Planul managerial al I.S.J. Gorj pentru anul școlar 2013-2014

Natura ne aseamănă. Educaţia ne deosebeşte.

Confucius

PLAN MANAGERIAL

al I.S.J. Gorj

Anul şcolar 2013 – 2014

Judeţul Gorj este unul dintre cele 41 de judeţe ale României cu

reşedinţa în municipiul Târgu Jiu.

Gorjul are o populaţie de

387.308 de locuitori şi suprafaţa

de 5.602 km². Cuprinde nouă

oraşe (incluzând două municipii)

şi 61 de comune. Face parte din

regiunea istorică Oltenia.

Relieful este variat şi

împărţit în trei trepte distincte - în

N şi NV sunt Munţii Parâng,

Vâlcan şi Godeanu, cu altitudini ce depăşesc frecvent 2.000 m (altitudine

maximă: 2.519 , vârful Parângu Mare) şi cu urme ale glaciaţiei cuaternare

(circuri, custuri, lacuri glaciare, morene).

În partea centrală se desfăşoară zona subcarpatică, constituită din

mai multe aliniamente de dealuri (mai importante sunt: Săcelu, Mogoş,

Stroieşti, Bran) şi depresiuni (Polovragi, Novaci, Târgu Jiu-Câmpu Mare

ş.a.), iar în S, se află o porţiune a Piemontului Getic.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ele_Rom%C3%A2niei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niei

http://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Jiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Oltenia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Circ_glaciar

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lac_glaciar

http://ro.wikipedia.org/wiki/Moren%C4%83

Planul managerial are la bază următoarele documente strategice şi acte normative:

Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011;

Legea nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei;

Legea 35/2006 privind creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ;

Ordinul nr. 3818/2013 privind structura anului şcolar 2013 - 2014;

Ordinul nr. 5530/2011, privind aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare

a Inspectoratelor Şcolare.

Ordinul nr. 5547/2011, privind aprobarea Regulamentului de inspecţie a unităţilor de

învăţământ preuniversitar);

Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.389/22.08.2006 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea

Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la

entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial (M.O. nr.

771/12.09.2006);

Legea nr. 672/19.12.2002 privind auditul public intern (M.O. nr. 953/24.12.2002), cu

modificările şi completările ulterioare.

Metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar,

anexă la ordinul ministrului nr. 5720/2009;

Legea nr. 544/12.10.2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;

O.G. nr.27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată şi

modificată prin Legea nr. 233/2002

H.G. nr.1723/2004 pentru aprobarea Programului de măsuri în activitatea de relaţii cu publicul, modificată şi completată prin HG nr.1487/2005

Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată

H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare

Metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar;

LEGE nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei;

OMEdCI nr. 4595/22.07. 2009 privind aprobarea criteriilor de performanţă pentru evaluarea cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar;

OMEdCI nr. 5 132/10. 09. 2009 cu privire la activitatea dirigintelui;

Ordin 5484 din 29.09.2011 privind recunoasterea competentelor profesionale dobandite formal, nonformal;

Ordin 5485 din 29.09.2011 pentru aprobarea Metodologiei - constituirea corpului

profesorilor mentori;

Ordin 5486 din 29.09.2011 criteriilor privind acordarea gradaţiei de merit;

Ordin 5487 din 29.09.2011 Recunoasterea in invatamantul terţiar nonuniversitar a

studiilor obţinute;

Ordin 5488 din 29.09.2011 Regulament - cadru pentru organizarea şi funcţionarea consorţiilor şcolare;

Hotărârea Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului

Educaţiei Naţionale, cu modificările și completările ulterioare;

Programul de Educaţie şi Formare pe parcursul întregii vieţi, 2007-2013: Comenius,

Erasmus, Leonardo da Vinci, Gruntvig, Jean Monnet- Parlamentul European şi

Consiliul Uniunii Europene, 14 iulie 2004; Ministerul Educaţiei Cercetării şi

Tineretului; Organismul intermediar POSDRU – Instrumente Structurale ale Politicii

de Coeziune Economică şi Socială a Uniunii Europene;

Proiectul „Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin activităţi de mentorat”

(POSDRU) 2007-2013, finanţat de FSE;

Raportul Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj privind starea învăţământului în judeţul

Gorj în anul şcolar 2012 – 2013;

Ordin nr. 4923/29.08.2013 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de

bacalaureat 2013 şi anexele;

Ordin nr. 4924/29.08.2013 cu privire la organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale

pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2013 - 2014 şi anexele;

Programul de Guvernare 2012, capitolul „Politica în domeniul educaţiei”.

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN GORJ

Strada Victoriei nr.132-134, Tg-Jiu, cod 210234

Str. General Berthelot nr. 28-30, Sector 1, I, 010168, Bucuresti

Telefon: 0253-227177, Fax : 0253-224750 Tel: +40 (0)21 405 57 06, Fax: +40 (0)21 310 32 05

http://isj.gj.edu.ro, e-mail :[email protected], [email protected] www.edu.ro

4

PREMISE

Ca stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, România depune toate eforturile

posibile pentru a fi un partener de nivel european în domeniul educaţiei şi formării profesionale, cu

dorinţa de a reduce cât mai repede decalajul existent între ea şi celela lte state membre. În realizarea

acestui obiectiv, şcoala românească are un rol primordial, în raport cu celelalte sectoare ale

sistemului social. Accederea la cultura şi civilizaţia europeană presupune dezvoltarea şi

aplicarea de noi tehnologii ale informaţiei şi comunicării, crearea şi menţinerea unui cadru de

reglementări şi standarde generatoare de concurenţă prin stimularea dezvoltării de aplicaţii noi, în

paralel cu sprijinirea iniţiativelor care încurajează şi permit participarea benefică a tuturor

cetăţenilor României la configurarea unei societăţi a progresului şi prosperităţii sociale.

Planul managerial este elaborat pentru asigurarea calităţii procesului de învăţământ,

recredibilizarea şcolii, într-un context în care, fără o educaţie de calitate România nu va reuşi

să îşi reclădească viitorul, în concordanţă cu noile cerinţe ale integrării învăţământului

preuniversitar românesc în Spaţiul European al Învăţământului pentru anul 2014.

Premisa fundamentală a strategiei manageriale este aceea că învăţământul trebuie să fie

prima prioritate în afirmarea unei economii globale, într-o societate a cunoaşterii şi a învăţării pe

tot parcursul vieţii. În faţa provocărilor unei realităţi în continuă schimbare şi a unui viitor tot mai

pretenţios şi, uneori, imprevizibil ,învăţarea pe tot parcursul vieţii este o necesitate obiectivă.

Aceasta este un adevăr care se concretizează în perfecţionarea continuă a capitalului uman –

dimensiune hotărâtoare în crearea bogăţiei şi a cunoaşterii, în progresul susţinut al omenirii, în

scopul dezvoltării durabile, al creşterii productivităţii şi competitivităţii, al creării de noi locuri de

muncă şi al susţinerii progresului social.

Cel mai important factor în schimbare este capacitatea de a inova, precum şi disponibilitatea

de a coopera, de a interconecta activităţi performante şi competitive din sfera cunoaşterii, din

economie, din viaţa comunităţii – exigenţe cărora şcoala românească, implicit, şcoala gorjeană

trebuie să le răspundă prin acţiuni şi rezultate de calitate.

Această misiune poate fi îndeplinită de şcoala gorjeană, dacă elevul care parcurge

învăţământul obligatoriu studiază pentru a putea răspunde următoarelor tipuri de finalităti: învaţă

pentru a şti, învaţă pentru a face, învaţă pentru a fi, învaţă pentru a trăi în comunitate.

Învăţământul poate constitui o premisă a incluziunii sociale active, în contextul schimbărilor

economice, sociale şi politice care se petrec pe continentul european şi în lume. O zonă europeană

deschisă a învăţământului aduce cu sine o mulţime de avantaje, în condiţiile respectării diversităţii,

dar presupune eforturi continue în vederea înlăturării barierelor şi pentru dezvoltarea unei reţele de

învăţământ care să stimuleze cooperarea, interculturalitatea şi mobilitatea transeuropeană.

http://isj.gj.edu.ro/

mailto:[email protected]






5

Realizarea unui învăţământ de calitate, credibil şi performant, desfăşurat în şcoli dotate pe

cât este posibil la nivel european, reprezintă prioritatea IŞJ Gorj pentru anul şcolar 2013-2014.

2. VIZIUNEA

Pentru a răspunde unor provocări substanţiale generate de transformările profunde din viaţa

şcolii româneşti, IŞJ Gorj doreşte să devină un garant al calităţii şi recredibilizării procesului

educaţional, implicându-se în aplicarea corectă a politicilor educaţionale elaborate de M.E.N. prin

formarea continuă a cadrelor didactice şi crearea unui climat de muncă atractiv, în vederea

facilitării dezvoltării individuale a fiecărui tânăr, beneficiar al sistemului public de educaţie, astfel

încât să dea sens încrederii şi aspiraţiilor sale, atât pe plan personal, cât şi profesional. Prin

promovarea unui învăţământ de calitate, modern şi flexibil, în concordanţă cu încurajarea capacităţii

inovative, cu abandonarea reflexelor nedemocratice în relaţia profesor-elev şi înlocuirea acestora cu

munca în echipă, cu activităţile de colaborare care valorifică experienţa elevilor la nivelul

cunoaşterii intelectuale şi estetice, în sens pedagogic, precum şi prin asigurarea unei bune

comunicări strategice interinstituţionale vom oferi un model de progres educaţional, generator de

cetăţeni responsabili, activi şi productivi, capabili să se integreze cu succes în viaţa comunităţii.

