Planul sectorial ADER 2020, pe anii 2015-2018 · Bucegi, experiența de îmbunătățire a...

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

Planul sectorial ADER 2020,

pe anii 2015-2018

Proiectul ADER 11.1.1. ”Soluţii tehnologice şi mijloace tehnice de îmbunătăţire

cu inputuri minime a pajiştilor permanente degradate prin măsuri de suprafaţă”

Coordonator Proiect

Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti Braşov

- Director proiect: Dr. ing Blaj Vasile Adrian

Parteneri la proiect

Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti Timişoara

- Responsabil proiect: Prof. dr. Dragomir Neculai

Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti Vaslui

- Responsabil proiect: Dr. ing. Ichim Emil

Titlul proiectului :ADER 11.1.1. "Soluţii tehnologice şi mijloace tehnice de îmbunătăţire

cu inputuri minime a pajiştilor permanente degradate prin măsuri de suprafaţă"

Coordonator/

Parteneri

Valoare

contract

(lei)

Valoare după

acte adiționale

( lei)

Din care pe ani:

2015 2015 2017 2018

ICDP Brașov - CP 610850 610850 125850 161000 162000 162000

SCDP Timișoara - P1 91000 91000 22000 23000 23000 23000

SCDP Vaslui – P2 61000 61000 15000 16000 15000 15000

TOTAL 762850 762850 162850 200000 200000 200000

Fondurile alocate proiectului conform contractului inițial și actelor adiționale anuale

Etape/Activități Termene

I. - Sintetiza cercetărilor privind îmbunătățirea prin masuri de suprafață a pajiștilor degradate;

Identificarea unor zone cu pajiști permanente degradate pretabile a fi îmbunătățite prin măsuri de suprafață.

15.02.

2016

I.1 - Sintetiza cercetărilor privind îmbunătățirea cu inputuri minime a pajiștilor degradate prin masuri de suprafață

I.2 - Stabilirea tipurilor de pajiști degradate situate în condiții zonale cu un grad ridicat de extrapolare

II - Conceperea și amplasarea dispozitivelor experimentale; Stabilirea amestecurilor de graminee și leguminoase perene de pajiști 15.07.

2016II.1 - Conceperea fișelor și amplasarea dispozitivelor experimentale

II.2 - Stabilirea amestecurilor de graminee și leguminoase perene de pajiști în funcție de condițiile pedoclimatice zonale și diferitele moduri

de folosire

III - Determinarea şi analiza rezultatelor din dispozitivele experimentale înfiinţate în anul 2016 01.11.

2016III.1 - Evaluarea producției și calității furajelor din dispozitivele experimentale

IV - Analiza cauzelor degradării pajiștilor și mijloace tehnice pentru efectuarea mecanizată a verigilor tehnologice 15.07.

2017IV.1 - Analiza cauzelor degradării pajiștilor și a condițiilor pedoclimatice; Identificarea factorilor limitativi

IV.2 - Îmbunătățire unor mijloace tehnice pentru efectuarea mecanizată a verigilor tehnologice

V - Încercări ale mijloacelor tehnice realizate și continuare observații privind evaluarea producției și calității furajelor din dispozitivele

experimentale

31.10.

2017

V.1 - Încercări de exploatare ale rindelei de pajiști îmbunătățită

V.2 - Evaluarea producției și calității furajelor din dispozitivele experimentale

VI - Verificarea tehnologiilor zonale de îmbunătățire prin măsuri de suprafață a pajiștilor degradate 15.07.

2018VI.1 - Înfiinţarea unor loturi demonstrative în diferite condiţii staţionale şi grade de degradare

VII - Promovarea tehnologiilor zonale prin diferite metode de diseminare (broşuri, pliante cu noile soluţii tehnologice și mijloace tehnice;

demonstrarea utilităţii tehnologiilor)

31.10.

2018

VII.1 - Definitivarea şi organizarea bazei de date experimentale după trei cicluri de vegetaţie în vederea stabilirii soluțiilor tehnologice de

îmbunătățire a pajiștilor prin măsuri de suprafață

VII.2 - Diseminarea şi valorificarea rezultatelor

Extras din

PLAN DE REALIZARE AL PROIECTULUI

Obiectivul proiectului: Elaborarea unor soluţii tehnologice de îmbunătăţire, întreţinere şi folosire a

pajiştilor situate în diferite regiuni fizico-geografice (câmpie, deal, munte) în contextul relaţiei climă -

sol – plantă – animal - produs animalier - conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului înconjurător.

Obiectivul etapei I: Realizare baza de date privind îmbunătățirea pajiștilor degradate prin masuri de suprafață;

Prezentare rezultate din literatura privind identificarea tipurilor de pajiști degradate, specifice zonelor studiate (Munte,

Deal Câmpie).

