PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.ro · PDF fileCompozitia fizico-chimica a furajului pe...

PLAN SECTORIAL–ADER 2020

Contractor: ICDM Cristian-SibiuObiectivul general: (acronim) 8 INDAL Numărul /codul proiectului 67/8.1.2

Contract: (număr/an) 812/2011 Act Adiţional: (număr/an)

Data începerii De la 01.07.2012 Data finalizării Până la 20.11.2012 Durata (luni): 5

Denumirea proiectului:

Obţinerea unor produse de calitate din lapte şi carne prin valorificarea superioarã a pajiştilor montane cu ovine şi taurine

Denumirea fazei IV: Incurajarea utilizarii si imbunatatirii practicilor traditionale, promovarea de tehnologii si tehnici, in armonie cu mediul inconjurator

Persoana de contact (Directorul proiect): Dr. med. vet Doina Popa Date [email protected]

proiect – nr.67/cod 8.1.2/faza IV

Obiectivele Proiectului

Obiectivul general al ADER 2020:Sintetizarea datelor privind cantitatea si calitatea produselor montane din lapte si carne, provenite de la ovine si taurine

Obiectivul specific al ADERRealizarea de produse alimentare destinate unei alimentaţii sănătoase a populaţiei

Obiectivul FazeiIV/2012

Incurajarea utilizarii si imbunatatirii practicilor traditionale, promovarea de tehnologii si tehnici, in armonie cu mediul inconjurator


Activitate 4.1 Experimentarea si promovarea unor tehnologii prietenoasecu mediul de imbunatatire calitativa si cantitativa a pajistilor si a unorsisteme de pasunat eficiente;determinarea conservabilitatii produselornominalizate;Acordarea de asistenta tehnica si consultantaproducatorilor in ceea ce priveste intocmirea documentatiei in vedereaatestarii produselor obtinute

–1.Experimentarea si promovarea unor tehnologii prietenoase cu mediul de imbunatatire calitativa si cantitativa a pajistilor si a unor sisteme de pasunat eficiente–In vederea experimentarii unor tehnologii prietenoase cu mediul de imbunatatire calitativa si cantitativa a pajistilor, a realizarii unor productii mari, de buna calitate si la un cost redus, in cadrul ICDM Cristian au fost delimitate patru parcele, a cate 8.75m2 fiecare.Variantele experimentale au fost urmatoarele:–Varianta 1(V1) - martor pajiste naturala;–Varianta 2(V2) -fertilizare organica cu gunoi de grajd 20t/ha–Varianta 3(V3) –fertilizare organica cu gunoi de graj 30t/ha–Varianta 4(V4) – fertilizare organica cu gunoi de graj 40t/ha

Rezultatele scontate a se obţine :

Determinari calitative si cantitative ale productiei de biomasa vegetala(S.U., P.B., productie totala, C.F, etc),selectarea si descrierea sistemelor de pasunat eficiente, determinarea conservabilitatii produselor

Rezultatele obţinute


Pe parcelele experimentale din cadrul unitatii, s-au efectuat determinari cantitative sicalitative, respectiv: evaluarea productiei de masa verde, efectuarea releveelor floristice,diferentiat pe cele 4 parcele si determinari fizico-chimice in laborator. Toate varianteleau fost valorificate prin cosit. Productiile de masa verde obtinute pe cele patru parcelesunt prezentate in tabel


Varianta Fertilizare Productie masa verde/ha

V1 martor 15500kg M.V/ha

V2 20t/ha 17000kg M.V/ha

V3 30t/ha 18000kg M.V/ha

V4 40 t/ha 25000kg M.V/ha

GramineeLeguminoaseAlte categorii




Structura releveului floristic pe parcele

Compozitia fizico-chimica a furajului pe parcele

Nr.crt. Varianta UMID. P.B ASH FIBRA ADF ADL NDF DSU DMO 1 V1 martor 6.1 16.9 9.5 28.0 31.7 3.6 51.7 62.8 58.8 2 V2/20To/ha 6.3 19.2 11.0 26.6 31.0 3.9 49.6 63.6 58.9 3 V3/30To/ha 5.6 17.0 9.8 29.7 33.9 4.0 55.9 62.3 58.1 4 V4/40To/ha 6.3 18.9 10.7 27.8 32.1 3.8 52.1 63.5 59.3


