Plante Medicinale

79
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ NAPOCA Facultatea de Agricultură PLANTE MEDICINALE PLANTE MEDICINALE Prof. univ. dr. GAVRILĂ MORA Cluj-Napoca - 2013-

Transcript of Plante Medicinale

Page 1: Plante Medicinale

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

CLUJ NAPOCAFacultatea de Agricultură

PLANTE PLANTE MEDICINALEMEDICINALE

Prof. univ. dr. GAVRILĂ MORAR

Cluj-Napoca - 2013-

Page 2: Plante Medicinale

IMPORTANŢA CULTIVĂRII PLANTELOR MEDICINALE

Plantele medicinale sunt acea categorie de specii vegetale care acumulează în unele părţi ale plantei principii active utile în tratarea diferitelor afecţiuni ale corpului uman sau animal. De cele mai multe ori efectul folosirii plantelor medicinale este mai lent, necesitând un tratament mai îndelungat, dar este mai puţin “riscant” şi mai ieftin. Plantele medicinale produc mai puţine şi mult mai reduse efecte secundare. Medicamentele de sinteză folosite pentru o afecţiune pot provoca efecte secundare, dăunând sănătăţii, provocând alte afecţiuni. Plantele, în general, conţin substanţe analoge sau compatibile cu ale corpului uman sau animal. În constrast, cele mai multe dintre medicamentele de sinteză actuale sunt substanţe inexistente în natură, cu efecte imprevizibile în organismele vii.În trecut farmaciile se numeau drogherii, iar preparatele farmaceutice - droguri (drug En = doctorie, medicament). În zilele noastre acest termen se foloseşte mai mult pentru stupefiante.

Page 3: Plante Medicinale

Plantele medicinale se pot folosi ca atare, cu uşoare preparări, sau pot constitui materie primă în industria farmaceutică, alimentară sau cosmetică (ex. menta). Sub formă de preparate simple îşi pot face efectul în câteva zile şi nu mai necesită medicaţie în paralel pentru afecţiuni uşoare, însă, trebuie ştiut, că în cazul unor afecţiuni severe, plantele medicinale nu trebuie să suprime total medicamentele, ci să le completeze în ameliorarea simptomelor bolii.Prin cultura plantelor medicinale se pot valorifica unele terenuri mai puţin productive, asigură cultivatorilor însemnate venituri, pot fi valoroase plante ornamentale sau melifere, iar recolta de plante medicinale constituie un important material de export. Ele pot fi extinse în cultura mare, în loturi şcolare, în parcuri şi grădini, îmbinând frumosul cu utilul.Cultivarea plantelor medicinale este importantă şi prin faptul că acestea sunt, de regulă, culturi ecologice sau chiar biologice. Nu este permisă aplicarea la aceste culturi de pesticide care să polueze produsul finit ce serveşte la vindecarea oamenilor.

Page 4: Plante Medicinale

Îndelungata folosire a plantelor medicinale în medicină este un indiciu sigur al valorii şi utilităţii acestora şi în viitor. Se apreciază că pe plan mondial, se folosesc în prezent frecvent în fitoterapie aprox. 300 specii.

Medicina naturală se bazează în primul rând pe Fitoterapie şi colaborează strâns cu specialităţi ca: Homeopatia (remedii de origine vegetală, mai ales plante toxice, administrate, la început, în doze mai mici), Dietoterapia (care se bazează, de asemenea, în primul rând pe produse vegetale), Aromaterapia (tratamentul pe bază de uleiuri esenţiale - volatile) ş.a.

Page 5: Plante Medicinale

De ce este necesară cultivarea unor plante medicinale şi nu este suficientă flora spontană?

Unele specii spontane nu pot asigura necesarul pentru industria farmaceutică, cosmetică sau alimentară; Principiile active ale plantelor medicinale din flora spontană sunt foarte variate ca şi concentraţie şi calitate ceea ce face ca dozarea lor în fitoterapie să fie mai dificilă. Uneori concentraţia principiilor active la plantele din flora spontană este prea scăzută pentru a avea efect fitoterapeutic complet. Unele specii sunt originare de pe alte continente (Echinacea spp., Solanum laciniatum ş.a.) şi trebuie luate în cultură.

Plantele medicinale reprezintă o speranţă biologică a omenirii, de o valoare inestimabilă, iar grija pentru această moştenire, are o importanţă deosebită. De aceea a fost lansată de OMS lozinca "Salvaţi plantele care salvează vieţi!”

Page 6: Plante Medicinale

ISTORICUL UTILIZĂRII PLANTELOR ISTORICUL UTILIZĂRII PLANTELOR MEDICINALE MEDICINALE

PE PLAN MONDIALPE PLAN MONDIALÎÎn China împăratul Sen Nong (2.784 î.H.) – “cel care i-a n China împăratul Sen Nong (2.784 î.H.) – “cel care i-a invăţat pe oameni plugăria”, este considerat şi invăţat pe oameni plugăria”, este considerat şi întemeietorul medicinii tradiţionale chinezeşti. În timpul întemeietorul medicinii tradiţionale chinezeşti. În timpul luilui s-a alcătuit “primul tratat de farmacologie” s-a alcătuit “primul tratat de farmacologie” (“Cartea (“Cartea cu medicamente a lui Sen-Nong”), în care erau înscrise cu medicamente a lui Sen-Nong”), în care erau înscrise 365 de preparate farmaceutice, majoritatea de origine 365 de preparate farmaceutice, majoritatea de origine vegetală. vegetală. Babilonienii şi asirienii au întocmit cu circa 5.000 de ani Babilonienii şi asirienii au întocmit cu circa 5.000 de ani î.H. un dicţionar de plante medicinale şi au înfiinţat în î.H. un dicţionar de plante medicinale şi au înfiinţat în oraşul Ninive o grădină de plante medicinale şi oraşul Ninive o grădină de plante medicinale şi aromatice. Pe tăbliţele de lut ars asiro-babiloniene s-au aromatice. Pe tăbliţele de lut ars asiro-babiloniene s-au găsit date care atestă folosirea mentei în jurul anului găsit date care atestă folosirea mentei în jurul anului 1200 î.H. 1200 î.H. ş.a.ş.a.În Grecia antică, Hipocrate (460-375 î.H.) În Grecia antică, Hipocrate (460-375 î.H.) --“părintele “părintele medicinii”medicinii”-- a descris 236 plante medicinale. El a arătat a descris 236 plante medicinale. El a arătat că “nevoia a învăţat pe om arta de a vindeca bolile”că “nevoia a învăţat pe om arta de a vindeca bolile”.."Natura - spunea Galennus "Natura - spunea Galennus ((130-210130-210 d.H.) d.H.) - este cel mai - este cel mai bun medic; vindecă trei sferturi dintre bolnavi şi, în plus, bun medic; vindecă trei sferturi dintre bolnavi şi, în plus, nu-şi bârfeşte colegii“nu-şi bârfeşte colegii“..

Page 7: Plante Medicinale

Izolarea morfinei, în 1806, a alcaloizilor din cornul secarei şi a Izolarea morfinei, în 1806, a alcaloizilor din cornul secarei şi a celor din celor din VincaVinca au constituit momente remarcabile în evoluţia şi au constituit momente remarcabile în evoluţia şi utilizarea extractelor vegetale în tratamentul durerilorutilizarea extractelor vegetale în tratamentul durerilor..

O contribuţie însemnată în fitoterapie a avut-o şi Carl Linnaeus O contribuţie însemnată în fitoterapie a avut-o şi Carl Linnaeus ((1707-17781707-1778) cunoscut sub numele de ) cunoscut sub numele de Linné Linné (considerat (considerat părintele taxonomiei şi ecologiei modernepărintele taxonomiei şi ecologiei moderne; ; s-a născut în Suedia s-a născut în Suedia şi a studiat în Suedia, Olanda şi Anglia). A realizat foarte şi a studiat în Suedia, Olanda şi Anglia). A realizat foarte valoroase lucrări de nomenclatură ştiinţifică, dintre care valoroase lucrări de nomenclatură ştiinţifică, dintre care “Plantae officinalis”, ”Amoenitates academicae“ (în “Plantae officinalis”, ”Amoenitates academicae“ (în 88 volume) şi volume) şi “Materia medica“ (cuprinzând 563 specii utilizate în scop “Materia medica“ (cuprinzând 563 specii utilizate în scop medicinal şi astăzi). A descoperit noi plante medicinale şi a medicinal şi astăzi). A descoperit noi plante medicinale şi a înlăturat din farmacopeea timpului său numeroase leacuri înlăturat din farmacopeea timpului său numeroase leacuri mistice. Multe dintre plantele cu utilizări medicinale au primit mistice. Multe dintre plantele cu utilizări medicinale au primit numele de numele de officinalisofficinalis, datorită utilizării lor în oficine (farmaciile , datorită utilizării lor în oficine (farmaciile de atunci) pentru prepararea medicamentelor.de atunci) pentru prepararea medicamentelor.

În medicina modernă peste În medicina modernă peste 1/31/3 din totalul medicamentelor din totalul medicamentelor utilizate sunt de origine vegetală sau au în compoziţia lor utilizate sunt de origine vegetală sau au în compoziţia lor principii active extrase din plante (alcaloizi, glicozide, uleiuri principii active extrase din plante (alcaloizi, glicozide, uleiuri volatile etc.).volatile etc.).

Page 8: Plante Medicinale

Tradiţia plantelor medicinale la USAMV Tradiţia plantelor medicinale la USAMV Cluj-NCluj-N..

Prima staţiune experimentală din Prima staţiune experimentală din ţarăţară, specializată în studiul plantelor , specializată în studiul plantelor medicinale a fost înfiinţată la Cluj, în anul 1904 (fiind condusă până în medicinale a fost înfiinţată la Cluj, în anul 1904 (fiind condusă până în anul 1930 de Bela Pater), punându-se bazele cercetării experimentale anul 1930 de Bela Pater), punându-se bazele cercetării experimentale în domeniul plantelor medicinale şi aromatice din flora noastră.în domeniul plantelor medicinale şi aromatice din flora noastră.

Staţiunea a publicat periodic lucrări în “Buletinul de informaţii al Staţiunea a publicat periodic lucrări în “Buletinul de informaţii al Grădinii botanice şi al Muzeului botanic de la Universitatea din Cluj”Grădinii botanice şi al Muzeului botanic de la Universitatea din Cluj”..

În 1931, la Cluj a avut loc, sub egida Institutului de Cercetări În 1931, la Cluj a avut loc, sub egida Institutului de Cercetări Agronomice al RomânieiAgronomice al României (ICAR) (ICAR), o conferinţă a specialiştilor în acest , o conferinţă a specialiştilor în acest domeniu, cu care prilej s-a creat “Sindicatul pentru valorificarea domeniu, cu care prilej s-a creat “Sindicatul pentru valorificarea plantelor medicinale şi aromatice din România”.plantelor medicinale şi aromatice din România”.

Prima întreprindere românească pentru cultivarea şi Prima întreprindere românească pentru cultivarea şi valorificarea plantelor medicinale a fost cooperativa “Digitalis“ din valorificarea plantelor medicinale a fost cooperativa “Digitalis“ din Orăştie (1929), urmată de cooperativele “Adonis“ la Cluj şi “Romaniţa“ Orăştie (1929), urmată de cooperativele “Adonis“ la Cluj şi “Romaniţa“ la Bucureştila Bucureşti..

Page 9: Plante Medicinale

Recoltarea plantelor medicinaleRecoltarea se face atunci când plantele conţin maximum de principii active pentru care le cultivăm.În timpul recoltării se va evita (în general) strivirea m.p.v., iar în timpul recoltării şi pentru păstrarea temporară a m.p.v. proaspete nu se vor folosi recipiente de plastic (pungi, sacoşe) sau metalice.Recoltarea părţilor aeriene se va face numai în zile cu soare şi după ce s-a ridicat roua de pe plante. La unele plante s-a stabilit că ploile spală principiile active de pe frunze. Multe glicozide, uleiuri esenţiale etc. se formează în cantităţi mai mici în zilele fără soare.La fiecare specie este necesar de a se stabili precis momentul optim de recoltare, dar uneori apariţia unei boli sau a dăunătorilor grăbeşte recoltarea. De la plantele medicinale se pot recolta organe aeriene (frunze, flori inflorescenţe, seminţe, fructe sau planta întreagă, în diferite faze de vegetaţie) sau subterane (rădăcini. rizomi, tuberculi, bulbi).

Page 10: Plante Medicinale

Perioada optimă de recoltat se stabileşte în funcţie de specie, de partea recoltată, de fenofaza plantei, de condiţiile climatice şi perioada din zi, de modul de prelucrare ulterioară a producţiei ş.a.

Perioada optimă a recoltării materiei prime vegetale la plantele medicinalePartea recoltaPartea recoltattăă Perioada recoltăriiPerioada recoltării

Organele subterane (Organele subterane (radixradix, , rhizomarhizoma, , bulbusbulbus, , tuber tuber etc.)etc.)

- perioada de repaus de toamna până - perioada de repaus de toamna până primăvaraprimăvara;;

Scoarţa (Scoarţa (cortexcortex)) - primăvara, după ce începe circulaţia - primăvara, după ce începe circulaţia seveisevei;;

Frunzele (Frunzele (foliumfolium)) - la mărimea maximă, înaintea sau la - la mărimea maximă, înaintea sau la începutul înfloririiînceputul înfloririi;;

Întreaga parte aeriană Întreaga parte aeriană ((herbaherba)); ;

- de la începutul până în toiul - de la începutul până în toiul înfloritului; înfloritului;

Mugurii (Mugurii (gemmaegemmae)) - primăvara, o dată cu începerea - primăvara, o dată cu începerea circulaţiei sevei, înainte de deschiderecirculaţiei sevei, înainte de deschidere;;

Florile, inflorescenţele (Florile, inflorescenţele (floresflores, , flosflos))

- de la începutul până în toiul - de la începutul până în toiul înflorituluiînfloritului;;

Fructele, seminţele (Fructele, seminţele (fructusfructus, , semensemen))

- aproape de maturitate (la cele care se - aproape de maturitate (la cele care se scutură) sau la maturitatea deplină (la scutură) sau la maturitatea deplină (la cele care nu se scutură)cele care nu se scutură)..

Page 11: Plante Medicinale

Materia primă vegetală (numită în trecut “drog”) poartă, de regulă, denumirea genului şi a organului recoltat, de ex.: Belladonae radix, Melissae herba, Salviae folium, Altheae roseae flores, Chamomillae flos, Coriandri fructus, Nigellae semen etc. Recoltarea herbei se face aproape de nivelul solului la plantele anuale şi de deasupra părţilor lignificate la speciile perene (salvia, roiniţa, coada şoricelui, sunătoare etc.). La unele specii, chiar şi momentul din zi al recoltării este important, datorită variaţiei conţinutului în principii active. În cazul recoltării părţii subterane a plantelor, starea vremii nu influenţează conţinutul în substanţe active.Modul de recoltare poate fi diferit în funcţie de specie - manual, semimecanizat sau mecanizat.De regulă, la plantele medicinale, recoltarea are ponderea cea mai mare din lucrările manuale. Astfel la recoltarea muşeţelului sunt necesare 180 zile-om/ha. De aceea, recoltarea mecanizată a plantelor medicinale ar creşte mult randamentul de cultură.

Page 12: Plante Medicinale

1.1. Fam. Fam. ApiaceaeApiaceae ( (UmbelliferaeUmbelliferae))

1.1.1.1. Coriandrul Coriandrul

1.2.1.2. Chimionul Chimionul

1.3.1.3. Feniculul Feniculul

1.4.1.4. Anasonul Anasonul

1.5.1.5. Angelica Angelica

Page 13: Plante Medicinale

2.2. Fam. Fam. LamiaceaeLamiaceae ( (LabiataeLabiatae))

2.12.1..

Menta Menta

2.22.2..

Lavanda Lavanda

2.32.3..

Roiniţa Roiniţa

2.42.4..