Obiectivul etapei II: Stabilirea fişelor experimentale și amplasare experiențe pentru zonele luate în studiu; Stabilirea,

în funcție de condițiile pedoclimatice zonale și diferite moduri de folosire, a amestecurilor de semințe de plante furajere

perene de pajişti folosite pentru îmbogăţirea compoziției floristice prin supraînsămânțare.

Obiectivul etapei III: Evaluarea impactului diferitelor variante tehnologice de îmbunătățire prin masuri de suprafața

pe pajiștile din zonele luate în studiu.

Obiectivul etapei IV: Prezentare rezultate privind identificarea factorilor limitativi zonali ai producției și calității

furajelor de pe pajiști; Realizare proiect și model experimental de rindea de pajiști.

Obiectivul etapei V: Stabilirea indicilor de exploatare pentru rindeaua de pajiști; Evaluarea impactului diferitelor

variante tehnologice de îmbunătățire prin masuri de suprafața pe pajiștile din zonele luate în studiu.

Obiectivul etapei VI: Prezentarea loturilor demonstrative, realizate in cadrul proiectului in diferite condiţii staţionale,

care cuprind metode de îmbunătăţire prin măsuri de suprafaţă a pajiştilor degradate.

Obiectivul etapei VII: Completare rezultate de cercetare cu date privind evoluția și calitatea furajelor din câmpurile

experimentale; Realizarea de materiale de diseminare – Broșuri, pliante.

În etapa VI sunt prezentate, variante de îmbunătățire a pajiștilor de gradate prin diferite masuri de

suprafață și unele rezultate obținute în anul 2018 în cadrul a 5 loturi demonstrative, dintre care 3

realizate în zona montană și câte unul în zona de dealuri și respectiv câmpie.

În etapa VII (Activitate VII.1) – se completează datele obținute în cadrul proiectului cu rezultate la

experiențe de lungă durată privind combaterea speciei nevaloroase Nardus stricta și folosirea cu

vaci de lapte a pajiștilor din etajul subalpin, amplasate la Baza de Cercetări Pajiști Montane Blana

Bucegi, experiența de îmbunătățire a pajiștilor de gradate din zona de deal de la Moara Greci

județul Vaslui și cea de introducere în cultură a cicorii asociată, cu specii de leguminoase și

graminee de pajiști, în condițiile fertilizării cu azot în condițiile specifice din Câmpia Banatului.

În finalul proiectului (Activitate VII.2.) s-au editat și publicat un număr de 3 broșuri ce cuprind

principalele masuri tehnologice zonale de îmbunătățire a pajiștilor degradate prin măsuri minime.

Două dintre aceste publicații au fost înregistrate și cu număr ISBN, respectiv:

ÎMBUNĂTĂȚIREA PRIN MĂSURI DE SUPRAFAȚĂ CU INPUTURI MINIME A

PAJIȘTILOR DEGRADATE, Autori - Blaj Vasile Adrian, Dragomir Neculai, Mocanu Vasile,

Marușca Teodor, Ene Tudor Adrian, Ichim Emil, Editura Capolavoro, 2018, (273 exemplare);

PAJIȘTILE DE CÂMPIE (Cauzele degradării vegetației și măsuri tehnologice de

îmbunătățire), Autori - Dragomir Neculai, Vasile Adrian Blaj, Teodor Marușca, Vasile Mocanu,

Marinel Horablaga, Dorin Rechițean, Marcela Dragoș, Monica Tod, Tudor Ene - Editura Artpress,

2018 (150 exemplare).

Cea de a treia broșură este intitulată ”Soluții tehnologice și mijloace tehnice de îmbunătățire cu

inputuri minime a pajiștilor permanente degradate prin masuri de suprafață din zona de deal”

și a fost multiplicată de o unitate specializată din orașul Vaslui.

Zona de vegetație Altitudinea (m)

Suprafața totală

Suprafața

afectată de

factori limitativi

Suprafața

rămasă pentru

folosire

Producția

estimată de

masă verde

milioane

ha %

mii

ha %

milioane

ha %

mii

tone %

Pajiști de câmpie și

podișuri joase 0-200-350 0,63 13 63 10 0,57 14 2850 13

Pajiști de dealuri și

podișuri înalte 200-600-800 1,44 30 144 10 1,30 31 9100 42

Pajiști de munte 800-1600-1800 2,16 45 320 15 1,84 43 7360 34

Pajiști alpine >1800 0,10 2 20 15 0,08 2 240 1

Pajiști interzonale și

zonale (lunci,

halofile, psamofile)

x 0,48 10 48 10 0,43 10 2150 10

Total (media) x 4,81 100 595 12 4,22 100 21700 100

Repartizarea zonală a suprafețelor de pajiști permanente din România, suprafața afectată de factori

limitativi și producția de masă verde (Dragomir N., 2018)

