PLAN STRATEGIC în domeniul transporturilor

Etapa I – Componenta de Management

1.MANDAT Ministerul Transporturilor reprezintă organul de specialitate al administraţiei publice centrale care stabileşte politica în domeniul transporturilor, strategia şi reglementările specifice de dezvoltare şi de armonizare a activităţilor de transport în cadrul politicii generale a Guvernului, ia măsuri pentru a asigura implementarea acestor politici prin unităţile care i se subordonează şi îndeplineşte rolul de autoritate de stat în domeniul transporturilor şi al infrastructurii de transport. MT este singura instituţie publică în domeniul transporturilor care poate elabora acte normative şi documente de politici publice în acest domeniu şi care în acelaşi timp ia măsuri pentru a asigura implementarea acestora direct sau/şi prin unităţile care i se subordonează. MT este ordonator principal de credite bugetare şi are rolul de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Sectorial de Transport 2007-2013 (POST). MT are în subordine, în coordonare şi, respectiv, sub autoritate un număr de 55 unităţi prin care îşi realizează atribuţiile ce îi revin în calitate de autoritate de stat în domeniul transporturilor şial infrastructurii de transport. Unităţile MT prestează nemijlocit servicii publice sau concură la prestarea unor servicii publice, activitatea lor având un impact major în evoluţia socio-economică a ţării, asigurarea legăturilor între toate localităţile ţării şi a cerinţelor de racordare treptată în spaţiul european.

2.VIZIUNE Activitatea MT şi a unităţilor sale se desfăşoară în contextul reglementărilor (legi, HG, Ordine de Ministru) şi documentelor de politici publice existente/elaborate ( Programul de Guvernare 2005-2008; Calendarul de aplicare a măsurilor şi acţiunilor pentru îndeplinirea Programului de Guvernare 2005-2008; strategii sectoriale, planuri naţionale de dezvoltare, programe de dezvoltare) şi vizează, în principal integrarea reţelei naţionale de transport (şi logistică) la reţeaua europeană, respectiv la cea internaţională concomitent cu dezvoltarea echilibrată a sistemului naţional de transport,economiei locale şi regionale, îmbunătăţirea confortului calătorilor şi creşterea siguranţei acestora, eficientizarea transportului de marfă şi mărirea mobilităţii populaţiei. Politica publică stabilită de MT în domeniul transporturilor în perioada următoare, urmăreşte, în principal, coroborat cu reglementarile şi documentele de politici publice existente/elaborate alinierea sistemului naţional de transport - feroviar, rutier, naval, aerian - la sistemul european. Implementarea politicii publice în domeniul transporturilor se realizează descentralizat prin societăţile/companiile naţionale, societăţile comerciale şi instituţiile publice din subordonarea sau sub autoritatea MT. Rolul MT în calitate de ordonator principal de credite este cel de fundamentare, alocare şi monitorizare a modului de utilizare a resurselor financiare disponibile. Contribuţia politicii publice la dezvoltarea domeniului se va materializa, în principal, în: - creşterea accesibilităţii României, satisfacerea cererii de transport prin

dezvoltarea unei reţele de transport eficiente compatibilă cu cea europeană;

- creşterea siguranţei circulaţiei şi a securităţii transportului; - maximizarea efectelor pozitive asupra mediului înconjurător şi

minimizarea impactului transporturilor la nivel global şi local; - diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor directe şi conexe.

3. VALORI COMUNE Valorile comune ale MT sunt:

- viziune, eficienţă şi rezultate; - integritate, profesionalism şi competenţă; - deschidere spre nou; - transparenţă, cooperare şi deschidere pentru dialog; - corectitudine şi calitate umană.

4. ANALIZA MEDIULUI INTERN DOMENIULUI Structura organizatorică şi concepţia privind rolul, funcţiile şi atribuţiile ministerului ca organ de specialitate şi autoritate de stat la nivel naţional a evoluat permanent în concordanţă cu dezvoltarea socio-economică a ţării şi cerinţele procesului de integrare europeană şi euroatlantică1[1]. În acest sens s-a desfăşurat un proces continuu de restructurare a metodelor, procedurilor şi regulilor funcţionale interne în vederea creşterii operabilităţii şi eficienţei actului administrativ, pentru şi în folosul cetăţeanului. Au fost definite noi principii şi politici de organizare internă, atât la nivelul ministerului cât şi al unităţilor care funcţionează în subordinea şi sub autoritatea sa, prin care s-a realizat diminuarea personalului excedentar şi s-a flexibilizat structura organizatorică internă pentru eficientizarea activităţii. În cadrul procesului de restructurare internă s-a avut în vedere redefinirea atribuţiilor ministerului în raport cu cele ale unităţilor din subordine, din coordonare şi de sub autoritate, inclusiv prin externalizarea unor activităţi şi organizarea acestora în cadrul unor structuri administrative în subordinea sau în coordonarea ministerului, cu reprezentare naţională şi în judeţe. Structura organizatorică actuală a ministerului (Anexa nr. 1) este în concordanţă cu prevederile Legii nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, O.U.G. nr.24/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi a legislaţiei dezvoltate în domeniul administraţiei2[2].

1[1] Hotărârea Guvernului nr. 367/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor

2[2] Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici cu modificările şi completările ulterioare

Procedurile de lucru, circuitul deciziei şi al comunicării, atribuţiile şi responsabilităţile structurilor administrative din compunerea MT sunt stabilite prin Regulamentul de Organizare şi Funcţionare (ROF), aprobat prin Ordin al ministrului iar atribuţiile fiecărui salariat sunt definite prin fişa postului, elaborată de către conducătorul ierarhic. Cadrul de comunicare internă (pe orizontală şi verticală) şi externă, respectiv fluxul documentelor, este reglementat atât prin ROF (relaţii ierarhice, relaţii funcţionale) cât şi prin ordine ale ministrului, pentru anumite activităţi specifice. Gestiunea publică la nivelul MT se desfăşoară într-un cadru bine reglementat atât prin ROF cât şi prin ordine ale ministrului pentru anumite proceduri specifice de lucru. Activităţile financiar-contabile, control financiar preventiv propriu, şi activitatea de audit intern se desfăşoară în cadrul unor structuri organizatorice la nivel de direcţie generală/direcţie. MT deţine o bază logistică bună ( tehnică de calcul, reţea telefonică internă şi externă, aparatură fax, de multiplicat şi copiat, etc.) iar personalul are posibilităţi de lucru în reţeaua informatică internă, acces la Internet şi poştă electronică (e-mail). MT are organizat site propriu şi legături la site-urile unităţilor din subordine şi de sub autoritatea sa. A fost implementat un sistem de transparenţă instituţională prin introducerea sistemului informatizat în toate domeniile şi mai ales în mediul de afaceri.

Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare (OUG nr. 40/2003, Legea nr. 171/2004, OUG nr. 14/2005) H.G. nr. 730/2003 privind reîncadrarea funcţionarilor publici în funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici OUG nr. 19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Corpului consilierilor de integrare cu modificările şi completările ulterioare OUG nr. 56/2004 privind crearea statutului special denumit manager public HG nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funţionari publici

Având în vedere caracterul tehnic al MT şi diversitatea domeniului specific de activitate funcţionarii publici din minister ocupă funcţii care presupun atât competenţe specifice cât şi generale, majoritatea acestora fiind specialişti în domeniul transporturilor. Numărul maxim de posturi din aparatul MT este de 635 salariaţi, exclusive demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului iar în unităţile din subordine, din coordonare şi de sub autoritate cca. 95.500 salariaţi. Atingerea competenţelor necesare s-a realizat inclusiv prin programe de instruire profesională organizate de minister. Instruirea personalului MT se realizează într-un cadru organizat prin participarea salariaţilor la programe de formare derulate prin furnizorii de formare specializaţi, seminarii organizate în cadrul Programelor PHARE (inclusiv twinning), selecţia participanţilor făcându-se pe baza cerinţelor postului, a nevoilor de formare identificate la nivel de direcţie şi persoană. Totuşi, după o perioadă în care funcţionarii publici au acumulat experienţă, perioadă în care au participat la programe de formare (informatică, limbi străine, management, proceduri internaţionale), mulţi dintre aceştia părăsesc instituţia, motivul principal fiind nivelul de salarizare, generând o fluctuaţie de personal cu efecte negative asupra activităţii. MT nu are servicii descentralizate în contextul definiţiei din legislaţie. În structura organizatorică a MT sunt cuprinse 4 direcţii de specialitate: Direcţia Generală Infrastructură şi Transport Feroviar (DGITF), Direcţia Generală Infrastructură şi Transport Rutier (DGITR), Direcţia Generală Transport Naval (DGTN) şi Direcţia Generală Aviaţie Civilă (DGAC). Aceste direcţii asigură îndeplinirea funcţiilor ministerului, în limitele competenţelor acordate, privind strategia şi reglementările specifice de dezvoltare şi de armonizare a activităţilor din domeniul transporturilor precum şi îndeplinirea rolului de autoritate de stat în domeniu. Pe lângă cele patru direcţii de specialitate există Direcţia Medicală (DM) direct implicată în crearea cadrului legislativ şi monitorizarea comisiilor teritoriale şi a comisiei centrale de siguranţa circulaţiei. Numărul total de posturi alocat domeniului de specialitate este de 105, din care 13 sunt posturi de conducere. În coordonarea direcţiilor se află unităţi şi instituţii publice din domeniul transporturilor, în care sunt cuprinşi cca. 90.500 salariaţi.

Unităţile îşi desfăşoară activitatea în teritoriu şi sunt organizate sub formă de regii, companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale, filiale ale unor societăţi comerciale şi instituţii publice. De asemenea, în structura organizatorică a unor unităţi sunt cuprinse: sucursale - societăţi de cale ferată; agenţii ale Autoritatăţii Rutiere Române; reprezentanţe ale Registrului Auto Român - care îşi desfăşoară activitatea în teritoriu (de regulă la nivel de judeţ şi municipiul Bucureşti), cu coordonare unică (MT prin unităţile respective). Între aceste unităţi şi instituţiile publice locale sunt relaţii de colaborare (nu de subordonare). Sectorul feroviar: - Autoritatea Feroviară Română-AFER - Centrul Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară - CENAFER - Societatea Naţională a Căilor Ferate Române S.N.C.F.R. S.A. - Compania Naţională de Căi Ferate „C.F.R.” S.A. - Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători “C.F.R.- Călători “

S.A. - Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă “C.F.R. - Marfă” S.A. - Societatea de Administrare Active Feroviare ”S.A.A.F.” S.A. - Societatea Feroviară de Turism ” S.F.T.-C.F.R.” S.A. - Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti „Metrorex” S.A. Sectorul rutier: - Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A.; - Regia Autonomă Registrul Auto Român - RAR; - Autoritatea Rutieră Română. Sectorul naval: - Regia Autonomă Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi - Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi S.A. - Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa SA - Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale RADIONAV S.A. - Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu S.A. - Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile S.A. - Autoritatea Navală Română - Centrul Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din

Transporturi Navale - CERONAV - Agenţia Română pentru Salvarea Vieţii Omeneşti pe Mare – ARSVOM Sectorul aerian:

- Regia Autonomă Autoritatea Aeronautică Civilă Română - Regia Autonomă Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian

“ROMATSA” - Societatea Comercială Compania Naţională de Transporturi Aeriene

Române TAROM S.A. - Compania Naţională « Aeroporturi Bucureşti » S.A. - Societatea Naţională Aeroportul Internaţional Timişoara-Traian Vuia S.A. - Societatea Naţională Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu

Constanţa - Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă - Aeroclubul României Sectorul medical - Casa Asigurărilor de Sănătate a MT - Spitalul General CF 2 Bucureşti - Spitalul Universitar CF Witting - Spitalul Universitar CF Iaşi - Spitalul Universitar CF Cluj - Spitalul Universitar CF Constanţa - Spitalul Universitar CF Craiova - Spitalul Universitar CF Timişoara - Spitalul General CF Braşov - Spitalul General CF Sibiu - Spitalul General CF Paşcani - Spitalul General CF Ploieşti - Spitalul General CF Galaţi - Spitalul General CF Oradea - Spitalul General CF Simeria - Spitalul General CF Drobeta Turnu Severin - Agenţia de Sănătate Publică a MT Totodată, în structura organizatorică a MT mai sunt cuprinse 16 direcţii şi alte compartimente având un număr de posturi alocat de 530, din care 65 sunt posturi de conducere. Dintre aceste direcţii, 8 sunt direcţii de sinteză, respectiv: Direcţia Politici Publice şi Strategii (DPPS), Direcţia Generală Investiţii, Achiziţii şi Concesiuni (DGIAC), Direcţia Generală Economică şi Buget (DGEB), Direcţia Generală Relaţii Financiare Externe (DGRFE), Direcţia Generală Juridică (DGJ), Direcţia Generală Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale (DGAERI), Direcţia Generală Resurse Umane şi Management (DGRUM), Direcţia Generală Activităţi Patrimoniale şi

Administrativ (DGAPA). Aceste direcţii de sinteză asigură elaborarea, implementarea şi monitorizarea cadrului strategic general, a politicii de finanţare internă şi externă, a cadrului legislativ-normativ specific la nivel naţional şi internaţional, a cooperării internaţionale, a politicii de mediu precum şi gestionarea resurselor umane şi a patrimoniului ministerului. Atribuţiile ce îi revin MT în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Sectorial de Transport se realizează în cadrul unei structuri ce cuprinde 113 posturi. De asemenea, în structura organizatorică a unor unităţi sunt cuprinse: sucursale - societăţi de cale ferată; agenţii ale ARR; reprezentanţe ale RAR care îşi desfăşoară activitatea în teritoriu (de regulă la nivel de judeţ şi municipiul Bucureşti), cu coordonare unică (MT prin unităţile respective). Între aceste unităţi şi instituţiile publice locale sunt relaţii de colaborare (nu de subordonare). Unităţile MT prestează nemijlocit servicii publice sau concură la prestarea unor servicii publice, activitatea lor având un impact major în evoluţia socio-economică a ţării şi asigurarea legăturilor între toate localităţile ţării şi a cerinţelor de integrare treptată în spaţiul european. Activitatea unităţilor MT se desfăşoară în contextul unor programe şi proiecte concrete şi viabile de dezvoltare cuprinse în strategiile sectoriale de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung. Finanţarea proiectelor este asigurată din surse proprii, bugetul de stat, finanţări internaţionale rambursabile (prin Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi alte instituţii financiare) şi nerambursabile (prin programele ISPA, PHARE şi Fondurile Structurale şi de Coeziune). O serie de proiecte urmează a se realiza şi prin atragerea de investitori străini şi autohtoni din sectorul privat. Conform analizei efectuate asupra structurii organizaţionale/funcţionale a MT, au fost identificate punctele tari: - conducere activă, structurată pe domeniile specifice ale ministerului ; - structură organizatorică flexibilă, capabilă să se adapteze operativ la

cerinţele economico-sociale ; - viziune clară asupra obiectivelor urmărite, dublată de o abordare

sistemică a prioritizării şi implementării proiectelor stabilite ; - control riguros al resurselor utilizate şi a rezultatelor obţinute ;

- personal cu o vârstă medie relativ scăzută (cca. 41 ani) de înaltă ţinută profesională şi morală şi cu o mare deschidere către nou ;

- deschiderea pentru un dialog permanent cu instituţiile de specialitate, cu legislativul, cu patronatele şi sindicatele ;

- existenţa unei baze de informare privind legislaţia UE în domeniile de responsabilitate ale ministerului ;

- existenţa unei baze logistice adecvate precum şi punctele slabe: - posibilităţi limitate în motivarea personalului; - fluctuaţia de personal şi nevoia permanentă de resurse; - consumul serviciului prestat simultan cu producerea sa; - impact perturbator asupra economiei şi populaţiei; - diversitatea şi numărul mare de participanţi la proces. În acest cadru, principalele propuneri de eficientizare pentru îmbunătăţirea capacităţii structurale şi instituţionale sunt axate în principal pe: - întărirea capacităţii instituţionale în domeniul elaborării politicilor

publice, îmbunătăţirii calităţii legislaţiei şi implementării acquis-ului comunitar;

- reducerea atribuţiilor de administrare prin continuarea în ritm susţinut a diminuării participaţiilor statului şi privatizarea societăţilor comerciale la care MT este acţionar;

- întărirea rolului de autoritate şi creşterea gradului de urmărire şi control a aplicării şi respectării reglementărilor, prin organisme tehnice specializate/instituţii publice subordonate MT şi /sau administraţiilor locale;

- creşterea capacităţii ministerului de a asigura şi dirija resursele necesare către priorităţile stabilite prin programe multianuale de modernizare/dezvoltare şi prin angajamentele asumate;

- dezvoltarea capacităţii instituţionale şi administrative a structurilor de gestionare şi implementare a fondurilor comunitare nerambursabile asigurate din Fondul de Coeziune şi Fonduri Structurale;

- adaptarea cadrului instituţional şi administrativ al instituţiilor publice cu atribuţii de inspecţie şi control la cerinţele impuse de acquis-ul comunitar;

- adaptarea instrumentelor şi instituţiilor publice cerinţelor privind monitorizarea implementării şi respectării cadrului legislativ-normativ.

5. ANALIZA MEDIULUI EXTERN DOMENIULUI Caracterul deschis al activităţilor specifice MT precum şi a politicilor publice pe care le formulează şi implementează impune o cooperare permanentă a ministerului şi a unităţilor care funcţionează în subordinea şi sub autoritatea sa cu majoritatea structurilor instituţionale existente, atât la nivel naţional cât şi internaţional. Această cooperare vizează: - integrare europeană şi afaceri europene:

- urmărirea îndeplinirii angajamentelor asumate în procesul de negociere şi prin Tratatul de aderare;

- evaluarea stadiului de pregătire pentru aderare – elaborarea rapoartelor anuale;

- asigurarea compatibilităţii legislaţiei româneşti cu cea comunitară; - asigurarea instrumentelor şi instituţiilor publice prin care urmează să

se implementeze legislaţia armonizată (Departamentul Afacerilor Europene)

- elaborarea Strategiei post-aderare 2007-2013 (Departamentul Afacerilor Europene, Ministerul Afacerilor Externe)

- elaborarea cadrului legislativ-normativ specific

- iniţierea, avizarea de către instituţiile avizatoare şi susţinerea proiectelor de acte normative prin care se realizează politicile publice în domeniul transporturilor şi se implementează programele/proiectele pentru realizarea acestora (Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul Internelor şi Refomei Administrative, Ministerul Justiţiei, etc.)

- elaborarea programelor de dezvoltare

- elaborarea contribuţiei la „Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013”, prioritatea: „Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene”

- elaborarea contribuţiei la Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, prioritatea: „Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport”; (Ministerul Economiei şi Finanţelor);

- elaborarea contribuţiei la Programul Naţional de Reforme - Strategia Lisabona (Departamentul Afacerilor Europene);

- pregătirea şi implementarea Programului Operaţional Sectorial Infrastructura de Transport 2007-2013 (Ministerul Economiei şi Finanţelor şi celelalte instituţii publice centrale implicate în gestionarea fondurilor comunitare);

- elaborarea şi urmărirea modului de implementare a obiectivelor/proiectelor cuprinse în Calendarul de aplicare a măsurilor şi acţiunilor pentru îndeplinirea prevederilor Programului de guvernare 2005-2008 (capitolul Transporturi) (Comisia Naţională de Prognoză);

- monitorizarea programelor multianuale de modernizare a administraţiei publice (Ministerul Internelor şi Refomei Administrative);

- elaborarea Strategiei privind descentralizarea administrativă (Ministerul Internelor şi Refomei Administrative);

- asigurarea surselor de finanţare

- elaborarea/fundamentarea bugetelor anuale şi multianuale; - asigurarea co-finanţării proiectelor cu finanţare internaţională

(Ministerul Economiei şi Finanţelor); - gestionarea fondurilor structurale şi de coeziune prin Autoritatea de

Management pentru Programul Operaţional Sectorial de Transport 2007-2013

- colaborarea la nivel naţional

- asigurarea parteneriatelor pe orizontală şi verticală în vederea elaborării şi implementării strategiilor sectoriale (consilii judeţene şi locale, agenţii naţionale, asociaţii profesionale şi organizaţii nonguvernamentale)

- cooperarea internaţională şi regională - cooperarea cu instituţiile Uniunii Europene, precum şi cu instituţiile

omoloage şi alte institutii relevante din statele membre ale Uniunii Europene, în conformitate cu obligaţiile ce decurg din statutul de stat membru al Uniunii Europene;

- participarea la lucrările comitetelor/grupurilor de lucru pentru domeniul transporturilor, în cadrul: Conferinţei Europene a Miniştrilor de Transport (CEMT); Organizaţiei Naţiunilor Unite – Comisia Economică Pentru Europa (CEE-ONU); Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN); Organizaţiei Interguvernamentale pentru Transporturile Internaţionale Feroviare (OTIF); Organizaţiei Maritime Internaţionale (IMO); Comisiei Dunării

(CD); Iniţiativei de Cooperare Sud-Est Europeană (SECI); TRACECA (Coridorul de Transport Europa-Caucaz-Asia), Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI); Conferinţei Europene a Aviaţiei Civile (ECAC); Organizaţiei Europene pentru Siguranţa Navigaţiei Aeriene (EUROCONTROL); etc.

În acest context, au fost identificate o serie de oportunităţi: - preocuparea Guvernului de a implementa politici publice

profesionist formulate şi coerente; - un portofoliu de proiecte/programe eligibile şi bine definite în

documentele de politici publice; - cadrul legislativ-normativ armonizat cu legislaţia comunitară; - implicarea activă în consolidarea şi dezvoltarea transporturilor; - creşterea ritmului investiţiilor în condiţiile îmbunătăţirii

posibilităţilor de finanţare; - creşterea surselor de finanţare comunitare (nerambursabile).

precum şi ameninţări: - proceduri care conduc la termene exagerat de mari în

comunicarea/cooperarea interministerială; - întârzieri în adoptarea actelor normative datorită procedurilor de

avizare şi/sau aprobare de către diverse instituţii ale statului - sistemul actual al formularisticii privind ratificarea convenţiilor şi

acordurilor internaţionale, în special a celor preluate prin legislaţia europeană;

- constrângeri bugetare care nu permit alocarea resurselor bugetare la nivelul solicitat, în vederea urgentării finalizării obiectivelor de investiţii;

- neasigurarea ritmică a resurselor financiare trimestriale/lunare necesare desfăşurării programului investiţional, fapt ce conduce la blocaje în desfăşurarea corespunzătoare a contractelor de execuţie ale unor unităţi economice, mergând chiar până la sistarea temporară a unora dintre lucrări;

- dificultăţi în contractarea creditelor comerciale pentru finanţarea proiectelor din domeniu;

- lipsa unor facilităţi fiscale capabile să atragă surse de finanţare din sectorul privat;

- dificultăţi în lansarea licitaţiilor pentru proiectele finanţate din credite externe.

6. PRIORITĂŢI PE TERMEN MEDIU

Politica MT în domeniul transporturilor prevede adaptarea permanentă a sistemului naţional de transport la principiile Politicii Comune de Transport şi cerinţele de dezvoltare durabilă a României. Restructurarea, reechilibrarea modurilor de transport, eliminarea punctelor de strangulare, funcţionarea instituţiilor pentru luarea deciziilor (siguranţă, calitate, trafic, etc.) şi gestionarea sustenabilă a procesului de globalizare în transport sunt probleme prioritare, atât pentru instituţiile comunitare cât şi pentru toate statele membre, inclusiv pentru România. Conform Documentului de Poziţie Complementar II al României Capitolul 9 – Politica în domeniul transporturilor negociat şi închis provizoriu în 9 decembrie 2003, România a preluat prevederile aplicabile ale Deciziei Parlamentului European şi Consiliului nr. 1692/1996/EC din 23 iulie 1996 privind liniile directoare comunitare pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport, amendată prin Decizia nr. 1346/2001, precum şi viitoarea reţea TEN-T pe teritoriul său prin Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european cu modificările ulterioare (republicată în Monitorul Oficial Partea I-a nr. 89/26.01.2005). În acest context, priorităţile pe termen mediu ale MT, stabilite prin documente de politici publice (Programul de Guvernare 2005-2008; Calendarul de aplicare a masurilor si actiunilor pentru indeplinirea Programului de Guvernare 2005-2008; strategii sectoriale, planuri nationale de dezvoltare, programe de dezvoltare) sunt:

- modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport feroviar şi rutier pe reţeaua TEN-T, cu prioritate pe coridoarele pan-europene de transport IV si IX care traversează România;

- reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii pe Dunăre, canale navigabile şi a infrastructurii portuare de pe coridorul VII european;

- creşterea capacităţii aeroportuare şi a siguranţei transportului aerian; - dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor şi instalaţiilor de transport în

vederea imbunătăţirii calităţii serviciilor, siguranţei circulaţiei, securităţii, calităţii mediului şi asigurarea interoperabilităţii sistemului de transport;

- înlăturarea urmărilor calamităţilor naturale asupra infrastructurii de transport.

