Plan Reginal Pentru Mediu Mehedinti

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor

PLAN REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU

-JUDETUL MEHEDINTI-

STUDENT: Bazavan Alina

Butoi Diana

Indrumator : Conf. Dr. Ing. Orbeci Cristina

2

CUPRINS

................................................................................................................................................................................ 1

INTRODUCERE .................................................................................................................................................. 3

CAP. I INTRODUCERE GENERALITĂŢI .................................................................................................... 5

I.1. ROLUL PRAM IN REGIUNEA SV OLTENIA (Mehedinti). .................................................................... 5

I.2. IDENTIFICAREA SI CLASIFICAREA PROBLEMELOR/ASPECTELOR ............................................ 6

DE MEDIU ......................................................................................................................................................... 6

I.3. TRANSFORMAREA PROBLEMELOR DE MEDIU INTR-UN PLAN DE ACTIUNE ......................... 6

CAP II STAREA INITIALA A REGIUNII ....................................................................................................... 7

II.1.VALORI ISTORICE SI CULTURALE ...................................................................................................... 7

II.2.DESCRIEREA REGIUNII SV OLTENIA .................................................................................................. 7

Scurt istoric ................................................................................................................................................... 10

Populaţia ....................................................................................................................................................... 10

Agricultura .................................................................................................................................................... 11

Silvicultura ................................................................................................................................................... 11

Mediul înconjurător (apreciere generala) ..................................................................................................... 11

II.3.STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA SV OLTENIA ............................................................................ 12

II.3.1. CALITATEA AERULUI LA NIVELUL REGIUNII SV OLTENIA............................................. 12

II.3.2.APA .................................................................................................................................................... 14

II.3.3.PROTECTIA NATURII ..................................................................................................................... 16

II.3.4. DEŞEURI.SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE ........................................ 17

II.3.5.SOLUL.................................................................................................................................................... 22

II.3.6. MEDIUL URBAN ............................................................................................................................. 24

II.3.7.PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI ..................................................................................................... 30

CAP III PROBLEME DE MEDIU PRIORITARE ÎN REGIUNEA SV OLTENIA ................................... 31

CAP. IV PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU REGIUNEA SUD-VEST OLTENIA ............. 33

IV.1. INTRODUCERE ..................................................................................................................................... 33

IV.2. STABILIREA, OBIECTIVELOR, ŢINTELOR ŞI INDICATORILOR ................................................ 33

IV.3. RECOMANDĂRI CADRU PENTRU PROTEJAREA COMPONENTELOR DE MEDIU ................ 34

CONCLUZII ....................................................................................................................................................... 36

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................................ 37

3

INTRODUCERE

Planurilor Regionale de Actiune pentru Mediu (PRAM), reprezinta un instrument eficient

pentu rezolvarea problemelor de protectie a mediului la nivelul Regiunii SV Oltenia (Drobeta Turnu

Severin)

La elaborarea Planului Regional de Actiune s-au luat in considerare legislatia si standardele

nationale de mediu in vigoare, precum si cerintele Uniunii Europene in acest domeniu.

Planului Regional de Actiune promoveaza ideea parteneriatului si rezolvarea problemelor de

mediu prin atragerea in structura organizatorica a autoritatilor regionale, precum si a administratiei

publice judetene si locale, a institutiilor deconcentrate ale statului, a marilor unitati poluatoare, a

unitatilor de invatamant, a organizatiilor neguvernamentale, a mass-media si a altor institutii

interesate. De asemenea, pe parcursul elaborarii sunt (s-au creat) asigurate mecanisme de consultare

a autoritatilor locale in legatura cu problemele de mediu existente strict la nivelul acestor

comunitati.

Planului Regional de Actiune a avut in vedere dezvoltarea durabila a comunitatilor locale din

Regiunea SV OLTENIA, pornind de la starea factorilor de mediu, dar si de la problemele specifice

privind calitatea vietii populatiei, starea de sanatate, legislatia, educatia ecologica.

Planului Regional de Actiune stabileste scopuri, obiective, tine si actiuni clare pentu solutionarea

fiecarei probleme de mediu. Planul stabileste indicatori pentu masurarea eficientei actiunilor,

precum si responsabilitatile autoritatilor si institutilor din Regiunea SV OLTENIA in rezolvarea

eficienta a problemelor de mediu.

Scopul PRAM este evaluarea clara a problemelor de mediu, stabilirea prioritatilor de actiune pe

termen scurt, mediu si lung, stabilirea colerarii dezvoltarii economice cuprinse in Planul de

Dezvoltare Regional cu aspectele de protectia mediului.

In acest sens, elementele principale avute in vedere sunt :

Identificarea si stabilirea problemelor de mediu prioritare din regiune, prin implicarea tuturor

institutiilor care detin informati, precum si stabilirea actiunilor de solutionare a acestor probleme.

Intarirea capacitatii autoritatilor locale si a celorlalte institutii in cunoasterea, gestionarea si actiunea

in domeniul protectiei mediului, inclusiv realizarea de programe/proiecte si obtinerea finantarilor

din partea institutiilor nationale si internationale abilitate.

Informarea, constientizarea si responsabilizarea publicului in lagatura cu problemele de mediu si

cresterea sprijinului acestuia pentru strategiile in domeniu.

Implicarea comunitatilor locale si a cetatenilor in luarea decizilor si in rezolvarea problemelor de

mediu.

Promovarea parteneriatului dintre autoritatile locale, institutiile deconcentrate ale statului,

organizatii neguvernamentale, societati, medii stintifice, cetateni, in conlucrare efectiva si eficienta

prin solutionarea problemelor fiecarei comunitati si a regiunii in ansamblu.

Imbunatatirea conditiilor de mediu din comunitatile locale si din ansamblu Regiunii 4SV

OLTENIA, prin implementarea strategiilor concrete si eficiente.

Planului Regional de Actiune pentu Mediu reprezinta principala cale prin care comunitatile

participa la luarea deciziilor in acord cu valorile morale, materiale si traditionale.

Raportul privind evaluarea problemelor de mediu Regiunea SV OLTENIA ofera o lista

exhaustiva a celor mai importante probleme de mediu cu care se confrunta regiunea, impreuna

cu evaluarile pentru fiecare probleme individuala conform metodelor expert.

4

Evaluarea problemelor de mediu se bazeaza pe date si informatii concrete si reprezinta un

document esential pentu cunoasterea starii actuale a mediului in Regiunea SV OLTENIA a

cauzelor care au generat probleme de mediu.

Realizare PRAM pentu Regiunea SV OLTENIA a avut urmetoarele etape principale:

1. Initierea PRAM prin emiterea de catre Mnistrul Apelor, Padurilor si Mediului (actual inclus in

Mnistrul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului) a unui ordin de numire in functia de

coordonator al PRAM a conducatorului autoritatii pentu protectia mediului CRAIOVA, precum si

transmiterea unei scrisori catre Consilele Judetene Dolj si catre celelalte consilii judetene din

regiune pentu a face cunoscuta initierea PRAM. Se mentioneaza ca, in momentul transmiterii

acestor scrisori , autoritatea pentu protectia mediului CRAIOVA poate prelua si atributiile si

responsabilitatile de autoritate regionala de protectie a mediului pentu Regiunea SV OLTENIA.

Conform Hotararii de Guvern nr. 459/2005 privind infiintarea in Romania, a agentiilor regionale de

protectie a mediului, Agentia Regionala pentu Protectia Mediului pentu Regiunea SV OLTENIA

este infiintata la Craiova.

2. Identificarea de catre coordonatorul PRAM cu sprijinul administratiilor publice judetene din

regiune, a participantilor la eraborare PRAM.

3. Stabilirea structurii organizatorice a PRAM pentu care s-au propus urmatoarele componente :

Coordonator – Conducatorul autoritatii regionale pentu protectia mediului Craiova

Comitet de Coordonare

Grup de lucru

Comitet de Analiza Tehnica

4. Institutionalizarea procesului de elaborare a PRAM prin emiterea de catre Consiliul pentu

Dezvoltare Regionala al Regiunii SV OLTENIA a unei Hotararii care sa consfinteasca hotararea

autoritatilor regionale de realizare PRAM pentru Regiunea SV OLTENIA a stabilit structura

organizatorica a acesteia.

5. Identificarea si evaluarea punctelor tari si punctelor slabe din interiorul comunitatii, precum si a

problemelor de mediu, inclusiv stabilirea prioritatilor.

6. Elaborarea PRAM, proces care va fi legat de elementele de planificare si de reglementare ale

autoritatilor. Prin aceasta s-a asigurat PRAM rolul de ghid pe termen lung pentru actiunile de

protectia mediului ale comunitatilor.

7. Redactarea in forma preliminara a documentului PRAM.

8. Realizarea procesului consultativ in vederea finalizarii PRAM, stabilirea modalitatilor de

implementare si de monitorizare a realizarii actiunilor cuprinse in planul de actiune.

9. Evaluarea rezultatelor si actualizarea PRAM.

Se apreciaza ca, in perioada alocata elaborarii PRAM, in toate judetele componente ale

Regiunii SV OLTENIA au fost elaborate Planurile Locale de Actiune pentru Mediu (PLAM).

PLAM pentru cele 5 judete au constituit una dintre principalele baze pentru elaborare PRAM.

5

CAP. I INTRODUCERE GENERALITĂŢI

I.1. ROLUL PRAM IN REGIUNEA SV OLTENIA (Mehedinti).

PRAM reprezinta :

un instrument deosebit de eficient pentu solutionarea problemelor si aspectelor de mediu la nivel

regional

una dintre caile cele mai eficiente de participare a publicului in procesul de decizie al autoritatilor

prin institutionalizarea sa, angajamentul autoritatilor publice si al comunitatii in asigurarea unui

mediu adecvat, a unor conditii de viata mai bune si a unei dezvoltari durabile pentu generatile

actuale si viitoare

PRAM presupune :

dezvoltarea unei viziuni a comunitatii asupra problemelor/aspectelorde mediu ;

evaluarea problemelor si aspectelor de mediu din Regiunea Drobeta Turnu Severin

stabilirea prioritatilor de mediu pentru actiune

identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea problemelor si aspectelor de mediu

implementarea actiunilor

PRAM este un proces continuu care inglobeaza eforturile factorilor de decizie si ale

comunitatii .

PRAM se coreleaza cu Planurile Locale de Actiune pentru Mediu, Planul National de

Actiune pentu Mediu, Planul de Dezvoltare Regionala, Planul National de Dezvoltare si alte

planuri/programme care includ si componenta de mediu.

Planul Regional de Actiune pentru Mediu are doua sectiuni distincte :

1. Identificarea si stabilirea prioritatilor problemelor/aspectelor de mediu in functie de efectele pe care

le au asupra mediului.

2. Transformarea problemelor/aspectelor de mediu prioritare in actiuni care trebuie intreprinse de

partile implicate.

Principiul care a dominat intregul proces de elaborare a PRAM la nivelul Regiunii Drobeta

Turnu Severin a fost abordarea participativa a tuturor partilor implicate si afectate. In acest

sens s-au desfasurat intalniri succesive ale grupului de lucru, ale comitetului de coordonare, precum

si consultari pe parcursul elaborarii lucrarii. Asistenta expertilor internationali s-a materializat prin

indrumarea si verificarea pas cu pas a etapelor parcurse in elaborarea PRAM pentu Regiunea

Drobeta Turnu Severin.

6

I.2. IDENTIFICAREA SI CLASIFICAREA PROBLEMELOR/ASPECTELOR

DE MEDIU

In vederea elaborarii Planului Regional de Actiune pentru Mediu s-a considerat necesar ca,

pentru identificarea problemelor/aspectelor de mediu din regiune, sa se ia in considerare atat

categoriile de probleme/aspecte referitoare la elementele de mediu, cat si categoriile de

probleme/aspecte referitoare la domenii de activitate specifice.

Categoriile de probleme/aspecte generale de mediu semnalate la nivelul regiunii într-o primă

etapă de identificare au fost grupate astfel :

a. Categoriile de probleme/aspecte specifice componentelor de mediu :

Calitatea necorespunzatoare a aerului ambiental

Neasigurarea cantitatii si calitatii apei preluate si evacuate

Gestionarea defectuoasa a deseurilor menajere, industriale, precum si deseurilor periculoase

Poluarea generata de activitatile din agricultura

Poluarea solului si a apelor subterane

Protectia naturii

Zgomot si vibratii in aglomerari urbane

Fenomene naturale si dezastre

Insuficienta implicare a factorilor de decizie in solutionarea problemelor de mediu

Structuri organizatorice instabile, neconcordante cu obiectivele generale/specifice de protectie a

mediului inconjurator.

Educatie ecologica scazuta

Radioactivitate

b. Categorii de probleme/aspecte de mediu specifice diferitelor domenii, inclusiv in relatia cu

dezvoltarea economica si socoala:

Probleme/aspecte generate de urbanizarea mediului

Probleme generate de gestiunea necorespunzatoare a deseurilor

Aspecte privind educarea ecologica a publicului

Probleme generate de transportul rutier/naval/aerian/feroviar

Probleme referitoare la capacitatea administrativa, institutionala si profesionala a institutilor cu

responsabilitati in domeniul protectiei mediului in special in relatie cu procesul de implementare a

Directivelor UE in Romania

Aspecte legislative, in special cu referire la legislatia conexa cu cea de mediu si la legislatia locala

Probleme/aspecte de mediu generate de extractia si prepararea/procesarea minereurilor, titeiului,

carbunelui, altor resurse naturale neregenerabile sau regenerabile

Probleme/aspecte de mediu generate de activitatile agricole (cresterea animalelor si culturi de

vegetale)

Probleme/aspecte de mediu generate sau in legatura cu turismul si agrementul

Probleme/aspecte de mediu posibil a aparea ca urmare a implementarii planurilor de dezvoltare

economica si sociala.

