PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂespon-interstrat.eu/admin/attachments/20110707172635_Daniel...

Click here to load reader

  • date post

    22-Dec-2019
  • Category

    Documents

  • view

    4
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂespon-interstrat.eu/admin/attachments/20110707172635_Daniel...

  • PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ

  • 1. Caracterizarea zonei de

    interventie urbană

    2. Strategia dezvoltării zonei

    de acţiune urbană

    1.1 Identificarea zonei de acţiune urbană şi argumentarea alegerii

    1.2 Caracteristici demografice si sociale ale zonei de acţiune

    1.3 Caracteristici economice (profil economic,accesibilitate, servicii publice învătământ universitar, cercetare) ale zonei de actiune urbană

    1.4 Dinamica investiţiilor în zona de acţiune urbană

    1.5 Nevoi de dezvoltare identificate în zona de actiune urbană

    1.6 Potential de dezvoltare în zona de actiune urbană

    1. Tipuri de interventii si proiecte (Obtinerea avntajelor competitive)

    2. Matricea logica a PUI (Ameliorarea vulnerabilitatilor)

    PLA

    NU

    LIN

    TEG

    RAT

    DE

    DEZ

    VO

    LTA

    RE

    UR

    BA

    Capitole Conţinut cerut în POR

    1. Contextul

    Urban

    1.1 Prezentarea orasului/municipiului/sectorului

    1.2 Probleme ale dezvoltarii social-economice si spatiale ale orasului/municipiului

    1.3 Zone critice de dezvoltare identificate in documente de planificarespatiala

  • 1.1 CARACTERIZAREA GENERALĂ A

    POLULUI DE CREŞTERE

    CARACTERIZAREA GENERALĂ A

    POLULUI DE DEZVOLTARE URBANĂ (sau

    a centrului urban)

    1.b. Date generale (limite si unităţi

    administrativ-teritoriale componente,

    reţeaua de localităţi şi populaţia,

    scurt istoric, structura asociativă

    etc.)

    1.b. Auditul teritorial (demografie,

    competitivitate economica si resurse

    umane, infrastructură tehnică şi

    transporturi, infrastructura socială şi

    locativă, patrimoniu cultural şi

    natural şi turismul, calitatea

    mediului)

    1.c. Auditul administrativ (structura

    organizatorică a administraţiilor

    publice locale din polul de creştere

    şi managementul public)

    1.1. Caracteristici demografice şi sociale

    ale oraşului

    1.2. Caracteristici economice (profil

    economic, accesibilitate, servicii publice,

    învăţământ universitar, cercetare) ale

    oraşului

    1.3. Dinamica investiţiilor în oraş

    I. CONTEXTUL URBAN: contextul teritorial + disfuncţionalităţile existente

    Instrumente de creare a a unui context politic pentru guvernarea şi

    dinamizarea (metropolizarea) regiunilor transfrontaliere, prin valorificarea

    specificului local şi colaborare transnaţională. Target: judeţe din zona de

    graniţă. METROBORDER – Cross-Border Polycentric Metropolitan Regions

  • 1.2. Analiza factorilor ce susţin succesul economic la nivel regional ( SURE:

    Success for Convergence Regions’ Economies)

    1.2. Cresterea competitivităţii economice prin dezvoltarea unor activităţi de

    nişă, adaptabile la forţa de muncă locală; accent pe avantajele comparative

    (diversitatea sau caracterul periferic nu mai trebuie privite ca handicapuri);