Activităţile care vor fi realizate pentru fiecare domeniu prioritar sunt cuprinse în Calendarul de aplicare a măsurilor şi acţiunilor pentru îndeplinirea Programului de Guvernare 2005-2008 şi în Programele sectoriale anuale şi cuprind în principal:

- construirea de noi autostrăzi şi de rute ocolitoare, la profil de autostradă, pentru oraşele amplasate pe reţeaua TEN-T şi în afara acesteia, ceea ce va conduce la asigurarea legăturilor cu reţeaua de autostrăzi din celelalte state membre, creşterea calităţii şi siguranţei transportului şi reducerea timpului de călătorie pentru persoane şi mărfuri; - modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de drumuri naţionale care sunt amplasate pe şi în afara reţelei TEN-T ceea ce va conduce la asigurarea preluării creşterii traficului de persoane şi mărfuri, un grad ridicat de siguranţă, viteză şi calitate a serviciilor, un acces mai bun la regiunile industrializate şi la centrele populate, respectiv la nodurile generatoare de trafic precum şi devierea traficului de tranzit departe de centrele populate; - creşterea vitezei de circulaţie pe calea ferată, prin aducerea liniilor de cale ferată în exploatare la parametrii proiectaţi, va conduce la diminuarea defectelor înregistrate în infrastructură şi eliminarea actualelor restricţii de viteză; simultan se va trece la asigurarea condiţiilor tehnice pentru circulaţia trenurilor de călători şi marfă cu viteze sporite (160 km/h pentru trenurile de călători, 120 km/h pentru cele de marfă) superioare celor pentru care a fost proiectată linia, realizându-se astfel încadrarea în parametrii tehnici solicitaţi prin acordurile internaţionale AGC, AGTC, TER; se are în vedere cu prioritate reabilitarea/modernizarea reţelei TEN-T Curtici-Constanţa; - creşterea calităţii serviciilor pentru transportul feroviar prin realizarea unor servicii mai diversificate, mai sigure şi de calitate mai bună la standarde europene de interoperabilitate, atât pentru transportul de mărfuri cât şi pentru cel de persoane; - modernizarea mijloacelor de transport prin dotarea materialului rulant motor cu instalaţii pentru controlul vitezei tip ECTS; modrnizarea materialului rulant motor pentru încadrarea în normele europene privind emisiile şi poluarea fonică; dotarea şi modernizarea vagoanelor de călători pentru a se asigura condiţii de confort la standarde europene (aer condiţionat, radioficare, telefon, fax, televiziune cu circuit închis,

acces persoane cu handicap, facilităţi pentru servicii de catering la bord); - modernizarea şi dezvoltarea aeroporturilor prin creşterea eficienţei utilizării infrastructurii aeroportuare existente şi asigurarea în avans a capacităţii aeroportuare necesare având în vedere prognozele de creştere a traficului odată cu aderarea la UE; - dezvoltarea transportului maritim pe distanţe scurte în Marea Neagră şi în ţările riverane prin transformarea portului Constanţa într-un port hub la Marea Neagră; - reabilitarea infrastructurii porturilor fluviale prin derularea unor lucrări de reabilitare, modernizare şi dezvoltare a infrastructurii existente ceea ce va conduce la amplificarea rolului porturilor fluviale de pe sectorul românesc al Dunării în transportul internaţional de mărfuri; - creşterea siguranţei transportului naval prin asigurarea informaţiilor privind transportul naval şi accesul la aceste informaţii a tuturor instituţiilor şi agenţilor economici implicaţi, precum şi interconectarea la sistemul european RIS.

7. DIRECŢII DE ACTIVITATE Politicile publice din anul 2006 se continuă şi se dezvoltă în anii 2007-2010 prin implementarea programelor în curs de derulare şi lansarea de noi programe prevăzute în Programul de Guvernare 2005-2008, asigurându-se astfel continuitatea progreselor obţinute în dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice de transport şi a serviciilor ca soluţie pentru creşterea siguranţei şi confortului cetăţenilor. Direcţia centrală a MT urmăreşte, coroborat cu reglementările şi documentele de politici publice existente/elaborate, alinierea sistemului naţional de transport - feroviar, rutier, naval, aerian - la sistemul european şi are în vedere:

- facilitarea integrării economice în Uniunea Europeană, creşterea competitivităţii economice, dezvoltarea reală a pieţei interne;

- asigurarea echilibrului dintre imperativele economiei de piaţă şi cele ale protecţiei sociale prin intensificarea procesului investiţional şi integrarea iniţiativelor instituţionale şi private în toate sectoarele de activitate;

- creşterea condiţiilor de trai ale populaţiei şi a gradului de accesibilitate la servicii publice pe întreg teritoriul României;

- crearea de noi locuri de muncă şi realizarea unor programe cu caracter social. Pentru impulsionarea implementării priorităţilor stabilite şi a procesului de adaptare şi modernizare a serviciilor publice din transporturi la nivelul MT sunt stabilite următoarele direcţii de acţiune: - perfecţionarea structurilor organizatorice interne prin raţionalizarea structurilor, îmbunătăţirea actului decizional, accelerarea procesului de descentralizare a deciziilor, asigurarea transparenţei actului administrativ în domeniile specifice, asigurarea transparenţei funcţiei publice, dezvoltarea dialogului dintre minister şi societatea civilă, asigurarea relaţiilor cu mass-media; - îmbunătăţirea managementului resurselor umane prin realizarea unui

management strategic în domeniul resurselor umane, punerea în valoare a competenţelor şi responsabilităţilor personalului, perfecţionarea metodelor şi instrumentelor de gestiune previzională a efectivelor, a posturilor şi competenţelor personalului, gestiunea carierei funcţionarilor publici, gestiunea informatizată a evidenţei personalului, formarea continuă a personalului;

- întărirea capacităţii instituţionale în domeniul elaborării politicilor publice; - îmbunătăţirea calităţii legislaţiei şi adoptării acquis-ului comunitar; - creşterea capacităţii ministerului de a asigura, gestiona şi dirija

resursele necesare către priorităţile stabilite prin programele multianuale de modernizare/dezvoltare;

- extinderea introducerii tehnologiei informaţiei. Pentru obţinerea efectelor scontate şi realizarea la termenele stabilite a acţiunilor prevăzute în programe/proiecte se are în vedere: - în domeniul asigurării finanţării:

- reducerea termenelor de elaborare a procedurilor pentru pregătirea documentaţiei de contractare a creditelor externe;

- asigurarea sumelor estimate la fundamentarea bugetului şi sumele alocate MT prin Legea bugetului de stat;

- trimestrializarea ritmică a sumelor alocate prin bugetul de stat; - actualizări/modificări limitate ale indicatorilor iniţiali în cadrul

unor proiecte aflate în execuţie; - eliminarea suplimentărilor unor cheltuieli/costuri în cadrul unor

contracte aflate în execuţie;

- în domeniul asigurării documentaţiilor tehnice: - creşterea calităţii activităţii de elaborare şi auditare a studiilor de

fezabilitate şi a proiectelor tehnice; - reducerea termenelor pentru selectarea consultanţilor pentru

auditarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice; - eliminarea erorilor de proiectare şi limitarea

reluării/reactualizării unor studii de fezabilitate şi ale unor proiecte tehnice;

- întărirea capacităţii tehnice a structurilor specializate de implementare afalte sub autoritatea MT (CNADR, CFR, etc.) de a gestiona în mod eficient contractele de proiectare.

- în domeniul contractării lucrărilor: - reducerea termenelor pentru elaborarea documentaţiilor de

licitaţii, selectarea constructorilor şi semnarea contractelor de lucrări;

- eliminarea cauzelor administrative sau juridice care pot conduce la prelungirea finalizării procedurilor de licitaţie sau reluarea acestora;

- în domeniul execuţiei lucrărilor: - urmărirea nivelului de pregătire a constructorului angajat cu

execuţia lucrărilor; - limitarea impactului negativ produs de apariţia unor factori

perturbatori (zăpadă, inundaţii) care pot conduce la apariţia unor situaţii neprogramate: lucrări suplimentare, reducerea posibilităţilor de lucru,etc.;

- punerea în termen la dispoziţia constructorului a terenurilor şi eliminarea practicii semnării contractelor de execuţie lucrări anterior momentului finalizării procesului de achiziţie a terenului.

- limitarea disfuncţionalităţilor în derularea procedurilor de expropriere şi/sau în apariţia unor situaţii litigioase privind terenurile prin abordarea la nivel tehnic şi legislativ a problemelor concrete care afectează desfăşurarea procesului de expropriere.

- rezilierea imediată a unor contracte de lucrări ce nu se înscriu în angajamentele asumate.

a. Situaţia actuală Stadiul derulării principalelor programe/proiecte din domeniul transporturilor structurate pe sectoare de activitate, se prezintă în Anexa nr. 2 b. Obiective În perioada următoare vor continua proiectele în curs de execuţie şi va fi devansată, în unele cazuri, începerea unor proiecte cuprinse în programele stabilite în cadrul strategiilor sectoriale din domeniul transporturilor. Pe sectoare de activitate, programele şi proiectele ce urmează a fi realizate sunt prezentate în Anexa nr. 3. c. Instituţiile subordonate şi rolul acestora Implementarea politicilor în domeniul transporturilor se realizează de către MT direct sau prin organisme tehnice specializate, instituţii publice subordonate, unităţi care funcţionează sub autoritatea ori în coordonarea sa sau societăţi comerciale autorizate (Anexa nr. 4). d. Lista actelor normative principale Cadrul normativ-legislativ în care se desfăşoară activitatea MT este bine fundamentat şi în concordanţă cu acquis-ul comunitar. Principalele acte normative care guvernează direcţiile de activitate ale MT sunt prezentate în Anexa nr. 5. e. Documente de politică publică existente Activitatea MT se desfăşoară în contextul reglementărilor (legi, HG, Ordine de Ministru) şi documentelor de politici publice existente/elaborate ( Programul de Guvernare 2005-2008; Calendarul de aplicare a măsurilor şi acţiunilor pentru îndeplinirea Programului de Guvernare 2005-2008; strategii sectoriale, planuri naţionale de dezvoltare, programe de dezvoltare). Principalele documente de politici publice elaborate de MT după anul 2000 sunt prezentate în Anexa nr. 6. f. Lista documentelor de politică publică planificate

Nr. crt. Documentul de politică publică planificat

1. Master Plan General de Transporturi 2007-2013

g. Descrierea programelor bugetare actuale Pentru anul 2007, programele bugetare aferente politicilor publice în domeniul transporturilor sunt prezentate în Anexa nr. 7. h. Prezentarea Sistemului naţional de transport din România Sistemul naţional de transport din România se prezintă în Anexa nr. 8 8. MONITORIZARE, EVALUARE ŞI RAPORTARE Monitorizarea internă a Planului strategic se va realiza la nivel sectorial prin direcţiile de specialitate, iar la nivel general prin Direcţia de Politici Publice şi Strategii în cadrul căreia s-a creat şi secretariatul UPP. Direcţia de Politici Publice şi Strategii va prelua, procesa şi sintetiza informaţiile transmise de direcţiile de specialitate şi va elabora Raportul privind stadiul de realizare/implementare a programelor/proiectelor/acţiunilor cuprinse în Planul strategic. Raportul se va întocmi anual şi va sta la baza eventualelor propuneri de revizuire şi actualizare a Planului strategic. Raportul şi proiectul de revizuire al Planului strategic va fi prezentat spre analiză şi aprobare grupului de management prin grija DPPS. Revizuirea/actualizarea Planului strategic se va realiza după aprobarea bugetului de stat de către Parlament. Evaluarea rezultatelor obţinute ca urmare a implementării acţiunilor se va face prin autoevaluare şi/sau cu sprijinul unor instituţii de specialitate. Se are în vedere:

- efectuarea unor sondaje iniţiale prin care să se evalueze nivelul actual al serviciilor prestate de minister, înainte de implementarea P.S.

- stabilirea unor indicatori de performanţă cuantificabili şi urmărirea evoluţiei acestora;

- stabilirea unor indicatori de satisfacţie a beneficiarilor de servicii; - realizarea, cu sprijinul unor firme specializate, a unor sondaje de

opinie pertinente şi obiective referitoare la modul în care este percepută instituţia şi serviciile prestate;

- elaborarea unor sondaje anuale prin care să se măsoare evoluţia gradului de satisfacţie a cetăţeanului faţă de serviciile prestate de minister.

MINISTRU

SECRETAR DE STAT SECRETAR DE

STAT

SECRETAR GENERAL

DIRECŢIA AUDIT PUBLIC INTERN

SECRETAR DE STAT

DIRECŢIA GENERALĂ DE MONITORIZARE ŞI CONTROL

CABINETUL

SECRETARIATUL NAŢIONAL TRACECA

DIRECŢIA GENERALĂ ECONOMICĂ ŞI BUGET

DIRECŢIA PRIVATIZARE ŞI POST-PRIVATIZARE

DIRECŢIA GENERALĂ ACTIVITĂŢI PATRIMONIALE ŞI ADMINISTRATIVE

DIRECŢIA GENERALĂ TRANSPORT NAVAL

DIRECŢIA GENERALĂ AVIAŢIE CIVILĂ

DIRECŢIA RELAŢII CU PARLAMENTUL, SINDICATELE ŞI PATRONATELE ŞI ORGANIZAŢII NEGUVERNAMENTALE

DIRECŢIA GENERALĂ INVESTIGAŢII ACCIDENTE ÎN

DIRECŢIA GENERALĂ AFACERI EUROPENE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE

DIRECŢIA GENERALĂ INFRASTRUCTURĂ ŞI TRANSPORT RUTIER

DIRECŢIA GENERALĂ INFRASTRUCTURĂ ŞI TRANSPORT FEROVIAR

DIRECŢIA GENERALĂ RELAŢII FINANCIARE EXTERNE

DIRECŢIA GENERALĂ INVESTIŢII, ACHIZIŢII ŞI CONCESIUNI

SERVICIUL INFORMAŢII CLASIFICATE ŞI PROBLEME SPECIALE

CORPUL CONSILIERILOR PENTRU AFACERI EUROPENE

CABINETUL SECRETARULUI DE STAT

CABINETUL SECRETARULUI DE STAT

CABINETUL SECRETARULUI DE STAT

DIRECŢIA GENERALĂ JURIDICĂ

DIRECŢIA GENERALĂ RESURSE UMANE ŞI MANAGEMENT

DIRECŢIA MEDICALĂ

DIRECŢIA POLITICI PUBLICE ŞI STRATEGII

DIRECŢIA GENERALĂ INFORMARE PUBLICĂ ŞI COMUNICARE

Anexa nr. 2

Principalele programe/proiecte din domeniul transporturilor

- realizări 2005-2006 - În sectorul feroviar: În conformitate cu Strategia de dezvoltare a transportului feroviar, corelat cu posibilităţile de finanţare, s-a demarat Programul de reabilitare a infrastructurii feroviare (cu impact direct asupra eliminării punctelor periculoase şi a restricţiilor de viteză de pe infrastructura feroviară publică, creşterii vitezei tehnice şi comerciale şi aducerii siguranţei circulaţiei la nivel optim de exploatare) şi s-au derulat acţiunile de elaborare a documentaţiilor tehnice, licitare, contractare şi realizare a lucrărilor de modernizare a infrastructurii cu finanţare asigurată, respectiv s-au declanşat procedurile pentru indentificarea şi asigurarea finanţării pentru lucrările cu finanţare neasigurată. Modernizarea secţiunilor Curtici-Arad-Simeria, Câmpina-Braşov şi Bucureşti-Constanţa situate pe Coridorul IV. Pe tronsoanele Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa şi Feteşti – Constanţa (finanţare parţială JBIC) lucrările se derulează pe 4 tronsoane şi se află în diferite faze de execuţie, respectiv Bucureşti Nord-Băneasa ( conform grafic), Feteşti-Ovidiu ( fir II finalizat), Saligny-Mircea Vodă (fir I finalizat), Dorobanţu-Basarabi (fir I finalizat). Au fost semnate contractele pentru achiziţionarea a 11 maşini de cale multifuncţionale de la firma COLMAR care au fost livrate în lunile aprilie - iunie 2006. Pe tronsonul Bucureşti Băneasa- Fundulea (finanţare ISPA) lucrările se derulează pe trei tronsoane şi se află în diferite faze de execuţie, respectiv Bucureşti Băneasa-Pasărea (conform graficului cu finalizarea în luna martie 2007 a secţiunii Pasărea – Pantelimon fir II), Pasărea – Brăneşti (fir II finalizat, în curs de recepţionare) şi Brăneşti –Fundulea (fir I şi II finalizat în curs de recepţionare). Pentru tronsonul Fundulea-Feteşti (finanţare ISPA) s-au semnat contractele de execuţie lucrări iar lucrările vor începe în semestrul I 2007. În completarea finanţării acordate de JBIC pentru realizarea lucrărilor pe tronsoanele Bucureşti N- Bucureşti Băneasa şi Feteşti – Constanţa a fost semnat contractul de finanţare dintre Ministerul Finanţelor Publice şi Dexia

Kommunalkredit Bank Austria, pentru contractarea creditului în valoare de 100 mil. Euro. Pentru tronsonul Câmpina – Predeal (finanţare ISPA), s-au finalizat licitaţiile pentru selectarea constructorilor pentru loturile 1,3 şi 4 şi s-au definitivat contractele de execuţie lucrări cu constructorii care au câştigat licitaţiile. Pentru tronsonul Predeal – Braşov se va finaliza în cursul lunii aprilie 2007 studiul de fezabilitate care analizează şi care va prezenta varianta de traseu. Pentru tronsoanele Braşov- Sighişoara- Coşlariu- Simeria s-a finalizat procedura de alegere a consultantului pentru auditarea studiului de fezabilitate şi elaborarea proiectelor tehnice urmând a fi semnat contractul în luna martie 2007. Pentru tronsonul Simeria –Curtici s-a semnat şi ratificat Acordul de împrumut cu BEI în vederea finanţării cu 300 mil. Euro a lucrărilor de modernizare, iar diferenţa de finanţare pentru acest tronson va fi asigurată din fonduri de coeziune. Se află în curs de derulare licitaţia internaţională pentru alegerea consultantului care va elabora proiectul tehnic. În vederea asigurării finanţării, se află în diferite faze negocierile cu reprezentanţii Băncii Mondiale pentru identificarea unor noi resurse financiare şi pentru implementarea unui program multianual de completare a finanţării infrastructurii feroviare (SWAP) cu un buget anual de 115 mil. Euro pentru perioada 2006-2010. S-a întocmit şi se află în fază avansată de finalizare Programul de pregătire a documentaţiilor tehnice pentru asigurarea finanţării secţiunilor din Coridorul IV neabordate până în prezent, din fonduri structurale şi de coeziune. Prin acţiunile întreprinse se va asigura documentaţia tehnică şi finanţarea pentru întregul Coridor IV. În cadrul Programului de modernizare a staţiilor de cale ferată lucrările s-au derulat conform graficelor, stadiul fizic de realizare fiind: - reabilitarea a 16 staţii de cale ferată (finanţare Suisse First Boston):

Tulcea (100%), Focşani (100%), Ploieşti Sud (39%), Arad (81%), Alba Iulia (100%), Braşov (28%), Bacău (43%), Suceava (100%), Buzău (8%), Sighişoara (71%), Dr.Turnu Severin (80%), Feteşti (42%), Sibiu (37%), Oradea (57%), Galaţi (100%).

- modernizarea a 5 staţii de cale ferată (finanţare BERD): Cluj (70%), Constanţa (15-18%), Craiova (55-60%), Iaşi (5%), Timişoara (20 -25%).

Este în curs de realizare sistemul de centralizare electronică a staţiilor (tip Siemens AG) în următoarele staţii c.f.: Ploieşti Vest, Ploieşti Est, Ploieşti Triaj, Deva, Simeria, Alba Iulia şi Sighişoara. Se află în curs de proiectare soft-ul şi partea de echipamente exterioare pentru staţiile: Deva, Simeria, Alba Iulia şi Sighişoara. Au fost puse în funcţie (finanţare PHARE) instalaţii de centralizare electronică (tip ALCATEL) în staţiile:Braşov, Arad, Timişoara, Bucureşti Nord, împreună cu staţiile Pajura, Bucureşti Noi urmând ca în staţia Băneasa lucrările să fie finalizate în cursul anului 2007. În cadrul Programului de modernizare a mijloacelor de transport s-a realizat:

• achiziţia de vagoane noi de călători pentru rutele internaţionale şi Inter City:

44 vagoane clasă de la Astra Arad 40 rame automotoare tip DESIRO 13 rame electrice reconstruite de medie distanţă

• s-a finalizat programul de modernizare a celor 57 LDE-uri din programul de cooperare cu General Motors pentru traficul de călători

• modernizarea a 37 locomotive Diesel pentru încălzirea electrică a vagoanelor de călători

• modernizarea a 35 locomotive electrice cu supravegherea prin calculator a circuitelor de forţă şi a circuitelor auxiliare a locomotivelor

• modernizarea a 8 locomotive electrice Bo-Bo de 3400 Kw cu tiristorizare totală, cu concepţie integral românească

• achiziţia a 62 vagoane reconstruite de dormit, cuşetă şi restaurant şi a 8 vagoane bussiness precum şi 12 vagoane de viteză şi confort

• achiziţia unui număr de 216 contoare de energie electrică pentru locomotive electrice;

• repararea a 6.544 vagoane de marfă (6460 vagoane RP si 84 vagoane RK);

• repararea a 151 locomotive marfă; • modernizarea si transformarea in vagoane specializate a 185

vagoane marfă; • modernizarea cu tiristorizare totală, de concepţie românească a

3 locomotive electrice de marfă tip Co-Co – 5100 Kw;

• modernizarea pe partea serviciilor auxiliare cu supravegherea prin calculator a 4 locomotive electrice de marfă tip Co-Co – 5100 Kw.

Totodată, a continuat Programul de reabilitare şi modernizare a metroului, cu următoarele proiecte: Echiparea şi punerea în siguranţă a tronsonului Nicolae Grigorescu – Linia de Centură:

- au fost recepţionate structurile la staţiile Nicolae Grigorescu, 1 Decembrie 1918, Policolor, Linia de Centură.

- au fost recepţionate lucrările aferente punerii în siguranţă (alimentare cu energie electrică, instalaţii tehnico – sanitare şi ventilaţie).

Începerea lucrărilor pentru punerea în funcţiune cu călători, a tronsonului Nicolae Grigorescu – Linia de Centură, în vederea eficientizării circulaţiei pe Magistrala 1 şi 3:

- sunt în fază de recepţie lucrările la calea de rulare şi şina a III-a. - sunt în curs de adjudecare licitaţiile pentu execuţia lucrărilor

necesare punerii în funcţiune, respectiv: finisaje staţii, arhitectură, semnalistică şi instalaţii electrice de tracţiune.

Echiparea şi punerea în siguranţă a tronsonului 1 Mai - Laromet de pe Magistrala 4.

- a fost recepţionată structura staţiei Pajura, tunelele de la PLS (Puţ Lansare Scut) Zarea la PLS Pod Constanţa şi de la staţia 1 Mai la PLS Bucegi.

- se continuă lucrările la structura staţiei Bazilescu, care se execută conform graficelor.

- se continuă lucrările de construcţie a galeriei între PLS Pod Constanţa PLS Bucegi care subtraversază apeductele Roşu şi Arcuda. Aceasta este o lucrare deosebită din punct de vedere al tehnologiei de execuţie fiind aplicată o tehnologie unicat în România, metoda ,,ţevilor înfipte”. Această soluţie a fost aleasă datorită condiţiilor care trebuie îndeplinite privind tasarea şi săgeata zero a apeductelor.

- galeria de metrou dintre PLS Zarea şi staţia Laromet, a fost pusă în siguranţă.

Compatibilizarea instalaţiilor fixe pe Magistrala 2, pentru introducerea în circulaţie a trenurilor din noua generaţie.

- lucrările s-au executat conform graficelor; s-au finalizat lucrările de adaptare ale instalaţiilor cu noua generaţie de trenuri de metrou.

Compatibilizarea instalaţiilor fixe pe Magistralele 1 şi 3, pentru introducerea în circulaţie a trenurilor din noua generaţie.

- lucrările pentru automatizarea instalaţiilor de siguranţa traficului (interlocking) sunt în curs de execuţie conform graficelor.