I.3. TRANSFORMAREA PROBLEMELOR DE MEDIU INTR-UN PLAN DE ACTIUNE

PRAM a fost realizat de catre structura organizatorica stabilita prin Hotararea Consiliului de

Dezvoltare Regionala , iar pe baza unor principii de planificare strategica, in conformitate cu

prevederile si a instructiunilor transmise de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului au fost

parcurse urmatoarele etape :

7

1. Cu ajutorul listei de prioritati, structura organizatorica a PRAM a structurat problemele pe categorii

si apoi s-au stabilit obiectivele generale şi specifice. Astfel de structuri au fost realizate pentru toate

categoriile de probleme.

2. Pentru fiecare problemă respectiv categorie de probleme a fost dezvoltata ulterior de catre structura

organizatorica a PRAM câte o matrice plan de implementare şi respectiv de monitorizare actiune cu

urmatoarea componenta :

obiectivul general

obiective specifice pentru fiecare obiectiv general descris de indicatori

stabilirea măsurilor şi acţiunilor pentru fiecare obiectiv specific, impreuna cu responsabilii de

implementare pentru atingerea ţintelor şi realizarea indicatorilor, termene limita si sursele de

finanţare existente s-au potenţiale

responsabilii de monitorizare, termen de monitorizare şi respectiv cui se raportează rezultatele

monitorizării

CAP II STAREA INITIALA A REGIUNII

II.1.VALORI ISTORICE SI CULTURALE

In Regiunea Sud-Vest Oltenia au fost identificate numeroase monumente istorice (Vezi

Arhiva 1), arhitectonice si de arta, in conformitate cu Legea nr.5/2000, privind aprobarea Planului

de Amenajare a Teritoriului National – sectiunea III – zone protejate.

II.2.DESCRIEREA REGIUNII SV OLTENIA

Regiunea de Dezvoltare 4 Sud-Vest Oltenia este situată în partea de S-V a României între

meridianele de 2202' şi 24

02' şi paralelele de 43

03' şi 45

03', acoperind 29.212 Km

2, adică 12,25% din

suprafaţa României.

Regiunea este situată în faţa muntilor Carpaţi, în nordul Dunării.

Graniţele Regiunii sunt:

- în nord şi nord-vest judeţele Hunedoara şi Sibiu

- în est judeţele Argeş şi Teleorman

- în vest judeţul Caraş-Severin

- în sud şi sud-vest Republica Bulgaria şi Republica Federală Iugoslavia (Serbia-Muntenegru)

Judeţele componente:

- judeţul Dolj este aşezat în sudul Regiunii şi se întinde pe o suprafaţă de 7.414 Km2,

respectiv 3,1% din teritoriul României, fiind al şaptelea judeţ, ca mărime, al ţării şi cel mai mare al

Regiunii.

La 31.dec.2003, organizarea administrativă a acestui judeţ era următoarea:

- 3 municipii: Craiova, Calafat şi Băileşti

- 2 oraşe: Filiaşi şi Segarcea

- 94 comune şi 380 sate

Reşedinţa judeţului este municipiul Craiova.

Se învecinează cu următoarele judeţe: Gorj, Vâlcea – la N

Olt – la E

Mehedinţi – la V.

8

Fluviul Dunărea străbate partea de sud a judeţului pe o distanţă de 150Km, formând,

totodată, graniţa cu Bulgaria.

Relieful este dominat de Câmpia Română în sud, dar există şi zone deluroase în partea de nord.

- judeţul Gorj este aşezat în partea nordică a Regiunii, având o suprafaţă de 5.602

Km2, respective 2,3% din teritoriul României.


- 7 oraşe şi municipii(din care 2 municipii)


Reşedinţa judeţului este municipiul Târgu-Jiu.

Se învecinează cu următoarele judeţe:

Hunedoara – la N

Dolj – la S

Vâlcea – la E

Mehedinţi şi Caraş-Severin – la V

Relieful judeţului Gorj este variat şi poate fi împărţit în trei unităţi fizico –geo-grafice:

- Carpaţii Meridionali, reprezentaţi de Munţii Godeanu, Vâlcan şi Parâng

- Subcarpaţii Getici între râurile Motru şi Olteţ

- Dealurile sudice, care se întind de-a lungul Platoului Getic

- judeţul Mehedinţi este aşezat în S-V Regiunii şi se întinde pe o suprafaţă de

4.933 Km2, respectiv 2,1% din teritoriul României.




Reşedinţa judeţului este municipiul Drobeta-Tr.Severin, aşezare urbană situ-

ată pe malul Dunării, datând de pe vremea Împăratului Traian.

Se învecinează cu următoarele judeţe: Gorj – la N şi N-V

Dolj – la S-E

Caraş-Severin – la V.

La S se învecinează cu Serbia, Muntenegru şi Bulgaria, graniţa cu acestea fi-ind fluvial

Dunărea pe o lungime de 192 Km.

Relieful este variat, cuprinzând cele trei unităţi fizico-geografice:

- munţi cu altitudine maximă de 1466 m

- podiş cu altitudine medie de 450 m

- podiş şi câmpie cu altitudine minimă de 50 m.

Ordonarea etajată ca un amfiteatru de la N la S, pe o diferenţă de nivel de circa 1400 m,

dovedeşte marea diversitate a reliefului.

Zona de şes este cea mai întinsă(34,7%), urmată de zona de deal (29,9%) şi de

munte(26,8%).

- judeţul Olt este aşezat în S Regiunii, de o parte şi de alta a râului Olt, şi se

întinde pe o suprafaţă de 5.498 Km2, respective 2,3% din teritoriul României.




Reşedinţa judeţului este municipiul Slatina.

Se învecinează cu următoarele judeţe: Vâlcea şi Argeş – la N

Teleorman – la E

Dolj – la V.

Fluviul Dunărea străbate partea de S a judeţului pe o distanţă de 47 Km, for-mând,

totodată, graniţa cu Bulgaria.

Judeţul Olt aparţine celor două mari forme de relief: Podişul Getic şi Câmpia Română.

9

- judeţul Vâlcea este aşezat în N Regiunii şi se întinde pe o suprafaţă de 5.765

Km2, respective 2,4 % din teritoriul României.




Reşedinţa judeţului este municipiul Râmnicu-Vâlcea.

Se învecinează cu următoarele judeţe:

Sibiu – la N

Dolj şi Olt – la S

Argeş – la E

Gorj, Hunedoara şi Alba – la V.

Relieful este variat şi se desfăşoară în trepte:

- la N Munţii Făgăraşului şi Lotrului, care, împreună cu Munţii

Căpăţânii şi Coziei, închid Depresiunea Loviştei.

- la S zona subcarpatică, dominată de dealuri prelungi şi Podişul getic; apele

râului Olt şi ale afluenţilor acestuia străbat judeţul, în general pe direcţia N-S.

Relieful. Oltenia, teritoriul dintre Fluviul Dunărea, râul Olt şi Carpaţii Meridio-nali, este

dispusă pe trei zone de relief, care se succed de la N la S:

– la N – versantul sudic al Munţilor Vâlcan şi Parâng şi versantul S-E al

Munţilor Godeanu şi Mehedinţi

– în centru – Subcarpaţii Olteniei, Podişul Getic şi Depresiu-

nea intercolinară Tg.Jiu

– la S – Câmpia Olteniei.

Apele. Oltenia este stăbătută de numeroase râuri, cele mai importante fiind Oltul şi Jiul, ce

curg de la N la S, şi de Fluviul Dunărea de la V la E.

În ultima perioadă, neavând acoperit necesarul de apă, şi pentru a compensa lip-sa

temporară de ploi, au fost construite mai multe sisteme complexe de irigaţii, în special în S, o zonă

afectată mai des de seceta de durată.

Clima. Datorită poziţiei regiunii, aceasta este influenţată de către standardele

mediteraneene climatice, mai mult decât de sistemele temperat - continentale ce afectează regiunile

învecinate. În general, este mai cald în Regiunea S-V decât în restul teritoriului ţării.

Vegetaţia forestieră, ce acoperă teritoriul regiunii este formată din foioase (ste-jar, fag,

ulmi, carpen, frasin, paltin, tei, ş.a.), până la 1.000-1.400m şi conifere ( brad, mo-lid, pin, zadă ş.a.)

până la 1.800m.

Regiunea S-V are în componenţa sa trei parcuri naţionale: Domogled – Valea Cernei,

Cozia, Porţile-de-Fier.

Munţii acoperiţi de păduri şi păşuni alpine constituie un important potenţial tu-ristic şi

hidroenergetic.

Fauna este bogată şi variată, interesantă din punct de vedere cinegetic, prin cerbi,

căprioare, urşi, vulpi, mistreţi, capra neagră, râsul, cocoşul de munte.

Resursele minerale utile ale Olteniei sunt bogate în cărbune, minerale metalice şi

nemetalice, sare, petrol, gaze naturale, ape minerale, etc.

Solurile cernoziomice fertile din S regiunii oferă condiţii favorabile dezvoltării agriculturii.

10

Scurt istoric

Având rădăcini în îndepărtata epocă paleolitică, comunităţile umane din Regiunea S-V

Oltenia au dispus de condiţii de amplasament dintre cele mai prielnice: Dunărea cu defileul său,

diversele forme de relief cu o remarcabilă floră şi faună, izvoare cu apă mi-nerală, climă blândă,

fond cinegetic şi piscicol valoros, etc.

Descoperiri arheologice relativ recente fac din acest pământ "un fel de leagăn pri-mordial al

omului din Europa". Este vorba despre urme ale "culturii de prund", descope-rite pe Valea

Dârjovului – lîngă Olt, care atestă prezenţa omului în urmă cu peste o jumă-tate de milion de ani.

În anul 168 d.H., Oltenia cu numele Dacia Inferioris Malvensis era o provincie în-floritoare din

Imperiul Roman. După cucerirea romană şi formarea poporului român, Ol-tenia a devenit cetatea

romanismului, limba română fiind o limbă neolatină, asemănătoare cu limba italiană modernă; aici

s-a scris "Pravila de la Govora", cea dintâi carte în româneşte.

În sec.XV-lea se pun bazele Marii Bănii a Olteniei. Întâiul unificator al românilor din Moldova,

Transilvania şi Valahia, Mihai Viteazu' (1558-1601), Ban al Craiovei a ţi-nut sus stindardul luptei

pentru independenţă.

În pofida nesiguranţei creată de către ofensivele otomane la sud de Dunăre, Ţara Romînească şi-a

păstrat autoritatea internă şi nu a devenit paşalâc turcesc.

Trecând peste vremurile tulburi ale istoriei cvechi, Oltenia s-a aflat în mijlocul u-nor evenimente

capitale pentru evoluţia sa independentă şi democratică: revoluţia din a-nul 1821 condusă de Tudor

Vladimirescu, care are ca urmare abolirea regimului fanariot, restabilirea domniilor pământene în

Ţara Românească, marcând începutul istoriei moder-ne a României, revoluţia de la 1848, Unirea

Principatelor Române, Războiul pentru Inde-pendenţa României din 1877-1878, Primul şi Al

Doilea Război Mondial.

Populaţia

Evoluţia fenomenelor demografice din ultimii ani a relevat pentru Regiunea S-V Oltenia o

reducere sensibilă a populaţiei, accentuând efectele concrete de schimbare a structurii pe vârste a

populaţiei, de scădere a pondrii populaţiei tinere şi de creştere a po-pulaţiei vârstnice.

În condiţiile unei populaţii de 2. 399.831 loc. înregistrată în anul 2000, mult dimi-nuată faţă de

anul 1996 (cu 29.489 persoane), se poate aprecia ca tendinţă pentru ultimul deceniu scăderea

continuă a acesteia. Populaţia feminină se caracterizează printr-o sensi-bilă creştere numerică,

reprezentând 50,9% din populaţia regiunii. La 100 bărbaţi reve-neau, în anul 2000, 103,5 femei.

Ponderea grupei de vârstă de 0 -14 ani a scăzut de la 19,5% în anul 1996, la 18,2% în anul 2000,

cea a grupei de vârstă de 60 de ani şi peste, crescând de la 19,6% în anul 1996, la 20,9% în anul

2000. Efectul conjugat al acestor traiectorii a fost accentuarea procesului de îmbătrânire

demografică cu implicaţii negative pentru economie şi societate.

Scăderea numărului născuţilor vii (de la 25.271 în anul 1996 la 24.393 în anul 2000) şi a deceselor

( de la 33.657 în anul 1996 la 29.327 în anul 2000), a determinat scă-derea sporului natural (de la

8.386 în anul 1996 la 4.934 în anul 2000).

Rata natalităţii a fost, în anul 2000 de 10,1 ‰, rata mortalităţii de 12,2 ‰, impu-nând un spor

natural de – 2,1 ‰. Mortalitatea infantilă a fost de 17,1 ‰.

Efectul conjugat al acestor efecte demografice îl reprezintă creşterea duratei medii a vieţii în

Regiunea S-V Oltenia de la 69,18 ani, în perioada 1996-1998, la 70,61 ani în perioada 1998-2000.

Din punctul de vedere al dispunerii populaţiei pe medii, se constată predominanţa populaţiei rurale

în regiune; 45,3 % din populaţie trăieşte în mediul urban, iar 54,7 % în mediul rural. Cele mai

importante oraşe ale regiunii sunt capitalele-municipii ale judeţe-lor componente: Craiova, Tg.Jiu,

Drobeta_Tr.Severin, Slatina, Râmnicu-Vâlcea, care în-sumează peste 55% din populaţia totală.

11

Există diferenţe semnificative între indicatorii demografici înregistraţi în mediul rural faţă de

mediul urban, procesul de îmbătrânire demografică fiind mai evoluat în me-diul rural.

Densitatea populaţiei la nivelul Regiunii S-V Oltenia a fost, în anul 2000, de 82,2 locuitori pe

Km2.

Agricultura

Dispunând de condiţii naturale propice cultivării plantelor şi creşterii animalelor, agricultura este o

resursă importantă pentru Oltenia.

În anul 2000, regiunea deţinea 12,3% din suprafaţa agricolă a ţării şi 13,3 % din terenul arabil

naţional.