Deci, plecând de la ideea unei şcoli „deschise pentru toţi”, Inspectoratul Şcolar Judeţean

Gorj îşi propune să creeze climatul socio-educaţional adecvat unei pregătiri de calitate, de nivel

european, care să sporească şansele tinerilor de integrare socială.

3. MISIUNEA

Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj, ca instituţie publică are ca misiune asigurarea unui

cadru favorabil desfăşurării unui învăţământ de calitate, pentru a oferi noi şi importante servicii

educaţionale elevilor Gorjeni prin transformarea fiecărei unităţi şcolare într-un spaţiu de cultură şi

civilizaţie, de a consolida rolul şcolii ca principală instituţie de educaţie şi învăţământ, centru de

resurse educaţionale pentru comunitate, de a forma elevii ca viitori cetăţeni, activi şi creativi,

dornici să se integreze pe piaţa muncii şi într-o societate dinamică, de tip european.

Vom promova un învăţământ deschis şi flexibil, capabil să asigure accesul egal pentru toţi

copiii/elevii la toate nivelurile şi formele de învăţământ, indiferent de condiţia socială şi materială,

de sex, rasă, naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă, din perspectiva formării de abilităţi,

competenţe, atitudini şi valori necesare unei inserţii sociale optime.

Vom dezvolta interesul pentru educaţie printr-un învăţământ axat pe nevoile personale şi

sociale.








6

DIAGNOZA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI DIN JUDEŢUL GORJ

4.1.DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN

Profesorul ca manager de unitate şcolară reprezintă o provocare pentru învăţământul

românesc, misiunea de manager fiind mai mult decât o a doua profesiune pentru cel ce şi-a propus,

doreşte şi consideră că poate să coordoneze destinul unei şcoli. Aceasta se bazează pe

fundamentarea conceptuală pragmatică a managementului organizaţional, dar şi pe o bogată şi

diversă experienţă în managementul disciplinei de specialitate şi în problematica educaţiei şi a

sistemului educaţional românesc.

Urmare directă a diagnozei mediului intern şi extern, analiza S.W.O.T. elaborată este o

analiză adecvată a tuturor nevoilor, identificate pe parcursul anului şcolar 2012-2013.

Fundamentându-şi proiectele, programele, activităţile şi acţiunile pe baza acestor nevoi,

Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj poate asigura reuşita activităţii viitoare, cu toate că anumite

nevoi pot apărea pe parcursul procesului educaţional, al activităţii manageriale.

Pentru asigurarea succesului, aceste nevoi odată identificate vor fi abordate într-un mod

planificat, constructiv şi eficient în favoarea mediului şcolar, intereselor elevului, părinţilor şi

comunităţii.

4.1.1 Diagnoza mediului intern:

cultura organizaţională este puternică, bine structurată, cu obiective clar conturate, cu

competenţe valoroase, cu componenţi bine pregătiţi profesional, receptivi la implementarea

noului şi la nevoia de formare continuă;

resursele de documentare sunt variate, relativ accesibile celor mai mulţi dintre componenţii

culturii organizaţionale, reprezentând în acelaşi timp atât un “îndrumar” pentru activitatea

managerială şi de evaluare, cât şi o sursă de inspiraţie pentru îmbogăţirea cunoştinţelor de

viitor;

resursele materiale şi financiare, într-o perioadă dominată de fragilitate bugetară şi criză

economică, nu reprezintă în acest moment un punct forte al mediului intern;

resursele umane de care dispune învăţământul gorjean la nivel de manageri de şcoli

reprezintă un adevărat “capital de competenţă” cu dorinţa continuă de perfecţionare,

reflectată şi în frecventarea cursurilor de formare continuă în domeniu;

legislaţia şcolară actuală, chiar şi aceea care se pregăteşte să o înlocuiască, conferă cadrul

natural favorabil desfăşurării unui învăţământ modern, cu posibilităţi de a asigura

performanţe specifice pe nivelul de vârstă al fiecărui elev aflat în perioada şcolarizării.








7

4.1.2. Diagnoza mediului extern:

identificarea şi descrierea comunităţii şi a grupurilor de interes este necesară, plecând de la

realitatea că o mai bună analiză în acest domeniu generează integrarea mai uşoară a

absolvenţilor în societate;

analiza nevoii şi a cererii de educaţie pentru persoane, grupuri şi comunitate scoate la iveală

faptul că, sub presiunea reformării învăţământului, piaţa educaţională trebuie să fie extinsă şi să

devină concurenţială în aproape toate segmentele sale.

5. ANALIZA S.W.O.T.

PUNCTE TARI

capacitatea inspectorului de a coordona, monitoriza şi conduce activitatea curentă;

numărul mare de manageri cu experienţă;

participare numeroasă la stagiile de formare în problematica reformei;

numărul mare de cadre didactice din învăţământul gorjean angrenate în elaborarea de

auxiliare curriculare şi mijloace de învăţământ, omologate de MEN;

cadre didactice, manageri, inspectori şcolari bine pregătiţi din punct de vedere ştiinţific,

majoritatea cu experienţă profesională, inclusiv managerială;

existenţa unui număr foarte mare de cadre didactice calificate, cu gradele didactice II, I şi

cu doctorat;

existenţa unui număr mare de formatori şi metodişti;

perfecţionarea majorităţii cadrelor didactice prin stagii de formare în specialitate,

management şcolar, activitate de mentorat, iniţiere în utilizarea calculatorului;

număr crescut de cadre didactice, membre în comisii ale MEN;

număr mare de elevi participanţi şi premianţi la concursurile şi olimpiadele şcolare;

grad înalt de adaptabilitate şi flexibilitate a ofertei de formare;

interes crescut al unor cadre didactice şi al unor unităţi şcolare pentru participare în

proiecte naţionale şi internaţionale;

dotarea unităţilor şcolare de învăţământ cu echipament informatic, existenţa unor cabinete

specializate dotate cu mijloace multimedia;








8

buna colaborare între toate compartimentele Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj, între

inspectoratul şcolar şi unităţile şcolare, între inspectoratul şcolar şi şi Universitatea

“Constantin Brâncuşi” Tg.-Jiu;

număr mare de parteneriate educaţionale locale, naţionale, europene, prin programe

specifice şi proiecte încheiate la nivelul unităţilor şcolare şi al Inspectoratului Şcolar

Judeţean Gorj;

reabilitarea reţelei şcolare şi prin proiecte naţionale cu finanţare externă;

o colaborare eficientă cu familia, privită ca principal partener educaţional;

existenţa şcolilor cu învăţământ alternativ;

corelarea fondului de carte al bibliotecilor cu noul curriculum.

PUNCTE SLABE

rezultate nemulţunitoare la examenele de bacalaureat ale unor unităţi de învăţământ la

discipliplinele: limba şi literatura română, matematică, fizică, chimie;

insuficienta informare a multor cadre didactice asupra noutăţilor privind aplicarea

proiectelor de reformă în învăţământ şi a legislaţiei şcolare;

dificultatea încadrării cu personal didactic calificat în unităţile de învăţământ izolate din

mediul rural;

cultivarea unei atitudini negative, a sentimentului neputinţei, după formule precum “nu se

poate altfel/nu se poate mai mult în condiţiile date!...”;

cadrul restrâns de resurse financiare pentru motivarea cadrelor didactice;

existenţa unor cazuri de neasumare a responsabilităţii în exercitarea actului managerial;

reticenţa faţă de nou şi schimbare a unor manageri şi a unor cadre didactice;

persistenţa formalismului în formarea continuă la nivelul comisiilor metodice din şcoli;

rată încă ridicată a absenteismului şi a abandonului şcolar în unităţile din zonele cu populaţie

de etnie rromă şi în cele din zone defavorizate (sărăcie, distanţe etc.);

insuficienta colaborare a părinţilor cu şcoala, în unele comunităţi;

circulaţia deficitară a informaţiei şi blocaje în comunicarea oficială;

insuficienta preocupare pentru informare şi documentare a unor cadre didactice şi manageri

în vederea obţinerii de fonduri europene nerambursabile pentru dezvoltare instituţională;








9

insuficienta implicare a comunităţii şi organelor locale pentru asigurarea condiţiilor sociale

necesare stabilităţii cadrelor didactice în mediul rural;

slaba comunicare şi colaborare a conducerilor de unităţi şcolare cu Consiliile Locale, în

anumite comunităţi;

lipsa de stabilitate a profesorilor debutanţi;

existenţa unor unităţi şcolare fără autorizaţie sanitară de funcţionare;

derularea unui număr mic de proiecte pentru grupurile dezavantajate;

pierderea unor spaţii de învăţământ datorită revendicărilor.

