PLANUL JUDETEAN 

DE GESTIONARE A DESEURILOR 

-CALARASI-        

2005              

CUPRINSI Introducere 

II Aspecte legale 

III Situatia existenta

     III.1 Date generale

            III.1.1 Scurta prezentare a judetului– date geografice si geologice

            1.1.1 Geologie – hidrologie

            1.1.2 Resurse naturale

            1.1.3 Infrastructura

            1.1.4 Zone protejate

            1.1.5 Asezarile umane

            III.1.2 Utilitati

            1.2.1 Alimentare cu apa si sisteme de canalizare

            III.1.3 Aspecte socio - economice

            1.3.1 Situatia socio-economca a Judetului Calarasi 

      III.2 Gestiunea Deseurilor in judetul Calarasi

            III.2.1 Generarea deseurilor

            III.2.2 Colectarea si transportul deseurilor

            2.2.1 Activitatea de salubrizare

            2.2.2 Statii de transfer

            III.2.3 Tratarea deseurilor in vederea valorificarii sau eliminarii

            2.3.1 Compostare

            2.3.2 Tratarea mecano-biologica

            2.3.3 Sortare (tratare mecanica)

            2.3.4 Prelucrare in vederea reciclarii

            2.3.5 Tratarea termica

            III.2.4 Eliminarea deseurilor 

IV Obiective judetene pentru gestionarea deseurilor 

V Scenarii

      V.1 Scurta descriere a metodologiei de dezvoltare a scenariilor

            V.1.1 Pentru deseurile de ambalaje

            V.1.2 Pentru deseurile biodegradabi

            V.1.3 Schema generala pentru gestionarea deseurilor

      V.2 Alternative

            V.2.1 Descrierea alternativelor

            2.1.1 Alternativa 1

            2.1.2 Alternativa 2

            2.1.3 Alternativa 3

      V.3 Baza pentru scenarii

            V.3.1 Factorii care influenteaza gestionarea deseurilor

            V.3.2 Definirea situatiei existente in 2003

            V.3.3 Evolutia istorica a factorilor relevanti

      V.4 Elaborarea scenariilor

            V.4.1 Scenariu (1) istoric

            V.4.2 Scenariu (2) optimist

            V.4.3 Scenariu (3) pesimist 

      V.6 Tratarea deseurilor

            V.6.1 Recuperarea si reciclarea

            V.6.2 Tratarea deseurilor biodegradabile

      V.7 Eliminarea deseurilor 

      V.8 Deseuri municipale periculoase 

VI Masuri de implementare  

VII Monitorizare 

VIII Concluzii si recomandari 

Anexe 

     Anexa 1 Semnificatia termenilor utilizati

     Anexa 2 Obiective, tinte judetene si masuri

     Anexa 3 Prognoze rampe ecologice si statii de transfer

     Anexa 4 Scenarii

     Anexa 5 Centralizator scenarii 

    I. INTRODUCERE

  

         Planurile de gestionare a deseurilor au un rol cheie in dezvoltarea unei gestionari durabile a deseurilor. Principalul lor scop este acela de a prezenta fluxurile de deseuri si optiunile de gestionare a acestora. Mai in detaliu, planurile de gestionare a deseurilor prezinta cadrul de planificare pentru urmatoarele aspecte:

_ Conformarea cu politica de deseuri si atingerea tintelor propuse: planurile de gestionare a deseurilor constituie instrumente importante care contribuie la implementarea politicilor si la atingerea tintelor stabilite in domeniul gestionarii deseurilor.

_ Stabilirea capacitatilor suficiente si caracteristice pentru gestionarea deseurilor: Planurile de gestionare a deseurilor prezinta fluxurile si    cantitatile de deseuri care trebuie colectate, reciclate, tratate si/sau eliminate. Mai mult, ele contribuie la asigurarea de capacitati si moduri de colectare, reciclare, tratare si/sau eliminare a deseurilor functie de deseurilor care trebuie gestionate.

_ Controlul masurilor tehnologice: prezentarea fluxurilor de deseuri asigura identificarea zonelor in care sunt necesare masuri tehnologice pentru eliminarea sau minimizarea anumitor tipuri de deseuri

_ Prezentarea cerintelor economice si de investitie: planurile de gestionare a deseurilor constituie un punct de plecare pentru stabilirea cerintelor financiare pentru operarea schemelor de colectare, reciclare, tratare si eliminare a deseurilor. Pe aceasta baza, pot fi determinate necesitatile pentru investitiile in instalatii de reciclare, tratare si eliminare a deseurilor. Complexitatea in continua crestere a problemelor si standardelor in domeniul gestionarii deseurilor conduc la cresterea cerintelor privind instalatiile de reciclare, tratare si/sau eliminare. In multe cazuri, aceasta presupune facilitati de reciclare, tratare si/sau eliminare a deseurilor mai mari si mai complexe,

ceea ce implica cooperarea a mai multor unitati regionale privind stabilirea si operarea acestor facilitati. 

         Orizontul de timp pentru PJGD

 

    Orizontul de timp pentru plan depinde de mai multi factori. Pentru a reflecta acest lucru, planul se poate referi la: cadrul imediat de timp sau actiuni imediate si cadrul de timp pentru perspective pe termen lung.

     Din punct de vedere practic, orizontul de timp trebuie sa fie suficient de lung pentru a face posibila evaluarea atingerii tintelor.

     Motivul pentru care planul se refera si la perspectivele pe termen lung este acela al dificultatii in identificarea de amplasamente potrivite pentru reciclarea, tratarea sau eliminarea deseurilor in cadrul sau

in apropierea zonelor urbane.

      Mai mult, va fi necesar un efort considerabil in selectia de amplasamente, evaluarea impactului asupra mediului si consultarea publica pentru obtinerea permiselor pentru noile amplasamente. In final, facilitatile de reciclare, tratare si eliminare a deseurilor constituie investitii importante care trebuie recuperate intr-o perioada relativ lunga de timp.

    Acest plan  va fi reactualizat si completat cu un capitol privind gestionarea deseurilor periculoase de productie pana sfarsitul anului 2006.

   In ceea ce priveste aspectele legate de sistemele de colectare si costurile asociate, acestea sunt aspecte pe termen scurt si care presupun un efort financiar mai redus.

  Perioada de planificare a fost stabilita de 10 ani. Revizia planului final este programata, conform cerintelor legale in vigoare, periodic o data la 5 ani de la elaborarea planului. In cadrul acestei revizuiri, datele de intrare vor fi verificate si actualizate iar celelalte criterii sunt propuse spre monitorizare. De

asemenea, tot in cadrul acestei revizuiri va fi inclus si capitolul legat de deseurile periculoase prezente in deseurile municipale. Datorita constrangerilor legate de datele de intrare in cadrul acestui plan, revizuirea

acestuia este necesara. In urma revizuirii, implementarea planului va continua pe directia proiectata sau vor fi necesare modificari.

In acest timp, pana la revizuire, se vor desfasura proiecte pilot care vor oferi  informatii detaliate in ceea ce priveste fezablitatea tehnologiilor propuse.

Proiectele pilot pot sa se refere numai la optiunile tehnologice alese in cadrul acestui plan, sau pot sa se refere si la alte tehnologii care, in aceasta etapa de planificare, au fost considerate ca nefezabile pentru regiune. Astfel, daca alte tehnologii se vor dovedi mai fezabile, ele vor fi supuse spre analiza. 

     Fluxuri de deseuri si sectoare incluse in plan 

Trebuie luate in considerare, in ceea ce priveste fluxurile de deseuri, sursele de generare, fluxuri si cantitati de deseuri generate, sistemele actuale de colectare, transport si tratare a deseurilor si modul cum acestea vor evolua in viitor. Aditional, se vor considera si defini fluxurile de deseuri prioritare.

Procesul de planificare are ca principal obiect, dezvoltarea uni system controlat de gestionare a deseurilor si s-a concentrat pe principalele cerinte care au tinte asociate:

- recuperare si reciclare (tintele de recuperare si reciclare trebuie atinse asa dupa cum sunt stabilite in legislatie);

- depozitare (inchiderea depozitelor neconforme);

- depozitarea deseurilor biodegradabile (reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate).  

     Din punct de vedere tehnic, nu au fost considerate prea multe optiuni tehnice, datorita nivelului scazut al dezvoltarii tehnologiilor in domeniul gestionarii deseurilor. Mai mult, acest lucru se datoreaza faptului ca, pana de curand, fluxul deseurilor era unul extrem de simplu, constand in foarte putine etape

(un flux mai mult logistic decat un flux tehnologic).

    Astazi, avand in vedere noile evolutii, obiective si directii in gestionarea deseurilor, noi tehnologii trebuie luate in considerare. Totusi, optiunile tehnologice care ar conduce la atingerea obiecivelor si tintelor trebuie sa fie fezabile pentru caracteristicile Romaniei si regiunii, sa nu fie prea complexe pentru a fi usor de implementat. Ca prima etapa de implementare a planului din punct de vedere tehnologic, s-au propus proiecte pilot, pentru a determina fezabilitatea tehnologiilor selectate in faza de planificare.

De exemplu, pentru partea de reducere a deseurilor biodegradabile depozitabile, au fost selectate numai doua tehnologii:

   - compostarea – datorita cunostintelor traditionale legate de aceasta tehnologie in mediul rural, ca urmare implementarea ar necesita eforturi sumplimentare mai reduse;

- tratarea mecano-biologica – datorita cerintelor reduse in ceea ce priveste calitatea materialului de intrare.

  Pe baza obiectivelor si tintelor aplicate situatiei existente in regiune (in special in ceea ce priveste posibilitatile si capacitatile existente si potentialul acestora de dezvoltare) au fost create alternative.

  Obligatiile in ceea ce priveste recuperarea si reciclarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje sunt stabilite pentru toti generatorii si detinatorii de deseuri. Analiza situatiei existente in zona a dus la concluzia ca in zona exista posibilitati/facilitati de reciclare si, de asemenea, capacitati de recuperare energetica (cuptoare de ciment). Mai mult, analiza potentialului de dezvoltare a acestor capacitati a dus la concluzia ca nu sunt necesare capacitati noi in acest scop.

  Pentru implementarea recuperarii si reciclarii amabalajelor si deseurilor de ambalaje, accentul va trebui pus pe categoria de deseuri care urmeaza a fi recuperate si reciclate. Este cunoscut faptul ca reciclarea materiala este o practica raspandita in tara, dar pentru materiale care nu provin din ambalaje (in special pentru metale). Ca urmare, problema se va pune pe extinderea catre deseurile de ambalaje in vederea cresterii constiintei in ceea ce priveste colectarea separata a deseurilor de ambalaje si recuperarea acestora.

In ceea ce priveste reducerea deseurilor bioegradabile depozitate, implementarea se va concentra asupra doua aspecte:

- zona rurala – implementarea se va baza pe compostarea traditionala, in curte, extinderea acestei practici si asigurarea ca tehnologia indeplineste cerintele proprii (material de intrare, metoda de procesare, utilizarea produsului final);

- zona urbana – implementarea va trebui sa se concentreze pe cerintele specifice. Va presupune, de asemenea, necesitatea de noi capacitati de tratare.

Structura planului este urmatoarea:

- zona urbana – implementarea va trebui sa se concentreze pe cerintele specifice. Va presupune, de asemenea, necesitatea de noi capacitati de tratare.

Structura planului este urmatoarea:

- analiza situatiei existente in regiune – fluxul actual de deseuri;

- analiza reglementarilor in vigoare legate de gestionarea deseurilor si dezvoltarea obiectivelor cu sau fara tinte asociate;

- elaborarea scenariilor:

· crearea noului flux de deseuri prin alternative;

· analiza, ierarhizarea scenariilor si alternativelor;

· alegerea scenariului si alternativei optime;

- crearea planurilor de actiune/implementare si monitorizare

concluzii si recomandari pentru planificarea regionala ulterioara (lectii invatate in cadrul elaborarii acestui plan exemplar si aspecte care trebuie luate in considerare in elaborarea celorlalte planuri regionale de gestionare a deseurilor).

Beneficii ale Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor 

PJGD-ul are reprezinta legatura intre tintele nationale si posibilitatile si optiunile de a atinge aceste tinte la nivel local, la nivel de judet.

PJGD-ul reprezinta strategia de gestionare a deseurilor sincronizata la nivelul judetului..

PJGD-ul este un instrument care permite judetului sa primeasca un suport financiar aditional din partea Uniunii Europene.

II. ASPECTE LEGALE

(Directive UE, reglementari nationale, reglementari conexe)

 

      In acest capitol sunt prezenate prncipalele reglementri legate de gestionarea deseurilor, atat europene cat si romanesti, a prnicipalelor prevederi ale acestora. De asemenea, este rezentata si legislatia conexa.   

Legislatia europeana

Legislatia romaneascaPrevederi legale

Atributii ale altor autoritati competente

Directiva Cadru Legea nr. 426/2001 pentru Reglementeaza activitatile Ministerul Sanatatii –

privind deseurile nr. 75/442/EEC, amendata de Directiva nr.91/156/EEC

aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.78/2001 privind regimul deseurilor 

Hotararea de Guvern 123/2003 privind aprobarea Planului National de etapa de Gestionare a Deseurilor

de gestionare a deseurilor in conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului. 

