Plante invazive Potloja.pptx

43
MINISTERUL EDUCAŢIEI al REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA: Biologie şi Pedologie Departamentul: Silvicultură și Ecologie Lucru individual Tema: 7 specii invazive A efectuat: Studenta ciclul II anul-I Potloja Daniela A verificat: Dr.conf. univ. Cuharscaia Liudmila

Transcript of Plante invazive Potloja.pptx

Page 1: Plante invazive Potloja.pptx

MINISTERUL EDUCAŢIEI al REPUBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA: Biologie şi PedologieDepartamentul: Silvicultură și Ecologie

Lucru individual

Tema: 7 specii invazive A efectuat:

Studenta ciclul II anul-IPotloja Daniela

A verificat:Dr.conf. univ.

Cuharscaia Liudmila

Page 2: Plante invazive Potloja.pptx

Specia -Dreissena polymorpha (Scoica zebră)

Page 3: Plante invazive Potloja.pptx

Descriere Este o specie destul de răspîndită, habitează în lacurile dulci și salmastre. Posedă o cochilie de formă triunghiulară cu o culare galbuie sau verzuie cu benzi in formă de zig –zag. Lungimea cochiliei adultului pote atinge 4-5 cm. Adulții se hrănesc și respiră. Reproducerea

Scoicile zebra sunt de sexe diferite de obicei, cu un raport de 1: 1. Fecundarea este externa. Depunerea icrelor are loc odată in 3-5 luni și este influențată de temperatura apei. O femela matură poate produce un milion de oua pe an. Depunerea icrelor poate fi numai la temperatura de 12-15ºC. Aceste specii de moluște sunt atacate de diferite specii de pești(babușcă, crap, anghilă)

Page 4: Plante invazive Potloja.pptx

Habitatapele stătătoare de suprafață, ape curgătoare de suprafață, Cerințe de habitatSe tolerează temperaturi de la -20 ° C până la 40 ° Cea mai bună creștere este observată la 18-20 ° Se acceptă apele salmastre cu salinitate de până la 7 ppt.

Introducerea speciilorVectorul de întroducere cel mai probabil este cu transportul maritim (apele de ballast)ArealulCaracteristică pentru bazinele de drenaj ale Marii Negre, Mării Caspice Introdus la nord-vestul Rusiei, Europa Centrală și de Vest, Scandinavia, Marea Britanie, Irlanda și America de Nord. Pe parcursul secolului al 19-lea scoica zebră ocupat cea mai mare parte a sistemelor de apă interioare din vestul și centrul Europei. În anii 1920 a apărut în Suedia, în anii 1960 a fost găsită in lacuri alpine din jurul Alpilor și a ajuns în Italia în 1977, Irlanda de 1994 și Spania prin 2001 În 1988 sa răspândit rapid în toată regiunea marilor și lacuri din America de Nord.

Page 5: Plante invazive Potloja.pptx

ArealulCaracteristică pentru bazinele de drenaj ale Marii Negre, Mării Caspice Introdus la nord-vestul Rusiei, Europa Centrală și de Vest, Scandinavia, Marea Britanie, Irlanda și America de Nord. Pe parcursul secolului al 19-lea scoica zebră a ocupat cea mai mare parte a sistemelor de apă interioare din vestul și centrul Europei. În anii 1920 a apărut în Suedia, în anii 1960 a fost găsită in lacuri alpine din jurul Alpilor și a ajuns în Italia în 1977, Irlanda de 1994 și Spania prin 2001 În 1988 sa răspândit rapid în toată regiunea marilor și lacuri din America de Nord.

Page 6: Plante invazive Potloja.pptx
Page 7: Plante invazive Potloja.pptx

ImpactulImpactul asupra ecosistemuluiAcesta specie concurează pentru spațiu și hrană cu speciile autohtone și alte organisme cauzînd daune mari si un dezechilibru ecologic.Impact socialCochiliile ascuțite pot cauza leziuni în zone de agrement.Impactul economicInvazia scoicilor zebra în America de Nord provoacă pierderi anuale în economie.

Page 8: Plante invazive Potloja.pptx

Specie: Echinocystis lobata

Page 9: Plante invazive Potloja.pptx

Descriere

Această viță de vie poate crește anual până la 12 m. Este o plantă în creștere foarte rapid, producând mai multe ramuri într-un ritm rapid. Ea germinează în mai Florile sunt hermafrodite de culoare verzui -alb. Ambele sexe pot fi găsite pe aceeași plantă. Castravetele sălbatic este polenizate de insecte dar este de asemenea și auto-fertilzare. Planta este adesea afectată de înghețurile târzii și timpurii.