OPORTUNITĂŢI

caracterul de prioritate naţională ,recunoscut învăţământului;

existenţa unui cadru legislativ relativ stabil în învăţământ;

posibilitatea implicării în programe de cooperare naţională şi internaţională;

creşterea calităţii parteneriatului social, a iniţiativei private şi a sprijinului comunitar pentru

dezvoltarea şi susţinerea actului educaţional;

lărgirea ofertei de formare continuă a personalului didactic;

existenţa unei oferte M.E.N. de formare/informare a inspectorilor şcolari prin programe

regionale, naţionale şi internaţionale;

existenţa, la nivelul Consiliilor Locale a unor programe de colaborare şi parteneriat;

existenţa programelor comunitare, regionale, europene şi a centrelor culturale străine;

existenţa programelor ANPCDEFP de parteneriat european;

interesul Guvernului României pentru dezvoltarea bazei materiale şi a infrastructurii

învăţământului;

posibilitatea îmbunătăţirii bazei materiale şi realizarea unor programe de dezvoltare

instituţională prin programele POSDRU;

existenţa PRAI la nivel regional, PLAI la nivel judeţean şi PAS la nivelul şcolilor;

posibilitatea diversificării pregătirii profesionale a elevilor, în cadrul învăţământului liceal

tehnologic şi postliceal, în meserii cerute de piaţa muncii;

posibilitatea de informare şi comunicare rapidă cu M.E.N., prin portal şi forum;








10

fructificarea procesului de profesionalizare a carierei didactice;

existenţa unor resurse şi posibilităţi de sponsorizare prin relaţii de parteneriat;

sprijinirea elevilor provenind din medii sociale defavorizate prin programe guvernamentale.

AMENINŢĂRI

fragilitatea bugetară, realitate care generează subfinanţare pentru dezvoltarea

învăţământului;

dificultăţi de relaţionare cu alte organizaţii;

greutatea preluării, prelucrării şi transmiterii rapide a informaţiei;

scăderea populaţiei şcolare, cu implicaţii asupra normării personalului didactic şi a reţelei

şcolare;

prezenţa sporadică în şcoli a personalului calificat în consilierea copiilor cu nevoi speciale;

lipsa unei locaţii şi a logisticii pentru un Centru de Excelenţă;

lipsa unui statut social care să asigure stabilitate şi continuitate în proiectarea şi

desfăşurarea activităţilor inspectorilor şcolari şi de specialitate;

sistem legislativ instabil, complicat, adesea confuz, restrictiv şi în continuă transformare;

slaba motivaţie financiară a personalului şi migrarea cadrelor tinere spre domenii mai bine

plătite;

nivelul scăzut al resurselor bugetare, mai ales în mediul rural, combinat cu lipsa de

experienţă la nivelul consiliilor locale privind specificul finanţării unităţilor de învăţământ;

insuficienţa mijloacelor de transport şi a resurselor financiare, raportat la cerinţa M.E.N.

pentru ca partea cea mai mare a timpului de lucru din programul fiecărui inspector să se

desfăşoare în teritoriu, prin inspecţie şcolară;

insuficienta conştientizare a unor factori de decizie (consilii locale, societăţi comerciale,

sindicate, părinţi, elevi, cadre didactice) privind priorităţile şi direcţiile de evoluţie necesare

în învăţământ;

situaţia socio-economică precară a familiilor din care provin unii copii/elevi/ tineri;

insuficientă conştientizare a părinţilor copiilor/elevilor/tinerilor privind rolul lor de

principal partener educaţional al şcolii.








11

PRIORITĂŢI ALE ACTIVITĂŢII DE MANAGEMENT EDUCAŢIONAL

ȘI DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ ALE I.S.J. GORJ

PENTRU ANUL ȘCOLAR 2013-2014

Analiza SWOT, bazată pe activitatea din anul şcolar anterior, reprezintă nucleul de la care s-a pornit

pentru stabilirea priorităţilor pe care I.S.J. Gorj şi le-a stabilit pentru anul şcolar 2013-2014. Esenţa

unui management de calitate este asigurarea accesului egal şi sporit la educaţie, deziderat ce va fi

atins prin canalizarea eforturilor echipei manageriale pe următoarele priorităţi manageriale care vor

fi structurate în priorităţi strategice:

creşterea ratei de participare la toate nivelurile de educaţie din învăţământul preuniversitar;

sprijinirea accesului la studiile obligatorii de 10 ani pentru cei care abandonează şcoala/

absolvenţii de gimnaziu;

reorganizarea reţelei şcolare în funcţie de indicii demografici şi programele de dezvoltare la

nivel local şi regional, precum şi de adaptare la piaţa muncii;

reducerea treptată a învăţământului simultan;

sprijinirea accesului la educaţie pentru elevii proveniţi din medii dezavantajate, în vederea

prevenirii şi combaterii marginalizarii şi a excluziunii sociale; realizarea de programe adegvate

pentru grupurile vunerabile;

facilitarea accesului tinerilor care au părăsit timpuriu şcoala la programe de educaţie şi formare

profesionala de tip „ A doua şansă”;

diversificarea ofertei de servicii educaţionale pentru copiii cu nevoi speciale;

asigurarea şanselor egale în educaţie pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale (CES);

creşterea participării acestora la educaţie;

promovarea excelenţei pentru nevoile copiilor şi elevilor supradotaţi şi a celor capabili de

performanţă înaltă; crearea unor sisteme de stimulente diferenţiate pentru elevii şi profesorii

performanţi;

stimularea participării copiilor la educaţie prin îmbunătăţirea calităţii educaţiei incluzive,

valorificarea eficientă a resurselor existente şi creşterea intervenţiei timpurii a şcolii în viaţa

copiilor;








12

stimularea completării/terminării educaţiei aferente nivelelor de învăţământ obligatoriu, în

vederea asigurarii şanselor egale în viitor;

valorificarea valenţelor pozitive din tradiţiile rromilor în vederea schimbării mentalităţii privind

participarea la educaţie a copiilor;

asigurarea calităţii învăţământului în perspectiva pregătirii pentru o societate şi o economie

bazate pe cunoaştere prin:

1. creşterea calităţii şi eficienţei educaţiei din perspectiva pregătirii pentru o

societate dezvoltată susţinută de cunoaştere, pregătirea tineretului şcolar

pentru promovarea şi susţinerea dezvoltării durabile;

2. abordare curriculară adecvată formării pentru societatea bazată pe cunoaştere

şi dezvoltare durabilă;

3. interdisciplinaritate şi cross-curricularitate;

4. materiale suport;

5. îmbunătăţirea frecvenţei şi activităţilor didactice la cursurile serale;

6. monitorizarea, evaluarea, optimizarea calităţii procesului instructiv –

educativ;

7. evaluare instituţională şi evaluare de proces prin inspecţie şcolară;

8. abordare curriculară creativă;

9. transmiterea propunerilor de îmbunătăţire a politicilor educaţionale;

reconstrucţia învăţământului în mediul rural;

asigurarea acoperirii normelor didactice, în mediul rural, cu personal didactic calificat;

aplicarea de planuri de măsuri în vederea combaterii violenţei în şcoli;

sprijinirea implementării de programe de tip” şcoală după şcoală”;

realizarea de parteneriate de colaborare cu autorităţile publice locale.

OBIECTIVE GENERALE

Politica educaţională de nivel guvenamental este construită în jurul următoarelor direcţii majore:

· Gestionarea în condiţii optime a examenelor naţionale

· Reducerea abandonului şcolar

· Finalizarea programului de campusuri şcolare








13

· Formarea personalului din învăţământ prin programe POSDRU

· Asigurarea acoperirii normelor cu personal didactic titular în învățământ

· Eliminarea violenţei din şcoli

· Învăţământ profesional racordat la piaţa muncii

· Programe adecvate pentru grupurile vulnerabile

· Programe pentru cei care au părăsit timpuriu școala (A Doua Sansa)

· Implementarea programului „Şcoala de după şcoală”

· Alegerea manualelor şcolare adecvate noului curriculum

· Realizarea unui parteneriat eficient cu autoritatile administratiei publice locale

OBIECTIVE PE TERMEN SCURT ALE INSPECTORATULUI ŞCOLAR GORJ PENTRU

ANUL ŞCOLAR 2013-2014 · Asigurarea calităţii în procesul instructiv-educativ

· Creşterea capacităţii instituţionale pentru elaborarea şi gestionarea de proiecte

· Implementarea descentralizării instituţionale

· Dezvoltarea unui curriculum la decizia şcolii / curriculum în dezvoltare locală bazat pe formarea

competenţelor necesare societatii cunoasterii

· Asigurarea accesului şi a echităţii în educaţie pentru toata populatia scolara din judetul Braila

· Derularea unor campanii de informare a publicului cu privire la programele guvernamentale,

programele M.E.N. şi programele I.S.J. Gorj

· Asigurarea securităţii elevilor în şcoală şi reducerea violenţei

· Colaborare eficientă cu instituţiile conexe (Casa Corpului Didactic, C.J.R.A.E.)

· Fundamentarea planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2013-2014 pe principii de eficienţă

economică împreună cu partenerii sociali, pe baza analizei de nevoi, în raport cu dezvoltarea pieţei

muncii, in conformitate cu prevederile P.L.A.I. si P.R.A.I.