Se refera la aprobarea Planului National de Gestionare a Deseurilor – plan de etapa.

evalueaza impactul produs de deseuri asupra sanatatii populatiei;  

Ministerul Administratiei Publice urmareste si asigura transpunerea de catre autoritatile publice locale a strategiilor si programelor privind gstionarea deseurilor.

Directiva nr. 91/689/EEC privind deseurile periculoase.

Legea nr.426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.78/2000 privind regimul deseurilor.

Reglementeaza activitatile de gestionare a deseurilor periculoase in conditii de protectie a sanatatii  populatiei si mediului.

Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei participa la elaborarea reglementarilor specifice gestionarii deseurilor.

Ministerul Administratiei Publice

-participa la elaborarea planurilor de gestionare a deseurilor in domeniul serviciilor publice de gospodarie comunala si urmareste indeplinirea obiectivelor din Planul National de Gestionare a Deseurilor

Diectiva nr. 75/439/EEC privind uleiurile uzate, amendata de Directiva nr. 87/101/EEC si de Directiva nr. 91/692/EEC.

Hotararea de Guvern nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate, completata si modificata de Hotararea de Guvern 441/2002. 

Hotararea de Guvern nr.1159/2003 pentru modificarea Hotararii de Guvern nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate.

Reglementeaza activitatile de gestionare a uleiurilor uzate, pentru evitarea efectelor negative asupra sanatatii populatiei, asupra mediului. 

Se refera la conditiile de colectare a anumitor tipuri de uleiuri uzate.

 

Directiva nr. 91/157/EEC privind bateriile si acumulatorii care contin anumite substante

Hotararea de Guvern 1057/2001 privind regimul bateriilor si acmulatorilor care contin substante periculoase.

Reglementeaza conditiile de introducere pe piata a bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase, precum si modalitatile de gestionare a

Ministerul Industriei si Resurselor va propune Ministerului Educatiei si Cercetarii programe de cercetare pentru reducerea continutului de metale grele

periculoase si Directiva nr. 93/86/EC privind etichetarea bateriilor.

bateriilor si acumulatorilor uzati.

si substante periculoase din baterii si acumulatori.

Directiva nr. 99/31/EC privind depozitarea deseurilor

Hotararea de Guvern nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor.    

Ordinul 95/2005 privind stabilirea criteriilor  de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri. 

Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor

Stabileste cadrul legal pentru desfasurarea activitatii de depozitare a deseurilor, atat pentru realizarea, exploatarea, monitorizarea, inchiderea si urmarirea postanchidere a depozitelor existente.

Aproba procedurile preliminare pentru acceptarea deseurilr la depozitare, criteriile pentru acceptarea deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptata in fiecare clasa de depozit de deseuri. 

Aprobarea Normativului Tehnic privind depozitarea deseurilor-construirea, exploatarea, monitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri.

Autoritatile administratiei publice locale vor initia actiuni pentru deschiderea unui nou depozit in situatia in care depozitul existent atinge 75% din capacitatea proiectata.

Directiva nr. 2000/76/EC privind incinerarea deseurilor

Hotararea de Guvern nr.128/2002 privind incinerarea deseuilor.  

Hotararea de Guvern 268/2005 modifica si completeaza  HG 128/2002 privind incinerarea eseurilor. 

Ordin 756/2004 pentru aprobarea Normativului Tehnic privind incinerarea deseurilor.

Reglementeaza activitatile de incinerare si coincinerare si masurile de control si urmarire a instalatiilor de incinerare si coincinerare.    

Aprobarea Normativului Tehnic privind incinerarea deseurilor

 

Directiva nr.94/62/EC privind ambalajele si deseurile de ambalaje

Hotararea de Guvern nr.349/2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje. 

Reglementeaza gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje. 

Aproba procedura de

Ministerul Industriei si Resurselor propune programe de cercetare avand ca obiect fabricarea si compozitia ambalajului.

Hotararea nr. 899/2004 pentru modificare si completarea Hotararii Guvernului nr. 349/2002 privind gestionarea ambalajelor  si deseurilor de ambalaje.

raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje.

Directiva nr. 96/59/EC privind eliminarea bifenililor si trifenililor policlorurati (PCB si PCT).

Hotararea de Guvern nr.173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestionarea si controlul bifenililor policlorurati si a altor compusi similari. 

Ordinul MAPM nr. 279/2002 privind infiintarea Secretariatului tehnic pentru gestionarea si controlul compusilor desemnati in cadrul Directiei de gestionare a deseurilor si substantelor chimice periculoase.

Reglementeaza regimul special privind gestionarea si controlul bifenililor policlorurati si al altor compusi similari.  

Aproba infiintarea Secretariatului tehnic pentru gestionarea si controlul compusilor desemnati in cadrul Directiei de gestionare a deseurilor si substantelor chimice periculoase.

Autoritatile de prevenire si stingere a incendiilor trebuie sa-si actualizeze invntarele si evidenta cantitatilor, tpului si locurilor unde exista compusi desemnati.

Decizia nr. 2000/532/CE, amendata de Decizia nr.2001/119 privind lista deseurilor, (ce inlocuieste Decizia nr.94/3/CE privind lista deseurilor si Decizia nr.94/904/CE privind lista deseurilor periculoase).

Ordin 95/2005 privind evidenta gestionarii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

Reglementeaza evidenta gestionarii deseurilor colectate, transportate, depozitate temporar, reciclate si eliminate.

 

Regulamentul nr.259/93 privind controlul transportului deseurilor in, dinspre si inspre Comunitatea Europeana.

Hotararea de Guvern nr.1357/2002 pentru stabilirea autoritatilor publice resonsabile de controlul si supravegherea importului, exportului si tranzitului de deseuri; 

Hotararea de Guvern nr.228/2004 privind

Reglementeaza controlul si supravegherea importului, exportului si tranzitului de deseuri;   

Reglementeaza controlul introducerii in tara a deseurilor nepericuloase in

Ministerul Industriei si Resurselor autorizeaza agentii economici pentru a realiza operatiuni de import a deseurilor si de reciclare a acestora.  

Autoritatea Vamala permite introducerea in tara a

controlul introducerii in tara a deseurilor nepericuloase in vederea importului, perfectioarii active si a tranzitului; 

Legea 6/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al desurilr periculoase si al eliminarii acestora.; 

Legea 265/2002 pentru acceptarea amendamentelor la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase; 

Ordinul MAPAM nr.2/2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei

vederea importului, perfectionarii active si a tranzitului;  

Reglementeaza transportul peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora.    

Adopta amendamente la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor peiculoase;  

Stabileste Procedura de reglementare si control a transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei

mijloacelor de transport incarcate cu deseuri nepericuloase.

Directiva nr.86/278/EEC privind protectia mediului si in particular a solului, atunci cand namolul de la statiile de epurare este utilizat in agricultura.

Ordinul MAPAM 49/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protectia mediului in special a solurilor, cand se utilizeaza namolri de epurare in agricultura.

Aproba normele tehnice privind protectia mediului in special a solurilor, cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura.

Autoritatea teritoriala agricola- coopereaza cu autoritatea de mediu in vederea acordarii permisului de aplicare a namolurilor de epurare in agricultura.

Directiva nr.2000/53/EC privind vehiculele uzate

Hotararea de Guvern 2406/2005 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz. 

Ordinul 87/2005 pentru aprobarea modelului si conditiilor de emitere a certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor scoase din uz. 

Ordinul 88/2005 privind

   

materialele si componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea art.4 din HG 2406/2005 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz.

Directiva nr.2002/96/EC privind deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE)

In curs de transpunere .    

Directiva nr.78/176/CEE privind deseurile din industria doxidului de titan .

Directiva nr.82/883/CEE privind procedeele pentru supravegherea si monitorizarea mediului datorita deseurilor din industria de dioxid de titan. 

Directiva nr.92/112/CEE privind procedeele pentru armonizarea programelor pentru reducerea si eventual eliminarea poluarii cauzate de deseurile din industria dioxidului de titan.

Ordinul 751/2004 privind gestionarea deseurilor din industria dioxidului de titan.

   

  

III. SITUATIA EXISTENTA 

III.1 Date generale

III.1.1. Scurta prezentare a judetului – date geografice si geologice

 

Judetul Calarasi este situat in partea de SE  a tarii pe cursul mijlociu al Dunarii , care formeaza si granita naturala de S cu Republica Bulgaria.

      Are ca vecini :

N – JUDETUL IALOMITA V- judetele Giurgiu si Ilfov SE – judetul Constanta

 

Organizarea administrativ teritoriala cuprinde 2 municipii , 3 orase si 48 comune.  

Tabel: Suprafata judetului Calarasi

  Calarasi

km2

Suprafata totala 5088,00

suprafata agricola 4268,00

paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera

220,00

ape si balti 302,00

alte suprafete 298,00

Sursa: Breviarul statistic judetean 2004     

Relieful judetului Calarasi  

      Judetul Calarasi cuprinde mai multe forme principale de relief care toate apartin Campiei Romane , respectiv :

Campia tabulara acoperita cu loess de tip Baragan , campie tabulara fragmentata de tip Burnas , si Campie piemontana – deltanica sau terminala , de asemenea acoperita cu loess.

Lunci puternic aluvionate de tip Argesului si Dambovitei si lunci de tipul baltilor ( Dunarea )

Vai si vaiugi largi si baltite de tip Mostistea precum si terase

 

Dunarea prezinta in judetul Calarasi 4 tipuri de terase :

Terasa IV ( Greaca  ) forma in Riss cu altitudinea absoluta de 70 – 75 m care se racordeaza cu Campia Baraganului .

Terasa III formata in Wurm I cu altitudionea medie de 15 – 20 m , care avanseaza pana la Valea Mostistei .

Terasa II  forma in Wurm II cu altitudinea medie de 8 – 12 m si care se dezvolta la Est de lacul Galatui .

Terasa I ( Calarasi ) formata in Halocenul inferior cu altitudini de 3- 7 m este acoperita cu un strat gros de pietris , fiind foarte extinsa si depaseste limitele judetului Calarasi

 

Peste relieful de campie si terasa se intalnesc adesea numeroase crovuri intre comunele Dragos Voda si Perisoru . Relieful variat se grupeaza in 4 unitati mari :

Campia Braganului – MOSTISTEA Campia Vlasiei Campia Burnasului Lunca Dunarii

 

Campia Baraganului - Mostistea –(  Baraganul sudic ) se intinde intre malul drept al Ialomitei si malul stang al Dunarii , fiind cuprinsa in judetul Calarasi cu peste 2/3 din suprafata .Este usor asimetrica inclinata inspre sud ., unde se termina cu terasele Dunarii . Are inaltimi de 60 – 70 m in NV ,  pe raza comunei Belciugatele coborand la 40 m in E de comuna Dragalina , pentru a se inalta din nou la cca 50 m la E de comuna Stefan cel Mare si Borcea

In sud are inaltimi de cca 20 m pe terasa jopasa dintre Oltenita si Calarasi .

Apa freatica se afla la adancimi realtiv mari cu unele exceptii in partea de NV , iar pe terasa joasa are numai 2 – 5 m adancime. , si prezinta pe mari intinderi posibilitati de mlastinare si salinizare .\

Campia V lasiei , este cuprinsa pe teritoriul judetului prin portiuni restranse apartinand unor subunitati ale sale , precum :

Campia Movilitei    - este o fasie de tranzitie spre Baragan avand ca limita linia Belciugatele – Mariuta;are altitudini de 74 – 70 m , cu crovuri si apa freatica la 2 – 5 m adancime

Campia Bucurestiului , este  o terasa de confluenta unde se afla comuna Fundeni . Are o altitudine de 50 – 55 m

Campia Calnaului situata in SE Bucurestiului se afla in proportei de 2/3 in judetul Calarasi ( mai putin izvoARELE ) , in zona comunei Frumusani .

Campia se inclina spre SE  prin intermediul a doua interfluvii de camp , unul Calnau – Dambovita , celalalt Calnau – Sabar si Arges. Are o altitudine care scade de la 70 spre 50 m . , destul de adanc fragmentata unde panza de apa freatica se afl a la adancimi de 7 – 15 m , iar crovurile sunt relativ rare

Campia Burnasului – apartien judetului prin partea sa estica, care este si cea mai diversificata sub aspect morfologic .Se compune dintr-o fasie de camp alungita pe limita nordica si patru terase al Dunarii .Campul este acoperit cu loess gros si crovuri avand o altitudine de  75 – 80 m. 

Lunca Dunarii

Se subdivide in trei mari compartimente :

- Greaca , Calarasi si Balta Borcea

Lunca Greaca se dezvolta exclusiv pe malul Dunarii pana la varsarea Argesului in aceasta si are latimi relativ uniforme de 6 – 9 km si altitudini de 14 – 20 m .Intreaga lunca a fost indiguita si desecata , dar in unele partiuni joase patrunde prin infiltratii.

Lunca Calarasi este dezvoltata in general tot numai pe malul stang al Dunarii , dar inegala ca latime. Este mai larga la Ulmeni , Manastira si vest de Calarasi unde atinge 14 km latime. Cu  mici exceptii intraga lunca a fost indiguita si desecata .