REZULTATE

A – Documentare bibliografică

Plante indicatoare pentru aprecierea stadiului de degradare al unei pajişti (după CREMER et. al., 2012)

Principalele părţi componente ale rindelei-greder pentru pajiști sunt:

• cadru asamblat (1);

• lame nivelatoare stânga (2);

• lamă nivelatoare dreapta (3);

• lamă nivelatoare posterioară (4);

• baterie cu discuri frontală (5);

• baterie cu discuri laterală stânga (6);

• baterie cu discuri laterală dreapta (7);

• mecanism de ridicare-coborâre lamă

nivelatoare posterioară (8);

• instalație hidraulică (9);

• tren de rulare (10);

• proțap pentru tractare (11).

B - Mijloace tehnice pentru efectuarea mecanizată a verigilor tehnologice

- sursa energetică - tractoare pe roți sau pe șenile cu puteri de 59-81 kW (80-110 CP)

- tipul mașinii- tractată in timpul lucrului;-semipurtată în timpul deplasării

- dimensiuni de gabarit:- lungime- lățime- înălțime

7000 mm2110 mm1150 mm

- numărul de discuri: -12 la bateria frontală;- 4 la fiecare baterie laterală

- tipul discurilor: - discuri crestate (crenelate) la bateria frontală;- discuri lise la bateriile laterale

- diametrul discurilor: 460 mm

- distanța între discuri: 180 mm

- lățimea de lucru 2,0 m

- masa mașinii 1500 kg

Caracteristicile tehnice constructive ale rindelei- greder RGP- 2,0

Încercările de exploatare ale modelului experimental s-au făcut în agregat cu un

tractor pe roți, de tip 4x4, de 100 CP (New Holland TL100), pe două sole de teren cu

mușuroaie anuale și multianuale înierbate, cu diferite grade de acoperire situate în

apropiere de sediul Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Pajiști Brașov.

Principalii indici de exploatare pentru Rindea-greder de pajiști, RGP – 2,0 sunt următorii:

> Viteza reală de lucru - 2,0 m/s sau 7,2 km/h,

> Lățimea reală de lucru - 1,95 m,

> Consum orar de combustibil 10,0-12,0 l,

> Capacitatea de lucru efectivă 1,2-1,3 ha/h.

Amplasarea experienţei

(la BCPM Blana Bucegi)

C.1. ”Ameliorarea pajiștilor degradate de Nardus stricta din etajul subalpin

prin târlire, fertilizare cu fosfor și supraînsămânțare”

Variantele experienței

Experienţa este trifactorială

aşezată în parcele subdivizate şi trei repetiţii.

Cei trei factori sunt:

Factor A: târlire 1 vacă /6 m2

a1 – 2 nopţi*

a2 – 4 nopţi* în anul 2008

a3 – 6 nopţi*

* + 4 nopți în anul 2012

Factor B: erbicidare

b1 – fără erbicidare

b2 – glifosat 5 l/ha

Factor C: fertilizare

c1 – fără fertilizare

c2 – 100 kg/ha P2O5

-Phleum pratense TIROM 19,6%

-Festuca pratensis TRANSILVAN 27,6%

-Lolium perenne MARTA 11,8%

-Festuca rubra MUSICA 7,8%-Lolium multiflorium TIRNA 7,8%

-Poa pratensis COMPACT 3,9%

-Trifolium pratense PAVO 7,8%

-Lotus corniculatus LEO 7,8%

-Trifolium repens RIESLING 3,9%

-Phalaris arundinacea 2,0%

Fond comun Supraînsămânţare 50kg/ha cu amestec format din:

C – Rezultate din câmpuri experimentale și loturi demonstrative

Influența factorului A – TÂRLIRE

Influența factorului B – ERBICIDARE

Influenţa factorilor de îmbunătăţire asupra producţiei de substanţă uscată Blana Bucegi 2014 -2016