Jaleşul Jaleşul

2.52.5..

ŞŞerlaiul erlaiul

2.62.6..

Mătăciunea Mătăciunea

2.72.7..

Isopul Isopul

2.82.8..

Măghiranul Măghiranul

2.92.9..

Cimbrul de cultură Cimbrul de cultură

2.12.10.0.

Cimbrul de grădină Cimbrul de grădină

2.12.11.1.

Busuiocul Busuiocul

2.12.12.2.

Rozmarinul Rozmarinul

Page 14: Plante Medicinale

3.3. Fam. Fam. AsteraceaeAsteraceae ( (CompositaeCompositae))

3.1.3.1. MuşeţelulMuşeţelul

3.2.3.2. Coada şoricelului Coada şoricelului

3.3.3.3. Piretrul Piretrul

3.4.3.4. Pelinul Pelinul

3.5.3.5. Tarhonul Tarhonul

3.6.3.6. Schinelul Schinelul

3.7.3.7. Anghinaria Anghinaria

3.8.3.8. Gălbenelele Gălbenelele

3.9.3.9. Armurariul Armurariul

3.10.3.10. Crăiţele Crăiţele

3.11.3.11. Echinacea Echinacea

Page 15: Plante Medicinale

4.4. Fam. Fam. ValerianaceaeValerianaceae

4.1.4.1. ValerianaValeriana

5.5. Fam. Fam. HypericaceaeHypericaceae

5.1.5.1. SunătoareaSunătoarea

6.6. Fam. Fam. IridaceaeIridaceae

6.1.6.1. StânjenelulStânjenelul

7.7. Fam. Fam. AraceaeAraceae

7.1.7.1. ObligeanaObligeana

8.8. Fam. Fam. RanunculaeaeRanunculaeae

8.1.8.1. NegrilicaNegrilica

9.9. Fam. Fam. MalvaceaeMalvaceae

9.1.9.1. Nalba mareNalba mare

9.2.9.2. Nalba de grădină Nalba de grădină

9.3.9.3. Nalba de cultură Nalba de cultură

Page 16: Plante Medicinale

10.10. Fam. Fam. Fabaceae Fabaceae ((LeguminosaeLeguminosae))

10.1.10.1. Lemnul dulceLemnul dulce

11.11. Fam. Fam. CaryophyllaceaeCaryophyllaceae

11.1.11.1. IpcărigeaIpcărigea

11.2.11.2. Săpunariţa Săpunariţa

12.12. Fam. Fam. PolygonaceaePolygonaceae

12.1.12.1. ReventulReventul

13.13. Fam. Fam. GentianaceaeGentianaceae

13.1.13.1. GhinţuraGhinţura

14.14. Fam. Fam. PlantaginaceaePlantaginaceae

14.1.14.1. Pătlagina îngustăPătlagina îngustă

15.15. Fam. Fam. BrassicaceaeBrassicaceae ((CruciferaeCruciferae))

15.1.15.1. Muştarul albMuştarul alb

15.2.15.2. Muştarul negruMuştarul negru

Page 17: Plante Medicinale

16.16. Fam. Fam. ScrophulariaceaeScrophulariaceae

16.1.16.1. Degeţelul Degeţelul roşu roşu

16.2.16.2. Degeţelul lânos Degeţelul lânos

17.17. Fam. Fam. PapaveraceaePapaveraceae

17.1.17.1. Macul de grădină Macul de grădină

17.217.2 Macul iranian Macul iranian

17.317.3 Rostopasca Rostopasca

18.18. Fam. Fam. SolanaceaeSolanaceae

18.1.18.1. MătrăgunaMătrăguna

18.2.18.2. Laurul păros Laurul păros

18.318.3 Măselariţa Măselariţa

19.19. Fam. Fam. ApocynaceaeApocynaceae

19.1.19.1. SaschiulSaschiul

20.20. Fam. Fam. LiliaceaeLiliaceae

20.120.1 Brânduşa de toamnăBrânduşa de toamnă

21.21. Fam. Fam. HypocreaceaeHypocreaceae

21.121.1 Cornul secareiCornul secarei

Page 18: Plante Medicinale

Fam. Fam. ApiaceaeApiaceae ((UmbelliferaeUmbelliferae))

Page 19: Plante Medicinale

CORIANDRULCORIANDRUL ( (Coriandrum sativumCoriandrum sativum L.) L.)

ImportanţăImportanţă. Coriandrul se cultivă în primul rând . Coriandrul se cultivă în primul rând pentru fructe, pentru fructe, Coriandri fructusCoriandri fructus, care conţin ulei , care conţin ulei volatil (0,5-1,5%). Uleiul volatil este compus din volatil (0,5-1,5%). Uleiul volatil este compus din mai multe subsanţe aromate, separabile într-o mai multe subsanţe aromate, separabile într-o gamă largă de esenţe de parfum cu miros de: gamă largă de esenţe de parfum cu miros de: lăcrămioare (linaloolul, 70-90%), trandafir lăcrămioare (linaloolul, 70-90%), trandafir (geraniolul), violete (metilionină şi ionină), (geraniolul), violete (metilionină şi ionină), lămâie (citralul) etc. Fructele de coriandru mai lămâie (citralul) etc. Fructele de coriandru mai conţin lipide (15-20%), amidon (10%), săruri conţin lipide (15-20%), amidon (10%), săruri minerale (4-5%), flavone, cumarine, proteine, minerale (4-5%), flavone, cumarine, proteine, pectine, mucilagii ş.a. Fructele de coriandru au pectine, mucilagii ş.a. Fructele de coriandru au un gust aromat-picant.un gust aromat-picant.

Coriandri fructusCoriandri fructus şi uleiul extras din acesta au şi uleiul extras din acesta au efect: efect: stomahic, spasmolitic, carminativ, stomahic, spasmolitic, carminativ, antiinfecţios, analgezicantiinfecţios, analgezic, antibacterian, antiviral, , antibacterian, antiviral, fungicid, stimulent digestiv, neurotonic, fungicid, stimulent digestiv, neurotonic, euforizant, afrodisiac masculineuforizant, afrodisiac masculin și și aromatizant. aromatizant. Consumul iConsumul infuziei din fructele de coriandru este nfuziei din fructele de coriandru este un mijloc natural de reglare a fluxului urinar şi un mijloc natural de reglare a fluxului urinar şi previne formarea calculilor renaliprevine formarea calculilor renali. Este util și în . Este util și în tulburări digestive funcţionale (balonări, colici, tulburări digestive funcţionale (balonări, colici, greaţă, vomă) sau infecţioase (enterocolite), greaţă, vomă) sau infecţioase (enterocolite), neuropsihice (astenie, oboseală) şi hipogalactie neuropsihice (astenie, oboseală) şi hipogalactie ((stimulează secreţia lactatăstimulează secreţia lactată). ).

Page 20: Plante Medicinale

Se mai poate folosi la Se mai poate folosi la aromatizarea aromatizarea sau corectarea gustului sau corectarea gustului unor unor medicamente, în industria medicamente, în industria alimentară cu rol de condiment la alimentară cu rol de condiment la fabricarea mezelurilor, la fabricarea mezelurilor, la prepararea unor băuturi alcoolice prepararea unor băuturi alcoolice etc. etc. Linaloolul este întrebuinţat Linaloolul este întrebuinţat frecvent în industria parfumurilor. frecvent în industria parfumurilor. Fructele intră în compoziţia Fructele intră în compoziţia ceaiurilor contra colicilor pentru ceaiurilor contra colicilor pentru copii, în ceaiurile gastric, tonic şi copii, în ceaiurile gastric, tonic şi aperitiv. aperitiv. Este indicat şi în anorexii Este indicat şi în anorexii şi dispepsii. Turtele, după şi dispepsii. Turtele, după extragerea uleiului, se pot folosi ca extragerea uleiului, se pot folosi ca furaj concentrat. furaj concentrat. Coriandrul este, de Coriandrul este, de asemenea, şi o valoroasă plantă asemenea, şi o valoroasă plantă meliferă (Muntean şi col., 2001).meliferă (Muntean şi col., 2001).

Page 21: Plante Medicinale

BiologieBiologie. Coriandrul este o plantă ierboasă, anuală cu o . Coriandrul este o plantă ierboasă, anuală cu o talie de 30-100 cm. Planta verde are un miros neplăcut, de talie de 30-100 cm. Planta verde are un miros neplăcut, de ploşniţă. Rădăcina este pivotantă, subţire, slab ramificată. ploşniţă. Rădăcina este pivotantă, subţire, slab ramificată. Tulpina este cilindrică, glabră, fin brăzdată, ramificată numai la Tulpina este cilindrică, glabră, fin brăzdată, ramificată numai la partea superioară. Frunzele au o culoare verde deschis, sunt partea superioară. Frunzele au o culoare verde deschis, sunt glabre, foarte diferenţiate după nivelul la care se află: cele glabre, foarte diferenţiate după nivelul la care se află: cele bazale, în rozetă, sunt lung peţiolate, întregi, cu margine crenată bazale, în rozetă, sunt lung peţiolate, întregi, cu margine crenată sau trilobate până la trifoliate; cele mijlocii, alterne, penat sau trilobate până la trifoliate; cele mijlocii, alterne, penat sectate, cu laciniilate, inegal penat lobate; cele superioare sunt sectate, cu laciniilate, inegal penat lobate; cele superioare sunt sesile, de trei ori penat sectate cu lacinii rare, înguste, filiforme. sesile, de trei ori penat sectate cu lacinii rare, înguste, filiforme. Florile sunt grupate în umbele compuse, lung pedunculate, Florile sunt grupate în umbele compuse, lung pedunculate, lipsite de involucru. Sunt de tipul 5, cu petale albe sau uşor roz lipsite de involucru. Sunt de tipul 5, cu petale albe sau uşor roz sau roz-violacei. Fructele sunt diachene sferice, cu diametrul de sau roz-violacei. Fructele sunt diachene sferice, cu diametrul de 2-6 mm, galben-brune sau brune, cu cele două jumătăţi unite, cu 2-6 mm, galben-brune sau brune, cu cele două jumătăţi unite, cu un miros plăcut la maturitate (Crăciun şi col., 1976).un miros plăcut la maturitate (Crăciun şi col., 1976).

Înflorirea are loc în lunile iunie-iulie.Înflorirea are loc în lunile iunie-iulie.Se cultivă soiurile: Omagiu, din anul 2000, şi Sandra, din Se cultivă soiurile: Omagiu, din anul 2000, şi Sandra, din

anul 1987 (după Catalogul oficial al soiurilor din România, Ediţia anul 1987 (după Catalogul oficial al soiurilor din România, Ediţia 20020088).).

Page 22: Plante Medicinale

Ecologie şi zonare. Deşi coriandrul este de origine mediteraneană, s-a adaptat bine şi la climatul temperat. Răsărirea începe la 4-5ºC (predominant la 7ºC). Plantulele suportă bine îngheţurile târzii de primăvară (chiar până la –10ºC).

În perioada înfloritului şi fructificării, necesită temperaturi mai ridicate, media în jur de 20ºC.

Perioada de vegetaţie este de 90-120 zile.Faţă de umiditate pretenţiile sunt ridicate mai ales în

perioada răsăririi şi a formării florilor. Se va evita excesul de umiditate.

Solul cel mai bun pentru cultura coriandrului este cernoziomul bogat în calciu sau solul brun de pădure. Solul trebuie să fie adânc, reavăn, bogat în substanţe nutritive, curat de buruieni, cu structură bună, netasat şi care nu formează crustă.

Zona cea mai favorabilă pentru cultura coriandrului este Câmpia Bărăganului, a Dobrogei şi Burnasului. Zone moderat favorabile sunt Câmpia Olteniei, Câmpia Covurluiului şi Podişul Dobrogei.

Page 23: Plante Medicinale

Tehnologia de cultivare. Premergătoarele cele mai favorabile sunt leguminoasele, prăşitoarele şi cerealele îngrăşate cu gunoi de grajd fermentat (15-20 t/ha). Nu se recomandă ca premergătoare anasonul, chimionul sau feniculul (în general specii din aceeași familie). Coriandrul nu trebuie să revină după el însuşi mai devreme de 4 ani.

Fertilizarea trebuie să fie echilibrată. Odată cu arătura de bază se încorporează în sol 40-50 kg/ha s.a. fosfor şi 30-50 kg/ha s.a. potasiu, iar înainte de însămânţare se vor aplica 30-40 kg/ha s.a. azot. Fertilizarea exagerată cu azot favorizează atacul bolilor criptogamice. Coriandrul nu suportă fertilizarea directă cu gunoi de grajd.

Semănatul în zonele favorabile se face între 15 august şi 15 septembrie cu semănători universale de tipul SUP sau primăvara, în prima urgenţă, la distanţa de 25 cm între rânduri, iar pe solurile foarte îmburuienate (mai ales cu buruieni perene) la 50 cm între rânduri, pentru a se putea prăşi. Densitatea la răsărire trebuie să fie de cca. 300 plante/m2. Adâncimea de semănat este de 2,5-4 cm, iar cantitatea necesară de sămânţă este de 15-18 kg/ha. Este recomandabilă tratarea seminţelor contra bacteriozei cu Mancozeb 2 kg/t sau Tiradin 4 kg/t, iar contra Sclerotiniei sp. cu Ronilan (0,1-0,25), Topsin (0,05-0,1 ), Altima 500 SC (0,3-0,4 l/ha 0,3-0,4 l/ha).

Page 24: Plante Medicinale

Lucrările de îngrijire. Controlul buruienilor se face fie prin praşile mecanice şi manuale (dacă distanţa dintre rânduri permite) sau prin pliviri.

Recoltarea se poate face direct din lan cu combine de cereale cu reglajele corespunzătoare. Momentul recoltării, în acest caz, este când 60-70% din fructe sunt coapte. Coacerea fructelor are loc în etape. Mai întâi ajung la maturitate cele din umbelele centrale. Fructele coapte se scutură la cea mai mică atingere. Recoltarea se poate face şi în două etape – secerarea plantelor (când 50% din fructe sunt coapte), lăsarea în brazdă 3-4 zile pentru uscare, apoi treieratul.

Condiţionarea. După recoltare, fructele de coriandru se usucă până la 12%, umiditate la care se pot păstra în condiţii bune, şi se curăţă folosind selectorul. MMB-ul fructelor de coriandru este între 3,31-3,12 g.

Producţia la coriandru poate fi între 1200-1600 kg fructe uscate/ha.

Page 25: Plante Medicinale

CHIMIONUL CHIMIONUL ((Carum carvi Carum carvi L.)L.)ImportanţăImportanţă. Chimionul (chimen, chimin, . Chimionul (chimen, chimin, secărea sau secărică) se cultivă pentru secărea sau secărică) se cultivă pentru fructe (fructe (Carvi fructusCarvi fructus), uneori pentru ), uneori pentru “herba” proaspătă (“herba” proaspătă (Carvi herbaCarvi herba). Fructele, ). Fructele, de tip diachenă, conţin ulei volatil (3-7%), de tip diachenă, conţin ulei volatil (3-7%), în care predomină carvona (50-60%) ş.a. în care predomină carvona (50-60%) ş.a.

Principiile active din chimion au Principiile active din chimion au acţiune: antispastică, carminativă, acţiune: antispastică, carminativă, diuretică, galactogogă. diuretică, galactogogă.

Stimulează secreţiile Stimulează secreţiile gastrointestinale, calmează colicile gastrointestinale, calmează colicile intestinale, ameliorează cazurile de diaree intestinale, ameliorează cazurile de diaree sau enterită (un vârf de cuţit de chimion cu sau enterită (un vârf de cuţit de chimion cu o cană de lapte bătut) și fluidifică secreţiile o cană de lapte bătut) și fluidifică secreţiile bronhice (acțiune expectorantă). Se bronhice (acțiune expectorantă). Se foloseşte ca aromatizant în industria foloseşte ca aromatizant în industria alimentară, la prepararea unor băuturi alimentară, la prepararea unor băuturi alcoolice fine, în parfumerie, în cosmetică alcoolice fine, în parfumerie, în cosmetică ş.a. În bucătăriş.a. În bucătăriee fructele de chimion se fructele de chimion se folosesc la prepararea unor supe, lichioruri, folosesc la prepararea unor supe, lichioruri, prăjituri ş.a. prăjituri ş.a.