- se află în faza de execuţie lucrările de adaptare a instalaţiilor de mentenanţă din Depoul Pantelimon, prin modernizarea liniei de vinciuri şi adaptarea liniei pentru strungul de bandaje.

Facilităţi pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi în reţeaua de metrou existentă

- s-au elaborat proiectele tehnice şi sunt în curs de elaborare documentaţiile pentru începerea procedurilor de achiziţie de lifturi, escalatoare şi platforme verticale.

Modernizarea instalaţiilor fixe pe Magistralele 1, 2 şi 3

- s-au finalizat lucrările pentru modernizare: sistemul de TV – CI (televiziune cu circuit închis), sistemul de avertizare şi detecţie incendiu şi instalaţiile radio.

- pentru modernizarea instalaţiilor electrice de joasă tensiune s-au elaborat proiectele tehnice şi sunt în curs de elaborare documentaţiile pentru începerea procedurilor de achiziţie.

Modernizarea parcului de material rulant

- în cadrul contractului de achiziţie 20 trenuri noi de metrou pentru Magistrala 1 – 3,până la 31 dec. 2006 au fost livrate şi se află în exploatare 5 trenuri noi. Prin Legea bugetului de stat pe anul 2007 sunt asigurate fonduri pentru plata a 5 trenuri.

- pentru contractul de achiziţie 6 trenuri s-a semnat Acordul de Împrumut cu BEI la 20.10.2006, urmând a fi ratificat prin Horărâre a Guvernului.

S-au asigurat condiţiile de finanţare a activităţii de mentenanţă a parcului de material rulant aferentă anului trei de mentenanţă, până la 30 iunie 2007.

În sectorul rutier: Ca urmare a reformulării politicii în domeniul infrastructurii rutiere, a fost elaborată o nouă strategie rutieră pentru dezvoltarea serviciilor de transport rutier, care vizează: interconectarea şi interoperabilitatea reţelei de drumuri din România cu reţeaua de drumuri europeană; corelarea dezvoltării de drumuri publice cu priorităţile dezvoltării economice a ţării; îmbunătăţirea indicilor calitativi ai reţelei de drumuri publice (densitate, lungime, îmbrăcăminţi moderne şi rezistente) pentru asigurarea unui transport modern, în condiţii de siguranţă şi confort a utilizatorului şi cu respectarea normelor europene de protecţie a mediului. Strategia are în vedere concentrarea resurselor existente pentru realizarea lucrărilor pe reţeaua TEN-T, cu prioritate pe Coridorul IV şi pune accentul pe derularea în condiţii de transparenţă şi legalitate a tuturor proiectelor, inclusiv pe declanşarea procedurilor legale de stopare a unor proceduri de contractare, întreruperea negocierilor sau renegocierea/introducerea unor clauze contractuale de protecţie pentru partea română şi de amendare a unor contracte de finanţare/acorduri de împrumut în sensul prelungirii perioadei de tragere. În cadrul Programului de modernizare a drumurilor naţionale s-au executat lucrări de modernizări drumuri în valoare de 322,23 mil. lei (finanţare IFI+GOR) şi 83,114 mil. Euro (ISPA+GOR) pe 1438,83 km (în diverse faze de execuţie): Timişoara-Lugoj-Ilia; Petroşani-Simeria; Giurgiu-Adunaţii Copăceni; Fluidizarea traficului pe DN 1; Cluj-Bistriţa-Sadova-Iacobeni; Turnu Severin-Lugoj; Craiova-Turnu Severin; Călăraşi-Drajna; Galaţi-Giurgiuleşti; Voiteg – Moraviţa; Călăraşi – Silistra; Călăraşi – intersecţia cu DN3; construirea de platforme de cântărire. S-au recepţionat 172,15 km de drumuri modernizate şi s-a finalizat construcţia Centurii Craiova în lungime de 14,1 km. S-au realizat lucrări de reabilitare primară pe 321 km în valoare de 254,6 mil. lei. S-au executat lucrări de întreţinere pe drumurile publice în valoare totală de 2.707,1 mil. lei, din care, în principal: - 4.740 mii mp plombări gropi (180,7 mil.lei); - 1.789 km tratamente bituminoase (60,3 mil.lei); - 84 km straturi rutiere foarte subţiri (7,7 mil.lei); - 20 km covoare asfaltice (118,4 mil.lei);

- 48,2 km reciclare in situ (13,9 mil. lei); - 196 km ramforsări sisteme rutiere (179,5 mil. lei). Au fost identificate podurile rutiere cu stare tehnică nesatisfăcătoare sau care asigură condiţii tehnice minime de siguranţă şi s-a demarat un amplu Program de reparaţii a 57 de poduri în cadrul căruia se derulează procedura de atribuire a contractului de proiectare (expertiză tehnică şi studiu de fezabilitate). În cadrul Programului de construcţie variante ocolitoare au fost elaborate sau revizuite Studii de Fezabilitate pentru un număr de 24 de variante şi anume: Centura Ploieşti –Vest (lărgire la 4 benzi), Completare Centura Bucureşti (AI-DN7-DN2-A2), Fluidizarea traficului pe DN1(Obiectul 5) şi lărgire la 4 benzi a centurii existente a municipiului Bucureşti între DN 1A-DN1-DN2, Fluidizarea traficului pe DN1 (Obiectul 6)-continuizarea centurii existente a Municipiului Bucureşti cu pasaj superior peste calea ferată la Otopeni, Fluidizarea traficului pe DN1 (Obiectul 7) Completarea centurii rutiere a Municipiului Bucureşti prin construcţia sectorului dintre DN7-DN 1A, Satu Mare, Alba Iulia, Teiuş, Aiud, Turda, Cluj Est, Oradea, Bistriţa, Zalău, Aleşd, Râmnicu Vâlcea, Timişoara, Bârlad, Arad, Roman, Suceava, Vaslui, Slatina, Iaşi. În cursul anului 2006 au început lucrările de construcţie a Variantei de ocolire Cluj Est, cu finanţarea lucrărilor de la bugetul de stat. În cadrul Programului de modernizare drumuri naţionale cu finanţarea lucrărilor de la bugetul de stat au fost elaborate Studii de Fezabilitate sau revizuite pentru următoarele drumuri: - DN 19A, Petea - Satu Mare ( largire la 4 benzi) - DN 68A, Lugoj – Ilia; DN 1A, Buftea – Săcele; DN 10, Buzău – Braşov, - DN 73D, Mioveni km 7+000 - 13+800; DN 2D, Focşani – Ojdula; - DN 22C, Cernavodă - Basarabi; DN 3, Basarabi-Constanţa. Tot în această perioadă a demarat elaborarea sau revizuirea Studiilor de Fezabilitate pentru: -Autostrada de centură a Municipiului Bucureşti (100,9 km); -Modernizare DN 5 km 7+573-km 19+160; -Modernizare DN 67 C km 0+000-km 142+620; -Modernizare DN 67 B km 0+000-km 188+200; -Modernizare DN 72 km 0+000-km 76+180;

-Varianta de ocolire Sighetul Marmaţiei. În cadrul Programului de autostrăzi s-au continuat lucrările de execuţie pe cca. 310 km şi s-au realizat acţiuni pregătitoare pentru definitivarea documentaţiei în vederea asigurării finanţării şi începerii execuţiei pentru cca. 1.440 km: Autostrada Nădlac–Deva–Sibiu–Piteşti–Bucureşti–Constanţa (855,3 km) pe coridorul IV–paneuropean Autostrada Nădlac–Deva–Sibiu–Piteşti (proiectarea finanţată din fonduri ISPA + GOR) - tronsonul Nădlac – Arad (38 km) – a fost desemnat, prin licitaţie internaţională, proiectantul care va întocmi Proiectul Tehnic la nivel de Detalii de Execuţie şi Documentaţia de Licitaţie. - tronsonul Arad-Timişoara şi variantă ocolire Arad (44 km) şi tronsonul Timişoara-Lugoj (43 km) – a fost elaborat şi avizat studiul de fezabilitate şi se află în curs de elaborare studiul de impact asupra mediului. - tronsonul Lugoj-Deva (91 km) – a fost desemnat, prin licitaţie internaţională, proiectantul care va elabora Proiectul Tehnic şi Documentaţia de Licitaţie pentru execuţia lucrărilor. - tronsonul Deva-Orăştie (32,8 km) – s-a semnat şi se derulează contractul de asistenţă tehnică pentru suport institutional pe durata implementării contractului de supervizare şi execuţie lucrări. - tronsonul Orăştie-Sibiu (70,4 km) – a fost desemnat, prin licitaţie internaţională, proiectantul care va elabora Proiectul Tehnic şi Documentaţia de Licitaţie pentru execuţia lucrărilor. Pentru varianta de ocolire Sebeş este în curs licitaţia pentru desemnarea proiectantului care va elabora Proiectul Tehnic şi Documentaţia de Licitaţie pentru execuţia lucrărilor. S-au executat lucrări, la profil de autostradă, la varianta de ocolire a oraşului Sibiu (23,5 km) – (stadiu fizic: 58,7 %). - tronsonul Sibiu-Piteşti (120 km) – licitaţie pentru desemnarea unei firme de consultanţă care va elabora studiul de fezabilitate. S-au executat lucrări, la profil de autostradă, la varianta de ocolire a oraşului Pitesti (15,2 km) – (stadiu fizic: 34 %). Autostrada Piteşti- Bucureşti (96 km) (reabilitare şi întreţinere ) – în anul 2005 au fost executate lucrări de întreţinere în valoare de 14,3 mil. lei, iar în anul 2006 lucrări de reparaţie la sistemul rutier C1 km 23-46 şi C2 km 23-29; 36-43.

Autostrada Bucureşti-Constanţa (finanţare ISPA+ GOR, BEI, BERD) - tronsonul Bucureşti – Drajna (97,3 km) – s-au executat lucrările adiacente în perioada de garanţie; - tronsonul Drajna – Feteşti (36,6 km): s-au executat lucrări (stadiul fizic 73,91%). În cursul anului 2006 a fost deschis traficul rutier pe o singură cale, pe perioada sezonului estival; - tronsonul Feteşti – Cernavodă (17,58 km) s-a executat, finalizat, recepţionat şi dat în exploatare. Se execută lucrări adiacente . Este în diverse faze de execuţie proiectarea şi execuţia sistemului de control al traficului şi de comunicaţii pentru tronsonul Bucureşti-Cernavodă (151 km): pentru tronsoanele Bucureşti-Fundulea, Fundulea-Lehliu şi Lehliu - Drajna a fost realizată recepţia la terminarea lucrărilor. Au fost amenajate spaţii de servicii cu următoarele funcţionalităţi: spaţii de parcare pentru autovehicule mici şi grele, toalete şi spaţii verzi. - tronsonul Cernavodă-Constanţa (52,1 km) şi varianta de ocolire a municipiului Constanţa (22,2 km) – s-a elaborat studiul de fezabilitate, s-a semnat şi ratificat contractul de finanţare cu BEI, pentru Proiectul de construcţie a autostrăzii Cernavodă – Constanţa. Valoarea împrumutului BEI este de 250 mil. Euro. A fost aprobat Memorandumul Acord de principiu privind contractarea unui împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în valoare de până la 145 mil. Euro pentru finanţarea Proiectului de construcţie a variantei de ocolire a municipiului Constanţa şi mandatul de negociere, s-a semnat acordul de împrumut cu BERD. S-au derulat procedurile pentru servicii de consultanţă pentru expropriere terenuri, servicii de proiectare, supervizare lucrări. Autostrada Bucureşti-Brasov-Tg.Mureş-Cluj Napoca-Oradea-Borş (588,3.km) Autostrada Bucureşti-Braşov (173,3 km) - tronsonul Bucureşti-Ploieşti: km 0+000 – km 19+500 (19,5 km) s-a reactualizat studiul de fezabilitate şi se derulează procedurile pentru atribuirea contractului de proiectare şi execuţie; km 19+500 – km 62+00 (42,5 km) – se derulează contractul de design-build încheiat cu o asociere de firme româneşti. - tronsoanele Ploieşti – Comarnic (48,6 km), Comarnic – Predeal (36,2 km) şi Predeal – Braşov (Cristian) (26,5+7,4 km drum de legătură) – s-au reactualizat studiile de fezabilitate.

Autostrada Braşov-Borş (415 km) - secţiunea 2B Câmpia Turzii-Gilău (54 km) – s-au executat exproprieri, situri arheologice, mutări instalaţii, în diverse stadii; stadiu fizic: 6,91 %. - secţiunea 3C Suplacu de Barcău-Borş (64 km) - s-au executat exproprieri, situri arheologice, mutări instalaţii, în diverse stadii; stadiu fizic: 2,24 %. Finanţarea lucrărilor în anul 2006 a fost asigurată printr-un credit comercial extern în valoare de 100 mil. Euro. Au fost derulate şi s-au finalizat renegocierile unor clauze contractuale ale contractului cu firma Bechtel Inc. Autostrada Bucureşti–Sculeni (387 km) pe coridorul IX–paneuropean - s-a elaborat studiul de trafic pe coridorul IX şi legături la reţeaua TEN-T. - tronsonul Ploieşti (Dumbrava) – Focşani (Proiect Pilot PPP) – se deruleaza procedurile pentru contractarea consultanţei tehnice pentru realizarea studiului de fezabilitate şi a consultanţei pentru pregătirea documentaţiei de licitaţie şi contractare. - tronsonul Focşani – Săbăoani: - licitaţie pentru desemnarea unei firme de consultanţă care va întocmi studiul de fezabilitate. Au fost iniţiate contacte cu reprezentanţii Băncii Mondiale, BEI, BERD pentru identificarea unor noi resurse financiare pentru construcţia unor reţele de drumuri rapide, pentru circulaţia de tranzit, în special pentru traficul greu, ca alternativă pentru actuala reţea publică de drumuri de legatură între localităţile învecinate. S-a semnat Acordul de împrumut cu Banca Mondială pentru implementarea unui program multi-anual de completare a finanţării infrastructurii rutiere (SWAP) cu un buget anual de circa 115 mil. Euro, pentru perioada 2006 – 2010 şi definirea proiectelor SWAP. S-a elaborat Memorandumul Acord de principiu şi mandatul de negociere privind contractarea unui împrumut de la Banca Europeană de Investiţii pentru finanţarea Proiectului Reabilitare drumuri naţionale, etapa VI pentru o lungime de 1099,35 km şi s-a semnat Acordul de împrumut în 22 decembrie 2006. Au fost îmbunătăţite condiţiile de trafic prin executarea de amenajări rutiere (marcaje rutiere, indicatoare rutiere, separatoare de sens) la standarde europene (valoarea lucrărilor: 65,8 mil. lei).

În sectorul naval: Lucrările de investiţii s-au axat pe dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport naval, cu precădere pe Coridorul VII Dunărea, şi au constat, în principal, în: Apărări de maluri pe canalul Sulina şi sistem de măsurători topohidrografice şi semnalizare pe Dunăre: s-au finalizat lucrările de ranfluare a navei Rostok; s-a finalizat licitaţia pentru execuţia lucrărilor pe Canalul Sulina, etapa I. Este în derulare negocierea în vederea semnării contractului; s-a finalizat licitaţia, s-a semnat contractul şi este în derulare elaborarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina, lucrări prioritare, etapa a II-a; s-a finalizat licitaţia şi s-a semnat contractul pentru realizarea sistemului de măsurători topohidrografice pe Dunăre; s-a finalizat licitaţia şi s-a semnat contractul pentru realizarea sistemului de semnalizare pe Dunăre. Amenajări taluze înalte şi apărări de maluri pe Canalul Dunăre – Marea Neagră: s-au executat şi continuă execuţia de lucrări conform graficelor şi în limita surselor de finanţare de la bugetul de stat. Protecţii şi consolidări de maluri pe Canalul Poarta Albă – Midia – Năvodari: s-au executat şi continuă execuţia de lucrări conform graficelor şi în limita surselor de finanţare de la bugetul de stat. Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre pe sectorul Călăraşi (km 375) şi Brăila (km 175): proiectul are ca obiectiv asigurarea adâncimilor minime de 2,5 m pentru navigaţie, conform recomandărilor Comisiei Dunării, pe toată perioada anului. Studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul Călăraşi – Brăila au fost finalizate şi aprobate. A fost aprobată de Comisia Europeană Cererea de Finantare pentru execuţia lucrarilor hidrotehnice pe acest sector. Proiectul va fi finanţat 50% din fonduri ISPA şi 50% de la bugetul de stat. Urmează obţinerea avizului NATURA 2000 de la Direcţia de Conservarea Naturii, Biodiversitate şi Biosecuritate din cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi lansarea licitaţiilor pentru contractarea lucrărilor şi a supervizării acestora. Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre pe sectorul comun româno-bulgar şi studii adiacente: proiectul are ca obiectiv asigurarea

adâncimilor minime de 2,5 m pentru navigaţie, conform recomandărilor Comisiei Dunării, pe toată perioada anului. S-a derulat etapa de licitaţie internaţională şi se desfăşoară faza de elaborare a contractului. Modernizare în conformitate cu standardele Uniunii Europene a facilităţilor portuare pentru traficul de pasageri în porturile Dunării Fluviale: s-au realizat studiile de fezabilitate şi au avut loc licitaţiile pentru selectarea constructorilor pentru Terminalul de pasageri în portul Orşova, Terminalul de pasageri în Portul Moldova Veche şi Ponton plutitor complex pentru control trecere frontieră . Lucrările pentru aceste obiective sunt în derulare. În anii 2008 – 2009 se vor realiza terminale de pasageri în porturile: Cernavodă, Olteniţa, Giurgiu şi Drobeta-Turnu Severin, care, de asemenea, sunt incluse în programul Modernizare în conformitate cu standardele Uniunii Europene a facilităţilor portuare pentru traficul de pasageri în porturile Dunării Fluviale. Aceste proiecte contribuie la dezvoltarea turismului de croazieră pe Dunăre. Modernizare gară fluvială Tulcea: s-au finalizat lucrările şi s-a pus în funcţiune obiectivul. Proiect de mediu şi infrastructură în portul Constanţa: S-a finalizaret componenta de infrastructură, iar în cadrul componentei de mediu s-a achiziţionat o navă multifuncţională pentru colectoarea deşeurilor, s-a pus în funcţiune rampa ecologică, s-a realizat incineratorul. Sunt în derulare lucrările pentru execuţia staţiei de tratare a apei uzate şi staţie de tratare levigat. Terminal de barje în portul Constanţa: s-a derulat licitaţia pentru selectarea consultantului şi s-a semnat contractul pentru lucrări. Execuţia lucrărilor a început în iunie 2006. Prelungirea spre nord a cheului postului de acostare gabare, obiectiv nou, pentru care a avut loc licitaţia pentru selectarea constructorului în mai 2006, iar contractul pentru lucrări a fost semnat în iunie 2006. În anul 2006 s-au executat lucrări în limita alocaţiei de la bugetul de stat. Dezvoltare capacitate feroviară Port Constanţa Sud - cuprins în Memorandumul de finanţare aprobat prin HG nr. 513/2006. Studiul de fezabilitate s-a finalizat şi a fost avizat în CTE – MTCT. Indicatorii tehnico – economici ai investiţiei au fost aprobaţi prin HG nr. 89/2007.

Terminal de pasageri în portul Constanţa: s-a finalizat în anul 2005 Modernizare şi remotorizare spărgătoare de gheaţă – spărgătoarele PERSEUS şi HERCULES pentru AFDJ RA Galaţi şi ARSVOM Constanţa: documentaţia a fost avizată în CTE – MTCT. Licitaţia nu a fost finalizată datorită lipsei ofertanţilor. Terminal de containere în portul Docuri Galaţi, lucrări de infrastructură portuară. S-a realizat studiul de fezabilitate şi a fost aprobat în CTE – MTCT. A fost lansată procedura de licitaţie. Prin realizarea acestui proiect se doreşte dezvoltarea traficului de containere pe Dunăre şi folosirea eficientă a porturilor situate la Dunăre. Achiziţia şi implementarea sistemului de management al traficului de nave pe Dunăre (VTMS): inaugurarea oficială a fost în data de 26 mai 2006. În sectorul aerian: Au fost redefinite politica şi principiile de dezvoltare şi promovare a transportului aerian şi s-au elaborat, în concordanţă cu aquis-ul comunitar, pachetul de acte normative pentru asigurarea siguranţei şi securităţii la standarde internaţionale, crearea unui mediu competitiv în aviaţia civilă şi satisfacerea cerinţelor beneficiarilor serviciilor aeriene. A continuat implementarea măsurilor din Planul de restructurare aprobat pentru Compania TAROM, cel mai mare operator aerian naţional, în vederea stabilirii echilibrului financiar în cadrul acesteia. Astfel în anul 2005, în conformitate cu datele financiare auditate, cheltuielile din activitatea de exploatare au fost de 263,2 mil. USD, înregistrându-se un profit din activitatea de exploatare de 17,6 mil. USD. Pentru anul anul 2006 se estimează un profit de 12,9 mil. USD. A fost finalizată implementarea sistemului informatic pentru contabilizarea vânzarilor şi veniturilor. În cadrul Proiectului de achiziţionare a 4 aeronave Airbus A318 pentru Compania TAROM, în anul 2006, au fost livrate primele 2 aeronave în valoare de 94 mil. Euro. S-au finalizat lucrările la următoarele proiecte aferente fazelor a II-a şi a II-a extinsă ale obiectivului de investiţii “Modernizarea şi dezvoltarea Aeroportului Internaţional Henri Coandă – Bucureşti”, proiect în valoare

totală de aproximativ 100 mil. Euro, respectiv: Terminal Plecări-Sosiri Interne, Terminal Sosiri Internaţionale, Centru logistic, Extindere zona control bagaje, Extindere cale rulare Oscar şi racord de degajare rapidă Victor -cat I, Parcare supraetajată, Drumuri interioare, Puţuri alimentare cu apă potabilă terminale pasageri, reţea aducţiune apă potabilă pentru terminale pasageri şi zona tehnică, staţie pompare ape uzate nr.2 şi reţele aferente, Post transformare, Modernizare Centrală Termică nr.1, Furnizare autospeciale, Corp legatură AB4, Modernizare pasaj November, Extindere cale rulare Oscar şi bretea degajare rapidă Victor cat II. Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu – Constanţa - reparaţie capitală a pistei de decolare-aterizare (stadiu fizic: 38 %), reparaţie capitală a balizajului (stadiu fizic: 100 %), separare fluxuri pasageri (stadiu fizic: 38 %) – lucrări în continuare. Aeroportul Internaţional Timişoara – Traian Vuia - extindere platformă staţionare aeronave pe direcţia Nord-etapa I (stadiu fizic: 100 %), sistem integrat electronic de securitate, detecţie şi avertizare incendiu (stadiu fizic: 20 %) – lucrări în continuare. De asemenea se continuă implementarea Conceptului operaţional şi a Strategiei României privind managementul traficului aerian (ATM) prin instalarea de noi echipamentele şi sisteme de navigaţie aeriană care vor conduce la creşterea calităţii serviciilor oferite. Efecte asupra infrastructurii de transport datorate inundaţiilor În perioada aprilie-septembrie 2005, ca urmare a inundaţiilor şi ale alunecărilor de teren au fost afectate 750 km drumuri (504 sectoare DN), 204 poduri şi 5.512 podeţe rutiere, 59,7 km căi ferate (152 sectoare feroviare) şi 30 poduri şi podeţe feroviare. Pagubele produse de inundaţii au fost de 483 mil. Euro, din care 182 mil. Euro pe infrastructura feroviară, 333 mil.Euro pe infrastructura rutieră şi aproape 2 mil. Euro pe infrastructura navală. Pentru înlăturarea urmărilor calamităţilor au fost întreprinse acţiuni şi s-au luat măsuri imediate (de primă urgenţă) şi pe termen scurt, mediu şi lung pentru limitarea efectelor, realizarea condiţiilor minimale pentru asigurarea/restabilirea circulaţiei şi punerea în siguranţă a persoanelor şi bunurilor. Inundaţiile din lunile aprilie-septembrie 2005 au afectat 50 de secţii de circulaţie din care, cele mai importante sunt: Adjud-Comăneşti, Bucureşti -

Timişoara în zona Filiaşi-Tr. Severin, Bucureşti-Suceava, în special în zona Focşani-Adjud, Bucureşti-Giurgiu, zona Mărăşeşti-Brăila-Galaţi şi Râmnicu Vâlcea-Alunu. Circulaţia a fost restabilită la viteză normală sau cu restricţie de viteză, cu excepţia liniei Bucureşti-Giurgiu, din cauza podului de la Grădiştea, care va fi dat în folosinţă în anul 2007. Cele mai complexe lucrări de restabilire a circulaţiei feroviare au fost pe secţiile de circulaţie :

- linia 500 Ploieşti – Vicşani, între staţiile Focşani – Putna Seacă, unde podul de la km 209+154 a fos prăbuşit în urma inundaţiilor

- linia 504 Adjud – Ciceu (terasamente, poduri şi podeţe) în zonele Comăneşti – Oneşti – Asău – Goioasa – Simbrea – Palanca

- linia 306 Ploieşti Vest – Târgovişte, între staţiile Adânca – Mijea, unde s-au înregistrat alunecări de terasamente şi podeţe distruse

- linia 204 Băbeni – Berbeşti, între staţiile Popeşti – Copăceni, unde s-au înregistrat alunecări de terasamente şi podeţe distruse

S-a reuşit asigurarea circulaţiei rutiere în condiţii restrictive pe unele sectoare afectate parţial de inundaţii şi/sau prin utilizarea de rute ocolitoare. Principalele lucrări pentru restabilirea circulaţiei: - DN 2 km 114+508 pod Maracineni; - DN 2 km 144+240 Buzau – Ramnicu Sarat; - DN 1B km 11+020 poduri Bucov; - DN 2 km 224+200 – km 228+000 Adjud; - DN 2 km 194+100- km 200+280 Garoafa- Tisita; - DN 64 km 11+800 – km 13+400 Falcoiu; - DN 7 km 224+445 Robesti; - DN 7 km 153 – km 153+400 Dedulesti; - DN 11 km 140+650 – km 140+870 Helegiu; - DN 11 km 156+700- km 157+800 Sandulesti-Barzuleti; - DN 67 km 177 +811 pod provizoriu Gatejesti; - DN 12A km 71+700-km 71+815 Ciobanus; - DN 23 km 26+000- km 41+690 Maicanesti; - DN 24C km 141+200- km 141+220 Radauti Prut - DN 7 km 238+300- km 238+320 Cainenii Mici; - DN 61 km 74+055 pod provizoriu Ionesti; - DN 67D km 93+700 Baile Herculane; - DN 1 km 473+000- km 473+100 Cluj;

Au fost întreprinse acţiunile şi demersurile necesare pentru asigurarea surselor de finanţare pentru înlăturarea urmărilor calamităţilor concretizate în: Pentru infrastructura feroviară:

- buget de stat: 63,67 mil. Euro; - intrări de credite externe: BDCE (21,68 mil.Euro); ISPA (22,81

mil. Euro) - componenta locală la finanţarea externă: 15,31 mil. Euro

Pentru infrastructura rutieră: - buget de stat: 104,50 mil. Euro; - intrări de credite externe: BDCE (29,52 mil.Euro); BEI (297 mil.

