PLAN SECTORIAL– ADER 2020

Obiectivul general: 2 STCPM Numărul/codul proiectului 32/228

Contract: 228/2011 Act Adiţional: 6/2014

Faza de execuţie: VI/2014Perioada de execuţie a

fazei:

De la 12.11.2013

Termenul de predare al fazei 30.06.2014 Până la 30.06.2014

Persoana de contact (Director de proiect):

Dr. ing. Corneanu Gelu

Date contact (Tel/Fax, e-mail):Tel. 0232/241810, fax 0232/214798

e-mail office@pomicolaiasi.roDenumirea proiectului

Tehnologii ecologice de exploatare a parterului înierbat din plantaţiile de nuc pentru creşterea în stabulaţie liberă a ovinelor pentru carne

Denumirea fazei Studii şi determinări privind materialul biologic vegetal experimentat

Anul începerii 01.11.2011 Anul finalizării 15.12.2014 Durata (luni): 37,5

Obiectivele 

proiectului

Evaluarea secvenţelor tehnologice în condiţiile exploatării 

parterului înierbat din plantaţiile de nuc pentru creşterea în 

stabulaţie liberă a ovinelor pentru carne în scopul obţinerii 

produselor ecologice.

Obiectivele fazeiMonitorizarea şi evaluarea parametrilor biometrici ai 

materialului biologic experimentat . 

PROIECT 32/228/VI

PROIECT 32/228/VI

Parteneri Activităţi

Coordonator: Staţiunea de Cercetare –

Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi

Studii şi analize privind:‐Monitorizarea datelor climatice‐Evaluarea principalilor parametri ai parterului înierbat din plantaţiaexperimentală ecologică de nuc şi a efectivului de ovine‐Observaţii privind comportarea speciilor de graminee şi leguminoase

Partener proiect : Institutul de Cercetare –

Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti‐

Mărăcineni

Studii şi analize privind:‐ Fenofazele organelor vegetative şi de rod;‐ Modul de comportare a soiurilor la bolile şi dăunătorii specifici 

nucului;‐ Determinarea conţinutului de clorofilă (CI);‐ Determinarea fluorescenţei clorofilei;‐ Determinarea producţiei de masă verde din parterul înierbat

PROIECT 32/228/VITEHNOLOGII ECOLOGICE DE EXPLOATARE A PARTERULUI ÎNIERBAT DIN PLANTAŢIILE DE 

NUC PENTRU CREŞTEREA ÎN STABULAŢIE LIBERĂ A OVINELOR PENTRU CARNE

Observaţii, determinări şi rezultate realizate în plantaţiile de nuc 

Materialul biologic utilizat la ICDP Pitești‐Mărăcineni este reprezentat de 5 soiuri şi 1 portaltoi de nuc (Geoagiu 65, Jupâneşti, Bratia, Roxana, Mihaela, Jupâneşti, Secular RM).

Lucrări tehnologice aplicate, observaţii şi determinăriObservaţiile efectuate privitor la atacul bolilor şi dăunătorilor au identificat prezenţa

antracnozei nucului (Gnomonia juglandis (DC.) Trav.), precum şi atacul insectelor defoliatoaredin specia Sciaphobus squalidus.

S‐a constatat că în urma tratamentelor efectuate soiurile au manifestat simptome cufrecventă şi intensitate diferite în funcţie de capacitatea de toleranţă genetică a fiecărui soi.

LunaTemperatura

Precipitaţii UmiditateMedie Maximă Minimă

I -1,9 10,6 -19,9 12,8 86,4II -1,0 10,7 -18,5 26,8 88,1III 7,7 22,5 -1,4 23,8 66,6IV 10,9 24,0 -0,6 64,8 70V 15,2 30,5 0,1 51,4 73

Total 6,18 30,5 -19,9 179,6 77

PRINCIPALELE ELEMENTE CLIMATICE DIN PERIOADA IANUARIE-MAI 2014, LA SCDP IAŞI

Obţinerea unor producţii animaliere depinde de structuraamestecurilor, iar exprimarea eficienţei economice prin producţia de masăverde, substanţa uscată, unităţi nutritive şi în final prin animale - produseanimaliere.

Producţia parterului înerbat s-a determinat pe cîte 10 mp în treirepetiţii schimbând locul de recoltare la fiecare ciclu de păşunat.

Animalele s-au cântărit la începutul şi sfîrşitul fiecărui ciclu depăşunat, s-a determinat producţia realizată şi consumată pe cicluri depăşunat precum şi încărcătura de animale şi repartizarea producţiei decarne pe cicluri de păşunat.

Ciclul de păşunat Specificare R1 R2 R3 Media

1

Graminee 6370 6180 6590 6380Leguminoase 2060 2000 2130 2060Buruieni 940 920 980 950TOTAL 9370 9100 9700 9390

2

Graminee 5100 4960 5300 5120Leguminoase 1650 1600 1700 1650Buruieni 750 740 800 760TOTAL 7500 7300 7800 7530

TOTAL

Graminee 11470 11140 11890 11500Leguminoase 3710 3600 3830 3710Buruieni 1690 1660 1780 1710TOTAL 16870 16400 17500 16920

BULETIN DE ANALIZĂ BOTANICĂ – PROBE RECOLTATE DIN CÂMPUL EXPERIMENTAL NUC, PEPINIERA SÂRCA, OCTOMBRIE 2014

Ciclul

Producţia

Total Consumată Fân păstrare

T T % T %

C1 47 19 40 28 60

C2 38 23 60 15 40

TOTAL 85 42 49 43 51

Producţia realizată şi consumată pe cicluri depăşunat

Specificare UM C1 C2 Media

Oi pe ha păşunat

Cap 37 28 32

UM pe ha păşunat

Cap 4,81 3,64 4,22

Zile furajate Mii 1,9 2,3 2,1

Spor mediu zilnic

g/ovine adult 100 90 80

g/ovine tineret 200 200 200

Producţia carne la ha

Kg 135 102 118

Încărcătura de animale şi repartizarea producţiei de carne pe cicluri de păşunat

Frecvenţa atacului de Gnomonia leptostyla  pe frunze la 6 genotipuri de nuc

Frecvenţa atacului de Gnomonia leptostyla(Antracnoza) pe frunze la soiurile luate înstudiu a avut valori cuprinse între 4,25 şi13,75%.