Turtele rezultate după extragerea Turtele rezultate după extragerea uleiului se pot folosi ca furaj concentrat. uleiului se pot folosi ca furaj concentrat.

Chimionul este şi o bună plantă Chimionul este şi o bună plantă meliferă.meliferă.

Page 26: Plante Medicinale

BiologieBiologie. Chimionul este o plantă ierboasă, . Chimionul este o plantă ierboasă, bienală. În primul an de vegetaţie formează bienală. În primul an de vegetaţie formează o rozetă de frunze, iar în anul al doilea, o rozetă de frunze, iar în anul al doilea, tulpina floriferă, până la 1 m înălţime. tulpina floriferă, până la 1 m înălţime. Rădăcina este pivotantă, până la 30-40 cm. Rădăcina este pivotantă, până la 30-40 cm. Tulpina (în anul II) este erectă, glabră, Tulpina (în anul II) este erectă, glabră, muchiată, fistuloasă, ramificată chiar de la muchiată, fistuloasă, ramificată chiar de la bază. Frunzele, în primul an, sunt lung bază. Frunzele, în primul an, sunt lung peţiolate bi sau tripenate, de 20-40 cm, cu peţiolate bi sau tripenate, de 20-40 cm, cu lacinii înguste; în anul II, frunzele lacinii înguste; în anul II, frunzele inferioare sunt lung peţiolate, iar cele inferioare sunt lung peţiolate, iar cele superioare sesile. Florile, mici, cu caliciul superioare sesile. Florile, mici, cu caliciul redus, petale albe sau roz, lungi de cca. 1,5 redus, petale albe sau roz, lungi de cca. 1,5 mm, sunt dispuse în umbele compuse. mm, sunt dispuse în umbele compuse. Fructul este o diachenă, cu cele două Fructul este o diachenă, cu cele două jumătăţi libere, oval-alungite, îngustate la jumătăţi libere, oval-alungite, îngustate la capete, cenuşiu-brune cu 5 coaste evidente, capete, cenuşiu-brune cu 5 coaste evidente, deschise la culoare. Fructul are un miros deschise la culoare. Fructul are un miros caracteristic, aromă puternică, gust caracteristic, aromă puternică, gust înţepător, amărui.înţepător, amărui.

Înflorirea este eșalonată, din mai până în iulie.Înflorirea este eșalonată, din mai până în iulie. Se cultivă populaţii locale.Se cultivă populaţii locale.

Page 27: Plante Medicinale

EcologieEcologie. Chimionul germinează la 4-6ºC şi poate suporta apoi temp. Chimionul germinează la 4-6ºC şi poate suporta apoi temp.. scăzute. În anul I scăzute. În anul I nu are pretenţii ridicate pentru lumină, putând fi cultivat ca şi nu are pretenţii ridicate pentru lumină, putând fi cultivat ca şi cultură ascunsă cultură ascunsă într-o într-o cultură anuală. În anul II, însă, pentru formarea fructului şi acumularea uleiurilor cultură anuală. În anul II, însă, pentru formarea fructului şi acumularea uleiurilor eterice chimionul are nevoie de multă lumină. eterice chimionul are nevoie de multă lumină.

Faţă de umiditate, pretenţiile chimionul sunt ridicate, dar nu excesive. Faţă de sol, are Faţă de umiditate, pretenţiile chimionul sunt ridicate, dar nu excesive. Faţă de sol, are cerinţe moderate.cerinţe moderate.

Cultura chimionului este recomandată în zonele umede şi răcoroase. În regiunile Cultura chimionului este recomandată în zonele umede şi răcoroase. În regiunile călduroase şi secetoase din sudul ţării, chimionul degenerează.călduroase şi secetoase din sudul ţării, chimionul degenerează.

Page 28: Plante Medicinale

Tehnologia de cultivareTehnologia de cultivare. Chimionul se poate introduce în asolament după cereale de toamnă, . Chimionul se poate introduce în asolament după cereale de toamnă, prăşitoare ş.a., care lasă terenul bogat şi curat de buruieni.prăşitoare ş.a., care lasă terenul bogat şi curat de buruieni.

Terenul se ară adânc, la 28-30 cm, imediat după recoltarea plantei premergătoare. Înainte de semănat Terenul se ară adânc, la 28-30 cm, imediat după recoltarea plantei premergătoare. Înainte de semănat arătura se discuieşte, se mărunţeşte şi se tăvălugeşte.arătura se discuieşte, se mărunţeşte şi se tăvălugeşte.

SemănatulSemănatul se face,se face, de regulă de regulă,, cu o plantă protectoare (cultură mixtă). Aceasta poate fi mac (cel mai cu o plantă protectoare (cultură mixtă). Aceasta poate fi mac (cel mai frecvent folosit în acest scop), muştar, mărar, mazăre, orz sau borceag. Aceste culturi protectoare frecvent folosit în acest scop), muştar, mărar, mazăre, orz sau borceag. Aceste culturi protectoare se recoltează în anul I după care chimionul creşte nestingherit până la venirea ierniise recoltează în anul I după care chimionul creşte nestingherit până la venirea iernii ,, iar în anul iar în anul următor fructifică. Cultivarea chimionului în cultură pură este mai puţin economică, deoarece, în următor fructifică. Cultivarea chimionului în cultură pură este mai puţin economică, deoarece, în primul an, până la creşterea chimionului, o perioadă îndelungată, terenul este neacoperit cu primul an, până la creşterea chimionului, o perioadă îndelungată, terenul este neacoperit cu vegetaţie.vegetaţie.

Semănatul chimionului se face cu semănători universale, în prima urgenţă, realizând o desime de 40-Semănatul chimionului se face cu semănători universale, în prima urgenţă, realizând o desime de 40-50 plante/m50 plante/m22. . Distanţa dintre rânduri este de obicei 40-50 cm, iar adâncimea de 1,5-2,5 cm (în Distanţa dintre rânduri este de obicei 40-50 cm, iar adâncimea de 1,5-2,5 cm (în cultura mixtă cu mac, adâncimea semănatului este mai mică). cultura mixtă cu mac, adâncimea semănatului este mai mică). Pentru prevenirea apariţiei bolilor Pentru prevenirea apariţiei bolilor la chimion se face tratarea seminţei cu la chimion se face tratarea seminţei cu fungicide(cupru neutralizat sau mancozeb)fungicide(cupru neutralizat sau mancozeb). . Necesarul de Necesarul de sămânţă este de 10-12 kg/ha în cultură pură şi 8 kg/ha în cultură mixtă. Necesarul de mac la sămânţă este de 10-12 kg/ha în cultură pură şi 8 kg/ha în cultură mixtă. Necesarul de mac la semănatul mixt cu chimion este de 1-2 kg/ha.semănatul mixt cu chimion este de 1-2 kg/ha.

ÎÎn cultură n cultură se poate întâlni se poate întâlni soiul De Ghimbav.soiul De Ghimbav.

Lucrările de îngrijireLucrările de îngrijire. În primul an se întreţine cultura curată de buruieni prin praşile (dacă este . În primul an se întreţine cultura curată de buruieni prin praşile (dacă este posibil). Prin rărire plantele de chimion trebuie să aibă 8-10 cm între ele pe rând. În anul doi, posibil). Prin rărire plantele de chimion trebuie să aibă 8-10 cm între ele pe rând. În anul doi, menţinerea scăzută a îmburuienării se poate face, de asemenea, prin praşile şi pliviri. menţinerea scăzută a îmburuienării se poate face, de asemenea, prin praşile şi pliviri.

Page 29: Plante Medicinale

RecoltareaRecoltarea chimionului se poate face direct cu combina de cereale (când chimionului se poate face direct cu combina de cereale (când 60-75% din umbele sunt brune) sau în două faze prin tăierea plantelor 60-75% din umbele sunt brune) sau în două faze prin tăierea plantelor (când 30-35% din umbele sunt brune) şi treierarea brazdelor după (când 30-35% din umbele sunt brune) şi treierarea brazdelor după uscarea plantelor. Recoltarea cu combina se recomandă a se face uscarea plantelor. Recoltarea cu combina se recomandă a se face dimineaţa şi seara pentru evitarea scuturării fructelor. În cazul dimineaţa şi seara pentru evitarea scuturării fructelor. În cazul recoltării chimionului pentru “herba” proaspătă se coseşte lanul când recoltării chimionului pentru “herba” proaspătă se coseşte lanul când fructele sunt în faza de pârgă iar înălţimea plantelor este de aprox. 60 fructele sunt în faza de pârgă iar înălţimea plantelor este de aprox. 60 cm. Tăierea se face la cca. 20 cm de sol.cm. Tăierea se face la cca. 20 cm de sol.

CondiţionareaCondiţionarea. După recoltare fructele de chimion se usucă în magazii . După recoltare fructele de chimion se usucă în magazii bine aerisite, în strat de 20-25 cm şi lopătare de 1-2 ori/zi până la bine aerisite, în strat de 20-25 cm şi lopătare de 1-2 ori/zi până la uscare. Pentru ajungerea la indicii de calitate, mai ales în ce priveşte uscare. Pentru ajungerea la indicii de calitate, mai ales în ce priveşte puritatea, se puritatea, se face face selectaselectarearea fructel fructeloror. MMB este de 2,4-2,7 g.. MMB este de 2,4-2,7 g.

Producţia Producţia medie la chimion este de 800-1200 kg fructe uscate/ha.medie la chimion este de 800-1200 kg fructe uscate/ha.

Page 30: Plante Medicinale

FENICULUL FENICULUL ((Foeniculum vulgareFoeniculum vulgare Mill.) Mill.)ImportanţăImportanţă. Feniculul (anasonul dulce, chimion . Feniculul (anasonul dulce, chimion dulce sau molura) se cultivă pentru dulce sau molura) se cultivă pentru Foeniculi Foeniculi fructusfructus sau pentru sau pentru Foeniculi herbaFoeniculi herba. Acestea conţin: . Acestea conţin: ulei volatil (2-7% în fructe, în care predomină ulei volatil (2-7% în fructe, în care predomină anetolul ş.a. anetolul ş.a.

Principiile active au acţiune: tonic-aperitivă, Principiile active au acţiune: tonic-aperitivă, antispastică, carminativă, diureticantispastică, carminativă, diureticăă, colagog-, colagog-colereticcolereticăă, emeneagog, emeneagogă;ă; stimulează secreţia lactică stimulează secreţia lactică la mame (galactogogă), antiseptică şi bactericidă la la mame (galactogogă), antiseptică şi bactericidă la nivel urinar, digestivă, vermifugă; fluidifică nivel urinar, digestivă, vermifugă; fluidifică secreţiile bronhice (expectorant) şi are proprietăţi secreţiile bronhice (expectorant) şi are proprietăţi sedative. sedative.

Se foloseşte şi în industria alimentară la Se foloseşte şi în industria alimentară la aromatizarea bomboanelor, a unor băuturi aromatizarea bomboanelor, a unor băuturi etc.ATENŢIE! În doze mari, uleiul volatil este etc.ATENŢIE! În doze mari, uleiul volatil este toxic la nivel SNC (Sistemul Nervos Central) (crize toxic la nivel SNC (Sistemul Nervos Central) (crize convulsive, halucinaţii, somnolenţă). Este convulsive, halucinaţii, somnolenţă). Este contraindicat sugarilor, copiilor şi femeilor gravide.contraindicat sugarilor, copiilor şi femeilor gravide.

Page 31: Plante Medicinale

BiologieBiologie. Feniculul este o plantă ierboasă, bienală sau perenă, exclusiv de cultură, . Feniculul este o plantă ierboasă, bienală sau perenă, exclusiv de cultură, cu talia de 1-2 m, foarte ramificată începând de la bază. cu talia de 1-2 m, foarte ramificată începând de la bază. Rădăcina este Rădăcina este pivotantă, de 20-30 cm. Tulpina este cilindrică, fin striată, fistuloasă. pivotantă, de 20-30 cm. Tulpina este cilindrică, fin striată, fistuloasă. Frunzele Frunzele sunt alungit-triunghiulare, de 3-4 ori penat sectate, cu segmente foarte fine. sunt alungit-triunghiulare, de 3-4 ori penat sectate, cu segmente foarte fine. Florile au cinci petale mici, galben-aurii, lungi până la 1 mm şi îndoite spre Florile au cinci petale mici, galben-aurii, lungi până la 1 mm şi îndoite spre interior. Fructele sunt diachene ovoidale, cu 5 coaste proeminente, deschise la interior. Fructele sunt diachene ovoidale, cu 5 coaste proeminente, deschise la culoare (Crăciun şi col., 1976). culoare (Crăciun şi col., 1976).

Înfloreşte din iulie până în septembrie.Înfloreşte din iulie până în septembrie.

În zonele călduroase cultura se poate menţine cinci ani, dar în zone cu ierni aspre, În zonele călduroase cultura se poate menţine cinci ani, dar în zone cu ierni aspre, feniculul se poate cultiva numai ca plantă anuală. feniculul se poate cultiva numai ca plantă anuală.

Page 32: Plante Medicinale

EcologieEcologie. Feniculul este de origine mediteraneană, fiind pretenţios . Feniculul este de origine mediteraneană, fiind pretenţios la căldură. la căldură. Germinează începând de la 6-8ºC (în 14-16 zile). Perioada Germinează începând de la 6-8ºC (în 14-16 zile). Perioada de vegetaţie este de 150-170 zile pe an. de vegetaţie este de 150-170 zile pe an. Faţă de umiditate are Faţă de umiditate are pretenţii moderate. Sunt contraindicate solurile reci, grele, acide pretenţii moderate. Sunt contraindicate solurile reci, grele, acide sau cu apă stagnantă.sau cu apă stagnantă.Zonele cele mai favorabile de cultură a feniculului în ţara noastră Zonele cele mai favorabile de cultură a feniculului în ţara noastră sunt în câmpia de sud şi vest.sunt în câmpia de sud şi vest.

Page 33: Plante Medicinale

SemănatulSemănatul feniculului se poate face în pragul iernii (sau când nu este posibil, primăvara feniculului se poate face în pragul iernii (sau când nu este posibil, primăvara timpuriu). În acest caz plantele fructifică în anul întâi. Se folosesc semănători universale. timpuriu). În acest caz plantele fructifică în anul întâi. Se folosesc semănători universale. Se asigură desimea Se asigură desimea de de 35-40 pl35-40 pl/mp/mp, , 7070 cm între rânduri cm între rânduri,, iar adâncimea de 2-3 cm. iar adâncimea de 2-3 cm. NNecesar 8-10 kg sămânţăecesar 8-10 kg sămânţă/ha/ha..

Lucrările de îngrijireLucrările de îngrijire. . Combaterea buruienilor şi afânarea solului printre rânduri se poate Combaterea buruienilor şi afânarea solului printre rânduri se poate face prin praşile mecanice sau manuale. face prin praşile mecanice sau manuale. Suplimentar se poate executa plivirea manuală a Suplimentar se poate executa plivirea manuală a buruienilor şi rărirea la 30-35 cm între plante pe rând. Prin scuturarea seminţelor cultura buruienilor şi rărirea la 30-35 cm între plante pe rând. Prin scuturarea seminţelor cultura se autoînsămânţează.se autoînsămânţează.

RecoltareaRecoltarea. Feniculul formează fructe din primul an (în cazul semănatului toamna sau . Feniculul formează fructe din primul an (în cazul semănatului toamna sau primăvara devreme). Recoltarea se poate face direct din lan cu combina de cereale când primăvara devreme). Recoltarea se poate face direct din lan cu combina de cereale când majoritatea fructelor au culoarea galbenă-brună sau în două faze (tăiere şi treierare după majoritatea fructelor au culoarea galbenă-brună sau în două faze (tăiere şi treierare după uscare) când plantele se pot tăia la culoarea galbenă a fructelor.uscare) când plantele se pot tăia la culoarea galbenă a fructelor.