Balta Borcei incepe la S de Calarasi unde se desprinde bratul Borcea urmand apoi malul stang al acestuia . La NV de Oltina ( Dobrogea ) , din Dunare se desprinde bratul Raul ( Bala ) care se uneste cu bratul Borcea in dreptul comunei Unirea . Aspectul general al baltii este acela de brate cu grinde inalte pe margini , ce inchid depresiuni centrale mari , divizate in cuvete mai mici . Grindurile principale sunt in lungul bratelor Dunarea , Borcea , Raul .

      In interiorul albiei minore a Dunarii apar Ostroave mari , ce tind sa se lipeasca de grind sau sa se uneasca intre ele formand astfel  insule alungite si mai inalte .In stare de neindiguire mobilitatea bratelor si grindurilor este foarte mare . Balta este indiguita ca si parti din lunca externa ( Unirea – Jegalia ) si desecata . Desi ape mai raman pe privaluri , foste meandre sau brate parasite ce se afla sub nivelul panzei freatice .De subliniat este faptul ca aluviunile luncii au grosimi pana la 30 m si chiar peste in aval

III 1.1.1 Geologie-hidrologie

 

      Teritoriul judetului Calarasi face parte din unitatea structurala cunoscuta sub numele de platforma Moesica care cuprinde unitati morfologice cunoscute sub numele de Campia Romana. Platforma Moesica se invecineaza la N cu falia Pericarpatica , la NE cu Promotoriul Nord Dobrogrean iar la Est cu falia Dunarii care urmareste in general cursul acestuia .

In alcatuirea platformei Moesice   distingem doua etaje structurale : soclul si cuvertura sedimentala , analizate prin foraje pe intreaga lor grosime.

      Soclul analizat prin foraje , metode geofizice sau prin cale deductiva este heterogen atat in ceea ce priveste mitologia cat si varsta consolidarii . In alcatuirea lui intra sisturi cristaline , strabatute de masive granitice , si “ sisturi verzi “ care apar la zi in masivul Central Dobrogean , iar in jumatatea sudica soclul este format din sisturi cristaline de tip palazu .

      Cuvertura – in evolutia ulterioara consolidarii soclul valah a fost supus unei miscari de basculare , care au determinat transgresiuni si regresiuni ce se reflecta in existenta celor 4 cicluri de sedimentari . Grosimea cuverturii este foarte diferita de la un sector la altul deoarece soclul nu s-a

comportat ca un ciclu rigid unitar ci a functionat ca un suport compartimentat prin falii profunde in mai multe blocuri care in anumite perioade s-au miscat diferential pe verticala , constituind o platforma instabila .Peste soclul initial de alungul diferitelor perioade geologice s-au depus sedeimente vechi alcatuite din calcare , argile , dolomite , marno – calcare de la adancime 1500 – 2000 m  pana la 5000 m . Peste depozitele levantine in pleistocenul inferior se formeaza un  orizont de pietrisuri si nisipuri cunoascut sub numele de” stratele de Fratesti “.Petrografic acestea sunt alcatuite in partea superioara din nisipuri marunte si sine uneori grosiere , micacee iar catre baza predomina nisipuri si bolavanisuri constituite din cuartite , micasisturi , gresii , calcare , silexuri , tufuri calcaroase. In stratele de Frttesti s-a gasit o bogata fauna de mosluste fosile , si gasteropode , o bogata fauna de mamifere fosile .Grosimea stratelor de Fratesti variaza de la 15 – 25 m in S la 120 – 170 m in No judetului. Peste aceste strate in Pleistocenul mediu s-au depuso succesiune de marne , argile si nisipuri cunoscute sub numele de complexul Marnos “ . Acesta apare la zi pe Valea Mostistei , intre Cococni si NV de Valea Argovei avand o grosime de 5 m . De aici spre No complexul marnos se afunda sub depozitele mai noi crescand si in grosime pana la 50 – 100 m. In partea de Est a Baraganului se subtiaza mai mult ajungand la cativa metri la Burdusani . In Plesitocenul superior se formeaza un orizont de nisipuri galbui mijlocii si fine cu croncretiuni calcaroase si feruginoase cunoscute sub numele de “ nisipuri de Mostistea “ a caror grosime variaza intre 10 – 25 m.

      Subdiviziunea medie este  reprezentata de depozitele loessoide de pe Campia Baraganului care stau frecvent peste nisipurile de Mostistea si au o grosime de 20 – 25 m.

      Subdiviziunea superioara este reprezentata prin depozite gosiere ale terasei inferioare a Dunarii , Ppietrisuri , nisipuri,  si prin depozite loessoide care acopera Terasa Fetesti .

      Halocenul inferior si superior este reprezentat de aluviuni grosiere si depozite loessoide pentru terasa joasa a Dunarii precum si prin aluviuni grosiere si  fine pentru depozitele de lunca.

      Din punct de vedere hidrogeologic in cadrul judetului Calarasi prezinta importanta urmatoarele formatiuni :

1. Depozite calcaroase Barreniene din zona Calarasi situate la adancimi de 180 – 5530 m litologic reprezentate prin calcare fisurate , calcare dolomitetice , etc.a din aceste calcare se manifesat frecvent artezanic , debitele obtinute la pompari fiind de max. 43 l / s , pentru denivelari de 20 – 23 m Apa este potabila in limite admisibile.Se apreciaza ca dintr-un foraj de 500 m  adancime se poate obtine un debit de 40 l ./ s pentru denivelari in jur de 20 m.

2. Stratele de Fratesti interceptate in toate forajele din judet constituie principala roca acvifera magazin. Prezenta unor elemente mai grosiere ( pietris si nisipuri medii si grosiere 0 determina coeficienti de filtratie acceptabile sau buni ( intre 10 – 80 m / zi ) .In anumite zone ale stratului s-au observat si bolovanisuri .Apa in stratele de Fratesti are caracter puetrnic accesnsional si poate furniza debite demne de a fi luate in considerare dupa cum urmeaza :

in zona Dragos VoDA DEBITE DE 7, 5 – 111 L / S PENTRU DENIVELARI DE CCA 2 M – k = 10 – 46 m / zi

in zona Dragalina Debite de 8 ,1 – 8, 9 l / s pentru denivelari de 1,5 – 2 m ( k = 9- 11 m / zi )

in zona Stefan Voda debite de 8, 3 – 11 m / s , pentru denivelari de 1 – 4 m ( k = 13 – 47 m / zi )

in zona Tamadau – Calarasi , debite de 12, 5 l / s pentru denivelari 1 – 4 m ( k = 10 – 36 m / zi )

in zona Lehliu , debite 7 – 10 l / zi pentru denivelari de 1 – 8 m ( k – 6 – 62 m / zi )

in zona Fundulea 10 -11 l / s , pentru denivelari 1 ,5 – 9, 5

 

Stratele de Fratesti nu sunt exploatate in prezent de cat in mica masura existand disponibilitati seriaose atat in Bazinul hidrografic al Dunarii cat si in Bazinul Hidrografic Mostistea .

In zona Calarasii – Vechi – Stoienesti – Calarasi chimismul apelore subterane este neuniiform apa avand fecvent caracter nepotabil motiv pentru care amplasarea unor caprtari de ape in zona este nerecomandabila .

3. Stratele de Mostistea sunt captate in mod sporadic pentru nevoi locale , capacitateea lor de debitare fiind redusa datorita granulatiei fine a nisipurilor .In zona Fundulea din foraje de 60 – 65 m, adancime se obtin debite de numai 2 – 2,5 l / s  , la denivelari de 9 – 12 m ( k = 8 – 16 m / zi ) foarte frecvent chair mai putin . Dezvoltarea lor neuniforma pe cuprinsiul judetului Calarasi si capacitatea de debitare redusa nu recomanda luarea in consideratie a acestor straturi  pentru asigurarea unor captari centralizate .

4. Depzotele de terase si de lunca , atat in zona Dunarii cat si in zona Argesului , cantoneaza strate acvifere freatice cu debite uneori insemnate in depozitele grosiere ( pietrisuri , nisipuri , uneori bolovanizuri ) .Zonele inundabile din Lunca Dunarii si necesitatea asigurarii unui perimetru de protectie sanitrara cu latime mare in secotare cu agricultura intensiva , fac improbabila aprobarea unor astfel de captari .

 

Asa cum rezulta din cele mai prezentate mai sus nivelul hidrostatic al apelor freatice variaza in functie de grosimea stratului magazin , de adancimea lor , de permeabilitatea lor , de conditiile climatice sezoniere , existente concretizate prin excedent sau deficit pluviometric.

Cea mai mica adancime a nivelului hidrostatic se gaseste in Lunca Dunarii , iar cea mai mare zona campului propriu – zis. Astfel , in Lunca Dunarii nivelul variaza intre 2- 5 m , iar in depresiunile lacustra din cadrul Luncii nivelul hidrostatic se poate afla si la adancimi mai mici de 2 m. In zona grindurilor si a gradistilor din lunca , nivelul poate ajunge pana la adancime de 10 m .

In zona teraseklor Dunarii nivelul hidrostatic variaza intre 3 – 10 m , fiind la adancimi spre zona de lunca si mai mari in zona de contact cu campul . Pe interfluvii nivelul hidrostatic variaza si mai mult in functie de diferitele complexe litologice , de grosimea depozitelor loessoide , de pozitia stratului impermeabil , etc. ASTFEL , IN STRATURILE DE Fratesti poate varia intre 12 – 20 m adancime , in nisipurile de Mostistea se  intalnesc la adancimi mai mari de 20 m , iar in campia inalt fUNdulea ( NV judet ) panza freatica apare la 70 – 75 m .

Putem concluziona deci ca adancimea panzei de apa freatica c5reste din sudul judetului -  lunca si terasele Dunarii – spre Nord , cu adancimi maxime de apa freatica pe directia NV . Se dau urmatoarele adancimi ale panzei de apa freatica in diverse  localitati :

Calarasi si Oltenita  - adancimi de 3- 10 m Comuna Borcea si Stefan cel Mare – adancimi 20 – 25 m Orasul Lehliu  si imprejurimi – adancimi  35 – 40 m Comuna Frumusani  adancimi de 45 – 50 m

Orasul Fundulea adancimi de 70 – 75 m

 

Clima  

       Teritoriul judetului Calarasi apartine in totalitate sectorului cu clima continetala

Regimul climatic este omogen pe tot cuprinsul judetului ca urmare a uniformitatii reliefului de campie. Se caracterizeaza prin veri foarte calde , cu precipitatii slabe mai ales in aversa si prin ierni realtiv reci marcate uneori de viscole puternice dar si de frecvente perioade de incalzire care provoaca discontinuitate in distributia teritoriala a zapazii . In partea sudica a judetului exista un topoclimat specific luncii Dunarii , cu veri mai calde si ierni mai blande decat in restul campiei . Radiatia solara glovbala inregistreaza valori cuprinse intre 125 kcal / cmp / an si peste 127 ,5 kcal / cmp / an. Aceste cresc dinspre NV catre SE  datorita cresterii unghiului inaltimii soarelui , scaderii altitudinii si reducerii nebulozitatii . Circulatia generala a atmosferei este caracterizata prin frecvente mari ale curentilor ( advectii de aer ) temperat oceanic din V si NV ( mai ales in semestrul calda ) si ale curentilor de aer temperat continental din NE si E( mai ales in semstrul rece ) .

Acestora li se mai adauga patrunderi mai rare de aer arctic din N , de aer topical maritim din SV si S , si aer tropical continental din SE si S.

      Temperatura aerului prezinta o usoara scadere orientata de la SE catre NV , urmarind scaderea generala a sumelor medii ale radiatiilor solare globale .Temperatura medie anula este  de 11,3 grd.C la Calarasi in extremitatea SE  a judetului , si de 10 , 4 grd. C a judetului la Fundulea , in extremitate NV .

In luna cea mai fierbinte , iulie se observa o scadere a temp. Medii. Maxime de la 23,1 grdC la Calarasi  la 22,4 grd. La Fundulea .Mediile lunii celei mai reci sunt mai ridicate la Calarasi , -2 grd.C si mai coborate la Fundulea – 3,2 grd.C . Maximele absolute inregistrate pana in prezent pe teritoriul judetului au fost : 44 grd.C la Valea Argovei ( 10 august 1951 ) si 41,4 grd.C la Calarasi ( 10 august  1951 ) . Minima absoluta a fost inregistrata la Calarasi pe 9 ianuarie 1938 .

      Precipitatiile medii anuale inregistreaza valori de 540 ,2 mm la  Oltenita si 504 , o mm la Calarasi Cantitatile medii lunare cele mai mari se inregistreaza in luna iulie – 75 , 9 mm

l aOltenita si 72,2, mm la Calarasi , iar cele mai mici in luna februarie si anume 31,0 mm la Calarasi si 30 ,8 mm la Oltenita .

      Vanturile sunt slab influentate de relieful uniform de campie al judetului . Predominanate sunt vanturile din Vest ( 16 , 4 % ) si SV ( 12,4 % ) , PRECUM SI CELE DIN n 14 , 7 % si NE ( 13 , 3 % ) .Influenta vaii Dunarii in canalizarea curentilor este evidenta. Cele mai mari viteze anuale se inregistreaza din directia N la Calarasi si din directia NE la Budesti .  