    necesitatea de a îmbunătăţi imaginea regiunilor mai slab dezvoltate

    (branduri locale), plecând de la schimbarea perspectivei comunităţilor

    locale. ESPON-TEDI

    PROFILUL SPAŢIAL ŞI ARII DE INTERVENŢIE ÎN POLUL DE CREŞTERE

    1 Profil spaţial şi funcţional al polului de creştere

    2 Arii problemă, arii cu potential de dezvoltare şi tendinţe de evoluţie spaţială

    3 Arii de intervenţie identificate

    4 Selecţia ariilor de intervenţie prioritară

  • 2.2 Identificarea zonei de acţiune urbană şi justificarea alegerii

    1.1.aAtractivitatea urbană, în calitate de componentăagregată a atractivităţii teritoriale, poate ficalculată în functie de magnitudinea fluxurilor şide migraţia netă. Identificarea arealului decolectare a fortei de muncă se constituie într-unindicator viabil pentru determinarea zonei deinfluenţă urbană sau a Ariilor UrbaneFuncţionale (FUA). Pentru identificarea acestorstructuri teritoriale se pot utiliza indicatorisuplimentari: calitatea infrastructurii, a serviciilorpublice etc. Iar pentru identficarea MEGA-centrelor urbane se folosesc indicatori specificiprecum: numărul de pasageri tranzitaţi în traficulaerian, accesibilitaea multi-modală, pondereaangajaţilor în compartimentul R&D (Cercetare şiDezvoltare).

    IndicatoriConcepte

    1.1.aPentru ţările care depăşesc 10 milioane delocuitori, Ariile Urbane Funcţionale suntreprezentate de centre urbane cu o populaţie maimare de 15.000 de locuitori şi care dispun de o ariede influenţă cu o populaţie mai mare de 50.000 delocuitori. Structurile FUA care au capacitatea dedecizie regională şi/sau naţională şi careînregistrează scoruri foarte mari la majoritateacapitolelor din Capitalul teritorial, sunt denumiteMEGA – centre urbane.

    Attractiveness of European Regions and Cities for Residents and Visitors

    Attractiveness of European Regions and Cities for Residents and Visitors

  • 2.2 Identificarea zonei de acţiune urbană şi justificarea alegerii

    1.1.bDelimitarea spatiilor periferice apropiate (inner peripheries), serealizează prin calcularea unor indicatori de potenţial demografic pentruzona învecinată oraşului şi în funcţie de accesibilitatea populaţiei lamajoritatea serviciilor oferite de oraş. In cazul metropolelor aceste zoneperiferice sunt în imediata vezinătate a zonelor metropolitane.Calcularea potenţialului demografic se poate realiza prin două metode:euclidian şi topologic.Ambele metode folosesc hărti transformate în griduri cu celule pătraticeale căror latura este de 5km. Fiecare celulă rezultată va primi populaţialocalităţilor aflate în interior (localităţile sunt considerate ca fiindpuncte). De asmenea fiecare celulă va primi o valoare a fricţiuniispaţiului, cele cu valoare mare nu dispun de drumuri de viteză care săfacilteze deplasarea rapidă în interiorul lor. Ulterior pentru fiecare celulăîn parte se va calcula care este potenţialul demografic însumândpopulaţiile tuturor celulelor de pe o rază de 45 de minute. Evident,celule care sunt înconjurate de celule cu populaţie mică sau de celule cufricţiune spaţială mare vor avea valori finale scăzute. Diferenţa dintretopologic şi euclidian este ca în cazul celei din urmă nu se ţine cont defricţiunea spaţiului. Metoda poate fi utilizată şi pentru calculareaArealelor Urbane Morfologice sau a Arealelor Urbane Funcţionale dar şia Zonelor Metropolitane.

    IndicatoriConcepte

    1.1.b.Inner peripheries (spaţii periferice apropiate), este unconcept geografic recent, care poate fi definit ca un arealcu densităţi ale populaţiei asemănătoare cu celepredominant rurale dar care graţie apropierii de centreurbane importante sau a unor zone metropolitane, dispunde o diversificare socio-profesională a populaţiei mairidicată decât în zonele rurale tradiţionale. Perifieriileapropiate trebuiesc definite întotdeauna în strânsălegătură cu oraşele din interiorul lor, dacă acestea suntdinamice şi ele devin extinse şi funcţionale, alte sursedefinindu-le ca „umbre ale zonelor metropolitane”.Prosperitatea unor astfel de areale este dependentă deaccesibilitatea faţă de anumite centre urbane, ele fiindcompuse din localităţi cu navetism peste media spaţiuluirural tradiţional.