Recoltarea culturii de fenicul destinată obţinerii uleiului volatil din herba se face prin tăierea Recoltarea culturii de fenicul destinată obţinerii uleiului volatil din herba se face prin tăierea şi tocarea plantelor cu combine de recoltat porumb siloz, când fructele din umbela şi tocarea plantelor cu combine de recoltat porumb siloz, când fructele din umbela centrală sunt galbene-brune (în faza de lapte-ceară).centrală sunt galbene-brune (în faza de lapte-ceară).

CondiţionareaCondiţionarea producţiei constă în uscarea fructelor la umiditatea de păstrare (12%) şi producţiei constă în uscarea fructelor la umiditatea de păstrare (12%) şi curăţirea acestora de impurităţi.curăţirea acestora de impurităţi.

Producţia de fructeProducţia de fructe este în medie de 0 este în medie de 0,,5-05-0,,8 t/ha (în anul întâi) până la 1-1,8 t/ha (în anii II-8 t/ha (în anul întâi) până la 1-1,8 t/ha (în anii II-V de cultură). Din masa vegetală de pe un hectar de fenicul se pot extrage prin distilare V de cultură). Din masa vegetală de pe un hectar de fenicul se pot extrage prin distilare 30-50 l ulei.30-50 l ulei.

Page 34: Plante Medicinale

ANGELICA ANGELICA ((Angelica archangelicaAngelica archangelica L.)L.)

ImportanţăImportanţă. Angelica . Angelica (anghelica, angelina) se (anghelica, angelina) se cultivă pentru partea cultivă pentru partea subterană (rădăcini şi subterană (rădăcini şi rizomi) (rizomi) (Angelicae radixAngelicae radix) în ) în anul I de vegetaţie. Rizomul anul I de vegetaţie. Rizomul şi rădăcinile conţin ulei şi rădăcinile conţin ulei volatil în proporţie de 0,1-volatil în proporţie de 0,1-0,37% în produsul proaspăt 0,37% în produsul proaspăt şi 0,28-1% în produsul şi 0,28-1% în produsul uscat. uscat.

Uleiul de angelică are un efect excitant cerebral, în doze mici, dar are acţiune depresiv cerebrală şi paralizantă în doze mari. Angelica radix are acţiune tonic amară, stomahică şi antibiotică. Toate părţile plantei se pot folosi în industria alimentară, la prepararea unor lichioruri etc. Rizomul şi rădăcinile de angelică au o aromă caracteristică şi un gust aromatic, picant, dulceag şi amărui.

Page 35: Plante Medicinale

BiologieBiologie. Angelica este o plantă ierboasă, bienală sau perenă, foarte viguroasă, înaltă de 1-. Angelica este o plantă ierboasă, bienală sau perenă, foarte viguroasă, înaltă de 1-1,5 m, deseori şi mai mult. În primul an formează doar o rozetă de frunze, iar în partea 1,5 m, deseori şi mai mult. În primul an formează doar o rozetă de frunze, iar în partea subterană un rizom lung de până la 10 cm şi gros de cca. 5 cm, napiform şi rădăcini. Din subterană un rizom lung de până la 10 cm şi gros de cca. 5 cm, napiform şi rădăcini. Din anul doi se formează tulpini florifere, robuste, iar rizomul se dezvoltă şi mai mult, anul doi se formează tulpini florifere, robuste, iar rizomul se dezvoltă şi mai mult, devenind devenind multicapitatmulticapitat, de culoare brună. Din rizom pornesc numeroase rădăcini , de culoare brună. Din rizom pornesc numeroase rădăcini adventive, lungi. Frunzele sunt penat sectate, lungi de 60-90 cm. Florile, de tipul 5, cu adventive, lungi. Frunzele sunt penat sectate, lungi de 60-90 cm. Florile, de tipul 5, cu caliciul redus, caliciul redus, corola alb-verzui sau gălbuicorola alb-verzui sau gălbui, sunt grupate în umbele mari, globuloase, cu , sunt grupate în umbele mari, globuloase, cu diametrul de 10-20 cm. Fructele sunt diachene elipsoidale, lungi de 5-8 mm şi late de 3-5 diametrul de 10-20 cm. Fructele sunt diachene elipsoidale, lungi de 5-8 mm şi late de 3-5 mm, aripate lateral şi costate. Angelica înfloreşte în lunile iulie-august.mm, aripate lateral şi costate. Angelica înfloreşte în lunile iulie-august.

Pentru recoltarea părţii subterane se cultivă Pentru recoltarea părţii subterane se cultivă ca plantă anualăca plantă anuală. . În cultură se întâlneşte soiul În cultură se întâlneşte soiul local (populaţia) De Cristian.local (populaţia) De Cristian.

Page 36: Plante Medicinale

EcologieEcologie. Angelica se întâlneşte ca plantă spontană în zona . Angelica se întâlneşte ca plantă spontană în zona forestieră din etajul montan şi subalpin, de la 500 la 1.500 m, la forestieră din etajul montan şi subalpin, de la 500 la 1.500 m, la margini de păduri, în locuri umede, turbării, pe malul pâraielor etc. margini de păduri, în locuri umede, turbării, pe malul pâraielor etc. SSpecia este ocrotită de lege, interzicându-se recoltarea din flora pecia este ocrotită de lege, interzicându-se recoltarea din flora spontană. De aceea se cultivă spontană. De aceea se cultivă în zone cu condiţii apropiateîn zone cu condiţii apropiate, în , în locuri adăpostite dar însorite, suficient de umede.locuri adăpostite dar însorite, suficient de umede. Este zonată în Este zonată în cultură în judeţele Braşov (Depresiunea Bârsei) şi Suceava.cultură în judeţele Braşov (Depresiunea Bârsei) şi Suceava.

Page 37: Plante Medicinale

Tehnologia de cultură.Tehnologia de cultură. Angelica dă rezultate bune după culturile Angelica dă rezultate bune după culturile bine fertilizatebine fertilizate şi care lasă terenul curat de buruieni şi care lasă terenul curat de buruieni (prăşitoarele, leguminoasele, cartofii). Pe acelaşi teren angelica (prăşitoarele, leguminoasele, cartofii). Pe acelaşi teren angelica va reveni >3 ani.va reveni >3 ani.

Fertilizarea se faceFertilizarea se face,, de regulă de regulă,, la planta premergătoare. la planta premergătoare.

Semănatul se face toamna, la începutul luSemănatul se face toamna, la începutul luninii septembriei septembrie,, realizând realizând o desio desimme de 5-6 plante/me de 5-6 plante/m22. . Distanţa Distanţa între rânduri va fi de 60-70 între rânduri va fi de 60-70 cmcm, pe rând de 50 cm, adâncimea de semănat de 2-3 cm, pe rând de 50 cm, adâncimea de semănat de 2-3 cm.. NecesarNecesar de sămânţă de sămânţă:: 110-12 kg/ha (0-12 kg/ha (seminţe recoltate în acelaşi seminţe recoltate în acelaşi anan). Înmulţirea angelicăi se poate face şi prin răsad produs în ). Înmulţirea angelicăi se poate face şi prin răsad produs în straturi reci straturi reci ((semănate în augustsemănate în august)). Plantarea în câmp se face în . Plantarea în câmp se face în primăvara anului următor.primăvara anului următor.

Lucrările de îngrijireLucrările de îngrijire. Cultura se menţine curată de buruieni şi . Cultura se menţine curată de buruieni şi solul afânat prin praşile şi pliviri, iar pe rând plantele se rărescsolul afânat prin praşile şi pliviri, iar pe rând plantele se răresc (dacă e cazul)(dacă e cazul), când au 1-2 perechi frunze adevărate, la 20-25 cm , când au 1-2 perechi frunze adevărate, la 20-25 cm între ele pe rând.între ele pe rând.

Atenţie! Contactul cu frunzele de angelică poate fi Atenţie! Contactul cu frunzele de angelică poate fi iritant, alergic iritant, alergic pentru unele persoane.pentru unele persoane.

Page 38: Plante Medicinale

RecoltareaRecoltarea părţii subterane (în primul an de cultură) se face în părţii subterane (în primul an de cultură) se face în octombrieoctombrie,, după ce se coseşte şi se înlătură partea aeriană după ce se coseşte şi se înlătură partea aeriană,, sau sau primăvara devreme. Recoltarea se poate face cu cazmaua, cu primăvara devreme. Recoltarea se poate face cu cazmaua, cu plugul fără cormană, cu maşina de recoltat cartofi sau cu plugul fără cormană, cu maşina de recoltat cartofi sau cu dizlocatorul de sfeclă.dizlocatorul de sfeclă.

CondiţionareaCondiţionarea m.p.v.m.p.v. constă în decoletarea rădăcinilor, constă în decoletarea rădăcinilor, curăţarea de pământ, fasonarea acestora prin înlăturarea curăţarea de pământ, fasonarea acestora prin înlăturarea tuturor părţilor aeriene şi a rădăcinilor <2 mm diametru, tuturor părţilor aeriene şi a rădăcinilor <2 mm diametru, spălarea doar în cazuri rare când solul aderă puternic la spălarea doar în cazuri rare când solul aderă puternic la rădăcini şi se face rapid, deoarece rădăcini şi se face rapid, deoarece substanţele active sunt substanţele active sunt foarte solubilefoarte solubile. Uscarea se face natural (la soare sau în magazii . Uscarea se face natural (la soare sau în magazii aerisite) sau artificial aerisite) sau artificial <<35-40°C. Randamentul la uscare este 35-40°C. Randamentul la uscare este de cca. 4-5:1.de cca. 4-5:1.

ProducţiaProducţia este de este de 11,0-2,5 t/ha rizomi şi rădăcini uscate.,0-2,5 t/ha rizomi şi rădăcini uscate.

Page 39: Plante Medicinale

Fam. Fam. LamiaceaeLamiaceae ((LabiataeLabiatae))

Page 40: Plante Medicinale

MENTA (Mentha piperita L.)(En: Mint, White peppermint)

Importanţă. Menta (menta bună, izma bună, minta) este una dintre cele mai cunoscute, cultivate şi utilizate plante medicinale de pe glob. Este considerată un hibrid natural, steril între două specii de mentă (M.aquatica x M.spicata). În frunzele acestei specii (Menthae folium) sau în întreaga parte aeriană (Menthae herba) se găseşte ulei volatil (0,5-3,5% din s.u.) cu largi utilizări în industria farmaceutică, alimentară, cosmetică ş.a. M.p.v. uscată intră în componenţa diferitelor ceaiuri medicinale. Aceasta conţine ulei volatil (în care predomină mentolul).

Page 41: Plante Medicinale

M.p.v. are efect sedativ-analgezic la nivel central, neuro-psihic dar şi periferic gastric, cutanat, colagog-coleretic, antiseptică intestinal şi respirator, antispastic, tonic-stomahic, diuretic, antidiareic, antifungic şi antiviral, afrodisiac. În cantităţi mici, uleiul volatil de mentă are o acţiune excitantă asupra terminaţiilor nervoase senzitive termice din piele şi mucoase (la început dând senzaţia de rece, apoi de căldură locală accentuată). Se foloseşte în primul rând în afecţiunile digestive.

Mentolul se întrebuinţează foarte mult în industria alimentară (bomboane, ciocolată, gumă de mestecat, îngheţată, siropuri, sucuri, lichioruri ş.a.) şi cosmetică (paste de dinţi, creme etc.). Consumată seara infuzia de mentă poate produce insomnii. Consumul unor cantităţi mari de ulei volatil de mentă poate provoca avortul, fiind astfel contraindicat consumul acestuia de către femeile însărcinate.

Page 42: Plante Medicinale

Biologie. Menta este specie ierboasă, perenă, cu rizomi şi stoloni, erectă, înaltă de 30-100 (120) cm, ramificată de la bază. Sistemul radicular, în ansamblu, este superficial şi slab dezvoltat. Tulpinile sunt patrumuchiate verzi, uneori cu nuanţe violacei, glabre. De la baza tulpinilor se formează stoloni aerieni care cresc orizontal şi formează la noduri rădăcini adventive. Frunzele sunt dispuse opus, au formă oval lanceolată şi ascuţite la vârf. Florile sunt grupate în cime la subsuoara frunzelor, cimele alcătuind la rândul lor o inflorescenţă spiciformă, conică alungită, lungă de 4-10 cm. Corola este violacee, cu 4 lobi. Fructele sunt nucule minuscule, brun-lucioase, de cca. 1 mm diametru, grupate câte 4 şi acoperite de caliciul persistent.

Menta înfloreşte din iunie până în septembrie.

În cultură se întâlnesc soiurile: Columna (din 1974), Cordial (din 1989) şi Cristal (din 2000).

Page 43: Plante Medicinale

Ecologie. În stare de repaus, planta rezistă, prin stolonii din sol, până la –15˚C fără zăpadă, şi până la –30˚C pe teren acoperit cu zăpadă. Pornirea în vegetaţie are loc la 3-5˚C. Menta preferă un climat răcoros, moderat de umed şi însorit. Solurile preferate sunt cele uşoare, afânate, fertile (soluri aluvionare). Arealele de cultură sunt Ţara Bârsei, văile Oltului, Mureşului, Banat, iar prin irigare se poate cultiva şi în Câmpia Română.

Page 44: Plante Medicinale

Tehnologia de cultură. Se recomandă rotaţia cu plante prăşitoare, leguminoase, cereale de toamnă. Menta poate reveni pe acelaşi teren după 5-7 ani. Monocultura duce la un atac puternic de rugină.

Fertilizarea cu 20-30 t/ha gunoi de grajd încorporat odată cu arătura de bază. Fertilizarea sporeşte producţia cu 20-30%.

Plantarea. Cultura de mentă se înfiinţează de regulă cu stoloni recoltaţi de la culturile în desfiinţare sau din culturi speciale pentru material semincier de la care se pot obţine 8-10 t stoloni/ha (suficient pentru 6-8 ha de plantat). Plantarea se face de obicei toamna, în luna octombrie, foarte rar primăvara. Butaşii de mentă (fragmentele de stoloni) trebuie să aibă 3-4 noduri fiecare şi să nu fie păstraţi, după recoltare, un timp prea îndelungat. Se plantează în rigole deschise, cu cultivatorul, la distanţa de 70 cm între rânduri, ►desime 25-30 plante/m2. Stolonii sunt sensibili la uscăciune, de aceea sol trebuie să fie umectat. Necesar cca. 1200 kg/ha stoloni.

Page 45: Plante Medicinale

CIMBRUL DE CULTURĂ (Thymus vulgaris L.)

Importanţă. Se cultivă pentru partea aeriană (Thymi herba). - în stare proaspătă sau uscată datorită conţinutului în ulei volatil bogat în timol (20-40% din totalul uleiurilor volatile). Materia primă vegetală mai conţine tanin, principii amare, flavonozide, acizi polifenolcarboxilici ş.a. - efect expectorant, diuretic, coleretic, colagog (taninurile), tonifiant, antihelmintic şi antiseptic (timolul etc.), afrodisiac. Infuzia din cimbru are proprietăţi expectorante, calmează spasmele căilor respiratorii, fiind folosit în tratarea tusei convulsive, bronşitei, astmului şi răguşelii (împreună cu alte plante). Herba de cimbru ►ca şi condiment la prepararea conservelor. Uleiul volatil de cimbru este foarte apreciat în parfumerie şi cosmetică.

Cimbrul de cultură este un subarbust ce se poate recolta eficient din anul doi până în anul cinci de vegetaţie.

Înfiinţarea culturii se poate face prin semănat direct sau prin răsad (50-70 cm între rânduri).