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

a1a2

a3

1.77 mt

2.15 **

2.57 ***

SU t

/ha

DL 5% = 0,15; DL 1% = 0,25; DL 0,1% = 0,47 t/ha

2

2.1

2.2

2.3

b1

b2

2.08 mt

2.25 *

SU t

/ha

DL 5% = 0,14; DL 1% = 0,21; DL 0,1% = 0,35 t/ha

Interacţiunea Factorilor B x CDL 5% = 0,19; DL 1% = 0,26; DL 0,1% = 0,36 t/ha

Fertilizare

organică

Conținut de proteină Diferentasemnificația

g/100 g % g/100 g

Târlire - 2 nopti 8.63 100 mt

Târlire - 4 nopti 9.18 106 0.55 *

Târlire - 6 nopti 8.68 101 0.05

8.2

8.4

8.6

8.8

9.0

9.2

a1

a2

a3

8.63 mt

9.18 *

8.68

pro

tein

a

g/1

00

g S

U

DL 5% = 0,44; DL 1% = 0,73; DL 0,1% = 1,37

49

49

50

50

51

51

52

52

a1

a2

a3

49.70 mt

51.52 *

51.07 *

DSU

Fertilizare

organică

DSU Diferentasemnificația

indc % t/ha

Târlire - 2 nopti 49.70 100 mt

Târlire - 4 nopti 51.52 104 1.82 *

Târlire - 6 nopti 51.07 103 1.37 *

DL 5% = 1,24; DL 1% = 2,06; DL 0,1% = 3,86

Influenţa factorilor de îmbunătăţire asupra calității furajului

Blana Bucegi 2014 -2016

Conținut de proteină brută Digestibilitatea substanței uscate

Experienţa este bifactorială aşezată în

parcele subdivizate şi trei repetiţii.

Factori experimentali

Factor A – erbicidare

a1 – fără erbicid

a2 – Glifosat 5l/ha

Factor B – amendare

b1 – fără amendament

b2 – amendat 4 t CaO/ha

Fond comun

- Târlit 4 nopţi o vacă /6 m2 la înființare

experienţei (2008) şi repetare în anul 2013

- Fertilizare P2O5 cu 100 kg/ha

Supraînsămânţare cu un amestec de graminee

și leguminoase perene, 50 kg/ha,

C.2. ” Efectul erbicidării și amendării ca măsuri de îmbunătățire a pășunilor subalpine

dominate de Nardus stricta”

Amplasarea experienţei

(la BCPM Blana Bucegi)

0.00

1.00

2.00

3.00

a1a2

2.25 mt 2.71 *

SU t

/ha

Influența factorilor de îmbunătățire asupra producției de substanță uscată Blana Bucegi 2010 - 2017

Erbicidare Producția de SU Diferența

semnificațiat/ha % t/ha

Fara erbicidare 2,25 100 mt

Glifosat 5L/ha 2,71 120 0,46 *

DL 5% = 0,35; DL 1% = 0,81; DL 0,1% = 1,83 t/ha

Influența factorului erbicidare asupra producției de

substanță uscată, Blana Bucegi, 2010-2013

b1b2

2,00 mt2,13 *

SU t

/ha

Amendare calcicăProducția de SU Diferenta

semnificațiat/ha % t/ha

Fără amendament 2,00 100 mt

Amendat 4 t CaO/ha 2,13 107 0,13 *

DL 5% = 0,11; DL 1% = 0,65; DL 0,1% = 1,21 t/ha

Influența factorului amendare calcică asupra producției de

substanță uscată, Blana Bucegi, 2014-2017

Specificare Variante tehnologice indiceDiferența

Semnific.Diferențe limită

DL% Valoric

Conținut de proteină

%PB

b1- Fără amendament 8,46 100 martor DL 5% = 0,75

DL 1% = 1,24

DL 0,1% = 2,31b2- Amendat 4 t CaO/ha 10,21 121 1,75 **

Conținut de fibre

% fibră brută


DL 1% = 0,93

DL 0,1% = 1,74b2- Amendat 4 t CaO/ha 36,2 97 - 1,0 oo

Digestibilitate

substanță uscată

DSU


DL 1% = 3,04

DL 0,1% = 5,69b2- Amendat 4 t CaO/ha 54,26 105 2,66 *

Digestibilitate

materie organica

DMO


DL 1% = 3,12

DL 0,1%= 5,83b2- Amendat 4 t CaO/ha 51,18 106 3,0 *

Influența amendări calcice asupra principalilor indicatori de calitate la

probele de furaj de pe pajiștile subalpine, Blana Bucegi, 2011-2017

* = diferență semnificativă pozitivă; **= diferență distinct semnificativă pozitivă; oo = diferență distinct semnificativă negativă

Suprafața pe care este amplasat lotul demonstrativ este

de 2430 m2 (54 m x 45 m) iar combinarea factorilor de

îmbunătățire este:

Factor 1 – combatere vegetație nevaloroasă

(prelucrare cu mulcherul), cu graduările:

1.1 – fară mulcire – martor

1.2 – cu mulcire + supraînsămânșare

Factor 2 – Fertilizare si amendare calcica, cu

graduările:

2.1 – fără fertilizare

2.2 – târlire 1 vacă /5 mp timp de 5 nopti

2.3 – târlire 1 vacă /5 mp timp de 5 nopti +

amendare cu 5 t/ha CaO

2.4 – fertilizare cu N100P50K50 + amendare cu 5

t/ha CaO.