Faţă de anul 1996, pentru majoritatea culturilor agricole, suprafeţele cultivate şi producţiile au fost

mai mici.

Suprafaţa arabilă ce revine pe un tractor fizic a fost, atât în anul 1996, cât şi în anul 2000, de 60

ha., ceea ce denotă orientarea insuficientă a investiţiilor către acest sec-tor.

Efectivele de animale, în declin faţă de anul 1996, oferă producţii medii pe ani-mal, inferioare

nivelului naţional.

Silvicultura

Volumul de masă lemnoasă, pusă în circuitul economic din Regiunea de Dezvol-tare S-V Oltenia,

la nivelul anului 2003, a fost de 1235, 5 mii m3, în scădere cu 4,3% faţă de anul 2002.

În totalul volumului de masă lemnoasă pusă în circuitul economic, în anul 2003, 37% a fost fag,

21,6% stejar, 17,2 % diverse specii tari, 15,3 % diverse specii moi, şi 8,9% au fost răşinoase.

Fondul forestier, se constituie din totalitatea suprafeţelor pădurilor a terenurilor destinate

împăduririi, a celor care servesc nevoile de cultură, producţie şi administraţie silvică şi a terenurilor

neproductive, incluse în amenajamentele silvice.

Suprafaţa pădurilor cuprinde terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră, constând din arbori şi

arbuşti care îşi creează un mediu specific de dezvoltare biologică şi care con-stituie componenta

directă productivă a fondului forestier, având o suprafaţă mai mare de 0,25ha.

Pădurile sunt clasificate, după marile grupe de specii, în: păduri de răşinoase, fag, stejar şi diverse

specii.

Împăduririle reprezintă ansamblul de lucrări pe care se plantează sau se însămân-ţează o suprafaţă

de teren, cu scopul de a se crea noi arborete, atât pe terenuri forestiere exploatate, cât şi pe terenuri

lipsite de vegetaţie.

Masa lemnoasă pusă în circuitul economic reprezintă volumul brut (pe piaţă) atribuit agenţilor

economici pe bază de autorizaţie de exploatare şi caiet de sarcini eliberate de3 unităţile silvice, în

vederea exploatării.

Mediul înconjurător (apreciere generala)

Intensele activităţi umane, în special cele de natură economică, au condus la poluarea continuă a

apei, aerului, solului şi subsolului Regiunii S-V Oltenia.

Măsurătorile sistematice ale calităţii aerului din jud. Dolj au evidenţiat, în zonele de N-V ale

acestuia, la Işalniţa, Podari şi Calafat, concentraţii medii anuale, de regulă la limita maximă

admisibilă, la amoniac, dioxid de azot şi pulberi de cenuşă. Reducerea activităţii al Doljchim

Craiova a diminuat, totuşi, cantitatea de noxe degajate în mediu.

În jud. Vâlcea, solul este afectat de eroziune, în adâncime ( 487ha.) şi la suprafaţă (2184 ha.),

alunecări de teren ( 892 ha.) şi eroziuni de mal ( 694 ha.), ca şi de exploatări de steril ( 1145, 3 ha.).

12

În jud. Gorj, o suprafaţă considerabilă de teren este afectată de existenţa exploatărilor miniere,

activitate ce generează pulberi sedimentabile şi scoate din circuitul agricol suprafeţe importante prin

depozitele de steril.

În jud. Olt, exploatările de petrol afectează, în principal, solul.

Solul regiunii este degradat de conţinutul redus şi foarte redus de fosfor şi azot, de aciditatea

puternică şi moderată, de compactarea solului, poluare cu petrol şi pesticide, etc.

În ceea ce priveşte apele freatice, în unele zone din mediu rural persistă concentraţii relativ

ridicate de amoniu, nitraţi şi nitriţi, influenţând negativ calitatea apei potabile şi sănătatea

populaţiei.

II.3.STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA SV OLTENIA

II.3.1. CALITATEA AERULUI LA NIVELUL REGIUNII SV OLTENIA

Acidifierea

Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component al

mediului si se datorează prezenţei în atmosferă a SO2 şi NOx, gaze solubile in apă care determină o

serie de reacţii chimice în atmosferă, conducând la modificarea pH-ului aerului, precipitaţiilor şi

chiar a solului, cu formarea acizilor corespunzători, care provin în special din activitatile antropice :

arderea combustiblilor fosili (carbune, petrol, gaze naturale), industrie chimica, agricultura,

metalurgie, traficul rutier etc.

Depunerile acide a unor cantitati de acid sulfuric si acid azotic reprezintă unul din factorii de

stres chimic asupra mediului.

In judetul Dolj principalele substanţe acidifiante monitorizate de A..P.M. Dolj în anul 2005

au fost dioxidul de azot (NO2) şi dioxidul de sulf (SO2).

Emisiile anuale rezultate din inventarul realizat la sfârşitul anului 2005 se prezintă astfel: SO2:

19050 t/an; NOx: 6896 t/an; NH3: 5004 t/an..

La nivelul judeţului Vâlcea valorile gazelor cu efect acidifiant, in anul 2005 comparativ cu

cele din aniii anteriori respectiv 2003 si 2004 au fost in scadere. Totusi , in zona industrială a

Platformei Chimice emisiile acestor compuşi sunt semnificative, in anul 2005 observindu-se

influenţe insemnate ale acestora in calitatea precipitaţiilor ( indicatorul de calitate pH a înregistrat

foarte multe valori sub 6.5 unit. pH) in toate punctele de prelevare din judeţ (municipiul Rm.

Vălcea, Dragăşani, Berbeşti, Vlădeşti şi Băbeni).

Emisii de dioxid de sulf. Poluarea aerului ambiental cu dioxid de sulf

In judetul Mehedinti in anul 2005, s-a înregistrat o creştere a emisiilor de SO2 acestea având

o valoare anuala de 103858 tone. Creşterea emisiilor de SO2 se datorează intensificarii proceselor

industriale( emisiile industriale au depăşit cu mult emisiile din transporturi).

Emisii de oxizi de azot. Poluarea aerului ambiental cu oxizi de azot

Emisia totala de oxizi de azot in anul 2005 a fost de 6345 tone.

Cea mai mare parte a emisiilor de oxizi de azot rezulta din arderi in energetica si industrii de

transformare respectiv 28530t/an reprezentind 90% din totalul emisiilor urmat de traficul rutier cu

1667t/an, instalatii de ardere neindustriale 419t/an alte surse mobile si utilaje 1057t/an tratare si

depozitarea deseurilor 4t/an.

Comparativ cu anul 2004, se observă pentru anul 2005 o scădere uşoară cu cca. 1,90% a

emisiilor de oxizi de azot, ca urmare a scăderii înregistrate de emisiile din industria energetica.

13

Emisii de COV nemetanici

La nivelul judeţului a fost calculată o emisie totală de COV nemetanici, utilizând Metodologia

Corinair, de 35308 tone. Principalele sectoare economice cu emisii de compusi organici volatili

nemetanici sunt: arderi în industria energetica si de transformare 890t , instalaţii de ardere neindustriale

373t , arderi în industria de prelucrare 9t , procese de producţie 31794t distribuţia benzinei 50, utilizarea

solvenţilor organici şi a altor produse 2191t

In vederea reducerii emisiilor de COV din utilizarea solventilor organici, agentii economici

din judetul Mehedinti au elaborat Planuri de reducere a emisiilor de COV , optând pentru utilizarea

de preparate pe bază de apă si a preparatelor cu conţinut redus de COV.

Poluarea aerului ambiental cu ozon.

Aerul este dăunător atunci cănd in locul O2 inspirăm un derivat al acestuia numit ozon

troposferic. Cel mai nociv efect al ozonului troposferic este formarea smogului fotochimic.

Substanţele responsabile de formarea ozonului troposferic sunt: compuşii organici volatili, NOx,

precum şi substanţele de tip freon.

Ĩn judeţul Mehedinţi pe lĩngã activitãtile specifice de control si ĩndrumare a agenţilor

economici privind eliminarea sau utilizarea strict controlatã a substanţelor cu potenţial distructiv

asupra stratului de ozon sunt efectuate şi determinãri ale imisiilor de ozon dar la altitudini

corespunzãtoare reliefului zonei ( sub 1000 m ).

Pentru ozonul troposferic s-au observat cresteri sistematice ale imisiilor pe tot teritoriul

judeţului Mehedinţi datorat in special traficului auto.

Emisii de metale grele. Poluarea aerului ambiental cu metale grele

Pe teritoriul judeţului Mehedinţi nu există agenţi economici care prin activităţi specifice să

genereze în atmosferă emisii notabile de metale grele.

Pornind de la consumurile de materii prime şi combustibili utilizaţi în economia judeţului

au fost calculate emisiile de metale grele din anul 2005 care sunt similare faţă de anii anteriori

Emisii de poluanţi organici persistenţi ( POPs)

Poluanţii organici persistenţi sunt substanţe chimice foarte stabile care se pot acumula în

lanţurile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sănătăţii omului şi mediului

înconjurător.

Pe teritoriul judeţului Mehedinţi nu există agenţi economici care să producă substanţe din

categoria poluanţilor organici persistenţi .

Prezenţa în apele de suprafaţă ,în special în fluviul Dunărea a anumitor compuşi (pesticide ,

insecticide , etc) cu viată mai lungă ( în special compuşi organocloruraţi ) a fost urmarită prin

metode de analiză cromatografică dar concentratiile măsurate au avut valori extrem de mici .

In perioada următoare A.P.M. –Mehedinţi, va intensifica identificarea potenţialilor utilizatori de

POPs în vederea gestionării corecte a acestora precum şi a reducerii impactului asupra mediului

înconjurător, ţinînd cont şi de faptul că aceste substanţe au un rol important în teratogeneză şi în

carcinogeneză.

Poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile

14

Poluarea de fond

Poluarea de fond reprezintă poluarea existentă în zonele în care nu se manifestă direct influenţa

surselor de poluare

Judetele Dolj, Gorj, Olt, Mehedinti nu dispun de statii de monitorizare a poluarii de fond si nu

exista date referitoare la acest tip de poluare.

Poluarea de impact

Judetul Mehedinti

A.P.M. Mehedinti monitorizeza pulberile sedimentabile.Comparativ cu anul 2004, in anul

2005 se observa o usoara scadere.

Sistemul de monitorizare a calităţii aerului

Masurătorile sistematice privind concentraţia de noxe în atmosferă, conform practicii pe

plan mondial, se efecuează prin intermediul unei retele de monitorizare constituită din 4

puncte de prelevare la nivelul municipiului Turnu Severin, unde este concentrată peste 90% din

activitatea judetului şi peste 80% din emisiile de noxe în atmosferă.

Principalii poluanti gazosi determinati au fost: H2S, SO2, NO2, amplasarea punctelor de

recoltare s-a făcut ţinând cont de activitatea economică şi factorii meteorologici, astfel încăt

frecvenţa determinărilor să poată oferi o imagine cât mai clară asupra stării atmosferei în zonă.

Zone critice sub aspectul poluării atmosferei

Ca surse tipice cu posibil potential de poluare se pot considera ROMAG PROD, prin

emisiile de H2S si ROMAG TERMO, care prin cantitatile de CO2, SO2, Nox, pulberi in suspensie

eliberate in atmosfera au o contributie esentiala in totalul noxelor din judet.

II.3.2.APA

Starea apelor subterane

Apele uzate. Surse majore

Prezentarea surselor de ape uzate principale din bazinul hidrografic Dunarea in anul 2014.

În urma controalelor efectuate la folosinţele de apă aferente b.h. Dunărea, conform programelor

aprobate s-a constatat la majoritatea agenţilor economici din judeţul Dolj o diminuare a debitelor

evacuate faţă de debitele autorizate, ca urmare a reducerii sau restrângerii activităţilor economice.

Datorită acestui aspect principalii agenţi economici nu au avut permanent depăşiri semnificative la

indicatorii de calitate faţă de limitele admise din actele de reglementare de gospodărire a apelor.

Situaţii deosebite cu depăşiri semnificative la unii indicatori de calitate faţă de limitele admise au

fost: S.C.G.C.L. Calafat, si Servicii Publice Bailesti.

15

S.C.G.C.L. Calafat

Unitatea are ca profil de activitate prestări servicii apă-canal pentru populaţie şi industrie

din Calafat.

Alimentarea cu apă se realizează din sursa de suprafaţă fluviul Dunărea, prin intermediul a 3

criburi din beton şi staţia de pompare echipată cu 2 electropompe14 NDS, Q=1080 mc/h şi 2

electropompe 18 NDS, Q=2150 mc/h (nu funcţionează în prezent) pentru industrie.

De la captare apa este transportată printr-o conductă cu diametru de 1000 mm, până la decantor cu

o capacitate de 3700 mc.

După tratare cu sulfat de aluminiu si decantare apa merge la cele 6 filtre rapide, se

clorinează într-un bazin, de unde este refulată în rezervorul de înmagazinare de 5000 mc şi 2

rezervoare de 2000 mc., apoi apa este transportată si distribuita către oraş prin intermediul a 2

pompe TERMA 200 cu un debit de Q=350 mc/h pentru populaţie şi prin intermediul a 2

electropompe CERNA cu Q=375 mc/h pentru industrie.

Timpul de funcţionare este de 365 zile/an cu 24 ore/zi.

Calitatea apei pe baza datelor existente la secţiunile de supraveghere este de categoria I de

calitate. Modul de funcţionare a staţiei de tratare este corespunzător.

Evacuarea apelor uzate se face prin:

-apele uzate menajere orăşeneşti sunt evacuate în canalizarea oraşului, care deversează direct în

fluviul Dunărea prin 2 guri de evacuare deoarece staţia de epurare a municipiului este în construcţie.

Primăria Calafat a obţinut includerea municipiului Calafat în programul de finanţare

externă pentru realizarea staţiei de epurare.