Din analiza datelor tabelare se observa ca prin aplicarea gunoiului de grajd se imbunatateste productia de masa verde pe parcele, respectiv cu 9.68% pe parcela fertilizata cu 20t/ha, cu 16.13% pe parcela fertilizata cu 30t/ha si cu 61.29% pe parcela fertilizata cu 40t/ha. Se imbunatateste si calitatea furajului prin modificarea structurii releveului floristic(cresterea procentului de graminee si leguminoase perene, cresterea procentului de proteina bruta)(Tab.nr.2).Efectul fertilizarii cu gunoi de grajd dureaza in medie 3-5 ani, in functie de doza aplicata, calitatea ingrasamantului, compozitia floristica a pajistii.Sporurile cele mai mari de recolta se obtin in anul I, ele scazand treptat de la un an la altul.O alta metoda de imbunatatire calitativa si cantitativa a pajistilor o reprezinta tarlirea, mijlocul cel mai simplu si mai economic de sporire a productiilor. S-a determinat productia de masa verde pe o pasune destinata valorificarii prin pasunat cu ovinele, din doua zone si anume: una tarlita cu ovinele(schimbarea tarlei la 3-4 nopti, la o densitate de o oaie/metru patrat) si una ce urmeaza a fi tarlita pe parcursul acestui an. In zona netarlita, productia de masa verde a fost de 7500Kg/ha, iar pe zona tarlita de 27400 kg/ha. Se observa ca in urma tarlirii, productia a crescut de 3.65 ori(365.33%).


In zona montana, exista suprafete mari de pasuni abandonate, urmarefireasca a reducerii efectivelor de ovine si bovine, principalele specii deanimale care valorifica aceasta importanta resursa furajera.Pe suprafeteintinse nu s-au mai facut nici un fel de lucrari de imbunatatire.Terenurile nuau mai fost curatate, fertilizate si nici macar calcate cu animale.Se observa inmulte zone, prezenta musuroaielor intelenite, care ingreuneaza efectuarealucrarilor de intretinere si chiar folosirea acestora. Consecintele abandonuluisau subincarcarii pasunilor cu animale, au dus la instalarea vegetatieilemnoase si la degradarea acestora.


La polul opus, in zone mai usor accesibile exista pasuni supraincarcate.In acestezone, pasunatul se face si pe suprafete mari de teren arabil, ramas nelucrat, pefanete necosite, sau in plantatii de pomi si arbusti fructiferi necosite.


In zona montana se practica pasunatul liber, cel mai daunator pentrupasunile naturale, deoarece nu se tine seama de nici o regula in ceea cepriveste durata de pasunat, incarcatura de animale, impartirea pasunii pespecii si categorii de animale, durata de stationare a tarlei, duratapasunatului, etc.


Exista insa si exceptii, pasunile particulare, unde aplicareapasunatului rational duce la rezultate superioare (impartirea pasunii intarlale se face cu ajutorul portilor de lemn sau cu gardul electric.).


In vederea practicarii unui sistem de pasunat eficient, in unitateanoastra s-a efectuat pasunatul cu tineret bovin, pe parcele delimitate cuajutorul gardului electric. In perioada de pasunat s-a urmarit: evaluareacantitativa si calitativa a productiei de iarba si sporul mediu zilnicinregistrat de animale.Lotul experimental a fost constituit din 7 vitei dinrasa Baltata romaneasca, cu varste cuprinse intre 4 si 11 luni sigreutate medie la inceputul pasunatului intre 160-228 kg


Evolutia greutatii corporale la vitei


Evolutia sporului mediu zilnic la vitei

Analizand datele din tabel se observa ca folosirea gardului electric a dus la intensivizarea pasunatului prin aceea ca oferindu-se animalelor o suprafata limitata de pasune, a crescut cantitatea de iarba consumata de pe acea parcela, inregistrandu-se un coeficient de folosire a ierbii foarte bun(valori intre 77-83%). Aceasta metoda prezinta avantaje fata de pasunatul liber sau de pasunatul in front, care decurg in special din limitarea timpului de pasunat pe o anumita portiune,reducerea suprafetei de pasunat si inlaturarea pasunatului selectiv


Parcela Data determin.