· Elaborarea algoritmilor de implementare / derulare / creare a structurilor organizaţionale pentru

programele şi proiectele prioritare în anul şcolar 2013-2014

· Dezvoltarea de parteneriate cu agenţii economici pentru îmbunătăţirea calităţii si eficienţei

formării profesionale a elevilor şi o mai bună inserţie socială a lor pe piata muncii

· Valorizarea educaţiei permanente în licee prin autorizarea C.N.F.P.A. a unor noi calificări /








14

specializării / perfecţionării

· Organizarea, monitorizarea şi evaluarea examenelor naţionale, concursurilor (elevi, cadre

didactice);

· Selectia, formarea şi dezvoltarea resurselor umane prin cursuri acreditate C.N.F.P.

· Asigurarea unui managementul şcolar eficient şi o evaluarea instituţională corecta

În concordanţă cu politicile educaţionale promovate de către M.E.N., I.Ş.J. Gorj îşi propune,

realizarea acestor obiective generale adaptate la specificul judeţului Gorj prin obiective ce vor fi

atinse în cazul activităţilor pe care ni le-am propus pentru fiecare prioritate strategică.

ŢINTE STRATEGICE

Dezvoltarea instituţională

Inspectoratul Şcolar Judetean Gorj, ca structură organizaţională îşi propune:

să acorde consultanţă;

să evalueze, punând accent pe dezvoltare;

să iniţieze şi să dezvolte parteneriate interinstituţionale;

să motiveze;

să promoveze valoarea;

să sprijine iniţiativele şcolilor;

să-şi dezvolte propria strategie, prin diagnoză şi feed-back, prin planificarea acţiunilor,

prin implementarea şi evaluarea acestora în sens constructiv.

SCOPURI STRATEGICE

Diagnoza realizată la nivelul învăţământului gorjean ne-a condus spre configurarea unui

sistem managerial dinamic şi realist, care să determine:

- consolidarea imaginii şcolii, a cadrelor didactice, a echităţii în educaţie;

- consolidarea rolului şcolii ca principală instituţie de educaţie şi învăţământ;

- deschiderea şcolii către comunitate;

- dezvoltarea capacităţii şcolii pentru a răspunde schimbărilor sociale;

- dezvoltarea unor parteneriate locale;








15

- formarea continuă a adulţilor;

- fundamentarea ofertei educaţionale pe baza nevoilor de dezvoltare personală a elevilor

şi a cerinţelor sociale;

- integrarea europeană şi cooperare internaţională;

- integrarea în politica educaţională a specificului multicultural, a nevoilor şi ofertelor

specifice comunităţii;

- reconsiderarea managementului la nivelul I.Ş.J. precum şi la nivelul şcolilor în

perspectiva egalizării şanselor;

- sensibilizare şi implicare activă în problemele şcolii din partea comunităţii locale.

Prezenta Proiecţie managerială se fundamentează pe:

managementul participativ, caracterizat de motivare prin comunicare, delegare, considerare

şi competenţă;

trecerea de la management, la leadership - ca viziune centrată pe performanţa elevilor;

întărirea capacităţii instituţionale prin servicii adresate elevilor şi cadrelor didactice:

orientare, consiliere, mediu şcolar sănătos, servicii de asistenţă medicală etc.;

creşterea importanţei etosului şcolii în dezvoltarea instituţională;

dezvoltarea parteneriatului educaţional;

accesarea fondurilor structurale;

redimensionarea funcţiilor inspectoratului şcolar, punându-se accent pe:

consiliere, consultanţă, monitorizare şi evaluare, bazându-se pe indicatorii:

eficacitate, economicitate, eficienţă, efectivitate;

stimularea muncii în echipă, ca factor esenţial în realizarea obiectivelor propuse;

dezvoltarea abilităţilor de relaţionare interpersonală, de comunicare şi rezolvare de conflicte.

Asigurarea calităţii în învăţământ

Relansarea dimensiunii educative extracurriculare şi extraşcolare; educaţia non-formală şi formală

la nivelul şcolii, educaţia permanentă la nivelul comunităţii prin:

monitorizarea şi evaluarea curriculumului naţional;








16

dezvoltarea spiritului antreprenorial, a creativităţii, adaptabilităţii şi a

transferabilităţii cunoştinţelor în situaţii noi;

educarea elevilor în spirit civic şi al valorilor societăţii democratice;

asigurarea respectării drepturilor copiilor şi tinerilor;

monitorizarea aplicării Legii 35/2007 - Legea privind cresterea sigurantei în unităţile

de învăţământ;

aplicarea şi monitorizarea funcţionalităţii Strategiei de reducere a fenomenului de

violenţă în unităţile de învăţământ;

derularea programelor de prevenire şi combatere a abandonului şcolar, a consumului

de droguri şi alcool, a alimentaţiei nesănătoase, de prevenire SIDA şi a

îmbolnăvirilor prin gripă;

promovarea şi valorificarea diversităţii culturale în educaţie, susţinerea programelor

educaţionale care promovează valorile interculturale;

promovarea de proiecte şi programe educative care să implice ca parteneri familia,

comunitatea şi ONG-urile;

introducerea educaţiei interculturale ca dimensiune transdisciplinară la nivel

curricular.

Îmbunătăţirea activităţii educative, de consiliere şcolară şi psihologică:

o sporirea numărului de cabinete de consiliere psihologică şi educaţională în şcoli;

o atragerea, în sistemul de învăţământ, a psihologilor, în vederea desfăşurării unor

activităţi psihologice specifice;

o proiectarea, realizarea şi desfăşurarea de activităţi extracurriculare şi extraşcolare, pe

baza nevoilor educative ale elevilor;

o consilierea diriginţilor, în special a celor debutanţi;

o activităţi de informare şi consiliere privind cariera pentru elevi.

Consolidarea capacităţilor instituţionale la nivel local pentru promovarea de micropolitici şi

programe de dezvoltare, pentru un management educaţional performant

Formarea managerilor de unităţi de învăţământ:








17

- management educaţional;

- finanţare.

Autoevaluare/ evaluare obiectivă:

- surse şi instrumente pentru culegerea datelor;

- criterii şi indicatori de evaluare.

Formarea şi dezvoltarea resurselor umane:

- analiza de nevoi de formare;

- valorizarea inspecţiei şcolare;

- programe de formare acreditate;

- motivare.

Reabilitarea şcolilor din mediul rural;

restructurarea reţelei şcolare în funcţie de nevoi şi perfomanţă în educaţie;

încadrarea cu personal didactic calificat;

dotarea şcolilor cu materiale didactice şi echipamente informatice destinate procesului

didactic;

asigurarea unei comunicări eficiente între şcolile din mediul rural şi IŞJ, comunitatea

locală şi alte instituţii;

sprijinirea instituţiilor de învăţământ liceal din mediul rural în vederea încheierii de

acorduri de colaborare pentru organizarea instruirii practice a elevilor la agenţi economici.

PRIORITĂŢI MANAGERIALE

Asigurarea accesului egal şi sporit la educaţie prin:

creşterea ratei de participare la toate nivelurile de educaţie din învăţământul

preuniversitar;

sprijinirea accesului la studiile obligatorii de 10 ani pentru cei care abandonează şcoala/

absolvenţii de gimnaziu;

restructurarea reţelei şcolare în funcţie de indicii demografici şi programele de dezvoltare

la nivel local şi regional, precum şi de adaptare la piaţa muncii;

reducerea treptată a învăţământului simultan;








18

sprijinirea accesului la educaţie al elevilor proveniţi din medii dezavantajate, în vederea

prevenirii şi combaterii marginalizarii şi a excluziunii sociale;

facilitarea accesului tinerilor la programe de educatie şi formare profesionala de tip „ A

doua şansă”;

diversificarea ofertei de servicii educaţionale pentru copiii cu nevoi speciale;

asigurarea şanselor egale în educaţie pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale (CES);

creşterea participării acestora la educaţie;

adecvarea serviciilor educaţionale la nevoile copiilor şi elevilor supradotaţi şi a celor

capabili de performanţă înaltă;

stimularea participării copiilor la educaţie prin îmbunătăţirea calităţii educaţiei incluzive,

valorificarea eficientă a resurselor existente şi creşterea intervenţiei timpurii a şcolii în

viaţa copiilor;

stimularea completării/terminării educaţiei aferente nivelelor de învăţământ obligatoriu,

în vederea asigurarii şanselor egale în viitor;

valorificarea valenţelor pozitive din tradiţiile rromilor în vederea schimbării mentalităţii

privind participarea la educaţie a copiilor;

asigurarea calităţii învăţământului în perspectiva pregătirii pentru o societate şi o

economie bazate pe cunoaştere prin:

- creşterea calităţii şi eficienţei educaţiei din perspectiva pregătirii pentru o societate

dezvoltată susţinută de cunoaştere, pregătirea tineretului şcolar pentru promovarea şi

susţinerea dezvoltării durabile;

abordare curriculară adecvată formării pentru societatea bazată pe cunoaştere şi

dezvoltare durabilă;

abordare curriculară creativă;

abordare extracurriculară;

analiza rezultatelor şi elaborarea planurilor de îmbunătăţire;

crearea unor sisteme de stimulente diferenţiate pentru elevii şi profesorii performanţi;

dezvoltare instituţională;

evaluare instituţională şi evaluare de proces prin inspecţie şcolară;

interdisciplinaritate şi cross-curricularitate;








19

materiale suport;

monitorizarea, evaluarea, optimizarea calităţii procesului instructiv – educativ;

pregătirea pentru descentralizarea totală;

reconstrucţia învăţământului în mediul rural;

transmiterea propunerilor de îmbunătăţire a politicilor educaţionale.