Aprecieri privind impactul apelor uzate asupra resurselor de apa

În judetul Mehedinti, s-a constatat că la majoritatea agenţilor economici, s-au diminuat

debitele de apă evacuate, faţă de debitele autorizate, ca urmare reducerii sau restrîngerii activităţilor

economice. Datorită acestui aspect, principalii agenţi economici nu au avut depăşiri semnificative

la indicatorii de calitate, faţă de limitele admise prin actele de reglementare de gospodărire a apelor.

Staţiile de epurare se află într-un grad avansat de uzură fizică şi morală, având capacitatea

de epurare insuficientă, pentru debitele de apă uzată. Cele mai multe staţii de epurare nu realizează

parametrii calitativi reglementaţi, deversând în cursurile de apă receptoare debite de ape insuficient

epurate. O problemă majoră o constituie evacuările directe de ape neepurate datorită lipsei

staţiilor de epurare.

Cauzele funcţionării necorespunzătoare ale instalaţiilor de epurare constau în subdimensionarea

acestora, uzura fizică a instalaţiilor şi a exploatarii necorespunzatoare.

Propuneri şi măsuri pentru protecţia calităţii apelor

Din cauza reducerii producţiei, în unele zone calitatea resurselor de apă a înregistrat pentru

anul 2010 o îmbunătăţire.

Analiza comparativă a dinamicii apelor subterane reliefează o accentuare în ultimii ani a

aprecierii acestor resurse atât sub aspectul extinderii spaţiale a zonelor afectate, cât şi a intensităţii

de manifestare a principalelor caracteristici şi zone de poluare.

Pentru diminuarea acestor fenomene au fost întreprinse următoarele măsuri:

-Îmbunătăţirea Sistemului naţional de supraveghere a calităţii apelor, a dotării Direcţiei Apelor

Mehedinti;

-Desfăşurarea de activităţi de control al agenţilor economici utilizatori de apă şi potenţial poluatori

ai apelor de suprafaţă sau subteran şi de îndrumare în scopul prevenirii şi combaterii poluării apelor;

-Realizarea de instructaje periodice cu gospodarii de apă abilitaţi pentru control în domeniul

apelor, pentru pregătirea continuă şi specializare pe plan legislativ;

16

-Instituirea unui regim de supraveghere specială a activităţii de epurare a apelor uzate desfăşurată

de agenţii economici ce repreprezintă mari surse de poluare a apelor din bazinul hidrografic Jiu.

Pentru protecţia resurselor de apă se interzice evacuarea în receptorii naturali a apelor

uzate, substanţelor poluante ce depăşesc concentraţiile stabilite în normativ, a apelor uzate care

provoacă depuneri de materii şi suspensii sedimentabile, a creşterii turbidităţii, schimbarea culorii,

gustului şi mirosului apei receptorului faţă de starea naturală.

Se interzice evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate care conţin pesticide, a apelor

uzate conţinând patogeni sau viruşi, provenind de la spitale, unităţi zootehnice, abatoare şi a

afluenţilor staţiilor de epurare orăşeneşti.

Staţiile de evacuare a apelor uzate în receptorii naturali, trebuie prevăzute cu mijloace de

măsurare a debitelor şi volumelor de ape uzate evacuate şi amenajate pentru prelevarea de probe de

apă pentru analiză, sau să fie dotate cu sisteme automate de determinare a calităţii apelor uzate

evacuate.

II.3.3.PROTECTIA NATURII

La toate ariile protejate se impune cartografierea, reinventarierea speciilor,de flora si

fauna precum si actualizarea documentatiei cu privire la administrarea terenurilor pe

care se gasesc ariile respective( ca urmare a finalizarii aplicarii Legii 247/2005 privind

reforma in domeniul proprietatii si justitiei).În ceea ce priveşte ariile acvatice protejate acestea

trebuie reconsiderate având în vedere diminuarea suprafeţelor, cât şi a debitelor, incluzând aici

ariile protejate Balta Neagră şi Balta Lată din Judetul Dolj.

Presiunile antropice exercitate asupra biodiversitatii sunt numeroase, producand o serie de

efectele negative asupra naturii:

-despădurirea masiva şi luarea în exploatare agricolă a terenurilor, inclusiv a celor nisipoase,

au condus la modificări negative, semnificative în ceea ce priveşte stabilitatea ecosistemelor

naturale, asupra terenurilor nisipoase, distrugându-se tocmai ceea ce asigura stabilitatea

nisipurilor, pe suprafete intinse producandu-se o reactivare a acestora sub actiunea vântului;

-in urma lucrărilor pentru introducerea în circuitul agricol permanent a terenurilor din Luncile

Dunării şi Jiului, suprafeţele pădurilor de salcie şi plop s-au redus considerabil, acestea ramânând

sub forma lor obisnuită în ostroave şi de-a lungul digurilor, în fâşia de protecţie;

-s-au redus sau au dispărut bălţile şi mlaştinile pline de vegetaţie obişnuită în aceste locuri;

-arealele din zona inundabilă a Luncii Dunarii au fost reduse drastic prin indiguire ;

În acest sector au disparut bălţile :Nedeia, Cârna, Balta Neagra; au dispărut canalele,

gârlele si mlaştinile adiacente lacurilor menţionate . Se apreciază că din suprafaţa iniţială a zonei

inundabile Cetate-Dăbuleni, a disparut cca. 50 %. Un obiectiv important în acest sens este

reconstrucţia ecologica care să asigure refacerea tipurilor de ecosisteme dispărute;

-modificarea utilizării terenurilor care a condus la pierderea unor habitate şi indirect a comunităţilor

care le populau. Construirea sistemelor hidroenergetice « Porţile de Fier I şi II » a adus confort

uman, dar a indus modificări directe şi indirecte de habitate, areale de distribuţie a unor specii,

comunităţi de plante şi animale, apariţia unor specii invazive;

-starea actuală a zonelor umede si habitatelor acvatice este afectată direct de presiunea exercitată

17

64%

36%

Ponderea populaţiei care beneficiază de sevicii de salubritate

- an 2005 - Regiunea 4 S - V Oltenia

populaţia fără servicii desalubritate

populaţia deservită

prin cultivarea legumelor sau construcţia caselor de vacanţă. Indirect, în aceste habitate este

afectată lumea păsărilor acvatice, indiferent dacă acestea sunt migratoare sau sedentare;

-recoltarea de plante şi vânătoarea peste cotele aprobate prin autorizaţii şi în special braconajul au

un rol determinant în instabilitatea ecosistemelor.

II.3.4. DEŞEURI.SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

Una din stringentele probleme de mediu cu care se confruntă Regiunea S – V Oltenia este

nevalorificarea deşeurilor, care negestionate corespunzător atât în mediul rural, cât şi în cel urban

pot aduce atingeri grave factorilor de mediu şi sănătăţii populaţiei datorită tehnologiilor şi

instalatiilor încă învechite din industrie, în cadrul cărora se face un mare consum de energie şi

materiale.

În Regiune sunt generate anual mari cantităţi de deşeuri. Odată generate, deşeurile ar putea fi

reutilizate în cadrul agentului economic generator, tratate, reciclate sau transferate către o staţie de

tratare în cazul deşeurilor periculoase sau către un incinerator pentru reducerea volumului acestora.

Deşeurile nerecuperate sunt, de obicei depozitate, fiecare etapă din gestiunea acestora putând

prezenta un potenţial risc pentru mediu.

Depozitarea deşeurilor de tip urban constituie în continuare o problemă care trebuie abordată cu

maximă responsabilitate, având în vedere impactul semnificativ asupra factorilor de mediu a

deşeurilor de acest tip. Doar oraşele şi municipiile efectuează depozitări controlate pe terenuri

destinate acestui scop, dar care nu corespund criteriilor minime de amenajare ecologică, colectartea

selectivă a deşeurilor recuperabile (provenite de la populaţie) făcându-se sporadic.

Gestionarea deşeurilor municipale (colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare) este

realizata prin intermediul firmelor de salubritate şi a serviciilor specializate ale primăriilor locale

Deşeuri municipale şi asimilabile

Ponderea populaţiei care beneficiează de servicii de salubritate în Regiunea S – V Oltenia

este redată în diagramele de mai jos:

18

urban 99%

rural 1%

Ponderea populaţiei deservită

urban

rural

Din totalul populaţiei la nivel de regiune, ponderea populaţiei deservită în mediul urban este

de 98,75% iar în mediul rural este 1,25%.

Colectarea deşeurilor menajere se face la nivelul oraşelor şi municipiilor, în locuri special

amenajate prevăzute cu pubele (capacitate de colectare 1,4 mc) si / sau containere de colectare

(capacitate 5 mc).

Deşeuri biodegradabile

O mare problema privind deseurile biodegradabile o reprezinta faptul ca acestea nu sunt

colectate separat desi in judetul Mehedinti s-au realizat investitii ( 1000 bucati Europubele de 240l

si 135 bucati Eurocontainare de 1,1 l la SPS Craiova.

O alta problema o reprezinta lipsa serviciilor pentru gestionarea deseurilor menajere si

animaliere in mediul rural, transportul la locurile de depozitare fiind facut in mod individual de

catre generatori.

Valorificarea deşeurilor municipale

Deşeurile menajere din zona rurală nu sunt, în cea mai mare parte a cazurilor, supuse unui

sistem de gestionare, neexistând servicii de colectare şi transport. Această situaţie a avut drept

consecinţă depozitarea necontrolată a tuturor categoriilor de deşeuri produse în timp, fiind afectate

suprafeţe de teren utilizabile în alte scopuri şi malurile cursurilor de apă din localităţi.

În judeţul Mehedinţi deseurile municipale nu sunt colectate selectiv in vederea valorificarii

materialelor reciclabile (hartie, carton, sticla, metal si materiale plastice). Se poate afirma ca

aproximativ 40% din componentele deseurilor municipale reprezinta materiale reciclabile, din care

circa 20% au mari sanse de recuperare, nefiind contaminate. Restul se elimina prin depozitare,

pierzandu-se astfel mari cantitati de materii prime secundare si resurse energetice.

In judetul Mehedinti este autorizata si preia de la agentii economici autorizati deseurile de

hartie si carton S.C. Celrom S.A.

In ceea ce priveste valorificarea deseurilor din constructii si demolari nu exista un sistem bine

stabilit, ci doar o reutilizare interna a acestor deseuri in gospodaria proprie sau o comercializare a

lor pe o piata nedeclarata.

19

Tratarea deşeurilor municipale

În Regiunea S – V Oltenia deşeurile municipale nu sunt supuse nici unui proces de tratare

inainte de eliminarea finală prin depozitare, cu excepţia compactării realizate cu utilaje moderne de

transport respectiv autocompactoare.

Incinerarea deşeurilor municipale

La nivelul judeţului Mehedinti există un incinerator in municipiul Drobeta Turnu Severin

destinat incinerării deşeurilor menajere şi medicale rezultate din cabinete medicale din oraş.

Staţia de incinerare nu este conformă cu Directivele Uniunii Europene , din acest motiv se cere

achiziţionarea unui incinerator la nivel zonal şi regional conform legislaţiei in vigoare.

Deşeuri de productie

Deşeuri periculoase sunt orice tip de deşeuri care datorită caracteristicilor lor specifice

reprezintă un risc pentru om şi/sau mediu atât ca atare, dar şi după degradare când sunt colectate,

tratate sau eliminate.

În judeţul Mehedinti la momentul actual, există foarte puţini operatori economici care au ca

domeniu de activitate gestionarea deşeurilor de producţie, iar serviciile pe care le oferă acestea sunt

limitate atât în ceea ce priveşte tipurile de deşeuri, cât şi capacităţile de lucru.

Activitatea economica in cadrul careia s-au produs cele mai mari cantitati de deşeuri in anul

2005, cu exceptia industiei extractive a lignitului, a fost producerea de energie prin arderea

combustibililor fosili (peste 99% din deşeurile industriale, exclusiv sterilul minier).

Deşeuri periculoase

La sfarşitul anului 2005, în judeţul Mehedinţi s-a constatat existenţa a 1512 bucăţi, dintre

care transformatori în funcţiune, condensatori scoşi din uz(care nu mai pot fi folosiţi)

Condensatori scoşi din funcţiune sunt depozitaţi temporar pe 5 amplasamente, în incinte

închise şi asigurate.

Pentru aceste echipamente care conţin compuşi desemnaţi au fost întocmite planurile de

eliminare

Impactul depozitelor de deşeuri industriale si urbane asupra mediului

Toţi factorii de mediu :aer, apa, sol, vegetaţie sunt afectaţi de depozitele de deşeuri

menajere : - prin caracterul neorganizat al acestor gropi de gunoi au apărut fenomene destul de

grave de poluare in arealul de amplasare

infiltratiile de ape uzate spre freatic şi degradarea apelor subterane din zona

antrenarea de către vânt a materialelor uşoare (hârtie, poliester, praf, etc) dinspre zonele de

depozitare spre terenurile cultivate ori localităţi

generarea de mirosuri neplacute datorate atât deşeurilor ca atare cât şi proceselor de degradare

Depozite industriale

Impactul generat de deşeurile produse şi depozitate necontrolat constă în afectarea calităţii factorilor

de mediu, şi anume

20

aer:

Datorită antrenărilor eoliene apar spulberări de cenusă (un număr de 20-30 /an) care

reprezintă principalele efecte negative ale haldelor de zgură şi cenuşă şi care se răsfrâng asupra

perimetrului şi zonelor limitrofe haldelor . Deasemenea este afectată vizibilitatea in zonele

respective, aerul devine irespirabil, se distrug cladiri, duce la uzura prematură a sistemelor electrice

(conturnare izolatori si stâlpi de înaltă tensiune), blochează centrii respiratori şi se diminueaza

recoltele ;

apa de suprafaţă:

Apele de suprafaţă sunt poluate prin scurgerile directe de ape limpezite cu conţinut ridicat de săruri

, sodiu , potasiu şi pH. In cazul unor incidente la digurile de contur ale haldelor de zgură şi cenusă

(1-2/an) urmate de scurgerea amestecului de hidrotransport a cenuşilor, efectele de poluare cu

suspensii sunt deosebit de grave ;

ape subterane :

In haldele de cenuşa se drenează spre freatic cantităţi imense de săruri, alcalinitate, ion

amoniu, haldă mal drept făcând practic apele nepotabile ;

Solul şi subsolului

Afectarea solului şi subsolului prin infiltrarea levigatului. De asemenea aportul de

substanţe organice şi minerale poluante provenite din descompunerea deşeurilor modifică

caracteristicile chimice ale solului (respectiv concentraţiile de azotaţi, azotiţi, metale grele şi

substanţe organice nedegradabile)

Suprafaţa de sol propriu-zisă este definitiv scoasă din circuitul agricol.