Vegetatia si fauna   

   Judetul Calarasi este alcatuit din punct de vedere al habitatelor , in medii de viata antropizate in procent de 98 % , dominant fiind campie cu practicarea unei agriculturi in interesul omului .Dintre habitatele naturale ramase , unde omul a intervenit mai putin , judetul Calarasi este reprezentat de helesteele piscicole si lacurile din cadrul Bazinului hidrografic Mostistea , Bratul Borcea si fluviul Dunarea. 

      Fauna salbatica a judetului foarte bogata in specii cinegetice , reprezentate prin : mistret , iepure , caprior , cerb , porumbei , turturele , vulpi , gugustiuci , prepelite , grauri , sturzi , ciocarlani , gaste . garlite , rate , lisite , gainusi de balta , sitari , becatine , etc.

      In zona ariei protejate Iezer – Calarasi se intalneste viezurele , lutra , cartita , popandaul , sobolanul de apa , broasca testoasa , specii caracteristice zonei umede.

            Referitor la fauna acvatica din lacurile judetului , aceasta este reprezentata de : caras , crap , novac , sanger , etc.  

Reteaua hidrografica  

a judeţului  este tributară în totalitate fluviului Dunărea.

     În afara râurilor Argeş şi Dâmboviţa,  care prin sectoarele lor Inferioare drenează partea de SV a judeţului,  celelalte râuri de mai mica importanta apărţIn reţelei autohtone.  Dintre acestea sunt de menţionat Mostiştea  (1734 kmp),  cu izvoarele în judeţul Ialomiţa,  Barza (66 kmp),  Zboiul (100 kmp).

      Densitatea medie a reţelei hidrografice de numai 0,12 km/kmp este una din cele mai scăzute din ţară.  De remarcat faptul că în partea de NE a judeţului densitatea este practic nulă.

     Cel mai important curs de apă care străbate judeţul este fluviul Dunărea.  Acesta Intră în judeţ la km 450 având o suprafaţă de bazin de cca 672200 kmp şi iese la km 300 în amonte de Cernavodă având o suprafaţă de bazin de cca 697000 kmp.  Până la km 375 + 0500 Dunărea are un curs unic. De aici despărţIndu-se în cele două braţe Borcea şi Dunărea veche care în dreptul localităţii Unirea comunică prin braţul Râul.

     Pe teritoriul judeţului Călăraşi Dunărea are o lungime de 150 km.

      Afluentul cel mai important al Dunării în cadrul judeţului este râul Argeş, care se varsă în aceasta în amonte de Olteniţa  la km 431 + 0500. Intrarea în judeţ se face în aproprierea localităţii Budeşti cu o suprafaţă de bazin de aproximativ 9200 kmp, iar la vărsare aceasta creşte la 12590 kmp. Creşterea suprafeţei de bazin se datoreaza în principal afluentului acestuia Dâmboviţa (2830 kmp) pe care il primeşte în aval de Budeşti.

      Lacurile din  judeţul Călăraşi sunt În general de natura antropică, reprezentate prin iazuri răspândite în majoritate pe valea Mostiştei şi afluenţii acestuia, pe Rasa, Luica, Zboiul, Berza şi Pasărea.Dintre lacurile naturale trebuie menţionate în primul rând limanele fluviale situate de-a lungul Dunării şi anume: Mostiştea , Gălăţui cu  Potcoava , amplasate pe cursul Inferior al văii Berza.  Lacurile de lunca mai numeroase altădată sunt reprezentate astăzi doar de Ciocaneşti şi Iezer Călăraşi din Lunca Dunării,  Mitreni din lunca Argeşului şi Tătarul din Lunca Dâmboviţei.

     De menţionat că în trecut din aceasta categorie făcea parte şi lacul Greaca astăzi complet desecat pe teritoriul judeţului Călăraşi, cu suprafaţă de luciu de apă numai în judeţul Giurgiu. 

Soluri

      Solurile judetului Calarasi sunt caracteristice zonelor de stepa si silvostepa ; astfel predomina solurile cernoziomice de diferite categorii , unde intalnim culturile agricole cu rezultate foarte bune in obtinerea productiilor

      In zona de lunca intalnim soluri  sarate , nisipuri si lovisti , soluri loessoide , unde intalnim culturi agricole , dar mai slab productive .

III 1.1.2  Resurse naturale

 

Resurse naturale de suprafata (paduri, terenuri agricole, pasuni)

Tinand seama ca cca 20% din suprafata regiunii este acoperita cu paduri, o resursa insemnata o constituie lemnul de fag, molid si brad din padurile montane si lemnul de stejar, intalnit in padurile din zonele de podis si deal.

Padurile au atat valoare economica, prin masa lemnoasă exploatata cat si valoare ecologica, un hectar de padure producand circa 10 t oxigen pe zi de (5-10 ori mai mult decît orice alt covor vegetal cu conditia ca arborii sa fie sanatosi). Acestea au rolul cel mai important in mentinerea si reglarea echilibrului ecologic pe mari suprafete. 

Suprafata agricola este de 24430,75 km2  reprezentand 71% din suprafata totala a regiunii Sud Muntenia. Cresterea animalelor este relativ bine dezvoltata, in zona montana constituie principala activitate agricola.  

Resurse naturale ale subsolului

 

      Teritoriul judeţului Călăraşi face parte din unitatea structurală cunoscută sub numele de platforma moesică care cuprinde unităţi morfologice cunoscute sub numele de Câmpia Română. Platforma Moesică se învecineaza la N cu falia Pericarpatică , la NE cu Promotoriul Nord Dobrogrean, iar la Est cu falia Dunării care urmăreşte în general cursul acestuia .

     În alcătuirea platformei Moesice   distingem doua etaje structurale : soclul şi cuvertura sedimentară , analizate prin foraje pe întreaga lor grosime.

      Soclul analizat prin foraje , metode geofizice sau prin cale deductivă este heterogen, atât în ceea ce priveşte litologia cât şi vârsta consolidării . În alcătuirea lui intră şisturi cristaline , străbătute de masive granitice , şi “ şisturi verzi “ care apar la zi în masivul Central Dobrogean , iar în jumătatea sudică soclul este format din şisturi cristaline de tip palazu .

    Depozitele  calcaroase Barreniene din zona Călăraşi situate la adâncimi de 180 – 5530 m litologic sunt reprezentate prin calcare fisurate , calcare dolomitice.

    Stratele de Frăteşti interceptate în toate forajele din judeţ constituie principala rocă acvifera magazin. Stratele de Frăteşti nu sunt exploatate în prezent decât în mică măsură , existând disponibilităţi serioase atât în Bazinul Dunării cât şi în Bazinul Hidrografic Mostiştea .

      In NV judetului , comuna Ileana exista un zacamant de petrol aflat in exploatare prin 60 sonde , care asigura o productie medie lunara de 60 tone.  

III 1.1.3 Infrastructura

Reteaua de drumuri

      In prezent judetul Calarasi  beneficiaza de punct de control si de trecere a frontierei, pentru trafic mixt de calatori, marfa si autoturisme la Chiciu .

Tabel: Situatia drumurilor publice in judetul Calarasi la 31 decembrie 2003

  Total

km

Drumuri Nationale Drumuri Judetene si Comunale Densitatea drumurilor la 1000 kmteritoriu

Total Modernizate Cu imbracaminti usoare rutiere

Total Modernizate Cu imbracaminti usoare rutiere

 

Romania (31 dec. 2002)

78896 14832 13538 1098 64064 6420 18895 33.1

Regiunea Sud Muntenia

14227 4939 2549 1291 9288 838 3003 41,3

Calarasi 1177 384 371 13 793 36 282 23,1

Sursa: Breviar statistic judetean 2003 

Densitatea drumurilor publice este de 23.1 km la 1000 kmp teritoriu. Starea tehnica a drumurilor publice este, in general, nesatisfacatoare. Din lungimea totală a drumurilor publice, drumurile modernizate reprezinta 34.57 %, iar cele cu imbracaminti usoare rutiere 25.06 %. Drumurile nationale sunt in proportie de 96.61 % modernizate, iar drumurile judetene si comunale sunt  modernizate in proportie de  4.53 %.

Reteaua de cai ferate

Lungimea liniilor de cale ferata in exploatare in judetul Calarasi este de 243 km din care electrificata 151 km. 

Transportul aerian - Pe teritoriul judetului nu functioneaza nici un aeroport civil pentru transport aerian de calatori si marfa, dar se beneficiaza de serviciile celui mai mare aeroport din Romania (aeroportul Otopeni) amplasat la minimum 34  km si maximum 130 km de localitatile judetului..

Transport naval

Judetul Calarasi este dotat si cu cai de navigatie beneficiind de principala artera de navigatie transeuropeana, fiind strabatut de fluviul Dunarea.

Pe teritoriul judetului sunt situate 2 porturi navale:  Oltenita si Calarasi. In general traficul in aceste porturi a cunoscut un pronuntat regres după 1990,  in ultima vreme şi datorita embargoului impus Iugoslaviei si implicit, afectarii circulatiei pe Dunare în sectorul de granita cu aceasta tara.

Transport public

Principalul mijloc de transport il reprezinta autobuzul, si de asemenea in ultimii ani s-au dezvoltat si transportul cu ajutorul microbuzelor, taximetre. La nivelul judetului, la sfarsitul anului 2000, erau 226 de autobuze,  microbuze 99,autoturisme (inclusiv taxi) 27589.  

III 1.1.4 Zone protejate 

      Judeţul Călăraşi are 5 arii protejate , din care :

1. Rezervatia forestiera Ciornuleasa cu o suprafaţă de 73,2 ha – ocroteste o pădure de tip sleau de câmpie , cu stejar , stejar brumariu , carpen , carpinita , tei , frasin , visin turcesc , în luminisuri întâlnim ; ruscuta de primavara , colilior , deditel , capul sarpelui , s.a.

      Rezervatia adaposteste o fauna bogata cum ar fi : capriorul , mistretul , iepurele , veverita , vulpea , cerbul carpatin , pisica sălbatică , fazanul , s.a.

      Statutul juridic al rezervaţiei – apartine statului , de administrare ocupandu-se Ocolul Silvic Mitreni ce apartine de Direcţia Silvica Călăraşi

      Este permisa vanatoarea speciilor salbatice conform Legii 103 / 96 în baza evaluarilor facute şi aprobate de specialistii de la Academia Romana ; este permis  de asemenea culesul fructelor de pădure.  Aria este data în custodie Ocolului Silvic Mitreni , conform Ordinului 850 / 2003.

2. Arie de protectie speciala avifaunistica   Iezer – Călăraşi este localizata în Lunca Dunării,  75 % incinta îndiguita Boianu –Sticleanu şi 25 % pe terasa Dunării.Zona Iezer – Călăraşi asigura condiţii de existenta ale păsărilor migratoare , de pasaj şi sedentare , respectiv de hranire , de reproducere şi de odihna.

      Dimensiunile zonei :

suprafaţă totala – 2778  h a , din care :

a. lucii de apă  ;

b. ocupata cu stuf  ; c. pajişti şi diverse culturi agricole  ;

clădiri , diguri , căi de acces

   Din punct de vedere al biodiversitatii , grupul major al speciilor ocrotite prin Conventia de la Berna şi Bonn : gasca cu gat rosu – Branta ruficollis , rata cu cap alb – Oxyura leucephala , pelicanul comun – Pelicanus onocrotalus , lebada de iarna –Cygnus Cygnus , s.a.Diversitatea de animale este reprezentata de specii de mamifere , vidra – Lutra lutra , specii de amfibieni – Sopârla de iarbă – Lacerta agilis , broasca de balta – Rana esculenta , specii endemice de pesti . Dintre speciile de plante ce reprezinta flora zonei amintim : rogozul , papura , stuful , pirul tarator , pipirigul , ş.a.

      Din punct de vedere al protecţiei mediului APSAV Iezer – Călăraşi are plan de management, este data în custodie conform Ordinului 850 / 2003 lui SC PISCICOLA SA Călăraşi.

      Suprafaţă rezervaţiei apartine juridic SC AGROZOOTEHNICA SA Mircea Voda şi SC PISCICOLA SA Călăraşi .

     Având în vedere implementarea prevederilor Convenţiilor şi acordurilor internaţionale care privesc conservarea naturii şi a diversităţii biologice , Compartimentul  Protecţia Naturii şi Arii Protejate din APM Călăraşi a desfasurat activităţi de inventariere a unor zone naturale de pe cursul fluviului Dunărea cu scop de a le promova  în regim de arie protejata , avand în vedere faptul ca aceste areale nu au fost afectate antropic .

      S-au inventariat un numar   de 9 ostroave din care 3 nu au fost afectate antropic , motiv pentru care s-a propus obtinerea de regim de arii protejate şi s-a obtinut statut de protectie pentru ostroavele : Haralambie , Ciocanesti şi Soimul , statut dat de Academia Română ca rezervatii naturale şi conform HG 2151 / 2004 .

      Arealurile ostroavelor de pe Dunăre devenite rezervatii naturale

( Haralambie , Ciocăneşti   şi Soimul ) reprezinta adevarate minunatii pe care natura le-a creat în decursul vremii . Coroanele arborilor adapostesc lumea păsărilor care te intampina cu ciripitul lor . Trunchiul arborilor reprezinta casa multor insecte şi a  pontei  lor  ce constituie principala sursa de hrana a pasarelelor .