Repere statistice:

Reţeaua şcolară a judeţului Gorj – învăţământ de stat

Nr. Crt Unităţi de învăţământ Cu personalitate juridica Fara personalitate juridică

Urban Rural Urban Rural

1. SCOLI SPECIALE 1 1

2. CLUBURI SPORTIVE SCOLARE 1 1

3. PALATE SI CLUBURI 1 4

4. LICEAL 23 10

5. ŞCOLI CU CLASELE I-VIII 16 52 38

6. SCOLI CU CLSELE V-VIII 0 0 0 1

7. SCOLI CU CLASELE I- IV 0 0 5 156

8 GRĂDINIŢE 8 0 48 289

Reţeaua şcolară a judeţului Gorj – învăţământ particular

Nr. Crt Unităţi de învăţământ CU PERSONALITATE JURIDICA

Urban Rural

1. Grădiniţe 8 0

2. Şcoli postliceale 3 0








20

Organigrama inspectoratului şcolar

La inspectoratul şcolar judeţean Gorj avem alocate 29 de posturi, distribuite astfel: 1 post

inspector şcolar general, 1 post inspector şcolar general adjunct, 16 posturi de inspectori scolari, 1

post reţea şcolară şi 10 posturi pentru departamentul financiar contabil administrativ şi contencios.

Cu acest personal I.S.J. Gorj îşi desfăşoară activitatea de management educaţional în 110

unităţi de învăţământ, cu personalitate juridică, frecventate de un număr de 61648 preşcolari şi

elevi.

În instituţiile de învăţământ funcţionează 4340 posturi, 453,50 posturi cu personal didactic

auxiliar şi 884 cu personal nedidactic(5677,5 de posturi).








21

Reabilitarea învăţământului rural:

- înfiinţarea de clase de învăţământ profesional în mediul rural;

- dezvoltarea reţelei de transport şcolar, în parteneriat cu consiliile locale;

- asigurarea protecţiei sociale elevilor care provin din familii defavorizate din punct de vedere

material;

- dotarea şcolilor cu mobilier şcolar, materiale didactice şi echipamente informatice destinate

procesului didactic (calculatoare, softuri educaţionale, echipamente multimedia);

- sprijinirea formării continue a cadrelor didactice prin cursuri de formare, sub îndrumarea

profesorilor metodişti şi a mentorilor;

- parteneriat real cu primăriile şi consiliile locale, cu părinţii.

Întocmirea hărţii şcolare a judeţului Gorj, ca studiu de diagnoză şi prognoză:

- şcoli care funcţionează în anul şcolar 2013- 2014 şi perpectiva următorilor ani;

- profilurile şi specializările;

- capacitate de dezvoltare;

- relaţia cu autorităţile locale.

Diversificarea ofertelor educaţionale la nivelul unităţilor şcolare, ceea ce presupune:

formare continuă;

educaţie antreprenorială;

stabilirea şi utilizarea indicatorilor de calitate;

servicii de consiliere psihologică şi în carieră;

corelarea ofertelor educaţionale cu programele ANPCDEFP;

încurajarea şi evaluarea obiectivă a învăţământului alternativ şi particular;

promovarea de forme specifice de şcolarizare pentru diminuarea / eradicarea

analfabetismului (alfabetizare, Programul “ A doua şansă”);

asigurarea participării la educaţie a copiilor care aparţin minorităţilor naţionale care locuiesc

pe raza judeţului Gorj;








22

sprijinirea şcolilor în dezvoltarea de programe proprii de dezvoltare, în colaborare cu alte

instituţii, O.N.G.-uri, agenţi economici.

Îmbunătăţirea activităţii educative, de consiliere şcolară şi psihologică:

sporirea numărului de cabinete de consiliere psihologică şi educaţională în şcoli;

atragerea, în sistemul de învăţământ, a psihologilor, în vederea desfăşurării unor activităţi

psihologice specifice;

proiectarea, realizarea şi desfăşurarea de activităţi extracurriculare şi extraşcolare, pe baza

nevoilor educative ale elevilor;

consilierea diriginţilor, în special a celor debutanţi;

activităţi de informare şi consiliere privind cariera pentru elevi.

Dezvoltarea resurselor umane:

asigurarea consilierii cadrelor didactice şi cadrelor didactice auxiliare;

crearea unei reţele de formare şi dezvoltare profesională pentru cadrele didactice;

stimularea participării la formare continuă (grade didactice, masterate, Programul de

Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii (LLP);

orientarea vocaţională a elevilor;

sprijinirea socială a elevilor prin burse de studiu, ţinând cont de performanţele şcolare

obţinute;

colaborarea cu alte inspectorate şcolare.

Descentralizarea unităţilor şcolare:

- extinderea autonomiei unităţilor de învăţământ din punct de vedere administrativ şi

financiar;

- redistribuirea responsabilităţilor decizionale şi asumarea răspunderii publice ;

- încurajarea unităţilor de învăţământ pentru:

- acumularea şi folosirea resurselor materiale;

- selectarea şi angajarea personalului didactic şi nedidactic;








23

- elaborare de programe;

- elaborarea curriculum-ului la decizia şcolii;

- atragerea de resurse extrabugetare.

Dezvoltarea resurselor materiale şi fizice:

- elaborarea proiectului de buget al Inspectoratului şcolar;

- identificarea şi atragerea de venituri extrabugetare;

- colaborarea cu autorităţile locale pentru întreţinerea , repararea unităţilor de învăţământ şi

cofinanţarea lucrărilor în cadrul programelor de reabilitare;

- construirea de săli de sport;

Dezvoltare şi relaţii comunitare:

- identificarea nevoilor de educaţie ale comunităţii şi adecvarea ofertelor educaţionale conform

nevoilor exprimate, prin întâlniri periodice cu reprezentanţi ai comunităţii locale, părinţi,

agenţi economici, instituţii culturale;

- realizarea de proiecte şi programe în parteneriat cu autorităţile locale, cu organizaţii

nonguvernamentale, alte instituţii;

- consilierea şi sprijinirea unităţilor şcolare pentru asigurarea cadrului legislativ pentru

programele comunităţii;

- oferirea de programe comunităţii în domenii esenţiale ca: sănătate şi igienă, atitudine civică,

poluare, dezvoltare durabilă, combaterea consumului de droguri;

- dezvoltarea şi menţinerea imaginii instituţiei şcolii, ca principală instituţie de educaţie şi

cultură, prin programe, proiecte cu diferite instituţii guvernamentale şi nonguvernamentale,

informări, comunicate de presă, interviuri, invitaţii la diferite manifestări specifice şcolii.

Dezvoltarea parteneriatul în educaţie:

- Şcoală - familie, în viziunea noului Regulament şcolar (asociaţii ale părinţilor, şcoli pentru

părinţi, participari ale părinţilor în cadrul activităţilor şcolii);

- Şcoală - comunitate pentru:

- adecvarea reţelei şcolare la dezvoltarea locală;








24

- contribuţii ale bugetelor locale la finanţarea unor acţiuni ale şcolilor;

- participarea comunităţilor locale la realizarea lucrărilor de întreţinere,

reparaţii şi construcţii şcolare;

- activităţi de formare continuă;

- Şcoală - O.N.G.-uri, pentru realizarea de programe pentru:

- elevii supradotaţi;

- elevii aflaţi în dificultate şi cei cu cerinţe educative speciale;

- ameliorarea stării de sănătate şi de confort psihic la adolescenţi;

- educaţia în spiritul familiei;

- atenuarea conflictelor intercomunitare;

- promovarea accesului la educaţie a copiilor provenind din medii defavorizate;

- Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj – alte inspectorate - exemple de bune practici şi programe

educaţionale.

Din analiza proirităţilor stabilite cu echipa managerială şi pe baza obiectivelor identificate, I.S.J.

Gorj şi-a stabilit următoarea stategie, în concordanţă cu priorităţile strategice şi cele particulare,

structurată pe direcţii de acţiune derivate din obiectivele pe care ni le-am propus.








25

PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE STRATEGICE

PRIORITATEA 1 (strategică): STIMULAREA ÎNVĂŢĂRII PE TOT PARCURSUL VIEŢII

Obiectivul: Îmbunătăţirea calităţii educaţiei în baza unui management al calităţii, fundamentat pe înţelegerea şi asumarea

legislaţiei în domeniu,în toate unităţile de învăţământ. Direcţia de acţiune 1 Trecerea de la un curriculum axat pe acumularea de informaţii la un curriculum flexibil centrat pe formarea de

competenţe relevante pentru piaţa muncii, pentru dezvoltarea capacităţii de creaţie şi inovare, precum şi a celei de

adaptare la situaţii noi.