Haldele favorizeaza dezvoltarea timpurie a unui spectru foarte mare de buruieni

periculoase a căror seminţe ajung pe terenurile invecinate ducând la compromiterea definitivă a

recoltelor;

Iimpact negativ al deşeurilor produse şi depozitate necontrolat il are si asupra florei si faunei, iar

datorita dimensiunillor foarte mari haldele au un aspect neplacut semănând cu un ţinut selenar.

Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

Pentru diminuarea impactului asupra mediului a depozitelor industriale trebuie realizate

urmatoarele etape :

placarea cu sol vegetativ şi înierbarea pentru a evita antrenările eoliene, instalarea sistemelor de

umectare ;

consolidarea coronamentului pentru evitarea alunecărilor

înierbarea cu specii de plante cu rădăcina pivotantă eventual perenă şi eliminarea buruienilor

periculoase din areal

inchiderea (copertarea) definitivă a depozitelor şi introducerea in circuitul ecologic

Pentru reducerea impactului depozitelor menajere trebuie realizată imprejmuirea

depozitelor, tasarea, compactarea si inchiderea acestora.

In judetul Mehedinti a inceput in anul 2001 constructia unui depozit ecologic de deseuri

menajere provenite de pe raza localitatii Drobeta Turnu Severin si a localitatilor limitrofe

21

Imbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor

La nivelul Regiunii acţiuni privind îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor sunt:

imbunătăţirea sistemul naţional informaţional şi a bazei de date pentru gestionarea deşeurilor,

pentru toate tipurile de deşeuri ;

modificarea cerinţei de raportare a informaţiilor pentru autorizare astfel incât să includă planul de

gestionare a deşeurilor ;

verificarea statutului legal/ilegal al locurilor existente de stocare/depozitare a deşeurilor municipale

şi industriale ;

retehnologizarea instalaţiilor existente de tratare a deşeurilor din cadrul întreprinderilor cât şi

aplicarea de tehnologii moderne de neutralizare a deşeurilor;

promovarea tratării/reciclării termice a deşeurilor in cuptoarele de ciment ;

realizarea depozitelor ecologice pentru deşeuri nepericuloase (pe care pot fi depozitate atât deşeuri

municipale, cât şi deşeuri de producţie nepericuloase) ;

Regulamente de întreţinere şi exploatare pentru societăţile de salubrizare prestatoare de servicii;

Un sistem de colectare selectivă a deşeurilor;

Verificare folosirii de mijloace corespunzătoare de către societăţile de salubritate;

Sprijinirea de către primării a înfiinţării de noi companii de salubritate;

Sporirea conştientizării şi schimbarea comportamentului populaţiei faţă de problema colectării

deşeurilor;

O mai bună gospodărire a materiilor prime şi generarea unor cantităţi mai mici de deşeuri.

organizarea si sustinerea de programe de educare si constientizare a populatiei

imbinatatirea sistemului de colectare, prelucrare si analizare a datelor si informatiilor si raportarea

privind gestiunea deşeurilor

reducerea cantitatii de deşeuri biodegradabile depozitate

Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi

a mediului

Se realizeaza o evaluare a expunerii pentru fiecare categorie de populatie umana : angajati,

consumatori, si oameni expusi indirect prin intermediul mediului, pentru care expunerea la o

substanta este cunoscuta sau previzibila. Obiectul evaluarii este acela de a face o estimare calitativa

sau cantitativa a dozei/concentratiei de substanta la care o populatie este expusa sau poate fi expusa

estimarea va tine cont de variatiile spatiale si temporale ale modului de expunere.

Evaluarea riscului privind mediul inconjurator, este acela de a preconiza concentratia de substanta

sub care, in componentele de mediu luate in considerare, nu apar efecte adverse. Obiectul evaluarii

expunerii consta in determinarea concentratiei substantei care ar putea fi prezenta in mediul

inconjurator.

Concluzii

Problemele de protecţie a mediului sunt deosebit de complexe şi vizează toate sectoarele de

activitate: economice, sociale şi politice.

Au fost propuse şi o serie de proiecte în ceea ce priveşte managementul deşeurilor, proiecte

care vor fi reanalizate încât efectele acestora să atingă obiectivele propuse în conformitate cu

prevederile legale deci cu cerinţele directivelor europene. Aceste proiecte trebuie să-şi dovedească

contribuţia în Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor.

Proiectele propuse au vizat îndeosebi aspecte de gestionarea deşeurilor cum ar fi:

implementarea sistemului de colectare selectivă transportul în condiţii corespunzatoare a deşeurilor;

22

construirea de noi depozite

construirea unor staţii de transfer (Sistem zonal de colectare şi depozitare temporară a deşeurilor -

au fost propuse cinci staţii de transfer pentru judeţul Vâlcea la Brezoi, Măciuca, Roieşti,Sineşti,

Galicea).

Depozitele orăşenesti nu sunt operate corespunzator, nu se compactează şi nu se acoperă

periodic cu materiale inerte in vederea prevenirii incendiilor, a răspândirii mirosurilor neplăcute; nu

există un control strict al calităţii şi cantităţii de deşeuri care intră pe depozit; drumurile principale şi

secundare pe care circulă utilajele de transport deşeuri nu sunt intreţinute, mijloacele de transport nu

sunt spălate la ieşirea de pe depozite; multe depozite nu sunt prevazute cu împrejmuire, cu intrare

corespunzatoare si panouri de avertizare.

Colectarea deşeurilor menajere de la populaţie se efectuează neselectiv; ele ajung pe

depozite ca atare, amestecate, astfel pierzându-se o mare parte a potenţialului lor util ( hârtie, sticla,

metale, materiale plastice)

Toate aceste considerente conduc la concluzia că gestiunea deşeurilor necesită adoptarea

unor masuri specifice, adecvate fiecărei faze de eliminare a deşeurilor in mediu.

Au fost stabilite “Obiective pentru gestionarea deşeurilor” pe termen mediu şi lung în

concordanţă cu Strategia Naţională şi Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor. Aceste obiective

vor fi reanalizate şi finalizate în anul 2006 şi vor fi cuprinse în Planul Regional de Gestiune a

Deşeurilor varianta finală

II.3.5.SOLUL

Calitatea solurilor

Calitatea solului rezultă din interacţiunile complexe între elementele componente ale acestuia şi

poate fi legată de intervenţiile defavorabile şi practicile agricole neadaptate la condiţiile de mediu,

introducerea în sol de compuşi mai mult sau mai puţin toxici, acumularea de produse toxice provenind din

activităţil

Principala mǎsurǎ este conservarea şi protejarea fondului forestier şi a celui funciar existent,

prevenirea, stoparea sau reducerea tuturor factorilor care influenţeazaǎ negativ buna gestionare şi

exploatare a fondului existent. Având în vedere cǎ mai existǎ litigii privind proprietatea asupra

terenurilor, fondul funciar privat are tendinţe de dezvoltare în urmǎtorii ani, cu specificaţia cǎ se vor

modifica şi categoriile de folosinţǎ.

Odatǎ cu diminuarea calitǎţii solului cresc riscurile de compromitere a recoltelor şi de erodare

semnificativǎ a acesteia. Astfel solul ajunge sǎ fie utilizat ca pǎşune.

Calitatea pǎmântului propice pentru agriculturǎ depinde de administrarea acestuia. Solurile

au nevoie de sute de ani pentru a se reface, dar pot fi distruse în câţiva ani printr-o administrare

incorectǎ.

Pentru menţinerea sau îmbunǎtǎţirea calitǎţii solului existent s-au avut în vedere urmǎtoarele

mǎsuri:

Menţinerea sau reducerea lucrǎrilor mecanice executate pe aceeaşi suprafaţǎ;

Corectarea reacţiei acide a solurilor în vederea îmbunǎtǎţirii proprietǎţilor fizice, chimice şi

biologice ale acestora ;

Extinderea suprafeţelor cu deşeuri organice;

Efectuarea de controale fitosanitare pentru depistarea bolilor şi dǎunǎtorilor de carantinǎ în scopul

eliberǎrii buletinelor de avertizare;.

23

Pe viitor, având în vedere politica de conservare a solurilor, de protejare a lor atât din punct

de vedere fizic, chimic, biologic cât şi tehnic se vor înfiinţa la nivelul fiecǎrei zone agricole comisii

care sǎ gestioneze profesionist solurile e industriale şi urbane.

Principalele restricţii ale calităţii solurilor

Din suprafata totala a terenului agricol, cca 197.909 ha ( 67 % ) reprezinta soluri acide. Din

acestea puternic acide ocupa o suprafata de 48.403 ha, moderat acide ocupa o suprafata de 57.451

ha si 92.053 ha sunt soluri slab acide.

Excesul periodic de umiditate se manifesta pe o suprafata de 30.500 ha teren agricol si 25.000 teren

arabil.

Eroziunea solului prin ape afecteaza 60.000 ha teren agricol si 15.000 ha arabil in eroziunea

eoliana 20.000 ha teren agricol si 12.000 teren arabil.

Seceta frecventa si prelungita din unele perioade ale anului afecteaza peste 130.000 ha teren agricol

si aproape 126.000 teren arabil.

Soluri afectate de reziduuri zootehnice

În cursul anului 2005 in judeţul Mehedinţi au fost afectate cu reziduri zootehnice următoarele

suprafeţe:Pristol – 35 ha, Gruia – 42 ha, Căzăneşti – 18 ha

Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial (minier, siderurgic)

Poluarea solului din sectorul minier

comuna Floreşti – Mina Zegujani – 12 ha

comuna Simian – EM Valea Copcii – 240 ha

Poluarea solurilor cu emisii de la centralele mari de ardere

În cursul anului 2005 in judeţul Mehedinţi au fost afectate cu emisii de la centralele mari de

ardere de către SC ROMAG PROD SA TURNU SEVERIN (Termo Drobeta) cu cenuşă si zgura

cca 125 ha.

Zone critice sub aspectul degradării solurilor

În anul 2005 la nivelul judeţului Mehedinţi s-au înregistrat ca zone critice sub aspectul

degradării solurilor următoarele:- alunecări active – Orşova, Dubova, Şviniţa, Eşelniţa, Malovăţ,

Comăneşti, Tâmna.

Zone critice care necesită reconstrucţie ecologică

În anul 2005 la nivelul judeţului Mehedinţi s-au înregistrat următoarele zone critice care necesită

măsuri de reconstrucţie ecologică:

- Baia de Aramă – EM Mărăşeşti

24

- Clisura Dunării – Chiuveta Lacului de acumulare

- comuna Halânga – Termo Drobeta

- comuna Şimian – EM Valea Copcii

-comuna Floreşti – EM Zegujani

Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru

ameliorarea stării de calitate a solurilor

În anul 2005 la nivelul Regiunii SV Oltenia pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate

şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor s-au intrprins următoarele acţiuni:

Studii pedologice şi agrochimice pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor: Corcova,

Broşteni, Strehaia, Căzăneşti, Balta Verde, Tâmna, Prunişor, Gârla Mare, Pristol, Gruia

-În anul 2005 au fost executate studii pedologice pentru ameliorarea calităţii solurilor la teritoriile

Pristol şi Gruia.

Concluzii

- În judeţul Mehedinţi datorita conditiilor meteo care au avut impact asupra solului, mai

ales din punct de vedere al umiditatii, s-au produs alunecari de teren moderate in 7 zone judetene.

La nivelul anului 2005, s-au desfasurat in continuare activitatile pornite in anul 2004

privind reconstructia ecologica a zonelor afectate.

II.3.6. MEDIUL URBAN

Aşezările umane reprezintă o categorie specială de ecosisteme, anume ecosisteme create de

om care se manifestă ca şi organismele vii ( primesc energie, apă, hrană, şi alte materii prime, le

transformă şi apoi eliberează produse finite, dar şi deşeuri). Prin aceste procese aşezările umane

produc impact asupra mediului înconjurător diferit ca tip şi mărime.

Ecosistemul urban, fiind un mediu artificial este în permanenţă într-un dezechilibru termodinamic

care trebuie susţinut printr-un plan de management

În mediul urban omul ca individ are de suportat, în cadrul programului zilnic de lucru cel

puţin trei ambianţe - locuinţa, mijlocul de transport şi locul de muncă.

Impactul asupra mediului prin extinderea ecosistemelor urbane se datoreşte faptului că cea mai

mare parte a populaţiei trăieşte în aşezări marginale fără a avea asigurate serviciile de bază (apă

potabilă, sisteme de canalizare, colectarea şi tratarea deşeurilor, locuinţe inadecvate, asistenţa

sanitară, hrana şi energia etc).

Poluarea aerului este un fenomen complex care implică o multitudine de agenţi poluanţi ce

pot cauza alterări ale sănătăţii şi mediului ambiant în funcţie de concentraţie sau timp de acţiune,

determinând efecte grave, acţionând fie printr-o concentraţie mare într-un timp scurt, dar şi printr-o

concentraţie redusă într-un timp îndelungat.

Dintre factorii de mediu, ponderea mai importantă în relaţia dintre starea de confort si

sănătate a populaţiei pe de o parte şi calitatea mediului în zonele locuite pe de altă parte, o deţine

aerul.