      La sol întâlnim speciile de păsări ce iubesc  zona umeda : cormorani , raţe, gâşte , stârci , pescăruşi , pelicani , etc. Rezervatiile naturale menţionate au fost date în custodie în februarie 2005 , Ocolului Silvic Călăraşi.

III 1.1.5 Asezarile umane

 

Populatia stabila a Judetului Calarasi este de 319168 locuitori reprezentand 1.46 % din populatia tarii. Densitatea populatiei de 62.72 loc/km2 este sub  media nationala (91.08 loc/km2).

Judetul Calarasi este format din 2 municipii, 3 orase, 48 comune, 104 sate si o suprafata totala de 5088 km2, reprezentand 2.13 % din suprafata Romaniei.

Tabel: Organizarea administrativa a teritoriului  la 31 decembrie 2003

  Suprafata totala km2

Nr. locuitori Densitate populatie loc/km2

Nr. orase si municipii

Nr. municipii Nr. comune

Nr. sate

Romania 238 391 21 712 552 91.08        

Regiune Sud Muntenia

34 453 3 355 408 97.39 43 16 491 1982

Calarasi 5 088 319 168 62.72 5 2 48 104

Sursa: Breviar statistic judetean 2003   

Tabel: Asezarile umane

Tip asezari Numar asezari Numar locuitori

Mediu rural   

< 500 locuitori -  

500 –1 500 locuitori -  

1 500- 5 000 locuitori 36 11786

> 5 000 locuitori 12 83134

Total mediu rural 48 194920

     

Mediu urban   

<20 000 locuitori 3 22313

20 000 – 100 000 locuitori 2 101935

100 000 – 300 000 locuitori - -

>300 000 locuitori - -

Total mediu urban 5 124248

Total judet 53 319168

Sursa: Breviar statistic judetean 2003

Tabel: Evolutia populatiei

Anul Numar locuitori aferent teritoriului administrativ

Densitatea populatiei (loc/km2)

Numar de turisti aferent teritoriului administrativ

1999 331368 65.12 -

2000 331843 65.22 10112

2001 330553 64.96 5105

2002 320387 62.96 7592

2003 319168 62.72 7427

Sursa: Breviar statistic judetean 2003     

      Datele arata o evolutie descendenta a populatiei ca urmare a unor factori importanti:

sporul natural negativ, respectiv reducerea natalitatii si cresterea mortalitatii; soldul migrator de asemenea negativ.

In consecinta densitatea populatiei a scazut de la 65.22 loc/km2 in anul 2000 la 62.72 loc/km2 in anul 2003.

Tabel: Populatia in mediu urban si rural

Judet Populatia – an 2003

Mediu urban % pop urbana Mediu rural % pop rurala

Regiune Sus Muntenia 1 365 974 40.71 1 989 434 59.29

Calarasi 124 248 38.90 194 920 61.10

Sursa: Breviar statistic judetean 2003 

III 1.2 Utilitati

III 1.2.1 Alimentare cu apa si sisteme de canalizare

 

Reteaua de distributie a apei

Lungimea retelei de distributie apa potabila este de 733.7 km

Distribuirea apei se face cu dificultate din cauza vechimii si a degradarii in timp a conductelor.

Reteaua de canalizare

Echiparea cu instalatii centralizate de canalizare a apelor uzate menajere a judetului este redusa.  Lungimea totala a retelelor de canalizare este de 149.4 km. 

Epurarea apelor uzate menajere ridica probleme deosebite, atat din punct de vedere al dotarii cu asemenea statii, cat si al tehnologiei de epurare la cele existente.

Sisteme de incalzire

Tabel: Sisteme de incalzire

Judet/ Regiune

Total gospodarii din care incalzite cu

Carbune Lemn si deseuri din lemn

Gaze naturale/Termoficare gaze naturale

Combustibil lichid (motorina, pacura, CLU)

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

Regiune 1 227 059 119712 9.75 672 963 54.84 418 314 34.09 16 539 1.34

Calarasi 106 000 3 000 2.8 81 000 76.4 15 000 14.2 7 000 6.60

Sursa: Breviar statistic judetean 2003   

Reteaua de distributie a gazului metan

Lungimea retelei de distributie gaze naturale in judetul Calarasi este de 74.8 km. 

III 1.3 Aspecte socio-economice  

 

Cadrul economic al judetului Calarasi   este caracterizat de următoarele aspecte:

judetul Calarasi dispune de o industrie diversa si ea se bazeaza atat pe activitati traditionale – de prelucrarea produselor agricole din zona cat si pe activitati asimilate in ultimii ani: metalurgie, constructii de nave, celuloza si hartie, materiale de constructii, confectii textile etc.

Extinderea sectorului privat in toate sectoarele economiei; O pondere apreciabila a populatiei este ocupata in activitatile industriale; Calificarea superioara a salariatilor disponibilizati din unitatile industriale restructurate sau

inchise; Existenţta unor societati comerciale industriale cu capital privat sau mixt, preponderent in

judetele din nord; Existenta unui numar mare de societati comerciale private (de tip IMM) cu activitati in sfera

serviciilor si comertului; Existenta unei infrastructuri minimale si disponibilitatea autoritatilor administratiei publice

locale pentru crearea de noi societati comerciale in sfera productiva; Capacitati industriale care au fost inchise si care pot fi adaptate altor noi forme de activitati

productive.

Sursa datelor: Directia  Regionala de Statistica Calarasi

III 1.3.1 Situatia socio-economica

 

Ponderea populatiei civile  a judetului Calarasi din totalul populatiei la sfarsitul anului 2003 :   

  Pe sectoare de activitate, se constata o  anumita crestere a populatiei  ocupate in industrie  si in celelalte  activitati ale economiei nationale  , si o scadere a populatiei ocupate in agrigultara ,la sfarsitul anului 2003 fata de 2000    

      Diminuarea numarului de salariati incadrati in ramurile economiei nationale, la nivelul judetului Calarasi , a fost determinata in special de procesul de privatizare si de restructurare a ramurilor de baza ale economiei.

Persoanele disponibilizate  sunt indrumate catre cursuri de reconversie profesionala;  in prezent sunt insuficiente cursurile care se adreseaza somerilor. 

Din punct de vedere al fortei de munca, judetul Calarasi se caracterizeaza prin :

Tendinta de scadere a populatiei active si ocupate, in mod special la femei; Populatia ocupata scade in industrie si constructii, crescand in domeniul agro – alimentar si

al serviciilor comercial – sociale; Predominanta este forta de munca tanara si cu pregatire medie;

Existenta fenomenului de somaj

 

Someri inregistrati si rata somajului in judetul Calarasi  

Anul Someri inregistrati la Agentiile pentru ocuparea fortei de munca

( numar persoane )

Din care : femei

( numar persoane )

Rata somajului

Total %

Rata somajului – femei %

2000 15304 4902 11.9 8.12001 12275 3294 10.1 5.72002 12025 3546 10.6 6.52003 8630 3245 7.8 5.9

Agricultura

 

       In anul 2004, suprafata cultivata a totalizat 404,6 mii hectare (97,2 % din suprafata arabila), mai mare cu 3,2 mii hectare fata de anul precedent.

       In structura suprafetei cultivate au intervenit o serie de modificari, comparativ cu anul 2003, cu deosebire la cereale pentru boabe si plante uleioase.

       Cresteri importante, comparativ cu 2003, s-au inregistrat la suprafetele cultivate cu grau si secara (+27,9%), si orz si orzoaica (de 2,4 ori), iar scaderi semnificative au fost inregistrate la suprafetele cultivate cu porumb boabe (-10,7%) si floarea soarelui (-27,3%). 

      Efectivele de animale existente la 31 decembrie 2004 erau de 32,3 mii capete bovine, 107,3 mii capete porcine, 141,1 mii capete ovine + caprine si 3539 mii capete pasari .

      Comparativ cu situatia existenta la 31 decembrie 2003, pe ansamblul agriculturii, efectivele au  crescut  cu 1,2 mii capete la bovine (+3,8%), cu 1,9 mii capete la ovine+caprine (+1,4%), cu  287  mii  capete  la  pasari (+8,8%) si  au  scazut  cu  33,9 mii  capete  la  porcine (-24,0%). In sectorul privat s-au inregistrat cresteri la toate speciile de animale, cu exceptia efectivelor de porcine.   

Industria

 

      Activitatea de productie industriala este diversa si ea se bazeaza atat pe activitati traditionale – de prelucrarea produselor agricole din zona cat si pe activitati asimilate in ultimii ani: metalurgie, constructii de nave, celuloza si hartie, materiale de constructii, confectii textile etc.

      Ponderea ei in productia nationala era de 1,1%, in 1997.

         Principalele produse industriale sunt: otel, titei , cocs, prefabricate din beton, mobila, celuloza, hartie , confectii, carne si preparate din carne, lapte si produse din lapte, zahar, conserve etc. Populatia ocupata in sfera productiei industriale este de cca 20.000 salariati. 

     In perioada 1.01 – 30.11.2004, productia industriala a judetului Calarasi a crescut cu 8,2 % in volum absolut, comparativ cu perioada corespunzatoare a anului precedent.  

     Pe sectoare de activitate, productia industriala a crescut in industria prelucratoare (+8,6 %) si a scazut in industria energiei electrice si termice, gaze si apa (-24,1 %).

      

Tabel: Balanta fortei de munca la nivelul judetului Calarasi

Domeniu Cod CAEN Numar agenti economici (nr.)

Pondere agenti economici (nr.)

Agricultura, silvicultura, piscicultura 01; 02; 05 366 10.31

Industria extractiva 10 – 11 1 0.03

Industrie prelucratoare 15 – 37 396 11.15

Energie electrica si termica gaze si apa 40 2 0.06

Constructii 45 174 4.90

Comert 50 – 52 1985 55.93

Hoteluri si restaurante 55 116 3.27

Transport, depozitare si comunicatii 60 – 63 210 5.91

Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor

  199 5.60

Invatamant, sanatate si asistenta sociala, alte activitati de servicii colective, sociale si personale

80 ; 85

90 – 93 *

100 2.81

Total judet   3549 100

Tabel: Evolutia ratei somajului

Judet/Rata somaj (%) 1999 2000 2001 2002 2003

Regiunea Sud Muntenia 11.5 10.5 9.1 9.4 8.5

Calarasi 12.7 11.9 10.1 10.6 8.8

Sursa: Breviar statistic  

III 2. Gestiunea deseurilor in judetul Calarasi

 

Datele prezentate in acest capitol se rfera la deseurile municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, deseurile rezultate de la statiile de epurare orasenesti si deseurile din constructii

si demolari.  

III. 2.1. Generarea deseurilor

Evolutia cantitatii de deseuri generate pe judetul Calarasi in perioada 1999 – 2003 este prezentatat in tabelul de mai jos. 

Tabel: Evolutia cantitatilor de deseuri generate pe judet

  Tipuri principale de deseuri

Cod deseu

1999 (tone) 2000 (tone) 2001 (tone) 2002 (tone) 2003 (tone)

1 Deseuri municipale si asimilabile  din comert, industrie si institutii, din care:

20 15 01 48889 49054 50146 51311 58930

1.1 Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie

20 03 01 29511 29610 30270 30081 35000

1.2 Deseuri asimilabile colectate in amestec din comert, indusrtie, instittii

20 03 01 6689 6711 6861 6983 8000

1.3 Deseuri municipale si asimilabile colectate separat (exclusiv des. din constructii si demolari), din care:

20 01

15 01

1426 1431 1463 1489 1730

harie si carton 20 01 01

15 01 01

200 800 1000 1000 1400

sticla 20 01 02

15 01 07

5 10 15 20 30

plastic 20 01 39

15 01 02

25 25 100 104 30

metale 20 01 40

15 01 04

500 300 150 200 110

lemn 20 01 38

15 01 03

500 75 50 76 20

biodegradabile 20 01 08 201 200 113 100 100

altele 20 01

15 01

0 131 50 9 40

1.4 Deseuri voluminoase 20 03 07 0 0 0 0  

1.5 Deseuri din gradini si parcuri

20 02 3345 3356 3430 3492 4000

1.6 Deseuri din pitete 20 03 02 836 839 858 873 1000

1.7 Deseuri stradale 20 03 03 1672 1678 1715 1745 2700

1.8 Deseuri generate si necolectate

20 01

15 01

5410 5429 5549 6648 6500

2 Namoluri de la statiile de epurare orasenesti, din care:

19 08 05 800 800 850 800 1000

2.1 Cantitate valorificata (s.u.)

19 08 05 400 400 400 400 500

2.2 Cantitate depozitata (s.u.)

19 08 05 400 400 450 400 500

3 Deseuri din constructii si demolari, din care:

17 1000 1500 1500 1500 2000

3.1 Deseuri inerte 17 500 700 700 700 1000

3.2 Deseuri in amestec 17 500 800 800 800 1000

  TOTAL   50689 51354 52496 53611 62930

Sursa: Companii de salubriare, statii d epurare orasenesti, companii de constructii civile si drumuri     

Tabel: Evolutia cantitatilor de deseuri generate pe judet, in anul 2003 (tone)

              Tipuri principale de deseuri

Cod deseu

Regiune Calarasi

1 Deseuri municipale si asimilabile  din comert, industrie si institutii, din care:

20 15 01 917588,13 58930

1.1 Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie

20 03 01 432238,11 35000

1.2 Deseuri asimilabile colectate in amestec din comert, indusrtie, instittii

20 03 01 165866,04 8000

1.3 Deseuri municipale si 20 01 43158,15 1730

asimilabile colectate separat (exclusiv des. din constructii si demolari), din care:

15 01

harie si carton 20 01 01

15 01 01

8732,24 1400

sticla 20 01 02

15 01 07

281,76 30

plastic 20 01 39

15 01 02

1165,01 30

metale 20 01 40

15 01 04

29795,99 110

lemn 20 01 38

15 01 03

2238,22 20

biodegradabile 20 01 08 374,.53 100

altele 20 01

15 01

570,39 40

1.4 Deseuri voluminoase 20 03 07 1311,.2 -

1.5 Deseuri din gradini si paecuri

20 02 30042,57 4000

1.6 Deseuri din pitete 20 03 02 9183 1000

1.7 Deseuri stradale 20 03 03 82530.40 2700

1.8 Deseuri generate si necolectate

20 01

15 01

153258,66 6500

2 Namoluri de la statiile de epurare orasenesti, din care:

19 08 05 10063 1000

2.1 Cantitate valorificata (s.u.)

19 08 05 984,1 500

2.2 Cantitate depozitata (s.u.)

19 08 05 9078,90 500

3 Deseuri din constructii si demolari, din care:

17 208763,37 2000

3.1 Deseuri inerte 17 153831,69 1000

3.2 Deseuri in amestec 17 54931,68 1000

  TOTAL deseuri generate:

  1 136 414,56 61930

   

Legenda:

      1= cantitati de deseuri municipale

      2= namoluri

      3= deseuri din constructii si asimilabile  

Indicatori de generare a deseurilor 

Indicatorii de generare a deseurilor reprezinta raportul dintre cantitatea de deseuri generata prezentata in tabelul urmator si numarul total de locuitori din regiune:  

Tabel: Indicatori de generare a deseurilor pe judet

An Indicatori de generare deseuri

Deseuri municipale si asimilabile (kg/loc.an)

Namoluri de la statii d epurare orasenesti (kg/loc.an)

Deseuri din constructii si demolari (kg/loc.an)

Total deseuri (kg/loc.an)

1999 147.53 2.41 3.01 152.96

2000 147.82 2.41 4.52 154.75

2001 151.70 2.57 4.53 158.81

2002 160.15 2.49 4.68 167.33

2003 184.63 3.13 6.26 197.16

    

Evolutia indicatorilor de generare deseuri in judetul Calarasi in perioada 1999-2003  

Tabel: Indicatori de generare a deseurilor in anul 2003 pe judet

An Indicatori de generare deseuri

Deseuri municipale si asimilabile (kg/loc.an)

Namoluri de la statii d epurare orasenesti (kg/loc.an)

Deseuri din constructii si demolari (kg/loc.an)

Total deseuri (kg/loc.an)

Regiune 273.46 2.99 62.21 338.68

Calarasi 184.63 3.13 6.26 197.16

 

Indicatori de generare deseuri  - kg/loc/an 2003     

Compozitia medie a deseurilor menajere colectate de la populatie    

Tabel Compozitia medie a deseurilor menajere colectate de la populatie

Compozitia deseurilor

Mediu urban Mediu rural Medie ponderata pe regiune

% Cantitate % Cantitate Procentaj (%)tone/an kg/loc.an tone/an kg/loc.an

Deseuri ambalaje de hartie si carton

5 2141 17.8 - - - 1.85

Deseuri ambalaje sticla

3 1287 10.7 - - - 1.11

Deseuri ambalaje metalice

1 421 3.5 - - - 0.37

Deseuri ambalaje plastic

7 3008 25.0 - - - 0.59

Deseuri ambalaje lemn

1 421 3.5 - - - 0.37

Deseuri biodegradabile

73 31403 261 - - - 27.05

Deseuri reciclabile altele decat ambalajele, din care:

             

hartie si carton

6 2575 21.4 - - - 2.22

metale 1 421 3.5 - - - 0.37

altele 3 1287 10.7 - - - 1.11

TOTAL 100 42964 357.20 - - -  

Sursa: Agenti de salubritate, operatori depozit 

Compozitia medie a deseurilor pe judet fost estimata in functie de compozitia medie a deseurilor .

Media ponderata pe judet s-a calculat astfel:

(procentaj mediu urban x pop. mediu urban)+(procentaj mediu rural x pop. mediu rural)

      populatia judet 

Datele privind compozitia deseurilor menajere sunt estimate pe baza datelor primite de la agentii de salubritate. 

Compozitia medie a deseurilor in mediul urban      

III 2.2 Colectarea si transportul deseurilor

III 2.2.1 Activitatea de salubrizare

Agentii de salubrizare pentru judetul Calarasi sunt prezentati in tabelul urmator: 

Tabel: Agenti de salubrizare dupa natura proprietatii

Judet Numar agenti de salubrizare dupa natura proprietatii

Integral de stat

Majoritar de stat

Majoritar privat

Autohton integral privat

Integral privat cu capital mixt

Publica de interes local

Total

Regiune 11 3 1 13 - 25 53

Calarasi 4 - - 1 - - 5

 

Una  societate comerciala  si 4 servicii ale primariilor isi desfasoara activitatea in domeniul de salubritate in cadrul localitatilor urbane din judet.

Tabel: Ponderea populatiei care beneficiaza de sevicii de salubrizare in anul 2003

Judet Agenti de salubrizare

Total populatie nr. Populatie deservita nr.

% populatie din total populatei

Regiune 53 3 355 408 1 312 663 39.12

Calarasi 5 319 168 87 150 26.80

 

Tabel: Ponderea populatiei care beneficiaza de servicii de salubrizare in anul 2003

Judet Urban Rural

Total Populatie % populatie Total Populatie % populatie

populatie deservita nr. deservita populatie deservita nr. deservita

Regiune 1 365 974 1 061 255 77.69 1 989 434 251408 12.63

Calarasi 124 248 87 150 70.00 194 920 - -

Tabel: Populatia deservita la nivelul judetului in anul 2003

Judet Total populatie deservita nr

Populatie deservita nr.

% populatie deservita

Populatie deservita nr.

% populatie deservita

Regiune 1 312 663 1 061 255 80.85 251408 19.15

Calarasi 87 150 87 150 100.00 - -

 

      Ponderea populatiei deservita din total populatie in anul 2003, la nivel judet  este de 26.80 %.

      Ponderea populatiei deservita este de cca.100 % in mediul urban si 0 % in mediul rural. 

Tabel: Evolutia gradului de colectare a deseurilor

Indicator 1999 2000 2001 2002 2003

Cantitate de deseuri menajere si asimilabile colectate/cantitate totala de deseuri menajere si asimilabile generata*

0.78 0.76 0.82 0.83 0.83

Cantitate de deseuri menajere si asimilabile colectate separat/ cantitate de deseuri menajere si asimilabile colectate

0.034 0.064 0.055 0.086 0.056

Numar locuitori deserviti de serviciul de salubrizare /nr. total locuitori

0.35 0.36 0.36 0.38 0.38

Cantitate de deseuri colectate (kg/loc.an)

207.03 216.27 223.98 219.03 227.79

  Tabel: Dotarea agentilor de salubrizare pentru colectarea deseurilor menajere in amestec in anul 2003 la nivel de judet

Regiune/Judet Tip recipient Volum total (mc)

Capacitate specifica mc/locuitor

Pubele (0.1-0.2 mc)plastic; metalice

Containere (4-5 mc)

Eurocontainere (1.1-1.2 mc)

Clopote din fibra de sticla

Regiune 38 434 2 637 4 406 5 553 3 364 726 0.87

Calarasi 173 228 - 5 000 313 142 0.98

  

Tabel: Dotarea agentilor de salubrizare pentru colectarea separata a deseurilor menajere  in anul 2003 la nivel de judet

Regiune/Judet Tip recipient Volum total (mc)

Capacitate specifica mc/locuitor

Pubele (0.1-0.2 mc)plastic; metalice

Containere (4-5 mc)

Eurocontainere (1.1-1.2 mc)

Clopote din fibra de sticla

Calarasi - - - - - -

 

Colectarea separata a deseurilor se face pentru hartie si carton si plastice (PET-uri).  

    Tabel: Dotarea agentilor de salubrizare pentru transportul deseurilor menajere in anul 2003 la nivel de judet

Regiune/ Judet

Mijloace de transport - numar Total mijloace de transport

Tip Autogun. compactoare

Autotransportor container

Tractor cu remorca

Autocam. basculante

Altele Nr. Capacitate medie totala

Cap. medie mc.

7 - 40     (mc) 4 – 16

(mc)

2 – 7

(mc)

7 – 12

(mc)

7

(mc)

Regiune 99 85 135 23 15 357 2654.30

Calarasi 6 12 50 - - 68 419.00

   

III 2.3.Tratarea deseurilor in vederea valorificarii sau eliminarii

III 2.3.1.Compostare

La nivelul judetului Calarasi nu exista statii de compostare pentru deseuri menajere. 

III 2.3.2 Tratarea mecano-biologica

In judet nu exista statii de tratare mecano-biologica 

III 2.3.3. Sortare (tratare mecanica)

La nivelul judetului Calarasi nu se opereaza sortarea deseurilor menajere.

III 2.3.4. Prelucrare in vederea reciclarii

Localizare Adresa Localizare Tip echipament Autorizatie Capacitate Tip deseu Observatii

de mediu proiectata (t/an)

prelucrat

Calarasi

SC Remat SA Calarasi

Str.Varianta Nord Nr. 1

Calarasi Instalatii utilaje si echipamente prelucrare

Da 10 000 Deseuri feroase si neferoase acumulatori

 

SC Comceh SA Calarasi

Str. Bucuresti Nr. 1

Calarasi Instalatii utilaje si echipamente prelucrare

Da 20 Deseuri hartie

 

SC Genial Company SRL Oltenita

Str.Mircea Eliade Nr.149-150 (Sediul: Soseaua Calarasi punct lucru)

Oltenita Instalatii utilaje si echipamente prelucrare

Da 2 000 PET  

Valorificarea deseurilor menajere si asimilabile colectate separat s-a facut in anul 2003 prin unitati de tip REMAT si alti agenti economici dotati cu echipamente de valorificare. Situatia dotarilor si a tipurilor de deseuri valorificate  este prezentata in tabelul urmator.   

  Tabel: Agentii economici implicati in actiunea de reciclare si dotarea acestora cu echipamente

 

Agentii economici tip REMAT realizeaza o colectare deseurilor in vederea reciclarii si o prelucrare mecanica primara a lor. Prelucrarea deseurilor colectate consta in sortarea manuala pe grupe de materiale, dezmembrare, maruntire, presare, balotare si transportul lor la agentii economici care fac

efectiv reciclarea deseurilor.

III 2.3.5. Tratarea termica

In judet nu sunt tratate termic deseurile menajere.

III 2.4. Eliminarea deseurilor

Eliminarea deseurilor menajere  si asimilabile pentru judetul Calarasi se face numai prin depozitare. Datele referitoare la depozitele de deseuri existente  se regasesc in tabelul de mai jos:     

Tabel: Depozite – date generale (anul 2003)

Judet Numar depozite urbane

Numar depozite rurale

Tip Suprafata proiectata (ha)

Capacitatea proiectata (mc)

Nr locuri de depozitare in localit. rurale neamenajate

Regiune 43 336 b 341.17 22 211 934 944

Calarasi 5 181 b 46.00    1 170 000  48

Nota: * la data deschiderii depozitelor rurale nu s-a efectuat un studiu privind capacitatea.

Pentru judetul Calarasi s-au identifcat urmatoarele date:

5 depozite urbane de tip b (deseuri nepericuloase); 181 depozite rurale  de tip b; 46 ha suprafata ocupata de depozite;

-    48 locuri de depozitare in localitati rurale neamenajate. 

In general fiecare oras are cate un depozit , care este deobicei imprejmuit, si este dat in administratia agentilor de salubritate.

In mediu rural mai functioneaza 48 locuri de depozitare temporara, in general sunt terenuri neamenajate, dispuse prin Hotararea Consiliului Local, administrate de primarii. Datorita aspectelor mentionate, se preconizeaza inchiderea tuturor locurilor de depozitare si a depozitelor neautorizate.

Tabel: Evolutia cantitatilor depozitate si a capacitatilor disponibile

 

Judet Cantitate deseuri depozitate  (tone/an) Capacitate disponibila in 2003 (mc)

1999 2000 2001 2002 2003

Regiune 1 000 107.7 1 000 940.8 970 116.8 837 156.5 1 051 494.2 4 540 350

Calarasi 48 468.0 49 123.0 50 183.0 51 322.0 60 200.0 270 000

  

Zone poluate din cauza depozitarii necontrolate a deseurilor orasenesti/municipale. 

Suprafata afectata prin depozitarea deseurilor urbane este de 46 ha.

Ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica. 

Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:

modificari de peisaj si disconfort vizual; poluarea aerului; poluarea apelor de suprafata si subterane; modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate

participare la generarea efectului de sera si a modificarilor climatice; scoaterea din circuitul natural sau economic a unor terenuri.

 

      Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale, care sunt in conservare si care vor fi inchise etapizat dupa intocmirea bilanturilor de mediu.

Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de suprafata contribuie la poluarea acestora cu substante organice si suspensii.

Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe versanti influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora.