Direţia de acţiune 2 Stimularea inovării şi creativităţii, inclusiv a spiritului antreprenorial prin implementarea de proiecte POSDRU Direcţia de acţiune 3 Realizarea evaluării în scop de cunoaştere a nivelului real al elevilor şi de stabilire a unui parcurs individualizat

al acestora pentru a măsura progresul şcolar realizat.

Direcţia de acţiune 4 Ameliorarea performanţelor elevilor în domeniul lecturii, lectură înţeleasă atât în dimensiunea sa tradiţională, cât

şi ca alfabetizare în înţelegerea textului. Direcţia de acţiune 5 Monitorizarea, consilierea şi controlul implementării politicilor educaţionale naţionale prin inspecţia şcolară.

PRIORITATEA 2 (strategică): PROMOVAREA ECHITĂŢII, A COEZIUNII SOCIALE ŞI A CETĂŢENIEI ACTIVE

Obiectivul: Dezvoltarea capacităţii de adaptare şcolară şi de integrare a tuturor elevilor prin asigurarea principiului echităţii

accesului la educaţie Direcţia de acţiune 1 Asigurarea accesului tuturor copiilor/elevilor la servicii educaţionale de calitate.

Direcţia de acţiune 2 Asigurarea echitabilă a resurselor materiale şi umane în vederea eliminării diferenţelor esenţiale d intre învăţământul

rural şi cel urban. Implementarea la nivel de unitate şcolară a unui curriculum centrat pe competenţe.

Profesionalizarea orientării şcolare şi profesionale

PRIORITATEA 3 (strategică): DESCENTRALIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR ŞI CREŞTEREA

AUTONOMIEI ŞCOLARE

Obiectivul: Accelerarea descentralizării în contextul asigurării calităţii: realizarea unei descentralizări financiare echilibrate şi

descentralizarea deciziilor referitoare la resursele umane şi conducerea şcolilor

Direcţia de acţiune 2 Optimizarea gestionării resurselor-prioritate a unităţilor de învăţământ şi a autorităţilor administraţiei publice locale.








26

PRIORITATEA 4 (strategică): MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII LA NIVELUL UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN

JUDEŢUL GORJ A PACHETULUI LEGISLATIV PE EDUCAŢIE, PENTRU CREŞTEREA CALITĂŢII ŞI

CENTRAREA EDUCAŢIEI PE NEVOI SPECIFICE INDIVIDUALE

Obiectivul: Transformarea educaţiei timpurii în bun public Direcţia de acţiune: Asigurarea aplicării prevederilor legislative în domeniul descentralizării învăţământului preuniversitar.

PRIORITATEA 1: STIMULAREA ÎNVĂŢĂRII PE TOT PARCURSUL VIEŢII

Obiectivul: Îmbunătăţirea calităţii educaţiei în baza unui management al calităţii, fundamentat pe înţelegerea şi asumarea pachetului legislativ, în toate unităţile de învăţământ.

Direţia de acţiune:Trecerea de la un curriculum axat pe acumularea de informaţii la un curriculum flexibil centrat pe formarea de

competenţe relevante pentru piaţa muncii, pentru dezvoltarea capacităţii de creaţie şi inovare, precum şi a celei de adaptare la situaţii noi

Indicator de performanţă/ţintă: Îndeplinirea obiectivelor procesului educaţional în corelare cu prevederile curriculumului naţional şi ale curriculumului specific instituţiei de învăţământ/100 %.

Context: Centrarea curriculumului pe 8 competenţe-cheie, agreate şi utilizate în Uniunea Europeană. Aceste competenţe-cheie trebuie

dobândite în şcoală, ele trebuie să fie clar determinate pentru fiecare nivel de studiu şi compatibile cu cerinţele noii economii a

cunoaşterii. În Legea Educaţiei Naţionale, curriculumul naţional este fundamentat pe cele 8 domenii de competenţe-cheie care determină profilul de formare al elevului din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi:

Măsuri pentru atingerea

obiectivului

Rezultate aşteptate Termen Responsabilităţi Surse de finanţare

1. Dezvoltarea

competenţelor

cadrelor didactice in domeniul proiectării

si

- Numărul de cadre

didactice participante la

programe de formare continuă în anul şcolar

2012-2013

31 august 2014 Inspector general

Director C.C.D.

Inspectori şcolari de specialitate.

Şefii de catedră din

Proiecte POSDRU:

”INSAM:Instrumente digitale

folosite pentru ameliorarea evaluării în învăţământul

preuniversitar”








27

organizarii activităţii

de predare-invatare,

demers realizat prin

proiectele strategice derulate de către

Inspectoratul Scolar

Gorj

-Numărul de cadre

didactice care au cont pe

Platforma INSAM şi

folosesc informaţiile de pe această platformă..

unităţile şcolare

“Tehnologia .NET”, proiect

strategic pentru formarea unui

grup de 1300 cadre didactice

în anii şcolari 2012/2013 si 2013/2014

2. Aplicarea corectă a

curriculumului

naţional în unităţile

de învăţământ,

adaptat la cerinţele

locale şi la nevoile de

dezvoltare ale

elevilor;

flexibilizarea

curriculumului prin

creşterea gradelor de

libertate ale

profesorului în

implementare, în

interesul fiecărei

-Reglarea posibilelor

disfuncţionalităţi prin

activităţile inspecţiei

şcolare

Permanent Inspector general adjunct

Inspectori şcolari de

specialitate, metodişti,

Şefii de catedră din unităţile şcolare

ISJ GORJ








28

discipline.

3. Adoptarea modelului

de proiectare

curriculară centrat pe

competenţe la toate nivelurile

invatamantului

preuniversitar din

judeţ

-Numărul cadrelor

didactice care

proiectează curriculum-

ul centrat pe competenţe

Permanent Inspector general

adjunct

Inspectori şcolari,

Directori

Proiect POSDRU

”Dezvoltarea culturii calităţii

şi furnizarea unei educaţii de

calitate în sistemul de învăţământ preuniversitar din

România prin implementarea

standardelor de referinţă.”

4. Stimularea

creativităţii şi a

capacităţii inovatoare în şcolile din judeţul

GORJ, pentru

dezvoltarea personală

a elevilor precum şi pentru încurajarea

unei mentalităţi

antreprenoriale

-Număr de şcoli

participante la

Competiţia

”Euroscola2014”

-Pentru fiecare concurs

cu criterii similare

Competiţiei

”Euroscola2014”, se va

antrena un număr cât

mai mare de elevi

31 august 2014 Inspector general

adjunct

Inspectori şcolari, Directori

Asociaţiile de Părinţi şi

Parlamentul european

5. Asigurarea

condiţiilor optime în

şcolile din judeţ,

-Cursuri de formare

continuă prin proiecte

POSDRU;

2014 Inspector general


Directori

Proiecte POSDRU

”INSAM:Instrumente digitale

folosite pentru ameliorarea








29

pentru a trece de la

un curriculum axat pe

acumulare de

cunoştinţe la un curriculum centrat pe

formarea de

competenţe.

- Accesarea şi utilzarea

informaţiilor de pe site-

urile specifice pentru

fiecare disciplină

evaluării în învăţământul

preuniversitar”

7. Facilitarea implementării

aplicaţiilor de e-

learning în şcoli;

sprijinirea procesului de generalizare a

învăţării

informatizate şi a

introducerii alfabetizării TIC încă

din primii ani de

şcoală; monitorizarea

programelor din şcoli prin care se asigură

dobândirea de

competenţe minimale

în utilizarea calculatorului, pentru

fiecare elev, la ieşirea

dintr-un ciclu sau

-Gradul de utilizare a resurselor IT.

-Planificarea activităilor

în laboratorul AEL, în

toate unităţile şcolare. -Numărul elevilor care

au deprinderi de lucru cu

calculatorul.

- Crearea bibliotecilor de soft educaţional.



Directorii unităţilor

şcolare

Echipament IT Soft educaţional

Platforma A.E.L








30

sistem.


Obiectivul: Îmbunătăţirea calităţii educaţiei în baza unui management al calităţii, fundamentat pe înţlegerea ş i asumarea pachetului

legislativ, în toate unităţile de învăţământ.

Direcţia de acţiune: Stimularea inovării şi creativităţii, inclusiv a spiritului antreprenorial prin participarea la implementarea proiectului

POSDRU ”Tehnologia .NET”

Indicator de performanţă/ţinta: Creşterea calităţii educaţiei la nivel de sistem şi de furnizor prin dezvoltarea capacităţii unităţilor

şcolare de a dezvolta competenţe- cheie în domeniul I.T.