Aspecte din timpul execuției lucrărilor de îndepărtare a mușuroielor

de origine vegetală (marghile), Blana Bucegi, (foto 27.06. 2016)

Aspecte privind instalarea speciilor valoroase după acțiunea

de supraînsămânțare, Blana Bucegi, (foto 14.06.2017)

C.3. ”Îmbunătățirea pajiştilor subalpine de Nardus stricta

invadate de mușuroaielor de origine vegetală (marghile)”

Specia ICVariante de îmbunătățire

1.1 Mt. 1.2 1.3 1.4 2.1 2.2 2.3 2.4

Acoperire cu vegetaţie (%) 100 100 100 100 75 100 100 100

Graminee total (PC): 80 60 57 63 50 60 50 57

Nardus stricta 0 40 12 10 20 25 5 - 10

Festuca nigrescens 3 + 4 6 5 1 8 3 12

Festuca ovina 1 8 4 3 3 - 1 2

Agrostis rupestris 1 12 5 3 5 5 2 + 5

Agrostis capillaris 3 - 5 5 8 5 3 1 7

Phleum alpinum 2 + 7 4 9 6 2 3 7

Poa media 1 17 7 5 4 - 3 3 4

Poa pratensis 4 - 5 2 - - 8 3 1

Poa annua 3 - 5 3 3 - 5 + +

Anthoxanthum odoratum 1 + + + 2 3 + - -

Deschampsia caespitosa 0 - - - - + 1 +

Deschampsia flexuosa 0 + 3 1 4 5 + - +

Dactilis glomerata (sem.) 5 - - - - - 1 +

Fectuca pratensis (sem.) 5 - + - - 2 6 1

Phleum pratense (sem.) 5 3 15 - - 20 25 8

Lolium perenne (sem.) 5 - - - - 2 3 +

Leguminoase total 8 20 33 12 10 30 40 18

Trifolium repens 4 8 20 30 12 10 30 35 18

Trifolium pratense 4 - - 1 - - + 3 -

Lotus corniculatus 4 - + 2 + - + 2 +

Alte familii total 12 20 10 25 15 10 10 25

Potentilla ternata 0 4 2 1 2 2 2 1 3

Ligusticum mutellina 3 7 3 2 3 6 + + 4

Ranunculus montanus 0 + 3 2 2 2 1 2 1

Polygonum bistorta 1 - 5 3 9 1 2 1 12

Hieracium aurantiacum 0 + 1 + 2 + + + 1

Viola declinata 0 + 2 + 3 1 + 1 1

Taraxacum officinale 2 - 1 1 - - 1 1 -

Alchillea millefolium 2 - 1 1 - - 2 1 -

Geum montanum 0 + 1 + 2 1 - + 1

Alchemilla vulgaris 2 + + + 2 1 1 1 1

Campanula Sp. 0 1 + + 1 1 2 1

Rumex. Sp. 0 - + + - - + + -

Cerastium. Sp. 0 + + + + + + + +

Compoziţia floristică la pajiștile îmbunătățite prin mijloace de suprafață (mulcit, fertilizare, amendare calcică), Blana – Bucegi, 2018

Legenda: PC= participare în covorul

ierbos (%)

IC= indice de calitate furajeră

Observaţii:

Indice de calitate furajeră (IC) se notează

cu valori de la 0 la 5 după cum urmează:

5 = excelentă; 4 = foarte bună; 3 = bună;

2 = mijlocie ; 1 = slabă ; 0 = fără valoare

Valoarea pastorală (VP) se calculează

după formula:

VP = ΣPC (%) x IC / 5

Aprecierea valorii pastorale se face

pe următorul mod:

0-5 - pajişte degradată; 15-25 - slabă;

25-50 - mijlocie; 50-75 - bună,

75-100 - foarte bună

Foto 2.1.4 Aspect privind vegetația pajiștii înainte de aplicarea masurilor de îmbunătățire,

Blana Bucegi, 03.06.2016

Foto 2.1.5 Aspect privind vegetația pajiștii după de aplicarea masurilor de îmbunătățire,

Blana Bucegi, 12.07.2018

Lotul demonstrativ are o suprafață de 2520 m2 și cuprinde

variante de combatere a vegetației lemnoase nevaloroase prin

prelucrare cu mulcherul completate cu modul de fertilizare.