    Geographic Specificities and Development Potentials in Europe

    Geographic Specificities and Development Potentials in Europe

  • 1.2.a

    Pentru calcularea emigraţiei si a procesului de „brain-

    drain”(“exodului creierelor”) – se foloseşte formula

    migraţiei nete, a migraţiei brute şi migraţia specifică.

    IndicatoriConcepte

    1.2.a

    Politicile demografice vizează elaborarea de strategii

    care să descurajeze dezechilibrele spaţiale şi

    verticale de pe piaţa muncii prin: facilităţi pentru

    cresterea copiilor şi eleminarea disparităţilor de gen

    în responsabilitatea pentru creşterea acestora,

    modificarea structurală a populatiei în vârstă de

    muncă prin mărirea perioadelor de activitate graţie

    creşterii sperantei de viaţă la naştere, descurajarea

    migraţiei selective sau a fertilităţii selective etc.

    2.4 Caracteristici demografice si sociale ale zonei de acţiune

    1.2.b

    Aprecierea potenţialului demografic trebuie să vizeze

    studii de prognoză asupra următorilor indicatori de risc

    demografic: îmbătrănirea demografică, riscul sub-

    fertilităţii şi creşterea ratei de dependenţă demografică

    (a populaţiei vârstnice sau a celei foarte-vârstnice,

    referindu-se la cohortele care depăşesc vârsta de 75 de

    ani).

    Assessment of Regional and Territorial Sensitivity

    Demographic and Migratory Flows Affecting European Regions and Cities

    Demographic and Migratory Flows Affecting European Regions and Cities

  • 1.3.b

    Creşterea economică poate fi apreciată in funcţie de

    venit/locuitor (GDP/locuitor), rata şomajului şi a sărăciei.

    Indicatori Concepte

    1.3.b

    Ruralitate – Accesibilitate este un concept care ajută

    la clasificarea spaţiilor rurale în relaţia lor cu

    aşezările urbane, considerate sursă de centralitate:

    Intermediare accesibile, Intermediare depărtate,

    Predominant rurale accesibile, Predominant rurale la

    distanţă.

    2.4. Caracteristici socio-economice ale zonei de acţiune urbană

    1.3.c

    Accesibilitatea se poate exprima conform unei relaţii

    matematice derivate din legea atracţiei universale:

    Unde: g(wj) reprezintă activitatea pentru care se caută

    accesbilitatea din localitatea j, iar F(Cij) este costul pe

    care trebuie sa-l suporte localitatea i pentru ajunge în j

    (funcţia impedanţei).

    Assessment of Regional and Territorial Sensitivity

    TRansport ACCessibility at regional/local scale and patterns in Europe

    European Development Opportunities in Rural Areas

  • 1.3.d

    Existenţa economiilor de cunoaştere se calculează

    în funcţie de următoarele variabile: prezenţa

    bazelor ştiinţifice, a sectorului high-technology

    (definite ca ramuri ale sectorului secundar şi terţiar

    cu rol transformativ faţă de celelalte ramuri şi faţă

    de structura ocupaţională a populaţiei), prezenţa

    învăţământului superior şi a structurilor de

    cercetare şi inovaţie (se pot utiliza indicatori

    precum număr de patente, brevete, licenţe, număr

    de persoane angajate în educaţie, ponderea

    populatiei cu studii superioare, ponderea celor

    angajaţi in sectorul de Cercetare şi Dezvoltare ,

    ponderea din buget alocată cercetării etc.). Prin

    sinteza tuturor acestor indicatori parţiali se obţine

    un indicator final denumit competitivitate teritorială.