Suprafata parcela/ha

Productie M.V./ha

Productie M.V./parcela

Perioada de pasunat/zile

Resturi neconsumate/kg

M.V.consumata/ kg

Consum mediu/cap/zi

Coeficient folosinta/%

1. 26.04.2013 0.25 15200 3800.00 18 733 3067 24.34 81 2. 14.05.2013 0.27 15550 4198.50 18 958 3240.5 25.72 77 3. 01.06.2013 0.30 14900 4470.00 20 756 3714 26.53 83

Medie x 0.27 15216.67 4156.17 18.67 815.67 3340.50 25.53 80.33

Programul de pasunat al tineretului bovin

Atunci cand se comercializeaza in targuri, piete sau direct din gospodaria micilor producatori, produsele alimentare se valorifica de cele mai multe ori fara a fi ambalate si etichetate.Nu se cunoaste compozitia produsului, data limita de consum, nu sunt mentiuni privind identificarea lotului, etc. In unele cazuri este afisata denumirea producatorului si localitatea de provenienta, dar nu si datele de contact ale acestuia.In aceste situatii, in care alimentele nu au termenul minim de valabilitate mentionat, este destul de greu de stabilit care ar fi acela.In astfel de situatii trebuie sa se tina seama de cateva reguli generale si anume:- pentru carne si produsele din carne, indiferent daca sunt crude sau gatite, este recomandat sa se consume intr-un termen de 2-7 zile; daca insa carnea are mirosul modificat, sau culoarea schimbata, aceasta nu mai este buna si bineinteles nu trebuie consumata;- pentru branzeturi, in functie de tipul si compozitia lor, exista recomandarea de a fi consumate intr-un interval de o saptamana, pana la doua luni. Durata valabilitatii este dependenta de multe elemente, dintre care enumeram categoria, sortimentul, metoda de fabricare, ingredientele folosite, etc.Aici exista situatii diferite si anume:-branzeturile moi, care sunt mai expuse alterarii, ar trebui sa fie consumate in interval de o saptamana; important este ca atunci cand se observa puncte de mucegai, acestea sa fie aruncate, deoarece este alterata intreaga bucata.-branzeturile tari, pot ramane proaspete si in stare buna chiar si doua luni; in cazul branzeturilor tari, acestea pot fi consumate, chiar daca au punte de mucegai, cu conditia caacesta sa fie inlaturat.


In vederea determinarii conservabilitatii unor produse identificate si luate in studiu in etapele anterioare, au fost efectuate examene organoleptice si fizico-chimice pe urmatoarele produse:urda de vaca, telemea proaspata de vaca si oaie, branza de burduf, pastrama de oaie proaspata si afumata si carnati proaspeti de oaie. Produsele au fost analizate pe bucati si nu pe calupuri intregi.In general, este cunoscut faptul ca produsele se pastreaza mai bune si pentru mai mult timp in calupuri intregi.Dupa taiere, prin zona taiata se pierde lichid, ceea ce duce la o diminuare a perioadei de pastrare. Durata conservabilitatii produselor este dependenta de elemente multiple, dintre care amintim categoria, sortimentul, metoda de fabricatie, ingredientele folosite, etc.Termenele de conservabilitate ale acestor produse sunt legate de modul de prezentare-ambalare si de igiena lantului de fabricatie.Igiena fabricatiei produselor si a modului de comercializare, pot face diferenta in determinarea perioadei de conservabilitate a diferitelor produse.O igiena impecabila de fabricatiei si o materie prima de calitate superioara, pot face diferenta intre termenele de conservabilitate ale produselor din aceeasi categorie.Pentru aceleasi sortimente de produse, perioadele de conservabilitate sunt diferite, in functie de factorii de risc identificati in fiecare unitate de procesare in parte. Situatiile diferite sunt determinate inclusiv de diferentele dintre dotarea tehnica sau de procedeele de preparare. Stabilirea perioadei de conservabilitate a diferitelor produse este factor premergator in stabilirea perioadei de garantie a fiecarui produs.