Page 46: Plante Medicinale

RecoltareaRecoltarea se face în faza de butonizare-deschiderea se face în faza de butonizare-deschiderea primelor flori pe timp frumos (după ce s-a ridicat roua), prin primelor flori pe timp frumos (după ce s-a ridicat roua), prin tăierea părţii aeriene verzi, la 10-15 cm de la sol, fără să se tăierea părţii aeriene verzi, la 10-15 cm de la sol, fără să se smulgă plantele. În primul an recoltarea se face o singură smulgă plantele. În primul an recoltarea se face o singură dată, în septembrie, iar din anul doi (până în anul cinci) se dată, în septembrie, iar din anul doi (până în anul cinci) se pot pot obţinobţinee 2-3 recolte de herba pe an. 2-3 recolte de herba pe an.

CondiţionareaCondiţionarea. Materia primă vegetală se transportă, după . Materia primă vegetală se transportă, după recoltare, la distilerii, sau se usucă pe cale naturală sau recoltare, la distilerii, sau se usucă pe cale naturală sau artificială (la maximum 35°C). Randamentul la uscare este de artificială (la maximum 35°C). Randamentul la uscare este de cca. 4:1.cca. 4:1.

ProducţiaProducţia,, în primul an este de cca. 500 kg/ha herba uscată, în primul an este de cca. 500 kg/ha herba uscată, iar din anul al doilea se obţin anual 2-2,5 t/ha herba uscată.iar din anul al doilea se obţin anual 2-2,5 t/ha herba uscată.

Page 47: Plante Medicinale

BUSUIOCULBUSUIOCUL ( (Ocimum Ocimum basilicum basilicum L.)L.)(En. Basil)(En. Basil)

ImportanţaImportanţa:: originar din sudul Asiei originar din sudul Asiei;; cultivat cultivat pentru partea aeriană (pentru partea aeriană (Basilici herbaBasilici herba)).. SSe e foloseşte proaspăt sau uscatfoloseşte proaspăt sau uscat.. IImportanmportantt datorită datorită uleiuleiuluiului volatil (0,2-1,0%) bogat în eugenol, citral, volatil (0,2-1,0%) bogat în eugenol, citral, linalool, camforlinalool, camfor ş.a. Seminţele conţin mucilagii. ş.a. Seminţele conţin mucilagii.

Busuiocul are şi valoare simbolică şi folclorică Busuiocul are şi valoare simbolică şi folclorică ((în în noaptea de Bobotează, fetele de măritat noaptea de Bobotează, fetele de măritat îîşi pun şi pun sub sub ppernă busuioc pentru a-şi visa ursitulernă busuioc pentru a-şi visa ursitul)). . Busuiocul are o “savoare de sfinţenie" (Dragoş şi Busuiocul are o “savoare de sfinţenie" (Dragoş şi col., 2002). col., 2002). M.p.v. ►efect antispastic (flavone), antiinflamator (terpene), antiseptic intestinal, carminativ, stimulent al digestiei şi expectorant, afrodisiac. Busuiocul este apreciat de mult timp în medicina populară, tradiţională. Uleiul de busuioc ► în aromoterapie ca relaxant împotriva stresului. Utilizări diverse în industria alimentară (în bucătăria italiană busuiocul este nelipsit în sosurile de roşii), pentru conservarea preparatelor din carne, la prepararea de siropuri, lichioruri, a parfumurilor şi în cosmetică.Este o plantă erbacee, anuală, cu perioada de vegetaţie scurtă (cca. 100 zile).Originar din zona mediteraneană unde se poate întâlni şi în flora spontană.Înfiinţarea culturii se poate face prin semănat direct sau prin răsad.

Page 48: Plante Medicinale

RecoltareaRecoltarea se face când 50-70% din plante sunt înflorite se face când 50-70% din plante sunt înflorite ((pentru distilarepentru distilare)), iar pentru , iar pentru uscare la începutul înfloririi. uscare la începutul înfloririi.

Recoltarea se face pe timp frumos, după ce s-a ridicat roua, tăindu-se plantele, manual (cu Recoltarea se face pe timp frumos, după ce s-a ridicat roua, tăindu-se plantele, manual (cu secera) sau mecanic (cu cositori) la cca. 18-20 cm de la sol. secera) sau mecanic (cu cositori) la cca. 18-20 cm de la sol. Recoltarea se face pe Recoltarea se face pe măsură ce se poate distila sau usca.măsură ce se poate distila sau usca.

CondiţionareaCondiţionarea. După recoltare se îndepărtează tulpinile lignificate şi frunzele îngălbenite . După recoltare se îndepărtează tulpinile lignificate şi frunzele îngălbenite sau uscate. Uscarea pelinului se face pe cale naturală, la umbră, în încăperi curate şi sau uscate. Uscarea pelinului se face pe cale naturală, la umbră, în încăperi curate şi aerisite sau şoproane, în strat subţire, întorcându-se la 2-3 zile până la completa uscare. aerisite sau şoproane, în strat subţire, întorcându-se la 2-3 zile până la completa uscare. Uscarea artificială se face rar, nedepăşind 35°C. Uscarea artificială se face rar, nedepăşind 35°C. RRandamentul la uscare este de 3–4 : 1.andamentul la uscare este de 3–4 : 1.

ProducţiaProducţia care se poate obţine anual, din două recoltări, este de 16-20 t/ha în stare care se poate obţine anual, din două recoltări, este de 16-20 t/ha în stare proaspătă sau 5-6 t produs uscat.proaspătă sau 5-6 t produs uscat.

Page 49: Plante Medicinale

ROZMARINULROZMARINUL ( (Rosmarinus officinalis Rosmarinus officinalis L.)L.)

Page 50: Plante Medicinale

Fam. Fam. AsteraceaeAsteraceae ((CompositaeCompositae))

Page 51: Plante Medicinale

MUŞEŢELUL MUŞEŢELUL ((Matricaria chamomillaMatricaria chamomilla L.) L.)

ImportanţăImportanţă. Muşeţelul (romaniţa, romoniţa) se . Muşeţelul (romaniţa, romoniţa) se cultivă, în principal, pcultivă, în principal, ptt inflorescenţe inflorescenţe ((Chamomillae flosChamomillae flos)), ce, ce conţin ulei volatil (0,5- conţin ulei volatil (0,5-1,5%, bogat în azulene), principii amare1,5%, bogat în azulene), principii amare,, acizi acizi organici, vitamine (E şi K) organici, vitamine (E şi K) ș.aș.a. .

MM..pp..vv.. are acţiune: antiinflamatoare, are acţiune: antiinflamatoare, cicatrizantă, epitelizantă, radioprotectoare, cicatrizantă, epitelizantă, radioprotectoare, antiulceroasă, antispastică, colagog-coleretică, antiulceroasă, antispastică, colagog-coleretică, anestezică, carminativă, stomahică, anestezică, carminativă, stomahică, dezinfectantă, antialergică, uşor antitermică dezinfectantă, antialergică, uşor antitermică etc.etc.Se foloseşte atât intern (afecţiuni ale cavităţii bucale, faringelui, digestive; respiratorii, urinare, genitale) cât şi extern (afecţiuni oculare, cutanate – iritaţii, arsuri ș.a.). Infuzia de muşeţel provoacă transpiraţie, făcând să scadă febra. Este, de asemenea, foarte apreciat în industria cosmetică (ex. creme de piele).Muşeţelul este o specie ierboasă, anuală. Este originar din sudul şi estul Europei.Înfiinţarea culturii se poate face prin semănat.

Page 52: Plante Medicinale

RecoltareaRecoltarea se face pe timp frumos, când florile ligulate s-au deschis se face pe timp frumos, când florile ligulate s-au deschis complet la orizontală, iar cele tubuloase sunt în curs de înflorire. Recoltarea complet la orizontală, iar cele tubuloase sunt în curs de înflorire. Recoltarea se poate face în mai multe etape, eşalonat, pe măsură ce se deschid florile se poate face în mai multe etape, eşalonat, pe măsură ce se deschid florile de pe ramificaţiile plantei (de 5-8 ori), la interval de 3-6 zile, din iunie până de pe ramificaţiile plantei (de 5-8 ori), la interval de 3-6 zile, din iunie până în septembrie, manual sau mecanic cu aparatul cu pieptene. în septembrie, manual sau mecanic cu aparatul cu pieptene. La extragerea La extragerea uleiului volatil, se poate recolta întreaga parte aeriană, în faza de înflorire.uleiului volatil, se poate recolta întreaga parte aeriană, în faza de înflorire.

CondiţionareaCondiţionarea materiei prime vegetale se face doar la cea care se pune la materiei prime vegetale se face doar la cea care se pune la uscare, cea care se predă proaspătă trebuie transportată imediat la centrul uscare, cea care se predă proaspătă trebuie transportată imediat la centrul de prelucrare. Uscarea naturală se face la umbră, în strat subţire (1 kg/mde prelucrare. Uscarea naturală se face la umbră, în strat subţire (1 kg/m22), ), iar cea artificială maxim la temperatura de 30-35°C. Randamentul la uscare iar cea artificială maxim la temperatura de 30-35°C. Randamentul la uscare este de cca. 5:1.este de cca. 5:1.

Producţia Producţia medie este de 2-3 t/ha inflorescenţe proaspete, în condiţii de medie este de 2-3 t/ha inflorescenţe proaspete, în condiţii de irigare chiar 4-6 t/ha, din care se obţin 0,8-1,5 t/ha inflorescenţe uscate.irigare chiar 4-6 t/ha, din care se obţin 0,8-1,5 t/ha inflorescenţe uscate.

Page 53: Plante Medicinale

COADA ŞORICELULUICOADA ŞORICELULUI ((AchilAchilllea millefoliumea millefolium L.) L.)

ImportanţăImportanţă. . SSe cultivă pentru partea aeriană e cultivă pentru partea aeriană ((Millefolii herbaMillefolii herba) sau inflorescenţe () sau inflorescenţe (Millefolii Millefolii flosflos). ).

NNumele latin al plantei este dat umele latin al plantei este dat după după cel al cel al eroului antic Ahile, care eroului antic Ahile, care oo folos foloseaea la tratarea la tratarea rănilor.rănilor.

M.p.v.M.p.v. conţin conţinee ulei volatil (0,44-1,4% în ulei volatil (0,44-1,4% în inflorescenţe şi 0,16-0,4% în herba)inflorescenţe şi 0,16-0,4% în herba) (p (predomină redomină chamazulenachamazulena)), principii amare (achilina), tanin, , principii amare (achilina), tanin, flavonozide ş.a. flavonozide ş.a.

Coada şoricelului este o importantă sursă de Coada şoricelului este o importantă sursă de azulen, putând înlocui muşeţelul.azulen, putând înlocui muşeţelul.

M.p.v. are acţiune: antiinflamatoare, epitelizantă, protectoare împotriva radiaţiilor, antimicotică şi antibacterienă, stomahică şi tonic amară, antispastică, colagog-coleretică, uşor antitermică, antipruriginoasă, hemostatică. Se foloseşte în afecţiuni digestive, în manifestări hemoragice, în afecţiuni cutanate sau hemoroizi, dar şi în tratamentul cancerului.M.p.v. intră în compoziţia ceaiurilor: antiasmatic, gastric, hepatic, contra colicilor, diuretic şi laxativ.Coada şoricelului este o plantă ierboasă, perenă, înaltă de 20-80 cm. Se seamănă direct în câmp.

Page 54: Plante Medicinale

RecoltareaRecoltarea se face în perioada dintre începutul înfloririi şi deschiderea florilor, de se face în perioada dintre începutul înfloririi şi deschiderea florilor, de preferinţă în zile senine, după orele 10 (între orele 12 şi 14 conţinutul în azulene este preferinţă în zile senine, după orele 10 (între orele 12 şi 14 conţinutul în azulene este maxim), prin tăierea florilor de sub ultima ramificaţie a inflorescenţei. La recoltarea maxim), prin tăierea florilor de sub ultima ramificaţie a inflorescenţei. La recoltarea părţii aeriene (părţii aeriene (Millefolii herbaMillefolii herba) plantele se taie de la max) plantele se taie de la max.. 20 cm 20 cm ((din partea superioară din partea superioară a planteia plantei)). .

Plantele înflorPlantele înflorescesc din nou şi permit o noua recoltare în luna septembrie. din nou şi permit o noua recoltare în luna septembrie.

CondiţionareaCondiţionarea constă în curăţirea sumară a m constă în curăţirea sumară a m..pp..vv.. ((înlăturarea impurităţilorînlăturarea impurităţilor)), apoi , apoi uscarea acesteia. Uscarea se poate face naturaluscarea acesteia. Uscarea se poate face natural -la umbră, în încăperi uscate, curate şi -la umbră, în încăperi uscate, curate şi aerisite, aşezându-se în strat subţire-aerisite, aşezându-se în strat subţire- sau artificial, la 33-35°C. Păstrarea se face în sau artificial, la 33-35°C. Păstrarea se face în vrac, la răcoare, sau ambalat în saci. vrac, la răcoare, sau ambalat în saci. RRandamentul la uscare este de 3,5-4 : 1.andamentul la uscare este de 3,5-4 : 1.

ProducţiaProducţia de material uscat anual de material uscat anualăă esteeste de 900-1.000 kg/ha inflorescenţe sau 1.500-2.200 de 900-1.000 kg/ha inflorescenţe sau 1.500-2.200 kgkg herba herba/ha./ha.

Page 55: Plante Medicinale

PELINULPELINUL ( (Artemisia absinthiumArtemisia absinthium L.) L.)ImportanţăImportanţă. . SSe cultivă pentru partea aeriană e cultivă pentru partea aeriană

((Absinthii herbaAbsinthii herba) care conţine) care conţine, în principal,, în principal, ulei ulei volatil (0,4-1,4%)volatil (0,4-1,4%) ( (azulene, tuionazulene, tuionăă, tuiol, tuiol etc.etc.) ) foartefoarte amar. amar.

AAcţiune: tonic-amară (stimulează secreţia şi cţiune: tonic-amară (stimulează secreţia şi motilitatea stomacului şi pofta de mâncare)motilitatea stomacului şi pofta de mâncare),, colagogă, stomahică, laxativă, diuretică, colagogă, stomahică, laxativă, diuretică, antiinflamatoare, emenagogă, antiinfecţioasă, antiinflamatoare, emenagogă, antiinfecţioasă, antipiretică, antihelmintică, antibacteriană. antipiretică, antihelmintică, antibacteriană.

Se foloseşte ca tonic amar, stomahic şi slab Se foloseşte ca tonic amar, stomahic şi slab antihelminticantihelmintic,, în inapetenţă, boli ale aparatului în inapetenţă, boli ale aparatului digestiv, afecţiuni biliare etc. digestiv, afecţiuni biliare etc.

Se foloseşte şi în industria alimentară, la prepararea unor băuturi amare (vermuturi), care, însă, consumate timp îndelungat produc tulburări psihice (tuiona poate fi toxică), insomnii, pierderea memoriei, tremurături ale membrelor, convulsii, greaţă etc. (în Franţa, Belgia, Elveţia, Germania s-a interzis fabricarea băuturilor cu conţinut de pelin). Pelinul constituie o sursă importantă în obţinerea pe scară industrială a uleiului volatil cu azulene.Pelinul este întâlnit în flora spontană în întreaga ţară în zona de şes şi deal, în locuri însorite, necultivate. Rezistă bine la secetă.Se seamănă direct.

Page 56: Plante Medicinale

RecoltareaRecoltarea se face când 50-70% din plante sunt înflorite se face când 50-70% din plante sunt înflorite ((pentru pentru distilaredistilare)), iar pentru uscare la începutul înfloririi. , iar pentru uscare la începutul înfloririi.

Recoltarea se face pe timp frumos, după ce s-a ridicat roua, tăindu-Recoltarea se face pe timp frumos, după ce s-a ridicat roua, tăindu-se plantele, manual (cu secera) sau mecanic (cu cositori) la cca. se plantele, manual (cu secera) sau mecanic (cu cositori) la cca. 18-20 cm de la sol. 18-20 cm de la sol. Recoltarea se face pe măsură ce se poate Recoltarea se face pe măsură ce se poate distila sau usca.distila sau usca.