Din punct de vedere al igienei, aerul influenţează sănătatea atât prin compoziţia sa chimică),

precum şi prin proprietăţile sale fizice (temperatură, umiditate, curenţi de aer, radiaţii, presiune).

Acţiunea factorilor de mediu asupra sănătăţii este foarte diversă. Atunci când intensitatea

poluării este mai mare acţiunea asupra organismelor este imediată. Cel mai frecvent insă, acţiunea

25

factorilor de mediu are intensitate redusă determinând o acţiune cronică, de durată, cuantificarea

efectului fiind greu de evaluat.

Din punct de vedere al igienei, aerul influenţeză sănătatea atât prin compoziţia sa chimică cît

şi prin proprietăţile sale fizice. În ceea ce priveşte compoziţia chimică distingem influenţa exercitată

asupra sănătăţii de variaţii în concentraţia componenţilor normali, cât şi acţiunea pe care o exercită

prezenţa în aer a unor compuşi străini.

Efectele directe sunt reprezentate de modificările care apar în starea de sănătate a

populaţiei ca urmare a expunerii la agenţi poluanţi. Aceste modoficări se pot traduce în ordinea

gravităţii prin: creşterea mortalităţii, creştarea morbidităţii, apariţia unor simptome sau modificări

fizio – patologice, apariţia unor modificări fiziologice directe şi/sau încărcarea organismului cu

agentul sau agenţii poluanţi.

Efectele asupra sănătăţii dupa expunerea la poluanţii iritanţi sunt diferite funcţie de perioada

de expunere şi de natura poluantului.

Astfel pot apărea efecte acute sau acutizări ale bolilor cronice, după expunere de scurtă

durată până la efecte cronice după expuneri de lungă durată la nivelele de poluare relativ moderate.

Poluanţii toxici sistemici de tipul metalelor grele, îşi exercită acţiunea asupra diferitelor

organe şi sisteme ale organismului uman, efectul fiind specific substanţei în cauză.

Poluanţii cancerigeni organici şi anorganici prezintă un mecanism de acţiune insuficient descifrat.

Există însă suficiente elemente de certitudine pentru unii dintre ei pentru a-i considera substanţe cu

pericol mare pentru sănătate, substanţe fără prag (care în orice cantitate constituie pericol

cancerigen).

În cazul poluării aerului, aparatul respirator este primul dar nu singurul care este afectat.

Este de menţionat faptul că morbiditatea prin afecţiuni ale aparatului respirator la copii ridică în

prezent o serie de aspecte epidemiologice particulare cu consecinţe importante asupra capacităţilor

biologice.

Calitatea aerului si apei in mediul urban

Calitatea aerului in mediul urban

Concentraţii de dioxid de sulf Imisiile de oxid de sulf mãsurate in cursul anului 2005 in zona Tr. Severin au fost comparabile cu

cele din anul anterior , fiind vizibilã o uşoarã tendinţã de diminuare a mediilor lunare.

Concentratii de dioxid de azot Imisiile de oxizi de azot au avut o evolutie similara cu cele de oxizi de sulf manifestind o usoara

tendinta de diminuare in 2005 fata de anul precedent.

Calitatea precipitaţiilor

Calitatea precipitaţilor cãzute ĩn judeţul Mehedinţi este urmãrită prin intermediul a 10

indicatori, dar dintre aceştia în continuare se vor prezenta evoluţiile pH-ului si a conţinutului de

sulfati ĩn cursul anului 2004 comparativ cu 2005.

Concluzia de ansamblu susţinută de rezultatele analizelor este că în anul 2005 pH-ul precipitaţiilor

a avut valori mai mici decât în anul anterior.

Calitatea aerului ambiant – metale grele (Pb, Cd)

Ĩn pulberile sedimentabile din zona municipiului Dr.Tr. Severin au fost determinate mai

multe metale dar ĩn mod sistematic s-au urmãrit cele prezentate mai jos . S-a constatat cã ponderea

(%) acestor elemente ĩn pulberile sedimentabile este similarã cu cea consemnatã pentru compozitia

litosferei . Acest fapt ne conduce la concluzia cã ĩn cea mai mare mãsurã pulberile sedimentabile

din zona monitorizata au la origine fenomene naturale de eroziune si transport la nivelul solului.

26

Caliatea aerului in mediul urban si in principal in municipiul Dr. Tr. Severin a avut o

evolutie stationara in cursul anului 2005 fata de 2004 pentru majoritatea noxelor analizate, nu s-au

inregistrat depasiri ale CMA.

Calitatea apei potabile

Principala sursa de apa potabila din judet este Dunarea din care se captează apă pentu tratare

şi distribuţie către populaţie; calitatea apei potabile corespunde normelor legale in vigoare.

Dezvoltarea sistemului urban.Procesul de urbanizare.

Dezvoltarea unui sistem urban este în mod substanţial influenţată de aplicarea unui

management adecvat, axat pe patru ţinte principale:

dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea accesului la această infrastructură;

asigurarea accesului la locuinţă;

protecţia mediului ambiant;

diminuarea sărăciei.

Urbanizarea, definită ca fenomen de creştere accelerată a populaţiei urbane, de apariţie de

noi oraşe şi de extindere în teritoriu a celor existente, presupune şi necesită dezvoltarea unor

facilităţi, semnificative şi din punctul de vedere al sănătăţii populaţiei şi igienei mediului:

alimentare centralizată cu apă potabilă;

racordare la reţea de canalizare şi epurarea apelor uzate menajere;

colectarea organizată a deşeurilor

În cadrul activităţilor socio-economice, care au incidenţă asupra elementelor de mediu, o

componentă importantă se referă la evoluţia aşezărilor umane, care este strâns legată de evoluţia şi

mişcarea populaţiei, de construirea şi utilizarea spaţiilor de locuit.

In judetul Mehediniti APM Mehedinti a aprobat P.U.Z. si P.U.G.

Amenajarea teritoriala.

Concept nou, amenajarea teritorială reprezintă armonizarea politicilor economice, sociale,

ecologice şi culturale, în vederea asigurării echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone, urmărindu-se

creşterea coeziunii şi eficienţei relaţiilor economice şi sociale dintre acestea.

Obiectivele principale ale amenajării teritoriului le reprezintă:

dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor, cu respectarea specificului

acestora;

îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane;

gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului;

utilizarea raţională a teritoriului

În ultimii ani se constată la nivelul localităţilor urbane o tendinţă de dezvoltare a cartierelor

de locuinţe individuale în detrimentul celor colective, astfel încât au apărut cartiere noi pentru

care administraţia locală trebuie să asigure infrastructura necesară unui standard de locuire urbană

(reţele de alimentare cu apă potabilă, reţele de canalizare, reţele de distribuţie a energiei electrice şi

a gazelor naturale, străzi modernizate ).

Variaţia numărului populaţiei are influenţă asupra cerinţelor de locuinţe, de asigurare a

infrastructurii şi a serviciilor, care, la rândul lor, conduc la modificări ale habitatului uman şi deci a

vieţii umane. Pentru locuitorii oraşelor şi municipiilor, calitatea vieţii este strict condiţionată în

primul rând de calitatea serviciilor publice, alături de calitatea mediului ambiental.

27

Calitatea vieţii este şi trebuie să fie o componentă esenţială în politicile de dezvoltare socio-

economică locale, regionale şi naţionale. În acest sens, extinderea şi creşterea calităţii serviciilor

publice la nivelul tuturor localităţilor, atât urbane cât şi rurale, trebuie să reprezinte un obiectiv

major pentru factorii de decizie la nivel local, care trebuie să gestioneze în mod adecvat şi echilibrat

resursele locale limitate, încât să obţină maxim de rezultate cu minim de efort.

Totodată, creşterea nivelului de educaţie, a gradului de civilizaţie a populaţiei reprezintă căi

necostisitoare, dar extrem de eficiente, de păstrare a unui mediu ambiental corespunzător,

de utilizare raţională a resurselor comunităţilor şi de menţinere în bună stare a infrastructurii

publice.

În domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, în scopul creşterii calităţii vieţii la

nivelul judeţului Valcea, principalele lucrări de investiţii realizate în ultimii ani au vizat în principal

domenii ca:

reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare;

extinderea reţelelor de gaze naturale;

întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi podurilor;

executarea de locuinţe sociale.

Concentrarile urbane

Dezvoltarea unei aşezări urbane este determinată semnificativ de schimbările care se produc

în structura economiei locale, în structura populaţiei şi în cultura comunitară. Ea este în mod

substanţial influenţată de aplicarea unui management adecvat, care trebuie să fie axat pe patru ţinte

principale:

dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea accesului la această infrastructură;

asigurarea accesului la locuinţă;

protecţia mediului ambiant;

diminuarea sărăciei.

Dezvoltarea unui sistem urban trebuie să ţină seama de caracterul limitat al resurselor,

urmărind alocarea echilibrată a acestora. Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să

evalueze permanent necesitatea realizării unor investiţii, nu doar în raport cu resursele

financiare existente, dar şi cu cele viitoare şi cu opţiunile cetăţenilor, aşa încât să încurajeze

responsabilitatea civică comunitară şi individuală, parteneriatul în realizarea proiectelor de

dezvoltare locală.

Dezvoltarea urbană este determinată şi de redefinirea design-ului, a arhitecturii

urbane, conform tradiţiilor culturale urbane specifice, care să ia în considerare valorile

arhitectonice clasice, specifice zonei, sau cele de referinţă de tip occidental.

Urbanizarea prezintă o tendinţă generală de creştere în prezent, mai accentuată în ţările

dezvoltate, fiind un fenomen care se manifestă în ultimul timp şi în România. Aceasta deoarece

urbanizarea aduce o serie de facilităţi pentru desfăşurarea mai comodă a vieţii, printr-un acces mai

larg şi calitativ crescut al populaţiei la serviciile publice (sisteme de alimentare cu apă, canalizare,

epurare a apelor uzate, sisteme de management al deşeurilor etc).

In judetul Mehedinti putem considera o singura zona care s-ar putea incadra la concentrari

urbane, municipiul Dr. Tr. Severin, restul oraselor avand un numar redus de locuitori raportat la

suprafata.

28

Zgomot si vibratii in aglomerarile urbane.

În judeţul Mehedinti Agenţia de Protecţie a Mediului Gorj a efectuat în cursul anului 2005

un număr de 307 măsurători ale nivelului de zgomot. Dintre acestea 128 măsurători au privit

zgomotul produs de traficul rutier şi 179 zgomotul produs de alte surse (unităţi de alimentaţie

publică, discoteci, săli de jocuri, şi activităţi economice, piete, etc.).

Din cele 128 masuratori sonometrice privind traficul rutier cca. 18% depasesc limita admisa.

85.4% din masuratorile efectuate in interiorul locuintelor (urmare a sesizarilor primite de la

cetateni) depasesc limitele admise.

În cursul anului 2005 DSP Gorj a monitorizat zgomotul stradal în municipiul Drobeta Turnu

Severin în puncte fixe de determinare pentru surse mobile şi surse fixe în zona rezidenţială . Dintr-

un număr de 540 determinări diurne 224 determinări au depăşit valoarea maxim admisă de 75 dB,

iar din 540 determinări nocturne 267 au depăşit valoarea maxim admisă de 65 dB.

Mediul urban- obiective si masuri

Poluarea aerului

Sursele artificiale de poluare a aerului sunt produse de activităţile umane, de progresul

societăţii, mai ales de procesul de industrializare şi urbanizare. Aceste surse de poluare sunt surse

mobile ( mijloacele de transport ) sau staţionare ( procesele de combustie pentru obţinerea agentului

termic necesar încălzirii spaţiilor de locuire şi de producţie, procesele industriale etc.) .

Obiectivele prevăzute la nivelul localităţilor urbane pentru reducerea poluării aerului se

referă la :

reducerea emisiilor de pulberi sedimentabile din industria termoenergetică în cazul oraşului

Rovinari prin modernizarea instalaţiilor de desprăfuire de la SC COMPLEXUL ENERGETIC

ROVINARI SA ;

Diminuarea emisiilor de noxe rezultate din trafic rutier prin:

realizarea şoselelor de centură pentru traficul greu,

asigurarea mijloacelor de transport în comun confortabile şi rapide cu scopul de a reduce traficul

autoturismelor individuale,

crearea aliniamentelor de copaci de-a lungul arterelor de circulaţie intensă ,

impunerea unor restricţii de circulaţie în cartierele de locuinţe

reducerea emisiilor rezultate din depozitele de deşeuri menajere neecologice;

extinderea şi îmbunătăţirea sistemului de monitorizare a calităţii aerului ambiental .

Acţiunea reparatorie a structurilor urbane existente au în vedere următoarele probleme:

meliorarea mediului de viaţă al populaţiei prin zonificarea funcţională adecvată a localităţilor şi

completarea fondului de locuinţe şi dotări ;

ameliorarea condiţiilor de viaţă din locuinţele existente cu confort redus;

gospodărirea şi protecţia resurselor de sol şi subsol

asigurarea resurselor de apă şi protecţia acestora, inclusiv prin tratare pentru igiena şi sănătatea

comunităţilor umane;

gospodărirea corespunzătoare a deşeurilor rezultate din activităţile menajere şi industriale prin

reciclare şi neutralizare;

identificarea , conservarea şi reabilitarea zonelor cu patrimoniu natural şi cultural pentru delimitarea

lor ca zone protejate – cu regim special ;

conservarea biodiversităţii prin menţinerea potenţialului natural , a fondului peisagistic, a

grădinilor, parcurilor şi oglinzilor de apă, a tuturor spaţiilor verzi care să asigure calitatea factorilor

de mediu;

reconstrucţia ecologică a ansamblurilor urbane existente;

29

transformarea tehnologiilor activităţilor umane de producţie în tehnologii nepoluante;

educaţia ecologică - factor primordial ce poate determina modificarea mentalităţilor şi obiceiurilor;

APM Mehedinti a luat masuri pentru ca agentii economici sa respecte planurile de

comformare din autorizatiile de mediu pentu limitarea noxelor atmosferice

Zgomotul

APM Mehedinti a luat masuri si a intrprins actiuni , impreuna cu Garda de Mediu, la agentii

economici pentru

respectarea planurilor de comformare din autorizatiile de mediu pentru limitarea zgomotului

Transportul

Traficul rutier reprezintă o sursă de poluare în principal a aerului ambiental prin emisiile de

poluanţi care provin din arderea combustibulului .