Page 10: Plante invazive Potloja.pptx

Mecanisme de dispersare

Semintele cad din fruct atunci cînd el atinge maturitatea. Ele sunt relativ grele în plus, semințele sunt adesea transportate de apă în timpul inundațiilor de-a lungul râurilor.

Reproducere

Florile sunt polenizate de insecte. Relativ sunt necesare temperaturi ridicate ale solului pentru ca semințele să germineze. Semințe în sol poat rămâne viabile pentru mai mult timp

Habitat

Păduri și terenuri împadurite

Păduri de foioase

De obicei crește în zonele inundabile și franjuri de pădure.

Introducerea

Planta a fost introdusă la sfârșitul secolului 19 începutul secolului 20 ca plantă ornamental și medicală. A fost plantată în mai multe grădini botanice.

Page 11: Plante invazive Potloja.pptx

Arealul America de Nord și Tehasul

Page 12: Plante invazive Potloja.pptx

Impact Impact ecosistemelorAcest viță crește foarte rapid și acopera speciile autohtone, concurează cu speciile indigene. Impact socialPlanta conține substanțe toxice (cucurbitacines).Impactul economicNecunoscut.

Page 13: Plante invazive Potloja.pptx

Specie: Elodea Canadensis

Page 14: Plante invazive Potloja.pptx

Descriere

Este o planta acvatică cu tulpini ramificate de 20-30 cm lungime. Tinde să formeze standuri monospecifice dense care pot acoperi sute de hectare. Frunzele sunt alungite-liniar în grupuri de câte trei. Florile sunt de culoare albă sau pal violet la suprafața apei. Fructele reprezintă niste capsule.

Page 15: Plante invazive Potloja.pptx

ReproducereaEste o plantă dioică care înflorește in iunie-august. Polenizarea are loc în apropiere de suprafața apei, polenul este distribuită de curenții de apă si de vânt. Reproducerea vegetativă prin fragmente este foarte frecventă. În ultimul secol a fost raportată o dezvoltare în masa a acestei specii. Sunt atacați de un număr mare de organisme de apă dulce, inclusiv pești și păsări.

Page 16: Plante invazive Potloja.pptx

Habitat

apele de suprafață stătătoare

apele de suprafata de rulare(lacuri, iazuri, piscine, șanțuri și pâraie cu apă în mișcare lentă.)

Cerințe de habitat

Tolereaza valori de pH 6.0-7.5 și temperaturile la 1 la 25 ° C.

Introducere

Întroducerea accidentală după import și intenționată în scopuri ornamentale în acvarii și iazuri.

Page 17: Plante invazive Potloja.pptx

ArealulAmerica de Nord apele interioare.Prima înregistrare in european a fost raportat de Irlanda în 1836. Ulterior, aceasta a devenit larg răspândită în nord și țările din Europa Centrală. Astăzi populația este stabilă.

Page 18: Plante invazive Potloja.pptx
Page 19: Plante invazive Potloja.pptx

Impactul

Impact in ecosistem

Este dominant și concureaza pentru substanțe nutritive și spațiu cu alte plante. Bioacumulează nutrienți și modifica habitatul prin reducerea circulație apei. Specia este în concurență cu alte plante.

Impactului social

Necunoscut.

Impactul economic

Afecteaza plimbare cu barca, pescuit, înot, blocarea conductelor de alimentare cu apă de la centrale electrice și alte industrii.

Page 20: Plante invazive Potloja.pptx

Specia: Ensis americanus

Page 21: Plante invazive Potloja.pptx

Descriere Bivalvele de culoare rosu-brun ating lungimea de până la 16-17 cm Se înîlnesc în nisip, noroi și apele marine și salmastre. ReproducereMinorii se așeze pe nisipurile curate în zona inferioară a zonelor intertidale în cazul în care se ingroapa din sediment. Supraviețuirea recruților se limitează la zonele sub nivelul mareelor medii mici. Minorii care migrează sunt în majoritate de 3 - 5 mm. E. americanus arată o creștere întârziată în primul an (dimensiune: 30-50 mm) și o creștere mai rapidă in al 2-lea an. Ei ajung aproximativ 6 cm în lungime, după prima iarnă. Durata de viață este de până la 5 ani. Dimensiunile maxime ajung pina la 16-17 cm. Evoluțiile în masă au avut loc în Marea Wadde

Page 22: Plante invazive Potloja.pptx

Habitat

Sedimentul litoral

Sedimentul Sublitoral salin

Sedimentul moale de litoral

Populează fundul sedimentelor moi riverane și sublittorale în medii complet marine și salmastre.