Euro); BERD (45,00 mil. Euro); BIRD (22,5 mil. USD); ISPA (18,30 mil. Euro)

- componenta locală la finanţarea externă: 55,72 mil. Euro S-au elaborat studiile tehnice pentru obiectivele: lucrări reparaţie drum, protecţii drum şi supraînălţări; lucrări reparaţie cale şi protecţii cale; lucrări poduri şi hidrotehnice; lucrări de tunel. Se derulează procedurile de licitaţie lucrări pentru 100 obiective (drumuri şi poduri), semnarea contractelor de execuţie lucrări pentru 80 tronsoane de drumuri şi 32 poduri şi se execută lucrări la 74 obiective (drumuri şi poduri). Lucrările se desfăşoară etapizat, începând cu luna august 2006. În acelaşi timp, MT beneficiază de fonduri nerambursabile (PHARE) pentru contractarea unei asistenţe tehnice care va avea ca scop elaborarea unei strategii de prevenire a pagubelor produse de inundaţii asupra infrastructurii de transport, în valoare de 2 mil.Euro. În sectorul medical În sectorul medical s-a derulat programul de investiţii în vederea consolidării clădirilor existente ale unor spitale din reţea precum şi modernizarea unor spitale pentru aducerea lor la standarde europene, procese care sunt imperios necesare în vederea acreditării acestora şi introducerii lor în circuitul european.

Anexa nr. 3

Principalele programe/proiecte din domeniul transporturilor

- perspectivă -

În perioada următoare vor continua proiectele în curs de execuţie şi va fi devansată începerea unor proiecte cuprinse în programele stabilite în cadrul strategiilor de reabilitare, modernizare şi dezvoltare a infrastructurilor de transport. În sectorul feroviar: Programul de reabilitare a infrastructurii feroviare: Continuarea acţiunilor pentru reabilitarea următoarelor secţii de circulaţie situate pe Coridorul IV, pentru care există finaţare:

- Curtici – Simeria (2006 - 2012) 185 km în valoare de 829 mil. Euro (fonduri asigurate BEI + Guv.)

- Câmpina – Predeal (2006-2010) 48 km în valoare de 193 mil. Euro (fonduri asigurate ISPA + Guv.)

- Băneasa – Fundulea (2005-2007) 38 km în valoare de 92,21 mil. Euro (fonduri asigurate ISPA + Guv.)

- Fundulea – Feteşti (2006-2009) 106 km în valoare 277,31 mil. Euro (fonduri asigurate ISPA + Guv.)

- Bucureşti Nord – Băneasa şi Feteşti – Constanţa (2003 - 2008) 84 km în valoare de 453,69 mil. Euro (fonduri asigurate JBIC + Guv. + credit extern)

Demararea acţiunilor pentru reabilitarea următoarelor secţii de circulaţie pentru care au fost identificate fonduri:

- Simeria – Alba Iulia – Coşlariu (2006-2013) 69 km estimată la valoarea de 450 mil. Euro (fond de coeziuni)

- Coşlariu – Sighişoara (2006-2011) 98 km estimată la valoarea de 615 mil. Euro (fond de coeziuni)

- Sighişoara – Braşov (2006 - 2012) 128 km estimată la valoarea de 783 mil. Euro (fond de coeziuni)

- Predeal – Braşov (2006-2013) 26 km estimată la valoarea de 250 mil. Euro (fond de coeziuni)

- Infrastructură acces la noul pod Calafat – Vidin (2007-2009) 3,3 km estimată la valoarea de 27 mil. Euro (fonduri ISPA+Guv.)

Continuarea acţiunilor pentru identificarea de fonduri pentru reabilitarea următoarelor secţii de cale ferată situate pe reţeaua TEN:

- Drobeta Turnul Severin – Caransebeş – Timişoara – Arad (2007-2015) 267 km estimată la valoarea de 891 mil. Euro

- Craiova – Strehaia - Drobeta Turnul Severin (2007-2015) 114 km estimată la valoarea de 635 mil. Euro

- Craiova – Calafat (2006 - 2010) 108 km estimată la valoarea de 422 mil. Euro

- Focşani – Iaşi – Ungheni (2009 - 2021) 288 km estimată la valoarea de 2578,352 mil. Euro

- Ploieşti – Focşani (2010-2016) 140 km estimată la valoarea de 928,4 mil. Euro

- Bucureşti – Giurgiu (2010-2017) 85 km estimată la valoarea de 276 mil. Euro

- Bucureşti – Videle – Giurgiu (2010-2016) 114 km estimată la valoarea de 733,564 mil. Euro

Continuarea programelor de modernizare de staţii de cale ferată - 16 staţii - valoare imprumt 60 mil.. USD finantator Credit Suisse First Boston - 5 staţii - valoare de 24 mil..Euro cu finanţare BERD - 22 staţii – 200 mil..Euro cu finanţare din fonduri structurale (FEDER -

75%, buget de stat - 25%) În ceea ce priveşte staţia de cale ferată Bucureşti Nord, având în vedere complexitatea şi importanţa acesteia, precum şi încadrarea în planul de urbanism, este necesară elaborarea unui studiu care să furnizeze informaţiile necesare în vederea adoptării soluţiei optime de modernizare. Continuarea Programului de modernizare a mijloacelor de transport feroviar de călători

- Dotare cu rame automotoare DESIRO (353,4 mil.. Euro) – au fost achiziţionate până în prezent 97 de rame automotoare DESIRO (285,66 mil.. Euro) urmând a mai fi achiziţionate un număr de 23 de rame automotoare , fondurile au fost asigurate din credite externe.

- Înlocuirea vagoanelor de călători cu durata de viaţă expirată prin dotarea cu vagoane noi – 293 buc. (264,1 mil. Euro) – au fost achiziţionate până în prezent 59 de vagoane noi (65,26 mil. Euro)

- Modernizarea şi dezvoltarea parcului de vagoane de dormit şi restaurant 173 de vagoane (69,66 mil. Euro) – până în prezent au fost achiziţionate 118 de vagoane (41,14 mil.. Euro)

- Modernizarea locomotivelor electrice pentru creşterea fiabilităţii şi a randamentelor (derulare proiect până în anul 2010) – 127 locomotive în valoare de 16,30 mil. Euro – până în prezent au fost modernizate 49 de locomotive (8,1 mil.Euro)

- Modernizarea locomotivelor diesel pentru asigurarea încălzirii electrice şi reducerea consumurilor (derulare proiect până în anul 2010) 181 buc în valoare de 18,30 mil. Euro – până în prezent au fost modernizate 123 de locomotive (12,528 mil. Euro)

- Modernizarea sistemelor de comandă şi forţă pentru locomotivele electrice BoBo (2005 - 2009) – 18 buc în valoare de 9 mil.. Euro

- Modernizarea materialului rulant destinat transportului public de pasageri prin achizitionarea de Unităţi Electrice Multiple (EMU) – 200 mil.. Euro finanţare din fonduri structurale (FEDER - 50%, buget de stat - 50%), 150 mil. Euro finanţare BERD.

Se desfăşoară acţiuni pentru identificarea de fonduri pentru următoarele proiecte:

- reconstrucţie vagoane de călători - 120 buc. în valoare de 36,4 mil. euro

- achiziţie vagoane noi de călători – 145 buc. În valoare de 128,71 mil. euro

- achiziţie rame electrice noi de călători. – 16 buc. în valoare de 74 mil. Euro

Continuarea Programului de reabilitare şi modernizare a metroului

- Magistrala 4 Racord 1: Nicolae Grigorescu – Linia de Centură (PIF 2008) 4,8 km estimată la valoarea de 35 mil.. Euro

- Modernizare instalaţii fixe la reţeaua existentă (2007-2011) – se modernizează instalaţia pentru 41 staţii şi 60 km în valoare 140 mil.. Euro

- Magistrala 5, Tronsonul Drumul – Taberei – Universitate (2007-2014) 8,9 km şi 13 staţii estimat la valoarea de 408 mil.. Euro

- Magistrala 4, Racord 2: 1 Mai – Laromet (PIF 2010) 2,8 km şi 3 staţii estimate la 39 mil.. Euro

- Achiziţie material rulant (2006- 2008) 6 trenuri în valoare de 33 mil.. Euro

- Facilităţi pentru accesul persoanelor cu handicap în reţeaua metrou (2006- 2008) valoarea 24 mil.. Euro pentru 38 lifturi, 73 escalatoare şi 58 platforme

- Achiziţie material rulant (2009-2014) pentru 21 de trenuri în valoare de 118 mil.. Euro

- Achiziţie material rulant pentru înlocuirea parcului de material rulant tip IVA (2008-2014) pentru 26 de trenuri în valoare de 146 mil.. Euro

În sectorul rutier: Programul de construcţii autostrăzi: Pentru anul 2007 se vor afla în execuţie 263,8 km de autostradă şi se vor finaliza 87,0 km, pentru anul 2008 se vor afla în execuţie 525,3 km de autostradă şi se vor finaliza 122,0 km iar pentru anul 2009 se vor afla în execuţie 1.438,0 km km de autostradă şi se vor finaliza 23,5 km. Potrivit calendarelor de desfăşurare a lucrărilor ce au stat la baza întocmirii strategiei de modernizare a infrastructurii rutiere, în condiţiile asigurării finanţării, se vor derula următoarele proiecte: a. Proiecte cu finanţarea asigurată de la Bugetul de Stat.

Execuţie km Mil. Euro AUTOSTRADA BUCUREŞTI-BRAŞOV 176 1807 Bucureşti-Ploieşti tronson A tronson B

2007 2007

2009 2010

19,5

187

42,5 250 AUTOSTRADA CENTURA BUCUREŞTI NORD (legătura autostrada A1 cu A2) 2007 2010 45 291

Execuţie km Mil. Euro

AUTOSTRADA BRAŞOV-BORŞ 415 2885

Câmpia Turzii - Gilău Gilău- Mihăilesti Mihăilesti-Suplacu de Barcău Braşov- Făgăraş Făgăraş-Sighişoara Sighişoara-Târgu Mures Târgu Mures-Câmpia Turzii Suplacu de Barcău-Borş

2004 2008 2007 2010 2010 2009 2009 2004

2009 2010 2011 2013 2013 2013 2011 2009

54 24 76 53 52 56 36 64

476 182 597 298 353 423 193 363

b. Proiecte cu finanţare asigurată sau în curs de asigurare de pe

coridoarele Pan-Europene ce tranzitează România (Coridorul IV, Coridorul IX)

Coridorul IV – lungime 855,3 km - rest de executat 641,10 km în valoare de 4.326,74 mil.. Euro. Finanţarea necesară va fi asigurată din fonduri ISPA, IFI, bugetul de stat şi Fondul de Coeziune.

Execuţie km mil. EUR

AUTOSTRADA BUCUREŞTI-CONSTANŢA 128,48 763,465 Drajna-Feteşti Feteşti -Cernavodă Cernavodă- Constanţa Varianta de Ocolire a Municipiului Constanţa

2003 2003 2007 2007

2007 2006 2009 2009

36,6 17,58 52,1 22,2

64,6 30,225 474,9

193,74 AUTOSTRADA NĂDLAC-PITEŞTI 512,62 3542,25 Nădlac-Arad 2009 2012 38 147,44 Arad -Timişoara şi by pass Arad 2007 2009 44 321,3 Timişoara-Lugoj 2008 2011 43 124 Lugoj-Deva 2009 2012 91 638 Variante de Ocolire a municipiilor Deva şi Orăştie 2007 2009 32,8 151,65 Oraştie-Sibiu (77,82km) şi by pass Sebeş (7 km) 2009 2012 84,82 707,77 Varianta de ocolire a municipiului Sibiu 2003 2010 23,5 52,58 Varianta de ocolire a municipiului Piteşti 2004 2007 15,5 140,28

c.Proiecte ce urmează a se realiza prin concesionare Ploieşti -Comarnic Comarnic- Predeal Predeal – Braşov

2008 2008 2008

2011 2012 2001

48,6 36,2

21,8 + 7,4

379 632 351

Sibiu-Piteşti 2009 2012 147 1260

Coridorul IX- lungime 426 km – rest de executat 336 km

Execuţie km mil.. Euro

AUTOSTRADA BUCUREŞTI-ALBIŢA 324 1714

Centura Bucureşti Sud Ploieşti-Mărăşeşti Mărăşeşti-Albiţa

2007 2012 2012

2009 2015 2015

46 123 155

275 585 854

Adunaţii Copăceni– Bucureşti (drum expres) 2007 2008 12 10 Total CORIDOR IX de executat 336 1724

Tronsonul Adunaţii Copăceni – Bucureşti, modernizare la nivel de drum expres, este prevăzut a se finanţa din fonduri structurale (FEDER - 75%, buget de stat - 25%). Pentru tronsoanele de autostradă Centura Bucureşti Sud, Ploieşti - Mărăşeşti şi Mărăşeşti -Albiţa se continuă eforturile de identificare a surselor de finanţare. Programul de modernizare a drumurilor naţionale: Variante de ocolire În perioada 2006-2008 se vor moderniza/executa variante de ocolire ce însumează un total de 508,74 km în valoare de 1.108,1 mil. Euro. Finanţarea necesară realizării variantelor de ocolire se asigură din următoarele surse: ISPA-25,37 mil. Euro, Buget de stat-858,03 mil. Euro, IFI-149,00 mil. USD. În anul 2007 se vor afla în execuţie 498,89 km de variante de ocolire şi se vor finaliza 12,60 km. În anul 2008 se vor afla în execuţie 486,29 km de variante de ocolire şi se vor finaliza 325,29 km. Restul de 157 de km vor fi finalizaţi în anul 2009. În perioada 2007 – 2009 se vor întocmi din fonduri ISPA+GOR, proiectele şi documentaţia de licitaţie pentru 12 variante ocolitoare, care se vor executa în perioada 2009-2010, din FEDER şi GOR. Variantele ocolitoare finanţate de ISPA+GUV aflate în execuţie:

- varianta de ocolire Sibiu la standard de autostradă; - varianta ocolitoare Mehadia – în cadrul contractului de reabilitare a

DN 6, Bahna – Mehadia; perioada de execuţie: 2005 – 2008; - varianta ocolitoare Domasnea – în cadrul contractului de reabilitare

a DN 6, Domasnea – Caransebeş: perioada de execuţie: 2005 – 2008;

- varianta de ocolire Adunaţii Copăceni: perioada de execuţie: 2007 – 2008.

Finalizarea Reţelei Trans-Europene de transport (TEN-T) prin executarea lucrărilor de modernizare a drumurilor naţionale În perioada 2006-2008 vor fi în execuţie 1.983,459 km de drumuri naţionale, valoarea totală a lucrărilor fiind de 1.745,5 mil. Euro. Finanţarea necesară modernizării drumurilor naţionale va fi asigurată din următoarele surse: PHARE-12,834 mil. Euro, ISPA-148,017 mil. Euro, Buget-1.155,662 mil. Euro, IFI-429,023 mil. Euro. De asemenea vor fi propuse proiecte de modernizare a infrastructurii rutiere spre finanţare din următoarele surse:

- BEI - 987 mil. Euro pentru 1.112 km - FEDER - 347,74 mil. Euro pentru 462,2 km.

În anul 2007 se vor afla în execuţie 1.778,41 km de drum naţional şi se vor finaliza 429,04 km. În anul 2008 se vor afla în execuţie 1.353,78 km de drum naţional şi se vor finaliza 1.315,93 km. Prin lucrările preconizate a fi executate, Reţeaua Trans-Europena de transport (TEN-T) în lungime de 3.277 km, va fi în întregime modernizată în anul 2009. Poduri Pentru refacerea infrastructurii rutiere afectată de inundaţiile din anul 2005 au fost demarate proiecte de refacere a podurilor cu finanţare IFI, ISPA şi bugetul de stat în valoare totală de 123 mil.. Euro pentru un număr de 207 bucăţi poduri. În anul 2007 se vor afla în execuţie 207 poduri şi se vor finaliza 181 poduri iar în anul 2008 se vor afla în execuţie 26 poduri şi se vor finaliza 26. Obiective de investitii Conform programului de investiţii structurat pe obiective în continuare şi obiective noi (finanţare de la bugetul de stat) pentru anul 2007 s-a estimat un necesar de 652,854 mil. lei, pentru anul 2008 un necesar de 2.676,152 mil. lei, pentru anul 2009 1.704,502 mil. lei, iar pentru anul 2010 1.981,639 mil. lei. Reparaţii capitale Conform programului de reparaţii capitale structurat pe obiective în continuare şi obiective noi (finanţare de la bugetul de stat), pentru anul 2007

s-a estimat un necesar de 453,324 mil. lei, pentru anul 2008 un necesar de 958,438 mil. lei, pentru anul 2009 un necesar de 700,959 mil. lei, iar pentru anul 2010 un necesar de 708,988 mil. lei. Întreţinere. Proiectul sectorial de sprijinire a transporturilor Partea I – Sprijin pentru sectorul rutier, în valoare de 112,5 mil. USD, din care 90 mil. USD împrumut BIRD, are ca obiectiv sprijinirea C.N.A.D.N.R. pentru implementarea unui Program pentru întreţinerea infrastructurii drumurilor naţionale şi modernizarea practicilor sale de întreţinere, respectiv: implementarea unui program pentru întreţinerea periodică şi reparaţiile drumurilor naţionale; furnizarea de servicii de asistenţă tehnică în vederea modernizării C.N.A.D.N.R. ca organizaţie, a îmbunătăţirii practicilor de administrare a drumurilor şi de proiectare a lucrărilor de întreţinere a drumurilor, inclusiv formarea personalului corespunzător. Necesarul lucrărilor de întreţinere în perioada 2007 – 2013 este în valoare de 25.794,4 mil. lei, din care se vor executa lucrări de întreţinere periodică după cum urmează:

- tratamente bituminoase: 30.776 km - straturi rutiere foarte subţiri: 17.669 km; - covoare asfaltice: 13.894 km; - reciclare in situ: 17.457 km

Lucrările programate în perioada 2007 – 2013 s-au estimat ţinând seama de „Normativul de periodicitate al lucrarilor de întreţinere şi reparaţii curente la drumuri publice” , Anexa 5 din Buletinul Tehnic rutier nr. 13/ ianuarie 2002. Lucrarile de intreţinere periodică vor fi finanţate parţial din Proiectul Sectorial de Sprijinire al Transporturilor – Împrumut BIRD 4842RO, în perioada 2007 – 2008, urmând ca dupa aceea să fie atrase şi alte împrumuturi. În sectorul naval: Programul de reabilitare, modernizare şi dezvoltare a infrastructurii pe Dunăre, canale navigabile, porturi maritime şi fluviale Vor continua programele de investiţii finanţate de la bugetul de stat, credite rambursabile şi fonduri nerambursabile, precum şi surse proprii ale unităţilor din subordine, acordându-se o atenţie deosebită celor care vizează Coridorul Pan – European de transport VII – Dunărea, după cum urmează:

Asigurarea condiţiilor de navigaţie pe sectorul românesc al Dunării. Se vor executa lucrări hidrotehnice între km 863 (Porţile de Fier II) şi km 175 (Brăila) având ca scop asigurarea adâncimilor minime de 2,5 m, pe toată perioada anului, conform recomandărilor Comisiei Dunării. Valoarea totală a lucrărilor este de 127 mil. Euro. Pe sectorul Călăraşi (km 375) – Brăila (km 175) valoarea lucrărilor este de 53 mil. Euro din care sunt asigurate 32 mil. Euro (16 mil. Euro finanţare ISPA şi 16 mil. Euro finanţare de la bugetul de stat), restul de 25 mil. Euro fiind propuse pentru finanţare din instrumentele structurale (Fondul de Coeziune - 85%, buget de stat - 15%). Lucrările vor începe în anul 2007 şi se vor finaliza în anul 2013. Pe sectorul comun româno – bulgar, valoarea lucrărilor este de aproximativ 70 mil. Euro pentru partea română. Lucrările sunt propuse pentru finanţare din instrumentele structurale (Fondul de Coeziune - 85%, buget de stat - 15%), vor începe în 2009 şi se vor finaliza în 2013. Apărări de maluri pe Canalul Sulina. Proiectele prevăd lucrări hidrotehnice de protecţie a malurilor pe Canalul Sulina pe o lungime de 90 km pe ambele maluri. Valoarea proiectului de lucrări hidrotehnice pe o lungime de 35 km este de 76 mil..Euro din care, 38 mil..Euro asigurate din credite B.E.I. şi buget de stat 38 mil..Euro. Restul de lucrări hidrotehnice pe o lungime de 55 km, în valoare de 80 mil..Euro, sunt propuse pentru finanţare din instrumentele structurale (Fondul de Coeziune - 85%, buget de stat - 15%). Lucrările vor începe în anul 2007 şi vor fi finalizate în anul 2013. Se aşteaptă „no objection” de la BEI. Lucrări de consolidare a malurilor pe Canalul Dunăre – Marea Neagră şi Canalul Poarta Albă – Midia – Năvodari. În anul 2007, în cadrul proiectului ”Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre pe sectorul comun româno – bulgar şi studii adiacente”, cu finanţare ISPA, se va face un studiu de fezabilitate privind lucrările necesare pe cele două canale. Studiul de fezabilitate va stabili lucrările necesare de executat şi valoarea acestora. Reabilitarea infrastructurii porturilor fluviale. Lucrările se referă la reabilitarea şi modernizarea cheurilor, reţelelor de apă şi canalizare, a reţelelor electrice şi a conexiunilor rutiere şi feroviare. Valoarea proiectului este de 50 mil..Euro şi este propus pentru finanţare din fonduri structurale (25 mil..Euro, FEDER - 75%, buget de stat - 25%) şi credite IFI (25 mil..Euro). Lucrările vor începe în anul 2008 şi se vor finaliza în anul 2012.