Amplasarea s-a făcut după metoda blocurilor subdivizate în trei

repetiții după următoarea repartizare:

Factorul 1 – combatere vegetație nevaloroasă

(prelucrare cu mucherul), cu graduările:

1.1 – fără mulcire – martor

1.2 – cu mulcire

Factorul 2 - Fertilizare , cu graduările:

2.1 – fără fertilizare

2.2 – fertilizare cu N100P50K50

2.3 – fertilizare organic cu

gunoi de grajd 20t/ha

Aspect vegetație înainte de aplicare masuri de îmbunătățire,

Podul Sohodolului, Râșnov, (foto 25.04.2017)

C.4. Lot demonstrativ privind combaterea vegetației lemnoase nevaloroase,

Râșnov – Podul Sohodolului

Specii ICVariante de îmbunătățire

1.1 mt 1.2 1.3 2.1 2.2 2.3

Graminee 67 70 57 72 68 68

Leguminnoase + 4 14 5 12 16

Trifolium repens 4 + 2 10 4 8 11

Trifolium pratense 4 + 1 2 1 3 2

Lotus corniculatus 4 - 1 1 + 1 2

Vicia sp. 3 + + 1 + - 1

Alte familii 20 14 17 23 20 16

Juncus tenuis 0 15 7 6 10 8 6

Achillea millefolium 2 + 1 2 1 3 2

Ranunculus repens 0 1 3 2 1 1 +

Daucus carota 2 + 1 1 1 1 1

Galium cruciata 0 2 + 1 1 1 1

Prunella vulgatris 0 + + 1 1 1 +

Leontodon autumnale 1 1 1 1 3 1 3

Cirsium vulgare 0 + - + + + -

Carduus acanthoides 0 - + - - + +

Mentha piperita 0 + + + 2 + +

Hypericum

maculatum

0 1 + ++ + -

Taraxacum officinale 2 - - 1 + 1 2

Bellis perennis 1 + + + + + +

Plantago lanceolata 2 + 1 1 2 1 1

Juncus buffonius 0 + + 1 + 1 +

Rumex acetosella 0 + + + 1 1 +

Arbuști 13 12 12 - - -

Crataegus monogyna 13 10 11 - - -

Rosa canina + 2 1 - - -

VALOAREA

PASTORALĂ 28 43 4639 47 56

% față de martor 100 154 164 139 168 200

Compoziția floristică a pajiștilor din Lotul demonstrativ privind combaterea

vegetației nevaloroase lemnoase, Râșnov –Podul Sohodolului, 2018

Fără

fertilizare

Fertilizare

organică

(2017)

Fără

mulcerit

Mulcerit

(2017)

Detaliu privind influența tehnologiilor de combatre a vegetației nevaloroase lemnoase

prim masuri de suprafață, Podul Sohodolului – Râșnov, 2018

C.5. ”Folosirea cu vaci de lapte a pășunilor subalpine ameliorate de la Blana – Bucegi”

Variantele experienței:

1. Parcela (lotul) Ac: Pășune naturală (nardet) fertilizată cu îngrășăminte chimice după

cum urmează:

- 200 kg /ha N + 100 kg /ha P2O5 +100 kg/ha K2O în anul 2000




- 100 kg /ha N în anul 2011





2. Parcela (lotul) B: Pășune naturală (nardet) fertilizată chimic în perioada 1996-1998

cu 150 kg /ha N + 75 kg /ha P2O5 +75 kg/ha K2O, apoi târlită cu vaci de lapte in anii

2004, 2010 și 2016.

3. Parcela (lotul) C: Pășune naturală (nardet), amendată la 2/3 din Ah în 1995, fertilizată

chimic în perioada 1996-1998 cu 150 kg /ha N + 75 kg /ha P2O5 +75 kg/ha K2O, apoi

târlită in anii 2003, 2009 și 2015

Înainte sau imediat după târlire cu vacile au fost aplicate îngrășăminte chimice –

superfosfat, în doză de 100 kg/ha P2O5.

4. Parcela (lotul) T: pășune naturală (nardet) utilizată rațional timp de 30 ani amplasata in

interiorul câmpului experimental de la Baza de cercetări Pajiști Montane Blana Bucegi

Într-o concepție modernă rezultatele metodelor de îmbunătățirea pajiștilor se exprimă tot mai frecvent prin

producțiile obținute de la animalele întreținute pe aceste suprafețe. În acest sens, la Baza de Cercetări Pajiști

Montane (BCPM) Blana – Bucegi se execută cercetări prin care să se exprime în producția de lapte eficacitatea

variantelor de îmbunătățire a pajiștilor degradate de Nardus stricta, cele mai răspândite în etajul jneapănului din

Carpații României.