    IndicatoriConcepte

    2.4. Caracteristici socio-economice ale zonei de acţiune urbană

    1.3.dRegiunile avansate tehnologic sunt areale de

    concentrare a activităţilor de cercetare şi dezvoltare,

    în timp ce Regiunile Ştiinţifice sunt cele care

    găzduiesc centre de cercetrae şi inovaţie renumite la

    nivel naţional şi internaţional. Pentru a defini aceste

    areale se utilizează şi termenul de capacitate

    cognitivă (...abilitatea unor centre urbane, metropole

    sau regiuni de a detine şi gestiona informaţie,

    precum şi cea da a transforma informatia în invenţie

    şi inovaţie, favorizând cresterea productivităţii

    teritoriale).

    Knowledge, Innovation, Territory

    Knowledge, Innovation, Territory

  • 1.3.a

    Accesibilitatea trebuie să ţină cont si de numărul de

    accidente în trafic.

    Indicatori

    Concepte1.3.a

    Accesibilitatea este un concept geografic sensibil la mai

    multe carcateristici ale teritoriului: origine (un oraş este

    accesibil în momentul în care poate fi cu uşrinţă „atins”

    de alte localităţi), destinaţie (fiecare dimensiune a

    oraşului dispune de propria accesibilitate, astfel încât

    accesibilitatea poate deveni educaţională, sanitară,

    turistică etc), Impedanţă (efortul pe care îl determină

    calitatea spaţiului în parcurgerea distanţei), constrângeri

    (reguli impuse pe anumite segmente de deplasare

    precum limitările de viiteză sau interzicerea circulatiei

    traficului greu etc), bariere (frontiere, taxe de drum,

    bariere culturale, lingvistice etc.), modalitate

    (accesibilitatea poate depinde de capacitatea de a

    combina mai multe tipuri de transport), rezoluţia spaţială

    (utilizarea accesibilităţii solicită prezenţa unor

    generalizări, oraşele devin astfel noduri sau puncte),

    echitate (accesibilitatea este studiată pentru a distinge

    spaţii periferice), dinamica (accesibilitatea nu este

    statică, se poate schimba odata cu modificarea

    variabilelor socio-economice sau cu modificarea reţelei

    de transport).

    2.5. Caracteristici spatiale ale zonei de acţiune urbană

    Assessment of Regional and Territorial Sensitivity

    TRansport ACCessibility at regional/local scale and patterns in Europe

  • IndicatoriConcepte

    2.6. Potential de dezvoltare în zona de actiune urbană

    2.6.a

    Atractivitatea urbană este un concept care trebuie

    analizat din perspectiva a patru dimensiuni: Istorică,

    spaţială (atractivitatea se externalizează), dinamică

    (atractivitatea se poate câştiga sau se poate pierde),

    relativă (atractivitatea există doar prin comparaţie cu

    alte oraşe, regiuni).

    2.6.a

    Capitalul Teritorial se estimează prin intermediul unui set de

    indicatori particulari pentru fiecare componentă în parte: Capitalul

    Mediului Natural (suprafaţa ocupată cu păduri, extinderea

    arealelor protejate -%, valoarea multianuală a precipitaţiilor,

    temeperatura medie şi temperaturile extreme, viteza medie a

    vântului etc.), Capitalul Antropic (Capacitatea de cazare turistică,

    accesibilitate aeriană, accesibilitate rutieră si feroviară, numărul

    monumentelor clasate ca patrimoniu etc.), Capitalul Economic

    (creşterea puterii de cumpărare exprimată în GDP/locuitor,

    diversitatea sectoarelor economice, productivitatea muncii,

    ponderea investiţiilor de tip start-up, magnitudinea investiţiilor

    publice şi private, preţul de pe piaţa imobiliară, a mărfurilor

    industriale şi a bunurilor de consum, indici de centralitate etc),

    Capitalul Social (indici ai disparităţii de gen şi etnice, rata

    infracţionalităţii defalcată pe capitole, reţele sociale, nivelul

    asocierii, diversitatea populaţiei, calitatea locuirii etc.), Capitalul

    Uman (diversitatea forţei de muncă, structura educaţională a

    populatiei, indici de îmbătrânire, indici de dinamică geo-

    demografică, rata şomajului etc), Capitalul Instituţional (nivelul

    corupţiei, libertatea presei, durata de înfiinţare a unei societăţi etc)