CondiţionareaCondiţionarea. După recoltare se îndepărtează tulpinile lignificate . După recoltare se îndepărtează tulpinile lignificate şi frunzele îngălbenite sau uscate. Uscarea pelinului se face pe şi frunzele îngălbenite sau uscate. Uscarea pelinului se face pe cale naturală, la umbră, în încăperi curate şi aerisite sau cale naturală, la umbră, în încăperi curate şi aerisite sau şoproane, în strat subţire, întorcându-se la 2-3 zile până la şoproane, în strat subţire, întorcându-se la 2-3 zile până la completa uscare. Uscarea artificială se face rar, nedepăşind completa uscare. Uscarea artificială se face rar, nedepăşind 35°C. 35°C. RRandamentul la uscare este de 3–4 : 1.andamentul la uscare este de 3–4 : 1.

ProducţiaProducţia care se poate obţine anual, din două recoltări, este de 16- care se poate obţine anual, din două recoltări, este de 16-20 t/ha în stare proaspătă sau 5-6 t produs uscat.20 t/ha în stare proaspătă sau 5-6 t produs uscat.

Page 57: Plante Medicinale

ANGHINAREAANGHINAREA ( (Cynara scolymus Cynara scolymus L.)L.)Anghinarea (anghinavul) se cultivă pentru frunze (Anghinarea (anghinavul) se cultivă pentru frunze (Cynarae Cynarae

foliumfolium), care conţin: 0,2-0,3% cinarină, polifenoli, ), care conţin: 0,2-0,3% cinarină, polifenoli, flavonozide ş.a.flavonozide ş.a.

AAcţiune: coleretică, colagogă, depurativă, diuretică, laxativă, cţiune: coleretică, colagogă, depurativă, diuretică, laxativă, hipolipemiantă şi hipocolesterolemiantă, bacteriostatică, hipolipemiantă şi hipocolesterolemiantă, bacteriostatică, măreşte reziduul uscat al bilei, stimulează secreţia biliară, măreşte reziduul uscat al bilei, stimulează secreţia biliară, stimulează funcţia antitoxică a ficatuluistimulează funcţia antitoxică a ficatului, acţiune trofică , acţiune trofică asupra celulelor hepatice, favorizează eliminarea asupra celulelor hepatice, favorizează eliminarea reziduurilor toxice din organism. reziduurilor toxice din organism.

EEste un remediu important în hepatita cronică (ciroză), în ste un remediu important în hepatita cronică (ciroză), în disfuncţii hepato-biliare, în special în disfuncţii hepato-biliare, în special în insuficienţa biliarăinsuficienţa biliară, , colecistite subacute şi cronice, dar şi în cele mai colecistite subacute şi cronice, dar şi în cele mai frecvente boli metabolice (obezitate, dislipidemie, diabet frecvente boli metabolice (obezitate, dislipidemie, diabet sau ateroscleroză), digestive (constipaţie, hemoroizi) şi sau ateroscleroză), digestive (constipaţie, hemoroizi) şi cutanate (erupţii alergice, acnee, furunculoză ş.a.). cutanate (erupţii alergice, acnee, furunculoză ş.a.).

Extractul din anghinare stă la baza produselor Anghirol (soluţie sau drajeuri), Hepar-SL Forte (capsule), Hepatobil (comprimate) ș.a.Anghinarea este consumată şi ca legumă în Italia, Franţa, Spania, precum şi în SUA şi Argentina. Baza cărnoasă a inflorescenţei şi bracteelor (solzii florali şi receptaculul) se consumă ca aliment sub diverse forme, fiind considerată o delicatesă.Se poate cultiva și ca plantă ornamentală.

Page 58: Plante Medicinale

Anghinarea este o plantă Anghinarea este o plantă ierboasă, ierboasă, bienală sau perenă, bienală sau perenă, de origine mediteraneanăde origine mediteraneană..

RecoltareaRecoltarea frunzelor se fac frunzelor se facee când ajung la 30-35 cm lungime, când peţiolul şi nervura când ajung la 30-35 cm lungime, când peţiolul şi nervura principală sunt încă fragedeprincipală sunt încă fragede,, cu secera sau cuţitul, de la exteriorul rozetei, şi la 2-3 cu secera sau cuţitul, de la exteriorul rozetei, şi la 2-3 cm de la locul de intersecţie a lor, lăsându-se frunzele tinere din mijlocul tufei cm de la locul de intersecţie a lor, lăsându-se frunzele tinere din mijlocul tufei (“inima”), care dezvoltă o noua rozetă. (“inima”), care dezvoltă o noua rozetă. Ultima recoltă se ia la sfârşitul lunii Ultima recoltă se ia la sfârşitul lunii septembrie, după care se formează rozeta de frunze pentru iernare. Pentru evitarea septembrie, după care se formează rozeta de frunze pentru iernare. Pentru evitarea înţepăturilor se recomandă folosirea mănuşilor din material textil tare. După înţepăturilor se recomandă folosirea mănuşilor din material textil tare. După recoltare, frunzele se pun în coşuri şi se transportă în scurt timp, la prelucrare (în recoltare, frunzele se pun în coşuri şi se transportă în scurt timp, la prelucrare (în stare proaspătă) sau pentru uscare.stare proaspătă) sau pentru uscare.

CondiţionareaCondiţionarea. . UUscascarea poate firea poate fi natural naturalăă - în încăperi la umbră, pe rame, rogojini, - în încăperi la umbră, pe rame, rogojini, hârtie (în strat subţire) - sau artificial la 40-45°C. Peţiolul se despică în lung, pentru hârtie (în strat subţire) - sau artificial la 40-45°C. Peţiolul se despică în lung, pentru a scurta perioada uscării. Uscarea se poate face şi prin înşirare pe sfoară (ca la a scurta perioada uscării. Uscarea se poate face şi prin înşirare pe sfoară (ca la tutun). Frunzele sunt uscate atunci când peţiolul se rupe cu zgomot. tutun). Frunzele sunt uscate atunci când peţiolul se rupe cu zgomot. Uscarea Uscarea naturală, durează aproximativ 20 de zile. Randamentul la uscare este de cca. naturală, durează aproximativ 20 de zile. Randamentul la uscare este de cca. 66:1.:1.

ProducţiaProducţia. Se . Se pot pot obţinobţinee 15-20 t/ha frunze proaspete sau 2-3 t/ha frunze uscate. 15-20 t/ha frunze proaspete sau 2-3 t/ha frunze uscate.

Page 59: Plante Medicinale

GĂLBENELELEGĂLBENELELE ( (Calendula officinalisCalendula officinalis L.) L.)(En. Pot marigold)(En. Pot marigold)

SuntSunt dintre plantele cele mai cunoscute şi întrebuinţate de fitoterapia europeană dintre plantele cele mai cunoscute şi întrebuinţate de fitoterapia europeană,, cultivat cultivatee în toate regiunile temperate ale lumii. în toate regiunile temperate ale lumii.

SSunt utilizate pentru tratarea afecţiunilor aparatului digestiv, dar au şi numeroase aplicatii unt utilizate pentru tratarea afecţiunilor aparatului digestiv, dar au şi numeroase aplicatii în uz extern, pentru diferite probleme ale pielii (după http://www.faresbiovital.ro).în uz extern, pentru diferite probleme ale pielii (după http://www.faresbiovital.ro).

Această plantă a fost numită de botanistul Albert Magnus “sponsa solis” (mireasa Această plantă a fost numită de botanistul Albert Magnus “sponsa solis” (mireasa soarelui), datorită frumuseţii ei. În unele regiuni este considerată ca plantă soarelui), datorită frumuseţii ei. În unele regiuni este considerată ca plantă meteosensibilă, care poate prezice vremea: dacă la ora 7 dimineaţa are petalele (florile meteosensibilă, care poate prezice vremea: dacă la ora 7 dimineaţa are petalele (florile ligulate) încă închise, va ploua în acea zi, iar dacă petalele sunt deschise la aceeaşi oră, ligulate) încă închise, va ploua în acea zi, iar dacă petalele sunt deschise la aceeaşi oră, va fi vreme frumoasă (Fischer, 2002, citat de D.I. Vârban şi col., 2005).va fi vreme frumoasă (Fischer, 2002, citat de D.I. Vârban şi col., 2005).

Page 60: Plante Medicinale

ARMURARIULARMURARIUL ( (Silybum marianumSilybum marianum [L.] Gärtn.) [L.] Gärtn.)En: Milk ThistleEn: Milk Thistle

ImportanţăImportanţă. Armurariul se cultivă pentru fructe . Armurariul se cultivă pentru fructe ((Cardui mariae-fructusCardui mariae-fructus), care conţin: 1,5-3% ), care conţin: 1,5-3% flavonoide liganice (silimarina), 20-30% ulei flavonoide liganice (silimarina), 20-30% ulei gras (acizi linoleic, oleic şi palmitic), 20-30% gras (acizi linoleic, oleic şi palmitic), 20-30% proteine ş.a. Extractele din fructe sunt folosite proteine ş.a. Extractele din fructe sunt folosite la prepararea unor produse farmaceutice cu la prepararea unor produse farmaceutice cu acţiune hepatoprotectoareacţiune hepatoprotectoare, în tratarea unor , în tratarea unor leziuni ale ficatului după hepatite etc.leziuni ale ficatului după hepatite etc.

Silimarina are proprietatea de a proteja celulele Silimarina are proprietatea de a proteja celulele hepatice. Stă la baza unor produse hepatice. Stă la baza unor produse farmaceutice ca: farmaceutice ca: SilimarinăSilimarină, , LegalonLegalon, , DurasilymarinDurasilymarin ş.a. ş.a.

Părţile aeriene s-au folosit în trecut ca tonic amar, Părţile aeriene s-au folosit în trecut ca tonic amar, stimulent al digestiei şi febrifug.stimulent al digestiei şi febrifug.

EEste o plantă anuală, erectă, ramificată, înaltă de ste o plantă anuală, erectă, ramificată, înaltă de 0,5-1,5 m, ghimpoasă atât pe frunze cât şi la 0,5-1,5 m, ghimpoasă atât pe frunze cât şi la inflorescenţă.inflorescenţă.

Origine: Origine: mediteranemediteraneaannă (ă (necesită temperaturi necesită temperaturi ridicate, mai ales ridicate, mai ales lala înflorir înfloriree şi fructific şi fructificaarree; ; cerinţe moderate faţă de umiditate şi solcerinţe moderate faţă de umiditate şi sol).).

Page 61: Plante Medicinale

RecoltareaRecoltarea se poate face manual se poate face manual ((prin tăierea prin tăierea antodiilor cu seceraantodiilor cu secera)) sau mecanizat, cu combina C- sau mecanizat, cu combina C-12, când 70-80% din inflorescenţe au ajuns la 12, când 70-80% din inflorescenţe au ajuns la maturitate maturitate ((înainte de desfacerea lor înainte de desfacerea lor - - fructele fructele (achene) (achene) fiind uşor luate de vânt). Se recomandă fiind uşor luate de vânt). Se recomandă recoltarea dimineaţa, după ce se ia roua, pe soare, recoltarea dimineaţa, după ce se ia roua, pe soare, pentru a evita scuturarea fructelor.pentru a evita scuturarea fructelor.

CondiţionareaCondiţionarea fructelor, după recoltat, se face fructelor, după recoltat, se face trecându-le prin vânturătoare sau selector şi apoi la trecându-le prin vânturătoare sau selector şi apoi la uscare. Fructele se lopătează până la uscare (12% uscare. Fructele se lopătează până la uscare (12% umiditate). umiditate).

AAntodiilntodiilee se pun la uscat timp de 5-10 zile după care se se pun la uscat timp de 5-10 zile după care se treieră cu batoza sau combina la staţionar. Produsul treieră cu batoza sau combina la staţionar. Produsul se păstrează în depozite curate şi bine aerisite.se păstrează în depozite curate şi bine aerisite.

ProducţiaProducţia de fructe uscate poate fi de 1-1,5 t/ha. de fructe uscate poate fi de 1-1,5 t/ha.

Page 62: Plante Medicinale

CRĂIŢELECRĂIŢELE ( (Tagetes patulaTagetes patula L.) L.)ImportanţăImportanţă. Crăiţele (ochişele, vizoage, vâzdoage) se cultivă pentru inflorescenţe fără receptacul (. Crăiţele (ochişele, vizoage, vâzdoage) se cultivă pentru inflorescenţe fără receptacul (Tagetes flos sine receptaculisTagetes flos sine receptaculis) ) carecare conţin ulei volatil (0,5-1,5%), conţin ulei volatil (0,5-1,5%),

helenienă, limonen, flavonoizi etc. helenienă, limonen, flavonoizi etc.

Heleniena măreşte capacitatea de Heleniena măreşte capacitatea de adaptare a ochiului adaptare a ochiului la intensităţi diferite de luminăla intensităţi diferite de lumină, ex., ex. Produsul Produsul HeligalHeligal, este recomandat pentru stimularea vederii nocturne deficitare a , este recomandat pentru stimularea vederii nocturne deficitare a miopilor, precum şi în profesii care miopilor, precum şi în profesii care solicită vederea nocturnăsolicită vederea nocturnă (conducători auto, mecanici de trenuri, mineri etc.). (conducători auto, mecanici de trenuri, mineri etc.). Materia primă vegetală mai are acţiune antispastică şi Materia primă vegetală mai are acţiune antispastică şi hipotensivă. hipotensivă.

În protecţia În protecţia ecologică a ecologică a plantelor s-au testat, cu rezultate bune, extracte din plante de crăiţe (atât din flori cât şi din frunze) pentru combaterea plantelor s-au testat, cu rezultate bune, extracte din plante de crăiţe (atât din flori cât şi din frunze) pentru combaterea afidelor sau a afidelor sau a gândacului gândacului din Colorado (din Colorado (Leptinotarsa decemlineataLeptinotarsa decemlineata Say.). Say.).

Crăiţele au şi o mare valoare ornamentală.Crăiţele au şi o mare valoare ornamentală.

Crăiţele sunt plante anuale, cu forme şi dimensiuni variate (20-100 cm înălţime), bogat ramificate, cu aspect tufos. Crăiţele sunt plante anuale, cu forme şi dimensiuni variate (20-100 cm înălţime), bogat ramificate, cu aspect tufos.

SSunt originare din Mexicunt originare din Mexic,, iubitoare de lumină, reuşind însă şi la semiumbră. Nu au pretenţii deosebite faţă de temperatură, cu excepţia fazei de plantulă, când nu rezistă la iubitoare de lumină, reuşind însă şi la semiumbră. Nu au pretenţii deosebite faţă de temperatură, cu excepţia fazei de plantulă, când nu rezistă la brumele târzii de primăvară. brumele târzii de primăvară.

Page 63: Plante Medicinale

RecoltareaRecoltarea se se faceface la înflorire, de 4-6 ori. Momentul optim este când la înflorire, de 4-6 ori. Momentul optim este când inflorescențeleinflorescențele sunt complet deschise şi au un diametru de 2-2,5 cm. Recoltarea se face numai pe sunt complet deschise şi au un diametru de 2-2,5 cm. Recoltarea se face numai pe timp frumos, după ce s-a ridicat roua. Zilnic, se recoltează doar cât se poate pune la timp frumos, după ce s-a ridicat roua. Zilnic, se recoltează doar cât se poate pune la uscat.uscat.

ObservaţieObservaţie. În timpul recoltatului, unor persoane le pot apărea forme alergice. De . În timpul recoltatului, unor persoane le pot apărea forme alergice. De aceea, la recoltare se recomandă echipament corespunzător de protecţie (mănuşi, aceea, la recoltare se recomandă echipament corespunzător de protecţie (mănuşi, salopetă) pentru evitarea contactului direct cu planta.salopetă) pentru evitarea contactului direct cu planta.