Creşterea capacităţii feroviare şi dezvoltarea legăturilor rutiere în Portul Constanţa. Proiectul prevede modernizarea şi extinderea reţelei feroviare existente şi construcţia unui pod rutier peste Canalul Dunăre – Marea Neagră. Valoarea proiectului este de 38 mil..Euro din care sunt asigurate 12 mil..Euro buget de stat, restul de 26 mil..Euro fiind propus pentru a se asigura din fonduri structurale (FEDER - 75%, buget de stat - 25%). Este în derulare licitaţia pentru execuţia lucrărilor de extindere a capacităţii feroviare. Lucrările încep în anul 2008 şi se finalizează în anul 2012. Dezvoltarea capacităţilor de operare în Portul Constanţa (terminal de barje, extindere terminal de containere şi infrastructura terminal de cereale). Valoarea proiectelor este de 34 mil..Euro, din care:

- 4 mil..Euro – buget de stat; - 16 mil..Euro - credit BERD; - 8 mil..Euro – fonduri private; - 6 mil..Euro – surse proprii ale Administraţiei Porturilor Maritime

Constanţa. Prelungire cu 1 km a digului de larg în Portul Constanţa. Valoarea proiectului este de 84 mil..Euro, propus spre finanţare din fonduri structurale (FEDER - 75%, buget de stat - 25%). Lucrările vor începe în anul 2008 şi se vor finaliza în anul 2010. Construcţie terminale de pasageri –obligaţie a României din cerinţele Schengen. Se vor construi 6 terminale de pasgeri în porturile: Moldova Veche, Orşova, Drobeta Turnu Severin, Giurgiu, Olteniţa şi Cernavodă şi un ponton complex pentru control trecere frontieră. Valoarea proiectului este de 23 mil. Euro şi este asigurată integral de la bugetul de stat. Lucrările au început în anul 2006 şi se vor finaliza în anul 2009. Lucrări privind înlăturarea efectelor inundaţiilor în Portul Isaccea. Valoarea proiectului este de 3 mil. Euro, asigurate prin credit BEI şi buget de stat. Lucrările vor începe în anul 2007 şi se vor finaliza în anul 2008. Proiect de mediu şi infrastructură în Portul Constanţa. Proiectul prevede achiziţionarea unei nave de depoluare, construcţia unui incinerator, a unei staţii de tratare a apei uzate şi a unei rampe ecologice. Valoarea proiectului este de aproximativ 23 mil..Euro din care 10.78 mil..Euro credit BEI şi aproximativ 12 mil..Euro din surse proprii ale Adminstraţiei Porturilor

Maritime Constanţa. Lucrările au început în anul 2004 şi se vor finaliza în anul 2007. Infrastructură pentru terminale de containere. În anul 2007 încep lucrările de infrastructură pentru terminal de containere în portul Galaţi, în valoare de 2,1 mil. Euro, asigurate de la bugetul de stat. Există oportunităţi pentru realizarea de terminale de containere în porturile Drobeta Turnu Severin, Olteniţa şi Brăila. Dotarea cu utilaje de manipulare a containerelor se va face din surse proprii ale operatorilor. Sistem de preluare a reziduurilor, apelor uzate şi a gunoiului de la nave în porturile fluviale. Valoarea proiectelor este de 12 mil..Euro şi sunt propuse pentru finanţare din fonduri structurale (FEDER - 75%, buget de stat - 25%). Implementarea proiectelor va începe în anul 2008 şi se va finaliza în anul 2011. Îmbunătăţirea siguranţei traficului prin implementarea Sistemului de Informare şi Management al Traficului Naval (VTMIS) pe Dunăre. Din punct de vedere al siguranţei navigaţiei, proiectele propuse vizează implementarea sistemelor de dirijare a traficului de nave fluviale, sisteme de măsurători şi semnalizare, elaborarea şi folosirea hărţilor electronice de navigaţie şi dirijarea traficului navelor maritime în apele naţionale navigabile. Valoarea acestor proiecte este de 25,8 mil. Euro, din care sunt asigurate 16,8 mil. Euro (6,3 mil. Euro program PHARE, 5 mil. Euro credit BEI şi 5,5 mil. Euro buget de stat), restul de 9 mil. Euro fiind propuse pentru finanţare din fonduri structurale (FEDER - 75%, buget de stat - 25%). Implementarea proiectelor a început în anul 2005 şi se va finaliza în anul 2008. În sectorul aerian: Compania TAROM îşi va continua programul de modernizare a flotei, prin achiziţionarea, la sfârşitul anului 2007, a alte 2 aeronave Airbus A 318. Programul de creştere a capacităţii aeroportuare şi a siguranţei transportului aerian În scopul asigurării unor servicii la standarde europene este necesară modernizarea şi extinderea infrastructurii aeroportuare ce va face parte din reţeaua de transport trans-europeană (TEN-T).

În acest sens, principalele proiecte de investiţii ce vor fi derulate sunt următoarele: Compania Naţională “Aeroporturi Bucureşti” S.A. - Bucureşti Otopeni: va demara, începând cu anul 2007, faza a III-a din cadrul obiectivului de modernizare şi dezvoltare, constând în special din extinderea infrastructurii existente (extinderea terminalelor de sosiri şi plecări, construirea unui Centru de Afaceri). Valoarea estimată a acestui proiect este de 75 milioane euro, finanţarea urmând să fie asigurată din credite bancare interne şi externe rambursate din sursele proprii ale Companiei Naţionale “Aeroporturi Bucureşti” S.A., fără garanţie guvernamentală. În paralel cu derularea acestui obiectiv vor fi elaborate studiile de fezabilitate privind programul strategic de dezvoltare, care va fi demarat funcţie de evoluţia traficului. - Bucureşti Băneasa: va continua programul strategic de dezvoltare, principalele lucrări constând în modernizări (suprafeţe de mişcare) şi construirea de facilităţi dedicate aviaţiei generale, cât şi construirea unui nou turn de control - Aeroporturile Internaţionale Traian Vuia Timişoara şi Mihail Kogălniceanu – Constanţa îşi vor continua programele strategice de dezvoltare, aprobate prin hotărâri ale Guvernului, principalele lucrări constând în:

- Timişoara – extindere (terminale, platforme de staţionare, facilităţi aviaţie generală, terminal cargo) şi construirea infrastructurii pentru transportul inter-modal;

- Constanţa – modernizări (suprafeţe de mişcare, terminale, utilităţi). Aeroporturile de interes local Aeroportul Cluj îşi va concentra programele de investiţii pe creşterea capacităţii oferite, în vederea evitării congestiei – extindere pistă, platformă, construirea de căi de degajare rapidă, terminal – cât şi pe diversificarea serviciilor oferite, prin construirea unui terminal cargo. Aeroporturile de interes local cu un trafic de pasageri cuprins între 10.000 – 100.000 pasageri/an (Bacău, Iaşi, Oradea, Sibiu) – vor derula în special lucrări de modernizare a infrastructurii existente. De asemenea, vor fi efectuate lucrări de prelungire a pistelor şi extindere a platformelor de parcare, în scopul creşterii clasificării aeroporturilor.

Aeroporturile de interes local cu un trafic de pasageri mai mic de 10.000 pax./an (Arad, Suceava) vor demara lucrări de extindere a pistelor şi modernizare a terminalelor de pasageri. Pe celelalte aeroporturi, care nu sunt cuprinse în reţeaua TEN-T (Târgu Mureş, Baia Mare, Satu Mare, Tulcea, Craiova) se va urmări asigurarea gradului impus de siguranţă a traficului, conform reglementărilor specifice de aviaţie civilă.

Anexa nr. 4

Unităţile aflate sub în subordinea, în coordonarea şi sub autoritatea MT

În sectorul feroviar: Autoritatea Feroviară Română-AFER AFER este organismul tehnic specializat al MT, desemnat să asigure, în principal, autorizarea în materie de siguranţă a administratorilor de infrastructură feroviară; licenţierea şi certificarea în materie de siguranţă a operatorilor de transport feroviar; investigarea şi cercetarea accidentelor şi incidentelor feroviare; evaluarea şi supravegherea constituenţilor de interoperabilitate şi a subsistemelor de natură structurală ale sistemului feroviar; supravegherea respectării condiţiilor pentru realizarea interoperabilităţii sistemului feroviar transeuropean convenţional şi de mare viteză pe teritoriul României; controlul şi inspecţia de stat în transportul feroviar şi cu metroul; monitorizarea, promovarea şi dezvoltarea cadrului de reglementare în domeniul siguranţei feroviare; autorizarea şi supravegherea tehnică a furnizorilor interni de produse şi servicii în domeniul feroviar; activitate specifică tip registru feroviar, constând în principal în înmatricularea materialului rulant şi în evidenţa infrastructurii feroviare publice; organizarea examenelor şi emiterea autorizaţiilor, atestatelor şi a certificatelor, după caz, pentru personalul din sistemul feroviar. Centrul Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară – CENAFER CENAFER este organismul naţional specializat al MT, desemnat să asigure, în principal, formarea-calificarea, perfecţionarea şi verificarea profesională periodică a personalului care efectuează activităţi specifice desfăşurării transportului feroviar în condiţii de siguranţă a circulaţiei, securitate a

transporturilor şi de calitate a serviciilor feroviare, precum şi participarea în comisiile de autorizare a personalului cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei din transportul feroviar. Societatea Naţională a Căilor Ferate Române S.N.C.F.R. S.A. Societatea Naţională a Căilor Ferate Române are ca obiect principal de activitate gestionarea datoriei şi a creanţelor existente la data reorganizării sistemului feroviar în anul 1998. Compania Naţională de Căi Ferate „C.F.R.” S.A. C.F.R. S.A. desfăşoară activităţi de interes public naţional în scopul realizării transportului feroviar public şi al satisfacerii nevoilor de apărare a ţării şi are, în principal, ca obiect de activitate:

- gestionarea infrastructurii feroviare şi punerea acesteia la dispoziţie operatorilor de transport feroviar, în condiţiile legii;

- dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii feroviare din România în concordanţă cu standardele europene, în scopul asigurării compatibilităţii şi interoperabilităţii cu sistemul de transport feroviar european;

- organizarea, planificarea, coordonarea şi controlul activităţilor de administrare, exploatare, întreţinere şi reparare a infrastructurii feroviare;

- desfăşurarea activităţilor industriale şi de servicii conexe pentru asigurarea funcţionării infrastructurii feroviare;

- gestionarea patrimoniului auxiliar feroviar. Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători “C.F.R.- Călători “ S.A. C.F.R. Călători S.A. desfăşoară activităţi de interes naţional, în scopul realizării transportului feroviar public de călători şi al satisfacerii nevoilor de apărare a ţării, şi are, în principal, ca obiect de activitate:

- efectuarea transportului feroviar public de călători; - efectuarea transportului de bagaje şi mesagerii; - organizarea şi asigurarea exploatării vagoanelor de dormit, a cuşetelor,

barului şi restaurantului, în trafic intern şi internaţional; - efectuarea de transporturi de poştă, militare, penitenciare şi altele, în

vagoane specializate. Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă “C.F.R. - Marfă” S.A.

C.F.R. Marfă S.A. desfăşoară activităţi de interes public naţional, în scopul realizării transportului feroviar public de marfă şi al satisfacerii nevoilor de apărare a ţării şi are, în principal, ca obiect de activitate:

- efectuarea transportului de mărfuri în trafic intern şi internaţional ca expediţii de mesagerie, coletărie, containere şi vagoane complete;

- transportul mărfurilor în trafic combinat; - lucrări de întreţinere şi reparaţii de locomotive, mijloace de transport

şi utilaje de mecanizare; - comerţ intern şi import-export; operaţiuni valutare; - transport cu nave feribot de mărfuri şi pasageri; - marketing, publicitate, reclamă, editare publicaţii şi imprimate; - declarant şi comisionar vamal; - producţie, turism, prestări de servicii, precum şi de transport bazat pe

alte tehnologii decât cea feroviară. Societatea de Administrare Active Feroviare ”S.A.A.F.” S.A. S.A.A.F. S.A. are, în principal, ca obiect de activitate administrarea excedentului de active - corporale şi necorporale -, preluat ca urmare a reorganizării SNCFR. Societatea Feroviară de Turism ” S.F.T.-C.F.R.” S.A. Societatea Feroviară de Turism "S.F.T. - C.F.R." - S.A. are, în principal, ca obiect de activitate: efectuarea de transport feroviar de călători, cu specific de turism feroviar, utilizând un parc de material rulant dedicat acestui scop, în condiţiile legii; înfiinţarea, organizarea şi întreţinerea de muzee cu specific feroviar, cu respectarea reglementărilor în vigoare; prestări de servicii conexe celui de turism feroviar; închiriere de material rulant, terenuri şi bunuri imobile aflate în proprietate; marketing, publicitate, reclamă, editare de publicaţii şi imprimante; lucrări de întreţinere a materialului rulant propriu. Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti „Metrorex” S.A. Metrorex S.A. desfăşoară activităţi de transport de persoane cu metroul pe reţeaua de căi ferate subterane şi supraterane, în condiţii de siguranţă a circulaţiei, în scopul satisfacerii interesului public, social şi de protecţie civilă, având ca obiect de activitate:

- asigurarea exploatării, întreţinerii şi reparării materialului rulant şi a reţelei de căi ferate proprii, a instalaţiilor fixe de cale, a instalaţiilor electroenergetice, de automatizări şi telecomunicaţii, semnalizare, centralizare, bloc de linii automat, dispecer a instalaţiilor de ventilaţie,

încălzire, tehnico-sanitare, de alimentare cu apă şi canalizare, a escalatoarelor, căilor de rulare, casetelor şi tunelelor, staţiilor şi construcţiilor speciale de metrou, instalaţiilor de protecţie civilă, a spaţiilor tehnologice şi netehnologice şi a altor instalaţii specifice;

- realizarea de investiţii pentru extinderea şi modernizarea reţelei de metrou, a infrastructurii şi materialului rulant de metrou, negocierea şi încheierea contractelor pentru lucrări de investiţii, achiziţii de bunuri, lucrări, servicii, precum şi pentru valorificarea de active şi bunuri;

- asigurarea funcţiei de protecţie civilă a populaţiei în cazuri de dezastre; - marketing, relaţii internaţionale şi comerţ exterior, scop în care

colaborează cu alte administraţii de metrou şi participă la organismele internaţionale de profil;

- încheierea de convenţii şi contracte în domeniul său de activitate, negocierea şi contractarea de credite cu bănci şi cu alte instituţii financiare.

Sectorul rutier: Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. CN ADNR SA are ca obiect de activitate administrarea, proiectarea, construirea, modernizarea, reabilitarea, repararea, întreţinerea şi exploatarea drumurilor naţionale în scopul fluidizarii traficului rutier în condiţii de siguranţă a circulaţiei, coordonarea dezvoltării unitare a întregii reţele de drumuri în deplina concordanţă cu cerinţele economiei naţionale şi de apărare, stabilirea, încasarea şi controlul obligaţiei transportatorilor pentru folosirea drumurilor în punctele de frontieră şi în alte puncte din reţeaua drumurilor naţionale, pe traseele acestor drumuri, precum şi în alte puncte stabilite potrivit legii, precum si alte activitati necesare îndeplinirii obiectului său de activitate. Regia Autonomă Registrul Auto Român – RAR RAR este organismul tehnic de specialitate al MT în domeniul vehiculelor rutiere şi activităţilor conexe,care funcţionează sub autoritatea MT şi are, în conformitate cu legislaţia în vigoare, următoarele atribuţii principale: - este desemnat ca autoritate(serviciu) administrativ şi serviciu tehnic pentru

acordarea omologărilor de tip naţionale, comunitare(CE)şi internaţionale(CEE-ONU) pentru vehicule rutiere şi produsele utilizate la acestea(şi notificat ca atare la Comisia Europeană şi CEE-ONU);

- acordarea omologării individuale a vehiculelor rutiere;

- acordarea numărului de registru naţional pentru vehiculele rutiere introduse pe piaţă în România;

- eliberarea Cărţii de identitate a vehiculului(CIV) pentru vehiculele rutiere introduse pe piaţă în România;

- efectuarea certificării autenticităţii pentru vehiculele rutiere; - omologarea,agrearea şi efectuarea inspecţiei tehnice periodice a

vehiculelor destinate transportului de mărfuri periculoase; - agrearea şi verificarea tehnică a vehiculelor destinate transportului de

produse perisabile; - efectuarea inspecţiei tehnice periodice pentru anumite categorii de vehicule

rutiere; - efectuarea controlului tehnic în trafic al vehiculelor rutiere; - efectuarea inspecţiei tehnice periodice internaţionale pentru anumite

categorii de vehicule; - certificarea produselor şi materialelor de exploatare utilizate la vehiculele

rutiere care privesc siguranţa rutieră,protecţia mediului,eficienţa energetică şi protecţia împotriva furturilor şi care nu se supun omologării;

- clasificarea autovehiculelor pentru transportul de pasageri în comun în funcţie de gradul de confort;

- clasificarea autovehiculelor care efectuează transporturi internaţionale de mărfuri în categorii de poluare şi de siguranţă a circulaţiei;

- autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi de inspecţie tehnică periodică, de reparaţii,de reglare,de modificări constructive,de reconstrucţie a vehiculelor rutiere,de dezmembrare a vehiculelor uzate, de montare şi verificare a tahografelor şi limitatoarelor de viteză;

- certificarea sistemelor de management al calităţii; - asigurarea supravegherii sistemului naţional de inspecţie tehnică periodică; - exercitarea controlului şi supravegherii pe piaţă în vederea respectării

reglementărilor specifice domeniului de activitate al RAR; - elaborarea de proiecte de acte normative specifice domeniului de activitate

al RAR; - transpunerea acquis-ului comunitar specific domeniului de activitate al

RAR care face parte din cap.7- Politica în domeniul Transporturilor şi cap.13-Politica industrială şi piaţa internă;

- participarea la lucrările forumurilor,comitetelor şi grupelor de lucru specifice domeniului de activitate al RAR din cadrul CEE-ONU,Comisiei Europene şi Consiliului Uniuni Europene;

- realizarea de activităţi de cercetare şi studii în domeniul protecţiei mediului şi siguranţei rutiere.

Autoritatea Rutieră Română Autoritatea Rutieră Română este organismul tehnic specializat al Ministerului Transporturilor care are drept scop principal asigurarea respectării reglementărilor interne şi internaţionale privind siguranţa circulaţiei,calitatea şi legalitatea transporturilor rutiere precum şi protecţia mediului. Pentru îndeplinirea scopului principal ARR are următoarele atribuţii: - inspecţia şi controlul, atât în trafic cât şi la sediul operatorilor de transport şi al întreprinderilor,privind îndeplinirea condiţiilor de efectuare a transporturilor rutiere şi activităţilor conexe acestora;

- inspecţia şi controlul respectării reglementărilor interne şi internaţionale privind condiţiile de acces la activitatea de transport rutier,de siguranţă a transporturilor rutiere şi de protecţie a mediului;

- eliberarea de documente ce dau drept de acces la activitatea de transport rutier,precum şi la activităţile conexe acestuia;

- autorizarea,inspecţia şi controlul şcolilor de conducători auto; - activitatea de registru pentru operatorii de transport,întreprinderi şi

activităţi conexe; - acordarea, în urma examinării,a certificatelor de pregătire profesională a

personalului cu funcţii care concură la siguranţa rutieră; - punerea în aplicare a normelor tehnice şi a reglementărilor specifice

transporturilor rutiere; - face propuneri de modificare a actelor normative în vigoare şi iniţiere de

noi acte normative în domeniul siguranţei circulaţiei,calităţii şi legalităţii transporturilor rutiere, precum şi protecţia mediului.

În sectorul naval: Regia Autonomă Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi AFDJ Galaţi îndeplineşte funcţia de autoritate de căi navigabile pe sectorul românesc al Dunării de la intrarea în ţară la km 1.075 până la ieşirea în Marea Neagră, pe braţul Sulina, în rada Sulina, pe braţele navigabile ale Dunării, Borcea, Bala, Măcin, Vâlciu, Caleia, pe braţul Chilia cu braţele secundare, pe braţul Sfântul Gheorghe cu canalele de rectificare şi pe braţele secundare ale Canalului Sulina, denumite Dunărea Veche şi are ca principale atribuţii:

- asigurarea adâncimilor minime de navigaţie prin dragaje de întreţinere; - asigurarea semnalizării costiere şi plutitoare; - efectuarea de măsurători topohidrografice;

- efectuarea de lucrări de construcţii şi reparaţii construcţii hidrotehnice pentru asigurarea condiţiilor de navigaţie;

- asigurarea efectuării pilotajului navelor maritime pe sectorul Dunării cuprins între rada Sulina şi Brăila şi în porturile situate pe acest sector;

- punerea la dispoziţie tuturor utilizatorilor a infrastructurii de transport naval;

- ducerea la îndeplinire a unor obligaţii ce revin statului român din convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este parte şi care i-au fost încredinţate prin delegare de competenţă de către M.T.C.T.

Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi S.A. CN APDM SA îndeplineşte rolul de autoritate portuară în porturile situate pe Dunăre între Sulina şi Hârşova, cu excepţia portului Sulina şi are ca principale atribuţii:

- coordonează activitatea din porturile: Galaţi, Brăila, Tulcea, Isaccea, Măcin, Chilia Veche, Mahmudia, Smârdan, Hârşova, în punctele de lucru (Gura Arman, Turcoaia) şi debarcaderele din Crişan, Maliuc, Gorgova, Partizani şi Babarada;

- întreţinerea şi repararea infrastructurilor portuare; - asigurarea desfăşurării în porturi a serviciilor de siguranţă; - punerea la dispoziţia utilizatorilor a infrastructurilor portuare; - semnalizarea terestră şi plutitoare în porturile pe care le administrează; - dragaj de întreţinere în porturi; - preluarea reziduurilor şi a apelor uzate de la nave; - ţine evidenţa muncitorilor portuari.

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa SA CN APMC SA îndeplineşte rolul de autoritate portuară în porturile maritime Constanţa, Mangalia şi Midia. Are în structură 4 filiale şi o sucursală şi are ca principale atribuţii:

- coordonarea activităţilor care se desfăşoară în porturile maritime; - întreţinerea şi repararea infrastructurilor portuare care i-au fost

concesionate; - asigurarea desfăşurării în porturi a serviciilor de siguranţă: pilotaj,

remorcaj de manevră, legarea / dezlegarea navelor; - punerea la dispoziţia utilizatorilor a infrastructurilor portuare; - asigurarea semnalizării costiere şi plutitoare în porturile maritime şi

marea largă;

- asigurarea dragajului de întreţinere în porturi; - preluarea reziduurilor şi a apelor uzate de la nave; - ţine evidenţa muncitorilor portuari; - implementează programe de dezvoltare a infrastructurilor portuare.

Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale RADIONAV S.A. RADIONAV desfăşoară activităţi de interes public naţional în calitate de operator public unic, care furnizează servicii de radiocomunicaţii navale de bază în spectrul de frecvenţă alocat României de către Uniunea Internaţională de Telecomunicaţii şi are ca principale atribuţii:

- îndeplinirea angajamentelor de trafic de radiocomunicaţii navale de apel, pericol, salvare, care revin României în conformitate cu cerinţele Convenţiei internaţionale privind ocrotirea vieţii omeneşti pe mare şi ale altor convenţii la care România este parte;

- alarmarea factorilor responsabili în cazul recepţionării unui semnal de pericol de la o navă;

- transmiterea situaţiei meteorologice către nave; - prestaţii de trafic de radiocomunicaţii de corespondenţă publică pentru

navele de pasageri, navele de transport mărfuri, navele de pescuit, navele tehnice, platformele de foraj, navele de agrement, maritime şi fluviale, româneşti şi străine.

Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu S.A. CN APDF SA îndeplineşte rolul de autoritate portuară în porturile situate pe Dunăre între Cernavodă şi Baziaş, cu excepţia porturilor Zimnicea şi Turnu Măgurele şi are ca principale atribuţii:

- coordonează activitatea din porturile şi punctele de lucru: Cernavodă, Călăraşi, Olteniţa, Giurgiu, Corabia, Bechet, Calafat, Drobeta-Turnu Severin, Orşova, Moldova Veche, Chiciu, Ostrov, Rast, Cetate, Gruia, Tişoviţa, Dubova, Şviniţa, Drencova, Baziaş

- întreţinerea şi repararea infrastructurilor portuare, - asigurarea desfăşurării în porturi a serviciilor de siguranţă, - semnalizarea terestră şi plutitoare din porturile pe care la

administrează; - punerea la dispoziţia utilizatorilor a infrastructurilor portuare; - dragaj de întreţinere în porturi; - preluarea reziduurilor şi a apelor uzate de la nave; - ţine evidenţa muncitorilor portuari.

Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile S.A. CN ACN SA îndeplineşte rolul de autoritate portuară şi de căi navigabile interioare pe Canalul Dunăre - Marea Neagră şi Canalul Poarta Albă – Midia – Năvodari şi în porturile situate pe aceste două canale şi are ca principale atribuţii:

- exploatarea, întreţinerea, modernizarea canalelor navigabile, a ecluzelor (Cernavodă, Agigea, Ovidiu, Năvodari) şi a porturilor (Medgidia, Basarabi, Ovidiu şi Luminiţa);

- urmărirea şi dirijarea controlului traficului pe canale şi în porturi; - punerea la dispoziţia operatorilor a infrastructurii portuare; - pilotajul pe cele 2 canale (pilotajul nu este obligatoriu); - asigurarea desfăşurării în porturi a serviciilor de siguranţă: pilotaj,

remorcaj de manevră, legarea / dezlegarea navelor; - punerea la dispoziţia utilizatorilor a infrastructurilor portuare; - prelevarea de probe şi efectuarea de analize pentru determinarea

calităţii apei; - exploatarea şi întreţinerea staţiilor de pompare.

Autoritatea Navală Română ANR este autoritate de stat în domeniul navigaţiei civile privind siguranţa navigaţiei şi îşi desfăşoară activitatea prin aparatul central cu sediul în Constanţa, prin 5 autorităţi navale teritoriale (Constanţa, Tulcea, Galaţi, Giurgiu şi Drobeta Turnu Severin) şi prin căpităniile de port având ca atribuţii principale:

- aducerea la îndeplinire a obligaţiilor ce revin statului din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte, privind domeniul de activitate al ANR;

- inspecţia, controlul şi supravegherea navigaţiei; - controlul statului pavilionului şi controlul statului portului; - coordonarea activităţilor de asistenţă, căutare şi salvare în apele

naţionale navigabile şi a acţiunilor în caz de calamităţi naturale şi sinistru naval;

- protecţia apelor navigabile împotriva poluării de către nave; - sancţionarea contravenţiilor, cercetarea evenimentelor şi accidentelor

de navigaţie; - înmatricularea şi evidenţa navelor sub pavilion român; - evidenţa, atestarea şi brevetarea personalului navigant; - supravegherea tehnică, clasificarea şi certificarea navelor; - reprezintă statul român în organisme internaţionale din domeniul

transporturilor navale, pe bază de mandat acordat în condiţiile legii.

Centrul Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV CERONAV este instituţie publică şi asigură funcţia de pregătire şi perfecţionare a personalului care deserveşte mijloacele de transport naval sau care desfăşoară activităţi de transport naval, activităţi conexe şi auxiliare acestora. Agenţia Română pentru Salvarea Vieţii Omeneşti pe Mare – ARSVOM ARSVOM este organizată ca o instituţie publică şi are următoarele atribuţii:

- îndeplinirea obligaţiilor care revin statului român prin convenţiile şi acordurile internaţionale la care acesta este parte, referitoare la ocrotirea vieţii omeneşti pe mare şi căutarea şi salvarea pe mare;

- îndeplinirea unor sarcini care îi revin din Planul naţional de pregătire, răspuns şi cooperare în caz de poluare marină;

- efectuarea operaţiunilor de căutare, asistenţă şi salvare; - intervenţii în caz de poluare.

În sectorul aerian: Regia Autonomă Autoritatea Aeronautică Civilă Română RA AACR este organism tehnic specializat, desemnat de autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile ca organism de reglementare şi autoritate de supraveghere în aviaţia civilă. Regia Autonomă Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian “ROMATSA” RA ROMATSA SA asigură furnizarea de servicii de trafic aerian pentru aeronavele ce execută zboruri GAT (trafic aerian general) în condiţii IFR (reguli de zbor după instrumente) în spaţiul aerian al României precum şi orice alt spaţiu aerian delegat României prin acorduri internaţionale. Societatea Comercială Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM S.A. SC TAROM SA are ca obiect principal de activitate executarea de transporturi aeriene interne şi internaţionale, de călători, de bagaje, de mărfuri şi poştă, prin curse regulate şi charter, precum şi prestaţii legate de transportul aerian, respectiv comercializarea în regim duty-free, handling, catering, transport terestru în continuarea transportului aerian şi alte activităţi stabilite prin statutul societăţii.

Compania Naţională « Aeroporturi Bucureşti » S.A. CN AB SA are ca obiect principal de activitate efectuarea de prestaţii, servicii, lucrări de exploatare, întreţinere, reparare, dezvoltare şi modernizare a bunurilor din patrimoniul său, aflate în proprietate sau în concesiune, în vederea asigurării condiţiilor pentru sosirea, plecarea şi manevrarea la sol a aeronavelor în trafic naţional şi/sau internaţional, asigurarea serviciilor aeroportuare pentru tranzitul de persoane, mărfuri şi poştă, precum şi servicii de interes public naţional. Societatea Naţională Aeroportul Internaţional Timişoara-Traian Vuia S.A. SN AIT TV SA are ca obiect principal de activitate efectuarea de prestaţii, servicii, lucrări de exploatare, întreţinere, reparare, dezvoltare şi modernizare a bunurilor din patrimoniul său, aflate în proprietate sau în concesiune, în vederea asigurării condiţiilor pentru sosirea, plecarea şi manevrarea la sol a aeronavelor în trafic naţional şi/sau internaţional, asigurarea serviciilor aeroportuare pentru tranzitul de persoane, mărfuri şi poştă, precum şi servicii de interes public naţional. Societatea Naţională Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanţa S.A. SN AIMK SA are ca obiect principal de activitate efectuarea de prestaţii, servicii, lucrări de exploatare, întreţinere, reparare, dezvoltare şi modernizare a bunurilor din patrimoniul său, aflate în proprietate sau în concesiune, în vederea asigurării condiţiilor pentru sosirea, plecarea şi manevrarea la sol a aeronavelor în trafic naţional şi/sau internaţional, asigurarea serviciilor aeroportuare pentru tranzitul de persoane, mărfuri şi poştă, precum şi servicii de interes public naţional. Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă SSAC realizează pregătirea specifică în vederea atestării personalului aeronautic civil precum şi pregătirea periodică, specializarea şi perfecţionarea profesională a personalului aeronautic în funcţie în conformitate cu cerinţele specifice ale organizaţiilor internaţionale în domeniul aviaţiei civile. Aeroclubul României Aeroclubul României este unitate de pregătire şi perfecţionare a personalului aeronautic civil, precum şi structura sportivă de performanţă cu profil aeronautic, cu drepturile şi atribuţiunile ce decurg din lege.

Anexa nr. 5

Principalele acte normative care guvernează direcţiile de activitate ale MT

Nr. crt Actul normativ

În sectorul feroviar

1. Legea nr.55/2006 privind siguranţa feroviară 2. Legea nr.155/2005 pentru modificarea şi completarea OUG nr.12/1998 privind

transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române

3. Legea nr.8/2004 pentru aprobarea OG nr.89/2003 privind alocarea capacităţilor de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare şi certificarea în materie de siguranţă

4. Hotărârea Guvernului nr.812/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare, atribuţiile şi finanţarea Consiliului de supraveghere în domeniul feroviar

5. Hotărârea Guvernului nr.817/2005 pentru aprobarea Planului privind strategia pe termen lung a sectorului feroviar în vederea restabilirii echilibrului financiar al administratorului infrastructurii şi în vederea modernizării şi reînoirii infrastucturii

6. Hotărârea Guvernului nr.27/2004 privind aprobarea condiţiilor de închiriere de către Compania Naţională de Căi Ferate – C.F.R.- S.A.a unor părţi din infrastructura feroviară neinteroperabilă precum şi de gestionare a acestora

7. Hotărârea Guvernului nr.1663/2004 privind organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară-CENAFER

8. Hotărârea Guvernului nr.850/2003 privind interoperabilitatea sistemului de transport feroviar convenţional transeuropean

9. Hotărârea Guvernului nr.1227/2003 privind înfiinţarea Societăţii Feroviare de Turism - S.F.T. – CFR S.A. prin divizarea parţială a Societăţii de Administrare Active Feroviare – S.A.A.F. S.A.

10. Hotărârea Guvernului nr.1533/2003 privind interoperabilitatea sistemului de transport feroviar de mare viteză

11. Hotărârea Guvernului nr.482/1999 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale de Transport cu Metroul Bucureşti-Metrorex S.A.

12. Hotărârea Guvernului nr.581/1998 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Căi Ferate – C.F.R.- S.A. prin reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române

13. Hotărârea Guvernului nr.582/1998 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă- C.F.R. Marfă – S.A. prin reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române

14. Hotărârea Guvernului nr.584/1998 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale de

Transport Feroviar de Călători - C.F.R. Călători – S.A. prin reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române

15. Hotărârea Guvernului nr.585/1998 privind înfiinţarea Societăţii de Administrare Active Feroviare – S.A.A.F. S.A. prin reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române

16. Hotărârea Guvernului nr.626/1998 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Feroviare Române-AFER

17. Ordonanţa Guvernului nr.58/2004 privind înfiinţarea Centrului Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară- CENAFER

18. Ordonanţa Guvernului nr.60/2004 privind reglementările referitoare la construirea, întreţinerea, repararea şi exploatarea căilor ferate, altele decât cele administrate de Compania Naţională de Căi Ferate - C.F.R.- S.A.

19. Ordonanţa Guvernului nr.89/2003 privind alocarea capacităţilor de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare şi certificarea în materie de siguranţă

20. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române

21. Ordinul MTCT nr.343/2003 privin aprobarea normelor pentru acordarea licenţei de transport feroviar şi a certificatului de siguranţă, în vederea efectuării serviciilor de transport feroviar public şi/sau în interes propriu pe căile ferate din România precum şi pentru acordarea autorizaţiei şi certificatului de operare pentru manevră agenţilor economici care efectuează numai operaţiuni de manevră feroviară

În sectorul rutier

1. Legea nr. 373/2005 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 40/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică

2. Legea nr. 374/2005 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 35/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea vehiculelor rutiere şi eliberarea cărţii de identitate a acestora, în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România

3. Legea nr. 375/2005 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 34/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2000 privind certificarea sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb şi materialelor de exploatare utilizate la vehicule rutiere, precum şi condiţiile de comercializare şi utilizare a acestora

4. Legea nr. 376/2005 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi de reparaţii, de reglare, de modificări constructive, de reconstrucţie a vehiculelor rutiere, precum şi de dezmembrare a vehiculelor uzate

5. Legea nr. 401/2004 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 54/2004 pentru modificarea art. 6 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 82/2000 privind

autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de reparaţii, de reglare, de modificări constructive, de reconstrucţie a vehiculelor rutiere, precum şi de dezmembrare a vehiculelor uzate

6. Legea nr. 415/2004, privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/2004, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/ 2002, privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România

7. Legea nr.167/2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi folosinţa conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică

8. Legea nr. 222/2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea agenţilor economici care prestează servicii de reparaţie, de reglare şi/sau desfăşoară activitate de reconstrucţie a vehiculelor rutiere

9. Legea nr. 230/2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea vehiculelor rutiere şi eliberarea cărţii de identitate a acestora, în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România

10. Legea nr. 424/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002, privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier

11. Legea nr. 671/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2000 privind certificarea şi/sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb şi materialelor de exploatare utilizate la vehicule rutiere

12. Hotărârea Guvernului nr. 899/2003 privind stabilirea condiţiilor referitoare la aprobarea de model pentru aparatul de control în transporturile rutiere, la omologarea de tip a limitatoarelor de viteză, precum şi a condiţiilor de montare, reparare, reglare şi verificare a aparatelor de control în transporturile rutiere şi a limitatoarelor de viteză

13. Hotărârea Guvernului nr. 1374/2000 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea etapizată în traficul intern a prevederilor Acordului European referitoare la transportul internaţional al mărfurilor periculoase (ADR).

14. Hotărârea Guvernului nr. 625/1998 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Rutiere Române – ARR cu modificările şi completările ulterioare

15. Hotărârea Guvernului nr. 951/1995 privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice în trafic intern şi internaţional şi pentru transporturi publice de persoane în trafic internaţional

16. Ordonanţa Guvernului nr. 34/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2000 privind certificarea sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb şi materialelor de exploatare utilizate la vehicule rutiere, precum şi condiţiile de comercializare şi utilizare a acestora

17. Ordonanţa Guvernului nr. 35/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea vehiculelor rutiere şi eliberarea cărţii de identitate a acestora, în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România

18. Ordonanţa Guvernului nr. 36/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi de reparaţii, de reglare, de modificări constructive, de reconstrucţie a vehiculelor rutiere, precum şi de dezmembrare a vehiculelor

uzate 19. Ordonanţa Guvernului nr. 40/2005 pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică

20. Ordonanţa Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere 21. Ordonanţa Guvernului nr. 51/2004 pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002, privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România

22. Ordonanţa Guvernului nr. 54/2004 pentru modificarea art. 6 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de reparaţii, de reglare, de modificări constructive, de reconstrucţie a vehiculelor rutiere, precum şi de dezmembrare a vehiculelor uzate

23. Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, cu modificările şi completările ulterioare

24. Ordonanţa Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere şi a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere aprobată cu modificări şi completări prin Legea 466/2003 cu modificările şi completările ulterioare

25. Ordonanţa Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice 26. Ordonanţa Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea vehiculelor rutiere şi

eliberarea cărţii de identitate a acestora, în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România

27. Ordonanţa Guvernului nr. 80/2000 privind certificarea şi/sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb şi materialelor de exploatare utilizate la vehicule rutiere

28. Ordonanţa Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi folosinţa conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică

29. Ordonanţa Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea agenţilor economici care prestează servicii de reparaţie, de reglare şi/sau desfăşoară activitate de reconstrucţie a vehiculelor rutiere

30. Ordonanţa Guvernului nr. 95/1998 aprobată si modificată prin Legea nr. 3/2002 cu modificările ulterioare privind înfiinţarea unor instituţii în subordinea Ministerului Transporturilor Construţtiilor şi Turismului

31. Ordonanţa Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

32. Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 republicată referitoare la regimul drumurilor, modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 21/2005

33. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 102/2006

34. Ordinul MTCT nr. 458/2006 privind exercitarea controlului respectării reglementărilor şi sancţionării contravenţiilor referitoare la comercializarea sau

utilizarea vehiculelor rutiere, a echipamentelor, pieselor de schimb şi materialelor destinate acestora, la funcţionarea unităţilor de reparaţii şi reconstrucţie a vehiculelor, a staţiilor de inspecţie tehnică, precum şi la metodologia de efectuare a inspecţiei tehnice periodice

35. Ordinul MTCT nr. 1699/2006 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003 pentru aprobarea Reglementărilor privind omologarea de tip şi eliberarea cărţii de identitate a vehiculelor rutiere, precum şi omologarea de tip a produselor utilizate la acestea — RNTR

36. Ordinul MTCT 1982/2006 pentru aprobarea Normelor privind efectuarea transporturilor rutiere şi a activităţilor conexe acestora

37. Ordinul MTCT nr. 1315/2005 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 229/2003 pentru aprobarea Reglementărilor privind modificarea sistemelor de alimentare a motoarelor autovehiculelor, care au fost omologate pentru circulaţia pe drumurile publice din România cu un anumit carburant prevăzut de constructor, pentru funcţionarea şi cu gaze petroliere lichefiate (GPL) şi autorizarea agenţilor economici care execută montarea, reviziile tehnice şi repararea instalaţiilor de alimentare a motoarelor cu GPL - RNTR-6

38. Ordinul MTCT şi MEC 1366/577 din 2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind omologarea de tip a limitatoarelor de viteză, condiţiile de montare, reparare şi verificare a tahografelor şi a limitatoarelor de viteză, precum şi normele de autorizare a agenţilor economici care verifică, montează şi/sau repară tahografe şi limitatoare de viteză

39. Ordinul MTCT nr. 1700/2005 privind modificarea şi completarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România - RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003, cu modificările şi completările ulterioare

40. Ordinul MTCT nr. 2131/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi de reparaţii, de întreţinere, de reglare, de modificări constructive, de reconstrucţie a vehiculelor rutiere, precum şi de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz - RNTR 9

41. Ordinul MTCT nr. 2132/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind omologarea individuală, eliberarea cărţii de identitate şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere-RNTR 7

42. Ordinul MTCT nr. 2133/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică - RNTR 1

43. Ordinul MTCT nr. 2134/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind omologarea, agrearea şi efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului anumitor mărfuri periculoase - RNTR 3

44. Ordinul MTCT nr. 2135/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind omologarea şi certificarea produselor şi materialelor de exploatare utilizate la

vehiculele rutiere, precum şi condiţiile de introducere pe piaţă a acestora - RNTR 4

45. Ordinul MTCT nr. 2218/2005 pentru modificarea Ordinului ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003 pentru aprobarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România — RNTR 2, cu modificările şi completările ulterioar

46. Ordinul MTCT nr. 2258/2005 pentru încadrarea vehiculelor rutiere care efectuează transporturi internaţionale de mărfuri în categorii de poluare şi de siguranţă a circulaţiei

47. Ordinul MTCT 618/2004 privind reglementarea controlului în traficul rutier al ansamblurilor de vehicule formate din autotractoare cu axa simplă motoare şi semiremorci specializate basculante

48. Ordinul MTCT nr. 1356/2004 pentru modificarea şi completarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România - RNTR 2, aprobate de ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003, cu modificările ulterioare

49. Ordinul MTCT nr. 1359/ 2004 pentru modificarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice în trafic intern şi internaţional şi pentru transporturi publice de persoane în trafic internaţional, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor şi al ministrului turismului nr. 254/85/1996, precum şi a Normelor metodologice privind clasificarea pe categorii a autobuzelor şi microbuzelor utilizate pentru transporturi publice de persoane prin servicii regulate în trafic naţional, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr.458/2002

50. Ordinul MTCT nr. 2194/2004 pentru modificarea şi completarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România - RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003, cu modificările şi completările ulterioare

51. Ordinul MLPTL nr. 211/2003 pentru aprobarea Reglementări privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România-RNTR 2

52. Ordinul MTCT nr.229/2003 pentru aprobarea Reglementărilor privind modificarea sistemelor de alimentare a motoarelor autovehiculelor, care au fost omologate pentru circulaţia pe drumurile publice din România cu un anumit carburant prevăzut de constructor, pentru funcţionarea şi cu gaze petroliere lichefiate (GPL) şi autorizarea agenţilor economici care execută montarea, reviziile tehnice şi repararea instalaţiilor de alimentare a motoarelor cu GPL - RNTR-6

53. Ordinul MLPTL nr.628/2003 pentru aplicarea Acordului privind adoptarea de condiţii uniforme pentru inspecţiile tehnice periodice ale vehiculelor rutiere si recunoaşterea reciproca a acestor inspecţii, încheiat la Viena la 13 noiembrie

1997 54. Ordinul MTCT nr. 1043/2003 privind modificarea şi completarea Anexei la

Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003 pentru aprobarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România - RNTR 2

55. Ordinul MTCT nr. 1061/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind activitatea de control al respectării perioadelor de conducere şi a perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto care efectuează transporturi rutiere

56. Ordinul MLPTL nr. 458/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea pe categorii a autobuzelor şi microbuzelor utilizate pentru transporturi publice de persoane prin servicii regulate în trafic naţional

57. Ordinul MLPTL şi MI nr. 29/206/2002 pentru înfiinţarea echipajelor mobile mixte de control al traficului rutier, formate din reprezentanţi ai regiilor autonome "Administraţia Naţională a Drumurilor din România" şi "Registrul Auto Român", precum şi ai Autorităţii Rutiere Române - A.R.R., împreună cu organe de control aparţinând Inspectoratului General al Poliţiei şi Inspectoratului General al Poliţiei de frontieră

58. Ordinul MLPTL şi MI nr. 852/289/2002 privind aprobarea Normelor metodologice pentru organizarea şi efectuarea activităţilor de control de către echipajele mixte de control al traficului rutier

59. Ordinul MT nr. 208/2000 pentru aprobarea Reglementărilor privind agrearea şi verificarea tehnică a vehiculelor destinate transportului de produse perisabile-RNTR 5

60. Ordinul MT şi Ministerul Turismului nr. 167/55 din 1997 pentru modificarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice în trafic intern şi internaţional şi pentru transporturi publice de persoane în trafic internaţional

61. Ordinul MT şi Ministerul Turismului nr. 254/85 din 1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice în trafic intern şi internaţional şi pentru transporturi publice de persoane în trafic internaţional

În sectorul naval

1. Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999 republicată privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile, republicată

2. Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, cu completările şi modificările ulterioare

În sectorul aerian

1. Legea nr. 399/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian

2. Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european

3. Legea nr. 352/2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/1999

privind înfiinţarea Academiei Române de Aviaţie 4. Legea nr. 14/2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 107/2000

privind ratificarea Convenţiei pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian internaţional, adoptată la Montreal la 28 mai 1999

5. Legea nr. 97/1999 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/1999 pentru ratificarea Protocolului armonizând Convenţia internaţională privind cooperarea pentru siguranţa navigaţiei aeriene EUROCONTROL din 13 decembrie 1960, după efectuarea unor modificări, adoptat la Bruxelles la 27 iunie 1997, şi a Protocolului adiţional

6. Legea nr. 136/1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 45/1997 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale "Compania naţională de transporturi aeriene române - TAROM" - S.A, cu modificările ulterioare

7. Legea nr. 197/1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile

8. Legea nr. 44/1996 pentru aderarea României la Convenţia internaţională EUROCONTROL privind cooperarea pentru securitatea navigaţiei aeriene, încheiată la 13 decembrie 1960, şi la Acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană, semnat la Bruxelles la 12 februarie 1981

9. Hotărârea Guvernului nr. 387/2007 privind înfiinţarea Companiei Naţionale „Aeroporturi Bucureşti” S.A.

10. Hotărârea Guvernului nr. 123/2006 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 523/1998 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale "Aeroportul Internaţional Constanţa " - S.A.

11. Hotărârea Guvernului nr. 1453/2006 privind aprobarea contractării de către Ministerul Finanţelor Publice a unor credite externe în valoare de 144,067 milioane euro şi maximum 92,35 milioane dolari S.U.A., destinate asigurării parţiale a necesarului de finanţat pentru patru proiecte prioritare din portofoliul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului

12. Hotărârea Guvernului nr. 443/2005 pentru aprobarea Programului naţional de securitate aeronautică

13. Hotărârea Guvernului nr. 1869/2005 pentru aprobarea Programului naţional de asigurare a calităţii în domeniul securităţii aeronautice - PNAC-SECA

14. Hotărârea Guvernului nr. 599/2004 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.1.305/2003 privind contractarea de către Societatea Comercială "Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM" - S.A. a unor credite externe, garantate de către Ministerul Finanţelor Publice, necesare pentru achiziţionarea a patru aeronave tip Airbus A 318

15. Hotărârea Guvernului nr. 60/2003 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 615/2002 privind aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Societatea Naţională "Aeroportul Internaţional Timişoara " - S.A., pentru perioada 2002-2015

16. Hotărârea Guvernului nr. 133/2003 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 521/1998 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale "Aeroportul Internaţional Timişoara " - S.A

17. Hotărârea Guvernului nr. 1172/2003 pentru aprobarea procedurii de autorizare a zborurilor cu aeronave civile şi de stat în spaţiul aerian naţional

18. Hotărârea Guvernului nr. 1305/2003 privind contractarea de către Societatea Comercială "Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM" - S.A. a unor credite externe, garantate de către Ministerul Finanţelor Publice, necesare pentru achiziţionarea a patru aeronave tip Airbus A 318

19. Hotărârea Guvernului nr. 329/2002 privind aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Societatea Naţională "Aeroportul Internaţional Bucureşti - Băneasa - S.A. pentru perioada 2002-2010 Bucureşti

20. Hotărârea Guvernului nr. 607/2002 privind acordarea garanţiei statului pentru creditele contractate de Societatea Comercială "Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM" - S.A

21. Hotărârea Guvernului nr. 623/2002 privind aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Societatea Naţională "Aeroportul Internaţional Constanţa " - S.A., pentru perioada 2002-2015

22. Hotărârea Guvernului nr. 521/1998 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale "Aeroportul Internaţional Timişoara " - S.A.