Durata conservabilitatii produselor este dependenta de elemente multiple, dintre care amintim categoria, sortimentul, metoda de fabricatie, ingredientele folosite,etc.Termenele de conservabilitate ale acestor produse sunt legate de modul de prezentare-ambalare si de igiena lantului de fabricatie.Igiena fabricatiei produselor si a modului de comercializare, pot face diferenta in determinarea perioadei de conservabilitate a diferitelor produse.O igiena impecabila de fabricatiei si o materie prima de calitate superioara, pot face diferenta intre termenele de conservabilitate ale produselor din aceeasi categorie.Pentru aceleasi sortimente de produse, perioadele de conservabilitate sunt diferite, in functie de factorii de risc identificati in fiecare unitate de procesare in parte. Situatiile diferite sunt determinate inclusiv de diferentele dintre dotarea tehnica ssau de procedeele de preparare. Stabilirea perioadei de conservabilitate a diferitelor produse este factor premergator in stabilirea perioadei de garantie a fiecarui produs.

La nivelul judetului functioneaza Asociatia Producatorilor de Produse Traditionale si Ecologice „Marginimea Sibiului”, ce are ca obiective protejarea produselor traditionale si a producatorilor traditionali, promovarea acestora pe piata comunitara, autorizarea si inregistrarea lor la nivel european, organizarea si la nivel national a unor targuri si piete specifice, cu schimburi traditionale culinare.Unitatea noastra sprijina demersurile acestei organizatii, prin sustinerea activitatilor si acordarea de asistenta producatorilor.In acest context, membrii colectivului de lucru al proiectului au participat la intalnirile cu producatorii, iar pentru a veni in sprijinul lor au difuzat un material sintetic ce cuprinde informatii generale privind inregistrarea produselor traditionale.(In judetul Sibiu sunt atestati 57 producatori de branza traditionala. Asociatia militeaza de doi ani de zile pentru obtinerea Denumirii de Origine Protejata(DOP), Indicatie Geografica Protejata(IGP) si Specialitate Traditionala Garantata(STG) pentru cateva produse traditionale sibiene si anume: sloi de oaie, branza telemea si branza de burduf.


