, prezintă un pericol mare pentru producţia culinară şi alte produse alimentare, atât datorită consumului de alimente cât şi a faptului că sunt vectori pentru infectarea alimentului producând diferte boli ale organismului uman: leptospiriza, turbare, ciumă, tifos, febră aftoasă, salmoneloză, etc.

Măsurile de prevenire şi combatere:- împiedicarea rozătoarelor de a pătrunde în încăperile şi subsolurile unităţii;- îndepărtarea surselor de apă şi hrană;- disrugerea adăposturilor pentru rozătoare;- igienizarea vecinătăţilor pentru disrugera focarelor.

Deratizarea propriu-zisă se realizează prin utilizarea raticidelor sub formă de momeli toxice.Atenţie!Acţiunile de dezinsecţie şi deratizare trebuie făcute doar de instituţii şi persoane specializate şi autorizate.

Materiale şi echipamente pentru igienizare

Este lesne de înţeles că realizarea unei curăţenii perfecte nu se poate realiza decât de către lucrătorii conştiincioşi, dar care să folosească materiale şi echipamente tehnice adecvate acestor operaţiuni.

Substanţe folosite: detergenţi, substanţe dezinfectante, săpunuri, substanţe pentru întreţinera pardoselilor, etc.

Obiecte pentru înreţinere: mături-perii, perii, spălătoare, obiecte textile şi din hârtie, obiecte de colectare şi depozitare (făraşe, cutii metalice cu capac şi pedală, etc).

Echipamente tehnice:- aspiratoaere electrice;- maşini de spălat vesela şi paharele;- maşini pentru spălat, cernit şi lusruit pardoseli;

Igiena individual` - cuprinde igiena corporal`, vestimentar`, alimenta\iei ]i odihnei

a) Igiena corporal`. Pielea corpului uman poate s`-]i [ndeplineasc` func\iile numai dac` este curat`. Pielea vine [n contact direct cu majoritatea factorilor componen\i ai mediului exterior: aer, lumin`, radia\ii, substan\e chimice.

35

Page 36: PM Si Igiena

Murd`rirea pielii are loc continuu, prin depuneri de praf, atingeri cu obiecte murdare, transpira\ie. De aceea pe piele se g`sesc [n permanen\` microbi, ea trebuind s` fie cur`\at` par\ial sau general astfel :

- m@inele trebuiesc sp`late la intrarea ]i ie]irea din lucru, diminea\a ]i seara [nainte de mas`

- cur`\enia prin [mb`iere general` trebuie efectuat` cel pu\in o dat` pe s`pt`m@n` sau zilnic [n anumite cazuri

- b) Igiena vestimentar` se refer` la igiena [mbr`c`mintei ]i a [nc`l\`mintei

- Igiena [mbr`c`mintei const` [n confec\ionarea ei din materiale permeabile pentru aer, vapori ]i radia\ii ultraviolete ]i croirea ei astfel [nc@t s` asigure libertatea mi]c`rilor ]i s` p`streze un strat de aer cald [n imediata vecin`tate a pielii

- Igiena [nc`l\`mintei trebuie sa asigure protejarea piciorului de lovituri, aerisirea piciorului care transpir`, libertatea mi]c`rilor necesare mersului ]i men\inerea u]oar` a echilibrului

c) Igiena odihnei const` [n asigurarea :

- ritmicit`\ii [ntre activitate ]i odihn`- ritmicit`\ii odihnei active (activitate extraprofesional`) cu odihna pasiv` (somnul)- coresponden\ei dintre felul muncii ]i cel al odihnei active. Func\ioneaz` « principiul complementarit`\ii » conform c`ruia: la o munc` static` (sedentar`) odihna trebuie s` fie dinamic`; iar la o munc` dinamic` odihna activ` trebuie s` fie static`.

Ex: Repartizarea consumului energetic la un muncitor care lucraz` schimbul I : 6 – 7,30 – perioad` de activitate extraprofesional`7,30 – 15,30 – perioad` de efort profesional15,30 – 22 – perioad` de activitate extraprofesional`22 -6 – perioad` de somn

d) Igiena alimenta\iei

Alimenta\ia reprezint` unul dintre factorii esen\iali de care depinde s`n`tatea omului. Prin alimenta\ie se asigur` producerea continu` de energie necesar` organismului.