23. Hotărârea Guvernului nr. 523/1998 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale "Aeroportul Internaţional Constanţa" - S.A

24. Hotărârea Guvernului nr. 567/1991 privind organizarea şi funcţionarea Aeroclubului României, cu modificările şi completările ulterioare

25. Ordonanţa Guvernului nr. 64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni, cu modificările şi completările ulterioare

26. Ordinul MTCT nr. 1185/2006 privind desemnarea RA AACR ca autoritate naţională de supervizare, organism tehnic specializat pentru îndeplinirea funcţiei de supervizare a siguranţei zborului în aviaţia civilă

27. Ordinul MTCT nr. 924/2005 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind alocarea sloturilor pe aeroporturile din România - RACR-ASAP, ediţia 02/2005

28. Ordinul MTCT nr. 193/2.09.2003 – Protecţia mediului RACR – PM 29. Ordinul MTCT nr. 2024/2002 pentru aprobarea Reglementării aeronautice

civile române privind accesul pe piaţa serviciilor de handling la sol pe aeroporturi

30. Ordinul MTCT nr. 578/1998 pentru aprobarea Reglementării privind acordarea licenţei de transport aerian, cu modificările ulterioare

În sectorul medical

34. Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii 35. Ordinul 1683/2001pentru aprobarea Instrucţiunilor privind autorizarea

laboratoarelor de examinare psihologică a candidaţilor la obţinerea permisului de conducere auto

36. Ordinul 1266/2006 privind completarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 447/2003 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din transporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei, precum şi organizarea, funcţionarea şi componenţa comisiilor medicale şi psihologice de siguranţa circulaţiei, cu modificările şi completările ulterioare

37. Ordinul 1095/2006 privind modificarea anexei nr. 11 la Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 447/2003 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din transporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei, precum şi organizarea, funcţionarea şi componenţa comisiilor medicale şi psihologice de siguranţa circulaţiei

38. Ordin nr. 649/2002 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind agrearea/autorizarea laboratoarelor de psihologie rutieră, altele decât cele din reţeaua sanitară proprie a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei

39. Ordin nr. 447/2003 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din transporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei, precum şi organizarea, funcţionarea şi componenţa comisiilor medicale şi psihologice de siguranţa circulaţiei

40. Ordin nr. 150/2006 privind modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 447/2003 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din transporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei, precum şi organizarea, funcţionarea şi componenţa comisiilor medicale şi psihologice de siguranţa circulaţiei

41. Instrucţiuni din 08/11/2001 privind autorizarea laboratoarelor de examinare psihologică a candidaţilor la obţinerea permisului de conducere auto

Anexa nr. 6

Principalele documente de politici publice elaborate în domeniul transporturilor după anul 2000

Nr Titlul documentului de politică publică

Adoptat de către Guvern Iniţiator Stadiu

Disponibil în format electronic

General

1. Programul de guvernare 2005-2008 - cap. 17 – Politica în domeniul transporturilor

Hotărâre nr. 24/2004

Parlament România

În vigoare www.mt.ro

2. Calendar de aplicare a măsurilor şi acţiunilor pentru îndeplinirea prevederilor Programului de guvernare 2005-2008

Guvern M.T.C.T.

În vigoare www.mt.ro

3. Strategia de privatizare a companiilor/societăţilor naţonale şi a societăţilor comerciale care funcţionează sub autoritatea M.T.C.T

HG nr. 1293/2003

M.T.C.T. În vigoare www.mt.ro

4. Prima etapă a strategiei de privatizare a unor societăţi comerciale aflate sub autoritatea M.T.C.T.

HG nr. 574/2006

M.T.C.T. În vigoare www.mt.ro

5. Liniile directoare pentru realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european

Lege nr. 203/2003 Lege nr. 589/2003

M.T.C.T. În vigoare www.mt.ro

6. Planul Naţional de Dezvoltare ( PND) 2007-2013

M.F.P. M.T.C.T.

În vigoare www.mt.ro

7. Programul Operaţional Sectorial de Transport 2007-2013

M.F.P. M.T.C.T.

În curs de aprobare

www.mt.ro

8. Finanţarea programului de accelerare a acţiunilor de

HG nr. 513/2006

M.T.C.T. În vigoare Nu M.Of

construire, modernizare şi reabilitare a infrastructurilor rutiere, feroviare şi navale de transport, precum şi a achiziţiei şi modernizării de vag. de călători şi spărgătoare de gheaţă în valoare de 5.096,48 MEUR, în perioada 2006-2009

nr.360/2006

Sectorul feroviar

1. Strategia de dezvoltare a sistemului feroviar din România în perioada 2001-2010

HG nr. 1003/2001

M.T.C.T. În vigoare www.mt.ro

2. Planul privind strategia pe termen lung a sectorului feroviar în vederea restabilirii echilibrului financiar al administratorului infrastructurii şi în vederea modernizării şi reînoirii infrastructurii

HG nr. 817/2005

M.T.C.T. În refacere www.mt.ro

Sectorul rutier

1. Programul prioritar de construcţie a autostrăzilor din România şi a drumurilor naţionale cu patru benzi de circulaţie

Lege nr. 1/2002

Lege nr. 451/2003

M.T.C.T. În vigoare Nu M.Of

nr.44/2002 M.Of

nr.840/2003

2. Strategia rutieră pentru dezvoltarea serviciilor de transport pe perioada 2005-2015

M.T.C.T. În vigoare

Sectorul naval

1. Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii de transport naval la C.N. A.P.D.M. S.A. Galaţi

HG nr. 532/2004

M.T.C.T. În vigoare Nu M.Of

nr.370/2004

2. Strategia naţională pentru managementul integrat al

HG nr. 471/2004

M.A.I. M.T.C.T.

În vigoare Nu M.Of

frontierei de stat a României în perioada 2004-2006

nr.325/2004

Sectorul aerian

1. Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaţional Bucureşti- Otopeni

OG nr. 64/1999

Lege nr. 220/2002

Legea nr. 58/2007

M.T.C.T. În vigoare www.mt.ro

2. Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Societatea Naţională Aeroportul Internaţional Bucureşti – Băneasa S.A. pentru perioada 2002-2010

HG nr. 329/2002

M.T.C.T. În vigoare www.mt.ro

3. Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Societatea Naţională Aeroportul Internaţional Timişoara S.A. pentru perioada 2002-2015

HG nr. 615/2002

HG nr. 60/2003

M.T.C.T. În vigoare www.mt.ro

4. Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Societatea Naţională Aeroportul Internaţional Constanţa S.A. pentru perioada 2002-2015

HG nr. 623/2002

M.T.C.T. În vigoare www.mt.ro

5. Programul naţional de securitate aeronautică

HG nr. 443/2005

M.T.C.T. În vigoare Nu M.Of

nr.461/2005

Anexa nr. 7

Programele bugetare aferente politicilor publice în domeniul transporturilor

Nr. crt. Programele/Proiectele

aferente politicilor publice

Sumele alocate în anul 2007 (mii lei)

% din bugetul total al MTCT

1. Programul de reabilitare a infrastructurii feroviare

1.723.035 17,4

- reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord-Feteşti (40 km)

- reabilitarea liniei de cale ferată Feteşti-Constanţa (60 km)

- reabilitarea şi modernizarea liniei de cale ferată Câmpina-Predeal

- centralizarea electronică a staţiilor - reparaţii infrastructură publică - electrificarea liniei de cale ferată Doaga-Tecuci-

Barboşi (20 km)

- reconstrucţie pod Gura Lotrului, tunel la zi Câineni

2. Program de modernizare a staţiilor de cale ferată 57.456 0,6 - modernizarea staţiilor de cale ferată Craiova,

Timişoara, Iaşi, Cluj Napoca, Arad, Drobeta Turnu Severin, Braşov, Bacău, Feteşti, Oradea, Ploieşti Sud, Sighişoara, Sibiu, Buzău, Focşani

3. Program de reabilitare şi modernizare a metroului 453.621 4,6 - compatibilizarea instalaţiilor cu trenurile noi - lucrări la Racordul 1 N. Grigorescu-Linia de

Centură şi Racordul 2 Tronson 1 Mai-Laromet

- achiziţia a 5 trenuri noi de metrou

4. Programul de modernizare a drumurilor naţionale 2.341.111 23,6 - modernizări drumuri naţionale (execuţie –

1.778,4 km; recepţie: 429,0 km)

- construcţie de variante ocolitoare (execuţie – 499,0 km; recepţie: 12,6 km)

- reparaţii capitale poduri (execuţie – 207 buc.;

recepţie: 181 buc.) - întreţinere drumuri naţionale (3745,0 km) -reparaţii capitale drumuri naţionale (200,0 km) - investiţii reabilitări drumuri (425,0 km) şi

reparaţii poduri (6 buc.)

- studii de fezabilitate şi alte studii aferente proiectelor

5. Programul de construcţii autostrăzi 1.353.250 13,6 - construcţie autostrăzi (execuţie – 263,8 km;

recepţie: 87,0 km)

- Arad-Timişoara - Deva-Orăştie - Câmpia Turzii-Gilău - Mihăileşti-Suplacu de Barcău - Suplacu de Barcău-Borş - Drajna-Feteşti - Cernavodă-Constanţa - By-pass Piteşti, Arad, Constanţa, Sibiu, Adunaţii Copăceni

6. Programul de reabilitare, modernizare şi dezvoltare a infrastructurii pe Dunăre, canale navigabile şi porturi maritime şi fluviale

165.922 1,7

Folosirea avantajului competitiv al Dunării în condiţiile integrării în UE

- apărări de maluri pe Canalul Sulina şi sistem de măsurători topo-hidrografice şi semnalizare pe Dunăre

- asistenţă tehnică pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării

- îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, sectorul Călăraşi-Brăila

Dezvoltarea şi intensificarea traficului de mărfuri

în tranzit în porturile maritime şi fluvio-maritime

- prelungirea spre nord a cheului postului de gabare

- dezvoltarea capacităţii feroviare în portul Constanţa Sud, etapa I-a

Dezvoltarea capacităţilor de operare şi depozitare

în porturile de la Dunăre - terminal de containere în Portul Galaţi Dotări independente - sistem de securizare RADIONAV Constanţa

7. Programul de creştere a capacităţii aeroportuare şi a siguranţei transportului aerian

141.424 1,4

Siguranţa traficului aerian-asigurarea capacităţii aeroportuare

- modernizarea şi dezvoltarea Aeroporturilor Internaţionale Henri Coandă Bucureşti, Mihail Kogălniceanu Constanţa, Traian Vuia Timişoara, Aurel Vlaicu Bucureşti Băneasa

Asigurarea competitivităţii transportatorilor

aerieni români pe piaţa mondială

- modernizare Aeroclubul României - modernizarea Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă

8. Programul de modernizare a mijloacelor de transport

1.876.390 18,9

- achiziţie 8 rame electrice noi - achiziţie 20 vagoane noi - modernizare 11 vagoane de călători şi 20

vagoane restaurant

- modernizare 23 LE şi 15 LDE - dotare cu 2 sisteme ETCS - achiziţie aeronave (CN TAROM şi SSAC)

9. Eliminarea efectelor inundaţiilor şi măsuri de prevenire a lor

287.924 2,9

- infrastructura rutieră - infrastructura feroviară - portul Isaccea

Anexa nr. 8

Sistemul naţional de transport din România Realităţi şi incertitudini în sistemul naţional de transport

Ca aspect general, se poate aprecia că România dispune de un sistem naţional de transport (infrastructuri, mijloace de transport, operatori de transport, etc.) situat, în mare măsură, atât din punct de vedere al structurii funcţionale cât şi al serviciilor prestate la nivelul standardelor medii ale sistemelor convenţionale de transport din Europa, apt să facă faţă necesităţilor actuale ale utilizatorilor interni şi internaţionali.

În ansamblu, reţeaua de infrastructuri publice de transport (drumuri, căi ferate, căi navigabile, canale navigabile, porturi maritime şi fluviale, aeroporturi) asigură realizarea conectării tuturor localităţilor ţării la reţeaua naţională de transport şi la sistemele internaţionale de transport.

Sistemul naţional de transport susţine şi influenţează evoluţia socio-economică a ţării şi facilitează oportunităţile de punere în valoare a României în economia europeană şi asigură accesul la reţeaua de servicii şi infrastructuri de transport vest-europene.

Deasemenea, generează oportunităţi de dezvoltare a unor sectoare ale economiei angajate în realizarea programului investiţional de modernizare a infrastructurii de transport angajat de România pentru a răspunde prevederilor DCPE nr. 1692/1996 privind liniile directoare comunitare pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport, amendată prin Decizia nr. 1346/2001.

Odată cu liberalizarea economiei şi creşterii diferenţelor între zonele economice, accesul la infrastructurile de transport va facilita concentrarea şi centralizarea activităţii economice într-un număr redus de nuclee mari dar va conduce şi la slăbirea zonelor cu potenţial mai mic în favoarea zonelor dominante şi, implicit, la modificarea structurii sistemului de transport. Reţelele vor fi „impermeabile” pentru o bună parte din teritoriu conducând la accentuarea segregării spaţiale şi implicit la migrarea populaţiei. Îmbunătăţirea sistemului de transport prin modernizarea cu prioritate a infrastructurilor situate pe reţeaua TEN-T şi coridoarele paneuropene IV, VII şi IX va contribui la progresul economic al României şi creşterea gradului de integrare în Europa dar va genera şi o creştere a disparităţilor din

teritoriu şi o diminuare a posibilităţilor de satisfacere a cerinţelor de la un moment dat. Liberalizarea pieţei transporturilor şi asigurarea accesului liber şi nediscriminatiru al operatorilor pe infrastructurile de transport vor continua să producă modificări importante atât în structura repartiţiei volumului de transport pe moduri de transport cât şi asupra gradului de utilizare a capacităţilor existente.

După o evoluţie „dezordonată” în care fiecare mod de transport s-a dezvoltat autonom şi independent, în ultimii ani s-a produs o oarecare „aşezare” în dezvoltarea diferitelor moduri de transport din România. Dezvoltarea autonomă a generat un sistem în care operatorii de transport se concurează (uneori la limita legalităţii) între ei (inclusiv în acordarea de facilităţi şi resurse) în loc să colaboreze pentru a oferi cel mai bun serviciu utilizatorului şi societăţii. Resursele, în cuantumurile în care au putut fi asigurate au fost „fărâmiţate” şi canalizate spre un număr foarte mare de obiective, criteriile tehnico-economice fiind subordonate în multe cazuri comandamentelor politice, programarea investiţiilor nu s-a putut respecta iar punerile în funcţiune s-au prelungit în mod permanent. S-a ignorat cu o frecvenţă prea mare impactul în sistem a fiecărei acţiuni creându-se reţele şi itinerarii paralele în care se suprapun secţiuni de infrastructuri de capacitate şi performanţe ridicate cu secţiuni îmbătrânite şi depăşite din punct de vedere al parametrilor actuali de calitate şi siguranţă. Au fost generate depăşiri forţate ale capacităţilor de circulaţie pe unele sectoare ale reţelei de infrastructuri rutiere (în special la intrările şi ieşirile din marile oraşe) şi scăderi drastice a gradului de utilizare a reţelei de infrastructuri feroviare (în multe cazuri pe aceeaşi relaţie de transport).

Incertitudinile în sistemul naţional de transport din România derivă în principal din posibilităţile de realizare a nivelelor de dotare care să asigure: depăşirea marilor deficite şi strangulări în sistemul rutier; diminuarea dezechilibrelor în accesibilitatea la teritoriu în ansamblul său şi a impacturilor transportului asupra sănătăţii şi mediului înconjurător; satisfacerea cererilor de transport generate de creşterea mobilităţii persoanelor şi mărfurilor în special în zonele urbane şi metropolitane; provocările unui sistem de transport din ce în ce mai integrat internaţional şi care cer o mai mare competitivitate a sectorului şi o mai mare atenţie pentru siguranţă.

Siguranţa în transport va constitui o provocare de o importanţă majoră în toate cele trei dimensiuni ale sale: riscurile accidentelor pentru utilizatori şi pentru terţi (incluzând mediul înconjurător), riscurile muncii pentru

muncitorii sectorului şi riscurile pentru persoane, instalaţiile şi bunurile care pot deriva din procedurile ilicite de toate tipurile. Devine obligatorie o procedură mai omogenă în ceea ce priveşte obiectivele diferitelor moduri de transport, ţinând seama de faptul că este necesară fixarea de obiective ambiţioase care să permită micşorarea acestor riscuri pentru întreaga societate.

Factorii determinanţi ai politicii de transport

Cu toate transformările majore realizate până în prezent, sistemul de transport din România este tributar încă „tarelor” sistemului în care a fost conceput şi realizat.

Restructurarea sa într-o manieră cerută de principiile Politicii Comune de Transport solicită timp, resurse şi „amputări” uneori foarte dureroase.

Restructurarea, reechilibrarea modurilor de transport, eliminarea punctelor de strangulare, funcţionarea instituţiilor pentru luarea deciziilor (siguranţă, calitate, trafic, etc.) şi gestionarea sustenabilă a procesului de globalizare în transport sunt probleme prioritare, nu numai pentru instituţiile comunitare dar şi pentru toate statele membre, inclusiv pentru România.

Conform principiilor U.E., transportul trebuie să integreze principiile dezvoltării durabile: Strategia sectorială de integrare adoptată de Consiliul Miniştrilor Transportului în octombrie 1999, urmând directivele Consiliului European de la Cardiff (1998) şi Strategia Europeană de Dezvoltare Sustenabilă (Consiliul European din Gutemburg, 2001) stabilesc că „o politică de transport sustenabilă ar trebui să facă faţă intensităţilor traficului şi nivelelor de congestie crescânde, zgomotului şi poluării şi să sprijine folosirea modurilor de transport mai puţin agresive faţă de mediul înconjurător, ca şi întreaga internaţionalizare a costurilor sociale şi ambientale. Este necesar să se acţioneze pentru a obţine o disociere semnificativă între creşterea transportului şi cea a PIB-ului, în principal prin schimbul modal de la transportul rutier la transportul feroviar, transportul maritim şi transportul public de călători”.

Strategia de mobilitate sustenabilă adoptată de către U.E. stipulează disocierea dintre creşterea transportului şi creşterea economică, dezvoltarea alternativelor de transport la autovehiculul privat şi transport rutier de mărfuri şi atribuirea corectă a costurilor. În plus, un accent deosebit se pune pe necesitatea realizării unei urmăriri riguroase a comportamentului

ambiental al sectorului, consolidând sistemul de urmărire TREM (Transport and Environment Reporting Mechanism) şi stabilind atunci când este posibil obiective cuantificate la politica de transport: de exemplu, în distribuirea modală a transportului de mărfuri (menţinerea în 2010 a aceleiaşi distribuţii modale a transportului din 1998) sau în siguranţa drumului (reducerea la jumătate a numărului de morţi pe şosea în 2010).

Conform Documentului de Poziţie Complementar II al României Capitolul 9 – Politica în domeniul transporturilor negociat şi închis provizoriu în 9 decembrie 2003, România a preluat prevederile aplicabile ale Deciziei Consiliului şi Parlamentului European nr. 1692/1996 privind liniile directoare comunitare pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport, amendată prin Decizia nr. 1346/2001, precum şi viitoarea reţea TEN-T pe teritoriul său prin Legea nr. 203/2003 (cu modificările ulterioare) privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european.

Localizarea României la intersecţia a numeroase drumuri care leagă Europa de Vest şi cea de Est ca şi Europa de Nord cu cea de Sud, precum şi situarea ţării pe axele de tranzit între Europa şi Asia constituie un element de referinţă pentru determinarea politicii de transport. În cadrul continentului european, poziţia ţării noastre este centrală, acelaşi lucru putându-se considera şi pe plan mondial unde România, prin deschiderea la Marea Neagră şi oportunitatea generată de Canalul Dunărea-Marea Neagră şi fluviul Dunărea, poate ocupa o poziţie cheie pentru fluxurile internaţionale de transport maritim, în relaţiile dintre Europa şi celelalte continente, iar în transportul aerian dispune de un potenţial semnificativ pentru îmbunătăţirea poziţiei sale în traficul la medie şi mare distanţă.

Creşterea economică, evoluţia societăţii şi modificările de dezvoltare în teritoriu exercită o presiune crescândă asupra transportului, necesitând o îmbunătăţire constantă a infrastructurilor şi calităţii serviciilor. Evoluţia demografică, dezvoltarea sectorului turistic, reorganizarea proceselor de producţie şi a agriculturii, ocuparea dispersată a periferiilor urbane argumentează creşterea cererii. Această creştere este însoţită şi de o cerere de calitate a serviciilor care trebuie satisfăcută în contextul deschiderii accesului României la Fondurile Europene care vor contribui la creşterea investiţiei în infrastructuri a Ministerului Transporturilor. Iniţiativa privată trebuie să îşi găsească din ce în ce mai mult locul pentru a creşte cooperarea cu sectorul public în asigurarea cerinţelor de infrastructuri şi servicii. Preocuparea logică pentru atragerea investiţiilor pentru sector trebuie să

respecte principiile şi priorităţile stabilite în Planul Strategic de Infrastructuri şi Servicii de Transport (PSIST). Accentul nu se va pune numai pe orientarea acţiunii publice spre maximizarea volumului de investiţii, ci şi pe garantarea stabilităţii şi continuităţii efortului investitor, uşurând ciclurile anterioare.

Cadrul energetic impune, deasemenea, condiţii importante politicii de transport, dat fiind că sectorul consumă cca. 30 % din energia finală a ţării şi ca sursă predominantă este petrolul (85 %). Un obiectiv clar al politicii economice româneşti răspunde la provocarea de a reduce dependenţa energetică (76 % din consumul de petrol şi produse petroliere din România se importă faţă de 50 % în U.E.-15, şi importurile de petrol şi produse petroliere reprezintă 2,6 % din PIB-ul românesc faţă de 1 % din marea parte a ţărilor europene). Transportul şi-a triplat cererea energetică în ultimii 30 de ani, iar politica de transport trebuie să-şi asume un angajament clar, cu obiectivul economic de a reduce dependenţa energetică şi de a garanta o rezervă energetică sigură pentru ţara noastră, dată fiind importanţa sa în totalul consumului de produse petroliere.

Compatibilitatea ambientală trebuie să răspundă la exigenţa şi preocuparea crescânde ale cetăţenilor şi agenţilor sociali în legătură cu dezvoltarea durabilă. O problemă care poate deveni sensibilă în ţara noastră posesoare a unui patrimoniu natural diversificat şi a numeroase zone (protejate sau nu) este vulnerabilitatea mediului înconjurător la impacturile modernizării infrastructurilor de transport.

România trebuie să îşi respecte angajamentele în domeniul mediului înconjurător şi trebuie să impulsioneze activ în viitor acţiunea comunităţii internaţionale.

Se impune a fi analizate cu mai mare atenţie implicaţiile transportului asupra sănătăţii (calitatea aerului, zgomot, obiceiuri sănătoase de mobilitate, etc) şi multiplicarea acţiunilor concrete pentru informarea cetăţenilor şi stimularea planurilor de acţiune urgentă care să le ofere nivele de protecţie şi politici de prevenire adecvate. Impactul transporturilor asupra mediului înconjurător şi sănătăţii

Emisiile din sectorul de transport, în marea lor parte datorate transportului rutier (atât interurban cât şi urban) constituie 70 % din emisiile de monoxid şi dioxid de carbon (CO + CO2), şi 65 % de oxizi de azot (NOx). Modificarea structurii parcului de autovehicule, reglementările introduse şi îmbunătăţirile tehnologice prevăzute oferă premisele estimării unei scăderi semnificative a emisiilor de poluanţi, şi concret NOx, compatibile cu limitele Directivei 2001/81/CE, a Plafoanelor Naţionale de Emisie spre finalul perioadei. Totuşi, evoluţia tehnologică nu poate corecta mărirea emisiilor de CO2. Transportul rutier contribuie cu aproximativ 80 % la emisiile din sectorul transporturilor. Spre deosebire de emisiile poluante, care pot fi diminuate prin mijloace tehnologice de îmbunătăţire a motoarelor şi combustibililor, emisiile de CO2 sunt legate de consumul de combustibili fosili şi impun adoptarea unui alt tip de strategii, legate de eficienţa energetică şi de gestiunea cererii.

Emisiile poluante au o incidenţă majoră asupra calităţii aerului în oraşe. Introducerea catalizatorilor şi a benzinei fără plumb poate conduce la scăderea anumitor emisii poluante produse de vehicule, în special SO2, COV, benzen, plumb şi CO. În prezent, practic oraşele mari din România prezintă, într-o măsură mai mare sau mai mică, perioade în care se depăşesc limitele de calitate a aerului stabilite de regulile europene în ceea ce priveşte PM10, NO2 sau ozonul. Datele pe care le oferă unele proiecte europene arată o corelaţie înaltă între mortalitate, rata imbolnăvirilor, anumite tipuri de cancer şi boli cardiovasculare şi respiratorii. Impacturile asupra anumitor grupuri de risc sau, în special, asupra grupurilor vulnerabile, cum ar fi copii şi bătrâni, se dovedesc a fi clare şi greu de evitat.