Efectul tratamentelor de îmbunătățire aplicate asupra producției medii de

substanță uscată, la experiența vaci cu lapte, Blana Bucegi 2016 - 2018

Varianta Producția medie de SU Diferența

t/ha

Semnificația

t/ha %

Ac 3,60 170 1,48 **

B 3,52 166 1,40 *

C 3,07 145 0,95 *

T 2,12 100 mt

DL 5% = 0,82 t/ha DL 1% = 1,11 DL 0,1% = 1,47

Producția medie zilnică și pe sezon de pășunat

de lapte de vacă, Blana – Bucegi, 2016-2018

SpecificareAni de producție

Medie2016 2017 2018

Durata sezonului de pășunat (zile) 107 92 92 97

Pro

d m

edie

de

lap

te (

l)

Grupa Ac(4 UVM/ha)

zilnic 9,80 11,15 11,10 10,68

pe sezon 4194 4102 4084 4127

Grupa B(4 UVM/ha)

zilnic târlire

11,19 10,00 10,60

pe sezon 4118 3680 3899

Grupa C(4 UVM/ha)

zilnic 11,39 12,22 11,26 11,62

pe sezon 4875 4496 4145 4505

Grupa T(1,5 UVM/ha)

zilnic 8,60 10,55 10,56 9,90

pe sezon 1381 1456 1457 1431

Total zilnic 10,28 11,28 11,58 11,05

pe sezon 3483 3501 3597 3527

Influența factorilor de îmbunătățire a pajiștilor subalpine asupra conținutului de grăsime și proteină din laptele de vacă, Blana Bucegi. 2016 -2018

Varianta Conținut de Grăsime Diferența

Semnif.g/100 g % g/100 g

T 3,45 100 martor

C 3,67 106 0,22 **

B 3,47 101 0,02

Ac 3,68 107 0,23 **

DL 5% = 0,20; DL 1% = 0,26; DL 0,1% = 0,33

Varianta Conținut de Proteină Diferența

Semnif.g/100 g % g/100 g

T 3,31 100 martor

C 3,39 102 0,08 **

B 3,39 102 0,08 **

Ac 3,37 102 0,06 *

DL 5% = 0,05; DL 1% = 0,06; DL 0,1% = 0,08

D - Broșuri și pliante publicate

În cadrul proiectului s-au editat și publicat un număr de 3 broșuri ce cuprind principalele masuri tehnologice zonale de

îmbunătățire a pajiștilor degradate prin măsuri minime.

Două dintre aceste publicații au fost înregistrate și cu număr ISBN, respectiv:

ÎMBUNĂTĂȚIREA PRIN MĂSURI DE SUPRAFAȚĂ CU INPUTURI MINIME A PAJIȘTILOR DEGRADATE, Autori

- Blaj Vasile Adrian, Dragomir Neculai, Mocanu Vasile, Marușca Teodor, Ene Tudor Adrian, Ichim Emil, Editura Capolavoro, 2018,

(273 exemplare);

PAJIȘTILE DE CÂMPIE (Cauzele degradării vegetației și măsuri tehnologice de îmbunătățire), Autori - Dragomir Neculai,

Vasile Adrian Blaj, Teodor Marușca, Vasile Mocanu, Marinel Horablaga, Dorin Rechițean, Marcela Dragoș, Monica Tod, Tudor Ene -

Editura Artpress, 2018 (150 exemplare).

Cea de a treia broșură este intitulată ”Soluții tehnologice și mijloace tehnice de îmbunătățire cu inputuri minime a pajiștilor

permanente degradate prin masuri de suprafață din zona de deal” și a fost multiplicată de o unitate specializată din orașul Vaslui.

Pliant de prezentare și promovare

a rindelei – greder de pajiști

COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE ÎN ȚARĂ

CONTRIBUTIONS TO IMPROVE BY PADDOCKING WITH CATTLE OF SUBALPINE GRASSLAND FROM BUCEGI MOUNTAIN

Sesiunea Științifică de Toamnă (22-24 septembrie, 2016) a Academiei Oamenilor de Știință din România, Durău-Neamț

V. A. Blaj (comunicare), T. Marușca, Andreea C. Andreoiu, Marcela M. Dragos, P. M. Zevedei,

LONGEVITY OF RESEEDED GRASS SPECIES USED FOR RESTORING THE DEGRADED SUBALPINE MEADOWS

Sesiunea Științifică de Toamnă (22-24 septembrie 2016) a Academiei Oamenilor de Știință din România, Durău-Neamț

T. Marușca, V. A. Blaj (comunicare), V. Mocanu

CONTRIBUȚII PRIVIND STABILIREA UNOR INDICI DE PRODUCTIVITATE PENTRU LAPTELE DE VACĂ PRODUS PE PĂȘUNILE

MONTANE DIN CARPAȚI

Conferința Națională Științifică a Academiei Oamenilor de Știință din România, Cercetarea științifică în serviciul dezvoltării durabile, 20-22 septembrie,

2018, Târgoviște,

T. Marușca (comunicare), V. A. Blaj, V. Mocanu

COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE ÎN STRĂINĂTATE

THE LONG-TERM EFFECT ON COW’S MILK QUALITY OF METHODS FOR IMPROVING THE SUBALPINE GRASSLANDS

19th Symposium of the European Grassland Federation, ” Grassland resources for extensive farming systems in marginal lands: major drivers and future

scenarios” Alghero, Italy 7-10 May 2017

Blaj, V. A. (comunicare), Marusca, T., Andreoiu, A. C., Mocanu, V.