Impactul traficului rutier asupra mediului este semnificativ pe arterele intens circulate şi

datorită zgomotului produs, depinzând în acelaşi timp şi de calitatea structurii arterelor de circulaţie.

Obiectivele propuse pentru reducerea impactului traficului asupra mediului sunt:

Îmbunătăţirea stării parcului auto utilizat prin verificarea periodică a stării tehnice a

autovehiculelor.

Construirea şoselelor de centură pentru devierea traficului greu;

Îmbunătăţirea stării drumurilor;

Stimularea proprietarilor de autovehicule în utilizarea carburanţilor ecologici.

La nivelul Regiunii SV Oltenia s-a adoptat un ambiţios program de inlocuire a

mijloacelor de transport în comun (autobuze) vechi cu altele, mult mai performante,

silenţioase si corespunzând normelor europene privind emisiile de poluanţî. Toate societăţiile

de transport (marfă sau călători) sunt obligate să-si reînnoiască parcul auto, fără de care nu

vor mai putea primi licenţe de transport.

Incepand cu anul 2005, s-au demarat procedurile pentru construirea unei sosele de centura

pentru a evita traficul autovehiculelor grele.

Spatiile verzi

Având în vedere că normele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii prevăd o suprafaţă de 50

mp/locuitor, că în Europa se ajunge frecvent la 25 mp/locuitor, rezultă necesitatea implicării

factorilor de decizie pentru mărirea, în localităţile urbane, a suprafeţei spaţiilor verzi, concomitent

cu întreţinerea celor existente, ţinând cont de faptul că, la nivelul anului 2005, în Regiunii 4 SV

Oltenia se înregistrează o suprafaţă de zonă verde pe cap de locuitor de 18 mp. Sunt necesare

măsuri de îmbunătăţire a practicilor în amenajarea teritoriului, extinderea perdelelor de protecţie şi

a spatiilor verzi.

30

II.3.7.PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

Agricultura

Interactiunea agriculturii cu mediul

Interactiunea agriculturii cu mediul este dată de insaşi esenţa proceselor din agricultură care

se desfaşoară în marea majoritate în mediul natural.

Agricultura intensivă aduce, pe lângă avantajul obţinerii unor mari producţii la hectar şi

dezavantajul unor posibile efecte negative asupra mediului prin folosirea necorespunzătoare a

îngrăşămintelor, insecticidelor, fungicidelor sau utilizarea necorespunzătoare a terenurilor, lucru

care în final se răsfrânge tot asupra productivităţii agricole.

Orice proces tehnologic presupune şi reziduri în produse secundare care pot avea probleme

de mediu.

Astfel, in cresterea animalelor sunt periculoase pentru mediu daca nu sunt gestionate

adecvat, dejectiile animale care nu trebuie stocate si depozitate langa ape naturale libere sau terenuri

freatice la suprafete;

Asemenea produse secundare trebuie depozitate in spatii speciale facute cu baza consolidata

si asigurata la infiltratii in panza freatica.

Animalele moarte –o alta problema care trebuie tratata corespunzator – trebuie incinerate si

ingropate in terenuri inalte (apa de mare adancime)

Gestionarea corespunzatoare a bolilor si daunatorilor trebuie facuta cu respectarea cerintelor

sanitar veterinare impuse de DSV si DSP.

Folosirea incorecta a pesticidelor pot pune in pericol ecosistemul prin distrugerea involuntara a

unor specii de plante si insecte folositoare.

Aplicarea incorecta a regulilor tehnologice (araturi, pregatiri sol, etc) pot duce la schimbari

majore in mediu, ecosistem cu efecte grave in perspectiva.

Sistemele antropizate sunt formate prin transformarea şi simplificarea sistemelor ecologice

naturale.

Fiind ecosisteme simplificate, cu nivel redus de complexitate a organizării şi cu echilibru precar,

sistemele antropizate nu se pot menţine decât prin intervenţia severă şi permanentă a populaţiei

umane pe căi multiple şi specializate, cu inputuri mari de energie auxiliară sub forma

combustibililor fosili. În perspectiva nu prea îndepărtată (aproximativ sub 100 de ani) este probabil,

ca stocurile utilizabile de combustibili fosili să se epuizeze. Unii autori mai puţin optimişti (sau

poate mai realişti) afirmă că timpul de epuizare este şi mai scurt, de 40 -50 de ani. De aceea, se

impune de urgenţă revizuirea tehnologiilor în favoarea celor cu consumuri energetice reduse,

paralel cu stimularea mecanismelor şi proceselor de maximizare şi concentrare a energiei solare.

Impactul activitatilor din sectorul agricol asupra mediului

Orice activitate umana in mediul natural, si activitatea agricola lasa o anumita amprenta

asupra mediului - un impact ambiental pozitiv sau negative ,determinat de de tipul de agricultura

implementat: :gospodareasca, semiintensiva , intensive sau practica agricola de tip ecologica.

Nerespectarea conditiilor tehnologice specifice, pot duce la degradarea mediului spre

exemplu :

Tratamentele Chimice cu substante pesticide la o viteza mare a vanturilor pot duce la o poluare

a aerului si mediului din alte zone de regula ,ce trebuiesc protejate ( mediul viti-pomicol, sau

pasunile)

Araturile pe pante executate din deal spre vale ;duc la degradarea solurilor, diminuarea

potentialului de productie si finalmente si schimbarea mediului exterior prin : ravenare in urma

unor ploi abundente. ,ce pot determina scoaterea din zona agricolului si trecerea lor la terenuri

neproductive ,cu efecte negative asupra viitorului agricol al zonei respective

31

Lasarea in paragina a terenurilor arabile – fenomen mult extins in judetul Dolj in ultimi ani,

unde s-a ajuns la cca 24495 ha ternuri necultivate Rezultat; imburuienarea acestor terenuri ,devin

factor de proliferare a bolilor si daunatorilor,marirea rezervei de seminte din flora salbatica,cu

mari probleme de cultivare ulterioara

Dezvoltarea activitatilor de crestre a animalelor – creiaza prin insasi fenomenul de

dezvoltare numerica , probleme de extindere in mediul natural,cu schimbari de destinatie a

terenurilor, prin trecerea in zona constructiilor,a drumurilor de acces ,dar si zone de depozitare a

dejectiilor animale - generatoare de emisii poluante ,de multe ori deranjante pentru om si mediu

Activitatile gospodaresti in domeniul cresterii animalelor ,trebuie facute cu respectarea

regulilor sanitar –veterinare, in constructii cu carater durabil , cu o igiena sanataosa, cu impact

minim asupra mediului inconjurator in ceea ce priveste mirosurile specifice si pestilentiale peste

limite admise ,san sa nu devina focare de infectii in ceea ce priveste boile si daunatorii cu caracter

epidemic.

Activitatile agricole trebuie sa asigure produse sanatoase ,care finalmente sa asigure si

sanatatea oamenilor si a mediului in care ne ducem viata.

Poluări accidentale.Accidente majore de mediu.

Activităţile omului, orientate spre exploatarea intensivă aresurselor naturale, afectează din

ce în ce mai mult starea factorilor de mediu.Omenirea se confruntă cu poluări locale, dar mai ales

cu poluări transfrontaliere ale factorilor de mediu.

Poluarea accidentală poate fi considerată ca un accident major de mediu produs printr-o

descărcare în mediu, din motive foarte complexe, a unui agent poluant în asemenea cantitate încât

afectează toate structurile acestuia şi necesită măsuri imediate de intervenţie şi depoluare a

mediului. Poluarea accidentală este, de cele mai multe ori, de intensitate mare şi de scurtă durată.

CAP III PROBLEME DE MEDIU PRIORITARE ÎN REGIUNEA SV OLTENIA

Identificarea problemelor/aspectelor de mediu s-a făcut luând în considerare două direcţii :

Consultarea Consiliilor Judeţene, Consiliilor Locale şi a Primăriilor din regiune. Prin cooperare şi

colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale precum şi cu organele şi organismele

teritoriale deconcentrate ale autorităţilor publice centrale cu atribuţiuni şi responsabilităţi în

domeniul apelor, pădurilor, protecţiei mediului şi sănătăţii populaţiei, a ONG-urilor şi populaţiei s-a

asigurat participarea tuturor comunităţilor locale, a persoanelor fizice şi juridice la identificarea

problemelor/aspectelor de mediu la nivelul fiecărei localităţi.

Priorităţile de mediu rezultate din prelucrarea datelor şi informaţiilor relevante

În cadrul modalităţilor de elaborare a PRAM a existat un capitol distinct în care

problemele/aspectele de mediu ale comunităţii au fost ierarhizate pe o grila de la 1 la 12. Toate

aceste probleme /aspecte de mediu au fost introduse în prima lista exhaustivă ce a fost analizata de

catre Grupul de Lucru pe baza următoarelor argumente:

experienţa acumulata în timp la nivelul Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului şi

documentele elaborate de acestea, cu precădere cele referitoare la starea de calitatate mediului în

Regiune. Aceste documente au folosit atât elemente rezultate din activitatea agenţiei cât si date

32

preluate de la instituţii teritoriale de specialitate în diverse domenii (Direcţia Apelor Jiu-Craiova,

Direcţia Apelor Olt-Vâlcea, Direcţiile Silvice, Oficiile de Studii Pedologice şi Agrochimice,

Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Autorităţiile de Sănătate Publică sa).

consultarea tuturor instituţiilor care gestionează probleme de mediu şi în special cele care au avut

reprezentanţi în Grupul de Lucru şi a operatorilor economici ce se constitue în surse majore de

poluare.

Pentru elaborarea listei exhaustive de probleme/aspecte de mediu din Regiunea SV Oltenia

au fost utilizate numai datele disponibile la data solicitării lor. De asemenea trebuie ţinut cont de

faptul că este posibil ca pe parcursul punerii în aplicare a PRAM să apară probleme noi. Aceste

probleme vor putea fi incluse în PRAM cu ocazia revizuirilor periodice.

Evaluarea problemelor/aspecte de mediu de mediu

Având în vedere cele de mai sus rezultă faptul că în cazul PRAM pentru Regiunea 4 SV

Oltenia a fost adoptată o metodologie mixtă de evaluare a problemelor/aspectelor de mediu,

utilizându-se atât evaluarea participativă cât şi consultarea experţilor din domeniu. Astfel, datele şi

informaţiile colectate pentru cunoaşterea aspectelor/problemelor de mediu identificate prin

participarea comunitatii au fost analizate de specialiştii care deţin date concrete şi măsurători

referitoare la aceste probleme. Evaluarea problemelor/aspectelor de mediu identificate la nivelul

Regiunii 4 SV Oltenia şi de către alte instituţii cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului s-a

efectuat pe baza metodelor ce au stat le baza evaluării de mediu pentru planuri, proiecte şi

programe, realizarea de obiective noi precum şi pentru autorizarea obiectivelor şi activităţilor cu

impact asupra mediului.

Identificarea, clasificarea si caracterizarea problemelor de mediu s-a realizat de catre Grupul

de Lucru utilizând datele şi informaţiile obţinute din sursele amintite anterior. Comitetul de

Coordonare a analizat aceste probleme, identificând şi stabilind problemele cheie de mediu ale

Regiunea SV Oltenia.

S-au avut în vedere atât necesitatea corelării cu diverse programe sectoriale cu incidenţă

asupra calităţii mediului înconjurător cât şi corelarea cu prevederile Documentului de Poziţie al

României, Capitolul 22 referitor la acceptarea acquis-ului comunitar privind protecţia mediului.

Selectarea problemelor/aspectelor de mediu

Prin analiza stării mediului si utilizând problemele de mediu identificate prin metodele

descrise anterior, în cadrul întalnirilor de lucru ale structurilor PRAM, a fost stabilită o lista a

problemelor de mediu specifice Regiunea 4 SV Oltenia. Grupul de Lucru a procedat la restrangerea

acestei liste pe baza unei analize de detaliu a problemelor de mediu, astfel încât să se elimine

suprapunerile, repetarea unor probleme în capitole diferite. De asemenea s-a ţinut cont de impactul

diferitelor aspecte identificate asupra sănătăţii umane, apelor, mediului şi a calităţii vieţii.

Au fost astfel selectate urmatoarele categorii de probleme de mediu:

DENUMIREA PROBLEMEI

1. Calitatea necorespunzătoare a aerului ambiental

2. Neasigurarea cantităţii şi calităţii apei prelevate şi evacuate

3 Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere şi

industriale precum şi a deşeurilor toxice şi periculoase

33

4. Poluarea atmosferei generată de surse industriale majore şi

riscul unor accidente majore

5. Poluarea solului şi a apelor subterane

6. Protecţia naturii şi conservarea biodiversităţii floră şi faună

periclitata cantitativ si calitativ

7. Poluarea sonoră. Zgomot si vibraţii în aglomerări urbane

8. Poluare istorică (avarii, incidente tehnice sau tehnologice).

Fenomene naturale şi dezastre (secetă, inundaţii, alunecări de

teren, etc.)

CAP. IV PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU REGIUNEA SUD-VEST OLTENIA

IV.1. INTRODUCERE

Atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului

Craiova, este împuternicită şi obligată să aplice legislaţia de protecţie a mediului în Regiunea 4SV

Oltenia.