Zgomotul provocat de trafic, mai ales în mediile urbane, a crescut şi în ţara noastră în ultimii ani. Se estimează că 5 - 7 % din populaţia română este supusă la nivele sonore înalte. Relaţia dintre zgomot şi sănătate este evidentă: stres, perturbări în comunicare şi o creştere a comportamentelor agresive, în somn şi în odihnă, în dezvoltarea copiilor, hipertensiune şi influenţa în bolile cardiovasculare.

In ceea ce priveşte deteriorarea provocată în mediul înconjurator din cauza construcţiei infrastructurilor, prin măsurile corectoare ce vor trebui luate se încearcă să se atenueze unele dintre efectele sale negative, dar vor putea elimina dificil ocuparea progresivă a teritoriului şi fragmentarea acestuia, cu efecte foarte grave asupra biodiversităţii. Bogăţia naturală a ţării şi existenţa a numeroase spaţii care încă nu beneficiază de o protecţie specială pot fi calificate ca “sensibile” din punct de vedere al mediului înconjurător (zone

de litoral, Delta Dunării, masive muntoase, zone urbane) şi creează un factor condiţionant, de fiecare dată mai mare, pentru viitoarea dezvoltare şi densificare a infrastructurilor de transport de mari performanţe.

Siguranţa oferită de diversele moduri de transport se dovedeşte a fi inconsistentă, inclusiv în termeni relativi: în toată UE (2001) şi la miliardul de locuitori-km, numărul morţilor era de 0,2 pe calea ferată (2,3 dacă se adună victimele care nu erau utilizatori ai căii ferate), 0,4 în sectorul aerian şi 8,7 în rutier. Accidentele de trafic sunt cauza principală a morţii populaţiei situate între 6 şi 25 de ani. În România, numărul de morţi în accidente interurbane a scăzut din anul 1990, când s-au inregistrat 3.782 de morţi, până în 2003, în care s-au înregistrat 2.235. În ultimii 7 ani, indicele ridicat de victime anuale ale accidentelor de trafic a rămas stabil. Rata accidentelor din România, în raport cu parcul automobilistic şi cu mobilitatea existentă, este încă ridicată: 236 morţi pentru fiecare miliard de călători-kilometru.

În ansamblu, factorii condiţionanţi ai mediului inconjurător şi sănătăţii nu pot decât să crească în următorii ani, în acord cu dezvoltarea progresivă a angajamentelor internaţionale şi cu normele europene în acest domeniu, şi cu sensibilitatea crescândă a opiniei publice în ceea ce priveşte aceste probleme.

Costurile transportului; tarifare şi fiscalitate

Costurile suportate de utilizatori pentru a se deplasa sau pentru a transporta marfă depinde de o multitudine de factori ca: impozite, subvenţii, investiţii publice şi private, preţul carburanţilor, preţul vehiculelor sau asigurărilor, etc. fiind rezultatul unui ansamblu complex de decizii publice şi private de reglementare, investiţie şi piaţă. La costurile interne se adaugă aşa-numitele costuri externe, adică acele prejudicii pe care utilizatorii unui mod de transport le provoacă altor persoane şi pe care piaţa nu este capabilă să li le impute fără o reglementare publică prealabilă, cum ar fi accidente, contaminarea atmosferei, zgomot, schimbarea climei sau congestii. Costurile, interne şi externe, diferă în funcţie de modurile de transport şi utilizatorii pot să nu le acopere integral. Studii realizate în UE-15 ilustrează că, în ultimii ani, preţul transportului (în preţuri constante) cu automobilul a scăzut, în medie, cu 15 %. De fiecare dată când un utilizator decide să folosească un anumit mod de transport, un cetăţean poate suferi un prejudiciu, fie el de natură impozabilă, plătind o infrastructură pe care nu o foloseşte (sau întreţinerea ei), fie de natură legată de mediul înconjurător şi

de sănătate, prin suportarea costurilor externe derivate din zgomot, poluare sau accidente. Sistemul de tarifare şi fiscalitate al transportului trebuie să emită semnalele adecvate obiectivelor strategice ale PSIST, pentru că, fără acestea, va fi distorsionată funcţionarea sistemului. Fiscalitatea suportată de transport nu stimulează în prezent comportamente compatibile cu politica de transporturi, nici nu le penalizează pe cele contrare; nu favorizează o creştere a cererii pentru modurile de transport public cu scopul de a minimiza accidentele, congestia şi poluarea; nu deţine mecanisme pentru a compensa adecvat cetăţenii prejudiciaţi de către accidente şi alte efecte, şi nici nu asigură împărţirea echitabilă, fără efecte regresive asupra venitului, a beneficiilor şi prejudiciilor deciziilor publice în privinţa transportului. Cadrul instituţional

Sistemul de transport ar trebui să fie capabil să ofere utilizatorului un serviciu complet, independent de natura/administratorul unei anumite infrastructuri sau a unui anumit operator. Cooperarea instituţională este încă parţială, limitată la obiective concrete, ca investiţii în anumite infrastructuri, coordonare în anumite aspecte normative sau finanţarea anumitor servicii. Acest tip de coordonare, eficace în sensul că permite coordonarea anumitor acţiuni, face dificilă identificarea de noi obiective şi planificarea pe termen mai lung. Acţiunile într-un anumit teritoriu şi în special în mediile urbane, zone sensibile din punct de vedere al mediului înconjurător sau coridoare cu densitate ridicată de infrastructură trebuie să fie raţionalizate plecând de la definiţia unitară a obiectivelor compatibile cu principiile de sustenabilitate ale administraţiilor implicate.

O acţiune instituţională pentru a fi eficientă şi realizabilă are nevoie de un cadru legal adecvat, care să delimiteze concret mediul de cooperare dintre diferitele administraţii participante. Odată stabilit obiectivul, administraţiile trebuie să meargă mai departe să identifice acţiunile concrete şi să le includă în convenţiile lor. Obiectivele care au în vedere eficienţa economică şi rentabilitatea socială a acţiunilor, coeziunea socială şi echilibru teritorial şi de dezvoltare sustenabilă, în special în sfera schimbării climaterice, nu pot fi realizate daca nu sunt stabilite sisteme de coresponsabilitate în care acţiunile să fie insoţite de politici concrete care să permită obţinerea tuturor beneficiilor sperate şi care să lege viitoarele investiţii de realizarea preliminară a obiectivelor amintite.

Planul strategic al Ministerului Transporturilor

- fişă sintetică -

1. Mandatul Ministerul Transporturilor reprezintă organul de specialitate al administraţiei publice centrale care stabileşte politica în domeniul transporturilor, strategia şi reglementările specifice de dezvoltare şi de armonizare a activităţilor de transport în cadrul politicii generale a Guvernului, ia măsuri pentru a asigura implementarea acestor politici prin unităţile care i se subordonează şi îndeplineşte rolul de autoritate de stat în domeniul transporturilor şi al infrastructurii de transport.

2. Viziunea Activitatea MT şi a unităţilor sale vizează, în principal, creşterea accesibilităţii României prin integrarea reţelei naţionale de transport (şi logistică) la reţeaua europeană, respectiv la cea internaţională, concomitent cu dezvoltarea echilibrată a sistemului naţional de transport, a economiei locale şi regionale, mărirea mobilităţii populaţiei, îmbunătăţirea şi diversificarea serviciiilor oferite calătorilor şi creşterea siguranţei acestora, eficientizarea transportului de marfă şi îmbunătăţirea calităţii mediului.

3. Valorile comune Valorile comune acceptate sunt:

- viziune, eficienţă şi rezultate; - integritate, profesionalism şi competenţă; - deschidere spre nou; - transparenţă, cooperare şi deschidere pentru dialog; - corectitudine şi calitate umană.

4. Analiza mediului intern Structura organizatorică actuală a ministerului este în concordanţă cu prevederile Legii nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, O.U.G. nr.24/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi a legislaţiei dezvoltate în domeniul administraţiei. Structura organizatorică şi concepţia privind rolul, funcţiile şi atribuţiile ministerului ca organ de specialitate şi autoritate de stat la nivel naţional a evoluat permanent în concordanţă cu dezvoltarea socio-economică a ţării şi cerinţele procesului de integrare europeană şi euroatlantică. În structura organizatorică a MT sunt cuprinse 20 de direcţii

generale/direcţii cu un număr de 635 de posturi, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului, din care 4 direcţii de specialitate: Direcţia Generală Infrastructură şi Transport Feroviar (DGITF), Direcţia Generală Infrastructură şi Transport Rutier (DGITR), Direcţia Generală Transport Naval (DGTN) şi Direcţia Generală Aviaţie Civilă (DGAC). Aceste direcţii asigură îndeplinirea funcţiilor ministerului, în limitele competenţelor acordate, privind strategia şi reglementările specifice de dezvoltare şi de armonizare a activităţilor din domeniul transporturilor precum şi îndeplinirea rolului de autoritate de stat în domeniu. Pe lângă cele patru direcţii de specialitate există Direcţia Medicală (DM) direct implicată în crearea cadrului legislativ şi monitorizarea comisiilor teritoriale şi a comisiei centrale de siguranţa circulaţiei. Numărul total de posturi alocat domeniului de specialitate este de 105, din care 13 sunt posturi de conducere. 16 direcţii şi alte compartimente având un număr de posturi alocat de 530, din care 65 sunt posturi de conducere. Dintre aceste direcţii, 8 sunt direcţii de sinteză, respectiv: Direcţia Politici Publice şi Strategii (DPPS), Direcţia Generală Investiţii, Achiziţii şi Concesiuni (DGIAC), Direcţia Generală Economică şi Buget (DGEB), Direcţia Generală Relaţii Financiare Externe (DGRFE), Direcţia Generală Juridică (DGJ), Direcţia Generală Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale (DGAERI), Direcţia Generală Resurse Umane şi Management (DGRUM), Direcţia Generală Activităţi Patrimoniale şi Administrativ (DGAPA). Aceste direcţii de sinteză asigură elaborarea, implementarea şi monitorizarea cadrului strategic general, a politicii de finanţare internă şi externă, a cadrului legislativ-normativ specific la nivel naţional şi internaţional, a cooperării internaţionale, a politicii de mediu precum şi gestionarea resurselor umane şi a patrimoniului ministerului. Atribuţiile ce îi revin MT în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Sectorial de Transport se realizează în cadrul unei structuri ce cuprinde 113 posturi. Conform analizei efectuate asupra structurii organizaţionale/funcţionale a MT, au fost identificate punctele tari: - conducere activă, structurată pe domeniile specifice ale ministerului; - structură organizatorică flexibilă, capabilă să se adapteze operativ la

cerinţele economico-sociale; - viziune clară asupra obiectivelor urmărite, dublată de o abordare

sistemică a prioritizării şi implementării proiectelor stabilite; - control riguros al resurselor utilizate şi a rezultatelor obţinute;

- personal cu o vârstă medie relativ scăzută (cca. 41 ani) de înaltă ţinută profesională şi morală şi cu o mare deschidere către nou;

- deschiderea pentru un dialog permanent cu instituţiile de specialitate, cu legislativul, cu patronatele şi sindicatele;

- existenţa unei baze de informare privind legislaţia UE în domeniile de responsabilitate ale ministerului;

- existenţa unei baze logistice adecvate. precum şi punctele slabe: - posibilităţi limitate în motivarea personalului; - fluctuaţia de personal şi nevoia permanentă de resurse; - consumul serviciului prestat simultan cu producerea sa; - impact perturbator asupra economiei şi populaţiei; - diversitatea şi numărul mare de participanţi la proces.

5. Analiza mediului extern Caracterul deschis al activităţilor specifice MT precum şi a politicilor publice pe care le formulează şi implementează impune o cooperare permanentă a ministerului şi a unităţilor care funcţionează în subordinea şi sub autoritatea sa cu majoritatea structurilor instituţionale existente, atât la nivel naţional cât şi internaţional. Pe domenii, această cooperare vizează: - integrare europeană şi afaceri europene (Departamentul Afacerilor Europene, Ministerul Afacerilor Externe) pentru urmărirea îndeplinirii angajamentelor asumate în procesul de negociere şi prin Tratatul de aderare; evaluarea stadiului de pregătire pentru aderare – elaborarea rapoartelor anuale; asigurarea compatibilităţii legislaţiei româneşti cu cea comunitară; asigurarea instrumentelor şi instituţiilor publice prin care urmează să se implementeze legislaţia armonizată; elaborarea Strategiei post-aderare 2007-2013. - asigurarea surselor de finanţare (Ministerul Economiei şi Finanţelor) pentru elaborarea/fundamentarea bugetelor anuale şi multianuale; asigurarea co-finanţării proiectelor cu finanţare internaţională; gestionarea fondurilor structurale şi de coeziune prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial de Transport 2007-2013. - colaborarea la nivel naţional (consilii judeţene şi locale, agenţii naţionale, asociaţii profesionale şi organizaţii nonguvernamentale) pentru asigurarea parteneriatelor pe orizontală şi verticală în vederea elaborării şi implementării strategiilor sectoriale. - cooperarea internaţională şi regională cu instituţiile Uniunii Europene, precum şi cu instituţiile omoloage şi alte institutii relevante

din statele membre ale Uniunii Europene, în conformitate cu obligaţiile ce decurg din statutul de stat membru al Uniunii Europene. În acest context, au fost identificate o serie de oportunităţi:

- preocuparea Guvernului de a implementa politici publice profesionist formulate şi coerente;

- un portofoliu de proiecte/programe eligibile şi bine definite în documentele de politici publice;

- cadrul legislativ-normativ armonizat cu legislaţia comunitară; - implicarea activă în consolidarea şi dezvoltarea transporturilor; - creşterea ritmului investiţiilor în condiţiile îmbunătăţirii

posibilităţilor de finanţare; - creşterea surselor de finanţare comunitare (nerambursabile);

precum şi riscuri: - proceduri care conduc la termene exagerat de mari în

comunicarea/cooperarea interministerială; - întârzieri în adoptarea actelor normative datorită procedurilor de

avizare şi/sau aprobare de către diverse instituţii ale statului - sistemul actual al formularisticii privind ratificarea

convenţiilor şi acordurilor internaţionale, în special a celor preluate prin legislaţia europeană;

- constrângeri bugetare care nu permit alocarea resurselor bugetare la nivelul solicitat, în vederea urgentării finalizării obiectivelor de investiţii;

- neasigurarea ritmică a resurselor financiare trimestriale/lunare necesare desfăşurării programului investiţional, fapt ce conduce la blocaje în desfăşurarea corespunzătoare a contractelor de execuţie ale unor unităţi economice, mergând chiar până la sistarea temporară a unora dintre lucrări;

- dificultăţi în contractarea creditelor comerciale pentru finanţarea proiectelor din domeniu;

- lipsa unor facilităţi fiscale capabile să atragă surse de finanţare din sectorul privat;

- dificultăţi în lansarea licitaţiilor pentru proiectele finanţate din credite externe.

6. Priorităţi Politica MT în domeniul transporturilor prevede adaptarea permanentă a sistemului naţional de transport la principiile Politicii Comune de Transport şi cerinţele de dezvoltare durabilă a României. Restructurarea, reechilibrarea modurilor de transport, eliminarea

punctelor de strangulare, funcţionarea instituţiilor pentru luarea deciziilor (siguranţă, calitate, trafic, etc.) şi gestionarea sustenabilă a procesului de globalizare în transport sunt probleme prioritare pentru România. Conform Documentului de Poziţie Complementar II al României Capitolul 9 – Politica în domeniul transporturilor negociat şi închis provizoriu în 9 decembrie 2003, România a preluat prevederile aplicabile ale Deciziei Parlamentului European şi Consiliului nr. 1692/1996/EC din 23 iulie 1996 privind liniile directoare comunitare pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport, amendată prin Decizia nr. 1346/2001, precum şi viitoarea reţea TEN-T pe teritoriul său prin Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european cu modificările ulterioare (republicată în Monitorul Oficial Partea I-a nr. 89/26.01.2005). Priorităţile pe termen mediu ale MT, stabilite prin documente de politici publice, sunt:

- modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport feroviar şi rutier pe reţeaua TEN-T, cu prioritate pe coridoarele pan-europene de transport IV şi IX care traversează România;

- reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii pe Dunăre, canale navigabile şi a infrastructurii portuare de pe coridorul VII european;

- creşterea capacităţii aeroportuare şi a siguranţei transportului aerian;

- dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor şi instalaţiilor de transport în vederea imbunătăţirii calităţii serviciilor, siguranţei circulaţiei, securităţii, calităţii mediului şi asigurarea interoperabilităţii sistemului de transport;

- înlăturarea urmărilor calamităţilor naturale asupra infrastructurii de transport.

Activităţile care vor fi realizate pentru fiecare domeniu prioritar sunt cuprinse în Calendarul de aplicare a măsurilor şi acţiunilor pentru îndeplinirea Programului de Guvernare 2005-2008 şi în Programele sectoriale anuale şi cuprind în principal:

- asigurarea legăturilor cu reţeaua de autostrăzi din celelalte state membre prin construirea de noi autostrăzi şi de rute ocolitoare, la profil de autostradă, pentru oraşele amplasate pe reţeaua TEN-T şi în afara acesteia, ceea ce va conduce la creşterea calităţii şi siguranţei transportului şi reducerea timpului de călătorie pentru persoane şi mărfuri;

- modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de drumuri naţionale care sunt amplasate pe şi în afara reţelei TEN-T ceea ce va conduce la asigurarea preluării creşterii traficului de persoane şi mărfuri, un grad ridicat de siguranţă, viteză şi calitate a serviciilor, un acces mai bun la regiunile industrializate şi la centrele populate, respectiv la nodurile generatoare de trafic precum şi devierea traficului de tranzit departe de centrele populate;

- creşterea vitezei de circulaţie pe calea ferată, în principal prin aducerea liniilor de cale ferată în exploatare la parametrii proiectaţi, ceea ce va conduce la diminuarea defectelor înregistrate în infrastructură şi eliminarea actualelor restricţii de viteză; simultan se va trece la asigurarea condiţiilor tehnice pentru circulaţia trenurilor de călători şi marfă cu viteze sporite (160 km/h pentru trenurile de călători, 120 km/h pentru trenurile de marfă) superioare celor pentru care a fost proiectată linia, realizându-se astfel încadrarea în parametrii tehnici solicitaţi prin acordurile internaţionale AGC, AGTC, TER; se are în vedere cu prioritate reabilitarea/modernizarea reţelei TEN-T Curtici-Constanţa;

- creşterea calităţii serviciilor pentru transportul feroviar prin realizarea unor servicii mai diversificate, mai sigure şi de calitate mai bună la standarde europene de interoperabilitate atât pentru transportul de mărfuri cât şi pentru cel de persoane;

- modernizarea mijloacelor de transport prin dotarea materialului rulant motor cu instalaţii pentru controlul vitezei tip ECTS; modrnizarea materialului rulant motor pentru încadrarea în normele europene privind emisiile şi poluarea fonică; dotarea şi modernizarea vagoanelor de călători pentru a se asigura condiţii de confort la standarde europene (aer condiţionat, radioficare, telefon, fax, televiziune cu circuit închis, acces persoane cu handicap, facilităţi pentru servicii de catering la bord);

- modernizarea şi dezvoltarea aeroporturilor prin creţterea eficienţei utilizării infrastructurii aeroportuare existente şi asigurarea în avans a capacităţii aeroportuare necesare având în vedere prognozele de creştere a traficului odată cu aderarea la UE;

- dezvoltarea transportului maritim pe distanţe scurte în Marea Neagră şi în ţările riverane prin transformarea portului Constanţa într-un port hub la Marea Neagră;

- reabilitarea infrastructurii porturilor fluviale prin derularea unor lucrări de reabilitare, modernizare şi dezvoltare a infrastructurii existente ceea ce va conduce la amplificarea rolului porturilor fluviale de pe sectorul românesc al Dunării în transportul internaţional de mărfuri;

- creşterea siguranţei transportului naval prin asigurarea informaţiilor privind transportul naval şi accesul la aceste informaţii a tuturor instituţiilor şi agenţilor economici implicaţi precum şi interconectarea la sistemul european RIS.

7. Direcţii de acţiune Pentru impulsionarea implementării priorităţilor stabilite şi a procesului de adaptare şi modernizare a serviciilor publice din transporturi la nivelul MT sunt stabilite următoarele direcţii de acţiune:

- perfecţionarea structurilor organizatorice interne prin raţionalizarea structurilor, îmbunătăţirea actului decizional, accelerarea procesului de descentralizare a deciziilor, asigurarea transparenţei actului administrativ în domeniile specifice, asigurarea transparenţei funcţiei publice, dezvoltarea dialogului dintre minister şi societatea civilă, asigurarea relaţiilor cu mass-media;

- îmbunătăţirea managementului resurselor umane prin realizarea unui management strategic în domeniul resurselor umane, punerea în valoare a competenţelor şi responsabilităţilor personalului, perfecţionarea metodelor şi instrumentelor de gestiune previzională a efectivelor, a posturilor şi competenţelor personalului, gestiunea carierei funcţionarilor publici, gestiunea informatizată a evidenţei personalului, formarea continuă a personalului;

- întărirea capacităţii instituţionale în domeniul elaborării politicilor publice;

- îmbunătăţirea calităţii legislaţiei şi adoptării acquis-ului comunitar;

- creşterea capacităţii ministerului de a asigura, gestiona şi dirija resursele necesare către priorităţile stabilite prin programele multianuale de modernizare/dezvoltare;

- extinderea introducerii tehnologiei informaţiei. Pentru obţinerea efectelor scontate şi realizarea la termenele stabilite a acţiunilor prevăzute în programe/proiecte se are în vedere:

- în domeniul asigurării finanţării: - reducerea termenelor de elaborare a procedurilor pentru

pregătirea documentaţiei de contractare a creditelor externe; - asigurarea sumelor estimate la fundamentarea bugetului şi

sumele alocate MT prin Legea bugetului de stat; - trimestrializarea ritmică a sumelor alocate prin bugetul de

stat; - actualizări/modificări limitate ale indicatorilor iniţiali în

cadrul unor proiecte aflate în execuţie; - eliminarea suplimentărilor unor cheltuieli/costuri în cadrul

unor contracte aflate în execuţie; - în domeniul asigurării documentaţiilor tehnice:

- reducerea termenelor pentru elaborarea şi auditarea studiilor de fezabilitate, proiectelor tehnice, selectarea consultanţilor pentru auditarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice;

- limitarea reluării/reactualizării unor studii de fezabilitate şi ale unor proiecte tehnice;

- în domeniul contractării lucrărilor: - reducerea termenelor pentru elaborarea documentaţiilor de

licitaţii, selectarea constructorilor şi semnarea contractelor de lucrări;

- eliminarea cauzelor administrative sau juridice care pot conduce la prelungirea finalizării procedurilor de licitaţie sau reluarea acestora;

- în domeniul execuţiei lucrărilor: - urmărirea nivelului de pregătire a constructorului angajat cu

execuţia lucrărilor; - limitarea impactului negativ produs de apariţia unor factori

perturbatori (zăpadă, inundaţii) care pot conduce la apariţia unor situaţii neprogramate: lucrări suplimentare, reducerea posibilităţilor de lucru,etc.;

- punerea în termen la dispoziţia constructorului a terenurilor, - limitarea disfuncţionalităţilor în derularea procedurilor de

expropriere şi/sau în apariţia unor situaţii litigioase privind terenurile;

- rezilierea imediată a unor contracte de lucrări ce nu se înscriu în angajamentele asumate.

8. Monitorizare şi evaluare Monitorizarea internă a Planului strategic se va realiza la nivel sectorial

prin direcţiile de specialitate, iar la nivel general prin Direcţia de Politici Publice şi Strategii în cadrul căreia s-a creat şi secretariatul UPP. Evaluarea rezultatelor obţinute ca urmare a implementării acţiunilor se va face prin autoevaluare şi/sau cu sprijinul unor instituţii de specialitate. Se are în vedere:

- efectuarea unor sondaje iniţiale prin care să se evalueze nivelul actual al serviciilor prestate de minister, înainte de implementarea P.S.

- stabilirea unor indicatori de performanţă cuantificabili şi urmărirea evoluţiei acestora;

- stabilirea unor indicatori de satisfacţie a beneficiarilor de servicii;

- realizarea, cu sprijinul unor firme specializate, a unor sondaje de opinie pertinente şi obiective referitoare la modul în care este percepută instituţia şi serviciile prestate;

- elaborarea unor sondaje anuale prin care să se măsoare evoluţia gradului de satisfacţie a cetăţeanului faţă de serviciile prestate de minister.