CondiţionareaCondiţionarea. Se extrag florile ligulate din receptacul, se înlătură receptaculul şi . Se extrag florile ligulate din receptacul, se înlătură receptaculul şi alte impurităţi, iar florile se pun la uscat. Uscarea se poate face natural (la umbră, alte impurităţi, iar florile se pun la uscat. Uscarea se poate face natural (la umbră, în strat subţire, sau la soare) sau artificial (la 30-35°C timp de 4-6 ore). în strat subţire, sau la soare) sau artificial (la 30-35°C timp de 4-6 ore). Randamentul la uscare este de cca. 5 : 1. Uscarea este considerată terminată când Randamentul la uscare este de cca. 5 : 1. Uscarea este considerată terminată când florile frecate în mână se fărâmiţează cu uşurinţă. Produsul uscat se ambalează în florile frecate în mână se fărâmiţează cu uşurinţă. Produsul uscat se ambalează în saci de hârtie şi se păstrează în încăperi curate şi uscate, până la livrare.saci de hârtie şi se păstrează în încăperi curate şi uscate, până la livrare.

ProducţiaProducţia ce se poate obţine este de 4-5 t/ha (până la 6-8 t/ha) flori ligulate proaspete, ce se poate obţine este de 4-5 t/ha (până la 6-8 t/ha) flori ligulate proaspete, respectiv cca.1 t/ha flori ligulate uscate.respectiv cca.1 t/ha flori ligulate uscate.

Page 64: Plante Medicinale

ECHINACEAECHINACEA ((Echinacea pallidaEchinacea pallida Nutt. şi Nutt. şi Echinacea purpureaEchinacea purpurea [L.] [L.]

Moench)Moench)ImportanţăImportanţă. . EchinaceaEchinacea (cu frunza îngustă şi cu frunza purpurie) se cultivă (cu frunza îngustă şi cu frunza purpurie) se cultivă

pentru rădăcini (pentru rădăcini (Echinacea pallida radixEchinacea pallida radix, , Echinacea purpurea radixEchinacea purpurea radix) şi ) şi partea aeriană (partea aeriană (Echinacea pallida herbaEchinacea pallida herba, , Echinacea purpurea herbaEchinacea purpurea herba). ). Materia primă vegetală conţine: polizaharide, ulei volatil, fitosterine, Materia primă vegetală conţine: polizaharide, ulei volatil, fitosterine, pentozani, echinaceina, echinacină etc. pentozani, echinaceina, echinacină etc. Acestea au Acestea au efect anestezicefect anestezic local, local, activitate antiinflamatoareactivitate antiinflamatoare, , împotriva virusului Herpesîmpotriva virusului Herpes uman şi uman şi activităţi activităţi insecticideinsecticide..

DDetermină creşterea sistemului de autoapărare a organismului- imunitate-etermină creşterea sistemului de autoapărare a organismului- imunitate-(prin mobilizarea leucocitelor şi mărirea activităţii fagocitozei) şi inhibă (prin mobilizarea leucocitelor şi mărirea activităţii fagocitozei) şi inhibă multiplicarea virusurilor.multiplicarea virusurilor.

Efectul de vindecare a rănii cu echinacea a fost recunoscut de când s-a folosit Efectul de vindecare a rănii cu echinacea a fost recunoscut de când s-a folosit de către băştinaşii din zonele de origine (America de Nord) prin aplicare de către băştinaşii din zonele de origine (America de Nord) prin aplicare exterioară pe răni, arsuri, înţepături de insecte, muşcăturilor de animale, exterioară pe răni, arsuri, înţepături de insecte, muşcăturilor de animale, inflamaţii ale glandelor limfatice (oreion), prin mestecarea în dureri de inflamaţii ale glandelor limfatice (oreion), prin mestecarea în dureri de măsele şi de gât, precum şi ingerarea în caz de dureri de cap, crampe măsele şi de gât, precum şi ingerarea în caz de dureri de cap, crampe stomacale, tuse, răceli, varicelă, gonoree sau în cazuri de muşcătură de stomacale, tuse, răceli, varicelă, gonoree sau în cazuri de muşcătură de şarpe, otrăviri şi a rănilor provocate de împuşcături. şarpe, otrăviri şi a rănilor provocate de împuşcături.

S-a utilizat S-a utilizat și și zeama sau opăritura din plante proaspete zdrobite şi/sau din zeama sau opăritura din plante proaspete zdrobite şi/sau din rădăcini.rădăcini.

Extractele din echinacea se folosesc la obţinerea unor preparate antivirale, Extractele din echinacea se folosesc la obţinerea unor preparate antivirale, antitumorale, imunostimulente, cicatrizante, antiinflamatoare, diuretice etc. antitumorale, imunostimulente, cicatrizante, antiinflamatoare, diuretice etc.

Page 65: Plante Medicinale

În mod obişnuit În mod obişnuit E. pallidaE. pallida se cultivă pentru rădăcini, iar se cultivă pentru rădăcini, iar E. purpureaE. purpurea pentru partea pentru partea aeriană (herba).aeriană (herba).

RecoltareaRecoltarea părţii aeriene la specia părţii aeriene la specia E. pallida E. pallida se face la înflorire în primii doi (trei) ani de se face la înflorire în primii doi (trei) ani de vegetaţie, urmând ca în anul trei să se recolteze partea subterană (cu plugul fără vegetaţie, urmând ca în anul trei să se recolteze partea subterană (cu plugul fără cormană sau cu dislocatorul). La cormană sau cu dislocatorul). La E. purpureaE. purpurea se recoltează herba, an de an, la înflorire, se recoltează herba, an de an, la înflorire, iar la desfiinţarea culturii (după 5-6 ani) se pot valorifica, parţial, şi rădăcinile.iar la desfiinţarea culturii (după 5-6 ani) se pot valorifica, parţial, şi rădăcinile.

CondiţionareaCondiţionarea. Din produsul recoltat se înlătură impurităţile, apoi se usucă pe cale . Din produsul recoltat se înlătură impurităţile, apoi se usucă pe cale naturală, în spaţii amenajate în acest scop, sau artificial la 35-40°C. Randamentul la naturală, în spaţii amenajate în acest scop, sau artificial la 35-40°C. Randamentul la uscare este de cca. 4 : 1 la herba şi 3 : 1 la radix.uscare este de cca. 4 : 1 la herba şi 3 : 1 la radix.

Producţia Producţia de herba proaspătă la de herba proaspătă la E. angustifoliaE. angustifolia şi şi E. pallida E. pallida este de cca. 5 t/ha în anul doi este de cca. 5 t/ha în anul doi de vegetaţie şi 10-12 t/ha în anul trei (eventual patru), iar cea de rădăcini proaspete de vegetaţie şi 10-12 t/ha în anul trei (eventual patru), iar cea de rădăcini proaspete este de cca. 5 t/ha. La este de cca. 5 t/ha. La E. purpurea E. purpurea se obţin cca. 10 t/ha herba proaspătă în anul doi de se obţin cca. 10 t/ha herba proaspătă în anul doi de vegetaţie, iar în anii următori cca. 20 t/ha.vegetaţie, iar în anii următori cca. 20 t/ha.

Page 66: Plante Medicinale

Fam. Fam. ValerianaceaeValerianaceae

Page 67: Plante Medicinale

VALERIANA VALERIANA ((Valeriana officinalisValeriana officinalis L.) L.)ImportanţăImportanţă. Valeriana (odoleanul) se cultivă în scop medicinal pentru . Valeriana (odoleanul) se cultivă în scop medicinal pentru

partea subterană (rizom şi rădăcină) (partea subterană (rizom şi rădăcină) (Valerianae rhizoma et Valerianae rhizoma et radicibusradicibus). Aceasta conţine: ulei volatil (0,25-2,5% în produsul uscat) ). Aceasta conţine: ulei volatil (0,25-2,5% în produsul uscat) -în-în principal izovalerianatul de bornil (imprimă mirosul specific), principal izovalerianatul de bornil (imprimă mirosul specific), alcaloizi, glucide, acizi ş.a. alcaloizi, glucide, acizi ş.a.

AAcţiuncţiune:e: îîn doze mici ►sedativ general (sistemul nervos şi cardiac), n doze mici ►sedativ general (sistemul nervos şi cardiac), tranchilizant, antidepresiv, antispastic, anticonvulsivant şi hipotensiv, tranchilizant, antidepresiv, antispastic, anticonvulsivant şi hipotensiv, anestezic local, antipiretic şi narcotic. anestezic local, antipiretic şi narcotic.

Se foloseşte ca sedativ nervos, calmant cardiac (palpitaţii, dureri Se foloseşte ca sedativ nervos, calmant cardiac (palpitaţii, dureri funcţionale ş.a.), digestifuncţionale ş.a.), digestivv (spasme, colici, vărsături etc.), respirator (spasme, colici, vărsături etc.), respirator (spasm bronşic ş.a.), hipotensiv, în insomnii, nevroze cardiace, (spasm bronşic ş.a.), hipotensiv, în insomnii, nevroze cardiace, tulburări anxioase şi depresive, tulburări menstruale şi de menopauză, tulburări anxioase şi depresive, tulburări menstruale şi de menopauză, nevralgii etc. nevralgii etc.

Intră în compoziţia Extraveralului şIntră în compoziţia Extraveralului ş..aa.., şi a ceaiurilor: calmant gastric, , şi a ceaiurilor: calmant gastric, cardiac şi sedativ. cardiac şi sedativ.

Depăşirea anumitor doze are efecte negative asupra tubului digestiv, iar Depăşirea anumitor doze are efecte negative asupra tubului digestiv, iar folosirea o perioadă mai lungă folosirea o perioadă mai lungă duce la dependenţăduce la dependenţă..

Mirosul materiei prime vegetale este caracteristic, de acid valerianic, Mirosul materiei prime vegetale este caracteristic, de acid valerianic, gustul dulceag, aromat, puţin amar.gustul dulceag, aromat, puţin amar.

Page 68: Plante Medicinale

Valeriana este o specie perenă, care formează la începutul primului an de Valeriana este o specie perenă, care formează la începutul primului an de vegetaţie o rozetă de frunze, apoi tulpina floriferă înaltă de 25-150 (200) cm.vegetaţie o rozetă de frunze, apoi tulpina floriferă înaltă de 25-150 (200) cm.

Florile sunt grupate în inflorescenţe dense de tip dihaziu, asemănător cu o Florile sunt grupate în inflorescenţe dense de tip dihaziu, asemănător cu o umbelă trifurcatăumbelă trifurcată,, roşii-liliachii, până la albe, de tipul 5. roşii-liliachii, până la albe, de tipul 5.

Valeriana suportă bine temperaturile scăzute Valeriana suportă bine temperaturile scăzute ((-15 ...-20°C fără strat de zăpadă-15 ...-20°C fără strat de zăpadă)) și este pretențioasăși este pretențioasă lala umiditate umiditate (peste(peste 650 mm 650 mm)). .

Zone favorabileZone favorabile:: cele cu temperaturi moderate şi umiditate suficientă în timpul cele cu temperaturi moderate şi umiditate suficientă în timpul verii - Banat, Crişana, Podişul Transilvaniei, Podişul Someşului ş.a.verii - Banat, Crişana, Podişul Transilvaniei, Podişul Someşului ş.a.

RecoltareaRecoltarea. Rădăcinile şi rizomii se dislocă toamna târziu, cu 2-3 săptămâni . Rădăcinile şi rizomii se dislocă toamna târziu, cu 2-3 săptămâni înainte datei probabile de îngheţ, cu plugul fără cormană, maşina de înainte datei probabile de îngheţ, cu plugul fără cormană, maşina de recoltat cartofi sau cu dislocatorul de sfeclă, se scutură de pământ şi se recoltat cartofi sau cu dislocatorul de sfeclă, se scutură de pământ şi se adună în grămezi.adună în grămezi.

..CondiţionareaCondiţionarea constă în constă în decoletarea rădăcinilor, decoletarea rădăcinilor, separarea de impurităţi şi separarea de impurităţi şi spălarea rădăcinilor, apoi se spălarea rădăcinilor, apoi se aașșează în straturi de 8-12 cm ează în straturi de 8-12 cm grosime pentru zvântare. Uscarea grosime pentru zvântare. Uscarea se poate face pe cale naturală, în se poate face pe cale naturală, în încăperi amenajate (în strat încăperi amenajate (în strat subţire de cca. 5 cm, dar durează subţire de cca. 5 cm, dar durează mult),la soare (uscarea durează mult),la soare (uscarea durează aprox. 20 zile)sau artificial la 35-aprox. 20 zile)sau artificial la 35-40°C(se usucă în 3-6 40°C(se usucă în 3-6 zile).zile).Randamentul la uscare este Randamentul la uscare este de 4-4,5 : 1.de 4-4,5 : 1.ProducţiaProducţia medie de rizomi şi medie de rizomi şi rădăcini uscate este de cca. 1,5-2 rădăcini uscate este de cca. 1,5-2 t/hat/ha

Page 69: Plante Medicinale

Familia Familia HypericaceaeHypericaceae ((ClusiaceaeClusiaceae))

Page 70: Plante Medicinale

SUNĂTOAREASUNĂTOAREA ( (Hypericum perforatum Hypericum perforatum L.)L.)ImportanţăImportanţă. Sunătoarea (buruiană de năduf, crucea voinicului, drobişor, floarea lui Ioan, . Sunătoarea (buruiană de năduf, crucea voinicului, drobişor, floarea lui Ioan,

închegătoare, osul iepurelui, pojar, pojarniţa, şovârvariţă) este cultivată pentru partea aeriană închegătoare, osul iepurelui, pojar, pojarniţa, şovârvariţă) este cultivată pentru partea aeriană (20-30 cm(20-30 cm de la vârf de la vârf) la înflorire () la înflorire (Hyperici herbaHyperici herba)),, tulpintulpinaa max.max. 2 mm în diametru. 2 mm în diametru. CConţine onţine ulei volatil (0,4-0,5% în flori), hipericinaulei volatil (0,4-0,5% în flori), hipericina,, flavonozide, carotenoide, derivaţi polifenolici, flavonozide, carotenoide, derivaţi polifenolici, tanin, vitamina C etc. Culoarea roşie a uleiului şi fluorescenţa este dată de flavone, xantone şi tanin, vitamina C etc. Culoarea roşie a uleiului şi fluorescenţa este dată de flavone, xantone şi naftodiantrone. naftodiantrone.

Principiile active au efect cicatrizant şi antiseptic (hipericina), astringent (taninul), antialgic, Principiile active au efect cicatrizant şi antiseptic (hipericina), astringent (taninul), antialgic, antinevralgic, antiinflamator, antihemoragic, coleretic-colagog (prin acizii cafeic şi antinevralgic, antiinflamator, antihemoragic, coleretic-colagog (prin acizii cafeic şi clorogenic), diuretic (prin flavone), antimicrobian (prin uleiul volatil), antiviral (datorită clorogenic), diuretic (prin flavone), antimicrobian (prin uleiul volatil), antiviral (datorită hipericinei) şi spasmolitic (uleiul volatil). hipericinei) şi spasmolitic (uleiul volatil).

EEste recomandată la tratarea leziunilor cutanate (plăgi, arsuri, ulceraţii cutanate ş.a.), leziunilor ste recomandată la tratarea leziunilor cutanate (plăgi, arsuri, ulceraţii cutanate ş.a.), leziunilor de la nivelul mucoaselor (în bronşitede la nivelul mucoaselor (în bronşite, , stomatite, gastrite, ulcer gastric sau duodenal, stomatite, gastrite, ulcer gastric sau duodenal, hemoroizi, colecistopatii şi uro-genitalhemoroizi, colecistopatii şi uro-genital)), precum şi în tratamentul cancerului. M, precum şi în tratamentul cancerului. M..pp..vv.. intră în intră în compoziţia ceaiurilor: hepatic, anticolitic şi gastric.compoziţia ceaiurilor: hepatic, anticolitic şi gastric.