CONCLUZII

1.Aplicarea ingrasamintelor organice pe pajisti este una din cele mai importante si eficiente metode de sporire a productiilor si imbunatatire a compozitiei floristice.2. Prin aplicarea gunoiului de grajd se imbunatateste productia de masa verde pe parcele, respectiv cu 9.68% pe parcela fertilizata cu 20t/ha, cu 16.13% pe parcela fertilizata cu 30t/ha si cu 61.29% pe parcela fertilizata cu 40t/ha. Se imbunatateste si calitatea furajului prin modificarea structurii releveului floristic, respectiv cresterea procentului de graminee si leguminoase perene.3. Efectul fertilizarii cu gunoi de grajd dureaza in medie 3-5 ani, in functie de doza aplicata, calitatea ingrasamantului, compozitia floristica a pajistii.Sporurile cele mai mari de recolta se obtin in anul I, ele scazand treptat de la un an la altul.4. Tarlirea reprezinta mijlocul cel mai simplu si mai economic de sporire calitativa si cantitativa a productiilor pajistilor.Productia de masa verde pe o pasune tarlita cu ovinele(schimbarea tarlei la 3-4 nopti, la o densitate de o oaie/metru patrat) a fost de 27400 kg/ha, comparativ cu o pasune netarlita unde productia de masa verde a fost de 7500Kg/ha, 5.Sporurile de productie obtinute, in toate situatiile prezentate, au fost influentate si de conditiile meteorologice favorabile din primavara acestui an.6. In zona montana, exista suprafete mari de pasuni abandonate, urmare fireasca a reducerii efectivelor de ovine si bovine, principalele specii de animale care valorifica aceasta importanta resursa furajera 7.In zona montana se practica pasunatul liber, cel mai daunator pentru pasunile naturale, deoarece nu se tine seama de nici o regula in ceea ce priveste durata de pasunat, incarcatura de animale, impartirea pasunii pe specii si categorii de animale, durata de stationare a tarlei, durata pasunatului, etc.8. In vederea practicarii unui sistem de pasunat eficient, in unitatea noastra s-a efectuat pasunatul cu tineret bovin, pe parcele delimitate cu ajutorul gardului electric. Dinamica sporului mediu zilnic la vitei arata sporuri cuprinse intre 0.37 – 0.62g/cap/zi. 9. Folosirea gardului electric a dus la intensivizarea pasunatului prin aceea ca oferindu-se animalelor o suprafata limitata de pasune, a crescut cantitatea de iarba consumata de pe acea parcela, inregistrandu-se un coeficient de folosire a ierbii foarte bun(valori intre 77-83%).Aceasta metoda prezinta avantaje fata de pasunatul liber sau de pasunatul in front, care decurg in special din limitarea timpului de pasunat pe o anumita portiune, reducerea suprafetei de pasunat si inlaturarea aproape totala a pasunatului selectiv.


10.Atunci cand se comercializeaza in targuri, piete sau direct din gospodaria micilor producatori, produsele alimentare se valorifica de cele mai multe ori fara a fi ambalate si etichetate.Nu se cunoaste compozitia produsului, data limita de consum, nu sunt mentiuni privind identificarea lotului, etc. In unele cazuri este afisata denumirea producatorului si localitatea de provenienta, dar nu si datele de contact ale acestuia. In aceste situatii, in care alimentele nu au termenul minim de valabilitate mentionat, data limita de consum, este destul de greu de stabilit care ar fi acela. 11.Perioada de conservabilitate a produselor din lapte este diferita, in functie de tipul de produs si materia prima folosita. Se observa ca urda de vaca are o perioada scurta de conservabilitate, respectiv 2 zile la temperatura camerei si 5 zile la frigider.Branza telemea proaspata de vaca, se pastreaza 6 zile la temperatura camerei si 15 zile la frigider. Branza telemea proaspata de oaie, se pastreaza 7 zile la temperatura camerei si 30 zile la frigider.Branza de burduf de oaie se pastreaza 10 zile la temperatura camerei si 30 zile la frigider.12. In cazul produselor din carne, se observa la pastrama de oaie proaspata o perioada de conservabilitate de 2 zile la temperatura camerei si de 4 zile la frigider. In cazul pastramei afumate, perioada este mai mare, respectiv 8 zile la temperatura camerei si 25 zile la frigider.Carnatii proaspeti de oaie au o perioada de conservabilitate de o zi la temperatura camerei si 3 zile la frigider.13. Durata conservabilitatii produselor este dependenta de elemente multiple, dintre care amintim categoria, sortimentul, metoda de fabricatie, ingredientele folosite, etc.Termenele de conservabilitate ale acestor produse sunt legate de modul de prezentare-ambalare si de igiena lantului de fabricatie.Igiena fabricatiei produselor si a modului de comercializare, pot face diferenta in determinarea perioadei de conservabilitate a diferitelor produse.14. Unitatea noastra sprijina demersurile Asociatiei Producatorilor de Produse Traditionale si Ecologice „Marginimea Sibiului”, prin sustinerea activitatilor si acordarea de asistenta producatorilor.


PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.ro · PDF fileCompozitia fizico-chimica a furajului pe...

Documents

Transcript of PLAN SECTORIAL– ADER 2020 - madr.ro · PDF fileCompozitia fizico-chimica a furajului pe...