IV OBIECTIVE JUDETENE PENTRU GESTIONAREA DESEURILOR

 

       La nivel de judet trebuie indeplinite cel putin obiectivele si tintele judetene.

       In cazul in care exista un potential local de depasire a tintelor regionale, judetul isi poate stabili propriile tinte.

   Privind tintele si ratele de recuperare si reciclare a deseurilor de ambalaje, facem mentiunea ca acestea au fost preluate din Planul de implementare pentru Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje, amendata prin Directiva 2004/12/EC.

Tintele in ceea priveste reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate sunt preluate din Planul de implementare al Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor pornind de la cantitatea de deseuri generata in judetul Calarasi 1995.

    De asemenea, inchiderea si remedierea depozitelor existente de deseuri sunt stabilite conform propunerii Romaniei privind perioada de tranzitie declarata in documentul de pozitie. 

Tabelul privind obiectivele si tintele regionale sunt prevazute in anexa 2 .

V. SCENARII

 

      Scenariile sunt stabilite pentru a prognoza evolutia gestionarii deseurilor in Regiunea Sud Muntenia pentru perioada 2003-2013. Pentru aceasta perioada se stabilesc obiective si tinte pe termen scurt, mediu si lung. Fiecare scenariu trebuie sa aiba acceasi baza care include evolutia istorica a sistemului de gestionare a deseurilor pe o perioada de minim 5 ani.

In cadrul scenariilor se stabilesc alternative. Fiecare alternativa descrie un sistem integrat de management al deseurilor care include anume metoda tehnica disponibila si aplicabila de reciclare, tratare, respectiv de eliminare a deseurilor.

Principalele criterii de selectie pentru scenariul optim pentru Regiunea Sud Muntenia trebuie sa indeplineasca principiile dezvoltarii durabile:

a) sa aiba efecte negative minime asupra mediului inconjurator (environmentally friendly);

b) sa fie acceptabil din punct de vedere social;

c) sa fie fezabil din punct de vedere economic. 

V.1. Scurta descriere a metodologiei de dezvoltare a scenariilor

Fiecare scenariu va lua in considerare cantitatile de deseuri colectate in vederea valorificarii/reciclarii, tratarii si/sau eliminarii pentru o perioada de 10 ani.

Un alt punct de start in elaborarea scenariilor va fi reprezentat de prevederile legale care se aplica in domeniul gestionarii deseurilor si care au influenta directa in planificarea sistemului de gestionare a deseurilor pentru perioada mentionata.

Astfel fiecare scenariu va pleca de la identificarea factorilor relevanti in gestionarea deseurilor si transpunerea evolutiei acestora in cantitati de deseuri colectate, cu dezvoltarea unei prognoze pentru perioada mentionata.

De asemenea, se vor propune ipoteze de evolutie pentru anumiti factori relevanti, cum ar fi evolutia colectarii selective sau a compozitiei deseurilor municipale (atat menajere cat si asimilabile din industrie).

Primul rezultat va fi reprezentat de cantitatea totala de deseuri colectate in vederea reciclarii, tratarii si/sau eliminarii si evolutia acesteia pentru o perioada de 10 ani.

Urmatoarea etapa este reprezentata de evaluarea potentialului regiunii pentru valorificarea, tratarea si eliminarea deseurilor colectate. Un accent special va fi pus pe deseurile de ambalaje si deseurile biodegradabile, pentru care exista prevederi legale direct aplicabile, HG 349/2002 pentru deseurile de ambalaje si HG 162/2002 pentru deseurile biodegradabile. Conform acestor acte normative, sunt stabilite tinte de recuperare si reducere.

Fiecarui scenariu i s-au asociat un set de alternative. Alternativele vor diferi in special prin tehnologiile de tratare, dar si prin gradul de colectare separata a deseurilor. 

V.1.1. Pentru deseurile de ambalaje:

  In judet exista facilitati de valorificare/reciclare pentru deseurile de hartie, carton, plastic si metal, aceeasi metoda de atingere a tintelor a fost utilizata in fiecare alternativa.

  Deseurile de ambalaje se regasesc in procent important in cantitatea de deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, etc. colectate selectiv.

Pentru evidentierea cantitatilor de deseuri de ambalaje din cantitatea de deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, etc.colectate selectiv s-au facut estimari pentru fiecare tip de material de ambalaj.

  Din aceste cantitati disponibile s-au estimat cantitatile posibil de tratat in functie de potentialul de tratare existent in regiune. In aceste cantitati intra cel putin cantitatea tinta pentru fiecare tip de material cat si o cantitate suplimentara care sa acopere refuzurile in urma tratarii. In functie de calitatea colectarii refuzurile in urma tratarii pot varia. In general, refuzul a fost estimat la 10%, dar el poate creste sau scadea in functie de tehnologia utilizata si calitatea materialului de intrare (adica deseurile de ambalaje). Acesta este si motivul pentru care cantitatile de tratat au fost estimate la o valoare mai mare decat cantitatea tinta de atins. 

V.1.2. Pentru deseurile biodegradabile:

In vederea atingerii tintelor pe termen scurt cu eforturi tehnice si investitionale minime trebuie sa ne concentram asupra acelor cantitati de deseuri care pot fi usor transferate in noul sistem de gestionare a deseurilor – de exemplu:

pentru reducereea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate se pot utiliza cantitatile de deseuri colectate separat din parcuri si gradini, piete si namoluri (care corespund cerintelor OM 49/2004) de la statiile de epurare orasenesti.

Deseurile biodegradabile sunt reprezentate atat de fractia biodegradabila din deseurile municipale cat si de fractia de deseuri de hartie si carton din deseurile municipale si asimilabile din comert, industrie, etc. colectate selectiv. Deseurile de hartie si carton sunt deseuri biodegradabile si contribuie la atingerea tintei de reducere a biodegradabilului. Este insa indicata reciclarea deseurilor de hartie si carton, nu introducerea acestora in materialul de compostat. Pentru compostare sunt utilizate acele fractii biodegradabile care sunt usor de colectat separat, adica deseurile din gradini si parcuri, deseurile din piete, si namolurile de la statiile de epurare. Partea organica compostabila din deseurile menajere este reprezentata de deseurile din gradina, livada, gradina de legume, deseuri alimentare (exclusiv carne si oase) precum si alte deseuri de hartie de calitate foarte proasta(cum ar fi hartia igienica).

Refuzul in cazul compostarii poate varia intre 3% si 5 % daca colectarea este buna din punct de vedere calitativ. In cazul in care tintele nu pot fi atinse cu cantitatile de deseuri colectate separat se recurge la completarea cantitatilor necesare atingerii tintelor cu deseuri colectate de la populatie. Pentru aceasta este necesara planificarea unui sistem de colectare a deseurilor pe cel putin doua fractii: biodegradabil si restul.

Avand in vedere ca trebuie colectate deseurile de ambalaje si deseurile biodegradabile separat, se recomanda, acolo unde e posibil, colectarea selectiva a deseurilor de la populatie pe trei fractii: biodegradabil, ambalaje uscate si restul.

Pentru fiecare scenariu, inclusiv alternativele aferente, in anexa 5 este prezentat un centralizator cu datele privind cantitatile de deseuri colectate si tratate, pentru fiecare alternativa tehnologica pentru anii tinta stabiliti.

  Pentru a avea o imagine mai clara a scenariilor si alternativelor, s-au stabilit cateva limitari. Acestea se refera la detalii de infrastructura aferenta colectarii si transportului deseurilor; acestea vor trebui stabilite la nivel judetean sau local.     

V.1.3. Schema generala pentru gestionarea deseurilor:   

GENERARE DESEURI 

COLECTARE DESEURI 

TRATARE DESEURI

ELIMINARE DESEURI

DEPOZITARE 

TRATARE BIOLOGICA

RECUPERARE/RECICLARE 

COLECTARE SEPARATA 

COLECTARE IN AMESTEC                       

V.2. Alternative

Elaborarea, dezvoltarea si evaluarea alternativelor de atingere a obiectivelor trebuie facuta din prisma resurselor necesare si a posibilitatilor practice oferite de conditiile existente. Repartizarea in timp a resurselor si folosirea “economiei de scara” sunt elemente de luat in considerare la planificarea realizarii diferitelor obiective. 

V.2.1. Descrierea alternativelor 

V.2.1.1. Alternativa 1

Etapa de colectare a deseurilor municipale:

In acest caz, colectarea va fi atat in amestec cat si separata. In ceea ce priveste etapa de tratare a deseurilor, pentru fractia de deseuri biodegradabile s-a prevazut tehnica compostarii. Cum aceasta presupune o anumita calitate a materialului de intrare (adica a deseurilor biodegradabile), gradul de colectare separata trebuie sa fie mai ridicat in cazul acestei alternative. 

Etapa de tratare a deseurilor municipale:

Recuperarea si reciclarea deseurilor de ambalaje: pentru atingerea tintelor stabilite pentru recuperare si reciclare a deseurilor de ambalaje, s-a considerat colectarea separata, dar si sortarea materialelor colectate.

Reziduurile care rezulta in urma sortarii urmeaza a fi depozitate. 

Tratarea deseurilor biodegradabile: Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate se bazeaza pe tehnica compostarii. Compostarea, respectiv tratarea biologica a deseurilor se bazeaza pe descompunerea substantelor organice prin diverse microorganisme. Descompunerea se efectueaza in cadrul procedeului de transformare in compost aerob sau anaerob.

Pentru asigurarea materiei prime necesare realizarii compostului si pentru o calitate cat mai buna a acestuia este indicata o colectare separata a deseurilor verzi din gradini, parcuri si piete si o colectare selectiva a deseurilor biodegadabile de la populatie.   

Etapa de eliminare a deseurilor municipale:

In cazul tuturor alternativelor, ca si tehnica de eliminare s-a optat pentru depozitare. Reziduurile care sunt eliminate sunt reprezentate de deseuri colectate care nu urmeaza fluxuri de reciclare sau de tratare, precum si reziduurile care rezulta din aceste activitati. 

Schema pentru gestionarea deseurilor – Alternativa 1:   

GENERARE DESEURI 

COLECTARE DESEURI 

TRATARE DESEURI

ELIMINARE DESEURI

DEPOZITARE 

COMPOSTARE

RECUPERARE/RECICLARE 

COLECTARE SEPARATA 

COLECTARE IN AMESTEC                     

V.2.1.2. Alternativa 2 

Etapa de colectare a deseurilor municipale: 

In acest caz, colectarea va fi atat in amestec cat si separata. In ceea ce priveste etapa de tratare a deseurilor, pentru fractia de deseuri biodegradabile s-a prevazut tehnica tratarii mecano-biologice. Cum aceasta are ca scop doar reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate, nu exista cerinte speciale pentru calitatea materialului de intrare, ca urmare gradul de colectare separata poate fi mai redus in cazul acestei alternative, va fi necesar numai pentru deseurile de ambalaje recuperabile. 

Etapa de tratare a deseurilor municipale: 

Recuperarea si reciclarea deseurilor de ambalaje: pentru atingerea tintelor stabilite pentru recuperare si reciclare a deseurilor de ambalaje, s-a considerat colectarea selectiva, dar si sortarea materialelor colectate.

Reziduurile care rezulta in urma sortarii urmeaza a fi depozitate. 

Tratarea deseurilor biodegradabile: Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate se bazeaza pe tratarea mecano-biologica. Acest tip de tratare nu implica colectarea selectiva a deseurilor biodegradabile.

Tratarea mecano-biologica presupune doua etape: tratarea mecanica si tratarea biologica. In cadrul tratarii mecanice preliminare trebuie asigurate toate conditiile pentru tratarea ulterioara biologica.

Acest lucru se realizeaza prin separarea respectiv eliminarea de materiale care sa ingreuneze tratarea biologica a deseurilor (de exemplu deseuri speciale ca baterii si acumulatori), respectiv care nu se pot trata biologic (de exemplu sticla, piatra), care se descompun greu (de exemplu materiale sintetice), sau care reprezinta un potential de materiale utile (de exemplu metale feroase). 

Eliminarea/separarea fluxului de deseuri, din motive de protejare a sanatatii este indicat sa se faca automat. Dupa separarea materialelor sus mentionate deseurile trebuie omogenizate in asa fel incat sa se poata realiza o tratare biologica efectiva. 

Tratarea biologica se poate realiza in mai multe forme anaerob sau aerob. In cazul tratarii biologice aeroba, procedeuul este identic cu compostarea, doar ca materialul rezultat va fi depozitat deoarece calitatea acestuia este inferioara datorita impuritatilor continue in deseurile tratate. 

Etapa de eliminare a deseurilor municipale: 

In cazul tuturor alternativelor, ca si tehnica de eliminare s-a optat pentru depozitare. Reziduurile care sunt eliminate sunt reprezentate de deseuri colectate care nu urmeaza fluxuri de reciclare sau tratare, precum si reziduurile care rezulta din aceste activitati. 