Sunătoarea Sunătoarea produce fotosensibilitateproduce fotosensibilitate - - persoanele care o consumă nu trebuie să se persoanele care o consumă nu trebuie să se expună prea mult la soare expună prea mult la soare ((se pose poaattee produce produce roşeaţa pielii, tumefiere (edem), prurit roşeaţa pielii, tumefiere (edem), prurit (mâncărime), umflarea buzelor şi a pleoapelor (mâncărime), umflarea buzelor şi a pleoapelor şi chiar conjunctivită.şi chiar conjunctivită.

Page 71: Plante Medicinale

Sunătoarea este o plantă perenă, ierboasă, înaltă de 0,2-1 m.Sunătoarea este o plantă perenă, ierboasă, înaltă de 0,2-1 m. Florile Florile suntsunt de culoare galben- de culoare galben-intensintens..

Înfloreşte din iunie până în septembrie.Înfloreşte din iunie până în septembrie.

Zonele de culturăZonele de cultură:: toate zonele agricole ale ţării, de preferinţă cele colinare. toate zonele agricole ale ţării, de preferinţă cele colinare.

RecoltareaRecoltarea se poate face de la începutul înfloririi la înflorirea deplină. Se se poate face de la începutul înfloririi la înflorirea deplină. Se recoltează partea superioară, nelignificată, a plantei (cca. 25 cm de la vârf sau recoltează partea superioară, nelignificată, a plantei (cca. 25 cm de la vârf sau 25-35 cm de la sol), cu secera, coasa sau cositoarea mecanică.25-35 cm de la sol), cu secera, coasa sau cositoarea mecanică.

CondiţionareaCondiţionarea. "Herba" se usucă în mod natural - la umbră, în încăperi curate şi . "Herba" se usucă în mod natural - la umbră, în încăperi curate şi aerisite, în strat subţire, iar plantele se întorc din timp în timp, cu atenţie, aerisite, în strat subţire, iar plantele se întorc din timp în timp, cu atenţie, pentru a nu se scutura frunzele – sau artificial, la maxim 35°C. Randamentul la pentru a nu se scutura frunzele – sau artificial, la maxim 35°C. Randamentul la uscare este de 3-4 : 1.uscare este de 3-4 : 1.

ProducţiaProducţia medie de herba uscată este de 1,2-1,5 t/ha. medie de herba uscată este de 1,2-1,5 t/ha.

Page 72: Plante Medicinale

Familia Familia PlantaginaceaePlantaginaceae

Page 73: Plante Medicinale

PĂTLAGINA ÎNGUSTĂ PĂTLAGINA ÎNGUSTĂ ((Plantago lanceolataPlantago lanceolata L.) L.)

ImportanţăImportanţă. Pătlagina îngustă (iarba tăieturii, limba oii, limba bălţilor, limba broaştei) se cultivă . Pătlagina îngustă (iarba tăieturii, limba oii, limba bălţilor, limba broaştei) se cultivă pentru frunze (pentru frunze (Plantaginis lanceolatae foliumPlantaginis lanceolatae folium) ce conţin aucubozidă în proporţie de 1-3%, ) ce conţin aucubozidă în proporţie de 1-3%, mucilagii, pectine (5-10%), taninuri, poliglucide etc.mucilagii, pectine (5-10%), taninuri, poliglucide etc.

M.p.v. areM.p.v. are efect antibacterian, cicatrizant, antiulceros şi astringent, emolient şi laxativ efect antibacterian, cicatrizant, antiulceros şi astringent, emolient şi laxativ ,, hemostatichemostatic,, de calmare a tusei de calmare a tusei şi şi de fluidificare a secreţiilor bronhice. de fluidificare a secreţiilor bronhice.

Frunzele de pătlagină sunt utilizateFrunzele de pătlagină sunt utilizate intern cât şi extern, în vindecarea leziunilorintern cât şi extern, în vindecarea leziunilor inflamatorii-inflamatorii-ulcerative epiteliale cutanate (furuncule, răni, înţepături), respiratorii (laringite, traheite, ulcerative epiteliale cutanate (furuncule, răni, înţepături), respiratorii (laringite, traheite, bronşite, astm bronşic), digestive (stomatită, ulcer, colită ulceroasă, hemoroizi), urogenitale bronşite, astm bronşic), digestive (stomatită, ulcer, colită ulceroasă, hemoroizi), urogenitale şi/sau oculare (blefarite, conjunctivite) şi chiar în tratamentul tumorilor maligne. şi/sau oculare (blefarite, conjunctivite) şi chiar în tratamentul tumorilor maligne.

Intră în compoziţia ceaiului antibronhic şi a siropului de pătlagină (care se administrează în cazul Intră în compoziţia ceaiului antibronhic şi a siropului de pătlagină (care se administrează în cazul inflamaţiei căilor respiratorii, mai ales la copii). Frunzele proaspete se folosesc la obţinerea inflamaţiei căilor respiratorii, mai ales la copii). Frunzele proaspete se folosesc la obţinerea unui suc utilizat în tratarea ulceraţiilor gastrointestinale şi a unor unguente.unui suc utilizat în tratarea ulceraţiilor gastrointestinale şi a unor unguente.

Pătlagina îngustă este o plantă perenă, ierboasăPătlagina îngustă este o plantă perenă, ierboasă..

Se poate cultiva în toate zonele agricole din ţarăSe poate cultiva în toate zonele agricole din ţară..

Page 74: Plante Medicinale

Tehnologia de cultivareTehnologia de cultivareSemănatulSemănatul se face în pragul iernii (în cazuri extreme, în ferestrele iernii sau se face în pragul iernii (în cazuri extreme, în ferestrele iernii sau

primăvara devreme), asigurând desiprimăvara devreme), asigurând desimmea de 60-70 plea de 60-70 pl../m/m22. Semănatul se face . Semănatul se face cu semănători universale adaptate pentru seminţe mici, la 50 cm între cu semănători universale adaptate pentru seminţe mici, la 50 cm între rânduri şi la o adâncime cât rânduri şi la o adâncime cât maimai mică (cca. 1 cm). Se folosesc cca. 5-6 kg mică (cca. 1 cm). Se folosesc cca. 5-6 kg sămânţă la ha, amestecată sămânţă la ha, amestecată (dacă e cazul) (dacă e cazul) cu material inert în proporţie cu material inert în proporţie (volum) de 3 ori mai mare. După semănat terenul se tăvălugeşte pentru a (volum) de 3 ori mai mare. După semănat terenul se tăvălugeşte pentru a pune sămânţa în contact cu solul.pune sămânţa în contact cu solul.

Lucrările de îngrijireLucrările de îngrijire. În cursul vegetaţiei se fac praşile şi pliviri. În cursul vegetaţiei se fac praşile şi pliviri,, de câte ori de câte ori este nevoie, pentru a menţine solul curat de buruieni şi afânat. Cu ultima este nevoie, pentru a menţine solul curat de buruieni şi afânat. Cu ultima lucrare de toamnă se face şi o uşoară muşuroire a rândurilor. Tijele florale lucrare de toamnă se face şi o uşoară muşuroire a rândurilor. Tijele florale se recomandă să se înlăture, pentru a favoriza creşterea şi dezvoltarea se recomandă să se înlăture, pentru a favoriza creşterea şi dezvoltarea unui număr cât mai mare de frunze.unui număr cât mai mare de frunze.

Page 75: Plante Medicinale

RecoltareaRecoltarea. Frunzele se recoltează înaintea apariţiei tijelor florifere, obţinându-se, începând . Frunzele se recoltează înaintea apariţiei tijelor florifere, obţinându-se, începând din mai, 3-4 recolte anual. La recoltare frunzele trebuie să ajungă la maturitatea tehnică din mai, 3-4 recolte anual. La recoltare frunzele trebuie să ajungă la maturitatea tehnică (lungimea de 12-14 cm). Recoltarea se face cu secera (lungimea de 12-14 cm). Recoltarea se face cu secera sau prin cosire sau prin cosire pe timp frumos, pe timp frumos, după ce s-a ridicat roua.după ce s-a ridicat roua.

CondiţionareaCondiţionarea. După recoltare, frunzele se duc la uscat cât mai repede. Uscarea se face pe . După recoltare, frunzele se duc la uscat cât mai repede. Uscarea se face pe cale naturală cale naturală ((în încăperi amenajate în acest scop în strat subţire şi întorcându-se mai des în încăperi amenajate în acest scop în strat subţire şi întorcându-se mai des în primele zileîn primele zile)) sau artificial, la 40-50°C. Randamentul la uscare este de 6 : 1. sau artificial, la 40-50°C. Randamentul la uscare este de 6 : 1.

ProducţiaProducţia. În cei 3-4 ani cât durează cultura, anual, se pot obţine 10-12 tone frunze . În cei 3-4 ani cât durează cultura, anual, se pot obţine 10-12 tone frunze proaspete, respectiv 1,5-2 tone frunze uscate.proaspete, respectiv 1,5-2 tone frunze uscate.

ObservaţieObservaţie. Frunzele de . Frunzele de Plantago lanceolata Plantago lanceolata L. se aseamănă cu cele de L. se aseamănă cu cele de Digitalis Digitalis angustifoliaangustifolia Ehrh. (care sunt toxice). Se va evita cultivarea, condiţionarea şi păstrarea în Ehrh. (care sunt toxice). Se va evita cultivarea, condiţionarea şi păstrarea în aceeaşi unitate a acestor două plante, pentru a nu se produce amestecuri mecanice. aceeaşi unitate a acestor două plante, pentru a nu se produce amestecuri mecanice. Plantago lanceolataPlantago lanceolata L. are frunze cu peţiol şi nervaţiuni paralele, iar L. are frunze cu peţiol şi nervaţiuni paralele, iar Digitalis Digitalis angustifoliaangustifolia Ehrh., are frunze sesile şi cu nervaţiune penată. Ehrh., are frunze sesile şi cu nervaţiune penată.

Page 76: Plante Medicinale

Familia Familia PapaveraceaePapaveraceae

Page 77: Plante Medicinale

MACUL (MACUL (Papaver somniferumPapaver somniferum L.) L.)ImportanţăImportanţă. Macul (macul de grădină) se cultivă pentru capsule . Macul (macul de grădină) se cultivă pentru capsule

((Papaveris fructusPapaveris fructus sau sau Papaveris capitaPapaveris capita), care conţin cca. 40 de ), care conţin cca. 40 de alcaloizi, localizaţi în latexul din canalele laticiferealcaloizi, localizaţi în latexul din canalele laticifere. Domină:. Domină: morfina morfina (0,1-1,0% în capsule şi 3-25% în opiu)(0,1-1,0% în capsule şi 3-25% în opiu) și și codeina (0,0 codeina (0,033-0,04% în capsule -0,04% în capsule şi 0,5-3% în opiu). Opiul este latexul obţinut prin incizia capsulelor şi 0,5-3% în opiu). Opiul este latexul obţinut prin incizia capsulelor verzi. verzi.

De la mac se valorifică şi seminţele (De la mac se valorifică şi seminţele (Papaveris semenPapaveris semen), care sunt bogate în ), care sunt bogate în ulei (45-55%) de bună calitate.ulei (45-55%) de bună calitate.

Morfina este unul din cei mai puternici Morfina este unul din cei mai puternici calmanţi ai durerilor. Morfina şi derivatele calmanţi ai durerilor. Morfina şi derivatele ei au, de asemenea, acţiune euforică (în ei au, de asemenea, acţiune euforică (în doze mici), hipnotică (în doze mari), cu doze mici), hipnotică (în doze mari), cu efecte periculoase pentru om efecte periculoase pentru om (morfinomanie), fiind inclusă pe lista (morfinomanie), fiind inclusă pe lista stupefiantelor. stupefiantelor. Codeina are efect sedativ asupra centrului Codeina are efect sedativ asupra centrului tusei (intră în compoziţia produselor tusei (intră în compoziţia produselor Codenal şi Tusomag).Codenal şi Tusomag).Capsulele de mac, precis dozate, intră în Capsulele de mac, precis dozate, intră în compoziţia ceaiurilor contra colicilor, compoziţia ceaiurilor contra colicilor, sedative etc. Seminţelesedative etc. Seminţele:: înîn produse de produse de cofetărie şi patiserie. cofetărie şi patiserie. Macul este Macul este și și o bună plantă meliferă, iar o bună plantă meliferă, iar unele varietăţi sunt apreciate ca plante unele varietăţi sunt apreciate ca plante omamentaleomamentale

Page 78: Plante Medicinale

Macul este o plantă anuală, ierboasă.Macul este o plantă anuală, ierboasă.

Cerinţele faţă de climă sunt în funcţie de scopul culturii. Cerinţele faţă de climă sunt în funcţie de scopul culturii. PPentru opiu se poate cultiva până la entru opiu se poate cultiva până la 48°48° lat. N lat. N ( (predomină în predomină în Asia), iar pentru ulei până la 61°Asia), iar pentru ulei până la 61° lat. N lat. N (Europa). (Europa). S-a constatat S-a constatat că în zone mai calde şi nu prea umede, se acumulează mai multa morfină şi papaverină, că în zone mai calde şi nu prea umede, se acumulează mai multa morfină şi papaverină, iar în zone mai reci este favorizată sinteza codeinei.iar în zone mai reci este favorizată sinteza codeinei.

În România, macul se cultivă în zone mai umede şi răcoroase, din nordul şi centrul În România, macul se cultivă în zone mai umede şi răcoroase, din nordul şi centrul Transilvaniei, nordul şi centrul Moldovei şi vestul ţării.Transilvaniei, nordul şi centrul Moldovei şi vestul ţării.

Tehnologia de cultivareTehnologia de cultivare

SemănatulSemănatul. Macul se însămânţează primăvara devreme cu semănători universale (. Macul se însămânţează primăvara devreme cu semănători universale (de tip de tip SUP) adaptate pentru seminţe mici, la distanţa de 50 cm între rânduri. SUP) adaptate pentru seminţe mici, la distanţa de 50 cm între rânduri. DesiDesimmea optimă ea optimă este de 18-20 plante/meste de 18-20 plante/m22. Adâncimea de semănat este de cca. 1 cm, iar cantitatea de . Adâncimea de semănat este de cca. 1 cm, iar cantitatea de sămânţă este de aprox. sămânţă este de aprox. 3 kg/ha (sămânţa se amestecă3 kg/ha (sămânţa se amestecă, dacă e cazul,, dacă e cazul, cu material inert - cu material inert - nisip, rumeguş, în cantitate de 5 ori mai mare). nisip, rumeguş, în cantitate de 5 ori mai mare).

Page 79: Plante Medicinale

Lucrările de îngrijireLucrările de îngrijire. Se fac praşile între rânduri şi pliviri pe rând. . Se fac praşile între rânduri şi pliviri pe rând. RăritulRăritul, dacă e cazul, , dacă e cazul, se face când plantele au 3-4 frunze, la 8-10 se face când plantele au 3-4 frunze, la 8-10 cm pe rând. cm pe rând.

RecoltareaRecoltarea sse e face cândface când capsulele capsulele sunt sunt la maturitate, direct cu la maturitate, direct cu combina sau manual (cu 3-5 cm codiţă), urmând să se treiere combina sau manual (cu 3-5 cm codiţă), urmând să se treiere staţionar cu combina sau batoza. staţionar cu combina sau batoza.

CondiţionareaCondiţionarea. Seminţele se trec prin selector şi se usucă prin . Seminţele se trec prin selector şi se usucă prin lopătare, apoi se ambalează în saci curaţi.lopătare, apoi se ambalează în saci curaţi.

ProducţiileProducţiile medii la hectar sunt de 1-1,2 t seminţe şi 0,5-0,6 t medii la hectar sunt de 1-1,2 t seminţe şi 0,5-0,6 t capsule, respectiv 4-5 kg alcaloizi (din capsule).capsule, respectiv 4-5 kg alcaloizi (din capsule).

ObservaţieObservaţie. Cultivarea acestei plante, prelucrarea şi utilizarea . Cultivarea acestei plante, prelucrarea şi utilizarea produselor rezultate sunt reglementate prin lege.produselor rezultate sunt reglementate prin lege.