Pentru buna func\ionare a organismului este necesar s` fie realizat` rela\ia:

cheltuieli energetice = aport energeticceea ce [nseamn` c` aportul zilnic de alimente trebuie s` acopere [n totalitate cheltuielile energetice ale organismului.

Alimentele se grupeaz` [n opt categorii:

36

Page 37: PM Si Igiena

1) lapte ]i br@nzeturi2) carne ]i preparate din carne3) ou`4) cereale ]i f`inoase5) vegetale6) zah`r ]i produse zaharoase7) gr`simi8) b`uturi ([n primul r@nd apa)

1) Laptele ]i br@nzeturile – reprezint` principala surs` de calciu. Sunt bogate [n proteine, vitamina A ]i toate vitaminele B. Sunt u]or digerabile ]i se recomand` zilnic o cantitate de 400 – 700 ml lapte ]i 40 – 50 g [email protected]) Ou`le – sunt bogate [n proteine, dar s`race [n glucide. Se recomand` zilnic ½ - 1 ou.

3) Carnea ( vit` ]i pe]te) este principala surs` de proteine a organismului. {n plus con\ine Fe, vitamina PP, toate vitaminele B ]i unele s`ruri minerale (fosfor) Nu poate [nlocui laptele, fiind s`rac` [n Ca.

4) Cerealele ]i legumele uscate sunt produse foarte bogate [n glucide ]i de aceea formeaz` cea mai important` surs` de energie din alimenta\ie deoarece acoper` p@n` la 50 % din nevoile energetice. Zilnic, se recomand` 250- 300g p@ine, 50 g produse cerealiere (paste f`inoase, orez) ]i 25 – 30 g leguminoase uscate.

5) Legumele ]i fructele reprezint` principala surs` de vitamina C ]i de caroten (substan\` care [n organism se transform` [n vitamina A) ]i reprezint` o surs` important` pentru toate s`rurile minerale. Se recomand` zilnic 300- 400 g legume ]I 300- 400 g fructe.

6) Gr`simile alimentare ( unt, sm@nt@n`, untdelemn) reprezint` principala surs` de lipide ]i aduc o mare cantitate de energie. Untul con\ine, [n plus, mari cantit`\i de vitamina A, D.

7) Zah`rul ]i produse zaharoase – con\in numai glucide ]i din acest motiv, se recomand` limitarea lor la 50- 80g/ zi.

8) B`uturile – pot fi surse de glucide. Apele minerale pot completa ra\ia alimentar` cu diferite substan\e minerle necesare organismului. Alcoolul are o valoare nutritiv` foarte sc`zut` [n raport cu marile dezavantaje pe care le aduce organismului.

De aici se deduc dou` concluzii:- nici un aliment nu con\ine toate elementele necesare ra\iei alimentare [n propor\iile corespunz`toare.- pentru echilibrarea ra\iei alimentare trebuie ca [n hran` s` fie prezente alimente din toate grupele.

37

Page 38: PM Si Igiena

Alimentele pe care omul le consum` au [n componen\a lor, [n diferite propor\ii, elementele din rela\iile urm`toare :Alimente = trofine (glucide, lipide, proteine) + s`ruri minerale+ vitamine+ ap`

Pentru a acoperirea cheltuielior energetice zilnice este nevoie ca omul s` primeasc` necesarul calorigen prin toate trofinele alimentare ]i anume:15 % din total s` fie adus prin proteine25% din total s` fie adus prin lipide60% din total s` fie adus prin glucide

Prin calcul se stabile]te ra\ia zilnic` de trofine, exprimat` [n g, pentru fiecare dintre cele 3 grupe, folosind urm`toarele rela\ii :nr. Kcal/ zi x 0,15 / 4,1 = g proteinenr. Kcal/ zi x 0,25 / 9,3 = g lipidenr. Kcal/ zi x 0,60/ 4,1 = g glucideRa\ia alimentar` zilnic` va cuprinde :

Ra\ia alimentar` / 24 ore = ra\ia calorigen` + s`ruri minerale+ vitamine

Apa care nu face parte din ra\ia alimentar`, este indispensabil` proceselor vitale, pentru [nlocuirea celor aproximativ 2 500 ml c@t se pierd zilnic. Cea mai mare parte (1500ml) este ob\inut` din lichide, restul provenind din apa existent` [n componen\a diferitelor alimente.

38