Schema pentru gestionarea deseurilor – Alternativa 2:   

GENERARE DESEURI 

COLECTARE DESEURI 

TRATARE DESEURI

ELIMINARE DESEURI

DEPOZITARE 

TRATARE MECANO-BIOLOGICA

RECUPERARE/RECICLARE 

COLECTARE SEPARATA 

COLECTARE IN AMESTEC           

          

V.2.1.3. Alternativa 3 

Etapa de colectare a deseurilor municipale: 

In acest caz, colectarea va fi atat in amestec cat si separata. In ceea ce priveste etapa de tratare a deseurilor, pentru fractia de deseuri biodegradabile s-au prevazut doua metode: compostare si tratare mecano-biologica. Cum compostarea presupune o anumita calitate a materialului de intrare (adica a deseurilor biodegradabile), gradul de colectare separata trebuie sa fie mai ridicat in cazul acestei alternative, totusi nu ca in cazul alternativei 1. 

Etapa de tratare a deseurilor municipale: 

Recuperarea si reciclarea deseurilor de ambalaje: pentru atingerea tintelor stabilite pentru recuperare si reciclare a deseurilor de ambalaje, s-a considerat colectarea separata, dar si sortarea materialelor colectate. Reziduurile care rezulta in urma sortarii urmeaza a fi depozitate. 

Tratarea deseurilor biodegradabile: Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate

se bazeaza ca si tehnici pe compostare si pe tratarea mecano-biologica. Compostarea, respectiv tratarea biologica a deseurilor se bazeaza pe descompunerea substantelor organice prin diverse microorganisme.   Descompunerea se efectueaza in cadrul procedeului de transformare in compost aerob sau anaerob.

Tratarea mecano-biologica nu implica colectarea selectiva a deseurilor biodegradabile. Acest tip de tratare presupune doua etape: tratarea mecanica si tratarea biologica. In cadrul tratarii mecanice preliminare trebuie asigurate toate conditiile pentru tratarea ulterioara biologica. Acest lucru se realizeaza prin separarea respectiv eliminarea de materiale care sa ingreuneze tratarea biologica a deseurilor (de exemplu deseuri speciale ca baterii si acumulatori), respectiv care nu se pot trata biologic (de exemplu sticla, piatra), care se descompun greu (de exemplu materiale sintetice), sau care reprezinta un potential de materiale utile (de exemplu metale feroase).

  Eliminarea/separarea fluxului de deseuri, din motive de protejare a sanatatii este indicat sa se faca automat. Dupa separarea materialelor sus mentionate deseurile trebuie omogenizate in asa fel incat sa se poata realiza o tratare biologica efectiva.

Tratarea biologica se poate realiza in mai multe forme anaerob sau aerob. In cazul tratarii biologice aeroba, procedeul este identic cu compostarea, doar ca materialul rezultat va fi depozitat deoarece calitatea acestuia este inferioara datorita impuritatilor continute in deseurile tratate. Pentru asigurarea materiei prime necesare realizarii compostului si pentru o calitate cat mai buna a acestuia

este indicata o colectare separata a deseurilor verzi din gradini, parcuri si piete si o colectare selectiva a deseurilor biodegadabile de la populatie. 

Etapa de eliminare a deseurilor municipale: 

In cazul tuturor alternativelor, ca si tehnica de eliminare s-a optat pentru depozitare. Reziduurile care sunt eliminate sunt reprezentate de deseuri colectate care nu urmeaza fluxuri de reciclare sau tratare, precum si reziduurile care rezulta din aceste activitati.   

GENERARE DESEURI 

COLECTARE DESEURI 

TRATARE DESEURI

ELIMINARE DESEURI

DEPOZITARE 

TRATARE MECANO-BIOLOGICA

RECUPERARE/RECICLARE 

COLECTARE SEPARATA 

COLECTARE IN AMESTEC 

COMPOSTARE                  

V.3. Baza pentru scenarii

V.3.1. Factori care influenteaza gestionarea deseurilor

Factori generali:

- dezvoltarea demografica (evolutia populatiei);

- dezvoltare economica (dezvoltarea industriei si a sectorului economic, evolutia venitului populatiei, evolutia ratei somajului, evolutia PIB-ului);

- dezvoltare infrastructura (gradul de acoperire cu infrastructura de transport rutier, feroviar etc., gradul de acoperire cu sisteme de alimentare cu apa si canalizare, gradul de acoperire cu sisteme centralizate de incalzire);

- utilizarea terenului (zone rezidentiale – urban dens, urban si rural; zone industriale, zone turistice, zone miniere; suprafete teren agricol; habitate naturale – pajisti, pasuni, fanete, turbarii, stancarii, paduri);

- caracteristice fizice (relief);

- caracteristici climatice (regimul precipitatiilor, temperatura);

- zone cu regim special (zone strategice militare, arii protejate, zone de protectie a resurselor de apa, etc.). 

Factori specifici pentru sistemul de gestionare a deseurilor:

- aria de acoperire cu servicii de salubritate;

- cantitati de deseuri provenind de la populatie, precum si cantitati de deseuri asimilabile provenind din industrie, sectorul economic, cantitati de deseuri din gradini, piete, cantitati de deseuri stradale, cantitati de namol de la statiile de epurare, cantitati de deseuri din constructii si demolari;

- cantitati de deseuri colectate separat ;

- compozitia deseurilor;

      In urma evaluarii si prioritizarii factorilor de mai sus pe baza relevantei in domeniul gestionarii deseurilor pentru judetul Calarasi, cei mai importanti factori au fost identificati dupa cum urmeaza:

- dezvoltare demografica – evolutia populatiei;

- dezvoltare economica – numai in ceea ce priveste dezvoltarea industriei si a sectorului economic si evolutia venitului populatiei;

- toti factorii mentionati la « Factori specifici pentru sistemul de gestionare a deseurilor » 

- aria de acoperire cu servicii de salubritate;

- cantitatea de deseuri colectate de la populatie si de la agenti economici, cantitate de deseuri din gradini, piete, cantitate de deseuri stradale, cantitate de namol de la statiile de epurare, cantitate de deseuri din constructii si demolari.

V.3.2. Definirea situatiei existente in 2003

· populatie –  319168 locuitori;

· acoperire cu servicii de salubritate – 30 % (numar de locuitori pentru care se asigura servicii de salubritate);

· cantitatea de deseuri menajere colectata in amestec de la populatie

Qm =  35 000 t/an (deseuri menajere)

Qc = 8 000 t/an (deseuri comerciale asimilabile celor municipale).

V.3.3. Evolutia istorica a factorilor relevanti

Pentru calcularea trend-ului istoric (evolutia istorica) a factorilor relevanti s-a pornit de la datele privind populatia, aria de acoperire cu servicii de salubritate, cantitatea de deseuri menajere si cantitatea de deseuri asimilabile celor municipale provenind din sectorul economic, pentru perioada 1999-2003. 

Tabel: Evolutia istorica a factorilor relevanti pentru sistem pe perioada 1999-2003

Ipoteza 1999 2000 2001 2002 2003

Populatie 331368 331843 330553 320387 319168

Arie de acoperire cu

servicii de salubritate

        30 %

Evolutia economica cu

efecte asupra:

         

- Cantitate deseuri menajere 29511 29610 30270 30081 35000

- Cantitate deseuri

asimilabile celor

municipale provenind din

sectorul economic

6689 6711 6861 6983 8000

  

      Scenariile difera din punct de vedere al evolutiei factorilor relevanti pentru sistemul de gestionare a deseurilor, si se propun trei variante:

-   scenariul istoric – in care evolutia factorilor relevanti ramane identica cu cea istorica (prezentata in tabelul de mai sus);

scenariul optimist – in care se propune o evolutie a factorilor relevanti prevazuta  in « Planul

de implementare al Directivei  1999/31/CE- Directiva de depozitare deseuri »

-   scenariul pesimist – in care se propune o evolutie negativa a factorilor relevanti (trend descendent fata de evolutia istorica). 

Tabel: Evolutia factorilor relevanti pentru sistem pentru cele 3 scenarii

Ipoteza/scenariu Istoric Pesimist Optimist

Populatie - 0.74% - 1 % - 0.25 %

Arie de acoperire cu servicii

de salubritate

4.0% 1 % 5 %

Evolutia economica cu efecte

asupra:

     

- Cantitate deseuri menajere 0.5 % 0 % 0.8 %

- Cantitate deseuri asimilabile

celor municipale provenind

din sectorul economic

0.5 % 0 % 0.8 %

 

Pentru fiecare scenariu in parte pe baza trend-urilor stabilite se calculeaza cantitatile de deseuri generate si respectiv, cantitatile de deseuri ce intra in sistem; pentru acestea din urma urmeaza a se alege alternative tehnice de reciclare, tratare si eliminare.  

V. 4. Elaborarea scenarilor 

V.4.1. Scenariu 1 – (istoric)

Factori relevanti:

- populatie – descrestere 0,74 % pe an (p - indice de variatie a populatiei);

- aria de acoperire cu servicii de salubritate – crestere 4 % pe an (A.C.)

- dezvoltare economica:

      - crestere economica, 0.5 % pe an - reprezinta o crestere a cantitatii de deseuri asimilabile  provenind din comert datorita cresterii economice (pc.e. – procentul de crestere economica)

      -  venit populatie, crestere 0.5 % pe an – reprezinta o crestere a cantitatii de deseuri menajere generate datorita cresterii venitului (pV,venit – procentul de crestere a venitului populatiei). 

Prognoza factorilor relevanti 

Evolutia populatiei 

Tabel: Prognoza populatiei

An 2003 2004 2005 2006 2007

Populatie 319168 316806 314462 312135 309824

 

An 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Populatie 307522 305257 302998 300755 298530 296321

 

Exemplu de calcul: P2004 = P2003 (1+p)=319 168 (1-0,79/100) = 316 806 

(p – indice de variatie a populatiei) 

Evolutia ariei de acoperire cu servicii de salubritate 

Tabel: Prognoza ariei de acoperire cu servicii de salubritate

An 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

A.C.% 30 34 38 42 46 50 54 58 62 66 70

 

Exemplu de calcul : CA 2004 = CA 2003 + 4% = 30% + 4% = 34%

(A.C. – arie de acoperire cu servicii de salubritate) 

Dezvoltarea economica 

Cantitatea de deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, etc. este influentata nu numai de evolutia populatiei, dar si de dezvoltarea economica si veniturile populatiei. Cantitatea de deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, etc. este determinata de aria de acoperire cu servicii de salubritate. 

Pornind de la numarul de locuitori din judet si de la cantitatea de deseuri menajere generate in anul 2003, se detemina indicele de generare al deseurilor menajere (in anul 2003) exprimat in kg/loc.an. care este de 194 Kg/loc.an. 

Se determina prognoza indicelui de generare a deseurilor menajere prin cresterea acestuia cu 0.5% pe an, avand in vedere corelarea acestui indice cu dezvoltarea economica si pe baza prognozei dezvoltarii economice, exprimate prin evolutia venitului populatiei. 

Tabel: Prognoza indicelui de deseuri menajere generate (kg/loc.an)

An 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

IG (kg/loc.an) 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204

 

I.G. 2004 = I.G. 2003 (1+ pV,venit) = 194 (1+0.5/100) = 195 kg/loc.an (I.G. – indice de deseuri menajere generate) 

Dupa determinarea indicelui de deseuri menajere generate se calculeaza cantitatea de deseuri colectate. 

Ex: Q mc2003 = P2003 x I.G. x A.C. 2003 / 1000 = 18575 tone

Tabel: Prognoza cantitatilor de deseuri menajere colectate

An                                   Cantitate deseuri menajere colectate (tone)

Populatie Arie acoperire Indice  de generare

I.G. (kg/loc.an)

2003 319168 30 194 18575

2004 316806 33.5 195 20695

2005 3314462 37 196 22805

2006 312135 40.5 197 24904

2007 309824 44 198 26992

2008 307522 47.5 199 29050

2009 305257 51 200 31136

2010 302998 54.5 201 33192

2011 300755 58 202 35236

2012 298530 61.5 203 37270

   2013           296321 65 204 39292

 

In cazul deseurilor asimilabile provenind din comert si industrie prognoza cantitatilor de deseuri colectate se determina luand in calcul o crestere a acestei cantitati cu 0.5% pe an datorata cresterii economice.si se calculeaza cu formula: 

Ex: Qc2004 = Qc2003 x (1+pc.e.) = 8000 (1 + 0.5/100) = 8040 tone 

Tabel: Prognoza cantitatilor de deseuri asimilabile din comert, industrie, etc colectate in vederea tratarii si/sau eliminarii

An 2003 2004 2005 2006 2007

Cantitate deseuri comerciale (tone)

8000 8040 8080 8120 8161

 

An 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Cantitate deseuri comerciale (tone)

8202 8243 8284 8325 8367 8409

  

In afara de cantitatile de deseuri menajere si comerciale calculate mai sus, se mai adauga deseurile provenind din gradini, piete, deseuri stradale, namolul de la statiile de epurare orasenesti, deseurile

din constructii si demolari si deseurile colectate selectiv. Pentru acestea s-a considerat o crestere a cantitatilor colectate care intra in sistem de 0.5% pe an. Pentru colectarea selectiva a deseurilor municipale s-a considerat o crestere de 5% pe an.         

 

Tabel: Prognoza cantitatilor de deseuri municipale si asimilabile colectate in vederea tratarii si/sau eliminarii

An Deseuri colectate in amestec (tone) Deseuri colectate separat (tone)

Total Deseuri menajere colectate in amestec

Deseuri comerciale colectate in amestec

Deseuri din constructii

Total Deseuri din gradini

Deseuri din piete

Deseuri stradale

<font size="3" face="Ti