    2.6.b

    Atractivitatea este un model conceptual care se

    produce prin interacţiunea a şase componente:

    Capitalul Antropic, Capitalul Mediului Natural,

    Capitalul Economic, Capitalul Instituţional, Capitalul

    Uman şi Social, Capitalul Cultural. Suma sinergica

    dintre aceste şase componente formează Capitalul

    Teritorial.

    Attractiveness of European Regions and Cities for Residents and Visitors

    Attractiveness of European Regions and Cities for Residents and Visitors

  • 2.8. Diagnostic şi analiza SWOT 1.4.Nevoi de dezvoltare identificate

    în oraş

    1.5. Potenţial de dezvoltare al

    oraşului

    Metode: indicatori pentru măsurarea şi monitorizarea performanţei

    teritoriale, relaţia între tendinţele globale şi strategiile locale.

    TPM - Territorial Performance Monitoring, august 2011

    Metode: Noi metode/indicatori de analiză a potenţialului zonelor rurale şi

    al oraşelor mici şi mijlocii. Target: zone confruntate cu îmbătrânirea

    populaţiei, migraţii, accesibilitate scăzută, restructurarea economică,

    creşterea costurilor energiei dar cu avantaje legate de potanţial cultural

    şi natural. PURR - Potential of Rural Regions

    Metode de analiza a cauzelor migraţiei selective şi a efectelor asupra

    regiunilor de origine, analiza potenţialului de reducere a vulnerabilităţii

    regiunilor rurale afectate SEMIGRA - Selective Migration and Unbalanced Sex Ratio inRural Regions, sept. 2011

  • Concepte

    2.9 Nevoi de dezvoltare identificate în zona de actiune urbană

    2.5.a

    Politicile de dezvoltare urbană trebuie să

    urmărească anumite principii de echitate teritorială:

    creşterea economică echilibrată trebuie să fie

    însoţită de echitate socială, precum şi de transfer din

    patrimoniul privat spre cel public şi civic, trebuie

    atenuată excluziunea socială, creşterea economică

    nu trebuie să implice deteriorarea mediului,

    dezvoltarea economică a oraşelor trebuie să fie

    conectată la dezvoltarea regională. Resursele

    umane şi financiare trebuiesc investite în oraşele şi

    în proiectele care au capacitatea de a optimiza

    performanţa întregului sistem urban, având ca scop

    diminuarea primaţialităţii sistemului urban şi a

    creşterii caracterului policentric al acestuia. De

    asemenea trebuiesc vizate problemele de

    congestionare a traficului, poluarea aerului, apei şi

    solurilor, supra-valorizarea bunurilor imobiliare.

    Secondary Growth Poles and Territorial Development in Europe; Performance, Policies and Prospects

  • 3. Strategia de dezvoltare a polului de creştere

    2. Strategia dezvoltării polului de dezvoltare urbană

    3.1 Viziune de dezvoltare

    O nouă abordare, pozitivă şi proactivă, apoliticilor teritoriale, axată pe valorizareaspecificului local (diversităţii) şi nu pehandicapuri (ESPON-TEDI)

    3.1. Obiective

    3.2 Obiective strategice 3.2. Priorităţi de dezvoltare

    3.3 Politici şi programe

    3.4 Programe prioritare

    3.5 Informare şi consultare

    3.2. Metode de analiza a (noilor) economiilor de aglomeraţie

    (funcţionalitate, politici specifice, rol asupra reconstituirii ierarhiilor

    urbane). Factori esenţiali în gestionarea şi stimularea economiilor de

    aglomeraţie: fiscalitate, infrastructuri de comunicaţii, forţă de muncă

    calificată, conectivitate (aeroport intrenaţional), promptitudinea politicilor

    publice etc. Concepte: economii de localizare (asociate activităţilor

    industriale)/vs/ economii de urbanizare (servicii).CAEE - The Case for Agglomeration Economies in Europe