Potrivit Programului Naţional de Acţiune pentru Mediul înconjurător pe perioada 2006-

2010, Autorităţilor Competente pentru Protecţia Mediului Craiova le revin obligaţii privind:

protecţia şi conservarea naturii şi a diversităţii biologice; dezvoltarea şi administrarea reţelei de arii

protejate; apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor; protecţia ecosistemelor;

ecologizarea agriculturii; alinierea fermă a legislaţiei de mediu la sistemul de norme, standarde şi

reglementări ale Uniunii Europene; dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apă;

gestiunea deşeurilor urbane şi industriale; consolidarea capacităţilor instituţionale şi formarea

competentelor necesare; utilizarea fondului de mediu; facilitarea şi stimularea dialogului dintre

autorităţi şi societatea civilă asupra strategiei, politicilor, programelor şi deciziilor privind mediul şi

dezvoltarea socio-economică a regiunii; conservarea şi dezvoltarea capitalului uman în domeniul

mediului; îmbunătăţirea sistemului educaţional formativ şi informativ în vederea formării unei

educaţii civice şi ecologice a populaţiei; dezvoltarea durabilă a regiunii.

Pentru ca PRAM să fie eficient este necesar ca recomandările ce rezultă din acesta să fie

corelate cu celelalte procese de planificare atât la nivelul diferitelor sectoare de activitate, cât şi la

nivelul administraţiilor judeţene şi locale. PRAM serveşte astfel drept ghid pe termen lung al

acţiunilor pentru mediu ale comunităţii regionale.

Totodată acest document reprezintă o bază oficială pentru elaborarea planurilor de

finanţare, pentru elaborarea şi aprobarea proiectelor prioritare de investiţii de mediu, inclusiv prin

colaborarea internaţională. în acest fel PRAM deschide perspectiva îmbunătăţirii condiţiilor de

mediu, a sănătăţii şi a calităţii vieţii populaţiei din Regiunea 4SV Oltenia.

IV.2. STABILIREA, OBIECTIVELOR, ŢINTELOR ŞI INDICATORILOR

În vederea elaborării PRAM pentru fiecare tip de problemă identificată s-au stabilit :

Obiective generale reprezentând elemente de îndrumare strategică a eforturilor pe termen

lung pentru rezolvarea problemelor de mediu.

34

Obiectivele generale oferă oportunitatea stabilirii consensului între părţile interesate în

legătură cu ceea ce se urmăreşte a se realiza într-o perioadă definită de timp. Ele oferă cadrul ce

asigură formularea şi implementarea unui set de obiective şi acţiuni pentru mediu.

Obiectivele generale stabilite în cadrul PRAM pentru Regiunea 4SV Oltenia sunt specificate

în cadrul fiecarei matrici plan.

Obiective specifice reprezintă pentru fiecare obiectiv general angajamentele care trebuie

atinse pentru realizarea acestora. Dezvoltarea obiectivelor specifice debutează cu revederea

evaluării problemelor descriind în cadrul acestor evaluări cauzele şi impactul problemei respective

asupra mediului. Obiectivele specifice reformulează problema într-o manieră afirmativă şi indrumă

selectarea tipurilor de acţiuni necesar a fi realizate într-o perioadă de timp.

Obiectivele specifice stabilite în cadrul PRAM pentru Regiunea 4SV Oltenia sunt specificate

în cadrul fiecarei matrici plan.

Odată stabilite obiectivele generale şi specifice s-au selectat ţintele şi indicatorii utilizaţi în

măsurarea eficienţei acţiunilor ce se vor întreprinde.

Ţintele sunt sarcinile cuantificabile necesare a fi implementate într-un anumit interval de

timp. Ţintele stabilite în cadrul PRAM pentru Regiunea 4SV Oltenia sunt specificate în cadrul

fiecarei matrici plan.

Indicatorii sunt instrumente cuantificabile utilizate în evaluarea şi măsurarea progresului în

implementarea PRAM. Indicatorii ajută la evaluarea stadiului de realizare a obiectivului

propus.Indicatorii stabiliti în cadrul PRAM pentru Regiunea 4SV Oltenia sunt specificaţi în cadrul

fiecărei matrici plan.

Pe baza obiectivelor generale, a obiectivelor specifice şi a ţintelor stabilite, s-au identificat

acţiunile necesare pentru atingerea acestora şi realizarea indicatorilor.

IV.3. RECOMANDĂRI CADRU PENTRU PROTEJAREA COMPONENTELOR DE MEDIU

Recomandări cadru pentru componenta de mediu apă

În procesul de identificare al problemelor ce afectează apele de suprafaţă şi subterane din

Regiunea SV Oltenia s-a stabilit faptul ca riscurile majore sunt legate de neasigurarea cantităţii şi

calităţii apei prelevate şi evacuate. Pentru rezolvarea problemei s-a considerat necesar a fi atinse

urmatoarele obiective specifice:

1. Asigurarea cantităţii şi calităţii apei potabile în mediul urban (pentru toate localităţile urbane)

2. Asigurarea apei potabile în mediul rural (eşalonat conform programului)

3. Canalizarea şi epurarea apelor uzate menajere din localităţile urbane

4. Canalizarea şi epurarea apelor uzate în mediul rural (eşalonat conform programului)

5. Protecţia apelor împotriva poluării cu nitrati proveniţi din activităţi agricole

6. Reducerea poluării mediului acvatic şi a apelor subterane cauzate de substanţe periculoase şi prioritar

periculoase.

Pentru atingerea primelor 4 obiective specifice este necesară implicarea autorităţilor locale şi

judeţene care au o responsabilitate directă în legătură cu acestea şi pot folosi o gamă largă de instrumente

specifice. între instrumentele care se pot aplica se menţionează acordarea de asistentă în identificarea de

surse de finanţare şi promovarea de noi tehnologii, cu accent deosebit pe utilizarea de tehnologii curate.

Autorităţile locale ar trebui să aibă în vedere situaţia existentă în prezent, putând promova stimulente sau

facilitaţi economice, atingerea unui nivel corespunzător de pregătire a personalului angajat şi promovarea

bunelor practici.

35

Pornind de la recomandările Uniunii Europene, s-a stabilit că orice localitate cu mai mult de 2000

de locuitori trebuie să dispună de sisteme centralizate de canalizare pentru colectarea şi epurarea apelor

uzate. în prezent, în Regiunea 4SV Oltenia există sisteme de canalizare şi staţii de epurare doar în

localităţile urbane. Pentru localităţile rurale în cea mai mare parte reţelele de canalizare lipsesc şi doar

unele comune dispun de reţele de canalizare parţiale.

Pentru localităţile urbane sistemele de canalizare nu acoperă în totalitate aceste localităţi, iar

staţiile de epurare necesită lucrări de completare, extindere şi modernizare. Pentru rezolvarea acestor

probleme în mediul rural se recomandă realizarea lucrărilor necesare pe grupe de localităţi rurale(sate)

care să tină seama de condiţiile concrete fizico-geografice şi nu de apartenenţă administrativ teritorială ori

politică.

Un aspect care nu trebuie neglijat este acela al utilizării eficiente a resurselor de apă atât la

utilizatorii casnici, cât şi la cei industriali, aspect care poate fi rezolvat prin realizarea unui bun

management în alimentarea şi consumul de apă.

Un domeniu prioritar în managementul general al apei la nivelul regiunii trebuie să se refere

şi la asigurarea cu apă potabilă de bună calitate pentru toţi locuitorii.

În ceea ce priveşte poluarea apelor cu nitraţi proveniţi din surse aferente activităţilor agricole

este necesar a se delimita cele 4 surse principale de poluare:

• nitrati proveniţi din mineralizarea deşeurilor şi dejecţiilor menajere

• nitrati proveniţi din fermentarea nedirijată sau dirijată necorespunzator a deşeurilor şi a

apelor uzate provenite din sectorul zootehnic

• nitrati proveniţi din îngrăşăminte chimice

• nitrati proveniţi din mineralizarea humusului

O cerinţă a bunelor practici agricole este ca fiecare producător agricol să aplice

recomandările privind modul de depozitare, transport şi utilizare a diferitelor tipuri de

îngrăşăminte chimice şi organice şi să cunoască foarte bine condiţiile de aplicare ale acestora.

În ceea ce priveşte posibila poluare a apelor cu substanţe periculoase şi prioritar periculoase

este recomandabil a se cunoaşte situaţia existentă şi a se monitoriza secţiunile în care concentraţia

unor astfel de substanţe nu s-a înscris în valorile limită admisibile, astfel încât să se prevină

pericolele şi accidentele în care sunt implicate substanţe periculoase.

Recomandări cadru pentru componenta de mediu aer

Calitatea necorespunzatoare a aerului ambiental în Regiunea SV Oltenia se datorează în

principal poluării generate de trafic, atât datorită numărului mare de autovehicule existente, cât şi

datorită tranzitului către şi dinspre municipiul Bucureşti. Din acest motiv principala zonă afectată de

trafic este aglomerarea Craiova.

Pentru eliminarea poluării generate de trafic este recomandabil a se realiza centuri de ocolire

ale municipiului Craiova.

Un alt obiectiv specific se referă la eliminarea poluării generată de compuşi organici volatili

de la staţiile de benzină şi terminale prin dotarea acestora cu instalaţii de recuperare a vaporilor de

compuşi organici volatili.

Se are în vedere aplicarea proiectului Asistentă Tehnică pentru pregătirea proiectului Phare

2002 referitor la modernizarea sistemului de „Monitorizarea Calităţii Aerului". în acest sens

urmează să se amplaseze 7 staţii automate de monitorizare a calităţii aerului după cum urmează:

• 2 în Judeţul Gorj (mun. Târgul-Jiu şi Rovinari)

• 2 în Judeţul Vâlcea (mun. Râmnicu Vâlcea şi platforma Oltchim)

• 2 în Judeţul Olt (mun. Slatina)

• 1 în Judeţul Mehedinţi (mun. Drobeta Turnu-Severin)

36

Încadrarea poluării industriale în limitele legislaţiei naţionale armonizate cu Directivele

Uniunii Europene va avea în vedere aplicarea celor mai bune tehnici disponibile fără antrenarea de

costuri excesive. Se recomandă conservarea fondului forestier atât pentru producţia de biomasă dar şi pentru

funcţiile de protecţie a mediului înconjurător şi anume: funcţia hidrologică, funcţia de protecţie a

solului şi de asigurare a stabilităţii terenurilor, funcţia de ameliorare a factorilor climatici şi aceea de

purificare a atmosferei.

Recomandări cadru pentru componenta de mediu sol

Strategia regională de îmbunătăţire a calităţii solului trebuie să se focalizeze în special pe:

• reducerea poluării datorate depozitelor de deşeuri urbane şi rurale amenajate necorespunzator;

• reducerea poluării datorate depozitelor de deşeuri industriale;

• reducerea poluării datorată deversării de apă sărată şi titei;

• diminuarea efectelor fenomenelor naturale (eroziune, alunecări de teren, ş.a.); în acest sens este recomandată implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, care să

aibă la bază promovarea următoarelor principii: prevenirea apariţiei deşeurilor, minimizarea

cantităţii de deşeuri produse, promovarea reciclării şi reutilizării, optimizarea metodelor de

eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot fi altfel valorificate.

Reducerea poluării datorată deversării de apă sărată şi titei se poate realiza pentru limitarea

efectelor negative asupra solului, apelor subterane şi vegetaţiei prin aplicarea unor

măsuri corespunzătoare pe diferitele componente şi anume: extracţie, transport, depozitare.

Diminuarea efectelor fenomenelor naturale implică refacerea terenurilor afectate de

fenomenele respective, dar este necesară şi aplicarea măsurilor preventive ce se pot realiza prin

aplicarea unui management silvic şi agricol cât mai eficient.

36

CONCLUZII

Problemele de protecţie a mediului sunt deosebit de complexe şi vizează toate sectoarele de

activitate: economice, sociale şi politice.

Au fost propuse şi o serie de proiecte în ceea ce priveşte managementul deşeurilor, proiecte care vor

fi reanalizate încât efectele acestora să atingă obiectivele propuse în conformitate cu prevederile legale deci

cu cerinţele directivelor europene. Aceste proiecte trebuie să-şi dovedească contribuţia în Planul Regional de

Gestiune a Deşeurilor.

Toate aceste considerente conduc la concluzia că gestiunea deşeurilor necesită adoptarea unor masuri

specifice, adecvate fiecărei faze de eliminare a deşeurilor in mediu.

Calitatea vieţii este şi trebuie să fie o componentă esenţială în politicile de dezvoltare socio-

economică locale, regionale şi naţionale.

În acest sens, extinderea şi creşterea calităţii serviciilor publice la nivelul tuturor localităţilor,

atât urbane cât şi rurale, trebuie să reprezinte un obiectiv major pentru factorii de decizie la nivel local,

care trebuie să gestioneze în mod adecvat şi echilibrat resursele locale limitate, încât să obţină maxim

de rezultate cu minim de efort.

37

BIBLIOGRAFIE

http://www.ajofmmehedinti.ro/index_files/documente/proiecte/PLAI%20MH%20complet/PLAI_Me

hedinti.pdf

http://www.mdrl.ro/_documente/scheme_grant/doc_referinta/bio_RMDB_8.pdf

Planul Local de Actiune pentru Mediu, Agentiile Judeteane de Protectie a Mediului

„Ştiinţa Mediului. Educaţie şi cercetare la Facultatea de Geografie, Universitatea Babeş-Bolyai”, Ed.

Europontic, Cluj-Napoca, 2001, Coordonator: Prof. dr. I. Mac (ISBN-973-97924-7-2)

RUXANDRA MĂLINA PETRESCU-MAG Politici, instituţii şi legislaţie pentru mediu. Editura

AcademicPres, Cluj-Napoca, 2008

http://www.ajofmmehedinti.ro/index_files/documente/proiecte/PLAI%20MH%20complet/PLAI_Mehedinti.pdf

http://www.ajofmmehedinti.ro/index_files/documente/proiecte/PLAI%20MH%20complet/PLAI_Mehedinti.pdf

http://www.mdrl.ro/_documente/scheme_grant/doc_referinta/bio_RMDB_8.pdf

Plan Reginal Pentru Mediu Mehedinti

Documents

Transcript of Plan Reginal Pentru Mediu Mehedinti