Cerințe Habitat

Se găsește în zonele marine, tolerează salinități relativ scăzute. Totuși temperaturi scăzute iarna par a limita dezvoltarea. Preferă nisip fin, curat instabil cu mici cantități de nămol și Burrows de 3-18 cm adâncime. Supraviețuirea descendenților se limitează în zonele sub nivelul mareelor medii mici.

Page 23: Plante invazive Potloja.pptx

IntroducereaE. americanus poate fi transportată cu apele de balast ale navelor și de curenții de apăArealulE. americanus este răspîndită pe coasta atlantică a Americii de Nord de la Labrador spre Carolina de Sud. Prima înregistrare a specie a fost dea lungul coastei continentale europene a Golful German în 1978. Acesta sa răspândit rapid în țările din sudul Mării Nordului din Danemarca și Olanda în 1982 după în Belgia prin 1984 și Franța 1986. Acesta a ajuns la Canalul Mânecii până la sfârșitul anilor 1980. De asemenea a fost observată în Suedia în 1982 și Norvegia în 1989.

Page 24: Plante invazive Potloja.pptx
Page 25: Plante invazive Potloja.pptx

ImpactImpact în ecosistemDeși populații dense pot modifica structura și comunitatea faunei bentonice sau concura pentru spațiu și mâncare, nu au existat interacțiuni semnificative cu speciile autohtone.Impact socialCochiliile ascuțite ale scoicilor pot provoca leziuni care sunt însoțite de infectare. Impact economicSpeciile pot deteriora plasele de pescuit astfel, cauzând pierderi economice fatale.

Page 26: Plante invazive Potloja.pptx

Specie: Eriocheir sinensis

Page 27: Plante invazive Potloja.pptx

DescriereAcest crab mic are o carapace care poatea junge pînă la 5 cm și este de obicei de culoar maronie . O trăsătură caracteristică este mănușă de box, cum ar fi "blană" la feline. Crabul chinezesc este un prădător omnivor. Raționul lui include o gamă largă de plante, nevertebrate, pești. Gasteropode și bivalve sunt elementul dominant alimente.

Page 28: Plante invazive Potloja.pptx

Reproducere

Ciclul de viață se caracterizează prin migrații la apele de diferite salinități. Stadiile larvare apar în apele marine . Migrația larvelor în amonte este susținută de curențiI de apă . Crabii migreazează în mod activ în amonte pe distanțe foarte lungi (până la 1500 km interioare din China). Această migrație poate dura mai multe luni, timp în care reușesc să devină apți pentru reproducere Evoluțiile în masă au fost raportate frecvent în ultimul deceniu. Crabi suntan atacați de păsări.

Page 29: Plante invazive Potloja.pptx

Habitat sub rocile de pe litoral și alte substraturi grele sub sedimentul litoral sub dune de nisip ape de suprafață stătătoareCerințe HabitatCrabi sunt extrem de toleranți la schimbările de temperaturii ale apei. Toleranța de temperatură scade de la punctul de îngheț. Speciile tolerează condiții de oxigen scăzută și expunerea la aer timp de câteva ore. IntroducereaApele de balastaImporturile unor specii decorative vii sau în alimentație

Page 30: Plante invazive Potloja.pptx

ArealulNativi din regiunile temperate și tropicale din Vladivostock (Rusia) și China de Sud, inclusiv Japonia și Taiwan. Centrul de apariție este Marea Galbenă. În 1912 a fost întrodusă accidental cu apele de ballast în Europa din China( unde habitatul lui este lacul Iancenhu). La moment ocupa Germania, Franța, Olanda, Belgia, Elveția, Finlanda, Portugalia și Polonia. Este o specie invazivă periculoasă. ÎN Marea Neagră a apărut în anul 1998. Pentru a se reproduce migrează în mare. Deși crabii au colonizat deja o arie de distribuțieie larga in Europa, ei continuă să bată noi recorduri ce ține de răspîndire

Page 31: Plante invazive Potloja.pptx
Page 32: Plante invazive Potloja.pptx

Impact

Impact ecosistemelor

Acesta concurează pentru spațiu și hrană în special în timpul evoluții în masă.