Context: În cadrul competiţiei globale, U.E. şi-a propus ca scop , crearea unei societăţi bazate pe cunoaştere. Un element îl constituie

creativitatea. Astăzi, mai mult decât oricând, utilizarea calculatorului reprezintă o condiţie fundamentală a calităţii educaţiei, una dintre premizele esenţiale ale performanţei.


obiectivului


1. Participarea la implementarea

proiectului POSDRU ”

Tehnologia .NET”, la care M.E.C.T.S este partener,

aplicanţii fiind 6 universităţi de

prestigiu din ţară, printer care

şi U.P.B., reprezintă şansa unei instruiri superioare calitativ,

care conduce la dezvoltarea

Utilzarea eficientă a

navigărilor pe net

pentru un număr din ce

în ce mai mare de

profesori şi elevi, cu

eficientizarea timpilor

de căutare şi a tipurilor

2014 Inspector general


Directorii unităţilor şcolare

Proiect POSDRU:

” Tehnologia .NET”








31

competenţelor elevilor privind

utilizarea tehnologiilor .net.

de materiale selectate.


Obiectivul: Îmbunătăţirea calităţii educaţiei în baza unui management al calităţii, fundamentat pe înţelegerea şi asumarea pachetului

legislativ, în toate unităţile de învăţământ

Direcţia de acţiune: Realizarea evaluării în scop de cunoaştere a nivelului real al elevilor şi de stabilire a unui parcurs individualizat al

acestora pentru a măsura progresul şcolar realizat

Indicator de performanţă/ţintă: Dezvoltarea mecanismelor şi instrumentelor care conduc la realizarea unor evaluări corecte şi utile

pentru parcursul elevilor,bază de pornire pentru creşterea promovabilităţii la examenele şcolare.








32

Context: Legea Educaţiei Naţionale (Legea 1/2011) care schimbă filozofia evaluării ( art.71 şi art. 72)


obiectivului


1. Orientarea inspecţiei şcolare

către parcurgerea adaptată la

cerinţele locale şi la nevoile

de dezvoltare personală a elevilor, a programei şcolare

şi evaluarea obiectivă a

elevilor.

-Reglarea posibilelor

disfuncţionalităţi prin

metodele inspecţiei şcolare


Inspectori şcolari

I.S.J. Gorj

2. Sprijinirea cadrelor didactice stagiare prin

cursuri de formare , în

colaborare cu CCD GORJ.

-Numărul de cadre didactice participante la

programele de formare

continuă în anul şcolar

2013-2014

SEM I Inspector general adjunct Inspectori şcolari

Director CCD GORJ

CCD GORJ

3. Analiza rezultatelor de la testele iniţiale, pe discipline,

în cadrul Consiliului

consultativ al disciplinei.

-Rapoarte de analiză pe

discipline

SEM I Inspectori şcolari de specialitate Consiliul

consultativ

ISJ GORJ

4. Analiza comparativă între notele obţinute de elevii

clasei a XII-a la Examenele

Naţionale şi cele obţinute la

clasă

-Rapoarte comparative de

analiză pe disciplină

15 noiembrie

2013

Inspectori şcolari de specialitate

Şefi de cerc

Consiliul consultativ

ISJ GORJ








33

5. Eficientizarea activităţii de

învăţare-evaluare, în scopul

creşterii ratei de

promovabilitate la Examenul Naţional de

Bacalaureat.

-Creşterea ratei de

promovabilitate la

Bacalaureat.


Inspector general adjunct

Inspectori şcolari

ISJ GORJ



legislativ, în toate unităţile de învăţământ.

Direcţia de acţiune: Ameliorarea performanţelor elevilor în domeniul lecturii, lectură înţeleasă atât în dimensiunea sa tradiţională cât şi

ca alfabetizare în înţelegerea textului.

Indicator de performanţă/ţintă: Dezvoltarea continuă a competenţelor de citire ale elevilor pe parcursul tuturor nivelurilor de şcolarizare obligatorie/Toţi elevii din învăţământul obligatoriu îşi vor forma şi dezvolta abilităţile de citire şi înţelegere a unui text scris

Context: Rezultatele evaluărilor internaţionale cât şi a celor naţionale impun intervenţia imediată şi unitară pentru ameliorarea

performanţelor elevilor în domeniul lecturii.

Acţiuni pentru atingerea

obiectivului

Rezultate aşteptate Termen Responsabilităţi Surse de

finanţare

1. Utilizarea de abordări

pedagogice care să ajute copiii/elevii să devină

cititori autonomi şi

motivaţi, iar citirea să

devină o parte integrantă a

-Implicarea elevilor în

activităţi de lectură atât în cadrul, cât şi în afara

şcolii

- Formarea la elevi a

unui vocabular de



şefii de catedră

ISJ GORJ








34

vieţii de zi cu zi. specialitate pentru

fiecare disciplină

2. Participare la elaborarea

unui plan de măsuri la nivelul ISJ GORJ în

vederea susţinerii şi

monitorizării unităţilor

şcolare pentru implementarea unei culturi

a lecturii

Plan de măsuri al ISJ

GORJ

1 nov. 2013 Inspectori şcolari de

specialitate

ISJ GORJ

3. Orientarea inspecţiilor

şcolare către monitorizarea acţiunii de

utilizare a lecturii la clasă

şi a metodelor care

implică mult dialogul pentru ameliorarea

performanţelor elevilor

privind comunicarea

Rapoarte de sinteză

privind monitorizarea şi consilierea acţiunii de

implementare a acestei

priorităţi

permanent Inspector general adjunct




legislativ, în toate unităţile de învăţământ din judeţul GORJ








35

Direcia de acţiune: Monitorizarea, consilierea şi controlul implementării politicilor educaţionale naţionale prin inspecţia şcolară.

Indicator de performanţă/ţintă: Aplicarea corectă a politicilor şi strategiilor M.E.N. la nivel judeţean./ Numărul de unităţi şcolare

inspectate în conformitate cu Graficul de inspecţii al ISJ pentru anul colar 2013-2014.

Context: Legea Educaţiei Naţionale ( Legea nr.1 din 2011) , art.95, alin.(1)(a)


obiectivului

Rezultate

așteptate

Termen Responsabilităţi Surse de finanţare

1. Monitorizarea nivelului atingerii

standardelor

educationale de

către elevi la fiecare disciplină

Creşterea eficienţei actului

educaţional,

reflectată în rata

de succes şcolar

Permanent Inspector general Inspector general

adjunct

Inspectori şcolari de

specialitate Şefii de catedră

Proiect POSDRU ”Dezvoltarea culturii calităţii şi furnizarea

unei educaţii de calitate în sistemul de

învăţământ preuniversitar din România prin

implementarea standardelor de referinţă.”

2. Monitorizarea

proceselor şi a

rezultatelor actului educaţional şi

furnizarea unui

feedback calificat,

prin care se măsoară calitatea ofertei de

educaţie şi se propun

măsuri de

îmbunătăţire

Creşterea

calităţii ofertei

de instruire şi a activităţilor

didactice

Permanent Inspector şcolar

Management









36

3. Evaluarea gradului de

individualizare a

parcursurilor

didactice / a sarcinilor de lucru pentru

diferite grupuri-ţintă

şi pentru elevi cu

cerinţe educaţionale speciale

Soluţionarea

problemelor

identificate

Permanent Inspectori şcolari

Directori de şcoli

Director C.J.R.A.E.

I.S.J.

4.

Monitorizarea

capacităţii unităţilor

de învăţământ de a-şi adapta oferta

educaţională la

cererea de pe piaţa

muncii

Oferte

educaţionale ale

şcolilor evaluate

Anual

Inspector general

Inspectori şcolari

Directori de şcoli

Proiecte POSDRU

”Corelarea ofertei educaţionale a

învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei

muncii.POSDRU/55/1.1/S/37932”

5. Verificarea calităţii

managementului pe

specializări, a

planificarii, proiectarii şi

coordonării

activitatilor la nivelul

managerului scolii, al consiliului de

administratie, al

colectivelor de

Număr de şcoli

evaluate

instituţional

Anual

Inspectori şcolari

Directorii unităţilor

şcolare

Şefii de catedră

Proiect POSDRU

”Corelarea ofertei educaţionale a

învăţământului profesional şi tehnic cu

cerinţele pieţei muncii.POSDRU/55/1.1/S/37932”

Alte proiecte similare








37

catedră, al fiecarui

cadru

didactic.

PRIORITATEA 2: PROMOVAREA ECHITĂţII, A COEZIUNII SOCIALE şI A CETĂţENIEI ACTIVE

Obiectivul : Dezvoltarea capacității de adaptare școlară și de integrare a tuturor elevilor prin asigurarea principiului echității accesului la

educație

Direcția de acțiune: Asigurarea accesului tuturor copiilor/elevilor la servicii educaționale de calitate.

Indicator de performanţă/Ținta: Cuprinderea tuturor copiilor de vârstă școlară într-o formă de învățământ.

Context: Studiile actuale arată că educaţia timpurie (inclusiv cuprinderea unei părţi a ei în învăţământul obligatoriu) este cea mai eficientă investiţie în educaţie. Clasa pregătitoare obligatorie produce egalitate de şanse şi echitatea oportunităţilor de învăţare,

optimizează adaptarea la cerinţele şcolii şi îmbunătăţeşte performanţele şcolare în primele clase. Integrarea clasei a IX-a în gimnaziu

este o modalitatea esenţială de a reduce rata abandonului şcolar timpuriu, cele mai mari pierderi înregistrându-se, în prezent, la trecerea

din clasa a VIII-a în clasa a IX-a

Măsuri pentru atingerea obiectivului

Rezultate așteptate Termen Responsabilități Surse de finanțare

1. Asigurarea funcționării

laboratoarelor de

informatică din mediul rural. Asigurarea

funcționării Platformei

AEL în toate unitățile de

învățământ.