LONG TERM INFLUENCE OF BOTANICAL COMPOSITION OF ALPINE PASTURES ON COW MILK PRODUCTION

27th General Meeting of the European Grassland Federation, EGF, Cork, Ireland,17-21 iunie,2018

T. Marușca, V. A. Blaj (comunicare), V. Mocanu, Andreea Andreoiu, P.M. Zevedei

TEMPORARY GRASSLAND – AN OPTIMAL ALTERNATIVE IN CROP ROTATION

27th General Meeting of the European Grassland Federation, EGF, Cork, Ireland,17-21 iunie,2018

V. Mocanu (comunicare), T.A. Ene, T. Marușca, V. A. Blaj, Andreea Andreoiu, Victoria Mocanu

E – Comunicări științifice și lucrări publicate

LUCRĂRI PUBLICATE ÎN ȚARĂ

CONTRIBUTIONS TO IMPROVE BY PADDOCKING WITH CATTLE OF SUBALPINE GRASSLAND FROM BUCEGI MOUNTAIN

Editura Academiei Oamenilor de Știință din România, București, 2016, (Volume 5, Number 2), PRINT ISSN 2069 – 1149, ONLINE ISSN 2344 – 2085

V. A. Blaj, T. Marușca, Andreea C. Andreoiu, Marcela M. Dragos, P. M. Zevedei

LONGEVITY OF RESEEDED GRASS SPECIES USED FOR RESTORING THE DEGRADED SUBALPINE MEADOWS

Editura academiei oamenilor de știință din România, București, 2016, (Volume 5, Number 2), PRINT ISSN 2069 – 1149, ONLINE ISSN 2344 – 2085

T. Marușca, V. A. Blaj, V. Mocanu

LUCRĂRI PUBLICATE ÎN STRĂINĂTATE

AN EFFICIENT SYSTEM OF ORGANIC FARMING ON MOUNTAIN GRASSLANDS FROM CARPATHIAN

Journal of Mountain Agriculture on the Balkans, vol. 19, 3, (42-52), TROYAN, BULGARIA, 2016, ISSN 1311-0489

T. Marușca, V. A. Blaj, V. Mocanu, T.A. Ene, Andreea Andreoiu, Marcela Dragoș, P. M. Zevedei

THE LONG-TERM EFFECT ON COW’S MILK QUALITY OF METHODS FOR IMPROVING THE SUBALPINE GRASSLANDS

Proceedings of the 19 th Symposium of the European Grassland Federation, Volume 22 Grassland Science in Europe, Pag. 109-111, 7-10 May, Alghero,

Sardinia, Italy, 2017, ISBN 978-88-901771-9-4,

V.A. Blaj, T. Marușca, Andreea Andreoiu, V. Mocanu

LONG TERM INFLUENCE OF BOTANICAL COMPOSITION OF ALPINE PASTURES ON COW MILK PRODUCTION

Proceedings of the 27th General Meeting of the European Grassland Federation, EGF, Volume 23, Pp. 283-285, Cork, Ireland, 17-21 iunie, Book of

abstracts, Vol. 12 issue 1, 2018, ISBN 978-1-84170-643-6

T. Marușca, V. A. Blaj, V. Mocanu, Andreea Andreoiu, P.M. Zevedei

TEMPORARY GRASSLAND – AN OPTIMAL ALTERNATIVE IN CROP ROTATION

Proceedings of the 27th General Meeting of the European Grassland Federation, EGF, Volume 23, Pp. 996-998, Cork, Ireland,17-21 iunie, Book of

abstracts Vol. 12 issue 1, 2018, ISBN 978-1-84170-643-6

V. Mocanu, T.A. Ene, T. Marușca, V. A. Blaj, Andreea Andreoiu, Victoria Mocanu

Planul sectorial ADER 2020, pe anii 2015-2018 · Bucegi, experiența de îmbunătățire a...

Documents

Transcript of Planul sectorial ADER 2020, pe anii 2015-2018 · Bucegi, experiența de îmbunătățire a...