Impcat social

Crabii sunt gazda intermediara pentru paraziți pulmonari în Asia

Impactul economic

Crabii deterioreză plasele și capcanele de pești. În iazuri de apă dulce crabii se hranesc cu pesti și hrana lor. Provoaca eroziuni, de asemenea blochează până și filtrele de apă și motoarele navelor. În unele țări europene crabii sunt importați pentru consum uman. În Asia crabii sunt considerți delicates . Crabii au fost folosiți ca momeală pentru pescuit.

Page 33: Plante invazive Potloja.pptx

Specie: Fallopia japonica

Page 34: Plante invazive Potloja.pptx

Descriere Plante perene erbacee cu tulpini erecte robuste de până la 4 m înălțime și 15-20m lungime, penetrant 2-3 m adâncime în sol.ReproducereaEste o plantă dioică funcțional. Florile sunt exclusiv entomofile. Numărul de flori pe tulpina depășește 190.000 Fructele sunt achene și sunt dispersate de vînt și apă.HabitatPajiști umede sezonierTufișuri de baltă

Page 35: Plante invazive Potloja.pptx

Introducerea

Fallopia japonica au fost introduse în Europa ca plantă ornamentale de grădină în secolul al 19-lea și în curând a evadat din cultura. Datorită flori sale ostentative, F. japonica a devenit o plantă populară în grădinile victoriene din Europa, câstigand o medalie de aur în anul 1847 de la Societatea de Agricultură și Horticultură la Utrecht ca fiind ceaa mai interesantă plantă a anului.

Page 36: Plante invazive Potloja.pptx

Arealul

F. japonica este native din Japoni, Coreea, Taiwan, și nordul Chinei. Fallopia japonica este invazivă în majoritatea țărilor europene, Canada și Statele Unite ale Americii. Hibridul este competitiv și se răspândește într-un ritm mai rapid în Europa Centrală.

Page 37: Plante invazive Potloja.pptx

Impact

Impact ecosistemelor

Fallopia japonica daunează comunităților native prin reducerea luminii, prin modificarea componenței solului și prin eliberarea de substanțe alelochimice . Din cauza acestei specii scade densitatea sol și crește conținutul de materie organică, conținutul de apă și nivelul de nutrient, aceasta afectînd alte niveluri trofice.

impactului social

Necunoscut.

Impactul economic

Muguri pot deteriora cladiri, ziduri, trotuare, și lucrări de drenaj. Provoacă pericole de inundații prin creșterea rezistenței la debitul de apă și a structurilor de prevenire a inundațiilor.

Page 38: Plante invazive Potloja.pptx

Habitat

sub rocile litoralului și alte substraturi grele

Introducere

Apele de ballast

Arealul

Ea apare în America, Africa de Sud, Australia, Asia de Est, Europa, Marea Mediterană, Negra și Mării Caspice. Specia este deja distribuită pe scară largă în Europa.

Page 39: Plante invazive Potloja.pptx

Specia:Ficopomatus enigmaticus

Page 40: Plante invazive Potloja.pptx

Descriere

Acesta este un vierme mic de formă neregulată a tuburilor calcaroase. Aceste tuburi servesc ca filtre pentru alimentație în apele salamastre și hipersaline.

Reproducerea

Populația este formată din indivizi hermafrodiți. Reroducerea este posibilă doar la 18 ° C în zonele calde poate fi prelungită perioada de reproducere, depunerea oulelor are loc în principiu din iulie până în septembrie.

Page 41: Plante invazive Potloja.pptx
Page 42: Plante invazive Potloja.pptx

ImpactImpact ecosistemelorPot forma recife de până la 7m în diametru, dar de obicei 3-20cm în zonele temperate. Recifele nou formate pot prevedea refugiu pentru nevertebrate, inclusiv melci si crabi care pot avea un impact negative asupra comunităților indigene. Impactului socialNecunoscut.Impactul economic- reducerea debitului de apă -cauzează blocaje.

Page 43: Plante invazive Potloja.pptx

Multumesc!!!