  • IndicatoriConcepte

    2.1.Ameliorarea vulnerabilităţilor

    2.1.a

    Sensibilitate teritorială şi regională (…gradul în care

    un teritoriu sau o regiune, sunt afectate de

    schimbările legislative la nivelul comunităţii

    europene. Schimbările includ atât aspecte negative

    cât şi aspecte pozitive)

    3.1.a

    Vulnerabilitatea se calculeaza pentru 12 directive

    europene: Limitarea accidentelor care implică substanţe

    periculoase,directiva care stabileşte valorile limită pentru

    dioxidul de sulf, nitrogen, directiva care stabileşte cadrul

    politicilor de acţiune în domeniul apei, pentru

    managementul zgomotului, utilizarea energiilor

    regenerabile, pentru prevenirea si remedierea

    catastrofelor naturale, pentru interoperabilitatea reţelelor

    electronice, pentru recunoaşterea calificărilor

    profesionale, pentru identificarea infrastructurilor critice,

    pentru utilizarea sustenabilă a pesticidelor, pentru

    promovarea utilizării vehiculelor eficiente energetic si

    pentru promovarea construcţiilor eficiente energetic.

    Assessment of Regional and Territorial Sensitivity

    Assessment of Regional and Territorial Sensitivity

  • IndicatoriConcepte

    2.1.Ameliorarea vulnerabilităţilor

    3.1.b

    Conceptul de vulnerabilitate consistă în sinteza a

    patru elemente de bază: expunere, sensibilitate,

    impact teritorial şi capacitatea de adaptare.

    3.1.b

    Calcularea vulnerabilităţii pentru fiecare regiune in parte

    se efectuează în funcţie de 3 matrici de evaluare:

    Matricea Directivă - Expunere, Matricea Regiune-

    Expunere, Matricea Regiune – Senzitivitate. Notele care

    se acordă sunt:

    Pentru prima matrice - 1, 5 pentru expunere pozitiva

    intensă, 1 pentru expunere pozitivă scăzută, 0 pentru

    non-expunere, -1 pentru expunere negativă scăzută şi -

    1.5 pentru expunere negativă ridicată.

    Pentru a doua matrice se notează cu 1 atunci când

    există expunere si cu 0 atunci când nu există expunere.

    Pentru a treia matrice se va acorda un coeficient cu

    caracter multiplicativ care variază între 0.75 şi 1.25.

    Prin înmulţirea dintre cele trei matrici se va obţine

    Matricea Impactului Teritorial, care are rolul de a sesiza

    vulnerabilităţile majore pentru fiecare regiune în parte.

    Assessment of Regional and Territorial SensitivityAssessment of Regional and Territorial Sensitivity

  • Concepte

    2.2. Obţinerea de avantaje competitive

    3.2.a

    Avantajele competitive reprezinta un concept

    dezvoltat în teoriile economice macro-structurale,

    care consideră că trecerea de la creşterea locală la

    cea regională se realizează prin tranziţia de la

    economia bazată pe producţia de masă la cea axată

    pe specilizarea flexibilă. Acest avantaj se

    consolidează concomitent cu emergenţa

    organizărilor spaţiale de tip district industrial, care

    funcţionează în arealele urbane secundare (sau

    chiar în oraşele mici şi în mediul rural) prin

    intermediul unor reţele dense de firme mici,

    interdependente, capabile să răspundă rapid la

    cerinţele pieţei.Secondary Growth Poles and Territorial Development in

    Europe; Performance, Policies and Prospects

    3.2.a

    Nivelul iniţiativei antreprenoriale se calculează şi în functie de

    prezenţa fenomenului de “self-employment” (% din total angajaţi)

    Indicatori

    Assessment of Regional and Territorial Sensitivity