Cel mai atacat genotip a fost portaltoiulSecular (13,75 %) urmat de soiurile Jupâneşti(F % = 10) şi Roxana (F % = 8,25). Simptomescăzute de atac au prezentat soiurile Mihaela(F % = 4,25) şi Bratia cu o frecvenţă de 4,5 %.

Intensitatea atacului de  Gnomonia juglandis  pe frunze la 6 genotipuri de nuc

Intensitatea atacului de Gnomonialeptostyla (Antracnoza) pe frunze lasoiurile luate în studiu a avut valoarea de2, neexistând diferenţe semnificative întresoiuri.

Modul de comportare a soiurilor la bolile şi dăunătorii specifici nucului

Frecvenţa atacului de Gnomonia leptostyla pe fructe la 6 genotipuri de nuc

În ce priveşte atacul de Gnomonia leptostyla(Antracnoza) pe fructe valori ridicate alefrecvenţei s‐au înregistrat la soiurile Roxana(F % = 5,75) şi Jupâneşti (F % = 4,75),distingându‐se semnificativ de celelaltesoiuri. Soiul Bratia (F % = 1,5) a prezentatsimptome reduse de atac.

Intensitatea atacului de Gnomonia leptostyla pe fructe  la 6 genotipuri de nuc

Intensitatea atacului de Gnomonialeptostyla (Antracnoza) pe fructe a avutvaloarea de 2, ca şi în cazul intensităţiiatacului de Gnomonia leptostyla pe frunze,neexistând diferenţe asigurate statistic întregenotipuri.

Simptome ale atacului de Gnomonia leptostyla  pe fructe la portaltoiul Secular 

Frecvenţa atacului de Sciaphobus squalidus pe frunze  la 6 genotipuri de 

nuc

Intensitatea  atacului de Sciaphobus squalidus pe frunze  la 6 genotipuri de 

nuc

Simptome ale atacului de Sciaphobus squalidus la soiulRoxana

SoiulFenofaza

Fm2 IData ∑ t. active Data ∑ t. active

Jupanesti 27.04 158 11.05 237

Secular RM 29.04 170 28.04 163

Roxana 29.04 170 28.04 163

Bratia 29.04 170 08.05 214

Geoagiu 65 02.05 187 02.05 187

Mihaela 08.05 214 12.05 244

Total fenofază 12 zile 15 zile

Perioada de desfăşurare şi suma gradelor temperaturilor active la fenofazele Fm2 şi I la şase genotipuri de nuc

Determinarea conţinutului de clorofilă (Chlorophyll Content Index)

Genotipurile studiate au avut în luna iunie valori ale indicelui conţinutului înclorofilă (CI) cuprinse între 13,07 şi 20,10. Valori ridicate ale indicelui conţinutului înclorofilă a avut soiul Geoagiu 65 (CCI = 20,10).

Valori scăzute ale Chlorophyll Content Index s-au înregistrat la soiurile Roxana(CCI = 13,7) şi Jupâneşti (CCI = 13,18).

Determinarea fluorescenţei clorofilei

Analiza rezultatelor privind fluorescenta clorofilei arata ca in cazulfluorescentei minime (Fo) valorile înregistrate la genotipurile analizate au fostcuprinse între 180,72 la soiul Jupâneşti şi 207,88 la portaltoiul Secular RM,valori ce nu se disting semnificativ.

Fluorescenţa maximă (Fm) a înregistrat valori cuprinse între1141,5 şi 1239,0.

Soiurile Bratia (Fm = 1239,1) şi Secular (Fm = 1235,1) auînregistrat valori ridicate ale acestui parametru.

Analizând valorile raportului Fv/Fm la genotipurilestudiate se constată că acestea au fost cuprinse între 0,831 laportaltoiul Secular RM şi 0,842 la soiul Mihaela, acestediferenţe nefiind asigurate statistic.

Venituri obţinute din creşterea oilor de carne rasa Carabaşa românească în plantaţie de nuc:

Fătările la oi nu se programează;Oaia de carne are ciclul de 3 fătări/pe 2 ani;Din anul 3 media produşi la fătare = 2 miei;

VENITURI ANUL 3 AL INVESTIŢIEI ( 2013-2014)• Batal pentru carne, vârstă de 8 luni: 40 buc x 50 kg la

carcasă = 2000 kg x 25 RON /kg = 50 000 RON (noiembrie 2013)

• Miel pentru carne la carcasă: 50 buc x 10 kg = 500 kg x 30 RON/kg = 15 000 RON (primăvara 2014)

• Productie de nuci – nesemnificativ

Membri:

Dr. ing. Margareta CorneanuDr. ing. Eugen CârdeiDr. ing. Sorina SîrbuDr. ing. Elena IureaDr. ing. Ramona BeşleagăDr. ing. Carmen LambanIng. Georgiana PopaTehn. Dorina Lupu

ECHIPA PROIECTULUI: Director proiect:

Dr. ing. Gelu Corneanu