Creșterea numărului

cadrelor didactice care își

organizează lecția folosind Platforma AEL.

Creşterea numărului de

elevi care învăţă

interactiv, utilizând calculatoarele din dotarea

30.11.2013 Inspectori școlari

Șefii de catedră

Directorii unităților de învățământ

Informaticieni

Resurse locale

ISJ GORJ








38

şcolilor

2. Conectarea la internet a tuturor școlilor din

mediul rural

Utilizarea frecventă a resuselor existente pe

Internet în proiectarea și

realizarea lecțiilor.

Permanent Inspector general adjunct Inspectori școlari

Directorii unităților de

învățământ

Resurse locale Proiectul MECTS

,,Internet în școala

ta – conectare

broad band”

3. Încurajarea participării

elevilor din mediul rural

la concursurile pe teme

TIC şi de cultură general, on-line

O mai bună participare la

concursurile pe teme TIC

şi cultură general, on-line

Permanent Inspectori școlari IȘJ GORJ

4. Asigurarea șanselor de

dezvoltare pentru copii

capabili de performanță

Pregătirea elevilor

capabili de performanță

în cadrul Centrului de Excelență

Permanent Inspectori școlari de

specialitate

IȘJ GORJ

PRIORITATEA 2: PROMOVAREA ECHITĂȚII, A COEZIUNII SOCIALE ȘI A CETĂȚENIEI ACTIVE

Obiectivul : Dezvoltarea capacității de adaptare școlară și de integrare a tuturor elevilor prin asigurarea principiului echității accesului la

educație








39

Direcția de acțiune: Asigurarea ehitabilă a resurselor materiale și umane în vederea eliminării diferențelor esențiale dintre învățământul

rural și cel urban. Implementarea la nivel de unitate școlară a unui curriculum centrat pe competențe. Profesionalizarea orientării școlare

și profesionale

Indicator de performanţă: 1. Creșterea cu 3 % a inserției socio-profesionale a absolvenților învățământului profesional și tehnic, până în 2012.

2. Asigurarea continuării studiilor,după învățământul obligatoriu, pentru cel puțin 85 % din populația de

vârstă școlară cuprinsă în învățământul profesional și tehnic.

Context: În județul GORJ se înregistrează dezechilibre între cererea de calificare și oferta educațională a școlilor cu învățământ profesional și tehnic, ceea ce determină un grad redus de inserție socio-profesională a absolvenților. Accesul la educație pentru

populația de vârstă școlară este limitat, în principal, de :

Constrângeri de ordin material (pentru tinerii din mediul rural și pentru cei proveniți din familii defavorizate din punct de

vedere economic)

Dezinteres din partea absolvenților învățământului obligatoriu pentru continuarea studiilor.


obiectivului

Rezultate

așteptate

Termen Responsabilități Surse de finanțare

1. Monitorizarea inserției pe

piața muncii a tinerilor

absolvenți

Baze de date

privind

absolvenții

permanent Inspectori școlari

Directorii liceelor și

grupurilor școlare

Bugetul local

2. Monitorizarea continuării studiilor de către absolvenți

Baze de date privind

absolvenții

Permanent Inspectori școlari de specialitate

Directorii liceelor și

grupurilor școlare

Bugetul local

PRIORITATEA 3: DESCENTRALIZAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR ȘI CREȘTEREA AUTONOMIEI

ȘCOLARE








40

Obiectivul: Accelerarea descentralizării în contextul asigurării calităţii: realizarea unei descentralizări financiare echilibrate şi

descentralizarea deciziilor referitoare la resursele umane şi conducerea şcolilor

Direcția de acțiune : Optimizarea gestionării resurselor - prioritate a unităților de învățământ și a autorităților administrației publice

locale

Indicator de performanţă/Ținta: Înființarea a cel puțin unui parteneriat pentru fiecare școală din județ (parteneriate contractuale între unitățile de învățământ respective, între unitățile de învățământ și alte instituții)

Context: Legea Educației Naționale (Legea 1/2011, art.62)

Acțiuni pentru atingerea

obiectivului

Rezultate așteptate Termen Responsabilități Surse de

finanțare

1. Inventarierea

echipamentelor electronice

existente în laboratoarele și

cabinetele de informatică din unitățile școlare.

-Evidența clară a

echipamentelor de calcul

electronic existente în

școli.

25 decembrie 2013 Inspector școlar de

specialitate informatică

Directorii unităților de

învățământ Comisiile de inventariere

Unitățile

școlare

2. Dotarea şcolilor cu

calculatoare conectate la

internet şi cu softuri

educaţionale capabile să ridice calitatea predării şi a

învăţării

-Nr. de școli dotate cu

calculatoare

permanent Inspector General

Inspector școlar de

specialitate informatică

Directorii unităților de învățământ

Proiecte POS-

DRU

3. Realizarea unei baze de date

cu cadrele didactice inițiate în utilizarea calculatoarelor

și care au deprinderi de

lucru cu calculatorul.

-O mai bună folosire a

resursei umane în timpul examenelor naționale

- Folosirea laboratorului de

informatică în organizarea

și predarea lecțiilor

SEM I Inspector General Adjunct

Inspectori școlari de specialitate

ISJ GORJ








41

4. Crearea paginilor web în

fiecare unitate școlară care

are conexiune la

INTERNET. Actualizarea informațiilor din pagină.

-Promovarea imaginii

unităților școlare prin

intermediul paginilor web

-Informarea publicurilor privind activitățile realizate

în școală

Anul școlar

2013 - 2014

Inspector General Adjunct

Inspectori școlari

Informaticienii din școli

Bugetul local

5. Monitorizarea procedurilor

privind evidența manualelor școlare în școli și crearea

unei baze de date privind

manualele școlare

retipăribile.

Utilizarea tuturor

manualelor școlare aflate în gestiunea școlilor prin

aplicarea procedurii de

recartare

28.02.2014 Inspector General Adjunct

Inspectori școlari Directorii unităților de

învățământ

Responsabilii cu manualele

Bugetul local

PRIORITATEA 4: MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII LA NIVELUL UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN

JUDEȚUL GORJ A PACHETULUI LEGISLATIV PE EDUCAȚIE, PENTRU CREȘTEREA CALITĂȚII ȘI CENTRAREA

EDUCAȚIEI PE NEVOI SPECIFICE INDIVIDUALE

Obiectivul: Aplicarea prevederilor normative referitoare la descentralizarea demersului educațional

Direcția de acțiune: Monitorizarea aplicării legislației în vigoare

Indicator de performanţă/Ținta: Toate unitățile școlare din județ vor avea stabilite în Planul de Dezvoltare Instituțională/Planul

managerial, obiective clare,modalități de acțiune,responsabilități și forme de gestionare a resurselor etc.(condiții obligatorii pentru

realizarea descentralizării administrative)

Context: Legea Educației Naționale (Legea 1/2011)

Acțiuni pentru atingerea obiectivului

Rezultate așteptate Termen Responsabilități Surse de finanțare








42

1. Aplicarea politicilor și

strategiilor MECTS la nivel

județean.

Aplicarea corectă a

legislației în vigoare

Permanent Inspector General

Inspector General Adjunct

Inspectori școlari

IȘJ GORJ

2. Controlul unităților de învățământ privind

aplicarea legislației în

vigoare în domeniul

curriculumului

Rapoarte de inspectie, Note de constatare

Conform graficului Inspector General Adjunct Inspectori școlari

IȘJ GORJ

3. Organizarea olimpiadelor

și concursurilor şcolare la

nivel local și județean.

Concursuri școlare

derulate

Conform graficului Inspector General Adjunct

Inspectori școlari

MECTS

IȘJ GORJ

4. Organizarea examenului de

atestare profesională a absolvenților claselor a

XII-a – specialitatea

matematică-informatică şi

profil tehnic.

Examene finalizate,

Conform graficului Inspectori școlari de

specialitate

MECTS

IȘJ GORJ

5. Organizarea și

monitorizarea simulării

examenului de bacalaureat

şi Evaluare Naţională.

Gradul de pregătire a

elevilor.

Conform graficului Inspectori școlari de

specialitate

MECTS

IȘJ GORJ








43

Parteneri locali ai Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj:

- Primăria Târgu Jiu;

- Consiliul Judeţean Gorj;

- Instituţia Prefectului Gorj;

- Universitatea “Constantin Brâncuşi” Târgu Jiu;

- Inspectoratul Judeţean de Poliţie;

- Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului;

- Inspectoratul Teritorial de Muncă;

- Teatrul “Elvira Godeanu” Târgu Jiu;

- Direcţia de Sănătate Publică;

- Filiala de Cruce Roşie Gorj;

- Direcţia de Cultură şi Culte;

- Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport.

Inspector Şcolar General, Inspector Management,

Prof. Ion Işfan Prof. Marian Staicu



Planul managerial al I.S.J. Gorj pentru anul școlar 2013-2014

Documents

Transcript of Planul managerial al I.S.J. Gorj pentru anul școlar 2013-2014